UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE ANUL UNIVERSITAR 2011 2012 SEMESTRUL 2

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

NOTE DE CURS

Titula !i"#i$li%&' L(#t) u%i*+ ! + Du,it u Na%#u

CONSTANA 2012

CUPRINS' CAP+ 1 C)%#($tul !( u%iu%(+ U%iu%(a (u )$(a%&----------+++-----+++pag. 3 1.1. La ce servete Uniunea European?.....................................................................................pag. 4 1.2. Cele zece etape istorice....................................................pag. 7 1.3. Extin erea i politica e vecintate......pag. ! CAP+ 2 Cu, .u%#/i)%(a0& U%iu%(a Eu )$(a%&1++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++pag. 12 2.1."riung#iul ecizional...............pag. 12 2.2. $lte institu%ii i organis&e..................................................................................................pag. 1' CAP+ 2 Ca ( "u%t )lu il( U%iu%ii Eu )$(%(1 $ia/a u%i#&-------------++pag. 17 3.1. Care sunt rolurile UE?........................................................................................................pag. 17 3.2. (ia%a unic.............................................................................pag. 22 CAP+ 3 U%iu%(a (#)%),i#& 4i ,)%(ta & 5UEM6 4i ,)%(!a (u )+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++pag. 2) 4.1. *storia cooperrii &onetare............................................pag. 2) 4.2. Uniunea econo&ic i &onetar +UE,-....................................................pag. 2) CAP+ 7 S$ ( ) ")#i(tat( 8a0at& $( #u%)a4t( (++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++pag. 2. '.1.$gen a Lisa/ona.................................................................................pag. 2. '.2.Europa cet%enilor....pag. 30 '.3.Li/ertate1 securitate i 2usti%ie..........................................................................pag. 34 CAP+ 9 R)lul U%iu%ii Eu )$(%( $( "#(%a ,)%!ial&+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++pag. 37 ).1. 3 politic e aprare co&un e&/rionar..........................................................................pag. 37 ).2. 3 politic co&ercial esc#is ctre lu&e.........................................................................pag. 3! ).3. 4ela%iile intre Uniunea European i %rile &e iteraneene..............................................pag. 3. ).4. $5rica..................................................................................................................................pag. 3. ).'. Care este viitorul Europei?.................................................................................................pag. 40 CAP+ : C)%"titu/ia U%iu%ii Eu )$(%(-----+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++pag. 43 7.1. Cronologia construc%iei europene...................................................pag. 43 CAP+ ; Fu%#/i)%a (a i%"titu/iil) 4i ) <a%(l) U%iu%ii Eu )$(%(----++-----pag. )3 !.1. 6reptul co&unitar.......................................................................................pag. )4 !.2. $c7uis8ul co&unitar...pag. )7 CAP+ = P)liti#a !( #)(0iu%( a U%iu%ii Eu )$(%(--------+++---++++++++++++++++++++pag. 72 ..1. Ce este politica e coeziune econo&ic i social +(CE9-?..............................................pag. 74 ..2. Coeziune econo&ic 8 convergen%a (*: pe cap e locuitor ;n %rile e coeziune.....pag. 7) CAP+ 10 P)liti#a !( !(0*)lta ( (<i)%al& a U%iu%ii Eu )$(%(++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++pag. !2 10.1.3/iective principale.......................................................................pag. !4 10.2. (rincipiile alocrii i accesrii 5on urilor...................................................................pag. !) CAP+ 11 F)%!u i "t u#tu al( --------------++----------+++pag. .0 11.1.<on ul European e 6ezvoltare 4egional...pag. .0 11.2.<on ul 9ocial European....................................................................pag. .' 11.3.<on ul e Coeziune...pag. .. CAP+ 12 P)liti#a a< i#)l& #),u%&++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++pag. 101 12.1. <inan%area sus%inerii pie%elor. 9ec%iunea =arantare a <E3=$..pag. 107 12.2. <on ul European $gricol pentru 6ezvoltare 4ural.....................................................pag. 10!

Capitolul 1 C)%#($tul !( U%iu%( Eu )$(a%& 1.1. La ce servete Uniunea European? 1.2. Cele zece etape istorice 1.3. Extin erea i politica e vecintate Ce rol ;n eplinete Uniunea European? 6e ce i cu& a 5ost ;n5iinat? Cu& 5uncioneaz? Ce a reuit s realizeze p>n acu& ;n interesul cetenilor ei i care sunt provocrile cu care este nevoit s se con5runte ;n prezent? Ce poate 5ace pentru a8i ;ncura2a pe ceteni s se i&plice activ ;n e&ersurile sale? ?ntr8o er a glo/alizrii1 va putea Uniunea s concureze real&ente cu celelalte econo&ii &on iale i s ;i &enin ;n acelai ti&p stan ar ele sociale? @a reui oare Europa s r&>n un actor principal pe scena internaional i s susin e5orturile e co&/atere a teroris&ului &on ial? $cestea sunt oar c>teva intre ;ntre/rile ez/tute in acest suport e curs

1+1+ La #( "( *(t( U%iu%(a Eu )$(a%&1

Misiunea Europei pentru secolul XXI este: garantarea pcii, a prosperitii i a stabilitii pentru cetenii Europei; consolidarea reunificrii continentului; asigurarea securitii pentru cetenii si; promovarea unei dezvoltri economice i sociale echilibrate; soluionarea provocrilor globalizrii i prezervarea identitii popoarelor europene; favorizarea valorilor europene, precum dezvoltarea durabil i protecia mediului, respectarea drepturilor omului i a economiei sociale de pia

I+

Pa#(a i "ta8ilitat(a

?nainte e a eveni un a evrat o/iectiv politic1 i eea uni5icrii Europei nu era ec>t un vis al 5ilozo5ilor i vizionarilor. @ictor Augo1 e exe&plu1 a avansat i eea B9tatelor Unite ale EuropeiC1 5iin inspirat e i ealurile u&aniste. @isul acesta a 5ost ;ns spul/erat e groaznicele rz/oaie care au evastat continentul ;n pri&a 2u&tate a secolului DD. 3 nou 5or& e speran a luat ;ns natere in ruinele celui e8al oilea rz/oi &on ial. Cei care au opus rezisten totalitaris&ului ;n ti&pul celui e8al oilea rz/oi &on ial erau #otr>i s pun capt antagonis&ului internaional i rivalitilor ;n Europa i ast5el s creeze con iiile necesare unei pci ura/ile. ?ntre 1.4' i 1.'01 c>iva oa&eni e stat1 precu& 4o/ert 9c#u&an1 Eonra $ enauer1 $lci e e =asperi i Finston C#urc#ill i8au pus ;n g>n s conving cetenii e necesitatea intrrii ;ntr8o er nou1 cea a unei organizri structurate a Europei 3cci entale1 /azate pe interese co&une i 5on ate pe tratate1 care ar garanta statul e rept i egalitatea ;ntre toate rile &e&/re. (relu>n o i ee &ai vec#e a lui Gean ,onnet1 4o/ert 9c#u&an +&inistru e Externe al <ran eipropune1 la . &ai 1.'01 instituirea Co&unitii Europene a Cr/unelui i 3 elului +CEC3-. $st5el1 rile care o inioar se con5runtau pe c>&pul e lupt eci s plaseze pro ucia e cr/une i oel su/ responsa/ilitatea unei autoriti supre&e co&une. 6in punct e ve ere practic1 ar i si&/olic1 spectrul con5lictelor a 5ost trans5or&at ;n instru&ent al pcii i reconcilierii.

II+

R(u%i.i#a (a #)%ti%(%tului (u )$(a%

6up c erea Hi ului :erlinului ;n 1.!.1 Uniunea European a 5ost cea care ;ncura2at reuni5icarea =er&aniei. ?n 1..11 o at cu pr/uirea *&periului 9ovietic1 5ostele ri co&uniste in

Europa Central i e Est eci 1 la r>n ul lor1 up ce ti&p e ecenii s8au a5lat su/ tutela (actului e la @arovia1 c viitorul lor este legat e cel al &arii 5a&ilii a naiunilor e&ocratice in Europa. (rocesul e extin ere continu i astzi. $st5el1 ;n ti&p ce "urcia i Croaia au ;nceput negocierile e a erare ;n octo&/rie 200'1 o serie e ri in :alcani i8au epus i ele can i atura1 ceea ce ar putea uce1 ;ntr8o /un zi1 la a erarea e5ectiv a acestora la &area 5a&ilie european.

III+

Si<u a%a i "(#u itat(a

?n secolul DD*1 Europa ;nc se &ai con5runt cu pro/le&e e siguran i securitate. 6e aceea1 UE tre/uie s ia &suri e5iciente pentru a garanta sigurana i securitatea statelor sale &e&/re. ?n acest scop1 UE tre/uie s cola/oreze constructiv cu regiunile a5late incolo e graniele sale1 respectiv rile in :alcani1 in $5rica e Ior 1 in Caucaz i in 3rientul ,i2lociu. UE tre/uie1 e ase&enea1 s ;i apere interesele &ilitare i strategice1 prin cola/orarea cu aliaii si1 ;n special cu I$"3 i prin ezvoltarea unei verita/ile politici europene co&une e securitate i e aprare. 9ecuritatea intern i extern sunt ou 5ee ale aceleiai &one e. Co&/aterea teroris&ului i a cri&ei organizate necesit o cola/orare str>ns ;ntre 5orele poliieneti in toate rile UE. Crearea unui Bspaiu e li/ertate1 securitate i 2ustiieC ;n s>nul UE1 un e 5iecare cetean are acces egal la 2ustiie i este prote2at e lege1 constituie o nou provocare la nivel european1 necesit>n o coor onare sporit a aciunilor ;ntreprinse e autoritile naionale. 3rganis&e precu& Europol1 35iciul European e (oliie1 i Euro2ust1 care pro&oveaz cooperarea ;ntre procurori1 2u ectori i o5ieri e poliie in rile &e&/re ale UE1 sunt c#e&ate s 2oace un rol &ai activ i &ai e5icient.

IV+

S)li!a itat(a (#)%),i#& i ")#ial&

Cu toate c1 la origine1 Uniunea European a 5ost creat pentru a realiza un o/iectiv politic paci5icator1 aspectul econo&ic a 5ost totui cel care a reuit s ina&izeze i s ;ncununeze cu succes aceast construcie european. La ora actual1 ten inele e&ogra5ice ;n UE nu sunt 5oarte 5avora/ile1 ;n co&paraie cu celelalte state ale lu&ii. 6e aceea1 statele &e&/re tre/uie s se apropie tot &ai &ult1 pentru a asigura creterea econo&ic i pentru a se &enine co&petitive la nivel &on ial. Iici un stat &e&/ru nu este pregtit s 5ac 5a1 singur1 concurenei pe plan &on ial ;n o&eniul co&erului. $st5el1 piaa unic o5er ;ntreprin erilor europene o plat5or& vital1 asigur>n u8le co&petitivitatea pe pieele &on iale. Cu toate acestea1 acest spaiu e li/er concuren la nivel european tre/uie s ai/ rept corolar soli aritatea naiunilor europene. $ceasta are consecine pozitive asupra cetenilor europeniJ prin ur&are1 atunci c>n cetenii in unele regiuni ale Europei sunt victi&e ale inun aiilor sau ale altor cala&iti naturale1 /ugetul UE preve e 5on uri e asisten ;n acest sens. <on urile structurale1 gestionate e Co&isia European1 ;ncura2eaz i sporesc e5orturile epuse e autoritile naionale i locale ale rilor &e&/re pentru a re uce inegalitile ;ntre iversele regiuni ale UE. ,i2loacele 5inanciare e la /ugetul UE i cre itele o5erite e :anca European e *nvestiii +:E*- sunt alocate pentru a ;&/unti in5rastructura e transporturi + e exe&plu1 extin erea reelei e autostrzi i a in5rastructurii 5eroviare e &are vitez-1 contri/uin ast5el la pro&ovarea unor regiuni i la sti&ularea sc#i&/urilor co&erciale transeuropene. $st5el1 succesul econo&ic al UE se va &ani5esta1 ;n parte1 prin capacitatea pieei sale unice1 e '00 e &ilioane e consu&atori1 e a satis5ace interesele unui nu&r c>t &ai &are e consu&atori i ;ntreprin eri.

V+

I!(%titat(a i !i*( "itat(a >% #)%t(?tul <l)8ali0& ii

9ocietile postin ustriale ale Europei evin tot &ai co&plexe. $st5el1 ei nivelul e trai al cetenilor europeni nu a ;ncetat s creasc1 i5erene se&ni5icative ;ntre /ogai i sraci persist. La r>n ul ei1 extin erea a accentuat i &ai &ult aceste i5erene1 ;ntruc>t noile state &e&/re au intrat ;n UE av>n un nivel e trai su/ &e ia european. 6e aceea1 cola/orarea statelor &e&/re este crucial pentru a se reui re ucerea acestor i5erene.

"otui1 toate aceste e5orturi nu au 5ost realizate ;n etri&entul i entitii culturale i lingvistice a statelor europene. 6i&potriv1 activitile ;ntreprinse e instituiile europene au contri/uit la realizarea creterii econo&ice1 av>n ;n ve ere particularitile regionale i /ogata iversitate cultural i tra iional a rilor &e&/re. 6up 2u&tate e secol e construcie european1 UE ;n ansa&/lul su este &ai i&puntoare ec>t 5iecare stat &e&/ru luat separatJ ea exercit o in5luen econo&ic1 social1 te#nologic1 co&ercial i politic &ult &ai &are ec>t ac acestea ar 5i tre/uit s acioneze in ivi ual. <aptul c UE ;ntreprin e aciuni co&une i se expri& printr8o singur voce constituie o valoare a ugat incontesta/il pentru Europa. 6e ce? 5iin pri&a putere co&ercial ;n lu&e1 UE 2oac un rol ecisiv ;n negocierile internaionale1 respectiv cele in ca rul 3rganizaiei ,on iale a Co&erului +3,C-1 co&pus in 14. ri1 precu& i ;n punerea ;n aplicare a (rotocolului e la EKoto privin sc#i&/rile cli&atice i poluarea at&os5ericL eoarece a opt poziii clare ;n ceea ce privete unele te&e sensi/ile1 i&portante pentru ceteanul e r>n 1 precu& protecia &e iului1 resursele e energie regenera/il1 Bprincipiul precauieiC ;n &aterie e securitate ali&entar1 aspectele etice ale /iote#nologiilor i necesitatea prote2rii speciilor pe cale e ispariieL eoarece a lansat o serie e iniiative i&portante pentru o ezvoltare ura/il a ;ntregii planete1 ;n legtur cu B9u&&itul pentru (&>ntC e la Go#annes/urg1 ;n 2002. @ec#iul a agiu Bunirea 5ace putereaC este &ai pertinent ca nicio at pentru europenii e azi. "otui1 procesul e integrare european nu a a/lonat iversele &o uri e via1 tra iiile i culturile popoarelor sale. ?ntr8a evr1 iversitatea reprezint o valoare &a2or pentru Uniunea European.

VI+

Val) il( U%iu%ii Eu )$(%(

UE ;i orete s pro&oveze valorile u&aniste i progresiste i s garanteze c 5iina u&an este stp>nul i nu victi&a sc#i&/rilor &a2ore care au loc la nivel glo/al. Ievoile cetenilor nu pot 5i satis5cute oar prin inter&e iul &ecanis&elor e pia i nici nu pot 5i i&puse ;n &o unilateral. 6e aceea1 UE ple eaz pentru acea viziune a o&enirii sau acel &o el e societate care este susinut e &a2oritatea cetenilor si. Europenii se &>n resc cu patri&oniul /ogat e valori1 printre care se nu&r repturile o&ului1 soli aritatea social1 li/ertatea ;ntreprin erii1 istri/uirea ec#ita/il a roa elor creterii econo&ice1 reptul la un &e iu prote2at1 respectarea iversitii culturale1 lingvistice i religioase i o sintez ar&onioas a tra iiei i a progresului. Carta 6repturilor <un a&entale ale Uniunii Europene1 procla&at ;n ece&/rie 2000 la Iisa1 cuprin e toate repturile recunoscute la ora actual e statele &e&/re i e cetenii UE. $ceste valori creeaz un senti&ent e apartenen la aceeai 5a&ilie european. Un exe&plu /un ;n acest sens ;l constituie a/olirea pe epsei cu &oartea ;n toate statele UE.

1+2+ C(l( 0(#( (ta$( i"t) i#(

1!"1: Instituirea Comunitii Europene a Crbunelui i #elului de ctre cei ase membri fondatori 1!"$: %ratatul de la &oma instituie o pia comun 1!$': Comunitatea se e(tinde la nou membri i dezvolt politici comune 1!$!: )rimele alegeri prin vot direct pentru )arlamentul European 1!*1: )rima e(tindere +n spaiul mediteranean 1!!': &ealizarea pieei unice 1!!': %ratatul de la Maastricht in*stituie ,niunea European

1!!" : ,E se e(tinde la 1" membri -..-: /e introduc bancnotele i monedele euro -..0: 1. ri noi ader la ,niune 1+ La . &ai 1.'01 6eclaraia 9c#u&an propunea instituirea C),u%it&ii Eu )$(%( a C& 8u%(lui i O(lului 5CECO6@ care a evenit realitate prin "ratatul e la (aris in 1! aprilie 1.'1. $cesta a creat o pia co&un a cr/unelui i a oelului ;ntre cele ase state 5on atoare +:elgia1 4epu/lica <e eral =er&ania1 <rana1 *talia1 Luxe&/urg i rile e Gos-. 9copul1 ;n ur&a celui e8al oilea rz/oi &on ial1 era e a asigura pacea ;ntre popoarele europene ;nvingtoare i cele ;nvinse i e a le apropia1 5acilit>n u8le cola/orarea e pe poziii egale ;n ca rul unor instituii co&une. 2+ La ata e 2' &artie 1.'71 prin "ratatul e la 4o&a1 cei ase au #otr>t s instituie C),u%itat(a E#)%),i#& Eu )$(a%& 5CEE6@ /azat pe o pia co&un &ai extins1 incluz>n o ga& larg e /unuri i servicii. "axele va&ale ;ntre cele ase state au 5ost eli&inate ;n totalitate la ata e 1 iulie 1.)!1 iar ;n ecursul anilor M)0 au 5ost create politici co&une1 ;n special ;n o&eniul co&erului i al agriculturii. 2+ $cest proiect a avut un succes at>t e &are1 ;nc>t 6ane&arca1 *rlan a i 4egatul Unit au ecis s se alture Co&unitii. (ri&a extin ere1 e la ase la nou &e&/ri1 a avut loc ;n 1.73. ?n acelai ti&p s8au aplicat %)i $)liti#i ")#ial( i !( ,(!iu1 iar ;n 1.7' s8a ;n5iinat <on ul European e 6ezvoltare 4egional +<E64-. 3+ ?n iunie 1.7.1 s8a realizat un pas ecisiv pentru Co&unitatea European1 prin organizarea $ i,(l) al(<( i prin su5ragiu irect $(%t u Pa la,(%tul Eu )$(a%. $ceste alegeri se organizeaz o at la cinci ani. 7. ?n 1.!11 G (#ia s8a alturat Co&unitii1 ur&at e S$a%ia i P) tu<alia ;n 1.!). $st5el a 5ost consoli at prezena Co&unitii ;n Europa e 9u 1 urgent>n nevoia e extin ere a progra&elor e a2utor regional. 9+ 4ecesiunea econo&ic &on ial e la ;nceputul anilor M!0 a a us cu sine un val e Beuropesi&is&C. Cu toate acestea1 sperana a renscut ;n 1.!'1 c>n Co&isia European1 su/ pree inia lui Gac7ues 6elors1 a prezentat Cartea al/ privin calen arul pentru realizarea $i((i u%i#( europene p>n la ata e 1 ianuarie 1..3. $cest el a&/iios a 5ost inclus ;n $ctul Unic European se&nat ;n 5e/ruarie 1.!) i intrat ;n vigoare la ata e 1 iulie 1.!7. :+ 9tructura politic a Europei s8a sc#i&/at ra&atic o at cu c erea 0i!ului A( li%ului ;n 1.!.. $ceasta a con us la uni5icarea =er&aniei ;n octo&/rie 1..0 i la e&ocratizarea rilor Europei Centrale i e Est prin eli/erarea e su/ controlul sovietic. Uniunea 9ovietic a ;ncetat s existe ;n ece&/rie 1..1. ?n acelai ti&p1 statele &e&/re negociau noul T atat $ i*i%! U%iu%(a Eu )$(a%&@ a optat ;n ece&/rie 1..1 e ctre Consiliul European 5or&at in e5ii e state iNsau e guverne1 la ,aastric#t. $cesta a intrat ;n vigoare la 1 noie&/rie 1..3. "ratatul a creat Uniunea European +UE-1 a ug>n o&enii e cooperare interguverna&ental structurilor co&unitare integrate existente. ;+ $cest nou ina&is& european1 precu& i sc#i&/area situaiei geopolitice a continentului au eter&inat alte trei noi state O Au"t ia@ Fi%la%!a i Su(!ia O s a ere la UE la 1 ianuarie 1..'. =+ (e atunci1 UE era pe calea spre cea &ai spectaculoas realizare a sa1 crearea ,)%(!(i u%i#(. ,one a euro pentru tranzacii 5inanciare +su/ alt 5or& ec>t nu&erar- a 5ost intro us ;n 1...1 ;n ti&p ce /ancnotele i &one ele au 5ost e&ise trei ani &ai t>rziu ;n cele 12 state ale spaiului euro +cunoscut su/ nu&ele e zona euro-. ?n prezent1 euro este o &one i&portant pentru pli i epozite la nivel &on ial1 alturi e olarul 9U$. Europenii tre/uie s 5ac 5a glo/alizrii. Ioile te#nologii i utilizarea tot &ai extins a internetului trans5or& econo&iile. $ceste trans5or&ri i&plic ;ns provocri i pe plan social i cultural. ?n &artie 20001 UE a a optat B"t at(<ia !( la Li"a8)%a ;n ve erea &o ernizrii econo&iei europene1 ast5el ;nc>t aceasta s evin co&petitiv pe piaa &on ial alturi e ali &ari actori1 precu& 9tatele Unite i statele nou in ustrializate. 9trategia e la Lisa/ona inclu e ;ncura2area inovaiei i a investiiilor ;n a5aceri1 precu& i a aptarea siste&elor e ucaionale europene1 ast5el ;nc>t acestea s corespun cerinelor societii in5or&aionale.

?n acelai ti&p1 o&a2ul i creterea costurilor privin pensiile exercit o presiune asupra econo&iilor naionale1 5c>n re5or&a cu at>t &ai &ult necesar. $legtorii cer tot &ai &ult guvernelor lor s gseasc soluii practice la aceste pro/le&e. 10+ $/ia a2uns la 1' &e&/ri1 Uniunea European a i ;nceput pregtirile pentru o nou (?ti%!( ( la u% %i*(l .& & $ (#(!(%t. La &i2locul anilor M.01 5ostele state ale /locului sovietic +:ulgaria1 4epu/lica Ce#1 Ungaria1 (olonia1 4o&>nia i 9lovacia-1 cele trei state /altice care au 5cut parte in Uniunea 9ovietic +Estonia1 Letonia i Lituania-1 una intre repu/licile 5ostei *ugoslavii +9lovenia-1 precu& i ou state &e iteraneene +Cipru i ,alta- au ;nceput s /at la ua UE. UE a salutat ansa e a contri/ui la sta/ilizarea continentului european i e a extin e /ene5iciile integrrii europene asupra acestor e&ocraii tinere. Iegocierile privin statutul e viitor &e&/ru au 5ost esc#ise ;n ece&/rie 1..7. Extin erea UE la 2' e state a avut loc la 1 &ai 20041 c>n 10 intre cele 12 can i ate au a erat la Uniune. :ulgaria i 4o&>nia au ur&at la 1 ianuarie 2007.

1+2+ E?ti%!( (a i $)liti#a !( *(#i%&tat(

,niunea European este deschis oricrui stat european care +ndeplinete criteriile democratice, politice i economice pentru dob1ndirea calitii de membru 2n urma mai multor e(tinderi, ,E a crescut de la ase la -$ de membri 3lte state candideaz la aderare 4iecare tratat ce admite un nou membru necesit aprobarea +n unanimitate a tuturor statelor membre 5e asemenea, +naintea fiecrei e(tinderi, ,E va evalua propria capacitate de absorbie a noilor membri, precum i abilitatea propriilor institu ii de a func iona corespunztor +n continuare E(tinderile succesive au +ntrit democraia, au securizat Europa i au sporit poten ialul comercial i de cretere economic

I+
a+

U%i.i#a (a u%ui #)%ti%(%t

U%iu%(a #(l) 27 Cu ocazia reuniunii e la Copen#aga in ece&/rie 20021 Consiliul European a 5cut un pas ;nse&nat ;n istoria integrrii europene. (rin invitaia a resat ctre 10 noi state e a a era la UE la 1 &ai 20041 Uniunea European nu a crescut oar in punct e ve ere geogra5ic i ca nu&r al populaiei1 ci a pus capt scin rii pe continentul nostru1 care1 ;ncep>n in 1.4'1 separase lu&ea li/er e /locul co&unist. Cea e8a cincea extin ere a UE a avut o i&ensiune politic i una &oral. $ per&is unor ri precu& Cipru1 4epu/lica Ce#1 Estonia1 Ungaria1 Letonia1 Lituania1 ,alta1 (olonia1 9lovacia i 9lovenia1 europene nu oar prin poziia geogra5ic1 ci i in punct e ve ere cultural1 istoric i al aspiraiilor1 s se alture 5a&iliei europene. Ele 5ac parte acu& in proiectul &onu&ental conceput e cei ce au pus te&eliile UE. 8+ U ,&t)a (a (?ti%!( ( :ulgaria i 4o&>nia au evenit can i ate ;n 1..'. (entru aceste ou state procesul a urat &ai &ult ec>t pentru celelalte 101 ;ns ;n cele in ur& ele au a erat la UE la 1 ianuarie 20071 cresc>n nu&rul statelor UE la 27. Ca%!i!ai la "tatutul !( ,(,8 u Tu #ia1 &e&/r I$"31 se&natar a unui acor e asociere cu UE1 a solicitat statutul e &e&/ru ;n 1.!7. (oziia geogra5ic i istoria politic ale acesteia au con us la o ezitare ;n elungat a UE ;nainte e a rspun e pozitiv cererii. "otui1 ;n octo&/rie 200'1 Consiliul European a ;nceput negocierile e a erare cu "urcia. ?n acelai ti&p a ;nceput negocierile i cu C )aia1 un alt stat #+

can i at. ?n cazul acestor ou state nu s8a 5ixat ;nc o at pentru intrarea ;n vigoare a unui eventual tratat e a erare la s5>ritul negocierilor. !+ Aal#a%ii !( V("t $ceste state1 intre care &a2oritatea au 5cut parte in 5osta *ugoslavie1 se ;n reapt ctre Uniunea European pentru a8i accelera reconstrucia econo&ic1 pentru a ;&/unti relaiile reciproce lezate e rz/oaie etnice i religioase1 precu& i pentru a8i consoli a instituiile e&ocratice. UE a acor at statutul e Bar can i atC <ostei 4epu/lici *ugoslave a ,ace oniei ;n noie&/rie 200'. $li poteniali can i ai sunt $l/ania1 :osnia i Aeregovina1 ,untenegru i 9er/ia.

II+
a+

C)%!iiil( $(%t u "tatutul !( ,(,8 u

C)%!iii l(<al( *ntegrarea european a 5ost intot eauna un proces politic i econo&ic esc#is tuturor rilor europene pregtite s a ere la tratatele 5on atoare i s preia ;n ;ntregi&e legislaia UE. ?n con5or&itate cu articolul 237 in "ratatul e la 4o&a1 Borice stat european poate aplica pentru a eveni &e&/ru al Co&unitiiC. $rticolul < in "ratatul e la ,aastric#t a aug 5aptul c statele &e&/re tre/uie s ai/ Bsiste&e e guvernare PQ /azate pe principiile e&ocraiei.C 8+ BC it( iil( !( la C)$(%Ca<a ?n 1..31 ;n ur&a cererilor 5or&ulate e ctre 5ostele ri co&uniste e a a era la Uniune1 Consiliul European a sta/ilit trei criterii care tre/uie ;n eplinite pentru a eveni &e&/ru. La &o&entul a errii1 noii &e&/ri tre/uie s ai/J instituii sta/ile ce garanteaz e&ocraia1 statul e rept1 repturile o&ului i respectarea i protecia &inoritilorL o econo&ie e pia 5uncional i capacitatea e a 5ace 5a presiunii concureniale i 5or elor pieei in ca rul UniuniiL capacitatea e a prelua o/ligaiile e &e&/ru1 inclusiv spri2inirea o/iectivelor Uniunii. "re/uie s ai/ o a &inistraie pu/lic capa/il s aplice i s a &inistreze ;n practic legislaia UE. #+ P )#("ul !( a!( a ( Iegocierile e a erare se poart ;ntre 5iecare stat can i at i Co&isia European1 care reprezint UE. 6up ;nc#eierea acestora1 ecizia e a per&ite unui nou stat s a ere la UE se ia unani& e ctre statele &e&/re ;n ca rul Consiliului. (arla&entul European tre/uie s ea avizul con5or& printr8un vot pozitiv cu &a2oritatea a/solut a &e&/rilor. "oate tratatele e a erare tre/uie ulterior rati5icate e ctre statele &e&/re i rile can i ate con5or& proce urilor constituionale ale 5iecrei ri. (e parcursul perioa ei e negociere1 rile can i ate pri&esc a2utor in partea UE pentru 5acilitarea creterii econo&ice. ?n cazul a errii celor 10 ri ;n 20041 acesta a constat ;ntr8un pac#et e 41 e &iliar e e euro1 av>n ca principal scop 5inanarea proiectelor structurale1 ast5el ;nc>t nou8veniii s8i poat ;n eplini o/ligaiile e &e&/ru.

III+
a+

CDt !( ,a ( $)at( !(*(%i UE1

G a%i( <()< a.i#( 6ez/aterile re5eritoare la rati5icarea "ratatului Constituional al UE1 care au avut loc ;n &a2oritatea rilor &e&/re1 au artat c &uli europeni ;i 5ac gri2i cu privire la graniele 5inale ale Uniunii Europene i c#iar cu privire la i entitatea acesteia. Iu exist rspunsuri si&ple la aceste ;ntre/ri1 &ai ales av>n ;n ve ere 5aptul c 5iecare stat privete ;n &o i5erit propriile interese geopolitice i econo&ice. rile /altice i (olonia susin o/inerea calitii e &e&/ru e ctre

Ucraina. 3 posi/il a erare a "urciei ar a uce ;n iscuie statutul unor ri in Caucaz1 precu& =eorgia i $r&enia. ?n ciu a 5aptului c *slan a1 Iorvegia1 Elveia i Liec#tenstein ;n eplinesc con iiile pentru a eveni &e&/re1 ele nu sunt &e&/re ale Uniunii Europene eoarece1 la ora actual1 opinia pu/lic in aceste ri se opune a errii. 9ituaia politic in :elarus i poziia strategic a ,ol ovei ;nc reprezint o pro/le&. Este evi ent 5aptul c 4usia nu poate o/ine statutul e &e&/ru1 ;ntruc>t actual&ente s8ar crea ezec#ili/re inaccepta/ile ;n Uniunea European1 at>t in punct e ve ere politic1 c>t i geogra5ic. C)%!iii a!,i%i"t ati*( 6e alt5el1 regulile privin calitatea e &e&/ru ;n prezent1 aa cu& sunt e5inite ;n "ratatul e la Iisa in 20031 prev ca rul instituional pentru o Uniune cu &axi&u& 27 e &e&/ri. 6epirea acestei ci5re ar presupune un nou acor interguverna&ental privin relaiile ;ntre statele &e&/re ;n ca rul instituiilor. Capacitatea Uniunii e a 5unciona con5or& principiilor 5un a&entale prevzute ;n "ratate +a se ve ea capitolul 4 BCu& 5uncioneaz UE?C- va 5i &ai re us av>n peste 30 e ri &e&/re. (roce urile e ecizie vor tre/ui reexa&inate ;n pro5unzi&e pentru a evita /loca2ul i pentru a per&ite UE s ;i pstreze capacitatea e aciune. ?n plus1 &ai sunt pro/le&e sensi/ile cu& ar 5i 5olosirea li&/ilor o5iciale. (rin a erarea :ulgariei i a 4o&>niei1 nu&rul li&/ilor o5iciale a a2uns la 23. Extin erea UE nu tre/uie s ea i&presia cetenilor e r>n c i entitatea lor naional i regional ispare ;n ca rul unei UE stan ar izate. 8+

IV+

Ca%!i!ai i %)%E#a%!i!ai

Uniunea European uce ou politici paralele pentru tratarea relaiilor sale cu rile vecine1 ;n 5uncie e prezena sau a/sena acestora pe lista potenialilor can i ai. A#) !u il( !( "ta8ili0a ( i a")#i( ( esc#i posi/ilitatea ca un stat s evin can i at la statutul e &e&/ru al UE la s5>ritul procesului e negociere. $st5el e acor uri au 5ost ;nc#eiate pentru pri&a at cu Croaia i <osta 4epu/lic *ugoslav a ,ace oniei. $cestea au 5ost ur&ate e $l/ania. $li poteniali can i ai ;n acest context sunt :osnia i Aeregovina1 ,untenegru i 9er/ia. ?n ca rul $)liti#ii !( *(#i%&tat(@ UE a ;nc#eiat acor uri e cooperare cu ri tere in spaiul su 8&e iteranean i in Caucazul e 9u 1 precu& i cu ri in Europa e Est1 a cror rela ie cu Uniunea European ;n viitor r&>ne neclar.

Ca$it)lul 2 Cu, .u%#i)%(a0& UE1

Consiliul de Minitri al ,niunii Europene, care reprezint statele membre, este principalul organ de decizie al ,niunii C1nd se reunete la nivel de efi de stat sau de guvern, acesta devine Consiliul European i are rolul de a defini i impulsiona orientrile politice generale ale ,niunii )arlamentul European reprezint cetenii i +mparte puterea legislativ i bugetar cu Consiliul ,niunii Europene Comisia European, principalul organ e(ecutiv, reprezint interesul comun al ,niunii 3re drept de iniiativ legislativ i controleaz aplicarea corect a politicilor comunitare

2+1+

BT iu%<Ciul !(#i0i)%al

,ai &ult ec>t o con5e eraie e state1 &ai puin ec>t un stat 5e eral1 Uniunea European este o construcie nou care nu intr ;n nici o categorie 2uri ic tra iional. 9e 5on eaz pe un siste& politic original1 ;n continu evoluie e peste cincizeci e ani. "ratatele +ce constituie legislaia pri&ar- sunt la /aza a nu&eroase acte 2uri ice +nu&ite Bsecun areC- care au inci en irect asupra vieii coti iene a cetenilor Uniunii. Este1 ;n special1 cazul regula&entelor1 irectivelor i reco&an rilor a optate e instituiile UE. $ceste legi1 precu& i politicile Uniunii ;n general1 sunt rezultatul eciziilor luate e triung#iul instituional 5or&at in Consiliu +care reprezint guvernele naionale-1 (arla&entul European +care reprezint cetenii- i Co&isia European +instituie in epen ent e guvernele statelor &e&/re1 garant a interesului colectiv al europenilor-. C)%"iliul U%iu%ii Eu )$(%( i C)%"iliul Eu )$(a% Consiliul Uniunii Europene +Consiliul e ,initri- este principala instituie e ecizie a Uniunii. (ree inia Consiliului este einut prin rotaie e c>te un stat &e&/ru1 pe o perioa e ase luni. Consiliul reunete c>te un &inistru in 5iecare stat &e&/ru1 ;n 5uncie e o&eniul ;nscris pe or inea e ziJ a5aceri externe1 agricultur1 in ustrie1 transport1 &e iu etc. Consiliul are putere legislativ1 pe care o ;&parte cu (arla&entul European prin Bproce ura e co ecizieC. ?n plus1 Consiliul i (arla&entul sunt responsa/ile ;n egal &sur e a optarea /ugetului Uniunii. Consiliul ;nc#eie1 e ase&enea1 acor urile internaionale negociate ;n preala/il e ctre Co&isie. ?n con5or&itate cu tratatele1 eciziile Consiliului sunt a optate cu &a2oritate si&pl1 &a2oritate cali5icat sau ;n unani&itate1 ;n 5uncie e o&eniul a/or at. ?n o&enii eseniale1 ca &o i5icarea tratatelor1 lansarea unei noi politici co&une sau a erarea unui nou stat1 Consiliul tre/uie s eci ;n unani&itate. ?n celelalte cazuri1 se 5olosete &a2oritatea cali5icat1 ceea ce ;nsea&n c o ecizie a Consiliului este a optat nu&ai ;n cazul ;n care o/ine un nu&r &ini& e voturi 5avora/ile. Iu&rul voturilor atri/uite 5iecrui stat &e&/ru re5lect aproxi&ativ &ri&ea populaiei acestuia. a+ Nu,& ul !( *)tu i >% C)%"iliu at i8uit( .i(#& (i & i G( ,a%ia@ F a%a@ Italia i R(<atul U%it 2=

10

S$a%ia i P)l)%ia R),D%ia & il( !( F)" A(l<ia@ R($u8li#a C(C&@ G (#ia@ U%<a ia i P) tu<alia Au"t ia@ Aul<a ia i Su(!ia Da%(,a #a@ I la%!a@ Litua%ia@ Sl)*a#ia i Fi%la%!a E"t)%ia@ Ci$ u@ L(t)%ia@ Lu?(,8u < i Sl)*(%ia Malta T)tal'

2: 13 12 12 10 : 3 2 237

Un &ini& e 2'' e voturi in 34' +731. R- sunt necesare pentru constituirea unei &a2orit i cali5icate. ?n a5ar e aceastaJ orice ecizie tre/uie s 5ie apro/at e ctre o &a2oritate a statelor &e&/re +;n anu&ite cazuri o &a2oritate e ou trei&i- i orice stat &e&/ru poate solicita s se veri5ice ac voturile 5avora/ile reprezint cel puin )2 R in populaia total a UE C)%"iliul Eu )$(a% se reunete1 ;n principiu1 e patru ori pe an1 i este prezi at e e5ul statului sau guvernului care eine pree inia Consiliului Uniunii Europene la &o&entul respectiv. (ree intele Co&isiei Europene particip ca &e&/ru e rept. (rin "ratatul e la ,aastric#t1 Consiliul European a evenit o5icial iniiatorul principalelor politici ale Uniunii i ar/itru ;n pro/le&ele i5icile care nu au 5ost solu ionate ;n ca rul Consiliului Uniunii Europene. Consiliul European a/or eaz1 e ase&enea1 pro/le&e e actualitate internaional1 prin inter&e iul politicii externe i e securitate co&une +(E9C-1 expresie a unei iplo&a ii co&une a statelor &e&/re. 8+ Pa la,(%tul Eu )$(a% (arla&entul European este ales prin vot i reprezint cetenii Uniunii. El controleaz in punct e ve ere politic activitile Uniunii i particip la procesul legislativ. ?ncep>n cu 1.7.1 &e&/rii si sunt alei irect1 prin vot universal1 la 5iecare cinci ani. Nu,& ul !( l)#u i al)#at .i(#& (i & i >% Pa la,(%tul Eu )$(a% 200:E200= $ustria :elgia :ulgaria Cipru 6ane&arca Estonia <inlan a <rana =er&ania =recia *rlan a *talia Letonia Lituania Luxe&/urg ,alta (olonia 1! 24 1! ) 14 ) 14 7! .. 24 13 7! . 13 ) ' '4

11

(ortugalia 4egatul Unit 4epu/lica Ce# 4o&>nia 9lovacia 9lovenia 9pania 9ue ia rile e Gos Ungaria "otal

24 7! 24 3' 14 7 '4 1. 27 24 7!'

G u$u il( $)liti#( !i% Pa la,(%tul Eu )$(a% 9t>nga Unit EuropeanN9t>nga @er e Ior ic =rupul 9ocialist =rupul @erzilorN $liana Li/er European *n epen en i 6e&ocraie $liana Li/eralilor i 6e&ocrailor pentru Europa (arti ul (opular European +Cretin86e&ocrat- i al 6e&ocrailor Europeni Uniunea pentru Europa Iaiunilor ,e&/ri nea5iliai i locuri te&porar neocupate "otal 9ituaia in octo&/rie 200).

41 21. 42 2! 103 27! 30 44 7!'

9esiunile plenare ale (arla&entului European se in1 ;n principiu1 la 9tras/ourg1 iar cele supli&entare1 la :ruxelles. Cele ouzeci e co&itete ale (arla&entului1 care pregtesc sesiunile plenare1 precu& i grupurile sale politice1 se reunesc e o/icei la :ruxelles. 9ecretariatul =eneral are se iul la Luxe&/urg i la :ruxelles. (arla&entul ;i exercit puterea legislativ la trei niveluri. (rin inter&e iul proce urii B!( #))$( a (C1 intro us ;n 1.!7 prin $ctul Unic European1 (arla&entul European particip la ela/orarea irectivelor i a regula&entelor1 pronun>n u8se asupra propunerilor Co&isiei Europene1 care pot 5i &o i5icate ;n 5uncie e poziia (arla&entului. "ot in 1.!71 prin proce ura e Ba*i0 #)%.) ,C sunt supuse rati5icrii e ctre (arla&ent acor urile internaionale1 negociate e Co&isie1 precu& i orice nou extin ere a Uniunii. "ratatul e la ,aastric#t1 se&nat ;n 1..21 a intro us proce ura e B#)!(#i0i(1 care plaseaz (arla&entul pe picior e egalitate cu Consiliul ;n ceea ce privete legi5erarea ;n o&enii i&portante1 inclusiv li/era circulaie a lucrtorilor1 piaa intern1 e ucaie1 cercetare1 &e iu1 reele transeuropene1 sntate1 cultur1 protecia consu&atorului etc. "ratatul preve e totui o proce ur e conciliere. 6e ase&enea1 (arla&entul European ;&parte cu Consiliul responsa/ilitatea privin a optarea /ugetului Uniunii. (arla&entul poate respinge propunerea e /uget1 lucru care s8a ;nt>&plat e2a e &ai &ulte ori. ?n acest caz1 ;ntreaga proce ur /ugetar tre/uie re;nceput. Co&isia European propune proiectul e /uget1 care este apoi ez/tut e Consiliu i (arla&ent. (arla&entul i8a 5olosit in plin puterile /ugetare pentru a in5luena politicile Uniunii. 6e ase&enea1 tre/uie &enionat 5aptul c (arla&entul European este instituia e control e&ocratic al Uniunii. $cesta ispune e puterea e a e&ite Co&isia prin a optarea unei &oiuni e cenzur cu o &a2oritate e ou trei&i. 6e ase&enea1 supraveg#eaz gestionarea politicilor UE prin

12

;ntre/ri orale i scrise a resate Co&isiei i Consiliului. ?n 5inal1 pree intele ;n exerciiu al Consiliului European in5or&eaz (arla&entul cu privire la eciziile luate e Consiliu. #+ C),i"ia Eu )$(a%& Co&isia este al treilea ele&ent al triung#iului instituional care a &inistreaz i con uce Uniunea European. ,e&/rii acesteia sunt nu&ii pe o perioa e cinci ani1 e co&un acor e ctre statele &e&/re i apro/ai e (arla&entul European. Co&isia este responsa/il ;n 5aa (arla&entului1 care ;i poate cere1 printr8o &oiune e cenzur1 s e&isioneze colectiv. 6in 20041 Co&isia este 5or&at in c>te un co&isar in 5iecare stat &e&/ru. Co&isia se /ucur e o in epen en consi era/il ;n exercitarea atri/uiilor. Ea reprezint interesul co&un i nu tre/uie s pri&easc instruciuni e la nici un guvern naional. B=ar ian al tratatelorC1 Co&isia veg#eaz la aplicarea regula&entelor i a irectivelor a optate e Consiliu i (arla&ent i poate recurge la calea contencioas ;n 5aa Curii e Gustiie ;n caz e neaplicare a reptului co&unitar. ?n calitate e /ra executiv al Uniunii1 Co&isia pune ;n aplicare eciziile luate e Consiliu ;n o&enii ca politica agricol co&un. Ea ispune e o &are putere ;n gestionarea politicilor co&une1 al cror /uget ;i este ;ncre inatJ cercetare i te#nologie1 a2utor pentru ezvoltare1 ezvoltare regional etc. Co&isia este asistat e o a &inistraie 5or&at in 3) e irecii generale +6=8uri- i servicii1 care sunt repartizate ;n principal la :ruxelles i Luxe&/urg.

2+2+
a+

Alt( i%"tituii i ) <a%i",(

Cu t(a !( Fu"tii( Curtea e Gustiie a Co&unitilor Europene1 cu se iul la Luxe&/urg1 este 5or&at in c>te un 2u ector in 5iecare stat &e&/ru1 asistai e opt avocai generali. $cetia sunt nu&ii e co&un acor e ctre guvernele statelor &e&/re1 pe o perioa e ase ani1 care poate 5i re;nnoit. *n epen ena le este garantat. 4olul Curii e Gustiie este e a asigura respectarea legislaiei europene1 precu& i interpretarea corect i aplicarea tratatelor. 8+ Cu t(a !( C)%tu i Curtea e Conturi1 cu se iul la Luxe&/urg1 a 5ost creat ;n 1.7' i este co&pus in c>te un &e&/ru in 5iecare stat al Uniunii1 nu&it pentru o perioa e ase ani e co&un acor e ctre statele &e&/re up consultarea (arla&entului European. 4olul su este e a veri5ica ;ncasarea tuturor veniturilor1 precu& i legalitatea i regularitatea utilizrii 5on urilor1 ur&rin /una gestionare a /ugetului Uniunii. #+ C),it(tul E#)%),i# i S)#ial Eu )$(a% Consiliul i Co&isia consult Co&itetul Econo&ic i 9ocial European ;n luarea e ecizii ;n anu&ite o&enii politice. $cesta este alctuit in reprezentani ai i5eritelor grupuri e interes econo&ic i social ai societii civile organizate1 nu&ii e Consiliu pe o perioa e patru ani. !+ C),it(tul R(<iu%il) Co&itetul 4egiunilor +Co4- a 5ost creat prin "ratatul privin Uniunea European i este 5or&at in reprezentani ai colectivitilor locale i regionale1 nu&ii e Consiliu pe o perioa e patru ani la propunerea statelor &e&/re. ?n te&eiul tratatului1 Co4 este consultat e Consiliu i Co&isie ;n pro/le&e relevante privin regiunile respective1 ar poate e&ite avize i in proprie iniiativ. (+ Aa%#a Eu )$(a%& !( I%*("tiii :anca European e *nvestiii +:E*-1 cu se iul la Luxe&/urg1 acor cre ite i garanii care spri2in regiunile &ai puin ezvoltate ale Uniunii i co&petitivitatea ;ntreprin erilor. .+ Aa%#a C(%t al& Eu )$(a%& :anca Central European +:CE-1 situat la <ranS5urt1 are responsa/ilitatea e a gestiona &one a euro i politica &onetar a Uniunii +a se ve ea capitolul 71 BUniunea Econo&ic i ,onetar +UE,- i &one a euroC-.

13

Capitolul ' CARE SUNT ROLURILE UE1 PIAA UNICG Ce rol ;n eplinete Uniunea European? 6e ce i cu& a 5ost ;n5iinat? Cu& 5uncioneaz? Ce a reuit s realizeze p>n acu& ;n interesul cetenilor ei i care sunt provocrile cu care este nevoit s se con5runte ;n prezent? Ce poate 5ace pentru a8i ;ncura2a pe ceteni s se i&plice activ ;n e&ersurile sale? ?ntr8o er a glo/alizrii1 va putea Uniunea s concureze real&ente cu celelalte econo&ii &on iale i s ;i &enin ;n acelai ti&p stan ar ele sociale? @a reui oare Europa s r&>n un actor principal pe scena internaional i s susin e5orturile e co&/atere a teroris&ului &on ial? 3.1. Care sunt rolurile UE? 3.2. (iaa unic 3.3. Uniunea econo&ic i &onetar +UE,- i &one a euro

2+1+ Ca ( "u%t )lu il( UE1

,niunea European se implic +ntr6o varietate de politici 7 economice, sociale, de reglementare i financiare 7 respectiv +n toate domeniile +n care activitatea sa este benefic statelor membre 5intre aceste politici, enumerm: o politicile de solidaritate 8cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune9 privind aspecte regionale, agricole i sociale; o politicile de inovaie, privind introducerea unor tehnologii de v1rf +n domenii precum protecia mediului, cercetarea i dezvoltarea 8&:59 i domeniul energetic ,niunea finaneaz aceste politici printr6un buget anual de peste 1-. miliarde de euro, la care statele membre contribuie +n mare parte 3cest buget reprezint doar o mic parte din venitul colectiv al ,E 8respectiv ma(imum 1,-0 ; din venitul naional brut cumulat al tuturor statelor membre9

I+

P)liti#il( !( ")li!a itat(

9copul principal al politicilor e soli aritate este acela e a spri2ini 5inalizarea pieii unice +a se ve ea Capitolul )1 B(iaa unicC- i e a corecta orice ezec#ili/re prin &suri structurale1 venin ast5el ;n spri2inul regiunilor e5avorizate sau al sectoarelor in ustriale care ;nt>&pin i5iculti. Ievoia i&perativ e soli aritate ;ntre statele i ;ntre regiunile UE a evenit ;nc &ai stringent ca ur&are a recentei a erri a celor 12 noi ri &e&/re cu venituri sensi/il in5erioare &e iei UE. ?n acelai ti&p1 UE are atoria s contri/uie la restructurarea acelor sectoare econo&ice care au 5ost grav a5ectate e creterea rapi a concurenei internaionale. a+ AHut) (<i)%al (olitica regional a UE se /azeaz pe trans5eruri e 5on uri inspre rile /ogate spre cele srace. $ceste 5on uri sunt 5olosite pentru ;ncura2area ezvoltrii ;n regiunile e5avorizate1 pentru revitalizarea zonelor in ustriale a5late ;n eclin1 pentru spri2inirea inseriei pro5esionale a tinerilor i a o&erilor e lung urat1 pentru &o ernizarea agriculturii i pentru a2utorarea zonelor rurale e5avorizate. <on urile alocate aciunilor regionale ;n perspectiva 5inanciar pentru 2007 82013 se concentreaz asupra ur&toarelor trei o/iectiveJ

14

C)%*( <(%&+ 9copul este acela e a a2uta rile i regiunile cele &ai sla/ ezvoltate s se alinieze &ai rapi la &e ia european1 prin ;&/untirea con iiilor pentru creterea econo&ic i ocuparea 5orei e &unc. $cest o/iectiv poate 5i realizat oar investin ;n capitalul 5izic i u&an1 ;n inovaie1 ;n societatea cunoaterii1 ;n a apta/ilitatea la nou1 ;n protecia &e iului i ;n e5iciena a &inistrativ. C),$(titi*itat( (<i)%al& i )#u$a (a .) (i !( ,u%#&+ inta este creterea co&petitivitii1 a nivelurilor ocuprii 5orei e &unc i a atractivitii regiunilor. +Iu sunt vizate aici zonele cel &ai puin ezvoltate.- ,eto a e ;n eplinire a acestui o/iectiv este aceea e a anticipa sc#i&/rile econo&ice i sociale i e a pro&ova inovaia1 spiritul ;ntreprinztor1 protecia &e iului1 accesi/ilitatea1 a apta/ilitatea i ezvoltarea unor piee ale 5orei e &unc &ai 5avora/ile incluziunii sociale. C))$( a ( t( it) ial& (u )$(a%&+ 9copul este intensi5icarea cooperrii trans5rontaliere1 transnaionale i interregionale. UE ur&rete prin aceasta pro&ovarea unor soluii co&une la pro/le&ele e aceeai natur ;nt>lnite e autoritile vecine1 ;n sectoare precu& ezvoltarea ur/an1 rural i costier1 cultivarea relaiilor econo&ice i sta/ilirea unor reele ;ntre ;ntreprin erile &ici i &i2locii +*,,8uri-. $ceste o/iective vor 5i 5inanate cu 5on uri speci5ice ale UE1 care 5ie se vor a uga la contri/u iile existente ce provin in sectorul privat i in partea a &inistraiei naionale i regionale1 5ie vor sti&ula investiiile in aceste irecii. $ceste 5on uri sunt cunoscute su/ nu&ele e 5on uri structurale i e coeziune. F)%!ul (u )$(a% !( !(0*)lta ( (<i)%al& 5FEDR61 pri&ul intre 5on urile structurale1 5inaneaz consoli area coeziunii econo&ice1 sociale i teritoriale1 prin re ucerea isparitilor intre regiuni1 prin spri2inirea ezvoltrii structurale i a a2ustrii structurale a econo&iilor regionale1 inclusiv ;n ve erea reconversiei zonelor in ustriale a5late ;n eclin. F)%!ul S)#ial Eu )$(a% 5FSE61 cel e8al oilea 5on structural1 5inaneaz iniiative estinate 5or&rii pro5esionale i crerii e locuri e &unc. (e l>ng 5on urile structurale1 exist .)%!ul !( #)(0iu%(1 5olosit pentru 5inanarea proiectelor re5eritoare la in5rastructura e transport i la protecia &e iului ;ncon2urtor ;n acele state &e&/re ale UE ;n care in icele (*: pe cap e locuitor este &ai &ic ec>t .0R in &e ia UE. 8+ P)liti#a a< i#)l& #),u%& 5PAC6 3/iectivele ($C1 ast5el cu& au 5ost stipulate ;n "ratatul e la 4o&a in 1.'71 au 5ost ;n &are parte ;n epliniteJ asigurarea unui nivel e trai ec#ita/il pentru populaia agricolL sta/ilizarea pieeiL aprovizionarea consu&atorilor la preuri rezona/ileL &o ernizarea in5rastructurii agricole. i alte principii a optate e8a lungul ti&pului au 5uncionat /ine. Consu&atorii se /ucur e sigurana o5ertei1 iar preurile pro uselor agricole sunt &eninute la un nivel sta/il1 prote2ate e 5luctuaiile e pe piaa &on ial. :ugetul estinat ($C este cunoscut su/ nu&ele e F)%!ul Eu )$(a% !( O i(%ta ( i Ga a%ta ( A< i#)l& 5FEOGA6+ Cu toate acestea1 ($C a 5ost o victi& a propriei sale reuite. (ro ucia a crescut &ult &ai rapi ec>t consu&ul1 exercit>n o presiune consi era/il asupra /ugetului UE. (entru a rezolva aceast pro/le&1 politica agricol a tre/uit re e5init. $ceast re5or& ;ncepe s ea rezultate. (ro ucia a 5ost ;ncetinit. $gricultorii sunt ;n prezent ;ncura2ai s 5oloseasc &eto e agricole ura/ile care s ocroteasc &e iul1 s prote2eze zonele rurale i s contri/uie la a&eliorarea calitii i siguranei ali&entare. Ioul rol al populaiei agricole este acela e a asigura un anu&it nivel al activit ii econo&ice ;n 5iecare zon rural i e a prote2a iversitatea peisa2ului rural european. $ceast iversitate1 ;&preun cu relaia ar&onioas a oa&enilor cu natura1 recunoscut ca o verita/il Bcivilizaie ruralC1 constituie o parte i&portant a i entitii europene. Uniunea European ar ori ca 3rganizaia ,on ial a Co&erului +3,C- s pun &ai &ult accent asupra calitii ali&entelor1 s su/linieze principiul precauiei i s ur&reasc /unstarea ani&alelor. 6e ase&enea1 Uniunea European a ;nceput re5or&a politicii sale ;n o&eniul pescuitului. 9copul este e a re uce supra;ncrcarea 5lotelor sale e pescuit1 e a prote2a stocurile e pete i e a

15

asigura spri2inul 5inanciar ce le8ar per&ite co&unitilor e pescari s ;ntreprin i alte activit i econo&ice. #+ Di,(%"iu%(a ")#ial& 9copul politicii sociale a UE este e a corecta inegalitile cele &ai evi ente in ca rul societii europene. <on ul 9ocial European +<9E- a 5ost ;n5iinat ;n 1.)1 pentru a ;ncura2a crearea e locuri e &unc i pentru a a2uta lucrtorii ;n trans5erul lor inspre un gen e ocupaie iNsau inspre o zon geogra5ic spre alta. 9pri2inul 5inanciar nu este singura &eto prin care UE caut s a&elioreze con iiile sociale ;n Europa. $2utorul 5inanciar ;n sine nu ar putea rezolva toate pro/le&ele antrenate e recesiunea econo&ic sau e su/ ezvoltarea regional. ,ai presus e orice1 e5ectele ina&ice ale creterii sunt cele care tre/uie s ;ncura2eze progresul social. $ceste e5ecte tre/uie ;ncura2ate printr8o legislaie care s garanteze un set &ini&al ar consistent e repturi. Unele intre aceste repturi sunt ;nscrise ;n tratatele 5un a&entale1 ca e pil reptul 5e&eilor i /r/ailor la re&uneraie egal pentru aceeai &unc prestat. $ltele sunt sta/ilite prin irective re5eritoare la protecia lucrtorilor +nor&ele privin sntatea i sigurana la locul e &unc- i stan ar e eseniale e siguran. ?n 1..11 Consiliul European e la ,aastric#t a a optat Ca ta #),u%ita & a ! ($tu il) ")#ial( .u%!a,(%tal(1 sta/ilin repturile e care tre/uie s se /ucure toi lucrtorii in UEJ li/era circulaieL o co&pensaie ec#ita/ilL con iii &ai /une e &uncL protecie socialL reptul e asociere i e negociere colectivL reptul la 5or&are pro5esionalL trata&ent egal pentru 5e&ei i /r/aiL in5or&area1 consultarea i participarea lucrtorilorL protecia sntii i a siguranei la locul e &uncL protecia copiilor1 a persoanelor ;n v>rst i a persoanelor cu #an icap. Carta a 5ost integrat ;n "ratatul e la $&ster a& ;n luna iunie 1..71 iar acu& se aplic ;n toate statele &e&/re.

II+

$ctivitile Uniunii Europene au un e5ect irect asupra vieii coti iene a cetenilor ei1 ;ntruc>t a/or eaz provocrile reale cu care se con5runt societateaJ protecia &e iului1 sntate1 inovaie te#nologic1 energie etc. P )t(#ia ,(!iului i !(0*)lta (a !u a8il& $ctivitatea UE ;n o&eniul proteciei &e iului se /azeaz pe progra&ul e aciune intitulat B,e iu 2010J viitorul nostru1 alegerea noastrC. $cesta cuprin e perioa a 200182010 i su/liniaz nevoia eJ atenuare i e ;ncetinire a sc#i&/rilor cli&aterice i a ;nclzirii glo/aleL prote2are a #a/itatelor naturale i a 5lorei i 5aunei sl/aticeL tratare a pro/le&elor legate e &e iu i sntateL conservare a resurselor naturale i e a &inistrare e5icient a eeurilor. (e tot parcursul perioa ei la care se re5er acest progra&1 ca i cele cinci progra&e care l8au prece at1 e8a lungul a peste 30 e ani e sta/ilire a stan ar elor1 UE a intro us un siste& cuprinztor e protecie a &e iului. (ro/le&ele a/or ate sunt extre& e variateJ poluare 5onic1 eeuri1 prote2area #a/itatelor naturale1 gaze e eapa&ent1 pro use c#i&ice1 acci ente in ustriale1 calitatea apei e scl at i crearea unei reele europene e in5or&are i asisten pentru urgene1 care s acioneze ;n cazul eclanrii unor ezastre ecologice e tipul incen iilor 5orestiere sau resturilor e #i rocar/uri provenite in acci ente navale sau e exploatare petrolier ;n larg. 4ecent1 te&erile expri&ate privin e5ectele nocive ale polurii asupra sntii au 5ost exa&inate ;n planul e aciune pentru protecia &e iului i a sntii pentru perioa a 2004 82010. $cest plan sta/ilete legtura intre sntate1 &e iu i politicile in o&eniul cercetrii. 4egle&entrile europene sta/ilesc acelai nivel e protecie pe ;ntreg teritoriul UE1 ar sunt ;n ea2uns e 5lexi/ile ;nc>t s ia ;n consi erare circu&stanele e la nivel local. 9iste&ul e regle&entare este e ase&enea actualizat ;n per&anen. 6e exe&plu1 s8a #otr>t revizuirea legislaiei privin su/stanele c#i&ice i ;nlocuirea unor regle&entri &ai vec#i1 care 5useser ezvoltate a+

P)liti#il( !( i%)*ai(

16

in epen ent1 ;n i5erite etape1 cu un siste& unic pentru ;nregistrarea1 evaluarea i autorizarea su/stanelor c#i&ice +4E$CA-. $cest siste& se /azeaz pe o /az central e ate1 care va 5i a &inistrat e o nou $gen ie European pentru 9u/stane C#i&ice1 cu se iul la AelsinSi. 9copul este acela e a evita conta&inarea aerului1 apei1 solului sau i&o/ilelor1 e a prote2a /io iversitatea i e a ;&/unti sntatea i sigurana cetenilor UE1 pstr>n ;n acelai ti&p nivelul e co&petitivitate al in ustriei europene. I%)*aia t(C%)l)<i#& <on atorii Uniunii Europene aveau reptate s consi ere c prosperitatea viitoare a Europei va epin e e capacitatea ei e a r&>ne un li er &on ial ;n o&eniul te#nologic. tiau ce avanta2e pot aprea prin reunirea cercetrii europene su/ o u&/rel co&un. $st5el1 ;n 1.'!1 ;n paralel cu CEE1 au ;n5iinat Eu at), 8 Co&unitatea European a Energiei $to&ice. 9copul acestei co&uniti era e a 5acilita pentru statele &e&/re ale UE exploatarea ;n co&un1 ;n scopuri panice1 a energiei nucleare. Ca parte a acestor e5orturi1 a 5ost creat un Centru Co&un e Cercetare +CCC-1 co&pus in nou institute a5late ;n patru locaii istincteJ *spra +*talia-1 Earlsru#e +=er&ania-1 (etten +rile e Gos- i =eel +:elgia-. Cu toate acestea1 pe &sur ce inovaia a cptat av>nt1 cercetarea european a tre/uit s se iversi5ice1 a un>n laolalt oa&eni e tiin i cercettori in o&enii c>t &ai variate cu putin. UE a tre/uit s gseasc noi &eto e e a 5inana &unca acestora i noile aplica ii in ustriale ale escoperirilor lor. Cercetarea co&un la nivelul UE a 5ost conceput pentru a co&pleta progra&ele naionale e cercetare. Ea se concentreaz asupra proiectelor care a uc laolalt un nu&r e la/oratoare in &ai &ulte ri europene. 6e ase&enea1 spri2in cercetarea 5un a&ental ;n o&enii precu& 5uziunea ter&onuclear controlat +o surs potenial inepuiza/il e energie pentru secolul al DD*8lea-. ?n plus1 ;ncura2eaz cercetarea i ezvoltarea te#nologic ;n in ustrii 8c#eie1 precu& sectorul electronicii i calculatoarelor1 care se con5runt cu o concuren acer/ in a5ara Europei. <inanarea cercetrii UE se 5ace ;n principal prin inter&e iul unei serii e progra&e 8ca ru. Cel e8al a$t(l(a $ )< a,E#a! u $(%t u #( #(ta ( i !(0*)lta ( t(C%)l)<i#& acoper perioa a 200782013. Cea &ai &are parte a /ugetului e peste '0 &iliar e e euro va 5i iri2at spre o&enii precu& sntatea1 sectorul ali&entar1 cel agricol1 al te#nologiilor in5or&aiei i co&unicaiilor1 al nanotiinelor1 cel energetic1 al proteciei &e iului1 al transporturilor1 al securitii1 cel spaial i spre tiinele socioecono&ice. $lte progra&e supli&entare vor pro&ova i ei1 oa&eni i a/ilitile lor1 prin inter&e iul cercetrii a5late la graniele intre o&eniile cunoaterii tiini5ice1 prin spri2inirea cercettorilor ;n ezvoltarea carierei lor pro5esionale i prin sti&ularea cooperrii internaionale. #+ E%( <i( Co&/usti/ilii 5osili O petrol1 gaze naturale i cr/une O reprezint !0 R in consu&ul energetic ;n UE. Un procent i&portant in cantitatea necesar e co&/usti/il 5osil se i&port in a5ara UE. ?n prezent1 '0 R in necesarul e gaze naturale i petrol se i&port1 iar aceast epen en ar putea a2unge la 70 R p>n ;n 2030. UE va eveni ast5el &ai vulnera/il la ;ntreruperea ali&entrii sau la explozii ale preurilor cauzate e crize internaionale. Un alt &otiv pentru re ucerea consu&ului e co&/usti/ili 5osili este acela e a te&pera procesul e ;nclzire glo/al. @a tre/ui ca ;n viitor s 5ie luate i5erite &suri1 precu& econo&isirea energiei prin utilizarea ei ;ntr8un &o &ai inteligent1 ezvoltarea unor surse alternative e energie +;n Europa este vor/a ;n special espre surse regenera/ile e energie- i ;ncura2area cooperrii internaionale. Consu&ul e energie ar putea sc ea cu o cinci&e p>n ;n 2020 ac s8ar sc#i&/a co&porta&entul consu&atorilor i ac te#nologiile e a&eliorare a e5icienei energetice ar 5i ;ntre/uinate la &axi&u&. 8+

III+

Ci%( $l&t(t( $(%t u Eu )$a' Au<(tul UE

(entru 5inanarea politicilor sale1 Uniunea European ispune e un /uget anual e peste 120 &iliar e e euro. $cest /uget este 5inanat prin aa8nu&itele Bresurse propriiC ale UE1 care nu pot epi ec#ivalentul a 1124 R in venitul naional /rut total al statelor &e&/re. $ceste venituri provin ;n principal inJ

17

taxe va&ale asupra pro uselor i&portate in a5ara UE1 inclusiv in prelevri pe pro use agricoleL un procent in taxa pe valoarea a ugat aplicat /unurilor i serviciilor pe ;ntreg teritoriul UEL contri/uii in partea statelor &e&/re ;n 5uncie e /unstarea respectiv a acestora.

<iecare /uget anual 5ace parte intr8un ciclu /ugetar e apte ani cunoscut su/ nu&ele e Bperspectiv 5inanciarC. (erspectivele 5inanciare sunt sta/ilite e Co&isia European i necesit apro/area ;n unani&itate in partea statelor &e&/re i negocieri care s 5ie ur&ate e acor ul (arla&entului European. ?n ca rul perspectivei 5inanciare pentru 2007820131 /ugetul total pentru aceast perioa este e !)414 &iliar e e euro.

2+2+ Piaa u%i#&

)iaa unic reprezint una dintre cele mai importante realizri ale ,niunii Europene 2ntre statele membre au fost eliminate, +n mod treptat, restriciile privitoare la comer i libera concuren, rezultatul tuturor acestor msuri fiind creterea standardelor de via )iaa unic nu a devenit +nc un spaiu economic unic 3numite sectoare ale economiei 8servicii publice9 rm1n +nc sub incidena legilor naionale /tatele ,niunii Europene rm1n +nc independente +n ceea ce privete fiscalitatea i bunstarea social )iaa unic este susinut de anumite politici cone(e puse +n aplicare de ctre ,niunea European de6a lungul anilor /copul acestor politici este de a a<uta c1t mai multe firme i c1t mai muli consumatori s se bucure de avanta<ele pieei unice

I+
a+

R(ali0a (a )8i(#ti*ului !i% 1==2

Li,it(l( $i((i #),u%( "ratatul in 1.'7 care a pus /azele Co&unitii Econo&ice Europene a 5cut posi/il eli&inarea /arierelor va&ale in interiorul Co&unitii i a sta/ilit un tari5 va&al co&un aplica/il &r5urilor provenin in rile in a5ara Co&unitii Econo&ice Europene. $cest o/iectiv a 5ost ;n eplinit la ata e 1 iulie 1.)!. Cu toate acestea1 repturile va&ale nu constituie ec>t un aspect al /arierelor protecioniste ri icate ;n calea co&erului trans5rontalier. ?n anii M701 alte /ariere co&erciale au stat ;n calea realizrii co&plete a pieei co&une. Ior&e te#nice1 stan ar e e sntate i e siguran1 regle&entri naionale ;n ceea ce privete reptul e a practica anu&ite pro5esii i controlul sc#i&/urilor valutare restricionau li/era circulaie a persoanelor1 a /unurilor i a capitalurilor. 8+ O8i(#ti*ul !i% 1==2 ?n iunie 1.!'1 Co&isia1 su/ pree inia lui Gac7ues 6elors1 a pu/licat o Carte $l/1 al crei scop era eli&inarea1 ;n cel &ult 7 ani1 a tuturor /arierelor 5izice1 te#nice i 5iscale care restricionau li/era circulaie ;n interiorul Co&unitii. 3/iectivul su era ;ncura2area expansiunii in ustriale i co&erciale ;n ca rul unui spaiu econo&ic extins i uni5icat1 co&para/il cu piaa a&erican. Conceptul e pia unic a 5ost intro us prin $ctul Unic European1 care a intrat ;n vigoare ;n iulie 1.!7. $cesta preve eaJ extin erea co&petenelor Co&unitii ;n anu&ite o&enii e politic +politica social1 e cercetare1 e &e iu-L instituirea treptat a pieei unice p>n la s5>ritul anului 1..21 prin punerea ;n aplicare a unui vast progra& legislativ care presupunea a optarea a sute e irective i regula&enteL 5olosirea &ai 5recvent a votului cu &a2oritate cali5icat ;n Consiliul e ,initri.

18

II+
a+

Aila%ul $i((i u%i#(

Aa i( (l( .i0i#( ?n interiorul Uniunii Europene1 toate controalele la 5rontier privin /unurile1 precu& i controlul va&al al persoanelor au 5ost eli&inate. (oliia +/rigzi anti rog i e lupt ;&potriva cri&inalitii- es5oar activiti e control ori e c>te ori este necesar. $cor ul 9c#engen1 se&nat ;n iunie 1.!' e ctre nou intre cele 12 state &e&/re la acea vre&e +4egatul Unit1 6ane&arca i *rlan a nu au 5ost pri se&natare ale acestui acor -1 vizeaz cooperarea poliieneasc i o politic co&un e azil i e i&igraie1 ;n scopul eli&inrii totale a controalelor persoanelor la 5rontierele interne ale Uniunii Europene +a se ve ea capitolul 10 BLi/ertate1 securitate i 2ustiieC-. Ioile state &e&/re1 care au a erat la Uniunea European ;n anul 20041 se aliniaz progresiv nor&elor spaiului 9c#engen. 8+ Aa i( (l( t(C%i#( (entru &a2oritatea pro uselor1 statele &e&/re ale Uniunii Europene au a optat principiul recunoaterii reciproce a regle&entrilor naionale. 3ricrui pro us 5a/ricat i co&ercializat legal ;ntr8un stat &e&/ru tre/uie s i se per&it plasarea pe piaa oricruia intre celelalte state &e&/re. Li/eralizarea sectorului serviciilor a 5ost o/>n it graie recunoaterii reciproce sau coor onrii regle&entrilor naionale ;n ceea ce privete accesul la anu&ite pro5esii +avocatur1 &e icin1 &eserii in o&eniul turis&ului1 sectorului /ancar1 asigurrilor etc.- sau practicarea acestora. Cu toate acestea1 li/era circulaie a persoanelor este un o/iectiv ;nc eparte e a 5i atins. ?nc exist o/stacole pentru persoanele care oresc s se sta/ileasc sau s pro5eseze ;n alt stat &e&/ru. $u 5ost ;ntreprinse aciuni ;n ve erea 5avorizrii &o/ilitii lucrtorilor1 ;n special ;n ceea ce privete asigurarea recunoaterii ;n toate statele &e&/re a iplo&elor sau a cali5icrilor ;n i5erite &eserii +instalator1 t>&plar etc.-. 6atorit esc#i erii pieelor naionale e servicii in interiorul Uniunii Europene1 preul apelurilor tele5onice naionale a sczut se&ni5icativ 5a e acu& 10 ani. <olosirea internetului pentru tele5onia vocal1 susinut e noile te#nologii1 este tot &ai 5recvent. (resiunea concurenei a avut rept consecin sc erea tari5elor co&paniilor aeriene in Europa. #+ Aa i( (l( .i"#al( :arierele 5iscale au 5ost re use atorit ar&onizrii pariale a cotelor naionale e "@$. *&pozitele pe veniturile o/inute in investiii au 5cut o/iectul unui acor ;nc#eiat ;ntre statele &e&/re ale Uniunii Europene i alte ri tere +printre care i Elveia-. $cest acor a intrat ;n vigoare ;n iunie 200'. !+ C)%t a#t(l( $u8li#( <ie c sunt sau nu ;nc#eiate e ctre a &inistraii naionale1 regionale sau locale1 contractele pu/lice constituie e acu& ;nainte o/iectul unei concurene pe tot teritoriul Uniunii Europene1 atorit irectivelor re5eritoare la servicii1 ec#ipa&ente i lucrri1 inclusiv ;n sectoare cu& ar 5i apa pota/il1 energia i teleco&unicaiile.

III+
a+

Lu# & il( >% #u "

S( *i#ii .i%a%#ia ( (lanul e aciune al Uniunii Europene e a crea1 p>n ;n anul 200'1 o pia integrat pentru servicii 5inanciare a 5ost 5inalizat. $cest plan va per&ite re ucerea costurilor e ;&pru&ut acor ate 5ir&elor i consu&atorilor i va o5eri epuntorilor o ga& larg e pro use e investiii O planuri e econo&ii i e pensii O pe care le vor putea o/ine e la 5urnizorii europeni alei. "axele /ancare pentru plile trans5rontaliere au 5ost re use. 8+ Aa i( (l( a!,i%i"t ati*( i t(C%i#( >% #al(a li8( (i #i #ulaii a 8u%u il) i "( *i#iil)

19

9tatele &e&/re ale Uniunii Europene r&>n ;nc reticente ;n a accepta stan ar ele i nor&ele altor state sau1 c>teo at1 ;n a recunoate cali5icrile pro5esionale. <rag&entarea siste&elor 5iscale naionale uneaz1 e ase&enea1 integritii i e5icacitii pieei. #+ Pi at( ia i .al"i.i#a (a Este nevoie e o protecie sporit pentru a preveni piratarea i 5alsi5icarea pro uselor provenin in Uniunea European. Co&isia European apreciaz c aceste practici ilegale cauzeaz Uniunii Europene ispariia anual a &ai &ultor &ii e locuri e &unc. 6in acest &otiv1 Co&isia European1 ;&preun cu guvernele naionale1 lucreaz la un proiect care vizeaz extin erea proteciei repturilor e autor i a /revetelor.

IV+
a+

P)liti#i !( "u"i%( ( a $i((i u%i#(

T a%"$) tul $ctivitatea Uniunii Europene a vizat &ai ales li/ertatea e a presta servicii ;n o&eniul transporturilor terestre1 ;n special accesul li/er pe piaa transporturilor internaionale i activitile e ca/ota21 care constau ;n a per&ite accesul transportatorilor nerezi eni pe piaa naional e transport a statelor &e&/re ale Uniunii Europene. $u 5ost luate ecizii ;n ve erea ar&onizrii con iiilor e concuren ;n o&eniul transporturilor rutiere1 ;n special a con iiilor privin accesul la pro5esie i la piaa e &unc1 li/ertatea e sta/ilire i e a presta servicii1 ti&pul e con ucere i sigurana rutier. (olitica co&un ;n ceea ce privete transportul aerian tre/uie s 5ac 5a e5ectelor concuren ei &on iale. Li/eralizarea spaiilor aeriene europene este realizat ;n etape1 rezultatul acestui 5apt 5iin o &ai &are 5lexi/ilitate a &o ului ;n care &arile co&panii aeriene ;i ;&part ;ntre ele aceste spa ii1 accesul reciproc pe piee i li/ertatea 5ixrii tari5elor. La aceasta se a aug clauzele e protecie re5eritoare la responsa/ilitile serviciului pu/lic aerian i la i&perativele a&ena2rii teritoriului. "ransporturile &ariti&e sunt supuse regulilor concurenei care se aplic at>t ar&atorilor europeni1 c>t i celor care navig#eaz su/ pavilionul unor state tere. $ceste reguli vizeaz co&/aterea politicilor tari5are neloiale +pavilioane e co&plezen-1 ar1 e ase&enea1 ur&resc s 5ac 5a gravelor i5iculti cu care se con5runt in ustria antierelor navale in Europa. C)%#u (%a (rezent ;n "ratatul e la 4o&a1 politica co&un a concurenei este corolarul in ispensa/il al aplicrii regulilor li/ertii co&erciale ;n ca rul pieei unice europene. $ceast politic este pus ;n aplicare e ctre Co&isia European1 care1 alturi e Curtea e Gustiie1 veg#eaz la respectarea ei. $ceast politic a aprut pentru a ;&pie ica orice ;nelegere ;ntre co&panii1 orice a2utor pu/lic sau &onopol a/uziv suscepti/ile s enatureze li/era concuren ;n ca rul pieei unice. 3rice ;nelegere care ca e su/ inci ena regulilor "ratatului tre/uie noti5icat Co&isiei Europene e ctre co&paniile sau organis&ele i&plicate. Co&isia poate aplica ;n &o irect o a&en co&paniilor care nu respect regulile concurenei sau care o&it s a reseze noti5icarea cerut. ?n cazul unui a2utor pu/lic ilegal sau ;n a/sena noti5icrii acor rii unui ast5el e a2utor1 Co&isia European poate solicita ra&/ursarea acestuia e ctre /ene5iciar. 3rice 5uziune sau preluare care ar putea genera o situaie e poziie o&inant ;ntr8un sector anu&e tre/uie noti5icat Co&isiei. 8+ P )t(#ia #)%"u,at) ului (olitica privin protecia consu&atorului ;n Uniunea European per&ite cetenilor europeni s 5ac cu&prturi ;n eplin siguran ;n toate statele &e&/re. "oi consu&atorii /ene5iciaz e acelai nivel ri icat e protecie. (ro usele ali&entare i neali&entare sunt supuse unor teste e5ectuate ;n scopul veri5icrii 5aptului c sunt e cea &ai ;nalt calitate. Uniunea European ;ntreprin e &suri pentru a preveni riscul ;nelrii consu&atorului e ctre co&erciani lipsii e scrupule sau e ctre o pu/licitate &incinoas sau ;neltoare. 6repturile consu&atorului sunt prote2ate1 acesta put>n cere espgu/iri oriun e pe teritoriul Uniunii Europene1 5ie c i8a 5cut cu&prturile ;ntr8un &agazin1 prin pota electronic1 prin tele5on sau pe internet. #+

20

Ca$it)lul 3 U%iu%(a (#)%),i#& i ,)%(ta & 5UEM6 i ,)%(!a (u )

Euro este moneda unic a ,niunii Europene 5ousprezece dintre cele 1" state membre o introduc +n anul 1!!! pentru tranzaciile +ncheiate fr plat +n numerar i +n anul -..pentru toate plile, moment +n care se emit bancnotele i monedele euro %rei ri 85anemarca, /uedia i &egatul ,nit9 nu particip la aceast uniune monetar =oile state membre se pregtesc s se alture zonei euro imediat ce vor +ndeplini criteriile necesare 2n paralel cu obiectivul stabilitii monetare, care revine >ncii Centrale Europene, statele membre vor favoriza creterea accentuat i convergena economic.

3+1+
a+

I"t) ia #))$( & ii ,)%(ta (

Si"t(,ul ,)%(ta (u )$(a% 5SME6 ?n anul 1.711 9tatele Unite eci s eli&ine legtura str>ns intre olar i preul o5icial al aurului1 care asigurase sta/ilitatea &onetar glo/al up al oilea rz/oi &on ial. $cest lucru pune capt cursurilor e sc#i&/ valutar 5ixe. ?n ve erea instituirii propriei uniuni &onetare1 rile UE eci s re uc la 212' R &ar2ele e 5luctuaie ;ntre &one ele europene prin intervenie concertat la nivelul pieei valutare. $cest lucru uce la instituirea 9iste&ului &onetar european +9,E-1 care evine opera ional ;n &artie 1.7.. $cesta prezint 3 caracteristici principaleJ o &one e re5erin enu&it ecuJ un Bco &onetarC 5or&at in &one ele tuturor statelor &e&/reL un &ecanis& al ratei e sc#i&/J 5iecare &one are o rat e sc#i&/ legat e ECUL &ar2e e 5luctuaie e 212' R sunt autorizate ;n 2urul cursurilor e sc#i&/ /ilateraleL &ecanis& e cre itJ 5iecare stat trans5er 20 R in rezervele sale ;n evize i aur ;ntr 8un 5on co&un. 8+ D( la SME la UEM 9iste&ul &onetar european a cunoscut o istorie contrastat. ?n 1..21 up reuni5icarea =er&aniei i ca ur&are a tensiunilor &onetare accentuate ;n Europa1 lira italian i lira sterlin prsesc 9,E. ?n august 1..31 rile aparin>n 9,E eci s &reasc te&porar arpele &onetar european +&ar2ele e 5luctuaie ale cursului e sc#i&/- la 1' R. ?ntre ti&p1 pentru a ;&pie ica 5luctuaii i&portante e sc#i&/ valutar ;ntre &one ele europene i ;n ve erea eli&inrii evalorizrilor co&petitive1 guvernele Uniunii Europene eci s relanseze proiectul e uniune &onetar verita/il i s intro uc o &one unic. ?n ca rul Consiliului European e la ,a ri in iunie 1.!.1 con uctorii Uniunii Europene a opt un plan ;n trei 5aze ;n 5avoarea unei uniuni econo&ice i &onetare. $cest plan evine parte

21

co&ponent a "ratatului e la ,aastric#t privin Uniunea European1 a optat e ctre Consiliul European ;n ece&/rie 1..1.

3+2+
a+

U%iu%(a (#)%),i#& i ,)%(ta & 5UEM6

C(l( t (i .a0( P i,a .a0&@ care e/uteaz la 1 iulie 1..01 i&plicJ li/ertate total e circulaie a capitalurilor ;n ca rul Uniunii +anularea controlului e sc#i&/uri valutare-L sporirea &i2loacelor estinate ;nlturrii ezec#ili/relor ;ntre regiunile europene +5on uri structurale-L convergen econo&ic1 prin inter&e iul supraveg#erii &ultilaterale a politicilor econo&ice ale statelor &e&/re.

A !)ua .a0& e/uteaz la 1 ianuarie 1..4. $ceasta preve eJ ;n5iinarea *nstitutului ,onetar European +*,E- la <ranS5urtL *,E este co&pus in guvernatorii /ncilor centrale ale rilor &e&/re UEL in epen ena /ncilor centrale naionaleL regle&entarea privin re ucerea e5icitelor /ugetare. A t (ia .a0& reprezint naterea &one ei euro. La 1 ianuarie 1...1 11 ri a opt &one a euro1 care evine ast5el &one a co&un a $ustriei1 :elgiei1 <inlan ei1 <ranei1 =er&aniei1 *rlan ei1 *taliei1 Luxe&/urgului1 rilor e Gos1 (ortugaliei i 9paniei. +=recia li se altur la 1 ianuarie 2001-. ?ncep>n in acest &o&ent1 :anca Central European ;nlocuiete *,E1 evenin responsa/il e politica &onetar1 care este e5init i pus ;n aplicare ;n euro. La 1 ianuarie 20021 /ancnotele i &one ele euro sunt puse ;n circulaie ;n aceste 12 ri in zona euro. 6ou luni &ai t>rziu1 &one ele naionale sunt retrase in circulaie. 6in acest &o&ent1 euro este singura &one care poate 5i utilizat ;n toate tranzaciile /ancare i operaiunile cu nu&erar ;n ca rul rilor 5c>n parte in zona euro1 care reprezint &ai &ult e ou trei&i in populaia UE. 8+ C it( iil( !( #)%*( <(%& <iecare stat &e&/ru tre/uie s ;ntruneasc un nu&r e cinci criterii e convergen pentru a a2unge ;n 5aza a treia. $cestea suntJ "ta8ilitat(a $ (u il) ' rata in5laiei nu poate epi cu &ai &ult e 11' R ratele &e ii e in5laie ale celor trei state &e&/re cu cea &ai sczut rat a in5laieiL ata !)8D%0il) ' rata o/>nzilor pe ter&en lung nu poate varia cu &ai &ult e 2 R ;n raport cu ratele o/>nzilor &e ii ale celor trei state &e&/re cu cea &ai sczut rat a o/>nzilorL !(.i#it(l(' e5icitele /ugetare naionale tre/uie s 5ie su/ 3 R in (I:L !at) ia $u8li#&' nu poate epi )0 R in (I:L "ta8ilitat(a #u "ului !( "#Ci,8' ratele e sc#i&/ tre/uie s r&>n ;n li&itele &ar2ei e 5luctuaie autorizate pentru cei oi ani anteriori. #+ Pa#tul !( "ta8ilitat( i # (t( ( Consiliul European a a optat (actul e sta/ilitate i cretere ;n iunie 1..7. $cesta a reprezentat un anga2a&ent per&anent e sta/ilitate /ugetar1 per&i>n sancionarea 5inanciar a unui stat &e&/ru in zona euro care se expunea unui e5icit /ugetar &ai &are e 3 R. <iin consi erat ulterior prea strict1 (actul a 5ost revizuit ;n &artie 200'. !+ Eu )< u$ul Eurogrupul reprezint reuniunea in5or&al a &initrilor e 5inane ai statelor &e&/re in zona euro. $ceste ;nt>lniri au ca scop o &ai /un coor onare a politicilor econo&ice1 &onitorizarea politicilor /ugetare i 5inanciare ale statelor in zona euro1 precu& i reprezentarea &one ei euro ;n 5oru&urile &onetare internaionale. (+ N)il( "tat( ,(,8 ( i UEM

22

Ioile state &e&/re ur&eaz s a opte &one a euro ;n &o&entul ;n care vor ;n eplini criteriile necesare. 9lovenia este pri&a intre noile state &e&/re e la extin erea in 2004 care a 5cut acest lucru i care s8a alturat zonei euro la 1 ianuarie 2007.

Capitolul "

S$ ( ) ")#i(tat( 8a0at& $( #u%)at( (

)rioritate acordat creterii i locurilor de munc ,niunea intenioneaz s rspund globalizrii printr6o economie european mai competitiv 8liberalizarea telecomunicaiilor, a serviciilor i a energiei9 ,niunea susine programele de reform ale statelor membre facilit1nd schimbul ?celor mai bune practici@ Caut s concilieze necesitatea de cretere i competitivitate cu obiectivele de coeziune social i dezvoltare durabil care caracterizeaz pe deplin modelul european 2n perspectiva financiar -..$6-.1', 4ondurile /tructurale ,E vor aloca un buget mai mare activitilor de instruire, inovaie i cercetare

La ;nceputul anilor 1..01 ou 5eno&ene &a2ore au ;nceput s revoluioneze econo&ia i viaa coti ian peste tot ;n lu&e1 inclusiv ;n Europa. (e e o parte1 glo/alizarea econo&iei1 econo&iile in toat lu&ea evenin in ce ;n ce &ai inter epen ente1 iar1 pe e alt parte1 revoluia te#nologic1 incluz>n internetul i noile te#nologii e in5or&are i co&unicare.

7+1+ A<(%!a Li"a8)%a

a+ O8i(#ti*( (>n ;n anul 20001 responsa/ilii politici cunoteau 5aptul c econo&ia european tre/uia &o ernizat ;n pro5unzi&e1 cu scopul e a8i pstra co&petitivitatea ;n 5aa 9tatelor Unite i a altor &ari actori ai econo&iei &on iale. 4eunit la Lisa/ona ;n luna &artie a acelui an1 Consiliul European a 5ixat pentru UE a&/iiosul o/iectiv e a eveni1 p>n ;n 20101 Bcea &ai co&petitiv i &ai ina&ic econo&ie in lu&e1 /azat pe cunoatere1 capa/il e o cretere econo&ic ura/il1 cu locuri e &unc &ai /une i &ai nu&eroase i o coeziune social &ai puternicC. 8+ St at(<ia Consiliul European a a optat1 e ase&enea1 o strategie concret ;n ve erea realizrii acestui o/iectiv. B9trategia e la Lisa/onaC ;nglo/eaz o serie ;ntreag e o&eniiJ cercetarea tiini5ic1 e ucaia1 5or&area pro5esional1 accesul la internet i la tranzaciile on8line. $ceasta cuprin e1 e ase&enea1 re5or&a siste&elor e protecie social europene. $ceste siste&e reprezint unul intre cele &ai preioase /unuri ale Europei1 eoarece per&it societilor noastre a optarea 5r i&pacturi excesive a sc#i&/rilor sociale i structurale necesare. "otui1 siste&ele tre/uie &o ernizate1 cu scopul e a eveni ura/ile i pentru ca generaiile viitoare s se poat /ucura e /ene5iciile pe care acestea le o5er.

23

?n pri&vara 5iecrui an1 Consiliul European se reunete pentru a trece ;n revist progresul ;nregistrat ;n punerea ;n aplicare a strategiei e la Lisa/ona.

P i) itat( a#) !at& # (t( ii i l)#u il) !( ,u%#&

?n pri&vara anului 200)1 Consiliul European nu a ;ncercat s ascun 5aptul c1 la ase ani e la lansarea procesului Lisa/ona1 rezultatele acestuia erau neclare. 6rept ur&are1 acesta a ecis s prezinte pro/le&a o&a2ului a5lat ;n cretere continu ;n &ulte intre rile UE i s se concentreze in nou asupra prioritilor UE1 respectiv creterea i locurile e &unc. ?n ve erea creterii pro uctivitii econo&iilor sale i a consoli rii coeziunii sociale1 Europa tre/uie s ;i concentreze ;n continuare e5orturile asupra intensi5icrii per5or&anei econo&ice1 a inovaiei i a valori5icrii capitalului u&an. La iniiativa pree intelui Co&isiei Europene1 GosT ,anuel :arroso1 statele &e&/re ale UE au ecis ur&toareleJ s creasc investiiile ;n o&eniul cercetrii i al inovaieiL s acor e Co&isiei Europene un rol &ai i&portant ;n calitate e coor onator ;n ve erea sus inerii statelor &e&/re1 ;n special prin i5uzarea Bcelor &ai /une practiciC ;n EuropaL s accelereze re5or&ele ;ntreprinse ;n sectoarele pieelor 5inanciare1 ale siste&elor e protecie social1 ;n li/eralizarea teleco&unicaiilor i a sectoarelor energetice.

7+2+ Eu )$a #(t&(%il)

5atorit ,niunii Europene, cetenii statelor membre pot s cltoreasc, s locuiasc i s munceasc oriunde pe teritoriul comunitar 2n viaa de zi cu zi, ,E +ncura<eaz i finaneaz programe care s6i apropie pe ceteni, +n special +n domeniul educaiei i culturii Contiina apartenenei la ,niunea European se va dezvolta +n timp, datorit rezultatelor concrete i succeselor acesteia E(ist de<a simboluri care reprezint o identitate european comun Cel mai cunoscut este moneda unic, euro, dar e(ist, de asemenea, steagul i imnul ,E

I+

A #&l&t) i@ a l)#ui i a ,u%#i >% Eu )$a

(ri&ul rept al ceteanului european este acela e a putea cltori1 &unci i locui oriun e pe teritoriul Uniunii Europene. "ratatul e la ,aastric#t a cons5init acest rept ;n capitolul re5eritor la cetenie. 9tatele &e&/re au a optat o irectiv care instituie un siste& e recunoatere reciproc a iplo&elor in ;nv&>ntul superior. $ceast irectiv se aplic ;n cazul tuturor 5or&rilor la nivel universitar cu o urat e cel puin trei ani i se /azeaz pe principiul ;ncre erii reciproce ;n calitatea siste&elor naionale e e ucaie i e 5or&are. 3rice persoan care are naionalitatea unuia intre statele &e&/re UE se /ucur e reptul e a &unci ;n o&eniul sntii1 al e ucaiei sau ;n oricare alt sector al serviciilor pu/lice1 cu excep ia anu&itor activiti care intr su/ inci ena autoritilor pu/lice +poliie1 5ore ar&ate1 a5aceri externe etc.-. ?ntr8a evr1 ce poate 5i &ai nor&al ec>t ca un pro5esor /ritanic s 5ie solicitat s pre ea engleza la 4o&a sau ca un t>nr a/solvent /elgian s8i ;ncerce ansele la un concurs pentru un post ;n a &inistraie pu/lic ;n <rana? ?ncep>n in anul 20041 cetenii europeni care cltoresc pe teritoriul Uniunii pot o/ine un #a ! (u )$(a% !( a"i<u a ( ,(!i#al&@ e&is e ctre autoritile naionale1 care 5aciliteaz acoperirea costurilor &e icale eventuale pe urata cltoriei.

II+

Cu, "( $)t 8u#u a #(t&(%ii !( ! ($tu il( l)

24

Europeanul nu este oar un consu&ator sau oar un actor al vieii econo&ice i sociale. El este un cetean al Uniunii Europene i1 prin ur&are1 se /ucur e repturi politice speciale. Con5or& "ratatului e la ,aastric#t1 5iecare cetean al Uniunii1 in i5erent e naionalitate1 are ! ($tul "& *)t(0( i "& "( $ (0i%t( #a i #a%!i!at atDt la al(<( il( l)#al( !i% a a >% #a ( > i a ( ( (!i% a@ c>t i la al(<( il( $(%t u Pa la,(%tul Eu )$(a%+ $ceste repturi sunt o ova a apropierii Uniunii e cetenii si. Cetenia european este cons5init prin "ratatJ BEste cetean al Uniunii orice persoan care are naionalitatea unui stat &e&/ru. Cetenia european co&pleteaz i nu ;nlocuiete cetenia naionalC.

III+

D ($tu il( .u%!a,(%tal(

"ratatul e la $&ster a&1 care a intrat ;n vigoare ;n 1...1 a contri/uit la consoli area repturilor 5un a&entale ale cetenilor europeni. $cesta a intro us o proce ur e sancionare a statelor &e&/re care violeaz repturile 5un a&entale ale ceteanului. 6e ase&enea1 aria e aplicare a principiului ne iscri&inrii1 li&itat p>n atunci la naionalitate1 a 5ost extins la sex1 ras1 religie1 v>rst i orientare sexual. ?n concluzie1 "ratatul e la $&ster a& a ;&/untit politica e transparen a Uniunii i le8a per&is cetenilor un acces &ai larg la ocu&entele o5iciale ale instituiilor europene. $nga2a&entul Uniunii Europene ;n 5avoarea repturilor cetenilor a 5ost su/liniat ;n &o sole&n ;n anul 20001 la Iisa1 prin procla&area Ca t(i D ($tu il) Fu%!a,(%tal( al( U%iu%ii Eu )$(%(. $ceast Cart a 5ost ela/orat e ctre o Convenie alctuit in &e&/ri ai parla&entelor naionale i ai (arla&entului European1 reprezentani ai guvernelor statelor &e&/re i un &e&/ru al Co&isiei Europene. $lctuit in ase capitole O 6e&nitatea1 Li/ertile1 Egalitatea1 9oli aritatea1 6repturile cetenilor1 Gustiia O Carta conine '4 e articole care e5inesc valorile 5un a&entale ale Uniunii1 precu& i repturile civile1 politice1 econo&ice i sociale ale cetenilor europeni. (ri&ele articole se re5er la e&nitatea u&an1 reptul la via1 reptul la Bintegritate a persoaneiC1 reptul la li/ertatea e expri&are i e contiin. Capitolul 9oli aritatea este inovator prin 5aptul c asociaz repturile sociale i econo&ice up cu& ur&eazJ reptul la grevL reptul lucrtorilor la in5or&are i consultareL reptul la conciliere a vieii e 5a&ilie i a vieii pro5esionaleL reptul la asisten &e ical1 securitate social i asisten social pretutin eni pe teritoriul Uniunii. Carta pro&oveaz1 e ase&enea1 egalitatea ;ntre /r/ai i 5e&ei i procla& reptul la protecia atelor cu caracter personal1 interzicerea practicilor e eugenie i e clonare u&an ;n scopul repro ucerii1 reptul la protecia &e iului1 repturile copilului i ale persoanelor ;n v>rst i reptul la o /un a &inistrare.

IV+

Eu )$a' #ultu & i (!u#ai(

9enti&entul unui estin co&un i al apartenenei la aceeai colectivitate nu poate 5i creat ;n &o arti5icial. 6oar o contiin cultural co&un poate a natere acestui senti&ent1 e aceea Uniunea European tre/uie s8i concentreze atenia nu nu&ai asupra c#estiunilor econo&ice1 ci i asupra e ucaiei1 culturii i repturilor cetenilor. ?n aceast privin1 progra&ele e ucaionale i e 5or&are ale UE au un rol i&portant. $cestea pro&oveaz progra&e e sc#i&/ care le per&it stu enilor s cltoreasc ;n strintate1 s participe la activiti colare transnaionale1 s ;nvee noi li&/i etc. 3rganizarea colilor i a siste&ului e ;nv&>nt1 precu& i coninutul exact al progra&elor sunt ;nc ecise la nivel naional sau local. ?n o&eniul culturii1 progra&ele europene BCulturaC i B,e iaC sti&uleaz cooperarea ;ntre realizatorii e progra&e1 pro&otorii acestora1 organis&ele e ra io i5uziune i artitii in i5erite ri.

25

$cestea contri/uie la creterea pro uciei e 5il&e i progra&e resta/ilirea ec#ili/rului ;ntre pro uciile europene i cele a&ericane.

e televiziune europene i la

V+

M(!iat) ul Eu )$(a% i ! ($tul la $(tii(

(entru a apropia Uniunea e cetenii si1 "ratatul e la ,aastric#t a creat o nou institu ie1 ,e iatorul European. $cesta1 enu&it i 3&/u s&an1 este ese&nat e (arla&entul European1 iar urata &an atului su este egal cu cea a (arla&entului. 4olul ,e iatorului este acela e a investiga pl>ngerile privin a &inistrarea incorect ;n instituiile i organis&ele Uniunii Europene. 3rice cetean al Uniunii sau orice persoan 5izic sau 2uri ic cu o&iciliul sau se iul ;ntr8un stat &e&/ru al UE poate ;nainta o pl>ngere ctre ,e iator. $cesta ;ncearc ;nc#eierea unui acor a&ia/il ;ntre recla&ant i instituia sau organis&ul european vizat. 6reptul la petiie ctre (arla&entul European e care /ene5iciaz orice persoan care o&iciliaz pe teritoriul Uniunii reprezint un alt 5actor i&portant e apropiere a cetenilor e instituiile europene. P )< a,(l( UE !( .) ,a ( #)%ti%u&' #i. ( ("ti,at( $(%t u $( i)a!a 200: 2012 D),(%iul ?nv&>ntul colar ?nv&>ntul superior <or&area pro5esional ?nv&>ntul pentru a uli 9tu ii e integrare european Nu,(l( $ )< a,ului UE C),(%iu" O8i(#ti*(

' R in elevii Uniunii Europene particip la activiti e ucative co&une E a",u" "rei &ilioane e stu eni au posi/ilitatea s stu ieze la universiti in strintate. L()%a !) !a Vi%#i ?n 5iecare an1 !0 000 e persoane au posi/ilitatea s 5ac stagii ;n co&panii i centre e 5or&are ;ntr8o alt ar european. G u%!t*i< ?n 5iecare an1 7 000 e persoane au posi/ilitatea e a /ene5icia e activiti e ucative ;n strintate. F(a% M)%%(t 9usinere pentru cercetarea aca e&ic i ;nv&>ntul ;n o&eniul integrrii europene.

VI+

I,$li#a (a #(t&(%il)

* eea unei Europe a cetenilor este 5oarte nou. $ceasta se va ezvolta prin popularizarea i &ultiplicarea si&/olurilor unei i entiti europene co&une. Exist e2a paaportul european1 ;n uz in 1.!'1 i&nul european1 B3 a /ucurieiC co&pus e :eet#oven i steagul european1 un cerc 5or&at in 12 stele aurii pe 5on al/astru. (er&isul e con ucere european exist ;n toate statele Uniunii in 1..). 6e ase&enea1 a 5ost a optat &ottoul european BUnii ;n iversitateC1 iar ata e . &ai a 5ost ese&nat Hiua Europei. *ntro ucerea alegerilor irecte pentru (arla&entul European ;n 1.7. a contri/uit la sporirea legiti&itii e&ocratice a integrrii europene prin i&plicarea voinei populare. Caracterul e&ocratic al UE ar putea 5i consoli at prin sporirea rolului (arla&entului1 prin crearea unor a evrate parti e politice europene1 prin ;ncura2area participrii cetenilor ;n ela/orarea politicilor europene prin inter&e iul organizaiilor neguverna&entale i a asociaiilor e voluntariat. (unerea ;n circulaie a &one ei unice1 euro1 ;n anul 20021 a avut1 e ase&enea1 un i&portant i&pact psi#ologic. ?n prezent1 &ai &ult e ou trei&i in cetenii Uniunii ;i gestioneaz /ugetul personal i econo&iile ;n euro. 6atorit &one ei unice1 consu&atorii au posi/ilitatea e a co&para preurile la /unuri i servicii ;n i5erite ri ale Uniunii. Eli&inarea controalelor va&ale ;n statele

26

&e&/re ale Uniunii care au se&nat $cor ul 9c#engen +la care ar tre/ui s a ere treptat toate statele UE- a creat cetenilor europeni senti&entul c aparin unui spaiu unitar. BIu coaliz& state1 ci uni& oa&eniC1 a5ir&a Gean ,onnet ;n 1.'2. 9ensi/ilizarea opiniei pu/lice cu privire la Uniunea European i i&plicarea cetenilor ;n activitile acesteia reprezint &area provocare la care tre/uie s 5ac 5a instituiile europene ;n prezent.

7+2+ Li8( tat(@ "(#u itat( i Hu"tii(

5eschiderea frontierelor interne dintre statele ,E reprezint un mare avanta< pentru populaia ,niunii, deoarece oamenii pot cltori liber, fr a mai fi supu i controalelor vamale Aibera circulaie pe teritoriul ,niunii trebuie +ns s fie +nsoit de +ntrirea controlului la frontierele e(terne ale ,E pentru a combate +n mod eficient traficul de droguri i de persoane, crima organizat, imigraia ilegal i terorismul /tatele membre ,E coopereaz +n domeniul <ustiiei i cel poliienesc cu scopul de a asigura o securitate sporit +n Europa

Cetenii europeni au reptul e a tri ;n li/ertate1 5r 5rica persecuiei sau a violen ei1 pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Cu toate acestea1 cri&inalitatea internaional i teroris&ul reprezint unele in cele &ai ;ngri2ortoare 5eno&ene pentru europeanul e azi. *ntegrarea ;n o&eniul 2ustiiei i a5acerilor interne nu a 5ost prevzut ;n "ratatul instituin Co&unitatea European. "otui1 ;n ti&p1 a evenit clar 5aptul c li/era circulaie a persoanelor i&plic necesitatea ca 5iecare cetean s /ene5icieze e acelai gra e protecie i e acces la 2usti ie oriun e pe teritoriul Uniunii. $st5el1 a 5ost creat treptat un spaiu e li/ertate1 securitate i 2ustiie1 prin &o i5icarea succesiv a tratatelor 5on atoare prin $ctul Unic European1 "ratatul instituin Uniunea European +"ratatul e la ,aastric#t- i "ratatul e la $&ster a&.

I+

Li8( a #i #ulai(

Li/era circulaie a persoanelor pe teritoriul UE creeaz pro/le&e e securitate statelor &e&/re1 eoarece acestea nu &ai au control asupra granielor interne. ?n co&pensaie1 este necesar a optarea unor &suri pentru ;ntrirea securitii la graniele externe ale Uniunii. 6e ase&enea1 se i&pune sporirea cooperrii 5orelor e poliie i a autoritilor 2u iciare ;n ve erea co&/aterii cri&inalitii transnaionale care ar putea pro5ita e li/ertatea e circulaie. Una intre cele &ai i&portante aciuni pentru 5acilitarea circulaiei pe teritoriul Uniunii s8a realizat ;n 1.!'1 c>n guvernele :elgiei1 <ranei1 =er&aniei1 Luxe&/urgului i rilor e Gos au se&nat un acor la 9c#engen1 un &ic ora e 5rontier in Luxe&/urg. $ceste state au #otr>t s eli&ine controalele va&ale asupra persoanelor1 in i5erent e naionalitate1 la 5rontierele lor co&une1 s ar&onizeze controalele la 5rontierele externe ale UE i s a opte o politic co&un ;n &aterie e vize. $ceste state au 5or&at1 aa ar1 o zon 5r 5rontiere interne cunoscut su/ nu&ele e spa iul 9c#engen. ?n prezent1 ac7uis8ul 9c#engen a 5ost integrat co&plet ;n tratatele europene1 iar spaiul 9c#engen s8a extins treptat. ?n anul 200)1 13 state UE +$ustria1 :elgia1 6ane&arca1 <inlan a1 <rana1 =er&ania1 =recia1 *talia1 Luxe&/urg1 rile e Gos1 (ortugalia1 9pania i 9ue ia- i ou state care nu sunt &e&/re ale Uniunii1 *slan a i Iorvegia1 aplicau ;n integralitate ispoziiile 9c#engen. Cele zece state care au evenit &e&/re UE ;n anul 2004 au la ispozi ie apte ani pentru a ;n eplini criteriile e a erare la spaiul 9c#engen.

II+

P)liti#a !( a0il i i,i< ai(

27

Europa se &>n rete cu tra iia sa u&anitar e a pri&i strini i e a o5eri azil pentru re5ugiai. ?n prezent1 guvernele statelor Uniunii Europene tre/uie s 5ac 5a unui nu&r cresc>n e i&igrani1 at>t cu statut legal1 c>t i ilegal1 ;ntr8un spaiu lipsit e 5rontiere interne. =uvernele UE au #otr>t ar&onizarea regle&entrilor ;n acest o&eniu ast5el ;nc>t cererile e azil s 5ie exa&inate con5or& unor principii e /az recunoscute ;n ;ntreaga Uniune European. ?n 1...1 statele Uniunii i8au 5ixat ca o/iectiv a optarea unei proce uri co&une ;n &aterie e azil i acor area unui statut egal pe tot cuprinsul Uniunii Europene persoanelor care au o/inut azilul. $u 5ost a optate anu&ite &suri te#nice1 cu& ar 5i sta/ilirea unor stan ar e &ini&e pentru acceptarea solicitanilor e azil i pentru acor area statutului e re5ugiat. $ 5ost creat1 e ase&enea1 <on ul European pentru 4e5ugiai1 cu un /uget anual e 114 &ilioane e euro. ?n ciu a cooperrii la scar larg intre guvernele naionale1 crearea unei politici co&une ;n &aterie e azil i i&igraie r&>ne un o/iectiv e atins.

III+

C),8at( (a # i,i%alit&ii i%t( %ai)%al( i a t( ) i",ului

(entru a crea o politic co&un via/il ;n &aterie e azil i i&igraie1 Uniunea European tre/uie s i&ple&enteze un siste& e5icient e gestionare a 5luxurilor e &igraie1 e control la 5rontierele externe i e prevenire a i&igraiei ilegale. Este necesar un e5ort susinut pentru co&/aterea /an elor cri&inale care practic tra5icul e persoane i care exploateaz 5iinele vulnera/ile1 ;n special 5e&eile i copiii. Cri&a organizat evine in ce ;n ce &ai so5isticat i acioneaz ;n &o curent ;n reele europene sau internaionale. "eroris&ul a ove it e2a c poate lovi cu /rutalitate oriun e ;n lu&e. ?n acest context1 a 5ost creat 9iste&ul e in5or&aii 9c#engen +9*9-. Este vor/a espre o /az e ate co&plex care le per&ite 5orelor poliieneti i autoritilor 2u iciare s 5ac sc#i&/ e in5or&aii espre /unuri 5urate1 cu& ar 5i ve#icule i o/iecte e art1 sau espre persoanele pe nu&ele crora s8a e&is un &an at e arestare sau o cerere e extr are. Una intre cele &ai e5iciente &eto e e capturare a in5ractorilor este ur&rirea 5on urilor o/>n ite pe ci ilegale. 6in acest &otiv1 c>t i pentru eli&inarea surselor e 5inanare a organizaiilor cri&inale i teroriste1 UE a ela/orat o legislaie care ur&rete co&/aterea splrii /anilor. Cea &ai i&portant realizare in ulti&ii ani ;n o&eniul cooperrii intre 5orele e or ine a 5ost crearea Eu )$)l1 un organis& al Uniunii Europene cu se iul la Aaga1 care este 5or&at in o5ieri e poliie i 5uncionari va&ali. $ria e aciune a Europol cuprin eJ tra5icul e roguri i e ve#icule 5urate1 tra5icul e persoane1 reelele clan estine e i&igraie1 exploatarea sexual a 5e&eilor i a copiilor1 pornogra5ia1 5alsi5icarea1 tra5icul e &aterial ra ioactiv i nuclear1 teroris&ul1 splarea /anilor i 5alsi5icarea &one ei europene.

IV+

C (a (a u%ui "$aiu Hu!i#ia #),u%

?n prezent1 ;n Uniunea European coexist &ai &ulte siste&e 2u iciare i5erite. 6at 5iin c o/iectivul Uniunii este acela ca cetenii si s ;&prteasc aceeai concepie espre 2ustiie1 este necesar punerea ;n aplicare a unui siste& 2u iciar care s 5aciliteze viaa e zi cu zi a europenilor. Cel &ai se&ni5icativ exe&plu e cooperare ;n o&eniul 2u iciar este o5erit e Eu )Hu"t1 un organis& central e cooperare ;n5iinat la Aaga ;n anul 2003. 3/iectivul su este acela e a 5acilita cooperarea ;ntre autoritile naionale e ur&rire penal ;n cazul investigaiilor care i&plic &ai &ulte state &e&/re. Ma%!atul !( a ("t (u )$(a%1 ;n uz in ianuarie 20041 este 5olosit pentru a ;nlocui proce urile ;n elungate e extr are. Caracterul transnaional al cri&inalitii i teroris&ului i&pune crearea unei politici penale co&une ;n Uniunea European1 eoarece e5iniii i5erite ale anu&itor acte cri&inale pot co&pro&ite cooperarea 2u iciar intre state. 3/iectivul este crearea unui ca ru co&un european e lupt ;&potriva teroris&ului1 pentru a putea garanta cetenilor un gra ri icat e protecie i pentru a 5avoriza cooperarea internaional ;n acest o&eniu.

28

?n &aterie e rept civil1 Uniunea European a a optat o legislaie care s 5aciliteze aplicarea eciziilor 2u ectoreti ;n cazuri trans5rontaliere care i&plic ivoruri1 separare e rept1 custo ia copiilor i pensia ali&entar1 ast5el ;nc>t #otr>rile 2u ectoreti e&ise ;ntr8unul intre statele &e&/re s 5ie aplica/ile ;n oricare alt stat &e&/ru. Uniunea European a pus ;n aplicare proce uri co&une pentru si&pli5icarea i accelerarea regle&entrii litigiilor trans5rontaliere ;n cazul unor aciuni civile e a&ploare re us i in u/ita/ile cu& ar 5i recuperarea creanelor i 5ali&entul.

29

Ca$it)lul 9
R)lul U%iu%ii Eu )$(%( $( "#(%a ,)%!ial&
Influena ,niunii Europene pe scena mondial crete ori de c1te ori se e(prim la unison +n problematica internaional =egocierile comerciale sunt un bun e(emplu +n acest sens 2n domeniul aprrii, fiecare stat rm1ne suveran, fie c este membru =3%# sau neutru Cu toate acestea, statele membre ale ,niunii Europene dezvolt cooperarea militar +n vederea misiunilor de meninere a pcii 5in motive istorice i de apropiere geografic, sudul Mediteranei i 3frica sunt regiuni crora ,niunea European le acord o atenie sporit 8politici privind a<utorul pentru dezvoltare, preferine comerciale, a<utor alimentar i drepturile omului9

(e plan econo&ic1 co&ercial i &onetar1 Uniunea European a evenit o &are putere &on ial. $cest gigant econo&ic r&>ne totui1 pentru unii1 un Bpitic politicC. $ceasta este1 /ine;neles1 o exagerare. Uniunea European are o in5luen consi era/il ;n ca rul organizaiilor internaionale cu& ar 5i 3rganizaia ,on ial a Co&erului +3,C-1 organis&ele specializate ale 3rganizaiei Iaiunilor Unite +3IU-1 i ;n ca rul su&&iturilor &on iale pentru &e iul ;ncon2urtor i ezvoltare. Iu este &ai puin a evrat c statele &e&/re ale Uniunii Europene &ai au &ulte progrese e 5cut pe plan iplo&atic i politic1 ;nainte e a se putea expri&a la unison ;n pro/le&ele &on iale &a2ore cu& ar 5iJ pacea i sta/ilitatea1 relaiile cu 9tatele Unite ale $&ericii1 teroris&ul1 3rientul ,i2lociu i rolul Consiliului e 9ecuritate al Iaiunilor Unite. ,ai &ult1 piatra e te&elie a suveranitilor naionale1 i anu&e siste&ele &ilitare e aprare1 r&>ne su/ autoritatea guvernelor naionale1 ale cror legturi s8au su at ;n interiorul alianelor cu& ar 5i cea a I$"3.

9+1+

O $)liti#& !( a$& a ( #),u%& (,8 i)%a &

(olitica extern i e securitate co&un +(E9C- i politica european e securitate i aprare +(E9$-1 intro use e "ratatele e la ,aastric#t +1..2-1 $&ster a& +1..7- i Iisa +2001-1 e5inesc principalele o/iective ale Uniunii ;n o&eniul aprrii. (e aceste pre&ise1 Uniunea European i8a ezvoltat Bcel e8al oilea pilonC1 aceasta ;nse&n>n ansa&/lul sectoarelor politice ;n care se aplic &eto ele interguverna&entale i ;n care Co&isia European i (arla&entul European 2oac un rol &arginal. 6eciziile ;n acest o&eniu sunt luate prin consens1 cu toate c 5iecare stat are reptul e a se a/ine. P(i"aHul $)liti# i "t at(<i# >% 2009 $ eziunea aproape si&ultan la I$"3 i UE a 5ostelor ri co&uniste i orientarea paci5ic a optat e 4usia au pus capt la &ai /ine e o 2u&tate e secol e rz/oi rece. Continentul european conlucreaz la &eninerea pcii1 iar rile europene coopereaz pentru a lupta ;&potriva cri&inalitii internaionale1 tra5icului e 5iine u&ane1 i&igraiei ilegale i splrii e /ani. Uniunea European extins a ;nc#eiat acor uri e parteneriat cu vecinii si1 intre care unii1 pe ter&en &e iu1 au perspectiva e a a era la UE. 9tatele Unite ale $&ericii au acceptat ca1 pentru aciunile &ilitare ;n care sol a ii a&ericani nu sunt i&plicai1 Europa s poat utiliza o parte in capacitile logistice ale I$"31 cu& ar 5i re elele e in5or&aii1 e co&unicaii1 e etecie1 5acilitile e co&an i transport. @iolena terorist ce a zgu uit lu&ea ;ncep>n cu atacurile in IeU VorS i Fas#ington in 11 septe&/rie 2001 i continu>n cu atentatele cu /o&/ e la ,a ri ;n 2004 i Lon ra ;n 200' au &o i5icat pro5un peisa2ul strategic. rile europene tre/uie s cola/oreze &ai str>ns ;n cutarea e in5or&aii care s a2ute la neutralizarea instigatorilor i teroritilor care vor s co&it atentate. Cooperarea cu 9tatele Unite ale $&ericii i cu toate rile care spri2in e&ocraia i repturile o&ului epete astzi ca rul alianelor e5ensive tra iionale. a+

30

8+ R(ali0& i #)%# (t( $(%t u "(#u itat( i a$& a ( ?n ca rul "ratatului e la $&ster a&1 Gavier 9olana a 5ost nu&it ;n 1... ?nalt 4eprezentant pentru politica extern i e securitate co&un +(E9C-. 9tatele &e&/re UE au sta/ilit o/iective precise ca parte a ;n atoririlor e creare a unei politici e securitate i aprare european1 ;n scopul es5urrii unei 5ore e reacie rapi spri2init naval i aerian i susinerii acesteia ti&p e un an. $ceast 5or e reacie rapi nu va 5i ;nc o a evrat ar&at european. ?n sc#i&/1 va 5i 5or&at in contingentele 5orelor ar&ate ale 5iecrei naiuni. Cu toate acestea1 ur&>n constituirea Co&itetului politic i e securitate +C(9-1 a Co&itetului &ilitar al Uniunii Europene +C,UE- i a 9tatului &a2or &ilitar al Uniunii Europene +EU,9-1 su/ autoritatea Consiliului i situat la :ruxelles1 Uniunea are e2a instru&entele politice i &ilitare pentru a e5ectua &isiunile pe care i le8a propusJ &isiuni u&anitare ;n a5ara Europei1 operaiuni e &eninere a pcii i alte &isiuni e gestionare a crizelor. Cu& te#nologia &ilitar evine in ce ;n ce &ai scu&p i so5isticat1 guvernele UE gsesc i&perios necesar s lucreze ;&preun la 5a/ricarea ar&elor. ,ai &ult ec>t at>t1 ac 5orele lor ar&ate tre/uie s execute &isiuni ;n co&un1 siste&ele lor tre/uie s 5ie interoperative iar ec#ipa&entele su5icient e stan ar izate. Consiliul European e la "esalonic a ecis1 ;n 20031 s creeze o $genie European pentru $prare. 6in 20031 UE a ;ntreprins o serie e &isiuni e &eninere a pcii i e gestionare a crizelor. Cea &ai i&portant intre acestea a 5ost ;n :osnia i Aeregovina1 un e &isiunea e 7 000 e sol ai con us e Uniunea European +EU<34- a ;nlocuit ;n ece&/rie 2004 trupele I$"3 e &eninere a pcii.

9+2+

O $)liti#& #),( #ial& !("#Ci"& #&t ( lu,(

Uniunea European spri2in siste&ul /azat pe reguli al 3rganizaiei ,on iale a Co&erului +3,C-1 ceea ce o5er un gra e securitate 2uri ic i transparen ;n con ucerea co&erului &on ial. 3,C sta/ilete con iiile prin care &e&/rii si pot s se apere ;&potriva practicilor neloiale cu& ar 5i u&pingul +v>nzare su/ pre-1 prin care exportatorii concureaz ;&potriva rivalilor lor. 6e ase&enea1 o5er o proce ur pentru soluionarea isputelor care apar ;ntre oi sau &ai &uli parteneri co&erciali. (olitica co&ercial a UE este str>ns legat e politica sa e ezvoltare. (rin siste&ul su generalizat al pre5erinelor va&ale +9=(-1 UE a garantat accesul pre5erenial pe pieele sale 5r taxe sau cu tari5e re use pentru o &are parte a i&porturilor provenin in rile ;n curs e ezvoltare i econo&ii ;n tranziie. 9e &erge c#iar &ai eparte pentru cele 4. intre cele &ai srace ri in lu&e. Exporturile lor 8 cu excepia ar&elor 8 pot /ene5icia integral e acces pe pieele UE1 5r taxe va&ale1 ;n ca rul unui progra& lansat ;n 2001. Uniunea European nu are ;nc#eiate totui acor uri co&erciale speci5ice cu principalii si parteneri co&erciali in r>n ul rilor ezvoltate1 cu& ar 5i 9tatele Unite ale $&ericii i Gaponia. ?n acest caz1 relaiile co&erciale sunt gestionate prin inter&e iul &ecanis&elor 3,C. 9tatele Unite ale $&ericii i Uniunea European caut s ezvolte relaii /azate pe egalitate i parteneriat. Cu toate acestea1 rile &e&/re ale UE nu sunt ;ntot eauna e acor asupra tipului e legturi iplo&atice1 politice i &ilitare ce tre/uie sta/ilite cu 9tatele Unite. Uniunea European ;i extin e sc#i&/urile co&erciale cu noile puteri aprute ;n alte pri ale lu&ii1 cu& sunt cele in $&erica Latin i Central sau C#ina i *n ia. $cor urile co&erciale cu aceste ri inclu i cooperri e or in te#nic i cultural.

9+2+

R(laiil( !i%t ( U%iu%(a Eu )$(a%& i & il( ,(!it( a%((%(

6at 5iin apropierea lor geogra5ic1 a5initile istorice i culturale1 precu& i 5luxurile &igratoare prezente i viitoare1 rile in su ul ,e iteranei sunt parteneri e pri& i&portan. *at e ce UE a ales tra iional s ur&eze o politic e integrare regional.

31

?n ca rul Con5erinei e la :arcelona in noie&/rie 1..'1 la care au participat toate rile &e&/re UE i rile &e iteraneene +excepie 5c>n $l/ania1 Li/ia i rile in 5osta *ugoslavie-1 Uniunea European a pus /azele unui nou parteneriat euro8&e iteraneean. $ceast con5erin a 5cut posi/il trasarea liniilor unui nou parteneriat care s cuprin J ialog politic ;ntre rile participante i un parteneriat e securitate /azat1 ;n special1 pe &ecanis&ul controlului ar&elor i pe rezolvarea pe cale panic a con5lictelorL consoli area relaiilor econo&ice i co&erciale ;ntre cele ou regiuniJ c#eia ctre aceasta este crearea unei zone e li/er sc#i&/ euro8&e iteraneene p>n ;n 2010L parteneriat ;n o&eniile social i cultural.

(entru perioa a 20008200)1 Uniunea European acor a2utoare 5inanciare ctre rile &e iteraneene1 ;n valoare e'13 &iliar e e euro. (entru perioa a /ugetar 2007820131 *nstru&entul European e @ecintate i (arteneriat +EI(*- ecurge in i se contopete ;n progra&ul e sine stttor1 &enionat anterior ca progra& e spri2in pentru ;ntra2utorarea rilor &e iteraneene i a rilor ;nvecinate1 intre statele aprute up estr&area 5ostei Uniuni 9ovietice.

9+3+ A. i#a
4elaiile intre Europa i $5rica su/sa#arian ateaz e &ult vre&e. ?n con5or&itate cu "ratatul e la 4o&a in 1.'71 pe atunci coloniile i teritoriile e peste &ri ale unor state &e&/re au evenit asociate ale Co&unitii. (rocesul e ecolonizare e la ;nceputul anilor M)01 a sc#i&/at aceast legtur ;ntr8o asociaie i5erit1 ;ntre state suverane. A#) !ul !( la C)t)%)u1 se&nat ;n anul 2000 la Cotonou1 capitala statului :enin1 &arc#eaz o nou etap ;n politica e ezvoltare a UE. $cest acor intre Uniunea European i rile in $5rica1 Carai/e i (aci5ic +$C(- este e eparte cel &ai a&/iios i &ai vast acor ;nc#eiat vreo at ;ntre rile ezvoltate i rile ;n curs e ezvoltare. El a succe at Conveniei e la Lo&T1 se&nat ;n 1.7' la Lo&T1 capitala statului "ogo1 iar apoi a 5ost treptat a us la zi. 3/iectivul 5un a&ental al acestui vast acor e asisten i e sc#i&/ co&ercial a r&as acelai cu cel se&nat la Convenia e la Lo&TJ este vor/a espre B a pro&ova i a accelera ezvoltarea econo&ic1 cultural i social a rilor $C( i e a consoli a i iversi5ica relaiile lor Pcu Uniunea European i statele sale &e&/reQ ;n spiritul soli aritii i interesului reciprocC. Ioul acor &erge &ult &ai eparte ;n co&paraie cu acor urile anterioare1 in &o&ent ce s 8a trecut e la relaiile co&erciale 5on ate pe accesul pe pia la relaii co&erciale ;ntr 8un sens &ai general. 6e ase&enea1 acesta a intro us noi proce uri pentru a 5ace 5a pro/le&elor cauzate e ;nclcarea repturilor o&ului. Uniunea European a acor at concesii co&erciale speciale pentru rile &ai puin ezvoltate1 intre care 3. sunt se&natare ale $cor ului e la Cotonou. 6in 200'1 ele pot practic exporta li/er toate tipurile e pro use pe pieele UE1 ;n regi& e scutire va&al. <on ul European e 6ezvoltare 5inaneaz progra&ele e spri2in estinate $C(1 graie unui /uget anual e 283 &iliar e e euro.

9+7+ Ca ( ("t( *iit) ul Eu )$(i1

Integrarea european va continua +n domeniile +n care statele membre consider c este +n interesul lor s lucreze +mpreun +n cadrul european tradiional 8+n chestiuni referitoare la globalizarea comerului, piaa unic, dezvoltarea regional i social, cercetarea i dezvoltarea, msurile de promovare a creterii economice i ocuprii for ei de munc i multe altele9 )rocesul instituional al actualizrii regulilor de coordonare a relaiilor dintre rile membre i ,E i +ntre ,E i cetenii si va continua 2n anii ce vor urma, tema %ratatului Constituional va fi +n centrul discuiilor, oricare va fi forma i con inutul te(tului care va fi adoptat +n final

32

B@a veni o zi c>n toate naiunile continentului1 5r a pier e calitile lor istincte sau glorioasele lor in ivi ualiti1 vor 5uziona ;ntr8o unitate superioar1 5or&>n ast5el 5raternitatea european. @a veni o zi c>n nu vor &ai exista alte c>&puri e /tlie ec>t cele ale pieelor esc#ise i eilor. @a veni o zi c>n gloanele i /o&/ele vor 5i ;nlocuite e voturi.C $ tre/uit s treac &ai &ult e un secol p>n c>n pro5eia lui @ictor Augo1 rostit ;n 1!4.1 s evin realitate. 6ou rz/oaie &on iale i nu&eroase alte con5licte intraeuropene ce au cauzat &ilioane e &ori au 2alonat acest ti&p i au 5cut uneori s se piar orice speran . $stzi1 pri&ul eceniu al secolului al DD*8lea se esc#i e su/ cele &ai /une auspicii1 ;ns a uce Europei noi i5iculti i provocri. Extin erea e a&ploare a Uniunii Europene a continuat. Cu& a su/liniat un politician al unui nou stat &e&/ru1 B?n s5>rit1 Europa a reuit s ;&pace istoria sa cu geogra5ia saC. ?n viitor1 Uniunea European va continua s se extin . ?ntre ti&p1 li erii Uniunii1 ;n acor cu opinia pu/lic1 vor tre/ui s e5ineasc li&itele 5rontierelor UE1 care vor 5i geogra5ice1 politice i culturale. Uniunea European este 5on at pe un pact ;ntre naiuni suverane care au ecis s ;&part un estin co&un i s exercite ;&preun o parte a suveranitii lor. 9unt a/or ate lucruri care au o eose/it i&portan pentru europeniJ pace1 /unstare econo&ic1 securitate1 e&ocraie participativ1 2ustiie i soli aritate. $cest pact este pe cale e a 5i consoli at i con5ir&at pe ;ntreg continentul europeanJ o 2u&tate e &iliar e persoane au ales s triasc ;n statul e rept i ;n ar&onie cu valorile seculare ;n centrul crora se situeaz o&ul i e&nitatea sa. $ctuala revoluie te#nologic trans5or& ra ical viaa ;n lu&ea in ustrializat1 incluz>n aici i Europa. Esenial este s se ;neleag c aceste noi provocri au i&ensiuni ce epesc 5rontierele tra iionale. 6ezvoltarea ura/il1 ec#ili/rul e&ogra5ic1 ina&is&ul econo&ic1 soli aritatea social i rspunsurile etice ce tre/uie a use progresului tiinelor vieii nu pot 5i tratate &ai e5icient la nivel naional. "re/uie1 e ase&enea1 s art& respect generaiilor viitoare. (rocesul integrrii europene a5ecteaz acu& ;ntregul continent1 care1 la r>n ul lui1 5ace parte intr8o lu&e ;n evoluie rapi i ra ical1 planeta 5iin ;n cutarea punctelor sale e ec#ili/ru. 4elaiile cu lu&ea isla&ic1 5oa&etea i /olile ;n $5rica1 ten inele unilaterale ;n 9tatele Unite ale $&ericii1 ezvoltarea ina&ic a econo&iei ;n $sia sau relocarea glo/al a in ustriilor i locurilor e &unc sunt tot at>tea eveni&ente ce a5ecteaz Europa. Europa nu nu&ai c tre/uie s se concentreze ;n acelai ti&p asupra propriei ezvoltri1 ar tre/uie s 5ac parte i in procesul e glo/alizare. Uniunea European &ai are ;nc un ru& lung e parcurs p>n va putea s se expri&e la unison i p>n va putea 5i un actor cre i/il pe scena iplo&atic strategic i politic a lu&ii. *nstituiile Uniunii Europene au &ari &erite1 ar ele tre/uie s se a apteze pentru a putea 5ace 5a creterii nu&rului e sarcini ale unei Uniuni ;n expansiune. 3 at cu creterea nu&rului e state &e&/re1 cresc i 5orele centri5ugale ce a&enin cu o i&plozie a siste&ului. (erspectivele intereselor pe ter&en scurt tre/uie s se tearg ;n 5aa prioritilor pe ter&en lung. *at e ce protagonitii acestei aventuri 5r prece ent tre/uie s ;i asu&e responsa/ilitile1 acion>n ;n aa 5el ;nc>t ansa&/lul instituional european s continue s 5uncioneze e5icient. 3rice re5or& ecisiv a siste&ului co&unitar actual tre/uie s garanteze pluralitatea i respectul i5erenelor ce constituie /ogia naiunilor Europei. 4e5or&ele tre/uie1 e ase&enea1 s se concentreze pe procesul ecizional. Cutarea siste&atic a acor urilor unani&e va uce ;n cele in ur& la paralizie. Iu&ai un siste& politic i 2uri ic ec#ili/rat i 5on at pe principiul votului cu &a2oritate cali5icat va putea 5unciona. (roiectul e constituie european1 care a 5ost a optat1 su/ rezerva rati5icrii1 la 4o&a1 ;n octo&/rie 20041 e e5ii e stat i e guvern ai celor 2' e state1 ;ncearc s rspun cerinelor e si&pli5icare a tratatelor existente i s ea o &ai &are transparen siste&ului ecizional al UE. Cetenii tre/uie s tie Bcine ce 5ace ;n EuropaC. Cetenii europeni tre/uie s se si&t i&plicai1 s participe la alegerile europene i s contri/uie la i eea integrrii europene. (roiectul e constituie european clari5ic co&petenele ;ntre UE1 statele &e&/re i autoritile regionale. El sta/ilete c integrarea european este /azat pe u/la legiti&itateJ cea a popoarelor1 e care pot s /ene5icieze ;n &o irect cetenii i cea a statelor1 care constituie ca rul e ezvoltare legiti& a societilor. 3ricare ar 5i siste&ul constituional ales e statele europene1 el va tre/ui rati5icat e 5iecare intre ele1 5ie prin vot parla&entar1 5ie prin re5eren u&. (entru a 5acilita ez/aterile1 Co&isia

33

European a lansat o ca&panie care s a2ung la ceteni prin inter&e iul (lanului 6 pentru e&ocraie1 ialog i ez/atere. Ca$it)lul :

C)%"tituia U%iu%ii Eu )$(%( :+1+ C )%)l)<ia #)%"t u#i(i (u )$(%(

1=70 = ,ai ,inistrul 5rancez al $5acerilor Externe1 4o/ert 9c#u&an1 propune1 ;n ca rul unui iscurs inspirat e Gean ,onnet1 ca <rana i 4epu/lica <e eral =er&ania s ;i gestioneze ;n co&un in ustriile cr/unelui i oelului1 su/ autoritatea unei instituii noi1 care s r&>n esc#is i altor state europene. 6eoarece . &ai cons5inete practic naterea Uniunii Europene1 aceast at a 5ost aleas pentru a sr/tori Hiua Europei. 1=71 1; a$ ili( Cele ase state1 :elgia1 4epu/lica <e eral =er&ania1 <rana1 *talia1 Luxe&/urg i rile e Gos1 se&neaz la (aris "ratatul e instituire a Co&unitii Europene a Cr/unelui i 3 elului +CEC3-. $cesta intr ;n vigoare la ata e 23 iulie 1.'21 pentru o perioa e '0 e ani. 1=77 1E2 iu%i( La ;ntrunirea e la ,essina1 &initrii e externe ai statelor &e&/re CEC3 eci extin erea procesului e integrare european ctre ;ntreaga econo&ie. 1=7: 27 ,a ti( Cele ase state se&neaz la 4o&a "ratatele e instituire a Co&unitii Econo&ice Europene +CEE- i a Co&unitii Europene a Energiei $to&ice +Eurato&-. $cestea intr ;n vigoare la ata e 1 ianuarie 1.'!. 1=90 3 ia%ua i( La ;n e&nul 4egatului Unit1 Convenia e la 9tocS#ol& instituie $sociaia European a Li/erului 9c#i&/ +$EL9-1 cuprinz>n o serie e ri europene care nu 5ac parte in CEE. 1=92 20 iuli( La Vaoun T1 CEE i 1! state a5ricane se&neaz un acor

e asociere.

1=97 ; a$ ili( $re loc se&narea "ratatului e 5uziune a organelor executive ale celor trei Co&uniti +CEC31 CEE i Eurato&- i ;n5iinarea unui Consiliu unic i a unei Co&isii unice. $cesta intr ;n vigoare la ata e 1 iulie 1.)7. 1=99 2= ia%ua i(

34

BCo&pro&isul e la Luxe&/urgC. Ca ur&are a unei crize politice1 <rana accept s participe in nou la reuniunile Consiliului1 ;n sc#i&/ul unui acor con5or& cruia regula unani&itii este &eninut ac sunt puse ;n 2oc interesele &a2ore ale statelor &e&/re. 1=9; 1 iuli( $re loc es5iinarea1 cu 1! luni ;nainte e ter&en1 a taxelor va&ale pentru /unuri in ustriale existente ;ntre statele &e&/re i intro ucerea unui tari5 extern co&un. 1=9= 1E2 !(#(,8 i( e5ii e stat i e guvern ai CEE reunii la Aaga iau #otr>rea e a &erge &ai eparte pe ru&ul integrrii europene1 esc#iz>n ast5el calea pri&ului val e extin ere. 1=:0 22 a$ ili( Este se&nat la Luxe&/urg un tratat care per&ite 5inanarea treptat a Co&unitilor printr 8un siste& e Bresurse propriiC i toto at extin erea co&petenelor ;n &aterie e control ale (arla&entului European. 1=:2 22 ia%ua i( La :ruxelles se se&neaz tratatele e a erare ;ntre statele Co&unitilor Europene i 6ane&arca1 *rlan a1 Iorvegia i 4egatul Unit. 1=:2 1 ia%ua i( 6ane&arca1 *rlan a i 4egatul Unit a er la Co&unitile Europene1 care vor cuprin e in acest &o&ent nou state &e&/re. Iorvegia se pronun cu o &a2oritate e voturi ;&potriva a errii1 ;n ur&a unui re5eren u& organizat ;n acest scop. 1=:3 =E10 !(#(,8 i( e5ii e stat ai celor nou ri &e&/re se reunesc la (aris1 un e eci s se ;nt>lneasc e trei ori pe an ;n calitate e Consiliu European. $cetia ;i expri&1 e ase&enea1 acor ul pentru organizarea e alegeri irecte ;n (arla&entul European i apro/ ;n5iinarea <on ului European e 6ezvoltare 4egional. 1=:7 2; .(8 ua i( Este se&nat1 la Lo&T1 o convenie +Lo&T *- ;ntre CEE i 4) e state in $5rica1 zona Carai/elor i (aci5ic +$C(-. 22 iuli( Este se&nat un tratat /ugetar prin care sunt extinse atri/uiile (arla&entului i este ;n5iinat Curtea e Conturi a Co&unitilor Europene. $cesta intr ;n vigoare la ata e 1 iunie 1.77. 1=:= :E10 iu%i( $u loc pri&ele alegeri irecte pentru cele 410 locuri ;n (arla&entul European. 1=;1 1 ia%ua i(

35

=recia evine &e&/ru al CE. Iu&rul statelor &e&/re se ri ic la ). 1=;3 13E1: iu%i( $ oua run e alegeri irecte pentru (arla&entul European. 1=;7 : ia%ua i( Gac7ues 6elors evine (ree inte al Co&isiei +1.!'81..'-. 13 iu%i( Este se&nat $cor ul 9c#engen1 ;n scopul e a eli&ina controalele la 5rontierele intre statele &e&/re ale Co&unitilor Europene. 1=;9 1 ia%ua i( 9pania i (ortugalia evin &e&/re ale CE. Iu&rul statelor &e&/re se ri ic la 12. 1: i 2; .(8 ua i( 9e se&neaz1 la Luxe&/urg i la Aaga1 $ctul Unic European. $cesta intr ;n vigoare la ata e 1 iulie 1.!7. 1=;= 17 i 1; iu%i( $ treia run e alegeri irecte pentru (arla&entul European. = %)i(,8 i( C erea zi ului :erlinului. 1==0 2 )#t),8 i( 4euni5icarea =er&aniei. 1==1 =E10 !(#(,8 i( Consiliul European e la ,aastric#t a opt "ratatul privin Uniunea European1 care pune /azele unei politici externe i e securitate co&un1 ale cooperrii &ai str>nse ;n o&eniul 2ustiiei i al a5acerilor interne i ale crerii unei uniuni econo&ice i &onetare care s inclu &one a unic. 1==2 : .(8 ua i( 9e se&neaz la ,aastric#t "ratatul privin Uniunea European. $cesta intr ;n vigoare la ata e 1 noie&/rie 1..3. 1==2 1 ia%ua i( $re loc crearea pieei unice. 1==3 = i 12 iu%i( $ patra run e alegeri irecte pentru (arla&entul European. 1==7

36

1 ia%ua i( $ustria1 <inlan a i 9ue ia evin &e&/re ale UE. Iu&rul statelor &e&/re se ri ic la 1'. Iorvegia a&>n in nou a erarea1 ca ur&are a unui re5eren u& ;n care se ;nregistreaz o &a2oritate e voturi negative. 22 ia%ua i( ?ncepe s 5uncioneze o nou Co&isie European1 prezi at e Gac7ues 9anter +1..'81...-. 2:E2; %)i(,8 i( Con5erina Euro8&e iteraneean e la :arcelona lanseaz un parteneriat ;ntre UE i statele situate pe coasta su ic a ,e iteranei. 1==: 2 )#t),8 i( 9e se&neaz "ratatul e la $&ster a&. $cesta intr ;n vigoare la ata e 1 &ai 1.... 1==; 20 ,a ti( ?ncepe procesul e a erare pentru noile ri can i ate. Cipru1 ,alta i alte 10 ri in Europa central i e est vor 5i i&plicate ;n acest proces. 1=== 1 ia%ua i( ?nceputul celei e8a treia etape a UE,. Unsprezece ri ale UE a opt &one a euro1 care este lansat pe pieele 5inanciare1 ;nlocuin ast5el &one ele naionale ;n es5urarea tranzaciilor care nu i&plic trans5erul 5izic al 5on urilor. :anca Central European ;i asu& rolul e a gestiona politica &onetar a Uniunii. =recia se va altura i ea celor 11 ri &e&/re ale zonei euro ;n 2001. 10 i 12 iu%i( $ cincea run e alegeri irecte pentru (arla&entul European. 17 "($t(,8 i( ?ncepe s 5uncioneze o nou Co&isie European1 prezi at e 4o&ano (ro i +1...82004-. 17E19 )#t),8 i( Consiliul European e la "a&pere eci e crearea unui spaiu european e li/ertate1 securitate i 2ustiie. 2000 22E23 ,a ti( Consiliul European e la Lisa/ona ezvolt o nou strategie e sti&ulare a procesului e ocupare a 5orei e &unc ;n ca rul UE1 e &o ernizare a econo&iei1 precu& i e ;ntrire a coeziunii i integrrii sociale ;ntr8o Europ /azat pe cunoatere. :E; !(#(,8 i( La Iisa1 Consiliul European a opt o ecizie co&un cu privire la textul unui nou tratat1 care sc#i&/ siste&ul e luare a eciziilor ;n ca rul UE1 ;n perspectiva pregtirii pentru extin ere. (ree inii (arla&entului European1 ai Consiliului European i ai Co&isiei procla& sole&n Carta 6repturilor <un a&entale a Uniunii Europene. 2001 29 .(8 ua i( 9e se&neaz "ratatul e la Iisa. $cesta intr ;n vigoare la ata e 1 5e/ruarie 2003.

37

13E17 !(#(,8 i( 4euniunea Consiliului European e la LaeSen. Este a optat o eclaraie privin viitorul UE. 9e esc#i e ast5el calea ctre o nou re5or& instituional a UE i ctre crearea unei Conven ii ;n ve erea ela/orrii unui proiect e Constituie European. 2002 1 ia%ua i( *ntr ;n circulaie /ancnotele i &one ele euro pe teritoriul celor 12 state in zona euro. 12 !(#(,8 i( Consiliul European e la Copen#aga apro/ o5icial a erarea la Uniune a celor 10 ri can i ate +Cipru1 4epu/lica Ce#1 Estonia1 Ungaria1 Letonia1 Lituania1 ,alta1 (olonia1 9lovacia i 9lovenia- la 1 &ai 2004. 2002 10 iuli( 9unt ;nc#ise o5icial lucrrile Conveniei Europene pentru @iitorul Europei prin a optarea unui proiect e "ratat Constituional. 3 )#t),8 i( ?ncepe Con5erina *nterguverna&ental pentru ela/orarea "ratatului Constituional. 2003 1 ,ai Cipru1 4epu/lica Ce#1 Estonia1 Ungaria1 Letonia1 Lituania1 ,alta1 (olonia1 9lovacia i 9lovenia a er la Uniunea European. 10 i 12 iu%i( $ asea run e alegeri irecte pentru (arla&entul European. 2= )#t),8 i( 9e a opt la 4o&a Constituia European +su/ rezerva rati5icrii e ctre statele &e&/re-. 22 %)i(,8 i( ?i ;ncepe &an atul o nou Co&isie European1 prezi at e GosT ,anuel :arroso. 2007 2= ,ai i 1 iu%i( 9e ;nregistreaz o &a2oritate e voturi negative in partea <ranei ca rezultat al re5eren u&ului asupra Constituiei1 ur&at la scurt ti&p i e votul negativ al rilor e Gos. 2 )#t),8 i( 6esc#i erea negocierile e a erare cu "urcia i Croaia. 200: 1 ia%ua i( :ulgaria i 4o&>nia a er la Uniunea European. 9lovenia a opt &one a unic. Dispoziiile principale ale Constituiei $legerea unui pree inte al Consiliului European e ctre &a2oritatea cali5icat1 pentru o perioa e oi ani i 2u&tate1 care poate 5i re;nnoit o at.

38

$legerea unui pree inte al Co&isiei e ctre &a2oritatea si&pl a parla&entarilor europeni1 ca ur&are a unei propuneri a Consiliului European1 i Bin>n cont e alegerile (arla&entului EuropeanC. Crearea unui post e &inistru e externe al UE. ?ncorporarea Cartei repturilor 5un a&entale ;n "ratatul UE. Creterea nu&rului e o&enii acoperite e voturile &a2oritii cali5icate ;n ca rul Consiliului UE. 3 &ai &are putere legislativ i /ugetar acor at (arla&entului European. 3 &ai clar prezentare a repartizrii co&petenelor i responsa/ilitilor ;ntre Uniunea European i rile &e&/re. $cor area e roluri parla&entelor naionale1 pentru a se garanta c UE se con5or&eaz principiului su/si iaritii. (roiectul e constituie european1 care a 5ost a optat1 su/ rezerva rati5icrii1 la 4o&a1 ;n octo&/rie 20041 e e5ii e stat i e guvern ai celor 2' e state1 ;ncearc s rspun cerinelor e si&pli5icare a tratatelor existente i s ea o &ai &are transparen siste&ului ecizional al UE. Cetenii tre/uie s tie Bcine ce 5ace ;n EuropaC. Cetenii europeni tre/uie s se si&t i&plicai1 s participe la alegerile europene i s contri/uie la i eea integrrii europene. (roiectul e constituie european clari5ic co&petenele ;ntre UE1 statele &e&/re i autoritile regionale. El sta/ilete c integrarea european este /azat pe u/la legiti&itateJ cea a popoarelor1 e care pot s /ene5icieze ;n &o irect cetenii i cea a statelor1 care constituie ca rul e ezvoltare legiti& a societilor. 3ricare ar 5i siste&ul constituional ales e statele europene1 el va tre/ui rati5icat e 5iecare intre ele1 5ie prin vot parla&entar1 5ie prin re5eren u&. (entru a 5acilita ez/aterile1 Co&isia European a lansat o ca&panie care s a2ung la ceteni prin inter&e iul (lanului 6 pentru e&ocraie1 ialog i ez/atere. La 14 5e/ruarie 2000 se esc#i ea Con5erinta *nterguverna&entalW pentru pregWtirea lucrWrilor Consiliului European in ca rul prese intiei 5ranceze1 care ur&a sW ai/W loc ;ntre 7 si 10 ece&/rie acelasi an. Consiliul European e la Iisa avea sW &arc#eze pri&ul pas ;n e&ersul istoric e siste&atizare a politicilor europene1 a eli&itWrii co&petentelor institutiilor si &e&/rilor sWi1 a ca rului ecizional1 ar si e cons5intire1 printr8un act constitutional1 a repturilor si li/ertWtilor 5un a&entale ale cetWtenilor sWi. La 1' ece&/rie 2001 avea loc Consiliul European e la LaeSen1 :elgia1 care s8a 5inalizat prin a optarea 6eclaratiei e la LaeSen privin viitorul Europei si care convoca o Conventie EuropeanW pentru a ez/ate1 ;ntr8un ca ru e&ocratic care inclu ea si reprezentanti ai statelor pe atunci can i ate1 pro/le&ele legate e irectia oritW e ezvoltare a Uniunii. La 2! 5e/ruarie 20021 avea loc sesiunea inauguralW a Conventiei1 care ur&a sW se 5inalizeze la 20 iulie 20031 prin prezentarea1 ;n 5ata Consiliului European1 a proiectului e "ratat e sta/ilire a unei Constitutii pentru Europa. Consiliul European e la 9alonic a a optat textul "ratatului la 1! iunie 20041 iar se&narea o5icialW a "ratatului1 care a ur&at unei perioa e e negocieri interguverna&entale ;n ca rul Consiliului Uniunii1 a avut loc la 2. octo&/rie 2004 la 4o&a1 ;n ca rul prese intiei olan eze. 6in acel &o&ent1 statele &e&/re aveau oi ani la ispozitie pentru rati5icare. (rocesul e rati5icare variazW e un stat &e&/ru la altul1 ;n 5unctie e tra itia e&ocraticW a 5iecWruia. $st5el1 ;n ti&p ce &a2oritatea statelor au recurs la votul parla&entar1 statele a epte ale e&ocratiei irecte au optat pentru &eto a re5eren u&ului national. (>nW ;n prezent 13 in cele 2' e state &e&/re au rati5icat "ratatulJ $ustria1 Cipru1 =er&ania1 =recia1 Ungaria1 *talia1 Letonia1 Lituania1 Luxe&/urg1 ,alta1 9lovacia1 9lovenia si 9pania. "ratatul e re5or&a a Uniunii Europene O Lisa/ona 2007 De ce o Constituie a UE?

39

?nc ;naintea re actrii Constitu%iei Europene1 Uniunea European avea steag1 i&n1 &one 1 /anc central1 curte supre&1 parla&ent i pree inte +al Co&isiei Europene-1 un /uget e 100 e &iliar e e euro i o 5or% &ilitar ;n stare incipient. Cu toate acestea1 lipsea ceva esen%ial unei organiza%ii cu a&/i%iile i scopurile Uniunii Europene1 i anu&e o Constitu%ie :azele 5unc%ionrii UE au 5ost puse cu &ai /ine e cincizeci e ani ;n ur&. 6e atunci1 UE a evoluat e la o uniune econo&ic la un actor politic. (erspectiva extin erii cu ;nc 10 state i8a pus pe eci en%ii europeni ;n 5a%a a ou posi/ilit%iJ o Uniune &ai e5icient sau o Uniune incapa/il s 5ac 5a% provocrilor cu care se con5runt. Constitu%ia European a 5ost creat1 ;n pri&ul r>n 1 pentru cet%ean. Ea ;i propune s rspun unor ;ntre/ri si&ple ale acestuiaJ ce este e 5apt UE i ce statut are1 care sunt aa8zisele valori co&une i ;n ce &sur sunt ;&prtite e toat lu&ea1 care este rolul Uniunii pe scena politic interna%ional1 cu& va 5i guvernat aceast organiza%ie unic ;n 5elul ei?

Cum a fost scris Constituia European? Constitu%ia a 5ost re actat i negociat e reprezentan%i in 2! e state &e&/re i can i ate1 &e&/ri ai parla&entelor na%ionale1 europarla&entari i un spectru ivers e grupuri politice. Con5runta%i cu perspectiva unei extin eri cu 10 noi state &e&/re1 e5ii e stat sau e guvern ;ntruni%i la Consiliul European e la LaeSen in ece&/rie 2001 au propus sta/ilirea unei Conven%ii pentru viitorul Europei1 care a re actat un proiect e "ratat Constitu%ional. Iegocierea acestui proiect e "ratat Constitu%ional a avut loc ;n ca rul Con5erin%ei *nterguverna&entale +C*=-. *n ca rul Con5erin%elor *nterguverna&entale statele &e&/re UE se ;ntrunesc pentru a se pune e acor asupra &o i5icrilor ce ur&eaz a 5i 5cute "ratatelor. $ceste &o i5icri1 o at a optate1 ur&eaz a 5i rati5icate e ctre statele &e&/re. 9tatele &e&/re au convenit asupra 5or&ei 5inale a Constitu%iei1 la :ruxelles1 ;n iunie 2004. 6up se&narea la 4o&a +2. octo&/rie 2004- a Constitu%iei Europene1 aceasta tre/uie s 5ie rati5icat e ctre statele &e&/re con5or& propriilor proce uri constitu%ionale. 3 serie e state vor organiza re5eren u&8uri na%ionale. *n cazul ;n care Constitu%ia va trece cu /ine e toate aceste pro/e1 va intra ;n vigoare ;ncep>n cu 1 noie&/rie 200). CONSTITUIA EURO EAN! (roiectul e "ratat Constitu%ional al Uniunii Europene1 ela/orat e Conven%ia European1 a 5ost prezentat Consiliului European e la 9alonic1 ;n iunie 2003. $cesta a 5ost ez/tut e &ai &ulte ori ;n ca rul ;ntrunirilor ulterioare ale Consiliului European i al unei Con5erin%e *nterguverna&entale a UE. "ratatul Constitu%ional a 5ost a optat ;n unani&itate e e5ii celor 2' e state &e&/re ale UE la 1! iunie 2004 iar se&narea sa o5icial a avut loc la 2. octo&/rie 2004 la 4o&a. *n perioa a ur&toare Constitu%ia European va 5i rati5icat e 5iecare stat &e&/ru1 5ie prin votul parla&entului na%ional1 5ie prin re5eren u&1 ur&>n ca ea s intre ;n vigoare la s5>ritul anului 200). Constitu%ia European ;nlocuiete preve erile "ratatelor UE1 ur&rete s 5ac UE &ai e&ocratic1 &ai transparent i &ai e5icient i are patru pr%iJ 1. $r#itectura constitu%ional a UE 2. Carta 6repturilor <un a&entale a UE 3. (olitici i opera%iuni ale UE 4. (reve eri generale i 5inale (ri&a parte a Constitu%iei Europene e5inete valorile i o/iectivele UE1 precu& i noua structur a institu%iilor europene1 preciz>n responsa/ilit%ile lor speci5ice i rela%iile intre acestea. Constitu%ia intro uce ou noi 5unc%iiJ (ree intele Consiliului European1 ales e ctre Consiliu pentru un &an at e oi ani i 2u&tate1 i ,inistrul e Externe al UE1 ce are i 5unc%ia e vice8 pree inte al Co&isiei Europene. Constitu%ia este construit pe patru pr%iJ

40

8 partea * con%ine ispozi%ii care e5inesc Uniunea European1 o/iectivele sale1 puterile sale1 proce ura e a optare a eciziilor i institu%iile unionale. 8 ;n partea a **8a a 5ost ;ncorporat Carta repturilor 5un a&entale in Uniunea European1 a optat la Iisa ;n 2000. 8 partea a ***8a se concentreaz &ai &ult asupra politicilor Uniunii Europene con%in>n &ulte preve eri in actualele tratate co&unitare. 8 partea a *@8a con%ine clauze 5inale1 inclusiv proce ura e a optare i revizuire a Constitu%iei. 6ac ;n prezent exist1 con5or& tratatelor1 1' tipuri e instru&ente legislative ce pot 5i a optate e (arla&entul European i e Consiliul European1 ;n ve erea si&pli5icrii siste&ului1 con5or& Constitu%iei Europene r&>n oar ) tipuri1 intre care 4 cu valoare e o/ligativitate1 la care se a aug 4eco&an ri i 3pinii. Constitu%ia e5inete e ase&enea o&eniile ;n care reptul e a legi5era revine exclusiv instan%elor europene1 cele ;n care puterea e ecizie este ;&pr%it ;ntre institu%iile europene i parla&entele na%ionale i cele ;n care ecizia este luat la nivel na%ional1 Co&isia European intervenin cu progra&e speci5ice co&ple&entare i e spri2in. (rocesul e rati5icare i5era e la stat la stat &e&/ru. *n unele state1 ca *rlan a1 tre/uie sa se organizeze re5eren u& con5or& constitutiei nationale. $ltele vor rati5ica tratatul oar prin votul (arla&entului. 3lan a a ecis e2a ca nu va &ai organiza re5eren u& pentru rati5icarea textului. "otusi1 procesul e rati5icare nu va 5i unul care sa nu se i&pie ice e critici ar cele 27 e state &e&/re UE au 5ost e acor sa i&ple&enteze aceasta re5or&a a tratatului pana in 200.1 an electoral european. Cert este ca 21823 iunie Lisa/ona este un pri& pas intr8un &o&ent istoric. Cele mai importante sc"im#ari pe care le a$uce ar"itecturii UE te%tul a&reat la 'isa#ona( "ratatul e la Lisa/ona este i5erit e Constitutia Europeana1 ar nu 5oarte. Ie o/isnuise& sa vor/i& espre Constitutia europeana1 ar e la Consiliul in vara trecuta e la :ruxelles nu &ai &entiona& cuvantul Constitutie1 atat e te&ut e /ritanici. @or/i& oar espre a&en area tratatului pe /aza caruia 5unctioneaza ceea ce este acu& Uniunea Europeana1 tratat care exista e '0 e ani. 6eci ceea ce se va nu&i "ratatul e la Lisa/ona este i5erit e vec#ea Constitutie prin 5or&a in care sunt 5acute re5or&ele. <iin o a&en are a vec#iului tratat li&/a2ul textului este 5oarte 2ur ic1 ca sa nu spune& greoi. Conventia Europeana realizase Constitutia in i eea e a inlocui toate vec#ile texte legislative e /aza ale Uniunii1 si ast5el textul era &ult &ai XprietenosY. *n plus1 in "ratatul e la Lisa/ona intra noi optiuni Xopt8outY pe care statele &e&/re le8au negociat1 si care nu erau incluse in Constitutie. $ceasta este principala i5erenta e 5on 1 pentru ca1 esi scris &ai co&plicat1 "ratatul e re5or&a 5ace acelasi lucru O a apteaza ar#itectura UE la situatia extinsa1 UE827 e state &e&/re. TRATATU' DE RE)OR*! Consiliul European in iunie 2007 a a optat un &an at precis pentru Con5erin%a interguverna&ental. ,an atul a 5ost ro ul unui co&pro&is ela/orat cu &are gri2. $lturi e &ulte ele&ente pozitive1 salutare1 acest co&pro&is a ;nse&nat c unele intre &o i5icrile convenite la C*= in 2004 nu au 5ost re%inute si c au 5ost acor ate o serie e erogri unor state &e&/re. Eli&inarea unor ele&ente1 inclusiv a c>torva cu caracter si&/olic1 precu& si &o i5icrile in cauza crora textul tratatului este &ai greoi au 5ost ele&entele necesare ale unui acor glo/al la care au su/scris toate statele &e&/re. Co&isia a avut o contri/u%ie activ la acest co&pro&is1 prin i enti5icarea solu%iilor care s realizeze un ec#ili/ru ;ntre realis& politic si %eluri. Co&parativ cu tratatele existente1 &o i5icrile propuse vor o5eri Uniunii Europene o /az institu%ional si politic soli 1 prin care s rspun asteptrile cet%enilor ei. (roiectul e "ratat e re5or& va &o i5ica cele ou tratate esen%iale ale Uniunii Europene. 4ezultatul va 5i un ca ru 2uri ic1 structurat ast5el ;nc>t s o5ere Uniunii instru&entele necesare pentru a

41

5ace 5a% provocrilor viitorului prin pro&ovarea re5or&ei1 conco&itent cu respectarea 5un a&entelor soli e ale ec#ili/rului institu%ional sta/ilit1 care a servit at>t e /ine Europa ;n ulti&ii cincizeci e ani. (rin "ratatul e re5or& se re;nnoieste si se consoli eaz in5rastructura e&ocratic a Europei. $cesta va o5eri institu%ii &ai esc#ise si &ai &ulte oportunit%i pentru ca vocea europenilor s se 5ac auzit ;n legtur cu ac%iunile Uniunii. nou sec%iune a tratatului enun% principiile care stau la /aza controlului e&ocratic al Uniunii. Extin erea co eciziei la aproxi&ativ '0 e o&enii vor pune (arla&entul European si Consiliul pe plan e egalitate ;n legtur cu cea &ai &are parte a legisla%iei co&unitare. $ceasta va inclu e o&enii8c#eie e politic1 printre care li/ertatea1 securitatea si 2usti%ia. (arla&entul va o/>n i1 e ase&enea1 co&peten%e noi si i&portante cu privire la /uget si la acor urile interna%ionale. (arla&entele na%ionale vor avea &ai &ulte oportunit%i e a participa la activitatea Uniunii 5r s a uc atingere co&peten%elor sta/ilite ale institu%iilor Uniunii Europene. $cest lucru presupune o proce ur ;n ou trepte prin care s se &onitorizeze &o ul ;n care se respect principiul su/si iarit%ii1 ceea ce va per&ite parla&entelor na%ionale s in5or&eze Co&isia cu privire la unele c#estiuniJ ;n cazul ;n care o &a2oritate ;si expri& aceleasi preocupri ;n legtur cu o anu&e propunere1 Co&isia ;si va putea &en%ine proiectul si expune &otiva%iile1 ;ns ecizia 5inal apar%ine (arla&entului European si Consiliului. Cet%enii si parla&entele na%ionale vor putea s se in5or&eze irect cu privire la eciziile a optate e guvernele lor1 atorit esc#i erii pentru pu/lic a ez/aterilor legislative care au loc ;n ca rul Consiliului e ,inistri. *ni%iativa privin cet%enii va crea posi/ilitatea ca un &ilion e cet%eni in statele &e&/re O intr8o popula%ie e aproape '00 e &ilioane e locuitori ai Uniunii O s solicite Co&isiei s prezinte o nou propunere. 4ela%iile intre statele &e&/re si Uniunea European vor 5i &ai clare1 atorit unei clasi5icri exacte a co&peten%elor. "ratatul e re5or& va preciza c ecizia e a r&>ne ;n Uniune reprezint op%iunea statelor &e&/re si va preve ea c recunoaste rept op%iune retragerea in Uniunea European. (entru a tra uce aspira%iile ;n &aterie e politici europene ;n sc#i&/ri e5iciente pentru cet%eni1 Uniunea European tre/uie s ispun e capacitate e ac%iune. $cest lucru necesit institu%ii si &eto e e lucru e5iciente si si&pli5icate. ,eto a co&unitar1 co&/ina%ia unic e institu%ii caracteristic Uniunii1 reprezint structura e /az care per&ite concilierea intereselor i5eritelor state si popoare in Europa cu interesele Uniunii ;n ansa&/lul ei. Co&isia acor o i&portan% eose/it supre&a%iei reptului co&unitar1 5apt sta/ilit cu claritate ;n 2urispru en%a existent si recunoscut e &an at. $ceasta va avea ;n continuare co&peten%a ;n o&enii cu& ar 5i politica ;n o&eniul concuren%ei1 ast5el ;nc>t cet%enii Uniunii s poat /ene5icia e avanta2ele pieei interne. "ratatul e re5or& va actualiza siste&ul institu%ional al Uniunii Europene pentru ca acesta s re5lecte necesitatea ca Uniunea extins s8si a apteze politicile la o lu&e ;n care sc#i&/rile se pro uc cu rapi itate. (rin "ratatul e re5or&1 eciziile a optate ;n o&eniile li/ert%ii1 securit%ii si 2usti%iei vor 5i &ai rapi e si &ai coerente. $cest lucru ;nsea&n un progres ;n ceea ce priveste capacitatea Europei e a co&/ate teroris&ul1 cri&inalitatea si tra5icul cu 5iin%e u&ane si1 e ase&enea1 e a gestiona 5luxurile &igratorii. 9tatele &e&/re care au ecis s nu participe la toate c#estiunile ;n &aterie e li/ertate1 securitate si 2usti%ie pot alege ca pe viitor s e%in un rol eplin ;n o&eniile respective e activitate. Z Uniunea va e%ine o capacitate sporit e a ac%iona ;n o&enii care sunt e &axi& prioritate pentru Uniunea European e azi1 prin /azele 2uri ice noi si consoli ate privin 1 e exe&plu1 politica ;n o&eniul energiei1 snt%ii pu/lice si protec%iei civile si1 e ase&enea1 gra%ie noilor preve eri re5eritoare la sc#i&/rile cli&atice1 serviciile e interes general1 cercetare si ezvoltare te#nologic1 coeziune teritorial1 politica ;n o&eniul co&er%ului1 spa%iu1 a2utor u&anitar1 sport1 turis& si cooperare a &inistrativ. (roce urile si&pli5icate e guvernare econo&ic vor spori coor onarea si vor 5acilita actul ecizional ;n zona euro. 6atorit votului cu &a2oritate cali5icat in Consiliul e ,inistri1 c#estiunile

42

co&une pot 5i a/or ate prin act ecizional co&un1 care s re5lecte ;n &o ec#ita/il eose/irile intre statele lu&ii in punct e ve ere al &ri&ii lor. Extin erea votului cu &a2oritate cali5icat la &ai &ult e 40 e o&enii noi va reprezenta concretizarea ac%iunii UE ;n aceste o&enii. 9i&pli5icarea &o ului e calculare a votului cu &a2oritate cali5icat1 care va intra ;n vigoare ;n noie&/rie 20141 va spori e5icien%a Consiliului si va asigura un ec#ili/ru clar ;ntre nu&rul e state &e&/re si situa%ia lor e&ogra5ic. ?n cazul ;n care cel pu%in nou state &e&/re oresc s ;ntreprin o ac%iune co&un ;n ca rul Uniunii1 acestea vor putea s pun ;n aplicare proce ura e cooperare consoli at. Calea ctre o cooperare consoli at este 5acilitat1 ;n special1 ;n cooperarea 2u iciar ;n &aterie penal si ;n cooperarea poli%ieneasc. Cooperarea consoli at poate 5i calea prin care s se %in sea&a e iversitatea Uniunii extinse1 ;ns aceasta 5unc%ioneaz ;n interiorul ca rului co&un necesar pentru toate statele &e&/re. (rese intele per&anent al Consiliului European1 ;n cooperare cu prese intele Co&isiei1 va asigura o &ai /un pregtire si continuitate a activit%ii Consiliului European. 3 Co&isie si&pli5icat1 cu un prese inte a crei autoritate va 5i consoli at1 va continua s e%in rolul central ;n actul ecizional al UE si s re5lecte i5eritele co&ponente ale Uniunii printr8un siste& ec#ita/il e rota%ie. (la5onarea nu&rului e &e&/ri ai (arla&entului European1 cu o li&it in5erioar si alta superioar pentru 5iecare stat &e&/ru1 va sta/iliza reprezentarea cet%enilor ;n (arla&entul European. *ntro ucerea votului cu &a2oritate cali5icat si a co eciziei pentru viitoarele re5or&e ale siste&ului 2u iciar al Uniunii va per&ite acestuia in ur& s se a apteze provocrilor viitoare. 6ispozi%iile re5eritoare la politica extern vor re5lecta ec#ili/rul actual intre statele &e&/re si institu%ii si vor per&ite Uniunii ;n ansa&/lul ei s pro&oveze si s prote2eze &ai /ine interesele si valorile cet%enilor ei la nivel &on ial. 9e pot a opta1 5r s 5ie necesar convocarea unei C*=1 &o i5icri ulterioare ale politicilor1 ;n ca rul co&peten%elor actuale1 precu& si extin erea votului cu &a2oritate cali5icat si aplicarea proce urii e co ecizie1 ;ns cu &en%inerea o/liga%iei ca acor ul s 5ie unani&. @a 5i eli&inat con5uzia creat e existen%a celor oi ter&eni BCo&unitate EuropeanC si BUniune European 3 Europ a repturilor si a valorilor1 a soli arit%ii si a securit%ii "ratatul e re5or& va consoli a i&perativele soli arit%ii si securit%ii ;n Uniune. $cestea reprezint liantul intre Uniune1 statele &e&/re si cet%enii Europei1 precu& si c#intesen%a unei Uniuni a spri2inului si protec%iei reciproce. ?n acelasi ti&p1 ;n noul tratat vor 5i a optate &suri practice pentru construirea ac%iunii UE ;n o&enii cu& ar 5i sc#i&/rile cli&atice si sntatea si pentru a o5eri Uniunii posi/ilit%i noi e a pro&ova o &ai &are soli aritate si coeziune ;n Europa. Extin erea capacit%ii Uniunii e a ac%iona ;n c#estiuni privin spa%iul e li/ertate1 securitate si 2usti%ie va a uce /ene5icii irecte ;n ceea ce priveste capacitatea Uniunii e a co&/ate cri&inalitatea si teroris&ul. 6e ase&enea1"ratatul e re5or& va pune un nou accent pe repturile persoanelor ca cet%eni ai Uniunii. @alorile si o/iectivele Uniunii vor 5i a5ir&ate &ai clar ca nicio at. $cestea vor servi rept punct e re5erin% pentru cet%enii europeni si vor 5i esen%a a ceea ce Europa are e o5erit partenerilor si &on iali. Ele ilustreaz &o ul ;n care Uniunea European &en%ine un ec#ili/ru ;ntre i5eritele o/iective europene1 av>n rept scop per&anent ezvoltarea ura/il si1 ;n acelasi ti&p1 pro&ov>n o/iectivele politice1 econo&ice si sociale. Z Carta 6repturilor <un a&entale1 care regrupeaz repturile civile1 politice1 econo&ice si sociale care tre/uie respectate e Uniune ;n ac%iunile sale1 va o5eri cet%enilor europeni garan%ii cu statut 2uri ic egal cu tratatele. 6e ase&enea1 ispozi%iile acesteia se vor aplica ;n totalitate eciziilor e punere ;n aplicare a reptului Uniunii1 c#iar ac nu ;n toate statele &e&/re. Uniunea va putea s a ere la siste&ul unic e protec%ie a repturilor o&ului1 instituit e Conven%ia European a 6repturilor o&ului. Z @or 5i eli&inate lacunele ;n &aterie e protec%ie 2u iciar asigurat e Curtea e Gusti%ie a Uniunii Europene1 ast5el ;nc>t s se asigure 2uris ic%ia ;n &aterie e li/ertate1 securitate si 2usti%ie si s se a&elioreze repturile cet%eanului e a recurge la actul e 2usti%ie.

43

4 . Ioua clauz e soli aritate va a 5or% executorie o/liga%iei statelor &e&/re e a se sus%ine reciproc ;n eventualitatea unui atac terorist1 cala&itate natural sau provocat e o&. '. Z Ievoia e soli aritate ;n o&eniul energiei ocup un loc i&portant ;n co&peten%ele Uniunii e a acor a a2utor ;n caz e penurie ;n aprovizionare si1 e ase&enea1 se evi en%iaz c soli aritatea ocup un loc i&portant ;n noile ispozi%ii re5eritoare la energie. ) . Z Ioile ispozi%ii privin protec%ia civil1 a2utorul u&anitar si sntatea pu/lic au rolul e a sti&ula capacitatea Uniunii e a 5ace 5a% a&enin%rilor la a resa securit%ii cet%enilor europeni. 7. Ioua clauz social la nivel orizontal va a ;nt>ietate anga2a&entului Uniunii cu privire la ocuparea 5or%ei e &unc si la protec%ie social1 iar rolul regiunilor si al partenerilor sociali va 5i con5ir&at ca parte a structurii politice1 econo&ice si sociale a Uniunii. Una in provocrile &a2ore cu care se con5runt Uniunea European este capacitatea acesteia e a 5ace uz e co&peten%ele ei econo&ice1 politice si iplo&atice pentru a pro&ova interesele si valorile europene ;n lu&e. =lo/alizarea a acutizat necesitatea e a se gsi solu%ii pentru pro/le&ele cele &ai presante O ezvoltarea ura/il1 co&petitivitatea1 sc#i&/rile cli&atice1 energia1 teroris&ul1 &igra%ia1 lupta ;&potriva srciei 8 ele&ente e legtur ;ntre politica intern si cea extern. (rosperitatea1 li/ertatea si securitatea epin ;n egal &sur e capacitatea Europei e a se proiecta pe scena interna%ional. $cest lucru a a us ;n pri& plan poten%ialul e a co&/ina atuurile speci5ice ale tuturor statelor &e&/re cu puterea colectiv a Uniunii ;n ansa&/lul ei1 cu respectarea eplin a ec#ili/rului institu%ional al Uniunii. (entru reusita politicii externe este necesar ca instru&entele e politic extern ale Uniunii s 5ie articulate ;n asa 5el ;nc>t s asigure 5unc%ionarea opti& a acesteia. ,an atul asigur o &axi& coeren% prin 5aptul c toate politicile privin ac%iunile externe O cu& ar 5i (E9C1 co&er%ul1 extin erea1 ezvoltarea si asisten%a u&anitar O sunt la acelasi nivel politic si 2uri ic. "ratatul e re5or& va ezvolta capacitatea Uniunii e a ac%iona prin reunirea instru&entelor e politic extern ale Europei1 at>t in punct e ve ere al ezvoltrii politicilor sale1 c>t si al rezultatelor acestora. "ratatul e re5or& va per&ite Europei s se 5ac &ai /ine auzit ;n rela%iile cu partenerii nostri &on iali1 va accentua i&pactul si vizi/ilitatea &esa2ului nostru. 6e ase&enea1 el va spori coeren%a ;ntre i5eritele ele&ente e politic extern ale Uniunii 8 cu& ar 5i iplo&a%ia1 securitatea1 co&er%ul1 ezvoltarea1 a2utorul u&anitar1 precu& si negocierile interna%ionale cu privire la o serie e pro/le&e glo/ale. ?n acest 5el1 Uniunea European va e%ine un rol &ai activ si &ai e5icient ;n pro/le&ele glo/ale. (rin instituirea unei personalit%i 2uri ice unice a Uniunii se consoli eaz puterea e negociere a Uniunii1 ast5el ;nc>t aceasta va eveni &ai e5icient pe scena &on ial si va 5i &ai vizi/il ca partener pentru %rile ter%e si organiza%iile interna%ionale. Z Ioul ?nalt 4eprezentant al Uniunii pentru a5aceri externe si politica e securitateNviceprese inte al Co&isiei va spori i&pactul1 coeren%a si vizi/ilitatea ac%iunii externe a Uniunii Europene. Z 9erviciul european pentru ac%iune extern va o5eri structura e sus%inere a ;ntregii ga&e e politici externe europene O inclusiv i&ensiunea extern a politicilor interne O ;ntr8un &o &ai e5icient si &ai coerent. Z $ceast nou ar#itectur a rela%iilor externe va 5i con2ugat cu respectarea intereselor speci5ice ale statelor &e&/re1 prin &en%inerea proce urilor ecizionale speci5ice ;n o&eniul politicii externe si e securitate co&un. Z (olitica european e securitate si e aprare va o/>n i un rol &ai /ine conturat ;n ca rul Uniunii1 prin &en%inerea unor proce uri ecizionale speci5ice1 ;n paralel cu 5acilitarea cooperrii consoli ate ;n interiorul unui grup &ai &ic e state &e&/re. "ratatul e re5or& va rspun e unora intre cele &ai pro5un e aspira%ii ale cet%enilor europeni.

44

$cesta va consoli a valorile 5un a&entaleL va clari5ica pro/le&e8c#eieL va aplana te&eri constante. ,ai presus e toate1 va con5eri Uniunii capacitatea e a pro uce sc#i&/area1 e a o5eri &ai &ult siguran% si prosperitate europenilor1 e a le crea oportunit%i pentru ca acestia s poat &o ela glo/alizarea. Co&isia European are convingerea c eciziile Consiliului European se vor concretiza ;ntrun "ratat e re5or& capa/il s a apteze Uniunea European la cerin%ele secolului 21. Co&isia salut convocarea Con5erin%ei interguverna&entale1 ;si expri& sus%inerea eplin pentru &an atul a optat e Consiliul European si este #otr>t s contri/uie la reusita acesteia. Europa are nevoie e un "ratat e re5or& care s 5ie a optat si rati5icat ;nainte e alegerile europene in iunie 200.. (articipan%ilor la Con5erin%a interguverna&ental le revine &isiunea e a crea con i%iile pentru ;n eplinirea acestui o/iectiv.

(rese intele UE La nivelul cet%eanului european1 exist con5uzie ;n privin%a a cine [con uce[1 e 5apt1 Uniunea. $st5el1 pentru a asigura continuitatea1 consensul i coeziunea la nivelul Uniunii1 s8a #otr>t alegerea1 e ctre e5ii e stat sau e guvern ;ntruni%i ;n ca rul Consiliului European1 a unui (ree inte al acestuia1 cu un &an at e oi ani i 2u&tate. 6upa rati5icarea "ratatului e la Lisa/ona Uniunea Europeana va avea un prese inte1 ar co&paratie care s8ar putea 5ace cu prese intele 9tatelor Unite nu este eloc corecta. 6eoca& ata1 cel putin1 prese intele Uniunii Europene ra&ane un si&/ol. 3 5ata atasata Uniunii. (rese intele UE va 5i1 ca si pana acu&1 (rese intele Consiliului Uniunii Europene1 oar ca va 5i aleasa o anu&ita persoana1 care va sta in aceasta 5unctie ti&p e 30 e luni. $ceasta persoana va 5i un politician e top1 ales in unani&itate e pri&ii &inistrii si e prese intii statelor &e&/re ar postului nu ii sunt atasate puteri executive. @ec#iul siste& e prese intie rotativa a Consiliului nu ispare1 ar se sc#i&/a. Ioul tratat va preve ea o prese intie co&pusa in trei state care vor prezi a i&preuna reuniunile &inistrilor in Consiliu. Consiliul UE 9tatele &e&/re au convenit pentru o re istri/utie a voturilor statelor &e&/re in consiliu1 care va 5i realizata in &ai &ulte 5aze in perioa a 2014 O 2017. Consiliul UE este institu%ia ;n ca rul creia &initrii statelor &e&/re eci ;&preun asupra legilor europene. 9iste&ul e vot ;n ca rul Consiliului UE1 consi erat a 5i prea co&plicat1 a 5ost re5or&at prin intro ucerea siste&ului u/lei &a2orit%i1 a popula%iei i a statelor &e&/re +''R in statele &e&/re i )'R in popula%ie1 iar ;n cazul UE27 8 )0R in statele &e&/re-. *ini+Comisia Europeana "ratatul &icsoreaza nu&arul e co&isari care vor activa in Co&isie in ur&atorul &an at. 6in 20141 co&isarii vor ra&ane oua trei&i in nu&arul e state &e&/re1 cu o regula e rotatie corespunzatoare. $ceasta ecizie este salutara in interesul e icientei ecizionale. *n prezent1 Co&isia 5unc%ioneaz up principiul [un stat 8 un co&isar[. <iecrui stat &e&/ru ;i revine un porto5oliu e co&isar european. (entru a spori e5icien%a Co&isiei1 &ai ales ;n contextul extin erii1 s8a propus &icorarea nu&rului e co&isari. arlamentul European UE, "ratatul e la Lisa/ona re istri/uie locurile in (arla&entul European con5or& unei 5or&ule proportionale. Iici unul in 9tatele ,e&/re nu va putea avea &ai &ult e .) locuri sau &ai pu%in e ase. Iu&rul &axi& e eputa%i europeni va 5i 7'0.

45

4olul (arla&entului European ;n ca rul UE va 5i consoli at. (rin sporirea atri/u%iilor sale1 (arla&entul va eveni un 5or e reprezentare a intereselor cet%enilor europeni ;n ca rul UE. (rin sporirea puterilor (arla&entului ;n procesul e luare a eciziilor se asigur reprezentarea orin%elor i ateptrilor cet%enilor re5eritor la ac%iunile UE. Ex8,inistrul e externe1 actualul *nalt reprezentant Uniunea Europeana nu va avea un &inistru e externe1 asa cu& au orit &e&/rii Conventiei Europene can au scris Constitutia. Iegocierile intre statele &e&/re au rezultat in enu&irea postului \ *nalt 4eprezentant al Uniunii Europene pentru $5aceri Externe si (olitica e 9ecuritate ]. *naltul reprezentant va 5i o pozitie inalta in ar#itectura UE. 6esi nu se poate su/stitui &inistrilor e externe1 eoarece orice politica in acest o&eniu1 i&ple&entata la nivel european1 va tre/ui agreata in unani&itate e toate statele &e&/re1 *naltul reprezentant va avea pro/a/il o voce &ai puternica pe scena internationala ecat oricare intre &inistri e externe ai statelor &e&/re in ivi ual. "ratatul e la Lisa/ona preve e insa clar ca postul ^nu va inter5era cu responsa/ilitatile statelor &e&/re in ceea ce priveste 5or&ularea si i&ple&entarea politicilor lor externeC. *naltul reprezentant va 5i Gavier 9olana1 asa cu& au sta/ilit statele &e&/re cu ceva ti&p in ur&a. *n noul post1 Gavier 9olana1 acu& 9ecretar =eneral al Consiliului Uniunii Europene si *nalt 4eprezentant pentru (olitica Co&una Externa si e 9ecuritate1 isi va pastra prestanta iplo&atica o5erita e actualul sau post1 ar va prelua si puterile 5inanciare atri/uite acu& Co&isarului pentru (olitica Externa1 :enita <errero8Fal ner1 care coor oneaza /ugetul UE pe actiuni externe.

Carta fun$amental a $repturilor omului Carta )un$amental a Drepturilor Omului. a$optat la Nisa. /n $ecem#rie ,000. a fost intro$us /n Constituia European( Carta reune1te. /ntr+un sin&ur te%t. $repturile ci2ile. politice. economice 1i sociale ale tuturor cetenilor care locuiesc /n spaiul UE( entru aprarea propriilor $repturi. ceteanul european 2a putea s in2oce Carta /n faa Curii $e 3ustiie( Tratatul $e la 'isa#ona face referire la Carta europeana a $repturilor fun$amentale aceasta $e2inin$ intr+o anumita masura o#li&atorie pentru toate statele mem#re( E%ista si aici pre2e$eri care asi&ura faptul ca le&islatiile nationale nu 2or fi contrazise $e Carta $repturilor fun$amentale( Te%tul Cartei in sine ramane intr+o ane%a a Tratatului( Cet%eanul european i procesul ecizional (arla&entele na%ionale vor 5i ;ntr8o &ult &ai &are &sur i&plicate ;n ez/aterile la nivelul UE. $st5el1 cet%eanul european va participa la procesul e luare a eciziilor ;n ca rul UE prin inter&e iul reprezentantului su la nivel na%ional. Cet%eanul ;nsui va putea in5luen%a procesul ecizional al UE. (entru a ;ntri caracterul participativ al e&ocra%iei europene1 ;n cazul ;n care str>ng un &ilion e se&nturi1 cet%enii europeni pot ini%ia acte legislative la nivel UE. Una intre cele &ai i&portante a5ir&atii ale "ratatului e la Lisa/ona este 5aptul ca Uniunea Europeana va avea personalitate 2uri ica O la 5el ca un stat1 si nu ca o organizatie internationala. Co&unitatea Europeana se&neaza tratate e cativa ani /uni si este &e&/ra a 3rganizatiei ,on iale a Co&ertului1 e exe&plu. La 5el cu& s8au se&nat tratate internationale cu nu&ele e Uniune Europeana. "otusi1 personalitatea 2uri ica a UE nu era explicit recunoscuta in propriile sale acte 5un a&entale pana acu&.

46

 6eclaratia politica atasata "ratatului a5ir&a in nou clar ca 5aptul ca are personalitate 2uri ica1 nu a Uniunii Europene reptul e a se su/stitui statelor &e&/re in c#estiuni pentru care nu a pri&it &an at sa o 5aca. (arla&entele nationale au greutate &ai &are Ioul tratat UE va acor a (arla&entelor nationale un rol &ai &are in luare eciziilor europene1 c#iar aca sc#i&/arile in acest o&eniu sunt estul e li&itate. Una intre noutati este ca institutiile UE vor tre/ui sa noti5ice parla&entelor nationale toate propunerile legislative 5acute la nivel european1 iar parla&entele vor avea ! sapta&ani ragaz pentru a co&enta aceste propuneri inainte ca guvernele nationale sa inceapa sa le iscute. ,ai i&portant este ca1 prin noul tratat1 parla&entele nationale vor putea a uce contestatii legislatiei UE. 6aca o trei&e intre parla&entele national au o/iectii la a resa unei propuneri legislative1 co&isia tre/uie sa o iscute in nou si sa ia ecizia aca sa o sustina in continuare1 sa o a&en eze sau sa o retraga. 6aca Co&isia eci e sa &entina propunerea in 5or&a contestata e parla&ente1 acestea nu &ai au reptul sa o conteste &ai eparte. 6aca contestatia vine in partea &a2oritatii parla&entelor nationale1 iar Co&isia se #otaraste sa &earga inainte cu propunerea in 5or&a contestata1 intervin Consiliul si (arla&entul European1 care vor &e ia con5lictul. "rans5er e suveranitate 8 G$* "ratatul e la Lisa/ona constituie un pas inainte in trans5erul e suveranitate e la statele &e&/re la Uniunea Europeana1 ar este unul li&itat. $u 5ost extinse puterile Co&isiei1 (arla&entului si Curtii e Gustitie in o&eniul 2ustitiei si a5acerilor interne. $ 5ost inlaturata1 e ase&enea1 in anu&ite o&enii puterea e veto a statelor &e&/re. 9tatele au putere e veto pe politicile care cer ecizii unani&e. Cel &ai i&portant o&eniu scos e su/ inci enta unani&itatii este Gustitia si a5acerile interne. UE va lua ecizii cu &a2oritate si&pla in ceea ce priveste in o&eniul cooperarii politienesti si al cooperarii 2u iciare in &aterie penala. 6e ase&enea1 tot in o&eniul Gustitie si a5aceri interne1 noul "ratat con5era Curtii e 2ustitie reptul e a 2u eca cazuri pe /aza legislatiei UE G$*1 ca azilul1 vizele1 i&igratia ilegala sau cooperarea in &aterie 2uri ica. "ratatul &ai scoate e su/ inci enta unani&itatii cateva zeci e politici1 nu&eric &ai &ulte ecat celelalte tratate1 ar &ai putin i&portante. Un exe&plu sunt regulile e strangere a atelor statistice in zona euro. ,ai i&portant este ca noul "ratat per&ite votul &a2oritar pe propunerile *naltului reprezentant UE pentru $5aceri Externe si (olitica e 9ecuritate privin i&ple&entarea politicilor externe. Unani&itatea este inlaturata si in ceea ce priveste legislatia privin securitatea sociala a &igrantilor1 cu o clauza care per&ite unui guvern national sa ceara votul unani& intr8o reuniune a Consiliului European aca legislatia pe cale a 5i a optata contravine 5lagrant intereselor sale. 9iste&ul e vot in Consiliu "ratatul intro uce un nou siste& e vot in Consiliu1 ceva &ai si&plu ecat actualul. 3 ecizie trece aca ''R in statele &e&/re +1' in 27- sunt in 5avoarea ei sau aca statele care voteaza pentru 5or&eaza )'R in populatia UE. *n prezent statele &e&/re au 5iecare un nu&ar e voturi in Consiliu irect proportional cu nu&arul e cetateni. $st5el1 o ecizie este apro/ata aca 2'' sin 34' e voturi sunt voturi pentru. 9i&pli5icarea a&en arii "ratatul e la Lisa/ona intro uce preve eri prin care "ratatul UE si politicile europene sa 5ie &ai usor e &o i5icat e acu& inainte1 eventual 5ara convocarea Con5erintei *nterguverna&entala. $sa8nu&ita ^ratc#et clauseC care per&ite statelor &e&/re ca pe viitor1 sa &o i5ice c#estiunile care pana acu& erau a&en ate prin unani&itate1 oar prin &a2oritate.

47

 "otusi1 clauza nu se aplica pentru re5or&e institutionale 5un a&entale ale "ratatului1 pentru care C*= va tre/ui in continuare convocata. 6e ase&enea1 &o i5icarile textului tratatului ra&an in aria e ecizii unani&e a statelor &e&/re1 iar parla&entele nationale tre/uie sa le apro/e. 9tatut e &e&/ru in Consiliul e 9ecuritate 3IU ?Iu. Uniunea Europeana ra&ane o organizatie internationala1 eci nu poate i &e&/ra a Consiliului e 9ecuritate. "otusi1 o ata cu in5iintarea postului e *nalt reprezentant UE pentru $5aceri Externe si (olitica e 9ecuritate1 aca statele &e&/re a2ung la o pozitie unani&a privin o c#estiune e pe agen a Consiliului1 statele care sunt &e&/re ale Consiliului ii vor solicita lui Gavier 9olana sa prezinte aceasta pozitie la 3IU. @oturile in Consiliul e 9ecuritate 3IU apartin in continuare insa statelor &e&/re. *n 5apt1 e alt5el1 Gavier 9olana nu este nici acu& strain e prezentarea pozitiilor co&une UE in ca rul Consiliului 3IU. $ceasta s8a inta&plat e cateva ori1 5apt care nu a i&pie icat statele UE sa expri&e pozitii i5erite. "ratatul inclu e o eclaratie politica care a5ir&a raspicat ca (olitica co&una externa si e securitate nu va a5ecta nicicu& statutul e &e&/ru in Consiliul e 9ecuritate al vreunei tari UE.

Capitolul * FUNCIONAREA INSTITUIILOR I ORGANELOR UNIUNII EUROPENE Uniunea European tra2erseaz /n prezent o perioa$ $ificil. $e contestaii pri2in$ $imensiunea a$4ncirii 1i a lr&irii( 5n mai ,006. a a2ut loc o e%tin$ere fr prece$ent. cu zece noi state mem#re( E%tin$erea s+a realizat nu $oar /n termeni &eo&rafici. ci 1i politico+economici( A&en$a 'isa#ona se afl /n plin proces $e $erulare. cu rezultate p4n acum nu e%trem $e satisfctoare( 'a r4n$ul su. Tratatul Constituional este /n curs $e ratificare. procesul /nt4mpin4n$ /ns o#stacole serioase 1i ri$ic4n$ 1i mari semne $e /ntre#are( 5n acest conte%t comple%. UE se confrunt cu pro2ocri e%trem $e serioase( Unele 2izeaz politicile 1i relaiile e%terne. Uniunea fiin$ unul $in 7uctorii importani $e pe scena economiei mon$iale( Altele sunt $e natur intern. le&ate fiin$ $e aspecte pri2in$ $emocraia. eficiena 1i reforma instituiilor 1i politicilor UE /ntr+o formul e%tins( Fu%#/i)%a (a i%"titu/iil) 4i ) <a%(l) U%iu%ii (u )$(%(

Tratatele 8 o/liga%ia statelor &e&/re e a se sta/ili1 e co&un acor 1 un se iu pentru Uniunea European 8 nu a 5ost ;nc realizat 8 costurile &ari i&plicate e 5unc%ionarea ;n acest 5el a Uniunii Europene1 precu& i i5icultatea practic e conectare a celor trei centre co&unitare 8 criticate ;n repetate r>n uri e ctre o5icialii europeni1 e ctre Curtea e conturi sau e ctre (arla&entul european. a- Consiliul U.E. 8 e regul la :ruxelles1 cu excep%ia a trei luni pe an1 c>n se reunete la Luxe&/ourgL /- Co&isia european ;i are se iul la :ruxellesL c- (arla&entul european ;i es5oar e in%ele ;n plen la 9trass/ourg1 e in%ele co&isiilor e specialitate se es5oar la :ruxelles1 ;n ti&p ce secretariatul general este la Luxe&/ourgL - C E G i Curtea e conturi 8 Luxe&/ourg. EC393C 8 :ruxelles1 Co&itetul consultativ C.E.C.3. 8 Luxe&/ourg1 :anca European e *nvesti%ii 8 Luxe&/ourg. ?n prezent exist 23 e li&/i o5iciale ale Uniunii EuropeneJ 5ranceza1 ger&ana1 engleza1 italiana1 spaniola1 portug#eza1 olan eza1 5inlan eza1 sue eza1 aneza1 greaca1 &alteza1 &ag#iara1 ce#a1

48

slovaca1 lituaniana1 letona1 estoniana1 poloneza1 slovena1 irlan eza1 ro&ana si /ulgara. 8 orice act co&unitar s 5ie re actat ;n li&/a statului cruia i se a reseaz sau ;n cea a persoanei estinatare. ?n practic1 li&/a englez i cea 5rancez s8au i&pus ca instru&ente e lucru i e co&unicare in5or&al ;ntre 5unc%ionarii co&unitari sau o5icialii Uniunii Europene. Engleza pre o&in1 ;ns la Curtea European e Gusti%ie se utilizeaz ;n special 5ranceza. 8 5unc%ionari co&unitari _ personalul cu activitate per&anent care a2ut o5icialii europeni +co&isari1 parla&entari1 etc- ;n ;n eplinirea atri/u%iilor lor1 su/iecte ale unor raporturi 2uri ice e 5unc%ie pu/lic. 8 4egle&entarea 5unc%iei pu/lice co&unitare 8 4egula&entul privin 9tatutul 5unc%ionarilor pu/lici co&unitari a optat e Consiliul U.E. ;n 1.)!1 cu &o i5icrile ulterioare. 8 sta/ili ;n 5unc%ie i rept la carier ;n institu%ia co&unitar. 8 recrutarea 8 concurs1 nu&irea 8 act co&unitar in ivi ual O ecizie. 8 se ;ncearc reparti%ia ec#ili/rat a resortisan%ilor statelor &e&/re ;n 5unc%iile pu/lice1 ei nici o ispozi%ie legal nu i&pune acest lucru 8 la nivel in5erior 8 o prepon eren% a 5unc%ionarilor e origine /elgian. 8 agen%ii co&unitariJ 8 agen%i auxiliari1 care ;nlocuiesc titularii posturilor o anu&it perioa e ti&p sau ;n eplinesc atri/u%ii provizorii1 e scurt uratL 8 agen%i te&porari1 anga2a%i pentru proiecte precise1 pentru o perioa eter&inat e ti&p O e ex. cercettorii. 8 $gen%ii co&unitari ` 5unc%ionarii co&unitari 8 a/sen%a reptului la carier i a sta/ilit%ii ;n 5unc%ie1 urata eter&inat a anga2rii. 8 agen%i locali1 pentru sarcini ce tre/uie ;n eplinite ;ntr8un stat &e&/ru sau ;ntr8un stat in a5ara Uniunii Europene1 i care se supun ispozi%iilor in repul intern al statului e origine ou concep%iiJ una 5e eralist 8 existen%a unui /uget co&unitar autono&1 5or&at in resurse i c#eltuieli proprii1 co&unitare1 i o a oua1 clasic 8 propor%ionalitatea contri/u%iilor 5inanciare ale statelor cu /ene5iciile e care pro5it acestea +cu alte cuvinte1 5iecrui stat i se cuvin su&e propor%ionale cu contri/u%iile pe care le8a avut la /ugetul co&unitar-. 8 :ugetul co&unitar 8 prile2ul unei soli arit%i ;ntre statele &e&/re. 8 ou categorii e c#eltuieliJ c#eltuieli instituionale L c#eltuieli operaionale 8 politicile co&unitare Resursele proprii ale UniuniiJ a- venituri colectate in repturile e va& +taxe va&ale-1 percepute la 5rontierele exterioare ale Uniunii pentru &r5urile i&portante in state ne&e&/re. /- tari5ele externe agricole sunt aplicate la i&portul pro uselor agricole in a5ara Uniunii1 c- "@$ 8 la ;nceput 1R 8 2002 8 017'R1 8 01'0R ;n 2004 8 prelevat auto&at in "@$8ul colectat e 5iecare stat &e&/ru e pe pia%a intern. - resursa e ec#ili/rare 8 o tax aplicat su&ei (ro uselor Ia%ionale :rute 8 varia/il1 ;n 5unc%ie e puterea econo&ic a statelor &e&/re C"eltuielile comunitare sunt e ou 5eluriJ $- c#eltuieli o/ligatorii +C.3.-1 alocate ;n principal sus%inerii pre%urilor agricoleL :- c#eltuieli neo/ligatorii +C.I.3.-1 care cuprin cre itele +5on urilestructurale O sociale1 e ezvoltare regional1 e cercetare1 pentru &e iu1 etc. 6istinc%ia 8 i&portan% institu%ional 8 (arla&entul 8 &o i5icare c. n.o.1 c. o/ligatorii Consiliul U.E. are ulti&ul cuv>nt. ;+1+ 5reptul comunitar 6reptul co&unitar _ nor&ele 2uri ice care se aplic ;n or inea 2uri ic a Uniunii Europene1 cuprinse ;n tratatele instituti2e ale Co&unit%ilor europene O (aris i 4o&a1 ;n tratatele care au a us mo$ificri tratatelor institutive O "ratatul e 5uziune1 $ctul Unic European1 "ratatul e la ,aastric#t1 "ratatul e la $&ster a&1 "ratatul e la Iisa1 precu& i ;n actele comunitare a optate e institu%iile co&unitare O ecizii1 irective1 regula&ente1 etc. Dreptul comunitar reprezint o or$ine 7uri$ic nou. autonom fa $e or$inea 7uri$ic internaional. 1i toto$at inte&rat /n sistemul 7uri$ic al statelor mem#re +Gurispru en%a CostaNEnel-.

49

6reptul co&unitar primar 8 reptul co&unitar $eri2at $reptul comunitar instituional O nor&ele 2uri ice aplica/ile organizrii i 5unc%ionrii institu%iilor co&unitare1 i $reptul comunitar material O regulile aplica/ile ;n anu&ite o&enii1 e exe&plu li/era circula%ie a persoanelor1 concuren%a co&ercial1 etc. /ursele legislatiei comunitare Curtea e Gustitie a UE a 5ost creata prin "ratatul e la 4o&a Curtea a ela/orat siste&ul legislativ al Uniunii Europene Legislatia co&unitara a 5ost ela/orata pornin e la J institutiile Uniunii Europene1 care asigura respectarea intereselor tuturor statelor &e&/re atunci can se iau eciziiL trans5erul puterii nationale spre Co&unitate. Constitutia europeana va inlocui aceste oua surse1 evenin singura sursa a legislatiei co&unitare )rincipiile de baza ale legislatiei comunitare 1. $utono&ia 9iste&ul este in epen ent e cele ale statelor &e&/re. 2. $plica/ilitate irecta $re putere e lege asupra intregii Co&unitati1 asiguran aplicarea uni5or&a a acesteia 3. *ntaietatea legislatiei co&unitare in raport cu legislatia nationala Legea co&unitara nu poate 5i alterata e catre legile nationale1 regionale1 sau locale in statele &e&/re 4ormele legislatiei comunitare Legislatia pri&ara "ratatele Legislatia secun ara Cuprin e eciziile luate e catre institutiile europene Legislatia tertiara8 i&/raca cinci 5or&e 1. regula&entele 9e aplica asupra tuturor statelor &e&/re1 persoanelor1 co&paniilor1 etc. in 5or&a in care au 5ost scrise1 5ara a 5i transpuse in alte legi sau preve eri1 i&e iat upa intrarea in vigoare 4ormele legislatiei comunitare 2. irectivele 9e aplica oricaruia intre statele &e&/re1 insa prin inter&e iul lor sunt stipulate oar o/iectivele care tre/uiesc atinse . 3. eciziile 4eprezinta acte legislative care se aplica anu&itor state &e&/re1 co&panii sau cetateni. 4. a '. reco&an arile si opiniile Iu sunt o/ligatorii1 nu au caracter e lege1 ar pot in5luenta co&porta&entul institutiilor europene sau ale autoritatilor nationale &egulamentul E poate 5i e&is e ctre Co&isie sau Consiliul U.E. 8 Aplica#ilitatea &eneral 8 5or&ulat ;n a/stract1 ;n ve erea aplicrii sale la un nu&r ne eter&inat e persoane1 5iin corespon entul actului nor&ativ in reptul intern al statelor &e&/re 8 O#li&ati2itatea re&ulamentului /n /ntre&ul su 8 Aplica#ilitatea $irect. 8 Supremaia re&ulamentului fa $e actele normati2e interne.

50

5irectiva 8 act e&is e regul e ctre Consiliul U.E. ar i e Co&isia european1 8 o/ligatorie pentru statele &e&/re ;n privin%a rezultatului ce tre/uie atins1 ls>n organelor statale alegerea mi7loacelor i a formei e realizare e5ectiv. 8 sunt a resate nu&ai statelor &e&/re1 prin ur&are nu&ai acestora le pot 5i i&puse o/liga%iiL 8 irectiva poate 5i nor&ativ sau in ivi ual. b O#li&ati2itatea $irecti2ei. b Aplica#ilitatea $irect a irectivei 8 pro/le& iscuta/il 8 inco&plet 8 oar e5ect irect 2ertical b Aplica#ilitatea ime$iat a $irecti2elor b Supremaia $irecti2elor /n faa $reptului naional. D(#i0ia 8 este o/ligatorie ;n ;ntregul ei pentru to%i estinatarii1 in i5erent ac acetia sunt state1 persoane 2uri ice sau persoane 5izice. 8 act co&unitar cu caracter in$i2i$ual. prin care institu%iile co&unitare +Consiliul U.E. i Co&isia european- regle&enteaz situa%ii concrete1 eter&inate1 i care se aplic unor su/iec%i e ase&enea eter&ina%i. EDJ se pot i&pune o/liga%ii1 se pot autoriza ac%iuni1 se poate re5uza ini%ierea unei ac%iuni ;n 2usti%ia co&unitar1 sau se pot a explica%ii re5eritor la o alt ecizie. b Decizia este o#li&atorie /n /ntre&ime b Decizia are aplica#ilitate ime$iat 1i $irect( &ecomandrile Bi avizele 8 Recoman$area este un act co&unitar cu caracter neo/ligatoriu1 i este utilizat pentru a sugera anu&ite ac%iuni sau inac%iuni statelor &e&/re. 6ei nu are e5ecte 2uri ice1 ea poate 5i 5olosit e 2u ectorul co&unitar sau na%ional pentru interpretarea unor ispozi%ii in actele o/ligatorii1 sau in legisla%ia na%ional. 8 A2izul este o si&pl opinie e&is e institu%ia co&unitar1 pentru a8i 5ace cunoscut punctul e ve ere ;n legtur cu anu&ite aspecte concrete 8 nu pro uce e5ecte 2uri ice. A#t(l( #),u%ita ( B%(%u,it(+ 8 regula&entele e or ine interioar a optate e institu%iile co&unitare1 8 eclara%iile interinstitu%ionale prin care se precizeaz ;n%elesul anu&itor no%iuni sau concepte 5olosite ;n actele co&unitare + e exe&plu1 c#eltuielile o/ligatorii8 nu pot interveni ;n o&eniile rezervate prin tratate regle&entrii prin acte co&unitare1 iar CEG are reptul e a interpreta ast5el e surse ;n aa 5el ;nc>t s eter&ine a evrata lor natur 2uri ic1 5iin ina &isi/il isi&ularea unui act co&unitar ;ntr8o eclara%ie sau rezolu%ie prezu&at a 5i 5r e5ecte 2uri ice. AegislaCia ,E ase instru&ente legislative i regle&entareJ le&ea. le&ea ca$ru. re&ulamentul. $ecizia. recoman$area 1i opinia. Legea va eter&ina aspectele esen%iale ale unei anu&ite pro/le&atici1 ur&>n ca aspectele te#nice s 5ie elegate spre regle&entare Co&isiei europene1 su/ supraveg#erea celor oi co8 legislatori. Consiliul i (arla&entul. (roce ura legislativ or$inar sau o/inuit va 5i consi erat co ecizia1 iar proce ua legislativ special va i&plica a optarea legilor exclusiv e ctre Consiliu1 sau1 &ai rar1 exclusiv e ctre (arla&ent. 6ecizia cu &a2oritate cali5icat ;n Consiliu +;n noua ei 5or&ul O 2u&tate plus unul in nu&rul statelor1 i ;n acelai ti&p )0R in popula%ia Uniunii- a 5ost extins la alte 30 e o&enii1 pentru care ;n prezent se cere vot unani&. 9tatele ;i &en%in ;ns un rept e veto pentru anu&ite o&enii1 5apt ce va uce pro/a/il la /loca2e ;n 5unc%ionarea Consiliului. Dotul +n procedura legislativ.

51

Constitu%ia preve e +;n partea a ***8a- 8 Consiliul e &initri 8 legi ca ru co&unitare 1 legi co&unitare 8 proce ura legislativ special1 Consiliul european poate per&ite 8 ecizie 8 up perioa e gra%ie e cel pu%in ) luni1 unani&itate1 propria ini%iativ1 up consultarea (arla&entului european1 in5or&area parla&entelor na%ionale1 a$optarea acestor le&i prin proce$ura le&islati2 o#i1nuit. Constitu%ia partea a ***8a 8 necesitatea votului unani& ;n Consiliul e &initri ;ntr8un anu&it o&eniu1 Consiliul european 8 proprie ini%iativ1 unani&itate1 ecizie european 8 Consiliul e &initri 8 ma7oritate calificat /n acel $omeniu. (arla&entele na%ionale tre/uie in5or&ate e ini%iativa Consiliului european cu cel pu%in 4 luni ;nainte e &aterializarea ei ;n ecizia european. Cooperarea +ntrit 8 un nu&r li&it e state care pot porni pe acest ru&1 i anu&e o trei&e in &e&/ri 8 celelalte state sunt /inevenite s le ur&eze atunci c>n sunt ispuse i capa/ile s 5ac acest lucru. ;+2+ ACIUISEUL COMUNITAR A#Jui"Eul #),u%ita reprezint ansa&/lul e repturi i o/liga%ii co&une ce unesc state UE. El este ;ntr8o per&anent evolu%ie i cuprin e totalitatea nor&elor 2uri ice care regle&enteaza activitatea institutiilor UE1 actiunile si politicile co&unitare1 &ai exactJ c #)%/i%utul@ $ i%#i$iil( 4i )8i(#ti*(l( $)liti#( #u$ i%"( i% T atat(l( ) i<i%a ( al( Co&unitatilor Europene si in cele ulterioare +$ctul Unic European1 "ratatul e la ,aastric#t si "ratatul e la $&ster a&-L K l(<i"la/ia a!)$tat& !( i%"titutiil( UE pentru punerea ;n practica a preve erilor "ratatelor +regula&ente1 irective1 ecizii1 opinii si reco&an ari-L K Hu i"$ u!(%/a Cu tii !( Fu"titi( a C),u%itatil) Eu )$(%(L K !(#la a/iil( "i (0)lutiil( a!)$tat( i% #a! ul U%iu%ii Eu )$(%( L K a#/iu%i #),u%(@ $)0itii #),u%(@ #)%*(%tii "(,%at(@ (0)lutii@ !(#la atii "i alt( a#t( a!)$tat( i% #a! ul P)liti#ii E?t( %( "i !( S(#u itat( C),u%a 5PESC6 "i al #))$( a ii !i% !),(%iul Fu"titi(i "i al A.a#( il) I%t( %( 5FAI6L K K a#) !u il( i%t( %ati)%al( la #a ( CE ("t( $a t(@ $ (#u, "i #(l( >%#C(iat( i%t ( "tat(l( ,(,8 ( al( UE #u (.( i ( la a#ti*itat(a a#("t(ia+ "ratatul constitutional va intra ;n vigoare upW rati5icarea e toate statele &e&/re. 6acW ;nsW1 oar !0R in statele &e&/re ;l vor rati5ica ;ntr8un interval e 2 ani1 tre/uie gWsitW o solutie politicW agreatW e toate statele &e&/re. Con2ugat e5orturilor Consiliului si (arla&entului European1 Co&isia EuropeanW a lansat ;n octo&/rie 200' un BPla% D $(%t u !(,)# ati(@ !ial)<@ !(08at( ( 1 av>n ca o/iectiv principal sti&ularea ez/aterii ;ntre cetWtenii si institutiile europene. Concluziile perioa ei e re5lectie ar tre/ui prezentate ;n a oua parte a lui 20071 ast5el ;nc>t1 ;n cazul ;n care in ez/ateri va rezulta revizuirea extensivW a textului1 un &an at sW poatW 5i pregWtit pentru o nouW Conventie1 care sW ai/W loc ;n ti&pul lui 200!. 3ricare vor 5i concluziile perioa ei e re5lectie1 (arla&entul consi erW cW cel &ai t>rziu ;n 200.1 Constitutia ar tre/ui sW intre ;n vigoare. )&I=CI)3AEAE >E=E4ICII 3AE 35#)%E&II ,=EI C#=/%I%,%II 6ez/aterea existentW la nivel european asupra a optWrii unei Constitutii europene in icW 5aptul cW se vor/este espre un alt fel e constructie politicW1 &ai integratW si &ai evoluatW ec>t o si&plW cooperare interguverna&entalW. 9e sperW cresterea constiintei europene1 e cooperare si soli aritate1 precu& si intensi5icarea senti&entului i entitWtii europene. (entru pri&a oarW ;n istoria sa1 Uniunea EuropeanW ar o/tine personalitate 2uri icW1 5iin recunoscutW ca entitate e sine stWtWtoare la nivel international1 5apt ce i8ar con5eri un plus e coerentW si coeziune ;n ialogul international si ;n negocierile internationale. )&I=CI)3AEAE >E=E4ICII 3AE 35#)%E&II ,=EI C#=/%I%,%II

52

$ optarea unei Constitutii ar constitui un succes al e&ocratiei1 prin extin erea atri/utiilor (arla&entului European la noi arii e legi5erare1 precu& si prin extin erea proce urii e co ecizie la noi o&enii. $ optarea unei Constitutii ar constitui un pas ;nainte ;n escura2area euro8scepticis&ului tot &ai accentuat ;n ulti&a perioa W1 prin i&plicarea1 cu e5orturi su/stantiale la nivel institutional si trans5erul e co&petente la nivel co&unitar1 a participantilor la constructia europeanW. )&I=CI)3AEAE >E=E4ICII 3AE 35#)%E&II ,=EI C#=/%I%,%II Constitutia reprezintW o etapW esentialW ;n constructia politicW a Uniunii Europene1 rWspunz>n provocWrilor unei Uniuni extinse e 2' e 9tate ,e&/re +cWrora li se vor alWtura ;n 2007 si 4o&>nia si :ulgaria- av>n peste 4'0 &ilioane e cetWteni1 o uniune care ;si propune sW 5ie un Bglo/al plaKerC i&portant at>t in punct e ve ere econo&ic1 c>t si politic. (entru 4o&>nia1 &o&entul istoric este extre& e i&portant ;ntruc>t se suprapune cu perioa a rati5icWrii "ratatului e a erare si apropiata a erare la UE ;n 2007. Rom4nia nu a pri2it procesul $ificil al re$actrii 1i ne&ocierii Constituiei ca pe un simplu e%erciiu al statelor mem#re( Ea a a2ut statut $e o#ser2ator acti2 at4t /n ca$rul Con2eniei pentru 2iitorul Europei. c4t 1i /n ca$rul Conferinei Inter&u2ernamentale. iar $ezno$m4ntul corespun$e pe $eplin a1teptrilor Rom4niei( Statutul $e o#ser2ator acti2 a comportat posi#ilitatea $e a+i e%prima propria opinie 1i 2iziune /n ca$rul procesului $e reflecie. re$actare 1i con2enire a noii Constituii( Acesta s+a constituit. $e asemenea. /ntr+un prim e%erciiu european pentru Rom4nia. e%trem $e util $in punctul $e 2e$ere al 2iitoarei funcionri ca mem#ru UE( Ca stat mem#ru al UE. Rom4nia 7oac un rol important /n ca$rul ar"itecturii instituionale a UE( Timp $e $ou man$ate ale Comisiei. Rom4nia 2a a2ea propriul comisar european( In ca$rul Consiliului. forul le&islati2 al UE. Rom4nia ocup locul - ca putere $e influenare a $eciziilor( In ceea ce pri2e1te arlamentul European. Rom4nia #eneficiaz $e 9: $e man$ate $e europarlamentari( Dup ,00;. acest numr 2a fi mo$ificat printr+o re$istri#uire a numrului $e locuri alocat fiecrei ri( Rom4nia este semnatar al Actului )inal al Conferinei Inter&u2ernamentale(

E4EC%E 3/,)&3 %&3%3%,A,I 5E 35E&3&E 3 &#MF=IEI $ctul si (rotocolul vor intra ;n vigoare alternativ1 ;n 5unctie intrarea ;n vigoare a "ratatului e instituire a Constitutiei pentru Europa. ?n cazul ;n care "ratatul e instituire a Constitutiei pentru Europa va intra ;n vigoare ;naintea a erWrii 4o&>niei si :ulgariei +1 ianuarie 2007-1 (rotocolul e a erare va intra irect ;n vigoare. 6acW1 ;nsW1 "ratatul Constitutional va intra ;n vigoare upW a erarea 4o&>niei si :ulgariei1 la &o&entul a erWrii acestora1 va intra ;n vigoare $ctul e a erare1 iar o atW cu intrarea ;n vigoare a "ratatului Constitutional1 $ctul e a erare va 5i a/rogat si (rotocolul va ;ncepe sW pro ucW e5ecte 2uri ice. E4EC%E 3/,)&3 %&3%3%,A,I 5E 35E&3&E 3 &#MF=IEI 4o&>nia si :ulgaria vor a era prin "ratatul e a erare si la "ratatul e instituire a Constitutiei pentru Europa1 acW acesta va 5i rati5icat e toate statele &e&/re p>nW la ata a erWrii e5ective a 4o&>niei si a :ulgariei. ?n acest context1 "ratatul e a erare a 4o&>niei si a :ulgariei tre/uie sW continW a aptWrile necesare a use "ratatului e instituire a Constitutiei pentru Europa. $st5el1 s8au re actat ;n paralel un $ct e a erare si un (rotocol e a erare.

53

E4EC%E )E=%&, &#MF=I3 4o&>nia va intra ;ntr8o &are 5a&ilie e state si popoare egale1 uniune care nu va li&ita capacitatea e actiune sau ezvoltare a 4o&>niei1 ci o va e5icientiza si o va ;&/ogWti. $ erarea la Uniunea EuropeanW va con5eri 4o&>niei o voce si o capacitate consi era/ilW e participare la politicile uneia intre cele &ai avansate constructii internationale e cooperare care a existat vreo atW. =ra ul e reprezentare ;n iversele institutii co&unitare +voturi ;n ca rul Consiliului1 reprezentanti ;n (arla&ent etc- 5avorizeazW statele &ici1 in ic>n o constructie europeanW /azatW pe coeziune si cooperare si pe soli aritatea statelor &ai /ogate 5atW e ceilalti &e&/ri. E4EC%E )E=%&, &#MF=I3 ,o ul ;n care au 5ost ;nc#eiate negocierile ;n ca rul Consiliului European privin Constitutia e&onstreazW pon erea si i&portanta pe care o au e2a statele nou intrate sau statele &ici +prin posi/ilitatea alcWtuirii unor &inoritWti e /loca2- ;n luarea e ecizii sau ;&pie icarea unor ecizii ne orite. (articiparea unei elegatii ro&>ne la Conventia care a pregWtit "ratatul constitutional si consultarea per&anentW au constituit un pri& exercitiu e negociereNcooperare si a aptare la noua con5iguratie e putere in s>nul Uniunii. 4o&>nia ar c>stiga ;ncW oi reprezentanti ;n (arla&entul European o atW cu intrarea ;n vigoare a Constitutiei1 upW alegerile parla&entare in 200..

Capitolul ! POLITICA DE COEMIUNE A UE 1. Ce este politica e coeziune econo&ic i social +(CE9-? 2. Coeziune econo&ica 8 Convergenta (*: pe cap e locuitor ;n tarile e coeziune *I"436UCE4E Uniunea European tra2erseaz /n prezent o perioa$ $ificil. $e contestaii pri2in$ $imensiunea a$4ncirii 1i a lr&irii( 5n mai ,006. a a2ut loc o e%tin$ere fr prece$ent. cu zece noi state mem#re( E%tin$erea s+a realizat nu $oar /n termeni &eo&rafici. ci 1i politico+economici( A&en$a 'isa#ona se afl /n plin proces $e $erulare. cu rezultate p4n acum nu e%trem $e satisfctoare( 'a r4n$ul su. Tratatul Constituional este /n curs $e ratificare. procesul /nt4mpin4n$ /ns o#stacole serioase 1i ri$ic4n$ 1i mari semne $e /ntre#are( 5n acest conte%t comple%. UE se confrunt cu pro2ocri e%trem $e serioase( Unele 2izeaz politicile 1i relaiile e%terne. Uniunea fiin$ unul $in 7uctorii importani $e pe scena economiei mon$iale( Altele sunt $e natur intern. le&ate fiin$ $e aspecte pri2in$ $emocraia. eficiena 1i reforma instituiilor 1i politicilor UE /ntr+o formul e%tins( ( ?n Europa ulti&ului secol1 oa&enii politici au evenit tot &ai &ult contien%i e 5aptul c sta/ilirea e rela%ii econo&ice interne i interna%ionale e urat1 /azate pe ;ncre ere1 precu& i &ani5estarea soli arit%ii cu in ivizi iNsau na%iuni &ai sla/ ezvoltate au evenit in ispensa/ile pentru atingerea /unstrii generale.

54

 ?n ulti&ele ecenii1 creterea pro uc%iei i a consu&ului1 progresul te#nologic1 ezvoltarea serviciilor1 precu& i 5recventele crize +&ai ales ;n o&eniul resurselor-1 au us la intensi5icarea rela%iilor co&erciale intre %ri i la accentuarea epen en%ei ;ntre na%iuni. (e 5on ul creterii inter epen en%elor intre state1 asigurarea unui gra c>t &ai ;nalt e coeziune econo&ic poate con uce1 pe ter&en lung1 la o/%inerea e /ene5icii econo&ice pentru to%i cei i&plica%i. Coeziunea poate 5i e5init ca reprezent>n acea proprietate a ele&entelor constitutive ale unui siste&1 care asigur coeren%a i unitatea ansa&/lului i per&ite 5unc%ionarea i perpetuarea siste&ului. 6. "arsc#Ks +2003- istinge patru niveluri la care poate 5i surprins coeziuneaJ econo&ic1 social1 cultural i politic. Coeziunea economic reprezint suportul atingerii o/iectivului general ur&rit e 5iecare na%iune1 cel al creterii /unstrii. ?n Europa1 cei treizeci e ani care au ur&at rz/oiului1 cunoscu%i i su/ nu&ele e Bcei treizeci e ani glorioiC1 au 5ost ur&a%i e al%i ouzeci e ani e cretere ;ncetinit1 pentru ca1 ;n ulti&ul eceniu1 procesul e cretere s 5ie reluat. 9pecialitii ;n istorie econo&ic su/liniaz rolul esen%ial 2ucat ;n secolul al DD8lea e cei trei BiCJ inovare1 institu%ii i investi%ii. Coeziunea social reprezint un alt ele&ent i&portant ;n ezvoltarea unui siste& econo&ic. Iecesitatea atingerii coeziunii econo&ice a 5ost contientizat ;nc in perioa a revolu%iei in ustriale +secolul al D*D8lea-1 atunci c>n pro/le&ele e or in social s8au ove it a reprezenta pre%ul pltit e societate pentru progresul te#nologic o/>n it. 6eoarece aceste pro/le&e a5ectau &ai ales anu&ite categorii sociale1 5ie cele &ai vulnera/ile +5e&ei1 copii1 persoane ;n v>rst1 persoane cu iza/ilit%i 5izice sau psi#ice etc.-1 5ie cele &ai expuse &o i5icrilor in econo&ie +persoane necali5icate sau sla/ cali5icate1 categorii con5runtate cu o&a2 structural etc.-1 a evenit tot &ai evi ent necesitatea unei politici istincte1 estinat re ucerii isparit%ii intre in ivizi1 regiuni sau state. $se&enea interven%ii au i&pus i re&o elarea siste&elor 5iscale i /ugetare1 toc&ai in orin%a e a 5ace 5a% c#eltuielilor ;n cretere necesitate e sus%inerea categoriilor sociale a5ectate. Coeziunea cultural Coeziunea cultural reprezint o a treia trstur caracteristic societ%ilor in ustriale avansate ;n care se evi en%iaz o intensitate ;n cretere a co&unicrii i rsp>n irea siste&elor e valori culturale co&une1 procese 5avorizate at>t e progresul te#nologic c>t i e ezvoltarea rela%iilor econo&ice interna%ionale. Coeziunea cultural s8a pro us nu nu&ai ;n interiorul grani%elor i culturilor proprii1 prin consoli area i entit%ilor na%ionale +i enti5icate prin steaguri1 e&/le&e1 i&nuri1 sr/tori sau ritualuri na%ionale-1 ar i ;n a5ara acestor grani%e1 su/ 5or&a curentelor vesti&entare1 crea%iilor artistice +;n o&eniul teatrului1 5il&ului1 &uzicii-1 literare1 a clu/urilor i Nsau asocia%iilor cu i ei1 principii1 valori co&une etc. ?n plus1 ezvoltarea siste&elor e e uca%ie i a &i2loacelor e co&unicare ;n &as a 5acilitat rsp>n irea anu&itor valori ;n cele &ai ;n eprtate col%uri ale lu&ii1 contri/uin la realizarea unei anu&ite coeziuni culturale. Coeziunea politic Coeziunea politic o trstur speci5ic evolu%iilor politice in ulti&ele secole1 evi ent ;ns &ai ales ;n ulti&ele ecenii pe 5on ul revolu%iei in te#nologie i co&unica%ii1 a $ reprezentat8o 5or&alizarea nor&elor i institu%iilor interna%ionale +i enti5ica/il printr8o serie e ele&ente o/iective legate e uni5or&itatea institu%ional i legislativ speci5ic-. Iu&eroasele &icri +religioase1 politice1 civile1 pro5esionale etc.- la care statele in Europa1 ar i in a5ara Europei1 au 5ost &artore1 &ai ales ;ncep>n cu a oua 2u&tate a secolului al D*D8lea1 au avut ca principal o/iectiv consoli area coeziunii politice at>t ;n plan intern1 c>t i interna%ional.

55

 La nivel interna%ional1 ur&rirea unor interese i scopuri co&une au con us la 5or&area e alian%e1 organiza%ii i alte categorii e entit%i1 cu un gra &ai ri icat sau &ai re us e coeziune politic. coeziune La nivelul Uniunii Europene1 ter&enului e coeziune i s8a atri/uit un ;n%eles &ult &ai restr>ns1 acela e coeziune econo&ic i social. (entru societatea european1 coeziunea r&>ne un pilon i&portant1 reprezent>n o/iectivul ac%iunilor ;ntreprinse ;n o&eniul ezvoltrii regionale. Uniunea European este una intre cele &ai prospere zone in lu&e in punct e ve ere econo&ic i1 poten%ial1 una intre cele &ai co&petitive. Cu toate acestea1 existen%a unor isparit%i se&ni5icative privin prosperitatea i pro uctivitatea ;ntre statele &e&/re i ;ntre regiunile acestora eter&in sl/iciuni structurale &a2ore. La nivelul Uniunii Europene exist &ai &ult e 1. &ilioane e o&eri1 ceea ce ;nsea&n o rat a o&a2ului e aproxi&ativ .R 5a% e 'R c>t este ;n 9.U.$. i Gaponia. 6e ase&enea1 investi%iile ;n cercetare i ezvoltare sunt &ult &ai &ici ;n Uniunea European 5a% e cele ;nregistrate e aceste %ri. 6isparit%ile regionale au crescut ;n &o se&ni5icativ1 o at cu integrarea celor 12 noi state &e&/re ;n &ai 2004 i ianuarie 2007. $st5el1 10R in popula%ia e la nivelul Uniunii Europene care triete ;n regiunile cele &ai ina&ice1 genereaz e opt ori &ai &ulte venituri ;n ter&eni e (ro us *ntern :rut +(*:-1 ec>t 10R in popula%ia care triete ;n zonele cel &ai pu%in ezvoltate2 . 6incolo e statisticile privin (*:1 exist totui inegalit%i co&plexe ;ntre statele &e&/re i celelalte regiuni atorate i5eren%elor ;n ceea ce priveteJ Z in5rastructuraL Z calitatea &e iului ;ncon2urtorL Z o&a2ul i a/ilit%ile 5or%ei e &unc relevante pentru ezvoltareL Z &ri&ea i iversitatea a5acerilorL Z nivelurile e inova%ie i utilizarea te#nologiei ;n a5aceri. PIA (<i)%al $( #a$ !( l)#uit) 2003 (olitica e coeziune a Uniunii Europene este estinat re ucerii acestor inegalit%i i a i5icult%ilor econo&ice pe care acestea le genereaz1 ;n ve erea ;&/unt%irii 5unc%ionrii (ie%ei Unice Europene. 3 &ai /un 5unc%ionare a (ie%ei Unice Europene1 va uce1 la r>n ul ei1 la creterea co&petitivit%ii Uniunii Europene i va genera creterea veniturilor1 a uc>n ast5el /ene5icii pentru econo&ia ;ntregii Uniuni Europene. (olitica e Coeziune1 coro/orat cu politicile e protec%ie a &e iului i politica egalit%ii e anse con uce la pro&ovarea unei ezvoltri ura/ile ;n ca rul Uniunii Europene. 4e ucerea inegalit%ilor este i&portant pentru ca toate regiunile i grupurile sociale s poat contri/ui i /ene5icia e pe ur&a creterii econo&ice a Uniunii Europene. 3rice stat &e&/ru sau regiune al crei (*: ;nregistreaz un nivel &ai &ic ec>t 7'R in &e ia co&unitar va pri&i alocri i va /ene5icia e 5inan%ri su/stan%iale ;n ca rul o/iectivului e convergen% al politicii e coeziune a Uniunii Europene pentru perioa a 200782013. Cu un nivel actual al (*: e aproxi&ativ 3'R in &e ia la nivel european1 4o&>nia1 av>n ;n ve ere statutul su e &e&/ru al Uniunii Europene1 este eligi/il pentru spri2inul acor at ;n ca rul 3/iectivului BConvergen%C1 precu& i pentru spri2in ;n ca rul 3/iectivului BCooperare "eritorial EuropeanC. 4apoartele anterioare privin situa%ia econo&ico8social a regiunilor in Uniunea European in ic 5aptul c (olitica e Coeziune a reuit s re uc isparit%ile1 ;n special ;n cazul statelor &e&/re &ai pu%in ezvoltate. $ceasta a avut o contri/u%ie &a2or la creterea cu 10R a (ro usului *ntern :rut

56

;n %ri precu& =recia1 *rlan a i (ortugalia +1.!.8..- i a us la crearea sau &en%inerea a 212 &ilioane e locuri e &unc la nivelul Uniunii Europene ;n aceeai perioa 3. ! 1 )olitica de coeziune economic Bi social P)liti#a !( #)(0iu%( (#)%),i#& 4i ")#ial& reprezint o su& e interven%ii la nivel co&unitar1 incluz>n at>t politica e ezvoltare regional +orientat1 ;n principal1 ctre re ucerea isparit%ilor teritoriale1 regenerarea zonelor in ustriale ;n eclin-1 anu&ite aspecte ale politicii sociale +precu& co&/aterea o&a2ului pe ter&en lung1 spri2inirea procesului e uca%ional i e 5or&are continu-1 precu& i o parte a ($C +asisten%a acor at ezvoltrii rurale-. Conceptul $e coeziune economic 1i social eriv in cel e con2er&en real1 ;n sensul c o/iectivele con2er&enei nominale nu pot 5i atinse ec>t ;n con i%iile ;n care con i%iile e &ani5estare ale o5ertei nu sunt ivergente. Cu alte cuvinte1 conceptul e CE9 5ace trecerea ctre no%iunea e convergen% real. Un ase&enea concept a evenit o realitate ;n procesul integrrii europene a/ia la 5inele anilor !0. Cea &ai i&portant co&ponent a (CE9 o reprezint1 evi ent1 politica e ezvoltare regional +(64-. P)liti#a !( !(0*)lta ( (<i)%al& inclu e un ansa&/lu e &suri plani5icate i pro&ovate e ctre autorit%ile a &inistra%iei pu/lic locale i centrale1 ;n parteneriat cu i5eri%i actori econo&ici1 ;n ve erea asigurrii unei creteri econo&ice i sociale ina&ice i ura/ile1 prin valori5icarea e5icient a poten%ialului local i regional. $lt5el spus1 (64 inclu e toate acele &suri1 ac%iuni care pot in5luen%a ;n &o se&ni5icativ ezvoltarea unei regiuni. 3/iectivul principal al (64 ;l reprezint realizarea unei c>t &ai e5iciente i ec#ita/ile reparti%ii inter i intraregionale ;n ca rul activit%ilor i a rezultatelor acestora. 3/iectivele speci5ice1 la r>n ul lor1 inclu J re ucerea o&a2ului1 creterea nivelului e trai1 atragerea investitorilor strini1 ;&/unt%irea in5rastructurii1 ec#ili/rarea anselor i a con i%iilor sociale ;ntre &e iul ur/an i rural etc. Coeziune economica si sociala Introducere 6ecala2ul la capitolul venit si ocuparea 5ortei e &unca ;n ca rul Uniunii Europene a scazut ;n ulti&a eca a ;n special ;ncep>n cu &i2locul anilor 1..0. $ceasta se re5era atat la ecala2ul intre tari cat si la cele intre regiuni. ?n acelasi ti&p1 pro uctivitatea ;n regiunile &ai putin prospere ale Uniunii a crescut ;n co&paratie cu celelalte1 &arin u8se ast5el co&petitivitatea. 3ricu& persista inca i5erente consi era/ile privitoare la nivelul e prosperitate ;n ter&eni relativi si per5or&anta econo&ica1 re5lect>n ast5el sla/iciunile structurale ;n po5i a a&eliorarilor a use prin <on urile 9tructurale. 6ecala2ele e venit si e ocupare a 5ortei e &unca1 au continuat sa creasca o ata cu intrarea noilor tari ,e&/re ;n UE ;n &ai 20041 at>t ;ntre tari c>t si ;ntre regiuni. $proape ;n 5iecare in tarile can i ate s8a ;nregistrat o crestere cu &ult &ai &are ec>t ;n UE1' ;ncep>n cu &i2locul anilor 1..01 upa tul/urarile e la ;nceputul tranzitiei1 ;nsa1 (*:8ul lor pe cap e locuitor1 si ocuparea 5ortei e &unca 5iin ;n &a2oritatea cazurilor &ult &ai scazute ec>t &e ia UE1'. Coeziune economica si sociala 3 crestere econo&ica sustinuta1 superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari &e&/re sa atinga un nivel e venit apropiat e &e ia europeana. (entru o crestere at>t e ;nalta si un nivel ;nalt e ocupare a 5ortei e &unca1 noile tari ,e&/re vor avea nevoie e un a2utor consi era/il ;n co&/aterea pro/le&elor structurale serioase si ;n realizarea potentialului lor econo&ic.

57

6epasirea sla/iciunilor structurale ;n noile tari ,e&/re1 ca si in unele zone ale UE actuale cu per5or&anta econo&ica ;nt>rziata1 ar ri ica nivelul e trai1 ar ar si 5orti5ica co&petitivitatea si cresterea generala a econo&iei UE. $cestea sunt punctele principale care reies in analiza e &ai 2os. $ici se exa&ineaza 1- cresterea (*: si a ocuparii 5ortei e &unca ;n tarile e coeziune pe parcursul ulti&ilor ani ;n co&paratie cu cresterea ;n restul UEL 2- ecala2ul ;ntre regiunile UE1' si evolutia lor ;n ulti&ul eceniu1 ax>n use ;n special pe regiunile 3/iectiv 11 care pri&esc spri2in prin <on urile 9tructuraleL 3- recenta ezvoltare econo&ica ;n tarile can i ate si &o ul e variatie a per5or&antei econo&ice ;n i5erite regiuni in aceste tariL 4- rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul e venit ;n UE actuala ;ntr8o perioa a rezona/ila e ti&pL 'consecintele unei populatii ;n curs e ;&/atr>nire. ?n continuare se analizeaza oua aspecte ale coeziunii socialeJ so&a2ul si nivelul scazut al veniturilor ;n ca rul UE. ! - Coeziune economica 6 Convergenta )I> pe cap de locuitor +n tarile de coeziune

?n toate cele patru tari e coeziune1 =recia1 9pania1 *rlan a si (ortugalia1 s8a ;nregistrat o crestere superioara &e iei UE ;ntre 1..4 si 2001. *n aceste tari1 cu exceptia *rlan ei1 cresterea e&ogra5ica a 5ost putin &ai &are ecat &e ia1 aceasta tra ucan u8se printr8o crestere su/stantiala a (*:ului pe cap e locuitor1 in co&paratie cu restul Uniunii ?n *rlan a1 un e populatia a crescut cu &ai &ult e 1R pe an1 (*: pe cap e locuitor a crescut ;n ter&eni reali e aproxi&ativ patru ori &ai &ult ec>t nivelul &e iu UE +!R pe an 5ata e 2R pe an-. ?n consecinta1 ;n 20011 (*: pe cap e locuitor ;n *rlan a ;n ter&enii "ta%!a !(l) $ut( ii !( #u,$a a ( +9(C- a 5ost cu peste 17R easupra &e iei UE1'1 pe c>n la ;nceputul anilor 1..0 a 5ost su/ 2'R. Exe&plul *rlan ei e&onstreaza cu preca ere e5icienta a2utorului prin <on urile structurale co&/inat cu politicile nationale1 ce ;ncura2eaza cresterea econo&ica. ?n celelalte trei tari e coeziune1 cresterea (*: pe cap e locuitor1 ;n ter&eni reali1 a 5ost &ai &o est a ar oricu& &ai ;nalta ec>t ;n restul UE ;ncep>n cu &i2locul anilor 1..0. 6e la s5>rsitul crizei econo&ice pana la eclinul recent1 cresterea (*:real pe cap e locuitor ;n =recia1 (ortugalia s* 9pania s8a &entinut consi era/il easupra &e iei UE1 pe c>n ;n ti&pul crizei1 aceasta a 5ost cu &ult &ai 2oasa ec>t &e ia +=ra5. 1.1-. Coeziune economica Convergenta )I> pe cap de locuitor +n tarile de coeziune (rin ur&are1 ;ntre 1..1 si 1..41 (*: pe cap e locuitor a scazut ;n =recia si in (ortugalia1 pe c>n ;n 9pania aceasta a crescut &ai lent ec>t &e ia UE. ?n perioa a 1..4O20011 cresterea (*: ;n cele trei tari a 5ost si&ilara1 peste 3R pe an ;n 9pania s* (ortugalia si oar le2er su/ acest nivel ;n =recia ;n co&paratie cu &e ia UE1 usor superioara e 2R pe an. 6e aceea1 ;n acesti sapte ani e recuperare econo&ica ;n UE1 (*: pe cap e locuitor ;n aceste trei tari luate ;&preuna a crescut cu aproxi&ativ 1 zeci&e e procent pe an &ai &ult ec>t &e ia UE. 6rept consecinta1 (*: pe cap e locuitor ;n ele trei tari e coeziune luate ;&preuna s8a ri icat p>na la 7.R in &e ia UE ;n 2001 si p>na la !1R ;n 20021 ;n ter&enii 9(C lu>n ;n consi erare nivelurile e pret i5erite. ?n 9pania1 (*: pe cap e locuitor ;n ter&eni 9(C a 5ost &ai 2os cu 1'R ec>t &e ia UE ;n 2002.

58

6e ase&enea1 ;ncep>n cu anii 1..01 au crescut si&titor ci5rele ;n o&eniul ocuparii 5ortei e &unca ;n tarile e coeziune. ?ntre 1..) si 20021 proportiile populatiei apte e &unca +1' la )4- ocupate ;n UE1' d rata ocuparii 5ortei e &unca d a crescut cu &ai &ult e 4 zeci&i e procent. ?n cele patru tari e coeziune luate ;&preuna1 cresterea a 5ost e oua ori &ai &are1 ast5el &e ia ratei e ocupare ating>n )0R ;n 20021 cu 4 zeci&i e procent &ai putin ec>t &e ia UE1' +)4R-1 2u&atate in ecala2ul ;nregistrat cu ) ani ;n ur&a. Cresterea ;n *rlan a a 5ost eose/it e ;nalta +10 zeci&i e procent-1 re5lect>n cresterea sa econo&ic a rapi a1 ce a ri icat rata e ocupare usor easupra &e iei UE1'. Cu toate ca cresterea ;n 9pania a 5ost &ai se&ni5icativa +aprox. 11 zeci&i e procent-1 rata ocuparii ;n 2002 +'!eR- s8a &entinut &ai 2os e &e ia UE1'. Cresterea +)e R- a 5ost &ai &o esta ;n (ortugalia1 un e ocuparea 5ortei e &unca era e2a estul e ;nalta1 ;nsa oricu& superioara &e iei UE1 ri ic>n ast5el rata ocuparii la )!eR1 oar le2er su/ cele 70R 5ixate ca o/iectiv pentru UE ;n 2010 la Lisa/ona. (e e alta parte cresterea ocuparii 5ortei e &unca1 ;n po5i a cresterii econo&ice sporite1 a 5ost &ult &ai 2oasa ;n =recia1 oar 2 zeci&i e procent ;n acesti ) ani. 6in aceasta cauza1 rata ocuparii ;n 2002 +'7R- a 5ost re&arca/il in5erioara &e iei UE1' 5ata e rata e la &i2locul anilor 1..01 oar *talia av>n o rata &ai 2oasa. ?n consecinta1 cresterea ocuparii ;n zonele UE1 un e aceasta se &entine su/ nivelul &e iu1 ra&>ne un o/iectiv &a2or al politicii UE. Cresterea productivitatii

?n 9pania si ;ntr8o &asura &ai &ica ;n (ortugalia1 cresterea ocuparii a contri/uit consi era/il la cresterea (*:1 precu& e cazul si ;n *rlan a1 un e ocuparea 5ortei e &unca a crescut cu aproxi&ativ 'R pe an ;ntre 1..) si 2002. Cresterea ocuparii ;n *rlan a a 5ost ;nsotita e o crestere a pro uctivitatii &uncii cu aproxi&ativ 4R pe an1 aceasta 5iin e 3 ori &ai ;nalta ec>t rata &e ie UE. ?n (ortugalia1 cresterea pro uctivitatii e ase&enea a epasit &e ia UE1 pe c>n 1 ;n 9pania1 un e ocuparea 5ortei e &unca a crescut consi era/il1 aceasta a reprezentat oar o 2u&atate in nivelul &e iu. ?n =recia1 pe e alta parte1 cresterea pro uctivitatii a atins aproape 3R pe an ;ntre 1..) si 20021 cu &ult &ai &ult ec>t rata &e ie UE u/lata1 si a constituit sursa pre o&inanta e crestere a (*:. ?n =recia si (ortugalia1 un e se a5la unele in cele &ai ;nt>rziate regiuni ale UE1 /aza pro uctiva s8a intensi5icat ;ncep>n cu anii 1..01 ast5el ri ic>n potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit ;n anii ur&atori.

5eclinul recent al economiei ,E Cresterea econo&ica ;n UE a scazut si&titor ;n cei trei ani e upa pu/licarea ulti&ului 4aport e Coeziune. $cest eclin a a5ectat inevita/il coeziunea1 ;n &are parte pentru ca a con us la o noua crestere a so&a2ului ;n &ulte zone 1 ar s* pentru ca a creat circu&stante ne5avora/ile pentru re ucerea ecala2elor regionale la venit si ocupare. Cresterea econo&ica la nivel co&unitar a lasat e orit ;n 20031 nivelul &entin>n u8se constant pe parcursul a trei ani +su/ 1R-. Cresterea (*: poate atinge 2R ;n 2004 si respectiv 21'R ;n 200'2. $cest eclin a a5ectat aproape toate "arile ,e&/re. C#iar si ;n *rlan a se esti&eaza o sca ere a cresterii cu 1eR ;n 2003 si se preve e o recuperare oar a 1R ;n 2004. 6aca aceste previziuni se realizeaza1 atunci convergenta ;n irectia &e iei UE ;n a oua 2u&atate a anilor 1..0 s8ar 5ace ;n trei ani1 e la 2001 p>na la 2004. *n celelalte oua tari e coeziune situatia este &ai /una. ?n 9pania1 (*: se esti&eaza a 5i crescut ;n &e ie cu peste 2R pe an ;n 2002 si 2003 si se preve e o crestere a acestuia p>na la aproxi&ativ 3R ;n 20041 pe c>n =recia pare a 5i a5ectata cel &ai putin. $ici s8a ;nregistrat o crestere e aproxi&ativ 4R ;n 2002 si ;n 20031 ;n 2004 cresterea se va &entine la acelasi nivel con5or& preve erilor d cu &ult &ai &are ec>t &e ia UE. E pro/a/il ca ;n aceste oua tari a2utorul prin <on urile 9tructurale sa 5i contri/uit la &entinerea cresterii econo&ice.

59

?ncetinirea cresterii econo&ice a us la o ;nt>rziere usoara in procesul e a 5ortei e &unca1 pro/a/il in cauza ca anga2atorii se asteptau ca aceasta va 5i e scurta urata. 5eclinul recent al economiei ,E *n 2003 aceasta a eter&inat o epreciere a nivelului e crestere a ocuparii pro5esionale in *rlan a1 esti&ata la &ai putin e 1R1 i&plican o sca ere a ocuparii pro5esionale. 6e ase&enea1 aceasta a 5ost ;n escrestere ;n 9pania1 un e ci5ra ocupatilor a 5ost e circa 1eR ;n 20031 con ition>n o crestere ulterioara a ocuparii +cu aproxifativ 1 zeci&e e procent-. ?n =recia1 esti&arile sugereaza o crestere si&ilara ;n rata e ocupare. ?n (ortugalia1 pe e alta parte1 se esti&eaza o sca ere a populatiei ocupate cu 1R ;n 2003 si se preve e &entinerea ;n general la acest nivel ;n 20041 i&plic>n o re ucere se&ni5icativa la rata ocuparii. =er&ania si *talia au at ova a e o per5or&anta sla/a. ?n =er&ania1 (*: nu a crescut ;n 2002 si 2003 iar ;n *talia cresterea a 5ost &ai &ica e eR in acesti oi ani. ?n <ranta1 un e cresterea :*( a 5ost si&ilara cu &e ia co&unitara p>na la 20011 iar in 2003 s8a constatat oar o crestere &arginala. ?n 3lan a1 un e anterior cresterea a 5ost &ult &ai ;nalta ec>t &e ia1 (*: a crescut 5oarte putin ;n 2002 ar a cazut ;n 2003.

Cresterea )I> in noile /M 81-9 ?n toate noile tari ,e&/re1 cresterea (*: a atins peste 4R pe an ;ntre 1..4 si 20011 cu exceptia Ungariei +le2er su/ acest nivel- si a 4epu/licii Ce#e. ?n ulti&a1 cresterea a atins oar 2R pe an1 pe c>n ;n :ulgaria si 4o&>nia1 (*: nu a crescut aproape eloc. (opulatiei a evoluat i5erit ;n 5unctie e t>ra1 ;nregistr>n u8se o crestere se&ni5icativ a ;n Cipru si alta1 o i&inuare cu 1R pe an ;n cele trei tari :altice si :ulgaria si sc#i&/ari relativ ne;nse&nate ;n alte parti1 iar cresterea (*: pe cap e locuitor a variat usor &ai &ult ec>t cresterea (*:. ?n total1 cresterea (*: pe cap e locuitor ;n ter&eni reali ;n noile tari ,e&/re a ;nregistrat aproxi&ativ 1eR pe an easupra &e iei UE1' ;n aceasta perioa a. ?ncep>n cu 20011 cresterea a ;ncetinit ;n aceste tari luate ;&preuna1 partial in cauza i&inuarii cresterii econo&ice ;n UE1 pri&a lor piata e export. Cresterea totala s8a a5lat usor su/ 2eR ;n 2001 si 2002 si se esti&eaza a 5i e 3R ;n 2003. 6eclinul a 5ost ;n special &arcant ;n (olonia1 un e cresterea a atins ;n &e ie oar 1R ;n 2001 si 2002 ar aceasta a 5ost si &ai 2oasa ;n ,alta in cauza eclinului turis&ului in UE. 5ecala<ele vor continua sa creasca +ntre regiuni odata cu e(tinderea ,E Extin erea va avea un i&pact &ai se&ni5icativ asupra ecala2elor ;ntre regiuni ec>t ;ntre tari. 6aca e sa lua& ;n consi eratie ca 73 &ilioane locuitori1 circa 1.R in populatia UE1'1 locuiesc ;n regiuni un e (*: &e iu pe cap e locuitor ;n perioa a 1...O2001 a 5ost &ai 2os e 7'R in &e ia UE1 con5or& analizelor recente1 aproxi&ativ aceea si cantitate1 aproxi&ativ ). in 741' &ilioane ce vor eveni cetateni UE ;n 2004 +.2R in 100R-1 locuiesc ;n regiunile cu un (*: pe cap e locuitor &ai 2os e &e ia UE2' ;n noile tari ,e&/re. $ceasta nu ;nsea&na ca1 upa cu& se &entioneaz a &ai 2os1 aceste ). &ilioane locuitori s8ar a auga pur si si&plu la cei care ;n prezent traiesc ;n con itii e 7'R (*: in &e ia co&unitara1 pentru ca aceasta &e ie se va re uce + e la o &e ie a 1' tari ,e&/re la o &e ie ce acopera 2' tari ,e&/re;n ur&a extin erii UE. Extin erea va avea ca e5ect o crestere pana la 123 e &ilioane e persoane a populatiei care va locui in zone cu (*: pe cap e locuitor su/ 7'R1 in UE 2'. La intrarea :ulgariei si 4o&>niei1 ci5ra va atinge 1'3 &ilioane1 eci 32R in populatia UE271 eci nu&arul populatiei care locuieste ;n ase&enea circu&stante crescan e oua ori &ai &ult. ?n UE27 oua trei&i in populatia cu (*: pe cap e locuitor &ai 2os e 7'R in &e ia UE2' vor locui ;n noile tari ,e&/re. Circa una in sase persoane va locui ;n regiunile cu (*: pe cap e locuitor &ai 2os ecat &e ia co&unitara. Iici una in cele 3! e regiuni i&plicate nu se a5la ;n prezent ;n UE1'.

60

Contributia politicii de coeziune la crestere +n ,niunea Europeana $tingerea unor rate e crestere prin per5or&anta pro uctivitatii si cresterea ocuparii 5ortei e &unca e i&portanta nu nu&ai ;n tarile can i ate pentru ri icarea stan ar elor e trai si pentru generarea resurselor necesare a&eliorarii 5inanciare a in5rastructurilor1 a serviciilor colective etc.1 ar si pentru 9tatele ,e&/re existente. 6ate 5iin inter epen en tele accelerate ;ntre co&ert si investitii1 ezvoltarea econo&ica a noilor tari ,e&/re poate 5i un i&puls ina&ic pentru initierea si sustinerea ratei e crestere ;n ca rul UE. 6i5erentele structurale existente ;n otarea cu in5rastructuri si a capital u&an in ica ca aceste tari1 precu& si &ulte regiuni ;napoiate s* pro/le&atice in ca rul UE1' nu sunt ;n stare sa contri/uie ;n &asura ;n care ar tre/ui la co&petitivitatea ;ntregii UE. (rin ur&are1 ;n UE se o/tine un nivel al veniturilor si al ocuparii &ai &ic ec>t cel care ar putea 5i o/tinut1 ;n etri&entul tuturor1 nu oar a celor a5ectat* ;n &o irect. 4e ucerea ecala2elor existente ar 5orti5ica1 eci1 co&petitivitatea econo&iei UE s* capacitatea ei e ezvoltare sustinuta. $ceasta ar re uce e ase&enea pro/a/ilitatea crizelor si a presiunii in5latiei ;n regiunile &ai puternice un e crestea are loc1 supri&>n ast5el ecala2ele &ai evre&e. ?n cazul tarilor can i ate1 aceasta le8ar per&ite sa8si sporeasca rata cresterii econo&ice si respectiv1 sa extin a i&portul in tarile ,e&/re UE existente. ?n prezent i&portul reprezinta &ai &ult e o 2u&atate in (*: ;n aceste tari d &ult &ai &ult ec>t ;n tarile e coeziune +;n =recia si 9pania1 i&portul reprezinta oar circa 30R in (*: si (ortugalia1 3!R- d ;nsa aceasta tin e spre o crestere &ult &ai ;nse&nata ec>t cea a (*:1 ;n con itii e ezvoltare econo&ica. Este e presupus ca acestea vor continua sa cu&pere pro use &anu5acturate1 ;n special &asini si ec#ipa&ent1 necesare pentru ezvoltarea lor econo&ica1 care nu se pro uc ;n interiorul tarii. Cresterea (*: este utilizata ;n &o isproportionat pentru cu&pararea &ar5ii straine1 &ai ales in ta rile ,e&/re UE1'1 i&port ce se ri ica la )0R in total1 ar ;n &o special in =er&ania +circa 2'R- si *talia +;n 2ur e 10R-. @eniturile =er&aniei si *taliei1 ;n particular in sti&ularea cresterii ;n tarile ,e&/re noi1 sunt su/stan tiale1 ar UE luata ;n ;ntregi&e /ene5iciaza e aceasta precu& si in cresterea pietelor UE care va continua atorita cresterii ;n tarile can i ate1 tot asa cu& UE /ene5iciaza in cresterea ;n tarile e coeziune si ;n regiunile 3/iectiv 1.

D( #Dt ti,$ au %(*)i( ta il( #a%!i!at( $(%t u (! ("a (a (#)%),i#a1 $tingerea scopului e coeziune legat e perspectivele extin erii UE poate 5i ilustrat prin ^scenarii e re resareC care ar in ica c>t ti&p ar 5i necesar pentru ca (*: pe cap e locuitor ;n noile "ari ,e&/re ;&preuna cu 4o&>nia si :ulgaria sa atinga &e ia UE1 prin presupuneri si&ple cu privire la cresterea nivelului lor 5ata e cresterea ;n UE1'. ?n continuare1 vo& consi era oua scenariiJ pri&ul1 ;n care cresterea va 5i &entinuta ;n aceste tari cu 1eR pe an easupra &e iei UE1'1 rept &e ie s8ar lua atunci ci5ra atinsa ;n ecurs e 7 aniJ 1..'O20021 si al oilea d ;n care cresterea va 5i sustinuta la 2eR easupra &e iei UE1'. $&/ele pornesc e la ulti&a preve ere a (*: pe cap e locuitor ;n i5erite tari ;n 2004. 6aca cresterea ;n toate tarile ar putea 5i sustinuta cu 1eR easupra restului UE +a ica 4R pe an aca cresterea e e 2eR pe an ;n U E 1'-1 (*: &e iu pe cap e locuitor ;n 12 tari va ra&>ne in5erior )0R in &e ia UE27 extinse1 &e ie calculata preventiv p>na la 2017 +=ra5. 1.) si 1.7-1 an ;n care aceasta ar epasi 7'R in &e ie oar ;n 9lovenia1 4epu/lica Ce#a si Ungaria. 6aca cresterea s8ar &entine la aceasta rata1 9lovacia ar atinge 7'R in &e ie in 201.1 pe c>n pentru Estonia ar 5i necesari 10 ani. ?n 203' d peste &ai &ult e 30 ani d (olonia s8ar apropia e aceasta linie1 iar Letonia d ;n 2041. Cu aceasta rata e crestere1 :ulgaria s* 4o&>nia ar avea ;nca un nivel e (*: pe cap e locuitor e 7'R in &e ia in 20'0.

61

6aca cresterea ar 5i sustinuta la o rata &ai &are d la 2eR easupra &e iei UE1' +i&plic>n o crestere e circa 'R pe an1 aca cresterea ;n UE1' e e 2eR-1 sar a2unge la o convergenta ;ntr8o perioa a e ti&p &ai scurta. 3ricu& nu&arul e ani esti&at ra&>ne consi era/il pentru &ulte in aceste "ari. 6e exe&plu pentru (olonia1 la aceasta rata1 ar 5i nevoie e 20 ani sau &ai &ult pentru ca (*: pe cap e locuitor sa atinga 7'R in&e ia UE1 ;nsa &ult &ai &ulti ani pentru a atinge &e ia UE1 sau cel putin a se apropia e ea. (entru :ulgaria s* 4o&>nia1 ar tre/ui o perioa a si &ai ;n elungata. Cu toate acestea la rata ata e crestere1 nu&arul e regiuni in tarile can i ate1 care necesita suport structural1 in &otiv ca (*:8ul lor pe cap e locuitor e &ai 2os e 7'R in &e ia co&unitara1 s8 ar re uce &ult &ai repe e ec>t ;n cazul unei cresteri &ai lente. $ceste scenarii nu sunt a ecvate pentru a sustine ca cresterea e 4R sau 'R pe an ;n aceste tari e &axi&ul la care se poate spera. ?n pri&ul r>n 1 exe&plul *rlan ei in ulti&ul eceniu e&onstreaza ce se poate o/tine cu o rata ;nalta e crestere. ?n al oilea r>n 1 potentialul e crestere ;n noile gari ,e&/re va 5i enor& spri2init e cresterea capitalului pentru investitii1 ca rezultat al politicii UE e coeziune. C#iar aca ratele cresterii cu &ult superioare &e iei UE1' ar putea 5i sustinute pe o perioa a ;n elungata1 aceste scenarii arata ca pentru &a2oritatea tarilor1 a2ungerea la &e ia UE pare a 5i un proces e lunga urat

Ca$it)lul 10 P)liti#a !( !(0*)lat ( (<i)%al& a U%iu%ii Eu )$(%( (entru a putea avea o privire e ansa&/lu si a putea intelege &ecanis&ul e acor are a 5on urilor structurale tre/uie sa cunoaste& contextul care le genereaza. 6upa cu& se stie1 aceste 5on uri sunt alocate oar statelor &e&/re1 prin inter&e iul politicii regionale a acesteia. Co&petetia in crestere intre i5erite regiuni1 i&plicit activitatile es5asurate in ca rul acestora1 atat in interiorul Uniunii Europene cat si in a5ara acesteia reprezinta o stare e 5apt a lu&ii [glo/alizate[ in care trai&. Iota istincta pe care UE o realizeaza1 in tot acest peisa21 consta in atentia pe care o acor a 5aptului ca nu toate regiunile se /ucura e aceleasi con itii econo&ice1 geogra5ice si sociale si1 ca ur&are a acestei realitati1 nu toate pot concura e pe aceleasi pozitii. (entru &ulti ani1 isparitatile regionale in punctul e ve ere al nivelului e ezvoltare si al calitatii vietii 5aceau o/iectul politicilor nationale ale 9tatelor ,e&/re. ,ulte i&/unatatiri au putut 5i o/servate in &o&entul in care Uniunea Europeana a initiat politica e re ucere a lor. (olitica e coeziune este e5inita prin scopul sau si anu&e spri2inirea procesului e re ucere a ecala2elor intre regiunile si statele &e&/re &ai ezvoltate ale Uniunii Europene si cele &ai putin ezvoltate. (olitica e coeziune isi are /aza legala pri&ara in textul "ratatului UE +"itlul D@** [Coeziunea Econo&ica si 9ociala[ si $rt. 14! re5eritor la <on ul 9ocial European-. 3/iectivul e a intari coeziunea econo&ica si sociala este &entionat explicit in $rticolul 2 al "ratatului e la $&ster a&1 5iin un o/iectiv e pri& rang al Uniunii Europene. ,ai speci5ic1 $rticolul 1'! &entioneaza coeziunea ca pe o precon itie pentru ezvoltarea ar&onioasa a UE1 precizan vointa e [a re uce isparitatile intre nivelurile e ezvoltare ale iverselor regiuni si ra&anerea in ur&a a celor &ai e5avorizate regiuni sau insule1 inclusiv zone rurale[.

62

*nainte e toate1 (olitica regionala a UE este espre 9oli aritateJ este ast5el conceputa incat sa asigure la nivelul co&unitatii asistenta pentru ca cele &ai ezavanta2ate regiuni sa epaseasca #an icapurile pe care le au. in perioa a 20008200)1 o trei&e in /ugetul co&unitatii1 realizat in contri/utiile statelor &e&/re +213 /ilions o5 Euros- au 5ost c#eltuiti prin inter&e iul acestei politici1 a ica re istri/uite catre regiunile care aveau nevoie e aceste 5on uri pentru a se ezvolta. 9tatele ,e&/re prin inter&e iul propriilor strategii e a2utor 5inanciar si Uniunea Europeana isi vor continua e5orturile intreprinse pentru re ucerea ecala2elor an ezvoltare1 pentru spri2inirea zonelor in ustriale a5late in eclin1 pentru iversi5icarea activitatilor in &e iul rural si pentru i&/unatatirea zonelor ur/ane a5late in eclin. (olitica regionala este e ase&enea tangi/ilaJ rezultatele ei pot 5i cu usurinta o/servate e catre cetatenii europeni1 care /ene5iciaza in &o irect e asistenta +in i5erite 5or&eJ prin spri2inul e care ispun in cautarea unui loc e &unca. Ea contri/uie la i&/unatatirea vietilor celor care traiesc in aceste regiuni1 prin cresterea 5on urile pe care autoritatile pu/lice le au la ispozitie pentru a asigura noi in5rastructuri si pentru a a2uta co&paniile private sa evine in ce in ce &ai co&petitive. $utostrazi1 aeroporturi si cai 5erate pentru trenuri e &are viteza au 5ost construite sau renovate cu asistenta 5inanciara in partea Uniunii Europene +5on uri structurale-1 ar intot eauna in acor cu stan ar ele e &e iu europene. *,, sunt in5iintate si spri2inite in parcurgerea pri&ilor ani e existenta in zonele a5late in eclin. 9iste&ele in5or&ationale patrun in cele &ai izolate zone rurale. Ioi 5acilitati in o&eniul e ucatiei1 al sanatatii1 c#iar si al petrecerii ti&pului li/er sunt create in su/ur/iile rea/ilitate. "oate acestea reprezinta exe&ple tangi/ile care arata cetatenilor e ran cu contri/uie UE la cresterea calitatii vietii lor. Iecesitatea pro&ovarii unei ezvoltari ec#ili/rate prin re ucerea isparitatilor intre i5erite regiuni si spri2inirea celor &ai putin ezvoltate in recuperarea i5erentelor a 5ost o/servata c#iar in prea&/ulul "ratatului e la 4o&a +1.'7-. 98au pus /azele <on ului 9ocial European si a :ancii Europene e *nvestitii. $lte instru&ente au 5ost create in ti&p1 conco&itent constructiei europene si cresterii nu&arului e noi 9tate ,e&/re. $st5el1 in 1.)21 in &o&entul atingerii unui conses in privinta ezvoltarii unei politici agricole co&une1 a 5ost creat <on ul European pentru 3rientare si =arantare $gricola. in 1.)4 a 5ost i&partit in 2 sectiuni principale 8 una e 3rientare si alta e =arantare 8 care contri/uie la i&ple&entarea unei politici sustinute e re5or&e in agricultura si la pro&ovarea unor noi 5or&e e ezvoltare rurala. 6upa a erarea la Uniunea Europeana a ,arii :ritanii1 a *rlan ei si a 6ane&arcei1 in 1.731 in 1.7' a 5ost creat <on ul European e 6ezvoltare 4egionala. ,enirea initiala a acestui 5on a 5ost e a spri2ini regenerarea regiunilor in ustriale a5late in eclin in ,area :ritanie si e a co&pensa 5on urile re use pe care ,area :ritanie le pri&ea prin inter&e iul (oliticii $gricole Co&une. *ntegrarea =reciei si1 ulterior a 9paniei si (ortugaliei1 au 5acut ca1 treptat1 5on ul sa se a reseze tuturor acelor regiuni ra&ase in ur&a1 in punctul e ve ere al ezvoltarii. $ctul Unic European +1.!)- a intro us pri&a titulatura pentru ese&narea notiunii e coeziune econo&ica si sociala si a creat pre&isele pentru o politica regionala /azata pe soli aritate. "ratatul e la ,aastric#t a trans5or&at coeziunea econo&ica si sociala intr8unul intre o/iectivele prioritare ale Co&unitatii1 alaturi e o uniune econo&ica si &onetara si o piata unica europeana. (rin crearea e criterii pentru convergenta econo&ica si /ugetara a 9tatelor ,e&/re1 "UE a i&pus un control &ai riguros al e5iciturilor pu/lice. (entru tarile &ai putin /ogate1 aceasta a inse&nat o politica /ugetara stricta coro/orata cu investitii in in5rastructura1 necesare accelerarii procesului e ezvoltare. $cesta a 5ost &o&entul in care Uniunea a ecis crearea <on ului e Coeziune cu scopul e a spri2ini tarile &e&/re &ai putin ezvoltate sa se integreze in Uniunea Econo&ica si ,onetara in cele &ai /une con itii1 prin co5inantarea proiectelor e investitii in o&eniile transport si &e iu. Consiliul European e la E in/urg# in ece&/rie 1..2 a ecis cresterea 5on urilor alocate in perioa a 1..4 8 1... cu peste 40R. $nul ur&ator a 5ost creat *nstru&entul <inanciar e 3rientare in (escuit1 ca raspuns la criza in sectorul pescuitului e la inceputul anilor .01 cu scopul e spri2in restructurarea acestui o&eniu. "ratatul e la $&ster a& a su/liniat1 inca o ata1 i&portanta coeziunii1 incluzan si titluri speciale pentru ocupare1 accentuan nevoia e actiona la nivel european pentru re ucerea so&a2ului.

63

La Consiliul European e la :erlin1 in &artie 1...1 se5ii e =uvern ai 9tatelor ,e&/re au a2uns la un consens in privinta $gen ei 20001 un plan e actiune initiat e Co&isie pentru intari (oliticile Co&unitare si pentru a o5eri Uniunii un ca ru 5inanciar1 ce a tinut cont e extin erea in &ai 2004. $gen a 2000 a inclus e ase&enea re5or&a 5on urilor structurale. *n noie&/rie 20021 Uniunea Europeana a creat <on ul e 9oli aritate al Uniunii Europene1 cu scopul e a acor a a2utor 9tatelor ,e&/re 8 si regiunilor lor1 in anu&ite cazuri 8 a5ectate e cala&itati naturale. $portul acestuia a 5ost resi&tit in reconstructia in5rastructurilor si relansarea econo&ica a regiunilor a5ectate e inun atii1 in Estul Europei +2002- + ar si in (ortugalia1 in 20031 in cazul eversarii e petrol e la (restige-. *n prezent (olitica 4egionala a Uniunii Europene se con5runta cu trei &ari provocariJ Co&petitia 8 in ce in ce &ai acer/a o ata cu li/eralizarea co&ertului. <ir&ele se localizeaza acolo un e gasesc con itii propice pentru a le creste nivelul e co&petitivitate. 6aca regiunile oresc sa ezvolte sectorul a5acerilor pe teritoriul propriu atunci ele tre/uie sa 5ie su5icient e [ec#ipate[ pentru a o5eri in5rastructura si serviciile la un nivel calitativ superiorL 9ocietatea in5or&ationala si revolutia te#nologica 8 care contri/uie la cresterea gra ului e 5lexi/ilitate a oa&enilor1 co&paniilor si teritoriilor. Existenta retelelor e teleco&unicatii presupune ca oa&enii1 in i5erent e locatie1 pot avea acces la EnoU8#oU1 inovare si instruire e o calitate superioara. Extin erea 8 care reprezinta atat o oportunitate cat si o provocare pentru Uniunea Europeana. 4e5or&a politicii regionale sta/ilite in ca rul previziunilor 5inanciare ale $gen ei 2000 a su/liniat necesitatea concentrarii asistentei co&unitare in acele regiuni in care nivelul e ezvoltare era &ult ra&as in ur&a1 pe e o parte1 iar pe e alta parte1 necesitatea si&pli5icarii proce urilor politicilor structurale. 3 noua re5or&a a politicii regionale a avut loc o ata cu prezentarea concluziilor asupra celui e8al treilea 4aport asupra Coeziunii Econo&ice si 9ociale.

10+1+O8i(#ti*( $ i%#i$al( @ec#ile o/iective +1 8 spri2inirea ezvoltarii in zonele &ai putin prospere1 2 8 reconversia econo&ica si sociala a regiunilor cu i5icultati structurale si 3 8 ezvoltarea resurselor u&ane- si cele patru initiative co&unitare +*I"E44E= ***1 Lea erh1 E7ual si Ur/an **- sunt reorganizate incepan cu 2007 in oar trei o/iectiveJ 1. C)%*( <(%ta +spri2inin regiunile ra&ase in ur&a in punct e ve ere al ezvoltarii econo&ice-. 3/iectivul [Convergenta[ este estinat sa i&/unatateasca con itiile e crestere econo&ica si 5actorii care contri/uie la o reala convergenta pentru statele &e&/re si regiunile cel &ai putin ezvoltate. in Uniunea Europeana cu 27 e state &e&/re +UE 27-1 acest o/iectiv se re5era la !4 e regiuni situate in 17 state &e&/re1 cu alte cuvinte 1'4 e &ilioane e locuitori al caror (*: pe cap e locuitor este su/ 7'R in &e ia co&unitara. intr8un siste& e suspen are progresiva a a2utorului +[p#asing out[-1 acest o/iectiv inclu e1 e ase&enea1 alte 1) regiuni care nu&ara 1)14 &ilioane e locuitori si care ispun e un (*: care epaseste cu putin pragul1 ca ur&are a e5ectului statistic al extin erii Uniunii Europene. 9u&ele alocate o/iectivului se ri ica la 2!21! &iliar e e euro1 ceea ce reprezinta !11'R in su&a totala1 repartizate upa cu& ur&eazaJ 1..13 &iliar e pentru regiunile a5late su/ inci enta o/iectivului [Convergenta[1 14 &iliar e pentru regiunilor care se a5la in etapa e suspen are progresiva a a2utorului1 iar ).1' &iliar e pentru <on ul e Coeziune1 care se aplica in cazul a 1' state &e&/re. 2. C),$(titi*itat( R(<i)%ala "i O#u$a ( +spri2inin regiuni1 altele ecat cele ra&ase in ur&a ca ezvoltare1 pentru atingerea tintelor $gen ei Lisa/ona-. 3/iectivul [Co&petitivitate regionala si ocuparea 5ortei e &unca[ este estinat sa consoli eze co&petitivitatea si atractivitatea regiunilor1 precu& si capacitatea e ocupare a 5ortei e &unca1 printr8o a/or are uala. $ceasta consta1 &ai intai1 in intro ucerea e progra&e e ezvoltare pentru a a2uta regiunile sa anticipeze si sa 5ie 5avora/ile sc#i&/arilor econo&ice sti&ulan inovarea1 societatea /azata pe

64

cunoastere1 spiritul antreprenorial si protectia &e iului si i&/unatatin accesa/ilitatea1 iar apoi1 in cresterea nu&arului si calitatii locurilor e &unca prin a aptarea 5ortei e &unca si prin e5ectuarea e investitii in &aterie e resurse u&ane. intr8o Uniune Europeana cu 27 e state &e&/re1 aceasta situatie este vala/ila pentru )! e regiuni1 ceea ce reprezinta 314 &ilioane e locuitori. 13 intre acestea1 cu alte cuvinte 1. &ilioane e locuitori1 sunt in etapa e instituire progresiva a a2utorului +[p#asing in[- si 5ac o/iectul unor alocari 5inanciare speciale atorita 5ostului lor statut e regiuni su/ inci enta [3/iectivului 1[. 9u&a e '' e &iliar e e euro1 in care 1114 &iliar e pentru regiunile care se a5la in etapa e instituirea progresiva a a2utorului1 reprezinta ceva &ai putin e 1)R in alocarea totala. $cest o/iectiv se aplica regiunilor in 1. state &e&/re. 3. C))$( a ( T( it) iala Eu )$(a%a +pro&ovan o ezvoltare ec#ili/rata a intregului teritoriu co&unitar1 prin incura2area cooperarii si sc#i&/ului e /une practici intre toate regiunile UE-1 organizat pe trei axeJ cooperare trans85rontaliera1 transnationala si inter8regionala. 3/iectivul [Cooperare teritoriala europeana[ este estinat sa intareasca cooperarea trans5rontaliera atorita unor initiative locale si regionale realizate in co&un1 sa consoli eze cooperarea transnationala prin actiuni &enite sa 5avorizeze ezvoltarea teritoriala integrata si sa sti&uleze cooperarea interregionala1 precu& si sc#i&/ul e experienta. (este 1!1 e &ilioane e persoane +care reprezinta 371'R in populatia totala a Uniunii Europene- traiesc in zone trans5rontaliere. "oate regiunile si toti cetatenii Uniunii 5ac parte in una intre cele 13 zone e cooperare transnationala. Cele !17 &iliar e e euro +care reprezinta 21'R in /ugetul total consacrat acestui o/iectiv- sunt repartizate upa cu& ur&eazaJ )144 &iliar e pentru cooperarea trans5rontaliera1 11'! &iliar e pentru cooperarea transnationala si 44' e &ilioane pentru cooperarea interregionala. Coe5icientii &axi&i e co5inantare pentru 5iecare o/iectiv suntJ ConvergentaJ intre 7'R si !'RL Co&petitivitate si ocuparea 5ortei e &uncaJ intre '0R si !'RL Cooperare teritoriala europeanaJ intre 7'R si !'RL <on ul e CoeziuneJ !' R. *n noua ar#itectura1 4o&ania va 5i eligi/ila su/ oua o/iectiveJ Convergenta si Cooperare "eritoriala Europeana. 6in cele cinci instru&ente structurale +<on ul e Coeziune si patru 5on uri structuraleJ <on ul European e 6ezvoltare 4egionala 8 <E6E41 <on ul 9ocial European 8 <9E1 <on ul European e 3rientare si =arantare in $gricultura 8 <E3=$1 sectiunea 3rientare si *nstru&entul <inanciar e 3rientare in o&eniul (escuitului 8 *<3(-1 politica e coeziune este structurata in 2007 pe trei 5on uri structurale +<E6E41 <9E si <on ul e Coeziune-. (entru a si&pli5ica lucrurile1 5on urile pentru agricultura si pescuit au 5ost trans5erate catre politicile a5erente1 respectiv (olitica $gricola Co&una si (olitica in o&eniul (escuitului. "oto ata1 <on ului e Coeziune ii vor 5i aplicate aceleasi reguli ca si <on urilor 9tructurale +ex. progra&are &ultianuala1 apro/area proiectelor etc.-. 3 noua regula estinata sa si&pli5ice gestionarea 5inanciara a 5on urilor esteJ un progra& _ un 5on 6atorita acestui principiu1 <on ul European e 6ezvoltare 4egionala +<E64- si <on ul 9ocial European +<9E- pot sa 5inanteze1 5iecare1 in &o co&ple&entar si li&itat1 actiunile care tin e aria e interventie a celuilalt 5on +in li&ita a 10R in cre itele alocate e Co&unitate 5iecarei axe prioritare a unui progra& operational-. Exista o exceptie e la aceasta regulaJ <on ul European e 6ezvoltare 4egionala +<E64- si <on ul e Coeziune intervin i&preuna pentru progra&ele in &aterie e in5rastructuri si e &e iu. (rincipiile care stau la /aza alocarii si accesarii acestor 5on uri au su5erit si acestea nu&eroase a2ustari1 in cinci1 evenin .1 cu un accent 5oarte i&portant pe egalitatea e gen si protectia &e iului incon2urator. 1. C),$l(,(%ta itat(@ #)( (%ta@ #)) !)%a ( "i #)%.) ,itat(+ <on urile vor asigura o asistenta co&ple&entara actiunilor locale si nationale1 integran u8le in prioritatile Uniunii.

65

Coerenta se sta/ileste prin orientarile strategice ale co&unitatii1 prin ca rul national e re5erinta strategica si prin progra&ele operationale. 2. *n 5unctie e responsa/ilitatile 5iecaruia Co&isia si 9tatele ,e&/re vor asigura coor onarea intre asistenta o5erita prin inter&e iul (oliticii e Coeziune +<C1 <E64L <9E-1 (oliticii $gricole Co&une +E$<461 E<<-1 interventiile :ancii Europene pentru *nvestitii si alte instru&ente 5inanciare. 3peratiunile 5inantate prin inter&e iul 5on urilor vor tre/ui sa 5ie in con5or&itate cu previziunile "ratatului si a altor acte nor&ative a optate pentru aplicarea lui. 3. P )< a,a (a+ $tingerea o/iectivelor ur&arite prin alocarea 5on urilor structurale va 5i ur&arita prin inter&e iul procesului e progra&are &ulti8anuala1 la i5erite nivele1 incluzan i enti5icarea prioritatilor1 5inantarea si siste&ul e &anage&ent si control. 4. Pa t(%( iatul+ $tingerea o/iectivele 5on urilor vor 5i ur&arita in ca rul general al unei stranse cola/orari intre Co&isie si 5iecare 9tat ,e&/ru. <iecare 9tat ,e&/ru1 va organiza1 ori ecateori va 5i cazul1 in concor anta cu practicile si regle&entarile nationale1 parteneriate cu organizatii precu&J a- $utoritati pu/lice sau non8pu/lice locale1 ur/ane1 regionaleL /- (arteneri econo&ici si socialiL c- 3rice alt organis& a/ilitat1 reprezentan societatea civila1 parteneri in o&eniul protectiei &e iului1 organizatii non8guverna&entale precu& si alte organizatii responsa/ile e pro&ovarea egalitatii e gen. <iecare 9tat ,e&/ru va ese&na cei &ai i&portanti parteneri la nivel local1 regional si national1 in i5erite o&enii precu& cel econo&ic1 social1 e &e iu1 in concor anta cu practicile si regle&entarile nationale1 avan in ve ere necesitatea pro&ovarii egalitatii e gen si a ezvoltarii ura/ile prin integrarea noilor nor&ative e protectie a &e iului. (arteneriatul va tre/ui sa tre/ui sa 5ie operational la nivele e pregatire1 i&ple&entare1 &onitorizare si control ale progra&elor operationale. '. Ni*(l T( it) ial !( i,$l(,(%ta (+ *&ple&entarea (rogra&elor 3perationale va 5i in responsa/ilitatea 9tatelor ,e&/re si va 5i realizata la cel &ai potrivit nivel teritorial1 in concor anta cu siste&ul institutional speci5ic acestora. 9+ I%t( *(%tia $ )$) ti)%ala+ 4esursele 5inanciare si a &inistrative utilizate e Co&isie si statele &e&/re pentru aplicarea <on urilor in ceea ce privesteJ a- $legerea in icatorilor prevazuti la articolul 37 alineatul +1- litera +c- +o/iectivele axelor prioritare ale progra&elor operationale se cuanti5ica cu a2utorul unui nu&ar li&itat e in icatori ai realizarii si ai rezultatelor1 tinan sea&a e principiul proportionalitatii. *n icatorii respectivi per&it &asurarea progreselor in co&paratie cu situatia initiala si realizarea o/iectivelor care aplica axele prioritare-L /- Evaluarea &entionata la articolele 47 si 4!L c- (rincipiile generale ale siste&elor e gestiune si e controlL - *ntoc&irea e rapoarteLsunt proportionale cu su&a totala a c#eltuielilor a5erente unui progra& operational. 7. G("tiu%(a i,$a tita+ :ugetul Uniunii Europene alocat <on urilor este executat in ca rul gestiunii i&partite intre 9tatele ,e&/re si Co&isie. Co&isia isi asu&a responsa/ilitatile e executie a /ugetului general al Uniunii Europene in con5or&itate cu ur&atoarele ispozitiiJ a- 9e asigura e existenta si /una 5unctionare a siste&elor e gestiune si e control in statele &e&/reL /- *ntrerupe sau suspen a total sau partial platile in cazul unor nereguli in ca rul siste&elor nationale e gestiune si control si aplica orice alta corectie 5inanciara cerutaL

66

c- 9e asigura cu privire la ra&/ursarea aconturilor si proce eaza la ega2area in o5iciu a anga2a&entelor /ugetareL !. A!iti)%alitat(a+ a- Contri/utia <on urilor structurale nu se su/stituie c#eltuielilor structurale pu/lice sau asi&ila/ile intr8un 9tat ,e&/ruL /- (entru regiunile incluse in o/iectivul e convergenta1 Co&isia si statul &e&/ru sta/ilesc nivelul c#eltuielilor pu/lice sau asi&ila/ile pe care statul &e&/ru le e5ectueaza in toate regiunile in cauza pe parcursul perioa ei e progra&are. Iivelul c#eltuielilor e5ectuate e statul &e&/ru este unul intre ele&entele incluse in ecizia Co&isiei privin ca rul strategic national e re5erintaL c- Iivelul c#eltuielilor &entionate la alineatul /- este cel putin egal cu su&a c#eltuielilor &e ii anuale in ter&ene reale atinsa pe parcursul perioa ei prece ente e progra&are. *n a5ara e aceasta1 nivelul c#eltuielilor se eter&ina in 5unctie e con itiile &acroecono&ice generale in care se e5ectueaza 5inantarea si tinan sea&a e anu&ite situatii econo&ice speci5ice sau exceptionale1 cu& este privatizarea sau un nivel extraor inar e c#eltuieli structurale pu/lice sau asi&ila/ile ale statului &e&/ru pe parcursul perioa ei prece ente e progra&are. =+ E<alitat(a !( <(% "i %(!i"# i,i%a (a+ 9tatele &e&/re si Co&isia asigura pro&ovarea egalitatii intre /ar/ati si 5e&ei si integrarea principiului e egalitate e sanse in o&eniul respectiv in 5iecare intre i5eritele etape ale aplicarii <on urilor. 9tatele &e&/re si Co&isia iau &asurile a ecvate pentru prevenirea oricarei iscri&inari /azate pe sex1 rasa sau origine etnica1 religie sau convingeri1 #an icap1 varsta sau orientare sexuala in 5iecare intre i5eritele etape ale aplicarii <on urilor si in special in ceea ce priveste accesul la <on uri. in special1 accesi/ilitatea persoanelor cu #an icap este unul intre criteriile care tre/uie respectate la e5inirea operatiunilor co5inantate in <on uri si e care tre/uie sa se tina sea&a in 5iecare intre i5eritele etape ale aplicarii <on urilor. 10+ D(0*)lta (a !u a8ila+ 3/iectivele <on urilor sunt ur&arite in ca rul ezvoltarii ura/ile si a pro&ovarii1 e catre Co&unitate1 a o/iectivului e prote2are si i&/unatatire a &e iului incon2urator in con5or&itate cu articolul ) in "ratat. 3 alta &o i5icare se&ni5icativa a usa e re5or&a vizeaza o&eniul progra&ariiJ ast5el1 in trecut1 procesul progra&arii este organizat pe trei paliereJ (lanul Iational e 6ezvoltare si Ca rul e 9pri2in Co&unitar +pri&ul continan prioritatile e ezvoltare a intregii econo&ii nationale1 al oilea oar prioritatile e 5inantat in instru&entele structurale-1 (rogra&ele 3perationale +5iecare ezvoltan cate o prioritate in Ca rul e 9pri2in Co&unitar- si (rogra&ele Co&ple&ent + ocu&ente etaliate e i&ple&entare a (rogra&elor 3perationale-. 4e5or&a &entine o/ligativitatea progra&arii &ultianuale +pe o perioa a e 7 ani-1 ar a uce o viziune strategica pronuntata si pune accent pe prioritatile 9trategiei Lisa/ona1 solicitan ela/orarea a oar oua ocu&ente progra&aticeJ unul strategic 8 Ca rul Iational 9trategic e 4e5erinta +ar&onizan atat prioritatile nationale1 cat si pe cele co&unitare1 cuprinse in 3rientarile Co&unitare 9trategice pentru politica e coeziune- si unul operational 8 (rogra&ele 3perationale. 6ispare ast5el necesitatea ela/orarii (lanului Iational e 6ezvoltare1 a (rogra&elor Co&ple&ent1 precu& si caracterul operational al Ca rului e 9pri2in Co&unitar. *n o&eniul &anage&entului1 principalele &o i5icari a use e re5or&a privin gestionarea progra&elor operationale su/ o/iectivul Convergenta vizeaza crearea unei $utoritati e $u it +organ in epen ent1 insarcinat e veri5icarea /unei 5unctionari a siste&elor e &anage&ent si control- si a unei $utoritati e Certi5icare +pentru certi5icarea eclaratiilor e c#eltuieli si a cererilor e plata inaintea trans&iterii lor catre Co&isie-1 precu& si isparitia notiunii e $utoritate e (lata. (entru progra&ele operationale e su/ o/iectivul Cooperare "eritoriala Europeana1 principalele &o i5icari constau in necesitatea crearii unei $utoritati e Certi5icare1 a unei $utoritati Unice e Control si a unui grup e controlori 5inanciari +5or&at in cate un controlor nu&it e 5iecare stat

67

&e&/ru participant si avan rolul e a spri2ini $utoritatea e Control-1 precu& si isparitia notiunii e $utoritate

Ca$it)lul 11 E F)%!u i St u#tu al( <on urile 9tructurale sunt instru&ente 5inanciare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eli&inarea isparitatilor econo&ice si sociale intre regiuni1 in scopul realizarii coeziunii econo&ice si sociale. (entru progra&area 200782013 exista trei instru&ente 5inanciare cunoscute ca <on uri structurale respectivJ <on ul European e 6ezvoltare 4egional +<E64-L <on ul 9ocial European+<9E-L <on ul e Coeziune +<C-L si oua $ctiuni Co&ple&entare1 respectivJ <on ul European pentru $gricultura si 6ezvolare 4urala +<E$64-L <on ul European pentru (escuit +<E(-. <on uri 9tructurale nu constituie o sursa unica e 5inantare in ca rul /ugetul Uniunii1 ci 5iecare 5on acopera zona sa te&atica speci5ica. <on urile 9tructurale nu 5inanteaza proiecte in ivi uale separate. Ele 5inanteaza progra&e e ezvoltare regionala &ultianuale trasate i&preuna e regiuni1 9tate ,e&/re si Co&isie1 pe /aza orientarii propuse e Co&isie pentru intreaga Uniune Europeana. $2utorul structural reprezinta e5ectiv1 in acest 5el1 o valoare a augata pentru teritoriile eligi/ileL statele &e&/re sunt o/ligate sa &entina anga2a&entele 5inanciare la acelasi nivel la care se a5lau la inceputul perioa ei e progra&are 11+1+ F+E+D+R+ E <on ul European e 6ezvoltare 4egional $rticolul 1)0 in "ratat preve e ca <on ul European e 6ezvoltare 4egionala +<E6E4- este estinat sa re reseze principalele ezec#ili/re regionale in Co&unitate. $st5el1 <E6E4 contri/uie la

68

re ucerea i5erentei intre nivelurile e ezvoltare a i5eritelor regiuni si la recuperarea ecala2ului e catre regiunile cele &ai putin 5avorizate1 inclusiv zonele rurale si ur/ane1 zonele in ustriale in eclin1 precu& si regiunile a5ectate e un #an icap geogra5ic sau natural1 precu& regiunile insulare si zonele &untoase1 zonele cu ensitate &ica a populatiei si regiunile e 5rontiera. [4egula&entrul +CE- Ir. 10!0N200) al (arla&entului European si al Consiliului in ' iulie 200) privin <on ul European e 6ezvoltare 4egionala si e a/rogare a 4egula&entului +CE- nr. 17!3N1...[ sta/ileste principalele tipuri e investitii ce vor 5i 5inantate prin <E641 upa cu& ur&eazaJ <E6E4 contri/uie la 5inantareaJ 1. *nvestitiilor pro uctive care contri/uie la crearea si salvgar area locurilor e &unca ura/ile1 in special prin inter&e iul unor a2utoare irecte pentru investitiile e5ectuate in eose/i in *,,8 uriL 2. *nvestitiilor in in5rastructuriL 3. 6ezvoltarii potentialului en ogen prin &asuri e sustinere a ezvoltarii regionale si locale. $ceste &asuri cuprin asistenta si serviciile pentru intreprin eri1 in special pentru *,,8uri1 crearea si ezvoltarea instru&entelor e 5inantare precu& capitalul e risc1 5on urile e i&pru&ut si e garantie1 5on urile e ezvoltare locala1 su/ventiile la o/an a1 conectarea la retea1 cooperarea si sc#i&/ul e experienta intre regiuni1 orase si 5actorii sociali1 econo&ici si e &e iu relevantiL 4. $sistentei te#nice. C)%*( <(%ta (entru o/iectivul [convergenta[1 <E6E4 isi concentreaza interventia asupra sustinerii ezvoltarii econo&ice ura/ile integrate la nivel regional si local si a ocuparii 5ortei e &unca1 &o/ilizan si consoli an capacitatea en ogena prin inter&e iul unor progra&e operationale care ur&aresc &o ernizarea si iversi5icarea structurilor econo&ice si crearea si salvgar area locurilor e &unca ura/ile. $ceasta se realizeaza1 in special1 prin inter&e iul ur&atoarelor prioritati1 iar co&/inarea exacta a &asurilor care tre/uie puse in aplicare epin e e particularitatile 5iecarui &e&/ruJ 1. Cercetarea si ezvoltarea te#nologica +C6"-1 inovatia si spiritul e intreprin ere1 inclusiv consoli area capacitatilor e cercetare si e ezvoltare te#nologica si integrarea lor in 9patiul European e Cercetare1 inclusiv in5rastructurileL a2utorul pentru C6"1 in special in *,,8uri1 si pentru trans5erul e te#nologiiL i&/unatatirea relatiilor intre *,,8uri1 pe e o parte1 si invata&antul superior1 institutiile e cercetare si centrele e cercetare si e te#nologie1 pe e alta parteL ezvoltarea retelelor e intreprin eriL parteneriatele pu/lic8privat si grupurile e intreprin eriL asistenta in 5urnizarea e servicii co&erciale si te#nologice grupurilor e *,,8 uri si sti&ularea spiritului e intreprin ere si a 5inantarii inovatiei pentru *,,8uri prin inter&e iul instru&entelor e inginerie 5inanciaraL 2. 9ocietatea in5or&ationala1 inclusiv ela/orarea unei in5rastructuri e co&unicatii electrice1 e continut local1 e servicii si aplicatii1 i&/unatatirea accesului sigur la serviciile pu/lice on8line si ezvoltarea lorL si a2utorul si serviciile pentru *,,8uri in scopul a optarii si utilizarii e5iciente a te#nologiilor in5or&atiei si ale co&unicatiei +"*C- sau exploatarea e i ei noiL 3. *nitiativele locale in &aterie e ezvoltare si a2utorul pentru structurile care 5urnizeaza servicii e proxi&itate pentru a crea noi locuri e &unca1 atunci can aceste initiative nu intra in s5era e aplicare a 4egula&entului +CE- nr. 10!1N200)L 4. ,e iul1 inclusiv investitiile legate e aprovizionarea cu apa1 precu& si e gestiunea eseurilor si a apeiL tratarea apelor uzate si calitatea aeruluiL prevenirea si controlul eserti5icarii1 precu& si co&/aterea acestui 5eno&enL prevenirea si controlul integrat al poluariiL a2utoarele care ur&aresc sa atenueze e5ectele sc#i&/arilor cli&aticeL rea/ilitarea &e iului 5izic1 inclusiv locuri si terenuri conta&inate si zone /roUn5iel L pro&ovarea /io iversitatii si protectia naturii1 inclusiv investitii pentru siturile Iatura 2000L a2utorul pentru *,,8uri cu scopul e a pro&ova planuri e pro uctie ura/ile prin punerea in aplicare a siste&elor e gestiune a &e iului renta/ile si prin a optarea si utilizarea e te#nologii e prevenire a poluariiL '. (revenirea riscurilor1 inclusiv ela/orarea si punerea in aplicare a planurilor care ur&aresc prevenirea si gestiunea riscurilor naturale si te#nologiceL

69

). "uris&ul1 inclusiv pro&ovarea resurselor naturale in calitate e potential pentru ezvoltarea turis&ului ura/ilL protectia si valori5icarea patri&oniului natural in spri2inul ezvoltarii socio8 econo&iceL a2utorul care ur&areste i&/unatatirea o5ertei e servicii turistice prin inter&e iul a noi servicii cu o valoare a augata &ai consi era/ila si 5acilitarea trecerii la noi &o ele e turis& &ai ura/ileL 7. *nvestitiile culturale1 inclusiv protectia1 pro&ovarea si pastrarea patri&oniului culturalL ezvoltarea e in5rastructuri culturale in spri2inul ezvoltarii socio8econo&ice1 turis&ului ura/il si consoli arii atractivitatii regionaleL si a2utoarele care ur&aresc i&/unatatirea o5ertei e servicii culturale prin inter&e iul a noi servicii cu o valoare a augata &ai consi era/ilaL !. *nvestitiile in transporturi1 inclusiv i&/unatatirea retelelor transeuropene si a legaturilor cu reteaua 4"E8"L strategiile integrate e pro&ovare a transporturilor proprii1 care contri/uie la i&/unatatirea accesului la serviciile pentru pasageri si pentru &ar5uri1 precu& si a calitatii lor1 la realizarea unei repartitii &o ale &ai ec#ili/rate1 la incura2area siste&elor inter&o ale si la re ucerea i&pactului asupra &e iuluiL .. *nvestitiile legate e energie1 inclusiv in i&/unatatirea retelelor transeuropene care contri/uie la consoli area securitatii aprovizionarii1 integrarea preocuparilor legate e &e iu1 i&/unatatirea e5icientei energetice si ezvoltarea energiilor regenera/ileL 10. *nvestitiile in 5avoarea e ucatiei1 in special a 5or&arii pro5esionale1 care contri/uie la cresterea atractiei si a calitatii vietiiL 11. *nvestitiile in in5rastructurile sanitare si sociale care contri/uie la ezvoltarea regionala si locala si la cresterea calitatii vietii. C),$(titi*itat(a (<i)%ala "i )#u$a (a .) t(i !( ,u%#a *n con5or&itate cu o/iectivul e co&petitivitate regionala si e ocupare a 5ortei e &unca1 <E6E4 isi concentreaza interventia1 in ca rul strategiilor e ezvoltare ura/ila1 pro&ovan ocuparea 5ortei e &unca1 in special avan in ve ere ur&atoarele trei prioritatiJ 1. *novatia si econo&ia cunoasterii1 in special prin crearea si consoli area unor econo&ii regionale e5iciente ale inovatiei si a unor relatii generalizate intre sectoarele privat si pu/lic1 universitatile si centrele te#nologice1 tinan sea&a e necesitatile locale1 in specialL 2. *&/unatatirea capacitatilor regionale e C6" si e inovatie1 in legatura irecta cu o/iectivele regionale e ezvoltare econo&ica1 printr8o sustinere in 5avoarea centrelor e co&petenta in ustriale sau axate pe o te#nologie speci5icaL prin pro&ovarea C6" in ustriale1 a *,,8urilor si a trans5erului e te#nologieL prin ezvoltarea previziunii te#nologice si a evaluarii co&parative la nivel international a politicilor e pro&ovare a inovatieiL si printr8o sustinere in 5avoarea cola/orarii intre intreprin erile si politicile co&une in &aterie e C6" si e inovatieL 3. 9ti&ularea inovatiei si a spiritului e intreprin ere in toate sectoarele econo&iei regionale si locale printr8o sustinere in 5avoarea co&ercializarii e pro use1 e procese si e servicii noi sau i&/unatatite e *,,8uriL printr8o sustinere in 5avoarea retelelor si grupurilor e intreprin eriL prin i&/unatatirea accesului *,,8urilor la 5inantariL prin pro&ovarea retelelor e cooperare intre intreprin eri si institutiile e invata&ant superior si e cercetare corespunzatoareL printr8 un acces &ai usor pentru *,,8uri la serviciile e asistenta pentru intreprin eri1 precu& si printr8o sustinere in 5avoarea integrarii e te#nologii &ai a ecvate si inovatoare in *,,8uriL 4. (ro&ovarea spiritului e intreprin ere1 in special prin 5acilitarea exploatarii econo&ice a noilor i ei si incura2area crearii e noi intreprin eri prin inter&e iul institutiilor e invata&ant superior si e cercetare in cauza si al intreprin erilor existenteL '. Crearea e instru&ente e inginerie 5inanciara si e pepiniere propice capacitatii e ezvoltare te#nologica si e cercetare a *,,8urilor si incura2arii spiritului e intreprin ere si a 5or&arii e noi intreprin eri1 in special *,,8uri care utilizeaza intensiv in5or&atiile isponi/ileL ). ,e iul si prevenirea riscurilor1 si in specialL 7. *ncura2area investitiilor pentru rea/ilitarea &e iului 5izic1 inclusiv siturile si terenurile conta&inate1 eserti5icate si zonele /roUn5iel L !. (ro&ovarea ezvoltarii in5rastructurilor legate e /io iversitate si a investitiilor in siturile Iatura 20001 in cazul in care aceasta a/or are contri/uie la ezvoltarea econo&ica ura/ila siNsau la iversi5icarea zonelor ruraleL

70

.. 9ti&ularea e5icientei energetice si a pro uctiei e energii regenera/ile si ezvoltarea e siste&e e5iciente e gestiune a energieiL 10. (ro&ovarea transporturilor pu/lice a ecvate si ura/ile1 in special in zonele ur/aneL 11. Ela/orarea e planuri si e &asuri e prevenire si e gestiune a riscurilor naturale + e exe&plu eserti5icarea1 secetele1 incen iile si inun atiile- si te#nologiceL 12. (rotectia si valori5icarea patri&oniului natural si cultural in spri2inul ezvoltarii socio8 econo&ice si pro&ovarea resurselor naturale si culturale in calitate e potential pentru ezvoltarea turis&ului ura/ilL 13. $ccesul la serviciile e transport si e teleco&unicatii e interes econo&ic general1 in specialJ 14. Consoli area resurselor secun are e transport prin i&/unatatirea legaturilor cu retelele transeuropene e transport +4"E8"-1 cu centrele 5eroviare1 aeroporturi si porturi regionale sau cu plat5or&e &ulti&o aleL prin asigurarea unor legaturi transversale cu principalele linii 5eroviare si prin pro&ovarea cailor naviga/ile interne regionale si locale1 precu& si a transportului &ariti& pe istante scurteL 1'. *ncura2area accesului la "*C prin inter&e iul *,,8urilor1 a a optarii acestor te#nologii si a utilizarii lor e5iciente1 prin sustinerea accesului la reteleL a sta/ilirii e puncte e acces pu/lice la *nternetL a ec#iparii si a ezvoltarii e servicii si e aplicatii1 in special cu realizarea e planuri e actiune pentru intreprin erile 5oarte &ici si intreprin erile artizanale. *n a5ara e aceasta1 eoarece sunt progra&e operationale co5inantate e <E6E4 in regiunile care au reptul la 5inantarea speci5ica si tranzitorie prevazuta la articolul ! alineatul +2- in 4egula&entul +CE- nr. 10!3N200)1 statele &e&/re si Co&isia pot eci e extin erea spri2inului pentru prioritatile prevazute la articolul 4 in prezentul regula&ent. C))$( a (a t( it) iala (u )$(a%a *n con5or&itate cu o/iectivul e cooperare teritoriala europeana1 <E6E4 isi 5ocalizeaza asistenta asupra ur&atoarelor prioritatiJ 6ezvoltarea e activitati econo&ice1 sociale si e &e iu trans5rontaliere prin inter&e iul strategiilor co&une in 5avoarea ezvoltarii teritoriale ura/ile1 in eose/iL 1. (rin incura2area spiritului e intreprin ere1 in special ezvoltarea *,,8urilor1 turis&ului1 culturii si co&ertului trans5rontalierL 2. (rin incura2area si i&/unatatirea protectiei si gestionarii co&une a resurselor naturale si culturale1 precu& si prin prevenirea riscurilor e &e iu si te#nologiceL 3. (rin sustinerea legaturilor intre zonele ur/ane si zonele ruraleL 4. (rin re ucerea izolarii1 prin inter&e iul unui acces opti&izat la retelele si serviciile e transport1 e in5or&atii si e co&unicatii si la retelele si instalatiile trans5rontaliere e istri/utie a apei1 e gestiune a eseurilor si e aprovizionare cu energieL '. (rin ezvoltarea cola/orarii1 capacitatilor si utilizarii co&une a in5rastructurilor1 in special in sectoare precu& sanatatea1 cultura1 turis&ul si e ucatia. *n a5ara e aceasta1 <E6E4 poate contri/ui la incura2area cooperarii a &inistrative si 2uri ice1 a integrarii pietelor e &unca trans5rontaliere1 a initiativelor locale pentru ocuparea 5ortelor e &unca1 a egalitatii intre /ar/ati si 5e&ei si a egalitatii sanselor1 a 5or&arii si a insertiei sociale1 precu& si la parta2area resurselor u&ane si a in5rastructurilor pentru C6". 1. *nstituirea si ezvoltarea cooperarii transnationale1 inclusiv a cooperarii /ilaterale intre regiunile &ariti&e care nu este prevazuta la punctul +1-1 prin inter&e iul 5inantarii e retele si e actiuni propice ezvoltarii teritoriale integrate1 centrate in special pe ur&atoarele prioritatiJ 2. *novatiaJ crearea si ezvoltarea e retele stiinti5ice si te#nologice si i&/unatatirea capacitatilor regionale in &aterie e C6" si e inovatie atunci can ele contri/uie irect la ezvoltarea econo&ica ar&onioasa a zonelor transnationale. $ctiunile pot cuprin e realizarea e retele intre institutiile e invata&ant superior si e cercetare in cauza1 pe e o parte1 si *,,8uri1 pe e alta parteL legaturile in ve erea 5acilitarii accesului la cunoasterea stiinti5ica si trans5erul te#nologic intre in5rastructurile e C6" si centrele internationale e excelenta in &aterie e C6"L asocierea organis&elor e trans5er e te#nologii si ela/orarea e instru&ente e inginerie 5inanciara co&une axate pe sustinerea C6" in *,,8uriL

71

3. ,e iulJ gestiunea apei1 a e5icacitatii energetice1 a prevenirii riscurilor si a activitatilor legate e protectia &e iului1 a carei i&ensiune transnationala este evi enta. $ceste actiuni pot cuprin eJ protectia si gestiunea /azinelor #i rogra5ice1 a zonelor e coasta1 a resurselor &arine1 a serviciilor e aprovizionare cu apa si a zonelor cu u&i itate sporitaL prevenirea incen iilor1 secetei si a inun atiilorL pro&ovarea securitatii &ariti&e si a protectiei i&potriva riscurilor naturale si te#nologiceL protectia si valori5icarea patri&oniului natural in spri2inul ezvoltarii socio8econo&ice si a turis&ului ura/ilL 4. $ccesi/ilitateaJ activitati care contri/uie la 5acilitarea accesului la serviciile e transport si e teleco&unicatii1 precu& si la i&/unatatirea calitatii lor1 atunci can i&ensiunea transnationala a acestor servicii este evi enta. $ceste actiuni pot cuprin eJ e5ectuarea unor investitii in sectiunile trans5rontaliere ale retelelor transeuropeneL i&/unatatirea accesului local si regional la retelele nationale si transnationaleL i&/unatatirea interopera/ilitatii siste&elor nationale si regionaleL si pro&ovarea unor te#nologii a in5or&atiei si e co&unicatii e var5L '. 6ezvoltarea ur/ana ura/ilaJ consoli area ezvoltarii cu centre &ultiple e interes la nivel transnational1 national si regional1 a carei i&pact transnational este evi ent. $ceste actiuni pot cuprin eJ crearea si i&/unatatirea retelelor ur/ane si a relatiilor intre zonele ur/ane si ruraleL ela/orarea e strategii pentru a lua in consi erare pro/le&ele si&ilare cu privire la i&ensiunile ur/ane si ruraleL pastrarea si pro&ovarea patri&oniului cultural si integrarea strategica a zonelor e ezvoltare intr8o perspectiva transnationala. $sistenta pentru cooperarea /ilaterala intre regiunile &ariti&e poate 5i extinsa pentru prioritatile prevazute la punctul 1.L 1. Consoli area e5icientei politicii regionale prin pro&ovareaJ 2. Cooperarii interregionale axate pe inovatie si econo&ia in5or&atiei1 precu& si pe &e iu si prevenirea riscurilor in sensul articolului ' punctele 1. si 2.L 3. 9c#i&/urilor e experienta cu privire la i enti5icarea1 trans5erul si ise&inarea celor &ai /une practici1 inclusiv in ceea ce priveste ezvoltarea ur/ana ura/ila prevazuta la articolul !L si 4. $ctiunilor legate e stu ii1 colectarea e ate1 precu& si e o/servarea si analiza ten intelor e ezvoltare in Co&unitate. Eli<i8ilitat(a #C(ltui(lil) Ur&atoarele c#eltuieli %u sunt eligi/ile pentru o contri/utie a <E6E4J +a- 6o/anzile e/itoareL +/- $c#izitionarea e terenuri cu o valoare &ai &are e 10R in c#eltuielile totale eligi/ile ale operatiunii in cauza. in cazuri exceptionale si 2usti5icate in &o corespunzator1 autoritatea e gestiune poate a &ite un procent &ai &are pentru operatiunile cu privire la protectia &e iuluiL +c- 6ez&e&/rarea centralelor nucleareL + - "axa pe valoarea a augata recupera/ila. C#eltuielile pentru locuinte sunt eligi/ile oar pentru statele &e&/re care au a erat la Uniunea Europeana la 1 &ai 2004 sau upa aceasta ata si in ur&atoarele con itiiJ +a- C#eltuielile sunt progra&ate in ca rul unei operatiuni integrate e ezvoltare ur/ana sau al unei axe prioritare pentru zonele a5ectate sau a&enintate e o eteriorare 5izica si e exclu erea socialaL +/- $locatia 5inanciara atri/uita c#eltuielilor pentru locuinte se ri ica cel &ult la 3R in contri/utia <E6E4 la progra&ele operationale in cauza sau la 2R in contri/utia totala <E6E4L +c- C#eltuielile sunt li&itate laJ 8 Locuintele &ulti5a&iliale sau 8 *&o/ilele apartinan autoritatilor pu/lice sau exploatantilor 5ara scop lucrativ care sunt estinate 5a&iliilor cu venit &ic sau persoanelor cu nevoi speciale. 11+2+ F+S+E+ E <on ul 9ocial European 4egula&entul +CE- nr. 10!3N200) al Consiliului in 11 iulie 200) e sta/ilire a ispozitiilor generale privin <on ul European e 6ezvoltare 4egionala1 <on ul 9ocial European si <on ul e coeziune1 intro uce ca rul in care se inscrie actiunea <on urilor structurale si a <on ului e coeziune si sta/ileste in principal o/iectivele1 principiile si nor&ele e parteneriat1 e progra&are1 e evaluare si e gestiune. in consecinta1 este oportun sa se e5ineasca &isiunea <on ului 9ocial European +<9E- in

72

raport cu atri/utiile care ii sunt consacrate in con5or&itate cu articolul 14) in "ratat si in ca rul actiunii statelor &e&/re si a Co&unitatii care are ca o/iectiv ela/orarea unei strategii coor onate pentru ocuparea 5ortei e &unca in con5or&itate cu articolul 12' in "ratat. <9E contri/uie la prioritatile Co&unitatii in ceea ce priveste intensi5icarea coeziunii econo&ice si sociale prin i&/unatatirea ocuparii 5ortei e &unca si a posi/ilitatilor e anga2are1 prin incura2area unui nivel ri icat e ocupare a 5ortei e &unca si o i&/unatatire cantitativa si calitativa a ocuparii 5ortei e &unca. in acest scop1 <9E spri2ina politicile statelor &e&/re al caror scop este e a realiza ocuparea intregii 5orte e &unca1 precu& si calitatea si pro uctivitatea &uncii1 e a pro&ova asi&ilarea sociala1 in special accesul persoanelor e5avorizate la anga2are si e a re uce isparitatile nationale1 regionale si locale in o&eniul ocuparii 5ortei e &unca. *n special1 <9E sustine actiunile con5or&e cu &asurile pe care statele &e&/re le a opta pe /aza liniilor irectoare in ca rul strategiei europene pentru ocuparea 5ortei e &unca1 ast5el cu& au 5ost incorporate in liniile irectoare integrate pentru ocuparea si cresterea gra ului e ocupare a 5ortei e &unca1 precu& si al reco&an arilor care le insotesc. (entru in eplinirea &isiunii <9E sustine prioritatile Co&unitatii in ceea ce priveste necesitatea consoli arii coeziunii sociale1 a cresterii pro uctivitatii si co&petitivitatii si incura2arii cresterii econo&ice si a ezvoltarii ura/ile. in acest proces1 <9E tine sea&a e prioritatile si o/iectivele pertinente ale Co&unitatii in o&eniul e ucatiei si 5or&arii pro5esionale1 al cresterii participarii persoanelor inactive in punct e ve ere econo&ic la piata &uncii1 al co&/aterii exclu erii sociale 8 in special aceea a categoriilor e5avorizate1 precu& persoanele #an icapate1 al pro&ovarii egalitatii intre /ar/ati si 5e&ei si al ne iscri&inarii. *n ca rul o/iectivelor [convergenta[ si [co&petitivitate regionala si ocupare a 5ortei e &unca[1 <9E spri2ina actiunile statelor &e&/re in sensul prioritatilor enu&erate in continuareJ 1. Cresterea capacitatii e a aptare a lucratorilor1 a intreprin erilor si se5ilor e intreprin eri1 in scopul e a i&/unatati anticiparea si gestiunea pozitiva a sc#i&/urilor econo&ice1 incura2an in specialJ a- E ucatia si 5or&area pro5esionala pe parcursul vietii si cresterea investitiilor in resursele u&ane e catre intreprin eri1 in special *,,1 si lucratori1 prin ela/orarea si punerea in aplicare a siste&elor si strategiilor1 inclusiv invata&antul1 care asigura un acces i&/unatatit la 5or&area pro5esionala1 in special a lucratorilor sla/ cali5icati si a lucratorilor in varsta1 prin ezvoltarea cali5icarilor si a co&petentelor1 prin ise&inarea te#nologiilor in5or&atiei si co&unicarii1 a invata&antului on8line1 a te#nologiilor care respecta &e iul si a aptitu inilor in o&eniul gestionarii1 prin pro&ovarea spiritului e intreprin ere1 a inovatiei si a intreprin erilor tinereL /- Conceperea si ise&inarea unor 5or&e inovatoare si &ai pro uctive e organizare a &uncii1 in special a i&/unatatirilor in o&eniul sanatatii si al sigurantei la locul e &unca1 i enti5icarea necesitatilor viitoare in &aterie e cerinte pro5esionale si e co&petente si ezvoltarea serviciilor speci5ice e anga2are1 e 5or&are si e spri2in1 inclusiv reorientarea1 estinate lucratorilor in contextul restructurarilor sectoriale si e intreprin ereL 2. *&/unatatirea accesului la un loc e &unca si insertia ura/ila pe piata &uncii a persoanelor in cautarea unui loc e &unca si a persoanelor inactive1 prevenirea so&a2ului1 in special so&a2ul e lunga urata si so&a2ul in ran ul tinerilor1 incura2area i&/atranirii active si prelungirea vietii active si cresterea participarii pe piata &uncii1 incura2an in specialJ a- ,o ernizarea si consoli area institutiilor e pe piata &uncii1 in special a serviciilor pentru anga2are si a altor initiative pertinente in ca rul strategiilor Uniunii Europene si a statelor &e&/re in 5avoarea ocuparii intregii 5orte e &uncaL /- (unerea in aplicare a unor &asuri active si preventive care sa per&ita i enti5icarea precoce a necesitatilor cu a2utorul planurilor in ivi uale e actiune si a unui spri2in personalizat1 e exe&plu 5or&area continua1 cautarea locului e &unca1 reorientarea si &o/ilitatea1 &unca in epen enta si crearea e intreprin eri1 in special intreprin erile cooperative1 &asurile e sti&ulare &enite sa incura2eze participarea pe piata &uncii1 &asuri 5lexi/ile estinate sa &entina lucratorii in varsta &ai &ult ti&p pe piata &uncii si &asurile care au ca scop

73

concilierea vietii pro5esionale si a vietii private1 in special prin 5acilitarea accesului la serviciile e ingri2ire a copiilor si e a2utor pentru persoanele epen enteL c- *ntegrarea si actiuni speci5ice pentru i&/unatatirea accesului la un loc e &unca si cresterea participarii ura/ile si cresterea nu&arului e 5e&ei la anga2are1 pentru re ucerea segregarii /azate pe sex pe piata &uncii1 in special prin a/or area cauzelor irecte si in irecte care stau la /aza i5erentelor e re&unerare intre /ar/ati si 5e&eiL - $ctiuni speci5ice pentru cresterea participarii e&igrantilor la anga2are si intensi5icarea integrarii lor sociale in aceasta &aniera1 5acilitarea &o/ilitatii geogra5ice si sectoriale a lucratorilor si integrarea trans5rontaliera a pietei &uncii1 in special prin consiliere1 5or&are lingvistica si vali area co&petentelor si a cali5icarilor o/an iteL 3. *ntensi5icarea asi&ilarii sociale a persoanelor e5avorizate in ve erea integrarii lor ura/ile pe piata locurilor e &unca si co&/aterea tuturor 5or&elor e iscri&inare pe piata &uncii1 incura2an in specialJ a- 6e&ersurile e insertie pe piata locurilor e &unca si e revenire pe piata &uncii pentru persoanele e5avorizate1 precu& persoanele con5runtate cu exclu erea sociala sau cu a/an onul scolar precoce1 &inoritatile1 persoanele #an icapate1 precu& si persoanele care asigura serviciile e a2utor pentru persoanele epen ente1 cu a2utorul &asurilor legate e ocuparea 5ortei e &unca1 in special in sectorul econo&iei sociale1 e accesul la e ucatie si la 5or&are pro5esionala si prin actiuni e insotire1 precu& si prin actiuni pertinente e spri2in si prin servicii e proxi&itate si e garantie care i&/unatatesc posi/ilitatile e anga2areL /- $cceptarea iversitatii la locul e &unca si co&/aterea iscri&inarilor in intrarea si cresterea pe piata &uncii1 in special cu a2utorul ca&paniilor e sensi/ilizare1 a participarii colectivitatilor locale si a intreprin erilor si pro&ovarea initiativelor locale in o&eniul ocuparii 5ortei e &uncaL 4. Consoli area capitalului u&an1 incura2an in specialJ a- (roiectarea si punerea in aplicare a unor re5or&e ale siste&elor e e ucatie si e 5or&are pro5esionala1 in scopul cresterii potentialului 5ortei e &unca1 o &ai /una a aptare a e ucatiei si a 5or&arii initiale si pro5esionale la cerintele pietei &uncii si actualizarea per&anenta a aptitu inilor personalului e 5or&are pro5esionala in scopul e a 5avoriza inovatia si o econo&ie /azata pe cunoastereL /- $ctivitatile e conectare in retea a unitatilor e invata&ant superior1 a centrelor e cercetare si e te#nologie si a intreprin erilorL c- (ro&ovarea parteneriatelor1 pactelor si initiativelor prin inter&e iul siste&ului e retea intre partile /ene5iciare in cauza1 precu& partenerii sociali si organizatiile neguverna&entale1 la nivel national1 regional1 local si transnational1 in scopul realizarii unei &o/ilizari in 5avoarea re5or&elor in o&eniul ocuparii 5ortei e &unca si asi&ilarii pe piata &uncii. *n ca rul o/iectivului [convergenta[1 <9E spri2ina actiuni intreprinse in statele &e&/re in sensul prioritatilor enu&erate in continuareJ 1. Cresterea si i&/unatatirea investitiilor in capitalul u&an1 incura2an in specialJ a- (unerea in aplicare a re5or&elor in siste&ele e e ucatie si e 5or&are pro5esionala1 in special in ve erea cresterii capacitatii persoanelor e a corespun e cerintelor unei societati /azate pe cunoastere1 e ucatie si 5or&are pro5esionala pe parcursul vietiiL /- (articiparea crescuta la e ucatie si 5or&are pro5esionala pe parcursul vietii1 inclusiv prin actiuni care au ca scop re ucerea a/an onului scolar precoce si segregarea persoanelor /azata pe sex1 precu& si i&/unatatirea accesului la e ucatie si 5or&are initiala1 pro5esionala si superioara si a calitatii lorL 2. 6ezvoltarea potentialului u&an in o&eniul cercetarii si inovatiei1 in special prin inter&e iul stu iilor postuniversitare si al 5or&arii pro5esionale a cercetarilorL 3. Consoli area capacitatii institutionale si a e5icacitatii a &inistratiilor si serviciilor pu/lice la nivel national1 regional si local si1 upa caz1 a partenerilor sociali si a organizatiilor neguverna&entale in perspectiva re5or&elor1 a unei &ai /une regle&entari si a /unei guvernari1

74

in special in o&eniile econo&ic1 al ocuparii 5ortei e &unca1 al e ucatiei1 social1 ecologic si 2u iciar1 incura2an in specialJ a- ,ecanis&ele estinate i&/unatatirii conceptiei1 supraveg#erii si evaluarii politicilor si progra&elor1 in special prin inter&e iul stu iilor1 statisticilor si avizelor 5urnizate e experti1 al unui spri2in acor at coor onarii serviciilor si al unui ialog intre organis&ele pu/lice si private in cauzaL /- 6ezvoltarea capacitatilor pentru punerea in aplicare a politicilor si progra&elor in o&eniile in cauza1 inclusiv in ceea ce priveste aplicarea legislatiei1 in special prin 5or&area continua a inca rarii si a personalului si spri2inul speci5ic acor at serviciilor esentiale1 serviciilor e inspectie si participantilor socio8econo&ici1 in special partenerii sociali si ecologici1 organizatiile neguverna&entale in cauza si organizatiile pro5esionale reprezentativeL c- <9E spri2ina1 e ase&enea1 actiunile transnationale si interregionale1 in special prin sc#i&/ul e in5or&atii1 experienta1 rezultate si /une practici si prin ela/orarea unor a/or ari co&ple&entare si a unor actiuni coor onate sau conexe. 11+2+ F+C+E <on ul e Coeziune 9copul acestui <on este acela al intensi5icarii coeziunii econo&ice si sociale in ca rul Co&unitatii1 in perspectiva pro&ovarii unei ezvoltari ura/ile. <on ul intervine pentru actiuni in o&eniile enu&erate in continuare1 respectan un ec#ili/ru corect si tinan sea&a e necesitatile e investitie si e in5rastructura speci5ice 5iecarui stat &e&/ru /ene5iciarJ 1. 4etelele transeuropene e transport1 in special proiectele prioritare e interes co&un enu&erate in 6ecizia nr. 1).2N.)NCEL 2. ,e iul 5ace parte in prioritatile politicii co&unitare e protectie a &e iului1 ast5el cu& au 5ost e5inite in progra&ul e politica si e actiune in o&eniul &e iului. in acest context1 <on ul poate sa intervina1 e ase&enea1 in o&enii legate e ezvoltarea ura/ila care prezinta avanta2e clare pentru &e iu1 precu& e5icacitatea energetica si energiile regenera/ile1 iar in ceea ce priveste transportul care nu are legatura cu retelele transeuropene1 transportul 5eroviar1 transportul pe caile naviga/ile interne1 transportul &ariti&1 siste&ele e transport inter&o al si interopera/ilitatea lor1 gestiunea tra5icului rutier1 &ariti& si aerian1 transporturile ur/ane speci5ice si transporturile pu/liceL 3. Ec#ili/rul corect al asistentei se e5ineste p rin parteneriat intre statele &e&/re si Co&isie. Eli<i8ilitat(a #C(ltui(lil) Ur&atoarele c#eltuieli %u sunt eligi/ile pentru o interventie in ca rul <on uluiJ +a- 6o/anzile e/itoareL +/- $c#izitionarea unor terenuri la o su&a &ai &are cu 10R in totalul c#eltuielilor eligi/ile pentru actiunea in cauzaL +c- LocuintaL + - 6ara&area centralelor nucleareL si +e- "axa pe valoarea a augata recupera/ila. P )i(#t( ,aH) ( (rin inter&e iul acestui 5on pot 5i 5inantate si proiectele &a2ore1 prin proiect &a2or intelegan u8se proiectul care inclu e un ansa&/lu e lucrari1 activitati sau servicii estinate sa in eplineasca o 5unctie in ivizi/ila cu caracter econo&ic sau te#nic clar1 care ur&areste o/iective i enti5icate clar si al carui cost total epaseste 2' e &ilioane EU4 pentru &e iul incon2urator si '0 e &ilioane EU4 pentru alte o&enii. *n cazul unor ast5el e intiative1 9tatul ,e&/ru sau $utoritatea e ,anage&ent 5urnizeaza Co&isiei ur&atoarele in5or&atii privin proiectele &a2oreJ *n5or&atii privin organis&ul care va 5i responsa/il pentru aplicareL *n5or&atii privin natura investitiilor si escrierea lor1 precu& si pac#etul 5inanciar si localizarea saL 4ezultatele stu iilor e 5eza/ilitateL

75

Un calen ar e executie si1 in cazul in care perioa a e aplicare a operatiunii in cauza ar tre/ui sa 5ie &ai lunga ecat perioa a e progra&are1 transele pentru care se cere o co5inantare co&unitara pe perioa a e progra&are 200782013L 3 analiza costuri8/ene5icii care contine o analiza a riscurilor1 precu& si i&pactul previzi/il asupra sectorului in cauza si asupra situatiei socio8econo&ice a statului &e&/ru siNsau a regiunii si1 aca este posi/il1 upa caz1 a altor regiuni in Co&unitateL 3 analiza a i&pactului e &e iuL Gusti5icarea participarii pu/liceL (lanul e 5inantare care contine su&a totala a resurselor 5inanciare prevazute si su&a prevazuta pentru contri/utia in <on uri1 a :E*1 a <E* si in orice alta sursa e 5inantare co&unitara1 inclusiv planul in icativ anual al contri/utiei 5inanciare in <E6E4 sau in <on ul e Coeziune pentru proiectul respectiv. Co&isia evalueaza proiectul &a2or1 consultan u8se1 upa caz1 cu experti externi1 inclusiv cu :E*1 veri5ican coerenta acestuia cu prioritatile progra&ului operational1 contri/utia la realizarea o/iectivelor acestor prioritati si coerenta cu celelalte politici co&unitare si a opta o ecizie in ter&en e cel &ult trei luni e la prezentarea unui proiect &a2or e catre statul &e&/ru sau autoritatea e gestiune

Capitolul <, POLITICA AGRICOLG COMUNG Uniunea European tra2erseaz /n prezent o perioa$ $ificil. $e contestaii pri2in$ $imensiunea a$4ncirii 1i a lr&irii( 5n mai ,006. a a2ut loc o e%tin$ere fr prece$ent. cu zece noi state mem#re( E%tin$erea s+a realizat nu $oar /n termeni &eo&rafici. ci 1i politico+economici( A&en$a 'isa#ona se afl /n plin proces $e $erulare. cu rezultate p4n acum nu e%trem $e satisfctoare( 'a r4n$ul su. Tratatul Constituional este /n curs $e ratificare. procesul /nt4mpin4n$ /ns o#stacole serioase 1i ri$ic4n$ 1i mari semne $e /ntre#are( 5n acest conte%t comple%. UE se confrunt cu pro2ocri e%trem $e serioase( Unele 2izeaz politicile 1i relaiile e%terne. Uniunea fiin$ unul $in 7uctorii importani $e pe scena economiei mon$iale( Altele sunt $e natur intern. le&ate fiin$ $e aspecte pri2in$ $emocraia. eficiena 1i reforma instituiilor 1i politicilor UE /ntr+o formul e%tins(

Scopul acestui curs este $e a oferi stu$enilor cuno1tinele necesare. pe $e o parte. pentru /nele&erea mecanismelor 1i proceselor specifice UE 1i. pe $e alt parte. pentru $elimitarea 1i e2aluarea aspectelor sensi#ile cu care se confrunt Uniunea /n aceast perioa$ $e transformri profun$e(

76

Analiza se $esf1oar pe $ou ni2eluri= Z alierul teoretic > fiin$ prezentate cele mai reprezentati2e teorii care e%plic $inamica proceselor economice asociate procesului $e inte&rare european? Z alierul politicilor comune @ comunitare > fiin$ analizat mo$ul /n care UE 1i &u2ernele naionale influeneaz procesele economice prin msuri $e politic economic(

Scopul acestui curs. $incolo $e ine2ita#ila transmitere a informaiilor rele2ante. este s /m#unteasc /nele&erea 1i cunoa1terea aprofun$at a mecanismelor specifice procesului $e inte&rare european( )iecare capitol inclu$e nu numai informaii teoretice. $ar 1i stu$ii $e caz. care $etaliaz e%emple practice sau pro#leme specifice(

A AC nu este at4t o politic a&ricol comun. c4t un sistem a&ricol comun $e susinere a preurilorB( C3o"n *cCormicD. n$erstan$in& t"e European UnionE (olitica $gricol Co&un este un set e reguli i &ecanis&e care regle&enteaz pro ucerea1 procesarea i co&ercializarea pro uselor agricole ;n Uniunea European i care acor o aten%ie cresc>n ezvoltrii rurale. $re la /az pre%uri co&une i organiza%ii co&une e pia%. (olitica agricol co&un1 politic e i&portan% &a2or pentru UE +a esea 5iin consi erat ;n 5apt singura verita/il politic co&un-1 a avut ;n principal raiuni $e natur politic. interne ar i externe. 6up cu& arta Aelen Fallace +2004- B($C poate 5i perceput ca o strategie e5ensiv1 con us politic1 e &o ernizare a agriculturii vest8europene1 pe 5on ul a&enin%rilor interne venite inspre societatea in ustrial ar i a a&enin%rilor externe generate e co&peti%ia co&ercial a&ericanC. <.E.6.4. $rticolul 1)0 in "ratat preve e ca <on ul European e 6ezvoltare 4egionala +<E6E4- este estinat sa re reseze principalele ezec#ili/re regionale in Co&unitate. $st5el1 <E6E4 contri/uie la re ucerea i5erentei intre nivelurile e ezvoltare a i5eritelor regiuni si la recuperarea ecala2ului e catre regiunile cele &ai putin 5avorizate1 inclusiv zonele rurale si ur/ane1 zonele in ustriale in eclin1 precu& si regiunile a5ectate e un #an icap geogra5ic sau natural1 precu& regiunile insulare si zonele &untoase1 zonele cu ensitate &ica a populatiei si regiunile e 5rontiera. [4egula&entrul +CE- Ir. 10!0N200) al (arla&entului European si al Consiliului in ' iulie 200) privin <on ul European e 6ezvoltare 4egionala si e a/rogare a 4egula&entului +CE- nr. 17!3N1...[ sta/ileste principalele tipuri e investitii ce vor 5i 5inantate prin <E641 upa cu& ur&eazaJ <E6E4 contri/uie la 5inantareaJ *nvestitiilor pro uctive care contri/uie la crearea si salvgar area locurilor e &unca ura/ile1 in special prin inter&e iul unor a2utoare irecte pentru investitiile e5ectuate in eose/i in *,,8uriL *nvestitiilor in in5rastructuriL 6ezvoltarii potentialului en ogen prin &asuri e sustinere a ezvoltarii regionale si locale. $ceste &asuri cuprin asistenta si serviciile pentru intreprin eri1 in special pentru *,,8uri1 crearea si ezvoltarea instru&entelor e 5inantare precu& capitalul e risc1 5on urile e i&pru&ut si e garantie1 5on urile e ezvoltare locala1 su/ventiile la o/an a1 conectarea la retea1 cooperarea si sc#i&/ul e experienta intre regiuni1 orase si 5actorii sociali1 econo&ici si e &e iu relevantiL $sistentei te#nice. rincipiile

*&portan%a acestei politici poate 5i pro/at i e ele&ente cantitative precu& 5aptul c !0R intre textele pu/licate ;n Gurnalul 35icial al CE apar%in o&eniului agricol i1 nu &ai pu%in se&ni5icativ1 e 5aptul c i ;n prezent1 circa 40R in /ugetul co&unitar este orientat ctre acest o&eniu.

77

:ugetul Uniunii Europene 2007 rincipiile Orientrile trasate prin Tratatul CEE La &o&entul negocierii "ratatului e la 4o&a +"CE-1 agricultura ocupa un loc i&portant pe agen a statelor &e&/re1 eoarece reprezenta 12R in (9: al celor ase state 5on atoare i ocupa circa 20R in 5or%a e &unc. Cele &ai &ulte 5er&e agricole erau &ici i eci vulnera/ile1 &a2oritatea guvernelor na%ionale o5erin sus%inere agriculturii. Ca atare1 con5or& "ratatului e la 4o&a1 ($C se /aza pe ur&toarele principiiJ cel al pro&ovrii pieei unice ;n o&eniul agricolL

un sistem protecionist &enit s a uc avanta2e pro uctorilor agricoli co&unitari ;n 5a%a pro uselor i&portateL o susinere financiar comun1 e ctre toate statele &e&/re a costurilor i&plicate. Con5or& $rt. 33 "CE1 ($C viza ur&toarele o/iective J 1. creterea pro uctivit%ii ;n agricultur1 prin asigurarea unei ezvoltri ra%ionale a pro uc%iei1 precu& i o exploatare opti& a 5actorilor e pro uc%ie1 ;n special a &>inii e lucruL 2. asigurarea unui nivel e via% ec#ita/il pentru popula%ieL 3. sta/ilizarea pie%elorL 4. garantarea securit%ii aprovizionriiL '. asigurarea unor pre%uri rezona/ile pentru consu&atori. *o$aliti $e realizare a AC ,i2loacele e realizare a politicii agricole co&une +($C- sunt prevzute ;n articolele ur&toare ale "ratatului CEJ a- or&anizarea comun a pieei +art. 34-. (entru atingerea o/iectivelor prevzute ;n ca rul art.3.1 pia%a agricol ur&a a 5i organizat1 av>n ;n ve ere ur&toarele ele&enteJ g reguli co&une ;n o&eniul concuren%eiL g coor onare o/ligatorie privin organizarea i5eritelor pie%e na%ionaleL g organizarea pie%elor europene. ?n 5inal1 aceast a treia 5or& se va i&pune1 su/ ter&enul generic e Or&anizarea Comun a ieelor +3C(-1 pentru cereale1 za#r etc. /- msuri orizontale1 respectiv ac%iuni1 acte nor&ative1 instru&ente 5inanciare aplica/ile ;ntregului sector agricol1 in i5erent e natura pro uselor agricole1 respectivJ Z &suri prin care se 5inan%eaz sectorul agricol1 Z proce uri privin a &inistrarea i controlul terenurilor1 Z &ecanis&e co&erciale i acor uri co&erciale +;n special legate e rela%iile in ca rul 3,C-1 Z &suri privin protec%ia consu&atorilor etc. <( erioa$a $e formare CStressaE Co&isia a avut o/liga%ia e a organiza1 o at cu intrarea ;n vigoare a tratatului1 o con5erin% a statelor &e&/re pe pro/le&e agricole1 ;nainte e a prezenta propuneri privin ela/orarea i realizarea unei ($C. $ceast con5erin%1 care a avut loc la Stressa. /n iulie <;:F1 a a2uns la un consens privin necesitatea prote2rii pie%ei interne ;n 5a%a concuren%ei in exterior1 a existen%ei unei corela%ii ;ntre politica pre%urilor i structura pro uc%iei1 precu& i asupra necesit%ii asigurrii unor venituri rezona/ile pentru agricultori i a prote2rii exploata%iilor agricole. ,( erioa$a maratoanelor 1i crizelor 3 at cu 5ixarea unui pre% in icativ pentru cereale1 e la care ur&au a 5i sta/ilite pre%urile e interven%ie1 prelevrile la i&port i restituirile la export1 s8au pus /azele ($C. *ecanismul preurilor evenea ast5el piesa e /az ;n sus%inerea veniturilor agricole1 5iin ast5el trasate i trei intre caracteristicile i&portante ale ($CJ

78

g Unicitatea pieei1 pornin e la existen%a unui siste& e pre%uri unice1 care ur&au a 5i 5ixate. g referina comunitar1 &ani5estat 5a% e concuren%a extern. olitici ale UE g Soli$aritatea financiar1 prin suportarea c#eltuielilor i&plicate e ($C prin inter&e iul <E3=$.

9( lanul *ans"olt La 5inele anilor Y)01 co&isarul responsa/il cu politica agricol1 olan ezul 9icco ,ans#olt1 a tras un se&nal e alar&1 >n pu/licit%ii un &e&oran u& cele/ru prin care prezenta pro/le&ele ri icate e ($C ;n ca rul Europei celor ) +&o&entul este plasat ;naintea pri&ei lrgiri-. (ro/le&e co&erciale1 legate e apariia e%ce$entelor1 rezultat al unei ezvoltri &ult &ai rapi e a pro uc%iei ec>t a consu&ului. Cantitatea e gr>u a5ectat e interven%ii a2unsese la 111 &il. tone ;n 1.)78Y)!1 iar rata auto8satis5acerii trecuse e la .3R ;n 1.'! la 1031.R ;ncep>n cu 1.)'-. 9tocul e unt1 care se ri ica la )71. &ii tone ;n 1.)'1 ur&a s ating nivelul esti&at e 32' &ii tone ;n 1.).. (e e alt parte1 ;n acel &o&ent se &en%ineau ;nc e5icite ;n privin%a cerealelor1 crnii e vit sau uleiurilor vegetale +un e rata auto8satis5acerii1 ;n 1.)'1 era e 3717R-. (ro/le&e 5inanciare1 legate e creterea c#eltuielilor <E3=$1 sec%iunea =aran%ie. (ro/le&e sociale1 legate e 5aptul c ;n ciu a nivelului ri icat al pre%urilor agricole co&unitare1 nu se asigurau venituri rezona/ile pentru agricultori. ,e&oran ul ,ans#olt propunea1 pe ter&en scurt1 o &ai /un ierar#izare a pre%urilor1 pe ter&en &e iu1 &suri e eli&inare a exce entelor +;n special pentru unt 8 pre%uri e v>nzare re use etc.- iar pe ter&en lung1 o re5or& a structurilor agricole. 6( Cre1terea pro2ocrilor ?n ciu a &ecanis&elor e organizare a pie%elor realizate1 a pre%urilor co&une practicate1 a eciziilor co&une privin 5inan%area agriculturii1 ($C prea a ri ica ;n continuare noi pro/le&e1 ;n spri2inul acestei a5ir&a%ii st>n cel pu%in trei argu&enteJ aE Atitu$inea *arii Gritanii 1i presiunile SUA ,area :ritanie1 ;n &o tra i%ional ostil inclu erii agriculturii ;n spa%iul european al li/erului sc#i&/1 a tre/uit s accepte ($C ca pre% al intrrii sale ;n CEE +;ncep>n cu 1 ianuarie 1.73-. $cceptul a 5ost oar te&porar1 inten%ia real 5iin e a o/%ine punerea ;n iscu%ie a ($C sau1 cel pu%in1 &o i5icarea acesteia ;ntr8un &o 5avora/il ,arii :ritanii. $st5el1 ;ncep>n cu anul 1.741 guvernul la/urist va solicita renegocierea ($C i va o/%ine c#iar concesii i&portante +su/ven%ii pentru consu&atorii e unt1 un aran2a&ent privin i&portul e unt in Ioua Heelan 1 un protocolul privin za#rul ;n ca rul Conven%iei e la Lo&e etc.-. ?n continuare1 presiunile /ritanice vor avea ;n ve ere nivelul pre%urilor i li&itarea costurilor 5inanciare ale ($C. ?n exteriorul spa%iului co&unitar1 9U$ exercitau o presiune cresc>n ;n ve erea &o i5icrii ($C1 consi erat a 5i &ult prea protec%ionist i e natur s 5alsi5ice sc#i&/urile co&erciale interna%ionale atorit su/ven%ionrii agresive a exporturilor. #E Acumularea e%ce$entelor 1i cre1terea costurilor AC *ntrarea ,arii :ritanii ;n CEE1 &are i&portator e pro use agricole1 a prut s rezolve1 cel pu%in pe &o&ent1 pro/le&a pro uselor lactate. 9olu%ia era ;ns provizorie1 pro/le&a exce entelor 5iin reluat ulterior la 5inele anilor Y70. ?n ta/elul ur&tor este ur&rit evolu%ia ratei e auto8satis5acere1 ;ntre 1.731 anul pri&ei lrgiri1 i 1.!31 anul ;n care principiul pragului garantat a 5ost acceptat pentru nu&eroase pro use. :( Reforma AC ?n iunie 2003 Consiliul e ,initri a a2uns la un acor ;n o&eniul re5or&rii ($C1 concretizat ;n a optarea unui nou ca ru legal ;n septe&/rie 2003. 3/iectivul general al acestei re5or&e este asigurarea unui &ai /un ec#ili/ru ;n sus%inerea i ;ntrirea &e iului rural prin trans5erarea unor 5on uri in pilonul 1 al ($C1 A&ricultura ;n pilonul 21 Dez2oltare rural1 prin intro ucerea unui sistem $e mo$ulare pe ansa&/lul UE i prin extin erea s5erei e ac%iune a instru&entelor actuale e ezvoltare rural. Aceast reform 2a sc"im#a complet mo$ul /n care Uniunea European spri7in sectorul

79

a&ricol( (olitica $gricol Co&un va 5i irec%ionat spre interesele consu&atorilor i a contri/ua/ililor1 ast5el ;nc>t 5er&ierii s ai/ li/ertatea e a pro uce ceea ce se cere pe pia%. 6up cu& se poate o/serva in cele prezentate anterior +vezi i $nexa !.1-1 ;n cei 4' e ani e la trasarea ar#itecturii (oliticii $gricole Co&une cea &ai i&portant trans5or&are poate 5i consi erat trecerea e la sus%inerea agriculturii prin pre%uri +ca pri& pilon al ($C- la ezvoltarea rural +pilonul al oilea-. ?n ulti&ii ani1 prin inter&e iul o/iectivelor ezvoltrii ura/ile1 Uniunea European a realizat tranzi%ia e la spri2inirea pro uc%iei la sus%inerea irect a veniturilor pro uctorilor. Un c>tig i&portant al procesului e re5or& este acela c 5er&ierii accept1 prin inter&e iul &surilor e ezvoltare rural1 s8i a apteze a5acerile1 &eto ele e &anage&ent al terenurilor i practicile agricole la nevoile reale ale societ%ii. (olitica e ezvoltare rural este in ce ;n ce &ai 5ocalizat pe in ivizi i grupuri1 altele ec>t cele reprezentate e 5er&ieri1 active ;n aceste zone1 ;n scopul pro&ovrii unei ezvoltri integrate i ura/ile a zonelor rurale. 3rganizarea co&un a pie%ei +3C(-. 9ec%iunea B=arantareC a <E3=$ 3rganizarea co&un a pie%ei se #azeaz pe $ou mari principii= <E li#era circulaie a pro$uselor pe piaa unic. /nsoit $e preferina comunitar( Ea se tra$uce prin= aE eliminarea restriciilor cantitati2e /n calea sc"im#urilor a&ricole. a ta%elor 2amale 1i a msurilor cu efect ec"i2alent /n sc"im#urile $intre rile mem#re presupune. /ntr+un ca$ru foarte re&lementat. caracterizat prin e%istena unui re&im uniform al preurilor 1i a unor &aranii uniforme pentru pro$uctorii comunitari? #E realizarea unei protecii periferice comune. cu scopul prote7rii a&ricultorilor /n faa preurilor mon$iale $e re&ul mai mici 1i a fluctuaiei cursurilor $e sc"im#( Aceast protecie periferic tre#uie s asi&ure preferina comunitar. astfel /nc4t s fa2orizeze ac"iziionarea pro$uselor a&ricole comunitare( ,E responsa#ilitate financiar comun= aE la ni2elul &estionrii pieelor. cu alte cu2inte /n pri2ina c"eltuielilor $e inter2enie necesare /n cazul or&anizrii comune a pieei C$e e%emplu. a7utoare pentru e%portatori. c"eltuieli $e stocare etc(E #E pentru finanarea operaiunilor $e ameliorare a structurilor a&ricole( Or&anizarea comun a pieelor a /nlocuit treptat. $up intro$ucerea AC C/n sectoarele un$e era necesarE or&anizarea naional a pieelor( 5n prezent ea acoper circa ;0H $in pro$ucia a&ricol comunitar Ccereale. porcine. fructe 1i le&ume. #anane. 2in. pro$use lactate. carne 2it. orez. materii &rase. za"r. floricultur. fructe 1i le&ume transformate. tutun. carne oi 1i capr 1(aE(

TER*INO'OIIE RIJIND REURI'E AIRICO'E CO*UNITARE reul $orit $e UEJ g (re% in icativ ;n cazul cerealelor1 za#rului1 laptelui1 uleiului e &sline1 rapi%ei1 5loarea soarelui1 orezului g (re% orientativ pentru carne e vit i vin g (re% o/iectiv pentru tutun1 soia1 in1 &azre1 /o/.

reul minim $e import= g (re% prag pentru cereale1 za#r1 lapte1 ulei e &sline1 rapi%1 5loarea soarelui1 orez g (re% e ecluz pentru pro use avicole1 carne porc +pre% 5ixat pornin e la pre%urile e re5erin% ale %rilor cu cele &ai ri icate ran a&ente g (re% e re5erin% pentru vin1 5ructe1 legu&e +pre% calculat pornin e la pre%ul intern &e iu1 &a2orat cu o su& 5or5etar

reul &arantat= g (re% e interven%ie pentru cereale1 za#r1 lapte1 ulei e &sline1 rapi%1 5loarea soarelui1 orez1 tutun1 carne e vit g (re% &ini& pentru soia

80

g (re% e cu&prare pentru legu&e i 5ructe +;ntre 40 i 70R in pre%ul e /az- i carne e

porc 3rganizarea co&un e pia% per&ite fi%area preurilor a&ricole unice pentru toate pie%ele europene1 acor area e a7utoare pro$uctorilor1 instaurarea e mecanisme $e control a pro$uciei i or&anizarea sc"im#urilor comerciale cu alte %ri. $lte atri/u%ii vizeaz relaiile /ntre statele mem#re i Comisia european. ,ecanis&ele se prezint ast5el J g preurile( La ;nceputul 5iecrui an Consiliul 5ixeaz trei categorii e pre%uri ale pro uselor agricoleJ g preul in$icati2 +consi erat ca pre%ul la care ar putea avea loc tranzac%iile pe pia%a co&unitar-1 g preul iniial +pre%ul &ini& la care pot 5i v>n ute pro usele e i&portL este &ai &are ec>t pre%ul e interven%ie i ;ncura2eaz cu&prarea pro uselor co&unitare1 respect>n ast5el principiul pre5erin%ei co&unitare-1 g preul $e inter2enie +5iin pre%ul garantat la care autoritatea poate cu&pra i stoca cantit%ile pro use-. g acor$area $e a7utoare financiare. $2utoarele 5inanciare pot 5i acor ate pentru ;ncura2area pro uc%iei +4egula&entele nr. 12'.N1... i nr. 12'1N.. ale Consiliului-1 creterea eptelului1 pentru co&pensarea pier erilor suportate e agricultori ;n raport cu pre%urile interna%ionale1 pentru &arSetingul pro uc%iei1 creterea co&petitivit%ii sau pentru ;ncura2area a/an onrii unui anu&it tip e pro uc%ie N pentru conversia terenului sau a unor exploata%ii agricole. g controlul pro$uciei( 9iste&ul cotelor i garantarea unor cantit%i la nivel na%ional per&it controlul pro uc%iei agricole i li&itarea surplusului1 ca i stocarea acestuia. (rin siste&ul e cote1 5er&ierilor le este per&is pro ucerea unei cantit%i &axi&e1 epirea acestei cote 5iin penalizat. =arantarea unor cantit%i la nivel na%ional presupune c epirile vor 5i penalizate prin i&inuarea pre%ului e interven%ie pentru anul ur&tor. Controlul poate 5i 5cut i prin necultivarea terenului sau iversi5icarea pro uc%iei prin pro ucerea unor &aterii pri&e necesare /io&asei1 pri&in u8se ;n sc#i&/ co&pensa%ii 5inanciare. <er&ierilor le pot 5i acor ate co&pensa%ii irecte /azate pe nu&rul e ani&ale sau supra5a%a cultivat. g comerul cu statele nemem#re ale UE. ?n acest sens este ;ncura2at exportul pro uselor procesate. (entru a i&porta pro use este necesar o/%inerea unei licen%e e i&port i plata unei taxe e i&port.

entru a atin&e o#iecti2ele politicii a&ricole comune $efinite $e tratat si pentru a finanta $i2ersele masuri care intra su# inci$enta sa. inclusi2 $ez2oltarea rurala. s+au instituit urmatoarele fon$uri= CaE )on$ul European $e Iarantare A&ricola. $enumit in continuare )EIA? C#E )on$ul European A&ricol $e Dez2oltare Rurala. $enumit in continuare )EADR( 1- 1 4inanCarea susCinerii pieCelor /ecCiunea Garantare a 4E#G3 )on$ul European $e Orientare 1i Iarantare A&ricol C)EOIAE a 5ost creat ;n 1.)21 prin 4egula&entul nr. 2'N1.)2 +G3CE. 20 aprilie 1.)2-. El reprezint instru&entul 5inanciar al ($C1 iar crearea a 5ost prevzut prin $rticolul 40 al "CEE care preciza o/liga%ia instituirii Bunuia sau &ai &ultor 5on uri e orientare i garantare agricolC. ?n acea perioa s8a iscutat &ult ac n8ar tre/ui create ou 5on uriJ unul pentru orientare1 respectiv pentru a&eliorarea structurilor agricole1 iar unul pentru sus%inerea pre%urilor i veniturilor. ?n 5inal s8a ales solu%ia unui singur 5on 1 girat e ctre Co&isie. <E=$ 5inanteaza in contextul gestionarii co&une intre statele &e&/re si Co&unitate ur&atoarele c#eltuieli care vor 5i e5ectuate con5or& legislatiei co&unitareJ

81

4estituiri la export pentru pro usele agricole catre tarile terteL ,asurile e interventie pentru reglarea pietelor agricoleL (latile irecte catre 5er&ieri in con5or&itate cu politica agricola co&unaL

Contri/utia 5inanciara a Co&unitatii la &asurile e in5or&are si pro&ovare a pro uselor agricole pe piata interna a Co&unitatii si in tarile terte. <E=$ 5inanteaza ur&atoarele c#eltuieli in &o centralizat si in con5or&itate cu legislatia co&unitaraJ Contri/utia 5inanciara a Co&unitatii la &asuri veterinare speci5ice1 &asuri e inspectie veterinara1 &asuri e inspectie pentru ali&ente si #rana ani&alelor1 era icarea /olilor la ani&ale1 progra&e e control +&asuri veterinare- si &asuri 5itosanitareL (ro&ovarea pro uselor agricole 5ie irect e catre Co&isie1 5ie prin inter&e iul organizatiilor internationaleL ,asuri luate in con5or&itate cu legislatia co&unitara pentru a asigura conservarea1 caracterizarea1 colectarea si utilizarea resurselor genetice in agriculturaL *n5iintarea si sustinerea siste&elor in5or&atice e conta/ilitate pentru agriculturaL 9iste&ele e supraveg#ere agricola1 inclusiv anc#etele privin structura exploatatiilor agricoleL C#eltuielile re5eritoare la piata pro uselor pescaresti. <on ul European $gricol pentru 6ezvoltare 4ural <on ul European $gricol pentru 6ezvoltare 4ural +<E$64- este un instru&ent e 5inan%are creat e Uniunea European pentru a spri2ini %rile &e&/re ;n i&ple&entarea (oliticii $gricole Co&une. Iu oar 4o&>nia va /ene5icia e acest <on ci i alte state &e&/re. <E$64 reprezint o oportunitate e 5inan%are pentru spa%iul rural ro&>nesc1 ;n valoare e aproxi&ativ 71' &iliar e e euro1 ;ncep>n cu 2007 i p>n ;n2013. 9i&ilar cu (rogra&ul 9$($461 i <E$64 se va /aza pe principiul co5inan%rii proiectelor e investi%ii private. <on urile europene vor putea 5i accesate ;n /aza a ou ocu&ente8c#eieJ (rogra&ul Ia%ional e 6ezvoltare 4ural 200782013 i (lanul Ia%ional 9trategic pentru 6ezvoltare 4ural. 1- - 4ondul European 3gricol pentru 5ezvoltare &ural (rincipiile &a2ore e alocare a 5on urilor pentru agricultura sunt ur&atoarele1 con5or& 4egula&anetului Co&isiei Europene nr. 1).!N200'J 1. Co&ple&entaritate1 coerenta si con5or&itate <E$64 intervine in co&pletarea actiunilor nationale1 regionale si locale care contri/uie la realizarea prioritatilor Co&unitatii. Co&isia si statele &e&/re asigura coerenta a2utorului <E$64 si al statelor &e&/re cu actiunile1 politicile si prioritatile Co&unitatii. in special1 a2utorul acor at in ca rul <E$64 tre/uie sa 5ie co&pati/il cu o/iectivele e coeziune econo&ica si sociala si cu cele ale *nstru&entului e spri2in co&unitar in o&eniul pescuitului. 2. Coerenta este asigurata e orientarile strategice ale Co&unitatii1 e planurile strategice nationale1 e progra&ele e ezvoltare rurala si e raportul Co&isiei. *n con5or&itate cu co&petentele respective ale acestora1 Co&isia si statele &e&/re asigura coor onarea intre a2utorul in iverse 5on uri1 in *nstru&entul e spri2in co&unitar in o&eniul pescuitului si interventiile :ancii Europene e *nvestitii + enu&ita in continuare [:E*[- si ale altor instru&ente 5inanciare co&unitare. 6e ase&enea1 se asigura coerenta cu &asurile 5inantate e <on ul european agricol e garantare. Iici un a2utor nu poate 5i acor at in te&eiul prezentului regula&ent regi&urilor care pot /ene5icia e &asuri e spri2in instituite in ca rul organizarii co&une a pietelor. 9tatele &e&/re asigura con5or&itatea operatiunilor 5inantate e <E$64 cu ispozitiile tratatului si ale actelor a optate in te&eiul acestuia.

82

3. (arteneriat $2utorul <E$64 este pus in aplicare in ca rul unei stranse cola/orari + enu&ita in continuare [parteneriat[- intre Co&isie si statul &e&/ru in cauza1 precu& si cu autoritatile si organis&ele ese&nate e acest stat &e&/ru in sensul nor&elor nationale si al practicilor in vigoare1 inclusivJ $utoritatile regionale si locale co&petente si alte autoritati pu/lice co&petenteL (artenerii econo&ici si socialiL 3rice alt organis& a ecvat care reprezinta societatea civila1 organizatii neguverna&entale1 inclusiv e protectie a &e iului1 precu& si organis&e responsa/ile cu pro&ovarea egalitatii intre /ar/ati si 5e&ei. 9tatul &e&/ru ese&neaza partenerii cei &ai reprezentativi la nivel national1 regional si local si in o&eniul econo&ic1 social1 ecologic sau in alte o&enii + enu&iti in continuare [parteneri[-. $cesta creeaza con itiile necesare pentru o participare larga si e5icienta a tuturor organis&elor a ecvate1 in con5or&itate cu nor&ele si practicile nationale si luan in consi erare necesitatea e a pro&ova egalitatea intre /ar/ati si 5e&ei1 precu& si ezvoltarea ura/ila prin integrarea cerintelor e protectie si e a&eliorare a &e iului. (arteneriatul se es5asoara cu eplina respectare a co&petentelor institutionale1 2uri ice si 5inanciare respective ale 5iecarei categorii e parteneri si are ca o/iect ela/orarea si &onitorizarea planului strategic national1 precu& si intoc&irea1 punerea in aplicare1 &onitorizarea si evaluarea progra&elor e ezvoltare rurala. 9tatele &e&/re asociaza 5iecare intre partenerii in cauza iverselor 5aze ale progra&arii1 tinan sea&a in &o a ecvat e ter&enul sta/ilit pentru 5iecare etapa. 4. 9u/si iaritate 9tatele &e&/re sunt responsa/ile cu punerea in aplicare a progra&elor e ezvoltare rurala la nivelul teritorial a ecvat1 con5or& siste&ului institutional speci5ic 5iecarui stat &e&/ru1 in con5or&itate cu prezentul regula&ent. '. Egalitate intre /ar/ati si 5e&ei si ne iscri&inare 9tatele &e&/re si Co&isia asigura1 in iversele 5aze ale punerii in aplicare a progra&elor1 pro&ovarea egalitatii intre /ar/ati si 5e&ei si prevenirea oricarei 5or&e e iscri&inare pe /aza e sex1 rasa1 origine etnica1 religie sau convingeri1 #an icap1 varsta sau orientare sexuala. 9unt incluse 5azele e conceptie1 e punere in aplicare1 e &onitorizare si e evaluare. $tingerea o/iectivelor &entionate &ai sus va 5i realizata prin i&ple&entarea i5eritelor axe1 prin [axa[ intelegan un grup coerent e &asuri cu o/iective speci5ice care rezulta irect in punerea in aplicare a acestora. (riorit%ile progra&ului1 concretizate ;n 4 o&enii +axe- suntJ $xa * ^Cre1terea competiti2itii sectorului a&ricol 1i sil2icB+ 6:H in totalul 5on urilor UE1 reprezent>n su&a e 3.24).0)4.'!3 euroL $xa ** K5m#untirea me$iului 1i a zonelor ruraleB ,:H in 5on urile UE1 ;n su& e 1.!0'.37'.1!' euroL $xa *** KCalitatea 2ieii /n zonele rurale 1i $i2ersificarea economiei ruraleB > 90H in 5on urile europene1 totaliz>n su&a e 2.04).'.!.320 euroL $xa *@ A'EADERB 2a primi ,.:H $in sumele alocate celorlalte $omenii. a$ic 123.4)2.)'3 euro. Ce se poate finana $in )EADR? <on urile nera&/ursa/ile europene vor 5i acor ate pentru ur&toarele tipuri e investi%ii privateJ ,o ernizarea exploata%iilor agricole +$xa *-L Creterea valorii econo&ice a p urilor +$xa *-L Creterea valorii a ugate a pro uselor agricole i silvice +$xa *-L ?&/unt%irea i ezvoltarea in5rastructurii legate e ezvoltarea i a aptarea agriculturii i silviculturii +$xa *-L 6iversi5icarea activit%ilor nonagricole +$xa ***-L

83

9pri2in pentru crearea i ezvoltarea &icro;ntreprin erilor cu scopul e a pro&ova spiritul ;ntreprinztor +$xa ***-L ?ncura2area activit%ilor turistice +$xa ***-L 9ervicii e /az pentru econo&ia i popula%ia rural +$xa ***-. (rin <E$64 se pot acor a 5on uri nera&/ursa/ile ;ntre '0 si 70R in valoarea totala eligi/il a proiectului1 5on urile acor ate reprezet>n co5inan%area pu/lic1 la care tre/uie s se a auge co5inan%area privat1 acea contri/u%ie 5inanciar a celui care solicit 5on urile europene. Co5inantarea pu/lic reprezint spri2inul 5inanciar acor at /ene5iciarilor <on ul European $gricol pentru 6ezvoltare 4ural e ctre Uniunea European i =uvernul 4o&>niei. 6eci1 o alt con i%ie general e eligi/ilitate pe care tre/uie s o ;n eplineasc un poten%ial /ene5iciar ornic s realizeze un proiect prin <E$641 este aceea e a contri/ui 5inanciar i e a ove i aceast contri/u%ie. 6e ase&enea1 a&plasarea unei investi%ii poate o5eri un gra e co5inan%are i5erit. $st5el1 pentru investitiile a&plasate ;n zona &ontan sau alte zone cu #an icap natural1 co5inan%area pu/lic +5on uri acor ate prin <E$64- poate 5i e )'R1 iar ;n arii prote2ate B Natura ,000B1 co5inan%area pu/lic poate a2unge la 70R.

84