Organizarea Si Amenajarea Statiunii Cheia Indicatori Turistici

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N
AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL

INGINERIE I MANAGEMENT N ALIMENTAIE PUBLIC I
AGROTURISM
ORGANIZAREA SI AMENAJAREA
TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC
DIN LOCALITATEA CHEIA, JUDETUL
PRAHOVA
Coordonator: Prof. Adelaida Honu
STUDENI:
GRUPA:
Cuprins
I. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC
A. Potentialul turistic natural:
relieful
clima
hidrografia
vegetatia
fauna
natura protejata
saline
B. Potentialul turistic antropic
cadrul socio-economic
asezarile omenesti
economia
dotari tehnico-edilitare, sociale, culturale, istorice
C. Potentialul turistic cultural-istoric
vestigii
monumente istorice
palate, castele, edificii
etnografia si folclorul din zona
targuri si expozitii, arhitectura populara, mestesuguri, manifestari folclorice
D. Turismul rural, agroturismul si ecoturismul
pensiuni existente in zona, clasificate in functie de numarul de stelemargarete
II. STADIUL ACTUAL DE AMENA1ARE TURISTICA A AREALULUI DIN
STATIUNEA CHEIA, 1UDETUL PRAHOVA
structuri de primire turistica
restaurante
structuri de tratament, agrement, divertisment cultural
circulatia turistica si fluxul turistic in zona
forme de turism practicate in zona
programe turistice oferite in zona
III. PROPUNERI DE ORGANIZARE SI AMENA1ARE TURISTICA A
SPATIULUI ADMINISTRATIV AL STATIUNII CHEIA
premizele dezvoltarii turismului in functie de pozitia geografica, conditiile naturale si socio-
economice, cererea turistica si traditie
forme de turism si oferta turistica care se poate dezvolta in zona, in functie de potentialul turistic
natural, cultural-istoric si tehnico-economic
propuneri de dezvoltare a structurilor de primire turistica
dezvoltarea turismului rural si a agroturismului in zona
potentialul surselor de finantare pentru dezvoltarea turismului in zona
IV. PROMOVAREA TURISMULUI SI PUBLICITATEA TURISTICA
V. IMPACTUL ECONOMIC, ECOLOGIC SI SOCIO-CULTURAL AL
DEZVOLTARII TURISMULUI IN ZONA
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE - HARTI, TRASEE
I. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC
A. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL

RELIEFUL
Relief si peisaje geomorfologice: !ituat "n partea central# a $arpailor, "n grupul
muntos al $arpailor de $ur%ur#, &asivul $iuca se detaeaz# fa# de regiunile
"nconjur#toare prin a%rupturile sale, dar "n special prin peisajul variat dat de
conglomerate i calcare.
$iucaul nu scap# privirilor din orice parte l-ai vedea. 'ac# porneti pe valea
(eleajenului, el se remarc# pe fundalul peisajului de "ndat# ce dep#eti )#lenii de
&unte* de la +ntorsura ,uz#ului "nchide zarea spre sud-vest* venind dinspre ,raov
pare inaccesi%il prin masivitate, dar irezisti%il de atr#g#tor prin formele de relief.
&asivul $iuca este cuprins "ntre -./ 0.1 i -./ 2.1 latitudine nordic# i 0./..1 i
03/-1 longitudine estic# i ocup# o arie destul de restr4ns# 5circa 0// 6m07 fa# de alte
unit#i montane din ar#.
8imitele fa# de munii "nconjur#tori sunt "ndeo%te reprezentate de v#ile r4urilor
care "l "ncercuiesc ca un inel, "ntre acestea i "n#limile maxime "nt4lnindu-se
denivel#ri de aproximativ 9///m. !pre est, valea superioar# a ,uz#ului, care se
"ndreapt# c#tre nord i )alea ,oncutei de la o%4ria (eleajenelului, "ndreptat# spre
sud, v#i desp#rite prin Pasul ,oncuta 59/:; m7, formeaz# limita spre &asivul !iriu i
&unii (#taru.
!pre sud, 'epresiunea $heia, continuat# spre nord-vest de cursul superior al
(eleajenului 5)alea ,erii7, culoarul ,ratocei i apoi p4r4ul <amura &ic# 5afluent al
(arlungului7 separ# $iucaul de &unii =rohoti i de prelungirile nord-estice ale
acestora ,o%u &are i ,a%e.
8a vest, limita propriu-zis# este format# de v#ile p4raielor <amura &ic#, (4rlung,
(estla i a unui p4r4u de o%4rie al >izinului. Acestea "l despart de prelungirile sudice
ale &unilor +ntorsurii.
Privit "n ansam%lu, $iucaul este alc#tuit din dou# culmi principale: $ulmea
,ratocea ? $iuca cu direcie sud-vest ? nord-est, i culmea =ropoarele ? >#ganu,
orientate nord-vest - sud-est, desp#rite de (eleajen prin cursul s#u superior 5P4r4ul
,erii7. $ele dou# culmi sunt unite "n nord prin "neuarea larg# a &untelui $hiruca, o
culme mai joas# cu "ntinse suprafee netede, desp#durite, ce st#ruie "n jur de 9.// ?
93// m.
$ulmea $iuca ? ,ratocea reprezint# partea de vest a masivului, "n care se disting
dou# compartimente separate de @aua (ig#ilor. $ulmea $iuca 5compartimentul
nordic7 atinge cea mai mare altitudine din masiv 5)4rful $iuca, 9A.- m7. +n jurul
)4rfului $iuca este caracteristic relieful ruinform ? ciuperci, st4nci isolate, precum i
,a%ele la !fat, &4na cu $inci 'egete, c#p#4ni de zah#r, creste, suprafee structurale
fragmentate, a%rupturi puternice "n partea de vest, elemente ce m#resc valoarea
peisajului regiunii. 'incolo de @aua $iuca 59.0. m7, $ulmea $iuca se prelungete
spre nord ? est prin &untele Brl#toarea 59--/ m7, &untele !tr4m%u7 i 'ealurile
!eciului i 'ragomir, p4n# spre )alea ,uz#ului.
$ulmea ,ratocea 5compartimentul sudic7 se "ntinde spre sud- vest pe distana de
peste -6m, fiind caracterizat# prin suprafee mai netede, creste, suprafee structurale
sla% fragmentate i "n#limi ce co%oar# de la 9;0: m, "n )#rful ,ratocea, p4n# la 9032
m, "n Pasul ,ratocea. Pantele de nord-vest sunt mai a%rupte spre deose%ire de cele din
est, care sunt mai dulci. <elieful este mai monoton, conglomeratele "nscriindu-se "n
peisaj mai ales "n partea de sud, unde apar coli, st4nci "n form# de c#p#4ni de zah#r,
st4nci r#zlee ? !finxul i $olii ,ratocei. P#unile, care acoper# partea superioar# a
culmii, co%oar# lin p4n# la 9 3// m, ceva mai jos pe versantul estic, oferind largi
perspective celor care o str#%at.
'in $ulmea ,ratocei se r#sfir# spre )alea ,erii urm#toarele culmi: $ulmea
(ig#ile &ari 59;;- m7, orientate vest-est, pornete din )4rful $iuca, fiind cea mai
reprezentativ# culme a $iucaului. Ca co%oar# "n trepte c#tre est prin a%rupturi i
turnuri ce domin# )alea ,erii* dintre acestea, (urnul $#prioarei se detaeaz#
proeminent din p#durea de molid. D serie de creste, uneori etajate, sunt puse mai %ine
"n eviden# prin vegetaia er%acee instalat# pe polie structurale i fee de strat.
$aracteristice sunt turnurile, ciupercile, st4lpii i Ep#dureaF de st4nci "n form# de
c#p#4ni de zah#r, toate la un loc form4nd Efrumoasa cetate a (ig#ilorF care a adus
faima $iucaului.
- $ulmea (ig#ile &ici se desprinde din )4rful ,ratocea 59;0: m7, c#tre est, i co%oar#
spre )alea ,erii tot prin a%rupturi mari. P#durea ce o acoper# urc# p4n# la 9.// ?
9../ m, cu lo%i ad4nci pe valea larg# i seac# a (ig#ilor.
- $ulmea =ropoarele ? >#ganu constituie partea de est a masivului $iuca i este
format# dintr-o culme principal# cu direcie nord-sud i o serie de culmi ce pornesc
radiar din ea, din punctul numit E8a <ascuceF. $ulmea propriu-zis# =ropoarele ?
>#ganu, cu o lungime de aproximativ - 6m, se caracterizeaz# printr-un relief greoi,
mai masiv i mai monoton "n partea de nord ? &untele gropoarele 59;;2 m7 ? unde
sunt caracteristice suprafeele netede, largi, cu frumoase puncte de perspective. )#ile
dinspre vest, "nguste i ad4nci, cu o%4rii seci, se strecoar# printre pinteni st4ncoi,
rupi "n trepte. Cle constituie f#gae umplute cu sf#r4m#turi de st4nc#, ce formeaz#
grohotiurile, parial fixate cu vegetaie, parial mo%ile, f#c4ndu-le vizi%ile de la mari
dep#rt#ri. Punctele de maxim# altitudine au forme rotunjite i sunt desp#rite prin ei
largi, ondulate, cu profil longitudinal domol, "nc4t parcurgerea culmii nu prezint#
dificult#i.
&untele >#ganu 59;9: m7, continuarea spre sud a &untelui =ropoarele,
complet diferit ca "nf#iare, prezint# un relief ruinform, cu arcuri i a%rupturi mai
puternice.
Profilul longitudinal accidentat rezult# din succesiunea de v4rfuri semee desp#rite
prin ei %ine conturate. $ulmile cad a%rupt pre vest, sud i mai ales c#tre est, unde
apar i calcarele 5$olul )4n#torului7, fiind sf4rtecate i de v#i s#l%atice. Grumuseea
i varietatea peisajului au f#cut ca regiunea s# prezinte o mare atractivitate turistic#.
'in punctul E8a <#scruceF 59;/. m7 pornesc o serie de culmi ce se r#sfir# "n
toate direciile:
&untele <ou co%oar# a%rupt circa 9// m spre vest "ntr-o culme prelung# cu
dou# proeminente ? &untele <ou 59:3. m7, un v4rf masiv, desp#durit, cu largi
perspective "n toate direciile i un alt v4rf, mai co%or4t 593-; m7, uor "mp#durit. Cle
sunt desp#rite printr-o a 59.:: m7, "nscris# pe cump#na de ape dintre p4raiele (4mpa
? =ropoarele i P4r4ul ,erii. +n sud, &untele <ou se prelungete p4n# spre
'epresiunea $heia prin piciorul alungit i domol al 'ealului $ucului 590A0 m7 i prin
culminanta &untelui ,#l#%anu 590:; m7, pe care sunt t#iate serpentinele oselei ce
urc# la ca%ana &untele <ou. )#ile de o%4rie ale p4r4ului =ropoarele pun "n
eviden# structura muntelui, conglomerate i microconglomerate "n partea superioar#
i calcare "n cea inferioar#. !uprafeele structurale i crestele dau a%rupturi mari la
sud, versantul Hordic fiind mai domol. $alcarele se "nscriu "n peisaj prin st4nci r#zlee
i lapeizuri, ara%escuri s#pate de ape.
Pe aceast# culme se face leg#tura "ntre ca%ana &untele <ou, aezat# la 90;/ m,
pe piciorul mai neted, "mpoienit i &untele =ropoarele, fiind una din cele mai
frecventate zone.
$ulmea !t4ncoasa , cu directa vest-est, desp#durit#, ce se continu# la sud prin
culmea "mpa#durit# a !uvitelor co%oar# prin picioare lungi, domoale, de la 9;/. m la
92// ? 9-// m spre )alea !t4nei. Am%ele culmi sunt alc#tuite din conglomerate
m#runte "n partea superioar# i calcare "n cea inferioar#, "n care sunt t#iate cheile
P4r4ului Al%si ale )#ii !t4nei. )#ile sunt s#l%atice, "mp#durite, majoritatea seci.
Aceste culmi sunt str#%#tute numai de poteci pastorale, potecile turistice marcate
afl4ndu-se numai pe v#ile dintre ele.
$ulmea Al%ele, cu direcia sud-vest ? nord-est, are "n#limi de 90// ? 9.// m. Ca
se continu# spre sud prin $ulmea )#ii !t4nei, care se afl# la 90// ? 9-./ m altitudine,
fiind alc#tuite predominant din calcare. Am%ele sunt acoperite cu p#uni "n partea
superioar# i cu p#duri "n rest. Pantele a%rupte cu v#i scurte "n vest, c#tre %azinul
(eleajenelului, le fac greu accesi%ile, spre deose%ire de versantul estic, spre %aziul
,uz#ului, unde culmile sunt mai prelungi, domoale. (raseul de creast#, ce vine
dinspre )4rful $iuca, urm#rete "n "ntregime $ulmea )#ii !t4nei p4n# la Pasul
,oncua.
&unii (esla i 'ungu, situai "n partea de vest a $iucaului, primul cuprins "ntre
p4raiele ,a%arunca i (esla, al doilea "ntre 'alghiu i >izin, reprezint# dou#
proeminente care se detaeaz# fa# de relieful din jur.
&untele (esla 59392 m7, este alc#tuit partal din calcare compacte la %az#.
&untele 'ungu 59./0 m7, format din conglomerate, ceva mai la nord, reprezint# o
continuare a "n#limilor ce se succed spre miaz#noapte.
&unii =rohoti se "ntind la sud de Pasul ,ratocea, p4n# spre &#neciu Bngureni,
"ntre (eleajen 5"n est7 i 'oftana, "n vest. Ci dep#esc, din punct de vedere geografic,
arealul munilor $iuca, fiind asociai acestora numai din considerente turistice. !pre
deose%ire de &asivul $iuca, &unii =rohoti au un aspect domol, culmile sunt uor
ondulate, cu "n#limi cuprinse "ntre 92// ? 9:./ m, cele mai reprezentative "nt4lnindu-
se "n partea central-nordic# ? ,o%u &are, 9:.: m, =rohoti, 9:3: m.
&unii =rohoti sunt alc#tuii din formaiunile fliului grezos-conglomeratic ?
fli de ,o%u ? de v4rsta al%iana* gresiile i conglomeratele genereaz# un relief mai
proeminent. +n general, culmile sunt rotunjite, cu o suprafa# "ntins# "n jur de 9:// ?
9:./ m, platforma ,o%u &are, "n rest "n#limile menin4ndu-se "n jur de 9-// m.
P#durea urc# p4n# la 9-// ? 9-./ m, deasupra acestei limite desf#ur4ndu-se larg
pajitile su%alpine. Bn traseu turistic str#%ate culmile munilor =rohoti i =4r%ova
p4n# la Predeal.
Rezervatii naturale geo-botanice: Grumusetea si ineditul peisajului &untilor
$iucas a dus la constituirea unor rezervatii in care acestea sa fie ocrotite si mentinute
nealterate atat pentru generatiile noastre cat si pentru cele viitoare.
Zona cu Rhododendron (Bujorul de munte) din Muntii Ciucas, situata in zona
de intalnire a potecii ce urca Muntele Rosu cu cea care vine de la $ulmea
=ropsoarele, pune su% ocrotire o suprafata de 0 ha cu smirdar, planta declarata
monument al naturii.
Culmea Zaganului care cuprinde zona de stancarie cu o suprafata de 2 ha. Cste
o suprafata complexa ? %otanica si zoologica ? cu plante endemice si rare intre care
Ioeleria transsilvanica, Aconithum anthora, CrJsmum Kittamanni, 'ianthus
6itai%elii, cat si numeroase specii ale melcului Alopia.
Tigaile Mari, cu o suprafata de 2 ha, in care intra culmea de stancarie, pana la
poteca ce duce spre )arful $iucas. Are un caracter complex ? %otanic si geologic ? pe
intinsul ei fiind ocrotite atat formatiuni geologice specifice, cat si plante endemice sau
rare, precum si cele calcicole si termofile. 'intre acestea se remarca clopotelul,
stanjenelul de munte, cupe, floarea de colt, garofite.
Lneapanul de pe &untele ,ratocea, situat la limita superioara a padurii de molid, este
format din mai multe palcuri 5aprox 0 ha7 ce se gasesc pe versantul de vest al $ulmii
,ratocea, su% )arful ,ratocea 59;0:m7, usor de remarcat din !aua (igailor, ca si in
stancariile de la vest si nord de )arful $iucas si su% stanca &ana 'racului. !uvitele
,enii, de pe culmea !uvitelor, cuprinde asociatii vegetale cu floarea de colt in
suprafata de 0 ha, alaturi de care se gasesc clopotei, garofite, gentiane, s.a.
CLIMA
Regimul termic: Are un climat clasic de depresiune intramontana, tonic si stimulant,
aer cu ozonificare ridicata. )erile sunt racoroase 5temperatura medie in luna iuliue
este de circa 93M$7 iar iernile nu sunt prea friguroase 5temperatura medie a lunii
ianuarie este de --M$7. (emperatura medie anuala este de 3M$.
Precipitatiile: Precipitaiile care cad "n masivul $iuca sunt relative a%undente dar
acestea prezint# variaii "n privina repartiz#rilor lor sezoniere. $antitatea medie
anual# de precipitaii este de 90// mm spre poalele muntelui i de 92//-92./ mm pe
culmi. +n semestrul rece ea scade la 2./ mm la $heia, pe creste ajung4ng la -// mm.
+n semestrul cald, media precipitaiilor este de .// mm la $heia i 3// mm pe creste.
+n timpul unui an precipitaiile se produc "ntr-un num#r de 93/-9;/ zile, cele mai
a%undente fiind repartizate "n intervalul mai ? iunie. $ele mai puine precipitaii cad la
sf4ritul verii i "nceputul toamnei, c4nd vremea devine mai sta%il#.
!tratul de z#pad# destul de a%undent "n $iuca apare de o%icei din luna octom%rie
i menine p4n# la jum#tatea lunii mai pe versanii cu expunere nordic# i nord-
vestic#. Hum#rul anual de zile cu strat de z#pad# este de 9./-9;/ "n regiunea "nalt# i
de 9// de zile la $heia. )iscolele mai frecvente pe creste, se produc "n ianuarie i
fe%ruarie.
'urata de str#lucire a soarelui "nsumeaz# "n masivul $iuca un num#r de peste
9;// ore anual. $u toate acestea, num#rul de zile "n "ntregime cu cer senin nu
dep#ete anual -/ de zile, mai frecvente "n septem%rie i jum#tatea lui octom%rie, pe
c4nd zilele cu cer acoperit "nsumeaz# -0/?9-/ zile. He%ulozitatea oscileaz# "ntre 3,.?
:,/ zecimi, "n funcie de altitudine.
Circulatia aerului: +n masivul $iuca cea mai mare frecven# o au v4nturile din
sectorul nord?estic 5$riv#ul7, care aduce viscole, i din vest ? )4ntul de )est ? %ogat
"n precipitaii. )#ile, prin direcie i ad4ncime, modific#, local, direcia v4nturilor,
canaliz4ndu-le "n lungul lor. +n general, viteza medie anual# a v4nturilor este de --.
ms, ea m#rindu-se la : ms pe culmi. >ona cea mai expus# este creasta, lipsit# de
o%stacole, zonele cele mai ad#postite fiind regiunile cele mai joase ale masivului, mai
"mp#durite.
$a mai "n toate regiunile muntoase, i "n &asivul $iuca se remarc# %rizele de
munte-vale, formate ziua prin aerul cald care urc# spre "n#limi i, noaptea, prin aerul
rece ce co%oar# de-alungul pantelor.
Bnul din fenomenele meteorologice care intereseaz# turismul montan este ceaa*
ea se produce "n tot cursul anului, dar mai frecvent "n sezonul rece i "ngreuneaz#
vizi%ilitatea, "n special pe creast#. Pentru evitarea accidentelor i a r#t#cirilor se
recomand# respectarea riguroas# a potecilor marcate.
Clima ca factor terapeutic: !tatiunea se caracterizeaza prin presiune atmosferica
relativ co%orata, aer curat fara praf si alergeni, %ogat in raze ultraviolete, ionizare
atmosferica su%stantiala. Cste un loc minunat de odihna si recreere pentru persoane
care sufera de astenie nervoasa, suprasolicitare fizica si intelectuala, hipertiroitism
%enign, rahitism, dereglari de crestere juvenila, anemii secundare etc.
HIDROGRAFIA
Apele de suprafata (rauri, fluvii, lacuri) cu aspecte peisagistice: (eritoriul
&asivului $iuca este %r#zdat de p"raie ce aparin la trei %azine hidrografice:
,uz#ului, (eleajenului i (#rlungului. +n drumul lor spre regiunile mai joase de la
poalele muntelui, apele au s#pat v#i ad"nci, d"nd natere adesea unor chei s#l%atice sau
form"ndu-i lunci largi i terase. D tr#s#tur# caracteristic# a hidrografiei $iucaului o
constituie faptul c# la o%"rie v#ile s"nt lipsite de ap#, izvoarele propriu-zise ap#r"nd
a%ia la circa 9 0//-9 2./ m altitudine, la %aza conglomeratelor din care este alc#tuit
masivul.
8initite pe vreme frumoas#, dar necrezut de n#valnice pe timpul averselor, apele ce
co%oar# pantele muntelui s"nt limpezi i %ine oxigenate, ele asigur"nd condiii
prielnice dezvolt#rii p#str#vului.
(C8CALCHB8, dei ocup# locul doi "n aria &asivului $iuca, dupa suprafaa
%azinului, face parte organic# din masiv, aceast# vale fiind cea mai accesi%il#
turitilor. Hidronimul (eleajen a desemnat, din vechime, acea vale cu drum de care
5telegi7, pe ea f#cindu-se leg#tura dintre &untenia i (ransilvania. Prin sectorul s#u
superior, numit Pir"ul ,erii, el desparte $ulmea ,ratocei de $ulrnea =ropoarele ?
>#ganu. (eleajenul are o lungime de 992 6m, din care zonei de munte ii revin 0: 6m,
iar &asivului $iuca 5p"n# la confluena cu ("mpa7 numai 9/ 6m. Nzvorul propriu-zis
al (eleajenului, cunoscut i su% numele de Piriul ,erii, care se pare c# ii are la
origine tot un cuv"nt slav, cu semnificaia a duce, a purta 5%er7, se g#sete la circa 9
2./ m altitudine, apa ivindu-se de su% stiva groas# de conglomerate, i este marcat de
f"nt"na ,,Hicolae loanF, construit# "n memoria fostului preedinte al asociaiei turistice
E<omania Pitoreasc#F, f"nt"n# tiut# "n trecut su% denumirea de ,,(rei NzvoareF 5"n
prezent, ref#cut#, are numai dou# guri7.
Nn amonte de izvor, valea P"r"ului ,erii, impreun# cu micii lui aflueni, este lipsit#
total de ap#, cu excepia perioadelor cu ploi toreniale. 'e aceea, profilul longitudinal
este accentuat, cu multe repeziuri, iar "n al%ie se int"lnesc %olovani cu dimensiuni
mari, trunchiuri i crengi aduse de viituri. 'up# circa doi 6m de la izvor, versanii se
dep#rteaz#, valea l#rgindu-se considera%il. Nntr#m "n mica depresiune cu fundul plat,
unde apa curge lin, loc cunoscut drept Podul ,erii. Aici, l"ng# podul oselei, este i
locul de v#rsare al P"riului <ou ce co%oar# de su% &untele <ou, precum i cel al
p"riului ,ratocea, care ii are o%"ria su% $olii ,ratocei i se unete cu P"r"ul ,erii
"ntr-o poriune mai joas#, "n care prim#vara apa mustete a%undent.
'in aval de pod p"n# "n staiunea $heia, r"ul este cunoscut su% numele de $heia ? de
la care i-a luat numele i staiunea ? panta lui se accentueaz#, iar valea se ingusteaz#
pe circa 9,. 6m, fiind "ncadrat# de versanii a%rupi ai culmilor ,ala%anu i ,a%e.
Aici int"lnim cascade i repeziuri, "n prezent mult atenuate datorita materialului
degajat "n timpul construciei oselei, fapt care a diminuat i s#l%#ticia lui iniial#. +n
dreptul cheilor, $heia primete afluent pe dreapta ,a%eul, care co%oar# uneori
invol%urat, cu numeroase cascade. Nm%og#it# cu apele ,a%eului, $heia "i continu#
drumul prin valea str"mt#, printre %locuri mari de piatr#, ca apoi s# p#trund# "n
frumoasa depresiune de la $heia, unde primete pe stinga P"r"ul $ucului, curg"nd
printre maluri joase. )alea !tinei, p"r"u cu un traseu mult mai lung, "i are o%iria mult
spre nord, pe versantul nordic al $ulmii !tincoase. )alea lui este lipsit# de ap# "n cea
mai mare parte 5p"n# la circa 9 0// m7, dar din punct de vedere turistic prezint# interes
deose%it prin frumuseea cheilor. Bnit cu ,oncua "n poiana ce-i poart# numele,
contri%uie la alimentarea lacurilor de la p#str#v#rie. (ot dinspre $ulmea =ropoarele
->#ganu r#z%ate i P"r"ul Al%, numit astfel datorit# calcarelor pe care le str#%ate. Nipsit
"n majoritate de ap#, el curge printre culmile @uvielor i =ropoarele ? >#ganu,
form"nd chei pitoreti. 'up# ce culege c"teva v"lcele pe dreapta, unele cu ap#, se
unete cu P"r"ul !terp, apoi se "ndreapt# spre (elejenel complet"ndu-i zestrea de ap#.
Pe st"nga, (elejenelul primete apele Pir"ului $et#ii, p"r"u %ogat, cu izvoarele "n
&asivul (#taru, su% (a%la ,uii, unit cu Pir"ul $aprelor, $hiojdu i &#n#ila, i acesta
l#s"ndu-i %og#ia de ape "n dreptul p#str#v#riei. &ai jos, pe dreapta, @ipotele venit de
su% )"rful >#ganu co%oar# printre culmile ,uz#ianu i $#z#turile, se unete cu
,uz#ianu i se pierde "n (elejenel. 'up# ce str#%ate un mic defileu, (elejenelul se
vars# "n (eleajen, la nord de &#neciu Bngureni. Na confluena lor se construiete un
%araj pentru ap# industrial#. Dglinda apei ce se va ad"nci prin dou# %rae va spori si
valoarea peisagistic# a regiunii.
,B>OB8 curge pe teritoriul $iucaului pe o lungime de circa 9. 6m 5p"n# la )ama
,uz#ului7* el "i adun# apele prin intermediul a dou# izvoare ce vin din direcii
diferite: P"r"ul Getei, cu o%"rjia "n culmile nord-vestice ale &untelui (a%la ,uii, si
P"r"ul !tr"m%u, cu o%"ria "n versantul nordic al $iucaului i cu traseu foarte sinuos.
+nainte de a culege pe dreapta afluenii $hiruca !eac# i Plscul cu Ap#, P"r"ul !tr"m%u
cotete %rusc spre sud, apoi, unit cu ele, formeaz# frumoasele chei t#ind %ara de
calcare ce se continu# dinspre Piatra 8aptelui* mai primete ca aflueni, tot pe dreapta,
P"r"ul 8aptelui i Al%ele i, printr-un cot %rusc, se vars# "n ,uz#u. +n continuare, r"ul
se "ndreapt# spre nord c#tre )ama ,uz#ului* aici ,uz#ul primete pe st"nga unul din
principalii lui afluenii ? '#lghiul ? care "i adun# apele de pe pantele nordice i
vestice ale &asivului $iuca, precum i de pe cele estice ale (eslei i 'ungului.
'#lghiul curge, la "nceput, pe direcie sud-nord, av"nd o pant# accentuat# cu profil
"n ,,)F, lunc# redus# i versani "mp#durii. Humai dup# confluena cu P"r"ul Prundu,
valea se l#rgete "n mica depresiune din Poiana '#lghiului.
'incolo de confluena cu '#lghiaul, venit din stinga, '#lghiul ii schim%# %rusc
direcia spre est, valea se l#rgete i mai mult, apar tarase "ntinse. Dcolind pe la nord
&asivul $iuca ei se vars# "n ,uz#u dup# ce ii ingusteaz# temporar
(O<8BH=B8 dreneaz# partea de vest a $iucaulul prin dou# p"raie: ,a%arunca,
insinuat "ntre &untele (esla i $ulmea ,ratocei, cu un curs sinuos, versani imp#durii
i chei s#l%atice i <amura &ic#, care izvor#te de su% &untele ,a%e, p"r"u ce poart#
la o%irie numele de $hisconu. <amura &ic# "nsoete o %un# parte oseaua naional#*
unit# cu ,a%arunca, ea se vars# "n (#rlung "n apropierea ca%anei ,a%arunca. 'e la
aceast# confluen#, (#rlungul av"nd o vale larg#, cu poieni "ntinse, se indreapt# c#tre
'epresiunea ,irsei.
8acul de acumulare &#neciu are un volum de 3/ milioane mP i o suprafa# de 9A0 ha.
+n jurul lacului s-a dezvoltat o zon# de agrement, favorizat# de existena "n apropiere a
oselei naionale Ploieti - ,raov. Astfel, lacul constituie unul din punctele de atracie
a zonei turistice de pe valea r4ului (eleajen, care se "ntinde de la
staiunea $heia la )#lenii de &unte.
Ape minerale: izvorul >aganului 5apa minerala Ieia7.
FAUNA

Structura: fauna cunoaste o etajare pe verticala, fiind influentata in special de
temperatura si umidiate. 8imitele in care animalele isi desfasoara viata sunt insa mai
largi si mai putin conturate, iar numarul speciilor scade odata cu altitudinea. 'intre
mamifere sunt intalnite caprioara si cer%ul si mai rar se intalnesc rasul, %ursucul,
hermelina, nevastuica si dihorul, atat in padurile de fag, cat si in cele de molid. Nn
padurile dese se poate intalni ursul, mistretul, lupul si vulpea cat si jderul de copac si
jderul de piatra. 'intre felinele mici se remarca pisica sal%atica. Nn padurile de fag si
amestec se pot intalni sitarul de padure, ierunca, gaia rosie, pitulicea fluieratoare,
sturzul de vasc, lastunul de stanca, mugurul
comun si mugurul rosu* alaturi de acestea se afla numeroase pasari care urca si spre
etajul padurii de conifere: fluierarul de munte, soimul calator, sorecarul comun, uliul
pasarar, ciocanitoarea neagra, mierla de piatra si mierla de apa.
Nn padurile de conifere se adapostesc cocosul de munte, cucuveaua pitica,
ciocanitoarea cu trei degete, mierla gulerata, %rumarita de padure, pitigoiul de %radet,
cel motat si de munte, gaita de munte si cor%ul.
Animalele mici sunt reprezentate de soparla de ziduri, soparla de munte si soparla fara
picioare. !e remarca de asemenea vipera comuna.

Valoare cinegetica. Valoare piscicola: Asociatia Ludeteana a )anatorilor si
Pescarilor !portivi Prahova, constituita pe principiul li%erei asocieri din totalitatea
vanatorilor sisau pescarilor sportivi inscrisi in evidentele sale, este persoana juridica
de drept privat, apolitica, fara scop lucrativ, cu patrimoniu propriu, distinct si
indivizi%il. Asociatia este infiintata in %aza 8egii nr.039A:3, in prezent functionand in
temeiul 8egii nr.-/:0//3 si este constituita in %aza D= 030/// cu privire la asociatii
si fundatii. Nnitial a fost filiala a Bniunii =enerale a )anatorilor din <omania , mai
apoi a Asociatiei =enerale a )anatorilor si Pescarilor !portivi din <omania,
succesoarea de drept a B.=.).<.
Gauna piscicola este reprezenata de : pastrav, zglavoaca, lipan, mreana, salau, crap,
lin, caracuda, stiuca, tipar, %oarta si diverse neverte%rate precum : scoici, melci, %uhai
de %alta, raci etc.
$er%ul carpatin, caprioara, capra neagra, rasul, mistretul, ursul, lupul, vulpea, jderul,
nevastuica, pisica sal%atica , iepurele, dintre mamifere, cocosul de munte, potarnichea
si fazanul, dintre pasari, sunt specii faunistice din judetul Prahova, care au o deose%ita
valoare cinegetica.
'etinand o varietate atat de mare a categoriei de specii de animale, $heia, realizeaza
un minunat spectacol al naturii ce ofera turistilor amintiri de neuitat. )aloarea
peisagistica a acestei zone are o mare importanta in turismul zonal dar si in economia
locala.
'atorita acestor posi%ilitati pe care natura ni le ofera a fost posi%ila crearea de
rezervatii naturale si parcuri naturale ce au favorizat turismul de recreere.
NATURA PROTE1ATA
&asivul $iucas cuprinde elemente de flora si fauna care, pentru raritatea si valoarea
lor stiintifica, sunt monumente ale naturii, ocrotite prin lege: floarea de colt,
smardarul, gentiana si %ul%ucii de munte, 0 specii de mamifere 5capra neagra si rasul7,
: specii de pasari 5cocosul de munte, acvila de munte, %ufnita mare, cor%ul7, 9 specie
de pesti 5pastravul7, urs, mistret, lup, caprioara, acvila de munte, cer%ul si vulturul.

SALINE
&untele de sare de la !l#nic Prahova, cu o "n#lime de c4iva zeci de metri, acest
munte "n miniatur# st4rnete admiraia vizitatorilor. Apa ploilor a modelat pe
suprafaa sa mii de ondulaii i s#nulee, cristalele de sare par nenum#rate ace de
ghea# ce str#lucesc "n %#taia soarelui. +n perimetrul acestui masiv 5declarat
monument al naturii7 este cantonat un lac carsto-salin cu o ad4ncime maxim# de 20 m.
Potrivit legendei, "n acest lac s-ar fi aruncat o mireas# nefericit#, de unde i numele de
Q=rota mireseiE. P#durea =lodeasa, rezervaie forestier# care conserv# un codru
secular de fag cu r#inoase, "n special de %rad, iar copacii au "n#limi i diametre
impresionante. Ariniul de la !inaia, rezervaie forestier# reprezentat# de o mic#, dar
interesant# p#dure de foioase.
Slanic Prahova
B. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC
CADRUL SOCIO-ECONOMIC: DEMOGRAFIA
Popula(ia yi densitatea popula(iei la recensminte
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
900000
Nr locuitori
29-Dec-30
25-ian-48
21-Feb-56
15-Mar-66
05-ian-77
07-ian-92
18-Mar-02
Populaia, pe grupe de v4rst#, la 9 iulie
Prahova
Hum#rul
locuitorilor
0A-dec-2/ -:00-A
0.-ian--; ..:::3
09-fe%-.3 302;9:
9.-mar-33 :/9/.:
/.-ian-:: ;9:93;
/:-ian-A0 ;:-2-A
9;-mar-/0 ;0AA-.
Prahova Total
Pe grupe de vrst
0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani yi
peste
0//
.
;0:.90 99A999 .2A.;2 93;;9;
0//
3
;02./A 99;.2A .232A. 93;.:.
0//
:
;09/92 99:92; .2-;;- 93;AA9
0//
;
;9:320 99.A:3 .20:A- 93;;30
0//
A
;9.3.: 99.939 .0A9./ 9:92-3
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
0-14 ani 15-59 ani 60<
Populaia pe !rupe "e #$r%t& la 1 iulie
2005
2006
2007
2008
2009
Popula(ia pe sexe, la 1 ianuarie

Total
(numr persoane)
Ambele
sexe
MasculinFeminin
Prahova
0//. ;0A0.2 -/03:3 -03.::
0//3 ;0.2;A -//.9/ -0-;:A
0//: ;00/;9 2A;;/3 -020:.
0//; ;9A3// 2A:223 -0003-
0//A ;9:/A0 2A3//2 -09/;A

Populatia pe %e'e la 1 ianuarie
380000 400000 420000 440000
Ma%culin
Fe(inin
2009
2008
2007
2006
2005
Populatia pe categorii ur%an- rural
Prahova Urban
(numr
persoane)
Rural
(numr
persoane)
-002.: -/3;A3 0//.
0//3 -9;:-- -/33-.
0//: -932/: -/.::-
0//; -9-02; -/.230
0//A -90/0; -/./3-

395000
400000
405000
410000
415000
420000
425000
)rban *ural
Populatia pe cate!orii urban- rural
2005
2006
2007
2008
2009
ECONOMIA: INDUSTRIA, AGRICULTURA, SERVICIILE, COMERTUL
Fondul funciar, dup modul de folosin(, la 31 decembrie

hectare

Suprafa(a
total
Suprafa(a
agricol
din care, pe categorii de folosin(:
Arabil
Pyuni Fne(e Vii

1)
Livezi
2)
Prahova
9AA/ -:9.;: 0:A99A 9-3:-9 :939. 20-9- 999/9 9:0-;
9AA. -:9.;: 0:A92- 9-3:.; :092: 20-0: 9/:/. 9:9/:
0/// -:9.;: 0:A92- 9--9:9 :.32; 200:: 9/0:: 93::9
0//9 -:9.;: 0:A/.2 9--/A/ :.32; 200:: 9/0:: 93::9
0//0 -:9.;: 0:A/-. 9--/;0 :.32; 200:: 9/0:: 93::9
0//2 -:9.;: 0:9309 9-22;/ ://.A 232:A ;:A/ 92/92
0//- -:9.;: 0:.3;/ 9-.993 :9;23 2:/A2 ;:.. 90;;/
0//. -:9.;: 0:.-;9 9-.22; :9::: 23:;/ ;;2/ 90:.3
0//3 -:9.;: 0:.0-- 9-./;; :9;-0 23;:: ;;0A 903/;
0//: -:9.;: 0:./0/ 9-.3.0 ://;- 2;A09 ;..A 99;/-
0//; -:9.;: 0:-3:; 9--A3- 3A0:A -/90: ;.:0 99:23
Re(eaua yi volumul gazelor naturale distribuite

Localit(i n care se
distribuie gaze naturale
(numr)
- la sfryitul anului -
Lungimea
simpl
a conductelor
de
distribu(ie a
gazelor
naturale
(km)
- la sfryitul
anului-
Volumul gazelor
naturale
distribuite
( mii m )
Total
din care:
municipii
yi oraye
Total
din care:
pentru
uz casnic
Prahova
9AA/ .. 90 9/9.,0 0///;32 9.AA9-
9AA. 39 90 90/3,; A/9A;: 0:..A2
0/// 32 90 9.9:,: 2A;;9; 0/.-./
0//9 3; 90 9.;A,3 --:309 9;;A-/
0//0 :3 90 9:0A,A -;.0A: 9:0-2:
0//2 :3 90 9;/;,. .:.--. 9;93/-
0//- 99A 92 0/-0,- 3/2--- 93--00
0//. 9-- 92 09/-,; 3299;/ 93::3/
0//3 9-: 92 09-/,: .0-A-0 9.A/0-
0//: ./ 92 09.;,3 ./9220 9-20;:
0//; ./ 92 0090,; 2.3229 9.23/9
Volumul de ap potabil distribuit consumatorilor

Ap potabil distribuit
consumatorilor
Total
(mii m
3
)
din care:
pentru uz
casnic
Prahova
9AA/ ;33/9 2A:9.
9AA. 3-.-/ -90-2
0/// 3/;/- -.///
0//9 .:0A9 -03/2
0//0 -:.22 22009
0//2 2A3-2 0.;9/
0//- 2-392 0-2:3
0//. 23//- 0-.32
0//3 0A;0A 0/A;/
0//: 2//3: 092A/
0//; 0A;09 09:;2
Canalizare public yi spa(ii verzi, la 31 decembrie 2004

Localit(i
1)
cu instala(ii
de canalizare public
(numr)
Lungimea
total simpl Suprafa(a
a conductelor de
spa(iilor
verzi in
canalizare public
municipii
yi oraye
Total
din care:
municipii yi oraye (km) (ha)
Romnia 3:. 2/0 9:.9- 0/900
Regiunea Sud-Muntenia A0 -3 09.3 9;30
Prahova 2. 9- 32. .92

Localit(i
1)
cu instala(ii
Lungimea
(numr)
a conductelor de
spa(iilor
verzi in
canalizare public
municipii
yi oraye
Total
din care:
Romnia 3A2 2/3 9;2;9 0//A;
Regiunea Sud-Muntenia A/ -. 002A 9;.:
Prahova 23 9- 3-; .92

Localit(i
1)
cu instala(ii
(numr)
Lungimea
a conductelor de
spa(iilor verzi
in
canalizare public
municipii yi
oraye
Total
din care:
Romnia :/; 2/; 9;3/0 0/03A
Regiunea Sud-Muntenia ;. -. 000- 9;A3
Prahova 23 9- 39: .0/
Localit(i
1)
cu instala(ii
(numr)
Lungimea
total
simpl
a
conductelor
de
canalizare
public
Suprafa(a
spa(iilor
verzi in
municipii
yi oraye
Total
1)
din care:
Romnia :2. 2/A 9A2.3 0/:0-
Regiunea Sud-Muntenia ;: -. 0209 9;A0
Prahova 2: 9- 3:3 .2;

Localit(i
1)
cu instala(ii
(numr)
Lungimea
a conductelor de
spa(iilor
verzi in
canalizare public
municipii
yi oraye
Total
1)
din care:
Romnia :3/ 2/A 0/23- 0990-
Regiunea Sud-Muntenia ;: -. 029; 9;;:
Prahova 2: 9- 302 ./.
Produc(ia agricol de bunuri yi servicii agricole

mii lei (RON) pre(uri
curente
Total Vegetal Animal
Servicii
agricole
0//9 ..;A32 229/2- 09:3A2 9/023
0//0 .-:9;. 0.::/- 0;9A/0 :.:A
0//2 ;..9/A .0;0-; 29;920 ;:0A
0//- 99;A320 ;/0A-; 2::.;. A/AA
0//. 9/9/A2; -A0-09 ./://A 99./;
0//3 9/303// ..A:90 -A9-99 99-::
0//: 9/20/00 .;0:9: -22A-/ 9.23.
0//; 9392A:A 9/009;: .:2.A2 9;9AA
C. POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL ISTORIC
Vestigii ale culturii si civilizatiei contemporane si medievale
$astelul Pele din !inaia, fost# reedin# regal#,
transformat# azi "n muzeu, este punctul de atracie nr.9 al
!inaiei i unul din valoroasele monumente de arhitectur# din
<om4nia. $onstruit "ntre 9;:. i 9;;2, "m%in# diverse stiluri
arhitecturale, predomin4nd elementele
<enaterii germane i ale stilului gotic.
Arhitecii au folosit totul pentru a
imprima splendoare i m#reie
construciei, decoraia din lemn
a%und4nd "n exterior i interior i d4nd
castelului o not# specific#. !ituat "ntr-
un frumos parc, cu minunate terase,
Peleul are 93/ de camere i s#li "n
care pot fi v#zute diferite o%iecte
ornamentale, covoare orientale,
sculpturi fine din filde, tapiserii,
mo%ilier, colecii de arme 5sec. R) -
RNR7, ta%louri. Printre cele mai
impresionante s#li sunt: holul de onoare, marea sal# de arme 5cu o%iecte din Nndia,
Persia, (urcia, Ara%ia7, sala de consiliu 5vitralii elveiene, sec. R)N - R)NN7, sala de
muzic#, sala florentin#, sala oglinzilor, sala maur# 5cu o colecie inspirat# de Palatul
Alham%ra din !pania7, salonul turcesc, sala de teatru. Palatul $ulturii din Ploieti,
frumos monument de arhitectur# construit la "nceputul sec. RR, "n stil neoclasic. +n
prezent, "n cele peste 0// de s#li, g#zduiete mai multe muzee. Alte vestigii istorice:
$astelul Hadeu din $4mpina 59;A2 - 9;A37, Palatul $antacuzino din Gilipetii de
(4rg, ridicat de postelnicul $onstantin $antacuzino "ntre 9322 - 93.3, ast#zi doar
ruine, $astelul muzeu Pelior din !inaia.
Monumente istorice si de arta religioasa
Aproape de pasul ,ratocea, frontiera ce
separa odinioar# )alahia de (ransilvania,
Mnstirea Cheia, nume care indica o
poart# de trecere spre muni, a avut un rol
important "n meninerea leg#turilor
fr#eti "ntre rom4nii de pe cele dou# p#ri
ale $arpailor, oferind ad#post generos,
pace spiritual# i hran# cultural#
rom4nilor transilv#neni ce luau calea
exilului din cauza opresiunii religioase i
naionaliste. 8ocalitatea $heia se
dezvolt# dupa 9;-/, prin deschiderea
drumului prin Pasul ,ratocea.
+n tradiia oral# conservat# "n zon# i "n m#n#stire se menioneaz# pentru prima dat#
un aez#m4nt monahal pe aceste meleaguri "n cea de-a doua jum#tate a secolului al
R)NNN-lea. Cste vor%a de un schit de lemn, fondat de c4iva cio%ani din !#cele
5,raov7 spre anul 9::/ i distrus de turci "n 9:::. +n 9:A/ a fost ridicat un nou
schit av4nd hramul EAdormirea &aicii 'omnuluiF, schit distrus de incendiu "n 9;20.
+n locul unde se gasea altarul acestei %iserici se afl# ast#zi un aghiazmatar utilizat
pentru sfinirea apei "n ziua ,o%otezei, "n ziua hramului sau la alte mari s#r%#tori
%isericeti.

Actuala %iseric#, av4nd hram
E!f4nta (reimeF i EAdormirea
&aicii 'omnuluiF s-a meninut "n
forma sa iniial# p4n# "n zilele
noastre i a fost ridicat# "n 9;2.
prin grija celor doi ieromonahi,
'amaschin i Nustin, originari din
(ransilvania i venii "n aceast#
regiune de la m#n#stirea
$#ld#ruani, centru de renatere
spiritual# a %isericii valahe. Ci au fost susinui "n opera lor de comunitatea monahal#
i de cretinii ortodoci din "mprejurimi. $ei doi fondatori sunt "ngropai la dreapta i
la st4nga altarului. 'up# insctip(ia votiv de la intrarea "n naos reiese c# 'amaschin a
fost "n acelai timp i stare. 'in aceast# inscripie afl#m c# %iserica a fost sfinit# la
0/ iulie 9;2A de c#tre episcopul $hesarie de ,uz#u. 'in cauza deterior#rilor survenite
de-a lungul timpului, %iserica m#n#stirii a fost de mai multe ori restaurat#, ultima oar#
dup# cutremurul din 9A::.
'in punct de vedere arhitectural, %iserica &#n#stirii $heia aparine stilului
muntenesc, cu pridvor specific arhitecturii rom4neti. Cste o construcie masiv# de 02
de metri lungime i 3,. metri l#ime, cu trei turnuri, care confer# elegana
monumentului, oper# a meterilor locali.
Nconostasul de lemn sculptat i aurit, o remarca%il#
oper# de art#, a fost realizat de meteri vienezi "n stil
%aroc, fiind donaia episcopului $hesarie al ,uzaului.
Ncoanele "mp#r#teti, de o mare frumusee, sunt opera
renumitului pictor rom4n Gheorghe Tttrescu.
Blterior au fost argintate de c#tre meterul Lazr din
Ploieyti.
+n jurul %isericii se afl# chiliile clugrilor, care "n
cursul anilor au suferit diverse transform#ri.
+n partea vestic# a incintei se afl# clopotni(a. $ea
original# din lemn a fost "nlocuit# cu una construit#
din piatr# i c#r#mid# "n timpul patriarhului Iustinian, precum este scris pe placa din
marmur# aplicat# deasupra porii de la intrarea "n m#n#stire.
Printre o%iectele de mare valoare
artistic# p#strate "n m#n#stire se
afl# evanghelii %ogat ornate,
candela%re de aram#, sfenice din
ala%astru, candele cu ulei "n stil
%r4ncovenesc i un epitaf dat4nd
din 9;2:, pictat de c#tre c#lug#rul
=heronie de la m"n#stirea
$#ld#ruani.
+n partea nordic# se afl# o capela cu
hramul EAdormirea &aicii 'omnuluiF,
ridicat# "ntre 9A0--9A0: de c#tre stareul =rigore =eorgescu ajutat de c#lug#ri i de
donatori. +n aceast# capel# se oficiaz# sluj%ele "n timpul iernii. $apela, "n form# de
cruce, are un turn deasupra naosului, fiind pictat# "n ulei "n stil neo%izantin de c#tre
pictorul =rigore $epoiu din localitatea Nzvoarele ? Prahova.
Nconostasul de lemn de cire lucrat cu
m#iestrie de sculptorul Profilescu,
precum i stranele sunt verita%ile opere
de art#. +n naosul capelei se p#streaz#
patru icoane "mp#r#teti realizate de
pictorul $onstantin "n 9:AA i care au
aparinut fostei %iserici. <estaurat# "n
acelai timp cu %iserica mare, capela i-a
regasit frumuseea sa iniial#.
Grumuseea i linitea locului ofer#
reconfortare duhovniceasc# credincioilor
care vin aici i pentru frumuseea
serviciilor religioase. $hiar dac# nu se
poate vor%i de un centru cultural de prim#
"nsemn#tate, prezena "n %i%lioteca
m#n#stirii a numeroase c#ri atest#
preocup#ri culturale menite s# menin#
treaz# contiina naional#. &#n#stirea $heia atrage un mare num#r de pelerini,
vizitatori rom4ni i str#ini ale c#ror aprecieri elogioase "m%og#esc $artea de Aur a
credinei neamului.
Palate, castele, edificii monumentale
&uzeul de istorie i arheologie Prahova din
Ploieti, instituie cultural# de prestigiu din
judeul Prahova. Cxpoziia permanent#
QArheologie prahovean#E prezint# dovezi
incontesta%ile ale continuit#ii ne"ntrerupte ale
"nfloritoarei civilizaii getodacice pe aceste meleaguri. Cxpoziia permanent# Q&ihai
)iteazul i PloietiulE 5deschis# de la 03 septem%rie 9AA:7 cuprinde cele mai
valoroase m#rturii documentare rezultate "n urma celor mai recente cercet#ri
"ntreprinse de specialitii muzeului privind istoria Ploietiului - ora "ntemeiat de
domnitorul &ihai )iteazul. &uzeul memorial QHicole NorgaE din )#lenii de &unte,
dezv#luie vizitatorului gustul genialului om pentru creaia popular# autohton#.
Cxponatele l#caului: mo%ilierul din lemn masiv, scoarele, ta%lourile, o%iectele
personale ale savantului, redau nota de autenticitate a decorului "n care profesorul
Norga a g4ndit i a creat o vast# oper#. Pu%licaiile i documentele expuse atest#
contri%uia uria# adus# de marele savant la afirmarea culturii rom4neti "n ar# i
str#in#tate. &uzeul ceasului QHicolae !imacheE din Ploieti, unic "n reeaua muzeelor
din ara noastr#, ofer# pu%licului vizitator ocazia s# urm#reasc# evoluia mijloacelor
de m#surare a timpului de la primele QceasuriE - cadrane solare, ceasuri arz#toare, cu
ap# sau cu nisip, p4n# la ceasornicele mecanice QanticeE i cele moderne. &uzeul
memorial Q,. P. HadeuE din $4mpina, ad#postit "ntr-un castel construit de marele
c#rturar "n amintirea fiicei sale, stins# prematur din via# la 9A ani. !unt prezentate
ta%louri, mo%ilier, care au aparinut familiei acestui lingvist, istoric i scriitor, una
dintre cele mai proeminente personalit#i ale culturii noastre. &uzeul memorial QN. 8.
$aragialeE din Ploieti, g#zduit "ntr-o cas# din sec. R)NNN, prezint# aspecte
semnificative din viaa marelui dramaturg, care i-a petrecut copil#ria i tinereea "n
Ploieti. $asa 'omneasc# de la ,re%u, cl#dire ridicat# de &atei ,asara% "n 93-9,
ad#postete un muzeu, care ofer# pu%licului iu%itor de art# medieval# un fond %ogat
de carte veche rom4neasc#, straie "mp#r#teti, arme, o%iecte de cult i podoa%#.
&uzeul memorial Q$ezar PetrescuE din ,uteni, conserv# atmosfera de alt#dat#, "n
care prozatorul a creat cea mai mare parte a operei sale. Alte edificii culturale: &uzeul
Haional al Petrolului din Ploieti, unic "n ar# i printre puinele de acest gen din
lume, &uzeul memorial QHicolae =rigorescuE din $4mpina, sunt expuse ta%louri
originale, covoare, o%iecte legate de viaa marelui pictor
59;2; - 9A/:7, &uzeul de etnografie al )#ii (eleajenului
din )#lenii de &unte.
$astelul Pele din !inaia, fost# reedin# regal#,
transformat# azi "n muzeu, este punctul de atracie nr.9 al
!inaiei i unul din valoroasele monumente de arhitectur#
din <om4nia. $onstruit "ntre 9;:. i 9;;2, "m%in#
diverse stiluri arhitecturale, predomin4nd elementele
<enaterii germane i ale stilului gotic. Arhitecii au
folosit totul pentru a imprima splendoare i m#reie construciei, decoraia din lemn
a%und4nd "n exterior i interior i d4nd castelului o not# specific#. !ituat "ntr-un
frumos parc, cu minunate terase, Peleul are 93/ de camere i s#li "n care pot fi v#zute
diferite o%iecte ornamentale, covoare orientale, sculpturi fine din filde, tapiserii,
mo%ilier, colecii de arme 5sec. R) - RNR7, ta%louri. Printre cele mai impresionante
s#li sunt: holul de onoare, marea sal# de arme 5cu o%iecte din Nndia, Persia, (urcia,
Ara%ia7, sala de consiliu 5vitralii elveiene, sec. R)N - R)NN7, sala de muzic#, sala
florentin#, sala oglinzilor, sala maur# 5cu o colecie inspirat# de Palatul Alham%ra din
!pania7, salonul turcesc, sala de teatru. Palatul $ulturii din Ploieti, frumos monument
de arhitectur# construit la "nceputul sec. RR, "n stil neoclasic. +n prezent, "n cele peste
0// de s#li, g#zduiete mai multe muzee. Alte vestigii istorice: $astelul Hadeu din
$4mpina 59;A2 - 9;A37, Palatul $antacuzino din Gilipetii de (4rg, ridicat de
postelnicul $onstantin $antacuzino "ntre 9322 - 93.3, ast#zi doar ruine, $astelul
muzeu Pelior din !inaia.
Etnografia si folclorul din zona
)estit pentru frumusetile naturale ale meleagurilor prahovene, actualul judet,
S pe teritoriul caruia s-au descoperit insemnate dovezi de continuitate a vietii si
activitatii umane inca din epoca comunei primitive, castre romane la 'rajna si
(irgsor, urme din epoca migratiilor, la care se adauga dovezile documentar-istorice
din evul mediu S este la fel de vestit si pentru frumusetile artei populare,
originalitatea si ingeniozitatea marturiilor de civilizatie si cultura populara.

Nn asezarile de pe )alea Prahovei, )alea (eleajenului sau )alea 'am%ovitei,
care se contureaza ca zone etnografice distincte, intalnesti o mare diversitate de
aspecte de civilizatie si cultura populara traditionala, specifice diferitelor zone
etnografice. Pe muntii Prahovei, vara gasesti un impresionant numar de tarle si stane,
la care traditia se im%ina cu noul. Nn zonele montane pot fi vazute inca asezari de tip
risipit, gospodarii, tesaturi si cusaturi, ceramica populara, precum si portul popular
specific fiecarei zone.
Targurile si expozitiile, arhitectura populara, mestesugurile, manifestari
folclorice
Festivalul Ctinei yi a Fructelor de Pdure
5program cultural artistic, expoziie cu v4nzare: fructe de p#dure i alte articole de
artizanat specifice localit#ii7.
Ansam%lul Golcloric EPerinitaF: +nfiinat la iniiativa $onsiliului 1ude(ean
Prahova i a Centrul 1ude(ean pentru Conservarea yi Promovarea Culturii
Tradi(ionale, ansam%lul efectuez# turnee "n ar# i str#in#tate, fiind reprezentativ
pentru tradiiile i folclorul judeului nostru.
Principalele o%iective ale ale sunt: reprezentarea c4t mai valoroas# i autentic# a
folclorului prahovean c4t i educaia pu%licului pentru adev#ratele valori ale tradiiilor
rom4neti.
1-10 mai ,aden-,aden i Heidel%erg. Euro - Prahova 2011. &anifestare economic#
i cultural-artistic# de anvergur#, organizat# de $onsiliul Ludeean Prahova "mpreun#
cu autorit#ile germane, $onsulatul rom4n de la !tras%ourg i Asociaiile culturale
Q&ihai )iteazulF, Q&ihail !turdzaF i QAl.N. $uzaF. 'ezvelirea %usturilor "n %ronz ale
domnitorilor &ihail !turdza i Al.N. $uza, expoziii, spectacole, "nt4lniri cu
personalit#i ale vieii cultural-economice i politice, cu rom4ni din 'iaspora

3 mai Ziua Comunei Gura Vadului - 401 ani (1610). &anifestare complex#, cu
participare judeean#

8 mai $asa de cultur# Plopeni. Festivalul Na(ional de Muzic coral ,Florin
Comiyel, ediia a NN-a 5$asa de cultur#, $entrul Ludeean de $ultur#7

-1! mai -8ocalit#ile judeului. Sptmna Na(ional a Voluntariatului 5"n cadrul
Anului Curopean al )oluntariatului7. Activit#i voluntare "n folosul comunit#ii,
nominalizate de autorit#ile pu%lice locale i organizate "mpreun# cu DH=-urile i ali
factori importani i interesai "n derularea unor asemenea activit#i. )or fi inaugurate
$entre locale de voluntariat, prezentate aspecte cine-foto de la activit#ile deja
prestate, precum i opiuni pentru viitoare activit#i. 8a finalul fiec#rei zi de activit#i
voluntare, vor fi organizate seri de dans

-1! mai Ploieti. Zilele Casei de Cultur a Sindicatelor. !pectacole, concerte,
expoziii, recitaluri, lans#ri de carte etc.

1! mai $4mpina. Concursul na(ional de interpretare pianistic pentru preycolari
yi elevi 5clasele N ? )NNN7

18-"" mai ,reaza. Mari personalit(i culturale prahovene - actorul Ion
Manolescu. $iclul de manifest#ri organizate "mpreun# cu $entrul Ludeean de $ultur#
i (eatrul CTuinox: sesiune de comunic#ri, expoziii documentare, vizionarea filmului
QNon &anolescuF, audiia piesei QNntrig# i iu%ireF de !chiller ? cu Non &anolescu "n
rolul lui Gon Ualter, ateliere de teatru i film cu tineri din ,reaza, Ploieti, $4mpina i
$omarnic, spectacole de teatru

1 mai Noaptea Muzeelor. Turism cultural: ,re%u, $4mpina, $omarnic, !inaia,
)#lenii de &unte, Brlai

0/-0A mai Q>ilele culturii prahoveneF, editia N

- 20 mai $onsiliul Ludeean Prahova, !ala Curopa
Festivitatea de deschidere a Zilelor Culturii Prahovene,Cdiia N
- Expoziii:
V Foto 5imagini din infrastructura cultural# a judeului, lucr#ri de art# monumental#
ridicate de prahoveni "n Prahova, "n ar# i "n lume, aspecte de la manifest#ri cultural-
artistice 5perioada 0/9/-0/997
V Cri scrise, editate, tiprite de prahoveni 52010-20117
V Ceramic ornamental pentru rdini !i spaii interioare mari
- "impozionul Mani#est$ri culturale %raho&ene 'n s%a(iul etnic rom)nesc *i 'n
cel euro%ean, 'n %erioada 11-111
- #roramul mani$estrilor incluse %n &ilele Culturii #rahovene
- Momente artistice ilustrate de: elevii @colii Ludeene de Arte Prahova, laureai ai
concursurilor naionale de pian de la Hisa i Paris* $orala QN.$r. 'anielescuF
Ploieti$orul Q&adrigal-&arin $onstantinF, cu lucr#ri aparin4nd compozitorilor
prahoveni

- 21, 22 mai Ploieti, Amfiteatrul "n aer li%er ? Palatul $ulturii 5(reptele mari7
Festivalul $olcloric 'udeean !i ()rul me!terilor populari Arcade
Prahovene

- 21 mai Poseti
"r*toarea satului. ()r tradiional !i $estival $olcloric cu participare
'udeean

- 21 mai ,lejoi
+eo ,oza !i -adu (udoran . doi mari prozatori ai literaturii rom)ne . $ii
ai satului ,le'oi. Prezint# )aleriu <4peanu 5fiu al satului Ploietiori- com. ,lejoi7

- 21 mai$hiojdeanca
/uristul 0ndrei -dulescu, academician !i pre!edinte al 0cademiei -om)ne,
personalitate de seam a culturii rom)ne!ti, $iu al satului Chio'deanca. Prezint#:
$riticul literar Cugen !imion, academician i preedinte al Academiei <om4ne,
personalitate de seam# a culturii rom4neti, fiu al satului $hiojdeanca

- 21, 22 mai,#icoi
&ilele ora!ului. !pectacole, expoziii, concursuri sportive, lans#ri de carte, seri
de dans, t4rg. Participare judeean# i naional#

- 22 maiHucoara
1nvatul iluminist Eu$rosin #oteca, $iu al satului. Prezint# eminentul om de
cultur#, prof. &ihai )ulpescu, fiu al satului. )izitarea locului $asei p#rinteti a
"nv#atului i a ,isericii ridicat# cu contri%uia sa financiar#

- 22 mai,razi
0ntonie 2od din #ope!ti. !impozion. Particip# specialiti de la &uzeul de
Nstorie i Arheologie Prahova

- 23 mai (eiani
3ansarea volumului de versuri 4Carte de identitate5, de Corneliu
6er*an Particip# autorul i editorul c#rii

- 23 mai &izil
7storicul !i $olcloristul +riore (ocilescu. !impozion

- 24 mai 8ip#neti ?&#n#stirea >amfira
#e urmele lui 8icolae +riorescu. !impozion

- 24 mai'um%r#veti
#aini de istorie local . paini de istorie naional. !impozion

- 25 mai,#neti
- Compozitorul !i diri'orul Marin Constantin . personalitate proeminent a
muzicii contemporane rom)ne!ti. !impozion.
- $oncert susinut de $orul Q&adrigalF$orala QN.$r. 'anielescuF.

- 25 mai)adul P#rului
- Motive mioritice %n creaia popular din 2adul #rului9 #oetul pstor
+heorhe Ene. !impozion. Particip# etnologi de la Bniversitatea QAl.N. $uzaF din Nai
i de la $entrul Lud. de $ultur# Prahova
- 3ansarea crii 4Cei trei cio*nei5 de +heorhe Marinic, $iu al localitii.
Particip# autorul i editorul c#rii

- 25 mai!#lciile
:oi $ii de seam ai localitii: diri'orul !i compozitorul :inu "telian !i
scriitorul 8icolae -dulescu-3emnaru. !impozion, expoziii documentare, vizitarea
caselor natale

- 26 mai Ploieti ? &uzeul de Arheologie i Nstorie
Mihai 2iteazul !i #rahova. !impozion

- 26 maiDgretin
#atru $ii de seam ai satului . patru mem*ri ai acelea!i $amilii: %nvtorul,
diri'orul !i compozitorul +heorhe Comi!el, pro$esorul universitar !i $olcloristul
Emilia Comi!el, compozitorul . reele operetei rom)ne!ti . Florin Comi!el !i
eneralul de *riad #antelimon Comi!el. Prezint# prof. dr. $onstantin &anolache

- 26 mai,oldeti-!c#ieni
(heodor :iamant !i Falansterul de la "cieni. !impozion. Particip#: prof.
univ. Non @t. ,aicu, prof. univ. Petre Wurlea i prof. univ. $ristian ,#lan

- 27 mai Ploieti !tatuia Ccvestr# a lui &ihai )iteazul
2; mai 1<00 . cea dint)i mare unire a rom)nilor su* sceptrul lui Mihai
2iteazul&anifestare complex#: alocuiuni, recital de versuri patriotice, muzic# de
fanfar#, defilare, spectacol folcloric

- 27 maiGulga
=n prozator de seam al literaturii rom)ne!ti, 3aureniu Fula . $iu la
satului. !impozion, expoziie documentar#, vizit# la casa natal#

- 27-29 mai =orgota
()rul olarului. $u participare din judeele Prahova, Nlfov i '4m%ovia

- 27-29 mai&#gureni
"r*toarea 3ocalitii. +nt4lnire cu fiii satului, expoziii, spectacole, t4rg,
"ntreceri sportive. Participare judeean# i naional#
- 28 mai Ploieti, Nai, $hiin#u ? Bniversitatea Petrol i =aze, Bniversitatea QAl.N.
$uzaF, Bniversitatea de !tat din $hiin#u
3ansarea culeerii 4Materialuri $olcloristice5, de (heodor -o!cule. Golclor
literar din ,asara%ia ? perioada inter%elic#. 8ucrare ap#rut# la
Cditura +i,ertas Ploieti. Particip# profesori universitari i "ngrijitorii ediiei

- 28 maiGilipetii de P#dure
Festivalul #rimverii . &iua localitii. +nt4lnire cu fiii satului. !pectacole
folclorice i de muzic# uoar#, expoziii, dans. Participare judeean# i naional#

- 29 mai&#gurele
&iua 3ocalitii. &anifestare complex#, cu participare judeean# i naional#

- 29 mai'rajna
- (rei eroi ai lui Mihai 2iteazul . trei persona'e de *alad, %n spaiul
#rahovei . la :ra'na !i la Ceptura: ,a*a 8ovac, "troie !i #reda ,uzescu
Prezint#: prof. dr. $onstantin &anolache
- :ra'na %n sr*toare. &anifestare complex# cu participare judeean# i
naional#. !luj%# de pomenire la $rucea QPiscul 'omnuluiF, concert de muzic#
patriotic# i religioas#, c4ntec, joc i voie %un#, "nt4lnire cu fiii satului etc.
- Festivalul 8aional de Folclor Serbrile verii n Cetatea Dacilor

"1 mai !chiuleti ? Parcul de agrement. Festivalul folcloric jude(ean yi trgul anual
de produse agricole yi meyteyugreyti ,Sfin(ii mpra(i Constantin yi Elena

"- mai Ploieti, !tatuia ecvestr# a lui &ihai )iteazul. 27 mai 1600 - Prima Unire a
rilor Romneyti sub sceptrul lui Mihai Viteazul. &anifestare complex# de
anvergur#: sluj%# religioas#, alocuiuni, depuneri de flori, recital de versuri, muzic#
patriotic#, defilare, spectacol folcloric. &anifest#ri de omagiere a evenimentului de la
0: mai 93// vor avea loc i "n celelalte localit#i ale judeului

"-,"8 mai $omarnic. Festivalul interjude(ean al dansului yi portului popular
romnesc ,Tradi(ii strmoyeyti, edi(ia I

"--" mai &#gureni. Srbtoarea satului. &anifestare complex# cu participare
judeean#. Cxpoziii, spectacole, competiii sportive, lans#ri de carte, "nt4lniri cu fiii
satului

"8," mai - ,re%u. Festivalul Sportului yi Culturii ,Prof. Neculai Drgan.
&anifestare complex# cu participare judeean# i naional#. 5@coala Q&atei ,asara%F.
Partener: $entrul Ludeean de $ultur#7

"8," mai Zilele Comunei Puleyti. &anifestare de amploare, cu participare
judeean# i naional# 5Prim#ria, $entrul Ludeean de $ultur#7

" mai 'rajna. Drajna, n srbtoare. &anifestare complex#, cu participare
judeean#, sluj%# de pomenire la $rucea QPiscul 'omnuluiF, concert de muzic#
patriotic# i religioas#, spectacole folclorice, t4rg, hor#

" mai Gestivalul naional de folclor ,Tradi(ii strmoyeyti n Cetatea Dacilor,
ediia N

mai.
- Gloreti, Ploieti. ,S.O.S. Monumentele istorice! Micul Trianon de la Floreyti.
Cxpoziie itinerant# documentar-artistic# de fotografii. Autor ? @tefan !toica

- Paris. Concursul european de pian pentru elevii ycolilor de muzic. Particip# trei
elevi ai @colii Ludeene de Arte i &eserii, selecionai pe %az# de ')', la &arsilia.
5clasele: prof. 8ia &oc#nescu, prof. Ana $orechi7

- Ploieti, ,reaza. Expozi(ie de pictur din Colec(ia ,Nicolae Brscu ? ,reaza
5organizatori: $entrul Ludeean de $ultur# i $entrul culturii ,reaza7

- Brlai. Festivalul concurs de cntece, dansuri yi obiceiuri tradi(ionale romneyti,
pentru elevii claselor I-IV, cu participare judeean# i naional# 5Prim#ria,
Nnspectoratul @colar, $entrul Ludeean de $ultur#7

mai-iunie Aricetii >eletin, !atul Al%inari. Curs de apicultur 5Asociaia QAl%inaF
"mpreun# cu @coala Ludeean# de Arte i &eserii. $oordonatorul cursului: ing. =h.
Dncescu7. Particip# tineri din Aricetii >eletin, !urani i @oimari

mai-august Ludeul Prahova ? <epu%lica &oldova. Dialoguri cultural-artistice,
tabere de crea(ie, cercetri ytiin(ifice, lansri de carte, expozi(ii

mai, august, octom,rie ,ucureti, Prahova, !volen. Ac(iuni comune ntreprinse n
parteneriat cu Ambasada Republicii Slovace la Bucureyti, pentru "nt#rirea i
ad4ncirea relaiilor tradiionale de prietenie dintre cele dou# popoare 5conform
protocolului "ncheiat "n octom%rie 0/9/7.
D. TURISMUL RURAL, AGROTURISMUL SI ECOTURISMUL
II. STADIUL ACTUAL DE AMENA1ARE TURISTICA A AREALULUI SAU
A SPATIULUI DIN STATIUNEA CHEIA, 1UDETUL PRAHOVA
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA/CAZARE
NUME PENSIUNE
NUMAR STELE/MARGARETE
Pensiunea LA ILIE
Pensiunea SILVIAN
Pensiunea NICO'S
Pensiunea VOINEA CAMELIA
Pensiunea CASA ROMANA
Vila CHEIA MUNILOR
Pensiunea MIHAELA
Pensiunea MEDINA
Casa VLSCEANU
Casa EDELWEISS (FLOARE DE COL)
Pensiunea BELLA
Pensiunea MARA
Pensiunea CASA CU HAR
!tructurile de primire turistic# cu funciuni de cazare turistic#, la 29 iulie 0//-:
Romnia
Regiunea Sud-
Muntenia
Prahova
Total 3900 394 195
Hoteluri i moteluri 9/:: 99: ./
Hanuri turistice 9. . 9
$a%ane turistice 920 0: 93
$ampinguri i unit#i tip
c#sut#
90. 3 0
)ile turistice i
%ungalouri
A:/ .; -:
(a%ere de elevi i
precolari
9.: 0- A
Pensiuni turistice
97
92.2 9-A 3:
!ate de vacan# 0 - -
Hoteluri pentru tineret 9/ 9 9
Hosteluri 09 2 9
Popasuri turistice 0. 9 9
!paii de cazare pe nave 92 2 -
!tructurile de primire turistic# cu funciuni de cazare turistic#, la 29 iulie 0//.
Romnia
Regiunea Sud-
Muntenia
Prahova
Total 4226 409 203
Hoteluri i moteluri 99.- 90: .A
Hanuri turistice 99 - -
$a%ane turistice 992 0- 9.
$ampinguri i unit#i tip c#sut# 90- 3 0
)ile turistice i %ungalouri 9/09 ./ 2;
(a%ere de elevi i precolari 9.9 02 ;
Pensiuni turistice ur%ane .A: 3; .9
Pensiuni turistice rurale A.3 A; 0:
Hoteluri pentru tineret 0. 9 9
Hosteluri 22 - 9
Popasuri turistice 0A 9 9
!paii de cazare pe nave A 2
-
!tructurile de primire turistic# cu funciuni de cazare turistic#, la 29 iulie 0//3
Romnia
Regiunea Sud-
Muntenia
Prahova
Total 4710 433 222
Hoteluri i moteluri 900/ 929 30
Hanuri turistice A 0 -
$a%ane turistice
97
993 02 9-
$ampinguri i unit#i
tip c#sut#
909 . 0
)ile turistice i
%ungalouri
9/-/ .2 -9
(a%ere de elevi i
precolari
90; 9. 0
Pensiuni turistice
ur%ane
:/0 ;2 3-
Pensiuni turistice
rurale
90.A 99/ 20
Hoteluri pentru tineret 2- 9 9
Hosteluri -9 3 0
Popasuri turistice 29 0 0
!paii de cazare pe
nave
: 0 -
!tructurile de primire turistic# cu funciuni de cazare turistic#, la 29 iulie 0//:
Romnia
Regiunea Sud-
Muntenia
Prahova
Total 4694 426 223
Hoteluri i moteluri 9029 922 32
Hanuri turistice 3 9 -
$a%ane turistice
97
9/; 02 92
$ampinguri i unit#i tip
c#sut#
999 - 9
)ile turistice i
%ungalouri
A:- -; 2:
(a%ere de elevi i
precolari
99. 9. 0
Pensiuni turistice ur%ane :23 A- :9
Pensiuni turistice rurale 90A0 A: 29
Hosteluri -- 3 0
Popasuri turistice 2/ 0 0
!paii de cazare pe nave A 0 -
!tructurile de primire turistic# cu funciuni de cazare turistic#, la 29 iulie 0//;
Romnia
Regiunea Sud-
Muntenia
Prahova
Total 4840 449 240
Hoteluri i moteluri 903- 92A 3:
Hanuri turistice . 9 -
$a%ane turistice
97
993 0. 9-
$ampinguri i unit#i tip c#sut# 9/A - 9
)ile turistice i %ungalouri A;0 -; 2A
(a%ere de elevi i precolari 999 9. 0
Pensiuni turistice ur%ane :;2 9/. ;/
Pensiuni turistice rurale 92-; A; 29
Hosteluri -3 ; 2
Popasuri turistice 29 0 0
!paii de cazare pe nave : 0 -
Circulatia si fluxul turistic in zona
An
Capacitate de cazare turistic
Sosiri
(mii)
nnoptri
(mii)
Indicii de
utilizare
net a
capacit(ii
n func(iune
()
Existent

(locuri)
n func(iune
(mii locuri-zile)
9AA/
90/29
9/.0/
9//0/
A2.:
A..:
A;9/
9/0.2
9/0;A
A02-
A0-A
A;9;
22/.,A 39:,A 09-/,0 3-,:
9AA. 9:92,: ./A,0 9230,. :A,.
0/// 2/93,A 203,; A99,. 2/,0
0//9 0;9-,- 29.,/ ;.:,2 2/,.
0//0 0;A-,A 2/3,/ ;/0,A 0:,:
0//2 0;0-,0 29A,3 ;29,- 0A,-
0//- 200;,/ 20;,: ;A-,/ 0:,:
0//. 2002,/ 2-3,. A0A,/ 0;,;
0//3 2/:.,. 2:9,0 A33,9 29,-
0//: 29::,A -93,0 9/30,. 22,-
0//; 2222,; -9:,9 9/9:,0 2/,.
TABEL CU RESTAURANTE/UNITATI DE ALIMENTATIE
<C!(AB<AH(C 8D$A8N>A<C $APA$N(A(C $DH(A$(
Restaurantul BAR
ALEX
Maneciu -
/ngheni, str0 1arii,
nr0 "!!
./ locuri
/:00 239 -3A
X /:3A 0A:
-:9 X /:00
239 -3A
Restaurantul NICO'S nr0 1"2 ./ locuri
/:03 20- AAA
X /:0: :;;
2-3 X /0--
0A- /:9
Restaurantul -
PIZZERIE IL RIFUGIO
Bradet, la "0 3m
de Cheia
3. locuri
/:00 A;. 333
X /:;; ;2:
-:. X /:0-
:2; .03
Restaurantul HANUL
ROMANESC
Bradet 99/ locuri /2:0 :3A .AA
Structuri turistice existente:
>ona montan# de pe )alea (eleajenului ofer# un cadru natural favora%il
practic#rii sporturilor de iarn#, dar, p4n# "n prezent nu exist# amenaj#ri "n acest scop,
domeniul schia%il fiind nevalorificat. !tructurile de agrement sunt aproape inexistente.
+n ultimii ani s-au f#cut primele "ncerc#ri de formare a acestora prin crearea condiiilor
pentru practicarea c#l#riei 5"nchirieri de cai i echipamente de c#l#rie7 i mountain-
%i6e "n &#neciu-$heia i $erasu.
&ulte din traseele turistice montane din munii $iuca sunt marcate. )alea
(eleajenului a reprezentat "ntotdeauna o zon# strategic# din punct de vedere economic
i demografic, "n prezent devenind un puternic punct de atracie pentru turitii amatori
de agroturism. Pe )alea (eleajenului a fost iniiat proiectul Q<ea%ilitarea economic#
i ecologic# a %azinului r4ului (eleajenF, finanat tot din fonduri PHA<C, de cca. .
mil. Y i %ugetele consiliilor locale %eneficiare "n parteneriat cu consiliul judeean,
care are ca o%iectiv dezvoltarea turismului "n zona r4ului (eleajen i prin ecologizarea
%azinului r4ului (eleajen.

Perioada turistica: 1 martie - 01 Nov 2011
PENSIUNEA NICO`S
Pensiunea Hicos ofera cazare in regim de pensiune completa sau demipensiune de aproape : ani.
(uristii nostri sunt prietenii ca%anei si revin in fiecare an, de fiecare data intorcandu-se spre casele
lor cu dorinta de a ne revedea cat mai curand. N-am cucerit prin atmosfera placuta, prin mancarurile
preparate in %ucataria proprie si prin servicii ireprosa%ile.
'ispunem de -0 de locuri de cazare, 0 apartamente cu %aie, ; camere dou%le cu %aie, 9/ camere
dou%le mansardate si ; camere single mansardate cu %aie pe etaj pentru %ar%ati si pentru femei.
(e asteptam sa te ispitim cu cele mai %une si mai delicioase mancaruri si sa ne %ucuram impreuna de
frumusetile statiuniiZ
!tatiunea $heia este situata la poalele &untelui $iucas, intr-o vale insorita stra%atuta de apele
(eleajanului si $heitei.
Nn orice sezon statiunea este un loc excelent pentru petrecerea concediilor, a vacantelor sau a
excapadelor de Kee6end. &ultitudinea posi%ilitatilor de relaxare si de agrement confera statiuni un
grad sporit de atractie in randurile turistilor.
Puteti practica variate forme de turism: drumetii montane, alpinism, sporturi de iarna sau excursii la
o%iectivele turistice din "mprejurimi. 'in $heia se pot urma trasee usoare precum $heile $heitei si
)alea ,erii dar si trasee cu un grad sporti de dificultate $a%ana &untele <osu, $a%ana $iucas,
$a%ana ,a%a <unca, )alea Heagra, Plaiul !terp, )arful ,a%es.
Contact: $heia, Lud. Prahova - 8ot 90-
Telefoane: /:03.20-.AAA, /:02.A;-.A.A, /0--.0A-./:9
Fax: /0--.0A-./:9
Coordonate GPS: -.M 0:...3/ 0.M .3.A:23
Puncte de reper: venind din directia Ploiesti, pe 'H9A, prima strada la stanga dupa manastire -
langa iesirea din $heia catre ,rasov.
Tarife: . camere du%le: ;/ <DH, 0 camere triple: 99/ <DH si 9
apartament de . locuri: 93/-0// <DH.
VILA CHEIA MUNTILOR
)ila $heia &untilor ofera o am%ianta calda, placuta precum si un
nivel foarte ridicat al serviciilor. Am reusit sa im%inam intr-un
mod exceptional utilul si placutul rezultatul fiind un loc unde
puteti sa petreceti un sfarsit de saptamana sau un sejur avand
garantia unei deserviri care va raspunde necesitatilor
dumneavoastra. Pensiunea va ofera cazare in . camere du%le cu
%ai proprii, - camere du%le cu %ai comune, () ca%lu, restaurant
cu capacitate de 2/ persoane, %ar, terasa de vara, gratar in curte,
curte cu loc de parcare, incalzire centrala. Puteti servi meniuri delicioase facute de noi numai cu
alimentele cele mai proaspete sau naturaleZ
8a vilase poate servi masa.
A camere, 9; locuri
(arif cazare:
-camera cu %aie comuna: :/ 8ei zi
-camera cu %aie proprie: ;. 8ei zi
-pensiune completa 9// 8ei persoana zi
PENSIUNEA SILVIAN
Pensiunea !ilvian este localizata in localitatea
$heia, pe malul raului (eleajan intr-un cadru
natural deose%it. Pensiunea dispune ca spatiu de
cazare doua apartamente , doua garsoniere si
patru camere du%le , toate avand %aie proprie tv,
mini%ar , terasa sau %alcon. )a puteti petrece
timpul sau servi masa in spatiosul nostru living
dotat cu tv de dimensiuni mari si sistem audio
performant sau pe una din cele doua terase,cea
din fata pensiunii daca preferati soarele, sau cea
din spatele pensiunii daca preferati um%ra. Pentru a va distra puteti folosi masa de ping-pong si cea
de fuz%all sau puteti inchiria A.(.).
)a asteptam sa petreceti clipe de relaxare intr-un am%ient rafinat si elegant.
Capacitate cazare: 00 locuri in ; camere.
Casa EDELWEISS (FLOARE DE COL)
Casa Edelweiss 2` este pozitionata in imediata
apropiere a padurii dar la drumul principal
din Cheia chiar vis-a-vis de hotel >aganu, aflata intr-
o locatie cu multa verdeata, %razi si parau in
incinta, Floare de Colt ofera gazduire in 3 camere, 0
cu %aie proprie si - la doua %ai, televizor in fiecare
camera, internet Kireless, piscina vara cu o capacitate
:mx-m, masa ping-pong, sauna, mese in curte, foisor,
leagan, sala de mese, %ucatarie, gratar in curte, calarie
incepatori si avansati pentru plim%arile in padure,
plim%ari cu trasura si sania.
3 camere, 90 locuri X ;/ 8ei camera du%l# zi
2006
Tipuri de unitati
turistice
Categorii de
confort
Nr. locuri de
cazare
Coeficient de
ocupare
PCH!NBHCA HN$D1! 2 margarete -0locuri A/[
)N8A $HCNA &BH(N8D< 0 margarete 9;locuri ;.[
PCH!NBHCA !N8)NAH - stele 00 locuri A.[
$asa C'C8UCN!!
5G8DA<C 'C $D8W7
0 margarete 90 locuri :/[
Pensiunea $A!A $B HA<
2 margarete 9; locuri ;:[
2007
Tipuri de unitati
turistice
Categorii de
confort
Nr. locuri de
cazare
Coeficient de
ocupare
PCH!NBHCA HN$D1! 2 margarete -0locuri A.[
)N8A $HCNA &BH(N8D< 0 margarete 9;locuri A/[
PCH!NBHCA !N8)NAH - stele 00 locuri 9//[
$asa C'C8UCN!!
5G8DA<C 'C $D8W7
0 margarete 90 locuri ;/[
2 margarete 9; locuri A/[
2008
Tipuri de unitati
turistice
Categorii de
confort
Nr. locuri de
cazare
Coeficient de
ocupare
PCH!NBHCA HN$D1! 2 margarete -0locuri A0[
)N8A $HCNA &BH(N8D< 0 margarete 9;locuri 3.[
PCH!NBHCA !N8)NAH - stele 00 locuri A/[
$asa C'C8UCN!!
5G8DA<C 'C $D8W7
0 margarete 90 locuri ;:[
2 margarete 9; locuri A/[
2009
Tipuri de unitati
turistice
Categorii de
confort
Nr. locuri de
cazare
Coeficient de
ocupare
PCH!NBHCA HN$D1! 2 margarete -0locuri ;/[
)N8A $HCNA &BH(N8D< 0 margarete 9;locuri 3.[
PCH!NBHCA !N8)NAH - stele 00 locuri ;.[
$asa C'C8UCN!!
5G8DA<C 'C $D8W7
0 margarete 90 locuri ..[
2 margarete 9; locuri :0[
2010
Tipuri de unitati
turistice
Categorii de
confort
Nr. locuri de
cazare
Coeficient de
ocupare
PCH!NBHCA HN$D1! 2 margarete -0locuri :.[
)N8A $HCNA &BH(N8D< 0 margarete 9;locuri -/[
PCH!NBHCA !N8)NAH 0 - stele 00 locuri ;/[
$asa C'C8UCN!!
5G8DA<C 'C $D8W7
0 margarete 90 locuri :/[
2 margarete 9; locuri :/[
Indicatori de circulatie turistica la Pensiunea SILVIAN:
Indicatorul duratei de sejur:
Snr. zile turistice/nr. de turistiZT/T
0-. zile turistice 59 martie-9 noiem%rie7
Hr. de turisti ? din ta%el, se calculeaza cat inseamna coeficientul de ocupare din
numarul total de locuri in functie de unitatea de cazare si de perioada
0//3: 0-.0/\90,0
0//:: 0-.00\99
0//;: 0-. 9A\90.;
0//A: 0-. 9;\92.3
0/9/: 0-.9:\9-.-
Indicatorul densitatii turistice in raport cu populatia (Populatia statiunii CHEIA
362 locuitori):
T/Pop`100 unde; Tturisti si Poppopulatie
0//3: 0/230]9//\...
0//:: 00230]9//\3
0//;: 9A230]9//\..0
0//A: 9;230]9//\-.A:
0/9/: 9:230]9//\-.3
Indicatorul fortei de munca furnizata de populatia teritoriului:
FL/Pop`10022/362`1006 unde: Lnr. locuri de cazare
Indicatorul densitatii turistice in raport cu teritoriul:
T/Suprafata`100turisti/km^2
0//3: 0/9-.3.]9//\923..
0//:: 009-.3.]9//\9./.9
0//;: 9A9-.3.]9//\90A.3
0//A: 9;9-.3.]9//\900.;
0/9/: 9:9-..-]9//\993.A
Circula(ie turistic:

D zon# nu foarte cunoscut# dar cu peisaje splendide se al#tur#
celorlalte staiuni de pe )alea Prahovei pe 'H9A. !taiunea
$heia "nc4nt# orice turist cu trasee, o%iective turistice dar i cu
edificii culturale sau religioase.
$heia e o staiune potrivit# pentru traininguri,
team%uildinguri sau evenimente, iar hotelurile i pensiunile din
zon# satisfac cu %rio orice fel de
pretenii.
Ludeul Prahova reprezint# o destina(ie turistic
tradi(ional, at4t pentru turitii rom4ni c4t i pentru cei
str#ini.
(uritii vin "n locaiile turistice prahovene mai ales din oraele mari ,ucureti,
Ploieti ,raov dar i din alte orae din apropiere.
+n staiunea $heia sezonul de iarn# este unul lung 5mai mult de 90/ de zile reci
cu temperaturi su% /^$7 i z#pada persist# mai mult de -/ de zile pe an.
Hum#rul actual de turiti "n $heia ? 18,292/an.
'urata stratului de z#pad# ? mai mult de 45 zile/an.
'urata sezonului de iarn# 5temperaturi su% /^$7 ?mai mult de 120 de zile/an.
(emperatura "nregsistrat# permite funcionarea tunurilor de z#pad# 5la o
temperatur# zilnic# medie de /^$ temperatur# corespunz#toare "nregistrat# noaptea
este su% --^$, temepratura care permite folosirea tunurilor de z#pad#7 - 100 zile/an.
!taia meteorologic# $heia a "nregistrat o grosime a stratului de z#pad# mai mare
de 9/ cm "n medie "n -. de zile pe an 5conform datelor "nregistrate "n anii 9AA--9AA;
c4nd staia a fost mutat#7.

TRASEE TURISTICE:
$heia este i punctul de plecare pentru cine dorete s# fac# trasee "n &unii
$iuca, vestii pentru relieful spectaculos pe conglomerate de tipul Wig#ilor i
!finxului ,ratocei. Alte peisaje spectaculoase sunt date de atracii naturale ca (urnul
lui =oliat, ,a%ele la !fat, &4na 'racului, Poiana !t4nii sau (a%la ,uii. Bn segment
destul de uor de f#cut 5at4t pe jos c4t i cu maina7 este cel de 92 6m p4n# la ca%ana
&untele <ou situat# la 93// m altitudine. Privelitea de aici este super%#, at4t spre
culmea $iucaului c4t i spre )alea Prahovei 5dac# este senin7.
1. CHEIA - Cabana MUNTELE ROU - CULMEA GROPOARELOR -
ZGANU - CULMEA BUZIANU - CHEIA
- marcaj: %anda gal%en# $HCNA-$a%ana &untele <ou,
- triunghi rou $a%ana &untele <ou - $ulmea =ropoarelor
- cruce roie $ulmea =ropoarelor - $heia
- timp: .-3 h
2. CHEIA - Cabana MUNTELE ROU - Cabana CIUCA - Vf. CIUCA -
CULMEA BRATOCEA - CHEIA
- marcaj: %anda gal%en# p4n# la $a%ana <oie, $a%ana $iuca, Pasul ,raticea
- %anda al%astr# Pasul ,ratocea - $heia
- timp : ; - 9/ h
3. CHEIA - PARAUL BERII - CABANA CIUCA
- marcaj : cruce al%astr#
- timp: 2 h
4. CABANA BABARUNCA - MUNTELE TESLA - AUA TESLEI - AUA
BRATOCEI - CABANA CIUCA
- marcaj: cruce roie
- timp: . - 3 h
5. CHEIA - CULMEA BUZIANU - VALEA IPOTELE - CULMEA
CZTURII - POIANA STANEI
- marcaj: %anda al%astr#
- timp: 0 - 2 h
6. Cabana CIUCA - PARAUL STANEI - POIANA STANEI
- marcaj: %anda al%astr#
- timp: 2 - - h
7. Cabana CIUCA - Vf. CIUCA - POIANA DALGHIULUI - VAMA
BUZULUI
- marcaj: %anda roie p4n# la )f. $iuca
- cruce roie )f. $iuca - Poiana 'alghiului
- timp: 2 - - h
8. POIANA TESLEI - PE SUB MUNTELE DUNGU - POIANA DALGHIULUI -
VAMA BUZULUI
- marcaj: cruce al%astr#
- timp: 9 - 0 h 5_0h p4n# la )ama ,uz#ului7
9. CHEIA - Cabana MUNTELE ROU - PARAUL ROU - CHEIA
- marcaj: %anda gal%en# p4n# la $a%ana &untele <ou
- timp: 0 - 2 h
10. CHEIA - Valea CHEIEI - CHEIA
- marcaj: triunghi al%astru i %anda al%astr#
- timp: 9-0 h
11. POIANA STANEI - COLUL VANTORULUI - CHEILE PARAULUI
ALB
- marcaj: triunghi al%astru
- timp: 9 h
12. POIANA STANEI - PLAIUL CETII - TABLA BUTII (CIMITIRUL
EROILOR) - PASUL BONCUA (1078m) - POIANA STANEI
- marcaj: %anda roie
- timp: 0-2 h
Statiunea de tratament Cheia:
!tatiune renumita de odihna si tratament din <omania, accesi%ila in toate
anotimpurile, situata in sud-estul central al <omaniei, pe raza comunei &aneciu din
judetul Prahova, pe raul (eleajen, in depresiunea (eleajen, la poalele muntilor $iucas
din formatiunea $arpatilor Drientali, la o altitudine de ;:9 m si o distanta de
aproximativ 3/ 6m nord de &unicipiul Ploiesti 5resedinta judetului Prahova7.
!tatiunea $heia se caracterizeaza prin presiune atmosferica relativ co%orata, aer curat
fara praf si alergeni, %ogat in raze ultraviolete, ionizare atmosferica su%stantiala. Cste
un loc minunat de odihna si recreere pentru persoane care sufera de astenie nervoasa,
suprasolicitare fizica si intelectuala, hipertiroitism %enign, rahitism, dereglari de
crestere juvenila, anemii secundare etc
III. PROPUNERI DE ORGANIZARE SI AMENA1ARE TURISTICA A
SPATIULUI ADMINISTRATIV AL LOCALITATII CHEIA

premizele dezvoltarii turismului in functie de pozitia geografica, conditiile naturale si socio-
economice, in functie de cererea turistica si in functie de traditia pe care o are zona respectiva in
practicarea turismului
formele de turism si oferta turistica care se poate dezvolta in zona, in functie de potentialul
turistic natural, cultural-istoric si tehnico-economic
propuneri de dezvoltare a structurilor de primire turistica care se pot face in zona respectiva in
functie de formele de turism practicate in zona sau glo%al
dezvoltarea turismului rural si a agroturismului in zona respectiva
potentialul surselor de finantare pentru dezvoltarea turismului in zona
Amplasarea staiunii $heia "n zona central# a #rii pe 'H9A, ,ucureti ? Ploieti
? ,raov, "ntr-un cadru de o deose%it# frumusee a dus la dezvoltarea ei, "n special
dup# anul 9AA/, c4nd au fost construite numeroase case de vacan# i pensiuni agro-
turistice.
$reterea num#rului de turiti a impus modernizarea hotelurilor existente, $heia
i >#ganul, a ca%anei &untele <ou, precum i construirea unui nou hotel i a
numeroase mini-hoteluri.
+n ultimii ani au fost amenajate i alte o%iective turistice, cum ar fi &uzeul
Glorilor de &in# i Ctnografie al )#ii !uperioare a (eleajenului. (oate acestea, la care
se adaug# i existena ta%erei de copii $heia, justific# oportunitatea i necesitatea unor
investiii pentru amenajarea unor facilit#i de practicare a sporturilor de iarn#.
!taiunea $heia se afl# "n atenia edililor locali i a $onsiliului Ludeean Prahova
pentru dezvoltarea potenialului turistic conferit de un peisaj deose%it.
Prin lucr#rile propuse a se realiza, se deschid premisele unor justificate investiii
care vor contri%ui la creterea num#rului de turiti i la dezvoltarea economic# a
acestei zone.
Amenajarea domeniului schia%il din staiunea $heia i implicit dezvoltarea
turismului rom4nesc, sunt o%iective ce fac parte din Programul Haional de 'ezvoltare
!BPC<!$HN +H $A<PAWN, program de interes naional av4nd componenta
principal# 4turism %entru %racticarea schiului *i a altor s%orturi de iarn$5.
Programul a fost apro%at de Parlamentul <om4niei prin 8egea nr. .03 din 99.90.0//2.
)alea !uperioar# a (eleajenului, respectiv staiunea $heia este "ncadrat# "n
Ctapa N a Programului Haional de 'ezvoltare a (urismului &ontan E!uperschi "n
$arpaiF.
(ema studiului de feza%ilitate const# "n dezvoltarea infrastructurii domeniului schia%il
din zona Nslaz a staiunii $heia, prin dotarea cu instalaii i echipamente specifice
practic#rii sporturilor de iarn#: instalaii de transport cu ca%lu, instalaie de "nz#pezit
artificial, maina de %#tut z#pada.
Hecesitatea i oportunitatea investiiei rezult# tocmai din considerentele
prezentate mai sus precum i din concluziile i rezultatele studiului de pia# prezentat
"n dosarul anexat la aplicaie privind dezvoltarea infrastructurii turistice "n zona
staiunii $heia
Propuneri de amenajare turistic:
Obiective proiectate
Achiziionarea de echipamente eseniale pentru p4rtia de schi $9 Nzlaz:
o teleschi cu o capacitate de 9:2 schiorizi, "ntre cota 99// i AA3, pe o lungime
de :A/m cu o pant# de 92,0[, %a%Jschicovor rulant*
o tun de z#pad# i main# de %#tut z#pada
$onstruirea unui rezervor de stocare ap# pentru echipamentele de produs z#pada*
<ea%ilitarea drumului de acces la p4rtia $9 Nzlaz: lungime circa 9 6m, variant# de
intersecie cu 'H9A*
Amenajare staie de sosire 5grupuri sanitare, ap# curent#, fose vidanja%ile7*
Parcare: amplasare la %aza p4rtiei, nr. de locuri ? ./*
Av4nd "n vedere cele prezentate mai sus, documentaia tehnic# 5!tudiul de
Geza%ilitate7 pentru investiia ~INFRASTRUCTUR PENTRU DOMENIUL
SCHIABIL N STAIUNEA CHEIA - 1UDEUL PRAHOVA se va "ntocmi
in4nd seama de elementele precizate "n cele ce urmeaz#:
!e vor prevedea m#suri pentru sigurana circulaiei la intersecia cu 'H9A*
!e vor face recomand#ri privind organizarea traficului "n zona respectiv# pentru
fluidizarea traficului i prevenirea accidentelor*
'ocumentaia va include:
-certificatul de ur%anism i avizele solicitate prin acesta pentru faza de pre-
selecie la nivel regional
-studiul de impact asupra mediului pentru faza de selecie la nivel naional*
Prtii de schi
P4rtia existent# Nslaz, este de fapt o
p#une larg# pe care se pot amplasa
echipamente pentru practicarea schiului,
s#niuuluisnoK-tu%ing, precum i un
snoK-par6 pentru copii. 8ungimea total# a
p#unii este de :A/ m, pe o l#ime total# de
aproximativ 0// m. Astfel, pe o l#ime de
;/ m se va putea practica schiul, iar pe
cealalt# jum#tate 5delimitat# prin plase de protecie7 s#niuul i snoK-tu%ingul. Astfel,
va rezulta o suprafa# pentru schi de 3.2 ha, pentru s#niu de 9.3 ha i pentru snoK-
tu%ing de 0./ ha, conform datelor din ta%elul de mai jos. 'iferena de nivel total# a
p4rtiei este de 9/- m pe o lungime de :A/ m, rezult4nd o pant# medie de 92.0[, ceea
ce "i confer# p4rtiei un grad de atractivitate pentru schiori deose%it de ridicat, "n
special pentru copii i pentru schiorii "ncep#tori.
SUPRAFAA I SITUAIA 1URIDIC A TERENULUI:
P4rtia de schi
P4rtia $9 Nslaz schi :A/ x ;/ \ 6.3 ha
P4rtia $9.9 Nslaz sanie 0// x ;/ \ 1.6 ha
#)rtia C192 7slaz > tu*in
0./ x ;/ \ 2.0 ha
(?(03 "=#-0F0@A #B-(7E
C
9.9 ha
(eleschi ? Nslaz (I0
(su%ra#a(a inclus$ 'n cea a %)rtiei
C1)
!taia inferioar# 9/ x 3 \
3/ mp
!taia superioar# 9/ x 3 \
3/ mp
8inie, fundai piloni 9.. x 9.. x 9;
\ -/ mp
TOTAL TELESCHI
93/ mp
9/ x 3 \
9/ x 3 \
9.. x 9.. x 90 \
3/ mp
3/ mp
0: mp
147 mp
$ovor rulant $<.9 Nslaz - sanie
(su%ra#a(a inclus$ 'n cea a %)rtiei
C101)
0// x 9.. \ 300 mp
$ovor rulant $<.0 Nslaz - tu%ing
(su%ra#ata inclus$ 'n cea a %)rtiei
C10")
0./ x 9.. \ 375 mp
Anexa sta(ie de sosire
0/ x 99 \ 220 mp
Rezervor tampon ap 2/ x 2/ \ 900 mp
Captare pru 90 x 9/ \ 120 mp
$u excepia staiei de pompare, "ntreaga instalaie de "nz#pezit artificial,
respectiv reelele de distri%uie a apei i a energiei electrice, se amplaseaz# su%teran pe
p4rtiile de schi. Prin urmare, acestea nu vor necesita suprafee suplimentare de teren.
TOTAL SUPRAFA DE TEREN OCUPAT DEFINITIV 2.062 mp
Instala(ii de transport cu cablu
(eleschiul Nslaz, proiectat pentru deservirea p4rtiei de schi $9 Nslaz, este un
teleferic monoca%lu cu mers unidirecional la care vehiculele sunt su% form# de
dispozitive de tractare %i-post, cuplate permanent la ca%lul purt#tor-tractor.
Antrenareaintinderea i comanda instalaiei se realizeaz# din staia inferioar#, iar
"ntoarcerea ca%lului purt#tor-tractor "n staia superioar#. !taia inferioar#, de prindere a
schiorilor de dispozitivele de tractare, se afl# amplasat# la altitudinea de AA3 m, "n
apropierea drumului de acces "n zona i a parc#rii auto ce se va amenaja special pentru
aceast# p4rtie de schi. !taia superioar#, de desprindere a schiorilor de pe dispozitivele
de tractare este amplasat# la altitudinea de 99// m. (raseul unete "n linie dreapt# cele
dou# staii, ca%lul fiind susinut de 90 piloni metalici de tip E(F, echipai cu %aterii de
role av4nd canalul c#ptuit cu %andaje de cauciuc.
(eleschiul este proiectat s# funcioneze la o capacitate de transport de 9///
schiorior#, av4nd dispozitive de tractare pentru doi schiori.
$ovoarele rulante $<.9 i $<.0 sunt instalaii speciale ce se compun "n principal
din c4te o %and# continu# de cauciuc cu o l#ime de 3/ cm. Aceast# %and# este
montat# pe nite picioare de susinere la nivelul p#m4ntului i este antrenat# din staia
inferioar#. )iteza de antrenare a %enzii este varia%il#, "ntre /.9 i /.3 ms.
Nnstalaia se monteaz# uor, practic pe orice fel de teren cu o pant# mic# i este ideal#
pentru zona Nslaz. &arele avantaj al acestui tip de instalaie este c# ea poate transporta
i ne-schiori, respectiv persoane ce practic# s#niuul sau snoK-tu%ingul. !e proune
amplasarea a dou# astfel de instalaii, una "n prelungirea celeilalte, pe margine din
st4nga a p#unii Nslaz.
Astfel, covorul rulant amplasat "n amonte va fi rezervat numai practicanilor de snoK-
tu%ing, "n timp ce covorul rulant din aval va transporta copii i cu s#nii i cu snoK-
tu%ing.
'elimitarea zonelor de sanie snoK-tu%ing i schi se va face prin plase de
protecie.
Devizul obiectului Covor rulant CR.1
"n mii lei i euro, la
cursul leieuro din data
de 0..9/.0//- -9/;3 lei

Valoarea pe categorii de
lucrri, fr TVA
Nr. crt. Denumire Mii lei EURO
I - LUCRRI DE
CONSTRUCII I
INSTALAII
9
(ransport echipamente
import 902 0.;.// 2 ///.//
0 Gundaii staii
2 0;3
;;/.// ;/ ///.//
2
!istematizare vertical# _
amenaj. Cxt. 39 30A.// 9 .//.//
/ .// .//
TOTAL I (fr TVA)
2 -:9
:3:.// ;- .//.//
TVA (19) 3.A 32..:2 93 /...//
TOTAL I (cu TVA)
- 929
-/0.:2
9//
....//
II - MONTA1
9
&ontaj echipamente i
utilaje import
9 .::
:/0.-/ 2; -//.//
0 .//
TOTAL II (fr TVA)
9 .::
:/0.-/ 2; -//.//
TVA (19) 0AA :32.-3 : 0A3.//
TOTAL II (cu TVA)
9 ;::
-3..;3 -. 3A3.//
III - PROCURARE
9 Cchipament electro- 0 923 .0 ///.//
mecanic import -:0.//
0
,and# rulant# `%elt
technologJ`
. :.0
/-/.//
9-/
///.//
2 !#nii plastic 99. /-/.;/ 0 ;//.//
/ .// .//
TOTAL III (fr TVA)
; //2
..0.;/
9A-
;//.//
TVA (19)
9 .0/
3:../2 2: /90.//
TOTAL III (cu TVA)
A .0-
00:.;2
029
;90.//

(?(03 D7 E 77 E 777
$r (20F
92 /.2
/00.0/
29:
://.//
(20 D1GHF
0 -;/
/:-.00 3/ 232.//

(?(03 :E27& #E
?,7EC( Dcu (20F
9. .22
/A3.-0
2:;
/32.//
Devizul obiectului Covor rulant CR.2
de 0..9/.0//- -9/;3

Valoarea pe categorii de
lucrri, fr TVA
I - LUCRRI DE
CONSTRUCII I

INSTALAII
9
(ransport echipamente
import 902 0.;.// 2 ///.//
0 Gundaii staii
2 0;3
;;/.// ;/ ///.//
2
!istematizare vertical# _
amenaj. ext. 39 30A.// 9 .//.//
/ .// .//
TOTAL I (fr TVA)
2 -:9
:3:.// ;- .//.//
TVA (19) 3.A 32..:2 93 /...//
TOTAL I (cu TVA)
- 929
-/0.:2
9//
....//
II - MONTA1
9
&ontaj echipamente i
utilaje import
9 A29
/-0.// -: ///.//
0 .//
TOTAL II (fr TVA)
9 A29
/-0.// -: ///.//
TVA (19) 233 ;A:.A; ; A2/.//
TOTAL II (cu TVA)
0 0A:
A2A.A; .. A2/.//
III - PROCURARE
9
Cchipament electro-
mecanic import
0 -3.
93/.// 3/ ///.//
0
,and# rulant# `%elt
technologJ`
: 9A/
/././/
9:.
///.//
2 !noK tu%e .A9 32;.-/ 9- -//.//
/ .// .//
TOTAL III (fr TVA)
9/ 0-3
;-;.-/
0-A
-//.//
TVA (19)
9 A-3
A/9.0/ -: 2;3.//
TOTAL III (cu TVA)
90 9A2
:-A.3/
0A3
:;3.//

(?(03 D7 E 77 E 777
$r (20F
9. 3-A
3.:.-/
2;/
A//.//
(20 D1GHF
0 A:2
-2-.A9 :0 2:9.//

(?(03 :E27& #E
?,7EC( Dcu (20F
9; 302
/A0.29
-.2
0:9.//
Instala(ie de nzpezit artificial
Pentru asigurarea unor
condiii optime de practicare a
schiului, precum i pentru
asigurarea existenei z#pezii pe
p4rtiile de schi sanie snoK-
tu%ing de-a lungul "ntregului sezon
de iarn#, respectiv 9. decem%rie ?
29 martie, se propune "nz#pezirea
artificial# a lor.
'e%itul maxim necesar de ap#
calculat pentru "nz#pezire "n
condiiile de --M$ i :/ [ umiditate relativ# este de 0/ ls. Alimentarea instalaiei de
"nz#pezit se va realiza printr-o captare tirolez# amenajat# pe p4r4ul =ropoare,
conducta de aduciune p4n# la un rezervor de acumulare a apei, conducta de aduciune
p4n# la staia de pompare amplasat# la %aza p4rtiei de schi, "n cl#direa anex# a staiei
de sosire.
!taia de pompare de "nalt# presiune va fi echipat# cu o pomp# de "nalt# presiune
de 0/ ls i o "n#lime de pompare de 2// m.
'istri%uia apei su% presiune se va face prin evi din oel de "nalt# presiune cu
diametrul 'H90.. Wevile vor fi de "nalt# presiune PH-/.
'e-a lungul p4rtiei, pe marginile acesteia se vor amplasa hidranii i electranii de
alimentare a tunurilor de z#pad#.
Hum#rul hidranilor pe fiecare p4rtie "n parte, precum i num#rul tunurilor cu
funcionare simultan# i alte detalii tehnice sunt prezentate "n ta%elul nr. :.
$u instalaia astfel proiectat#, prin funcionarea simultan# a celor - tunuri de
z#pad#, suprafaa de ../ ha se va putea "nz#pezi artificial "n aproximativ ;/ de ore de
funcionare.
Mayini de btut zpada
Nndiferent dac# p4rtiile de schi sunt "nz#pezite "n mod natural sau artificial, este
o%ligatorie "ntreinerea lor i respectiv a stratului de z#pad# cu maini de %#tut z#pada.
'in calculul de dimensionare al p4rtiilor, calcul prezentat "n ta%elul urm#tor, rezult#
c# necesarul de maini de %#tut z#pada pentru suprafaa domeniului schia%il nou creat
de 9/ ha la pant# medie de 99.: [ este de o main#.
Devizul obiectului
Mayini de btut
zpada
de
0..9/.0/
/-
-9/;3
lei

Valoarea pe
categorii de
lucrari, fara TVA
I - LUCRRI DE
CONSTRUCII I
INSTALAII
9
(ransport main# de
%#tut z#pada
902
0.;.//
2
///.//
TOTAL I (fr TVA)
902
0.;.//
2
///.//
TVA (19)
02
-9A./0 .:/.//
TOTAL I (cu TVA)
9-3
3::./0
2
.:/.//
II - MONTA1
9 .//
0 .// .//

TOTAL II (fara
TVA) .// .//
TVA (19) .// .//
TOTAL II (cu TVA) .// .//
III - PROCURARE
9
&asin# de %#tut z#pada
echipat# cu
: ;/3
2-/.//
9A/
///.//
lam# frontal# .//
hidraulic# cu 90
poziii,

frez# cu lamel#
ajusta%il#, putere \ .//
2// - 2./ $P .//

TOTAL III (fr
TVA)
: ;/3
2-/.//
9A/
///.//
TVA (19)
9 -;2
0/-.3/
23
9//.//
TOTAL III (cu TVA)
A 0;A
.--.3/
003
9//.//

(?(03 D7 E 77 E 777
$r (20F
: A0A
.A;.//
9A2
///.//
(20 D1GHF
9 ./3
302.30
23
3:/.//

(?(03 :E27& #E
?,7EC( Dcu (20F
A -23
009.30
00A
3:/.//
Cste recomandat# achiziionarea unei maini de categorie medie.
+n sta%ilirea num#rului necesar de maini de %#tut z#pad# s-a inut cont de
recomand#rile specialitilor din staiunile din Alpi conform c#rora o main# %ate
aproximativ ; ha de p4rtie pe zi.
Garaje pentru mayinile de btut zpada
Pentru maina de %#tut z#pada cu care urmeaz# s# fie "ntreinut domeniul schia%il
proiectat, se recomand# construirea unui garaj at4t pentru ad#postireaprotecia ei, c4t
i pentru executarea lucr#rilor de "ntreinere. =arajul pentru maina de %#tut z#pada
este integrat "n spaiul anex# al staiei de sosire.
Instala(ii electrice
Alimentarea cu energie electric#
Hecesarul de putere: determinarea puterilor instalate i maxim a%sor%ite s-au
sta%ilit "n funcie de dot#rile din zona studiat# i anume:
- zona staiei de sosire, inclusiv instalaia de "nz#pezit artificial, Pi \ 22/ 6U, Pa
max \ 03- 6U.
Alimentarea cu energie electric# se va face conform avizului de racordare i a
proiectului tehnic "ntocmit de !.$. Clectrica !.A. la comanda %eneficiarului.
!e propune ca alimentarea cu energie electric# s# se fac# prin intermediul unui
post de transformare de P( 0/ /,- 6) ? 9/// 6)A. Alimentarea cu energie electric#
a noului post de transformare se va face din sistemul energetic prin construirea unei
linii aeriene de 0/ 6).
<acordarea noilor consumatori la posturile de transformare se va face prin reele
su%terane "n sistem radial.
Devizul obiectului
Alimentare cu energie
electric
"n mii lei i euro, la cursul
leieuro din data de 0..9/.0//- -9/;3 lei

Valoarea pe categorii
de lucrari, fr TVA
I - LUCRRI DE
CONSTRUCII I
INSTALAII
9
8C! 0/ 6) - alimentare
P(
2 0./
///.// :A 9/0.2:
0
P( 0/ /.- 6) - 9///
6)A, instalaii
9 ;:.
///.// -. 32..A;
2 $onstrucii - cl#dire P( -:. ///.// 99 .39.90
- 8C! /.- 6) - alimentare
cu energie electric# a
teleschiului, a staiei de
pompare i a celor 0
covoare rulante
9 -//
///.// 2- /:-.;:
.
8C! /.- 6) pentru
alimentarea tunurilor de
z#pad#
2 00.
///.// :; -A2.;A
3
8C! /.- 6) pentru
iluminatul stradal
9 -//
///.// 2- /:-.;:
: / .// .//
TOTAL I (fr TVA)
99 30.
///.//
0;0
A-2./A
TVA (19)
0 0/;
:./.// .2 :.A.9A
TOTAL I (cu TVA)
92 ;22
:././/
223
:/0.0;
II - MONTA1
9
P( 0/ /.- 6) - 9///
6)A, montaj 2/ ///.// :2/.9;
0 .// .//
TOTAL II (fr TVA) 2/ ///.// :2/.9;
TVA (19) . ://.// 92;.:2
TOTAL II (cu TVA) 2. ://.// ;3;.A9
III - PROCURARE
9
P( 0/ /.- 6) - 9///
6)A, utilaj
9 3//
///.// 2; A-0.:9
TOTAL III (fr TVA)
9 3//
///.// 2; A-0.:9
TVA (19) 2/- ///.// : 2AA.99
TOTAL III (cu TVA)
9 A/-
///.// -3 2-9.;0

(?(03 D7 E 77 E 777 $r
(20F
92 0..
///.//
200
39..A;
(20 D1GHF
0 .9;
-./.// 39 0A:./-

(?(03 :E27& #E
?,7EC( Dcu (20F
9. ::2
-././/
2;2
A92./9
Nnstalaii electrice interioare
8a fiecare o%iectiv se vor proiecta urm#toarele categorii de instalaii:
- iluminat general, local i prize*
- instalaie de for#*
- instalaii de protecie, inclusiv prize de p#m4nt.
Nnstalaiile electrice interioare se vor executa conform normativului N ? : ? /0,
PC ? 9/: A. etc.
$ircuitele se vor executa cu conductoare Ga sau "n ca%lu de tip $a A,a.
8a fazele urm#toare de proiectare se vor detalia toate aceste categorii de
instalaii.
Instala(ii de alimentare cu ap yi canalizare
Alimentarea cu ap# pota%il# se face de la conducta pu%lic# aflat# "n lungul
drumului naional 'H9A, prin intermediul unui %ranament din eav# de polietilen#
H'PC 'e -/ mm, Pn 93 %ari. Pe %ranament se prevede un c#min de apometru
complet echipat 5contor ap#, filtru impurit#i i ro%inei "nchidere7. 'e aici apa este
pompat# la o%iectivul studiat cu ajutorul unei staii de pompare, prin intermediul unei
conducte de refulare din polietilen# H'PC 'e -/ mm, Pn 93 %ari.
'istri%uia apei pota%ile la consumator, respectiv grupurile sanitare i oficiu, se
face prin intermediul unei staii de hidrofor amplasat# "n incinta o%iectivului propus.
Cvacuarea apelor uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare i oficiu sunt
colectate printr-un racord din tu%uri P)$ ? I= 'n 09/ mm i conduse la un %azin
vidanja%il 5cu dou# compartimente 0 x 2/ mc7. 'e aici apele uzate se vor vidanja
periodic prin grija %eneficiarului.
Devizul obiectului
Alimentare cu ap
potabil
"n mii lei i euro, la cursul
leieuro din data de 0..9/.0//- -9/;3 lei

Valoarea pe categorii
de lucrri, fr TVA
I - LUCRRI DE
CONSTRUCII I
INSTALAII
9 ,ranament de ap# 5de la
reeaua pu%lic# la staia de
pompare7 din eava
polietilen# H'PC 'e 32
mm Pn 93 %ari 0/ ///.// -;3.:;
0
$#min de apometru - $ _
& 9. ///.// 23../A
2
!taie de pompare ap#
pota%il# - instalaii
hidraulice 9-/ ///.// 2 -/:.-A
- $onducta de refulare din
eava H'PC 'e -/ mm, Pn
93 %ari A// ///.//
09
A/..0:
.//
TOTAL I (fr TVA)
9 /:.
///.//
03
93-.32
TVA (19) 0/- 0./.// - A:9.0;
TOTAL I (cu TVA)
9 0:A
0././/
29
92..A9
II - MONTA1
9 .//
TOTAL II (fr TVA) .// .//
TVA (19) .// .//
III - PROCURARE
9 $#min de apometru - utilaj
5apometru 'n -/ mm,
filtru 'n -/ mm7 - ///.// A:.23
0 !taie de pompare ap#
pota%il# - utilaj 5rezervor
tampon "nchis,
electropomp#, recipient tip
hidrofor7 93/ ///.// 2 ;A-.0:
TOTAL III (fr TVA) 93- ///.// 2 AA9.32
TVA (19) 29 93/.// :.;.-9
TOTAL III (cu TVA) 9A. 93/.// - :././-

(?(03 D7 E 77 E 777 $r
(20F
9 02A
///.//
2/
9.3.03
(20 D1GHF 02. -9/.// . :0A.3A

(?(03 :E27& #E
?,7EC( Dcu (20F
9 -:-
-9/.//
2.
;;..A.
Devizul obiectului Canalizare
cursul leieuro din
data de 0..9/.0//-
-9/;3
lei

Valoarea pe
categorii de lucrari,
fara TVA
I - LUCRRI DE
CONSTRUCII I
INSTALAII
9 <acord de canalizare
din tu%uri P)$ tip
I= 'e 09/ mm ./ ///.//
9
093.A3
0
$#mine de vizitare -
$ _ & 2/ ///.// :2/.9;
2
,azin vidanja%il -
instalaii hidraulice 9/ ///.// 0-2.2A
.//

TOTAL I (fr
TVA) A/ ///.//
0
9A/..2
TVA (19) 9: 9//.// -93.0/
TOTAL I (cu TVA)
9/:
9//.//
0
3/3.:2
II - MONTA1
9 .//

TOTAL II (fr
TVA) .// .//
TVA (19) .// .//
III - PROCURARE
.//

TOTAL III (fr
TVA) .// .//
TVA (19) .// .//

TOTAL III (cu
TVA) .// .//

(?(03 D7 E 77 E 777
$r (20F A/ ///.//
0
9A/..2
(20 D1GHF 9: 9//.// -93.0/
(?(03 :E27& #E 9/: 0
?,7EC( Dcu (20F 9//.// 3/3.:2
Drum de acces
Pentru accesul "n zona staiei de sosire a teleschiului, respectiv la parcarea auto,
se impune asigurarea unui drum de acces corespunz#tor. Pentru aceasta, se propune
modernizarea drumului existent pe lungime de 0 6m, cu "m%r#c#minte asfaltic#.
'rumul va avea partea carosa%il# de :./ m, acostamente de 9./ m i rigole pavate
de 9./ m l#ime pe am%ele p#ri sau pe una. 'e asemenea, se propun un num#r de
podee cu deschidere de 9 ? 3 m cu infrastructur# i suprastructur# de %eton monolit.
Parcri auto
+n conformitate cu calculul de dimensionare al domeniului schia%il, se
recomand# executarea unei parc#ri auto pe un singur nivel, cu o suprafa# de
aproximativ /.0. ha, respectiv o capacitate de primire pentru aproximativ 9//
autoturisme 50./ persoane7. Pentru "nceput, se va realiza o parcare pentru ./ de
autoturisme.
Dimensionarea sta(iunii
+n vederea asigur#rii unui raport optim "ntre capacitatea de primire a domeniului
schia%il, capacitatea de transport a instalaiilor de transport pe ca%lu i num#rul
locurilor de cazare, respectiv parcare, s-a procedat i la calculul de dimensionare al
staiunii.
$lasificarea p4rtiilor pe categorii 5GB \ foarte uoara, B \ uoara, & \ medie, '
\ dificila7 s-a f#cut respect4nd 6ormele %ri&ind omologarea, amenajarea, intre(inerea
*i e7%loatarea %)rtiilor *i traseelor de schi %entru agrement, respectiv H.=.<. nr.
03200./0.0//9.
8a calculul capacit#ii de primire a fiec#rei p4rtii s-a utilizat formula de la
$ham%erJ, cu urm#toarele ipoteze:
- timpul de funcionare pentru pu%lic al instalaiilor de transport cu ca%lu este
de 3 ore "n zilele lucr#toare i de : ore la sf4rit de s#pt#m4n# i de s#r%#tori*
- viteza medie a unui schior este de : ms*
- diferena de nivel medie co%or4t# de un schior "ntr-o zi este de 3// m pentru
"ncep#tori, 9-// m pentru avansai, 00// m pentru schiorii %uni i 2/// m pentru cei
foarte %uni*
- coeficientul real de "nc#rcare a unei instalaii "n funcie de tipul instalaiei i
de afluxul de turiti 5zile lucr#toare, zile de s#r%#toare7 variaz# "ntre /,2. si /,;.
Hum#rul de p#turi recomandat pentru staiune s-a calculat pornind de la ipoteza
ca ;/[ din num#rul schiorilor sosii "n staiune vor "nnopta aici.

Nndicele de dotare al staiunii i
(
se refer# la dotarea domeniului schia%il cu
teleferice "n raport cu num#rul de p#turi, respectiv raportul "ntre puterea telefericelor
5produsul "ntre capacitatea de transport i diferena de nivel7 i num#rul de p#turi din
staiune. +n general, acest raport variaz# "ntre 2// pentru staiuni de sejur 5"n raport cu
capacitatea lor de cazareprimire7 i 9/// pentru staiunile de sejur i Kee6-end.
!uprafeele necesare amenaj#rii de parc#ri auto s-au calculat conform
recomand#rilor din staiunile din Alpi, pornind de la ipoteza ca 0,. turiti sosesc "n
staiune "ntr-o main#.

Impactul socio-economic al proiectului:
'A(C P<N)NH' GD<WA 'C &BH$O
TOTAL PERSONAL:
Pentru implementarea proiectului vor fi necesare -; de locuri de munc#, dup# cum
urmeaz#:
9/ persoane lucr#ri de construcii teleschi _ covoare rulante*
0/ persoane lucr#ri de construcii rezervor, captare, anexa staie*
9/ persoane lucr#ri de montaj teleschi*
; persoane lucr#ri de montaj instalaia de z#pad# artificial#*
Personalul operaional dup# implementarea proiectului este compus din 92
persoane.
<ezult# un num#r total de personal de -; _ 92 \ 39 persoane.
8D$B<N 'C &BH$O HDB $<CA(C
'eoarece pentru realizarea o%iectivelor propuse prin prezentul proiect este nevoie
numai de personal specializat i cu experiena "n domeniu, pe durata implement#rii
proiectului nu se vor crea locuri de munc# temporare ci doar permanente.
!e vor crea urm#toarele noi locuri de munc#:
(eleschi:
- 9 ef de zon#*
- 9 ef instalaie, responsa%il tehnic i mecanic trolist 5staia inferioar#7*
- 0 o%servatorisupraveghetori 5staiile intermediar# i superioar#7*
D%servatoriisupraveghetorii vor avea calific#ri electro-mecanice astfel "nc4t vor
putea lucra i ca mecanici troliti, revizori de linie, revizori de vehicule etc.

$ovoare rulante
- 9 x 0 o%servatorisupraveghetori 5mecanici troliti7
Nnstalaia de z#pad# artificial#
- 0 persoane
&aina de %#tut z#pada
- 9 persoane
!alvamont ? supraveghere snoK-par6
- 0 persoane
Personal auxiliar caserie
- 0 persoane
+n total, dup# realizarea investiiei se vor crea 92 noi locuri de munc#.
!e recomand# c# personalul de exploatare de la teleferice, instalaia de z#pada
artificial# i de la mainile de %#tut z#pada s# fie calificat pentru mai multe genuri de
activit#i. 'e exemplu, personalul de la teleschi s# poat# conduce maina de %#tut
z#pada i s# porneasc# instalaia de z#pada artificial# etc.
(D(A8 PC<!DHA8 NH!(<BN(
Hum#rul total de personal instruit care va lucra pe durata implement#rii proiectului
este compus din 0- persoane i anume: ingineri, su%ingineri maitrii "n
specialit#ile construcii, montaje mecanice, electrice i electronice, fapt justificat
de cerinele P.(. <9/ ? 0//2.
'in totalul locurilor de munc# nou create, 92 vor fi pentru personal instruit.
Riscuri poten(iale privind implementarea proiectului:
#resupuneri la di$erite nivele
NIVEL: scopurile proiectului
Ipoteza a): &eninerea tendinei de cretere a cerererii de servicii turistice
Cxplicaie:
Nndicatorii de turism arat# o tendin# de cretere ceea ce permite urm#toarea
previziune: de la 2,;-;,/// turiti "n 9AA/ la .,9//,/// turiti "n anul 0//:*
9
<ata de apariie a noi unit#i private de cazare este ridicat#, ceea ce ilustreaz#
atractivitatea sectorului de turism pentru capitalul privat: de la 20// unit#i de cazare
"n anul 9AA/ la 222; unit#i "n anul 0//0, la nivel naional
0
.
+n !taiunea $heia, num#rul turitilor "nregistrai a crescut de la 3,9-A turitian
"n 0/// la 9;,/// turitian "n 0//-.
2
Ipoteza b): &eninerea interesului pentru schi at4t la aduli c4t i la copii
Cxplicaie:
Hum#rul de articole din ziare dedicate schiului i altor sporturi de iarn# este "n
cretere. 'e asemenea, al#turi de creterea venitului pe familie, ateptat# "n jurul datei
integr#rii "n BC 50//:7, tre%uie menionat# i creterea disponi%ilit#ii de a pl#ti
leciile copiilor care "nva# sporturile de iarn#. >ona Nslaz din staiunea $heia este
potrivit# pentru "nv#area schiului.
Ipoteza c): &eninerea interesului pentru noi destinaii turistice, mai putin
aglomerate
Cxplicaie:
9
!trategia naional# a <om4niei pentru (urism- Prognoza fluxului de turiti
0
$onform Anuarului !tatistic- 0//2
2
'irecia de !tatistic# Prahova
'estinaiile turistice montane tradiionale din judeul Prahova, foarte c#utate la
nivel naional, i-au atins deja limitele de dura%ilitate* oamenii caut# mai degra%# zone
naturale dec4t destinaii turistice zgomotoase i puternic ur%anizate iar staiunea $heia
poate fi foarte atractiv# din acest punct de vedere. 'e asemenea, cererea pentru
turismul rural este mare.
NIVEL: rezultate ayteptate
Ipoteza a): &eninerea parametrilor tehnici ai infrastructurii astfel "nc4t s# corepund#
studiului de feza%ilitate.
Cxplicaie:
$ontractul de lucr#ri include mecanismul de solicitare a unor modific#ri ale
proiectului.
Ipoteza b): 'e%itul de ap# este suficient pentru alimentarea tunurilor de z#pad#
Cxplicaie:
Autoritatea Haional# Apele <omane a comunicat deja datele privind asigurarea
de%itului necesar de 0/ ls pentru alimentarea tunurilor de z#pad#.
Ipoteza c): $ondiiile geo-topo permit construirea unui rezervor "n care s# se adune
apa captat# din p4r4u pentru alimentarea tunurilor de z#pad#.
Cxplicaie:
'iscuiile anterioare purtate cu Romsil&a 5$ompania pu%lic# de management al
p#durilor7 care gospod#rete p#durile din zona Nslaz au ar#tat c# solul i condiiile
topografice permit realizarea construciei. Aceeai concluzie rezult# i din !tudiul de
feza%ilitate.
Ipoteza d): Gora de munc# este disponi%il# "n zon#.
Cxplicaie:
'atele statistice locale arat# ca fora de munc# disponi%il# la nivel local este
specializat# "n domeniul turismului, agriculturii i serviciilor.
Ipoteza e): (emperaturile sunt suficient de sc#zute ca s# permit# funcionarea
tunurilor de z#pad#.
Cxplicaie:
'atele privind temperaturile medii zilnice arat# valori de -- grade "nregistrate din
noiem%rie p4n# "n fe%ruarie, ceea ce este favora%il funcion#rii tunurilor de z#pad#.
-
-
'ate furnizate de Administraia Haional# de &eteorologie
Ipoteza g) &eninerea interesului investitorilor de a dezvolta afaceri "n domeniul
turismului*
Cxplicaie:
'atele Prim#riei &#neciu arat# ca au fost concesionate parcele pentru construcia
a - pensiuni, un hotel i 3 magazine.
Ipoteza f): &eninerea i organizarea ta%erei de copii din staiunea $heia i Parcul de
iarn# s# manifeste un interes pentru ta%erele de copii "n vederea "ncheierii unor
acorduri pentru acces.
Cxplicaie:
+n zona $heia exist# dou# ta%ere de copii 5!uzana i $heia7. 'atorit# dezvolt#rii
facilit#ilor pentru practicarea schiului, este de ateptat ca ta%#ra s# fie organizat# "n
%aza leciilor de "nv#are a schiului.
-iscuri !i $lexi*ilitate
Riscuri corelate cu presupunerile
Pentru o parte din presupunerile de mai sus sunt discutate riscurile iar analiza
acestora este util# pentru o mai %un# planificare
.
.
8ro,leme a%$rute 'n contractarea *i9sau derularea asisten(ei tehnice %entru
dirigen(ia de *antier
Driginea riscului: este "n afara controlului proiectului dar pot fi utile pentru
preg#tirea implement#rii c4t mai %ine posi%il permi4nd "nceperea activit#ii
dirigintelui de antier chiar din prima zi a angaj#rii sale0
+i%sa a%ei %entru tunurile de :a%ad$
Driginea riscului: nu sunt disponi%ile "nregistr#rile multi-anuale ale de%itului iar
informaiile se refer# doar la ultimii ani. &#suratorile directe nu sunt prea exacte
astfel c# este posi%il s# se "nregistreze perioade de secet#.
;nteres sc$:ut din %artea <gen(iei %entru ta,erele de ele&i %entru utli:area
#acilit$(ilor o#erite de %arcul de iarn$
Driginea riscului: lipsa de stimulente pentru managementul ta%erei astfel "nc4t s#
apeleze la facilit#ile parcului de iarn#.
.
Hu sunt analizate riscurile de pro%a%ilitate redus#.
;nteres sc$:ut al sectorului de a#aceri de a %lasa #acilit$(i de ca:are 'n :ona ;sla: sau
'n :ona sta(iei de sosire a %)rtiei de schi0
Driginea riscului: afacerile din zon# sunt momentan mici sau medii* capitalul
local este modest astfel c# dezvoltarea tre%uie s# se %azeze pe capital extern 5din
judeul Prahova7.
<N!$B<N legate de operarea parcului de iarn#
3

'in perspectiva experienei internaionale i a experienei de manageriere a unor
staiuni similare din judeul Prahova, tre%uie luate "n seam# i controlate unele riscuri
care influeneaz# %eneficiile i costurile staiunii de schi. Analiza este prezentat# "n
ta%elul de mai jos. &ulte riscuri sunt legate de starea vremii.
!e recomand# ca planul de management al parcului s# includ# diminuarea
riscurilor, o asemenea a%ordare av4nd efecte pozitive asupra fluxului de numerar al
parcului. &#suri "n detaliu sunt prezentate "n capitolul de m#suri pentru
managementul riscurilor.
(a%elul 1 ? 'escrierea riscurilor cu care se poate confrunta parcul de iarna de la $heia
Risul identificat Analiza riscului Probabilitat
e
7
Msuri de
diminuare a
riscului
Hum#rul de zile
f#r# z#pad# este
mai mic dec4t "n
ultimii 2-- ani
<iscul determinat de
insta%ilitatea vremii
poate induce
nesigurana
veniturilor sau a
fluxului de numerar
0.[ -Planul de investiii
include tunuri de
z#pad# care vor
funciona "n zilele
cu temperaturi mai
mici de -- grade
$elsius.
-Drganizarea de
aciuni speciale
5concursuri etc7 "n
zilele "nsorite.
'rumurile de
acces %locate de
z#pad#
<apoartele din
ultimii 9/ ani arat#
c# drumurile de
acces sunt %locate
cam 9/ zile pe
.[ -Preg#tiri pentru
"nl#turarea z#pezii
pentru a putea
ajunge la p4rtie
3
Cxperiena internaional# i local# arat# c# un plan %ine g4ndit pentru diminuarea riscurilor se reflect# "n nivelul mai
ridicat al profitului provenit din exploatarea facilit#ilor pentru schi
:
,azat pe managementul staiunii de schi Bu*teni
durata sezonului de
iarn#.
Atractivitatea mai
mare a altor
staiuni
Alte patru staiuni
pentru schi 5Azuga,
,uteni, Predeal i
Poiana ,raov7 se
afl# la o distan#
medie de ;/ 6m fa#
de $heia.
!unt staiuni %ine
cunoscute, turitii
sunt o%inuii s# le
viziteze.
0.[ Cforturi pu%licitare
pentru a evidenia
oferta specific# a
staiunii $heia:
parcul de iarn#
preg#tit mai ales
pentru copii care
au po%ilitatea de a
practica schiul sau
care vin pentru
tu%ing ori s#niu.
$ampania de
pu%licitate tre%uie
s# fie coerent# i
continu#.
$osturi mari
pentru energia
electric#
Principalul cost de
intrare este cel
pentru energia
electric#. )ariaii
mici ale costului pot
afecta
profita%ilitatea.
'etaliile privind
acest risc i
suscepti%ilitatea
proiectului fa# de
aceast# varia%il#
sunt prezentate "n
Analiza cost-
%eneficiu i "n
Analiza economic#
i financiar#.
.[ $a mai sus.
$ampania tre%uie
s# fie agresiva,
%azat# pe oferta de
tip ha%%= hours cu
gratuitate pentru
transportul pe
ca%lu.
Glux sc#zut de
turiti
&otivul principal al
vizit#rii staiunii va
fi "nv#area schiului
astfel "nc4t num#rul
de zile favora%ile
.[ Planificarea de
evenimente pentru
sporirea num#rului
de turiti atunci
c4nd tunurile de
acestui scop va
influena indirect
num#rul de turiti i
durata sejurului.

z#pad# sunt "n
funcie 5z#pada
produs# de acest
sistem se menine 2
s#pt#m4ni dac#
temperatura
r#m4ne su% --
grade7.
Msuri pentru manaementul riscurilor
<iscul cel mai evident pentru o staiune de schi este acela determinat de variaiile
vremii "n raport cu condiiile dorite.
Acest risc prezint# totodat# un grad ridicat de incertitudine. Cxist# trei metode
principale pentru managementul acestui risc:
- Preg#tirea 5planificarea7 pentru situaiile cele mai dificile*
- Preg#tirea unor alternative*
Apelarea la metode de management financiar pentru minimizarea riscurilor.
Nndiferent dac# se alege o metod# sau mai multe, tre%uie avut "n vedere faptul c#
riscurile asociate schim%#rilor vremii sunt riscuri ireversi%ile.
Primele dou# metode pot fi incluse cu uurin# "n planul de dezvoltare i
"m%un#t#ite prin intermediul programului de management. A treia metod#, cu toate c#
asigurarea financiar# ar fi de preferat "n condiii normale, necesit# at4t un nivel ridicat
al calit#ii managementului staiunii c4t i o opiune de pia# %ine dezvoltat#. +n acest
proiect nu se a%ordeaz# modalitatea financiar# de reducere a riscurilor.
$ostul ataat este du%lu:
Pe de o parte, costurile de preg#tire a unor aciuni alternative 5pentru principalele
activit#i legate de practicarea schiului7*
Pe de alt# parte, "n cazul alternativei, costurile apar "n pierderile de profit.
&omentul "n care riscurile se manifest# "n realitate este de asemenea relevant. D
zi rea, neateptat#, conteaz# mai mult "n primii . ani dec4t "n urm#torii . i chiar mult
mai mult dec4t "n a doua decad# a orizontului de timp de 0/ de ani.
Cste de la sine "neles c# "n primii . ani de operare a facilit#ilor create tre%uie
acordat# o atenie deose%it# unor aciuni %ine g4ndite de reducere a efectelor
determinate de vremea rea.
Plan pentru reducerea riscurilor
$a o regul# general#, spiritul de %un gospodar poate contri%ui la reducerea
riscurilor.
(urismul are drept scop atragerea turitilor i "n acest sens se poate vor%i despre
dou# faete ale turismului:
- (urismul ofer# posi%ilitatea de a admira frumuseile naturii sau de a o%ine un profit
de pe urma capitalului natural*
- (urismul ofer# posi%ilitatea de a face ceva distractiv.
Principala pro%lem# a unei staiuni pentru schi este aceea de a-i p#stra
atractivitatea at4t "n privina ofertei pentru practicarea schiului 5s# fie c4tig#toare "n
competiia cu alte staiuni7 c4t i "n privina ofertei turistice atunci c4nd practicarea
schiului nu este posi%il#.
<educerea riscurilor presupune aciuni "n am%ele direcii:
- Practicarea schiului s# fie posi%il# c4t mai mult timp*
- Drganizarea unor activit#i interesante, atractive, atunci c4nd nu se poate schia.
Bn risc foarte periculos este incapacitatea de a lua i aplica cele mai potrivite
decizii: interese mult prea diversificate i cunotine limitate "n privina
managementului unei staiuni pentru schi pot amenina succesul economic al
dezvolt#rii planificate, "n condiiile existenei unei singure piee europene.
Pentru evitarea acestui risc periculos va fi organizat un program extensiv de
instruire i se va face o selecie foarte atent# a companiilor care doresc s#
concesioneze. $osturile de instruire de aproximativ 0/./// CB<D, sunt prev#zute "n
proiectul de %uget.
&#suri complementare pentru meninerea riscurilor su% control
D revizuire calitativ# a presupunerilor listate ca %az# pentru previziunile f#cute "n
proiect rezum# urm#toarele riscuri privind profita%ilitatea proiectului i m#surile
corelate pentru diminuare:
<eclam# i promovare:
!taiunea $heia tre%uie s# fac# fa# concurenei altor p4rtii de schi tradiionale
din judeul Prahova - >inaia, <:uga i din judeul ,raov - 8redeal.
Pentru a reduce impactul determinat de Eefectul noului venitF proiectul a
planificat activit#i de promovare.
$osturile de pu%licitate vor proveni din afara proiectului. (otui, $onsiliul 8ocal
va amplasa panouri i va distri%ui pliante "n toate locurile de cazare pentru a face
cunoscut# p4rtia de la $heia.
!e recomand# "n mod deose%it ca pentru realizarea profesional# a acestei
activit#i s# fie contractat# o companie de advertising.
<esurse umane:
Bn avantaj important al personalului local este cunoaterea "n am#nunt a nevoilor
zonei montane. Personalul $onsiliului 8ocal are suficient# experien#.
'in punct de vedere instituional, $onsiliul 8ocal este "ns#rcinat cu sta%ilirea
unei companii comerciale care sa exploateze facilit#ile create.
IV. PROMOVAREA TURISMULUI SI PUBLICITATEA TURISTICA
Obiectivele de comunicare urm#resc crearea notoriet#ii m#rcii i prezentarea
avantajelor produsului turistic %alnear i montan, "m%un#t#irea imaginii, c4tigarea
unei poziii mai %une "n ierarhia domeniului turistic i fidelizarea turitilor de pe cele
dou# piee: intern# i extern#.
Grupuri int Motive pentru alegerea grupurilor (int
Populaia local# Nnfrastructura propus# are impact direct i rapid
asupra veniturilor la nivel local i asupra pieei
locurilor de munc#.
Prin infrastructura propus# se creaz# "n mod
direct 92 locuri de munc#.
8ipsa altor alternative pentru dezvoltare
economic# "n zona int#.
(uritii vor %eneficia indirect de diversificarea
ofertei de turism "n zona staiunii Cheia
5artizanat, ceramic#, etc.7 i vor crete veniturile
pe persoan#.
(uriti venii "n excursii de
durat# lung#medie
+n general turitii se cazeaz# pentru mai puin de
0-2 zile, din cauza ofertei turistice putin
diversificat#, epuiza%il# "n una-dou# zile.
Nnfrastructura propus# va contri%ui la m#rirea
sejurului "n staiune.
(uriti venii pentru o zi Btilizatorii direci ai infrastructurii propuse ?
p4rtia de schi va fi uor accesi%il# pentru
locuitorii din Ploieti i ,ucureti.
Clevi "n ta%ere Dferta de divertisment este foarte limitat#, mai
ales "n sezonul de iarn#. (otui, "n zon# este
folosit# de mai %ine de ./ de ani o ta%#r# pentru
elevi care %eneficiaz# de un peisaj pl#cut, de
linite i este lipsit# de pericole.
Afaceri locale 'ezvoltarea afacerilor ? se creaz# locuri de
munc#, crete venitul local.
Campania publicitar:
$HCNA este o marc# puternic# %azat# pe "nelegerea consumatorului i pe
exprimarea sensului emoional al produsului incluz4nd elemente execuionale ?
mijloace i instrumente de lucru ale politicii promoionale.
Promovarea staiunii turistice $HCNA tre%uie adaptat# "n sensul transmiterii de
mesaje menite s# informeze pu%licul int# asupra punctelor de atracie a staiunii, s# le
dezvolte o atitudine pozitiv# c#tre imaginea acestei zone turistice.
&odalit#ile concrete de promovare a produsului turistic sunt prezentate "n
continuare.
Publicitate neconven(ional: relaii pu%lice, mar6eting direct, neK media,
materiale promoionale, manifest#ri promoionale, pachete oferte speciale.
Rela(ii publice
Marketing direct ? asigurarea recepion#rii mesajelor i informaiilor de c#tre
turitii staiunii prin comunicarea personalizat#, atragerea de clieni noi i
recompensarea clienilor fideli 5programe de motivare destinate ageniilor de turism7.

New Media
Internet
Facilit(i pentru copii - copii p4n# la : ani %eneficiaz# de gratuitate
Alte facilit(i: includerea "n pachetul de servicii a unor aciuni cu titlul gratuit,
reducere de tarif pentru grupuri peste minim 0. persoane, cadouri oferite tinerilor
c#s#torii "n voiaj de nunt#.
Pachete / oferte speciale ? programe de valorificare a potenialului turistic a
staiunii $HCNA i a "mprejurimilor.
Programe culturale
Publicitate clasic: televiziune, pres#, radio, panotaj.
V. IMPACTUL ECONOMIC, ECOLOGIC SI SOCIO-CULTURAL AL
DEZVOLTARII TURISMULUI IN ZONA

#rotecia mediului %n zona montan
&ediul ca i calitatea lui reprezint# conditia fundamentala a desfasurarii eficiente
a activit#ii de turism.
'e aceea i dezvoltarea turismului montan reclam# "n permanen# protejarea i
conservarea resurselor naturale i antropice a integrit#ii mediului am%ient "nteles "n
toat# complexitatea sa.
#ro*leme leate de deradarea mediului
+n zona montan# din ara noastr# pro%leme legate de degradarea mediului apar cu
deose%ire "n zonele cu circulaie intense
Astfel c# pe )alea Prahovei se pot remarca uor unele din consecinele lipsei
proteciei patrimoniului natural ca:
a7 fenomene vizi%ile de eroziune "n zonele "nalte ale platformelor montane datorate
pistelor de acces c#tre p4rtiile de schi, instalaiilor mecanice de urcat 5transporturi pe
ca%lu7, p#unatului intens etc.
%7 degradarea p#durilor prin defri#ri necontrolate
c7 degrad#ri ale peisajului natural datorate exploat#rilor economice 5miniere, roci de
construcii, lucr#ri forestiere7
d7 prezena resturilor menajere lasate de turiti
e7 multitudinea vetrelor de foc pe v#i sau zone deluroase
f7 t#ieri neraionale de %razi i ali copaci
g7 "ntreinerea necorespunz#toare a potecilor i traseelor turistice, fenomen cu aspecte
directe asupra mediului "nconjur#tor
h7 lipsa de control asupra %unei desf#ur#ri a activi#ilor turistice i asupra normelor
de protecie a mediului
i7 lipsa unei educaii i culturi pentru turismul montan mai ales "n r4ndul tineretului
-olul statului %n protecia mediului
!tatul nu a fost indiferent la necesitatea proteciei mediului motiv pentru care "n
anul 9AA. emite legea proteciei mediului nr. 92: prin care definete cadrul general al
conserv#rii naturii pe %aza principiilor i elementelor strategice "n scopul asigur#rii
unei dezvolt#ri dura%ile.
Astfel "n articolul 2 al acestei legi sunt impuse urm#toarele principii:
9. Precauie "n luarea deciziilor
0. Prevenirea riscurilor ecologice i a producerii daunelor
2. $onservarea %iodiversit#ii i a ecosistemelor specifice mediului natural
-. E$el ce polueaz#, pl#teteF
.. +nl#turarea cu prioritate a poluanilor care pericliteaz# direct i grav s#n#tatea
oamenilor
3. $rearea sistemului naional de monitorizare a mediului
:. Btilizarea dura%il# a resurselor naturale
;. &eninerea i ameliorarea calit#ii mediului prin reconstrucia zonelor deteriorate
A. $rearea unui cadru de participare a organizaiilor neguvernamentale dar i a
populaiei la ela%orarea i aplicarea deciziilor
9/. 'ezvoltarea cola%or#rii internaionale pentru asigurarea calit#ii mediului
+n acest fel prin lege statul rom4n recunoate tuturor cet#enilor dreptul la un
mediu s#n#tos, iar o%ligaia expresa de a proteja mediul revine autorit#ilor
administrative centrale 5ministerul apelor i p#durilor7, unit#i administrative locale i
tuturor persoanelor fizice i juridice.
Protejarea patrimoniului turistic e influenat# "n mare m#sur# de contiin#
ecologic# a populaiei, de respectul acesteia pentru natur#, pentru locuri istorice pentru
monumente de art#, pentru arhitectur#, toate create de-a lungul timpului.
!-a putut constata c# educarea turitilor este necesar# nu numai pentru protejarea
naturii ci i pentru sigurana lor deoarece "n muni necunoaterea unor reguli sau a
unor poteniale pericole poate avea urm#ri grave.
'e aceea "n ara noastr# preocup#ri de declarare ale unor zone protejate au existat
"nc# de la "nceputul secolului RR, iar "n present exist# .;3 de o%iective i arii
protejate adic# -.;[ din tertoriul #rii, iar cele mai multe situate "n zona montan#,
dintre acestea un interes aparte "l dein parcurile naionale care conform statisticilor
sunt "n num#r de 90.
'ei au fost declarate ca atare, aceste zone protejate nu funcioneaz# "n prezent,
iar activitatea turistic# in interiorul lor nu se def#oar# dupa nite principii ecologice
%ine precizate.
(urismul montan dispune de largi posi%ilit#i de dezvoltare printr-o valorificare
superioar# a potenialelor zone carpatice prin amenajarea unor masive montane "nc#
neexploatate dar i printr-o consolidare i "m%un#t#ire a "ntregii oferte turistice
montane la care tre%uie adaugat# activitate susinut# de promovare i de satisfacere
"nalt# a cerinelor turitilor pentru turismul montan.

Starea mediului natural:
"tarea calitii atmos$erei
Poluarea de fond:
Poluarea de fond reprezint poluarea existent n zonele n care nu se
manifest direct influen(a surselor de poluare.
!taiile de supraveghere a polu#rii de fond se amplaseaz# "n zone convenional
`curate`, situate la altitudini cuprinse intre 9/// - 9.// m i la distane de minimum
0/ 6m de centre populate, drumuri, c#i ferate, o%iective industriale etc.
$oncentraiile poluanilor din aer i precipitaii, m#surate "n aceste zone
constituie indicatori preioi pentru evaluarea polu#rii la nivel regional i glo%al.
Poluarea de impact
Poluarea de impact este poluarea produs n zonele aflate sub impactul
direct al surselor de poluare.
!tarea atmosferei este evideniat# prin prezentarea urm#toarelor aspecte: poluarea
de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaiilor atmosferice, situaia ozonului
atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de ser# i unele manifest#ri ale
schim%#rilor climatice.
'in analizele efectuate "n perioada 0//2 ? 0//. de c#tre la%oratorul A.P.&.
Ploieti, "n zona &unicipiului Ploieti, se constat# urm#toarele:
Ploile acide:
'eoarece precipitaiile sunt deose%it de eficiente "n sp#larea atmosferei,
parametrii lor de calitate constituie indicatori preioi pentru evaluarea efectelor
surselor de poluare a atmosferei at4t la nivel regional cat i la nivel local.
Ploile acide reprezint# un puternic factor de stres chimic asupra mediului. =radul
ridicat de aciditate al precipitaiilor, evideniat la scar# glo%al#, are la %aza prezena
unor cantit#i aprecia%ile de acid sulfuric i acid azotic, provenii din oxidarea "n
atmosfer# a dioxidului de sulf i a oxizilor de azot i reacia, "n faz# umed#, cu
pic#turile de ap# din nori sau cu vaporii de ap# din atmosfer#. Ploile acide sunt
rezultatul conversiei dioxidului de azot i a dioxidului de sulf. Ddat# ajuni "n
atmosfer#, aceti oxizi sunt transportai la distante mari fa# de sursa de emisie, iar
prin intermediul precipitaiilor se depun pe suprafaa solului.
Ploile acide pot afecta, toate componentele mediului %iotic i a%iotic, natural sau
construit. Astfel, sunt degradate apele de suprafa#, cele su%terane, solul, flora i
fauna, i nu "n ultimul r4nd s#n#tatea uman#. Cfecte negative evidente ale ploilor acide
au fost constatate asupra ecosistemelor forestiere.
Acizii sulfuric i azotic i eventualii lor produi de reacie coninui "n precipitaii
conduc la acidifierea 5sc#derea pH-ului7 acestora, fiind "n cea mai mare m#sur#
rezultatul activit#ilor antropice i , "n particular, a arderii com%usti%ililor fosili "n
urma c#reia se degaj# "n atmosfer# oxizi de sulf i de azot.
8a%oratorul serviciului de &onitorizare, !inteza si $oordonare din Agenia
pentru Protecia &ediului Prahova efectueaz# analiza precipitaiilor colectate de la
staiile: <.A Ploieti, &eteo $4mpina, &eteo ,uteni, &eteo Azuga i &eteo $heia.
!-au efectuat analize pentru urm#torii indicatori: pH, conductivitate,
aciditatealcalinitate, sulfai, cloruri, amoniu, azotai, azotii, calciu i magneziu.
0limentarea cu ap pota*il a populaiei
+n judeul Prahova, "nc# de la "nceputul anului 0///, din totalul celor 9/-
localit#i, -- dispuneau de sisteme centralizate de alimentare cu ap#. Procesul
investiional "n acest domeniu, "n perioada 0//9-0//0, a fost dinamic, astfel c# aprox.
3. de localit#i au "n funciune sisteme centralizate de alimentare cu ap#.
D serie de localit#i au %eneficiat de fonduri de investiii pentru dezvoltarea i
"m%un#t#irea sistemelor de alimentare cu ap# pota%il#. Astfel, prin fondurile !apard
s-au dezvoltat urm#toarele proiecte: QCxtindere reele distri%uie ap# "n comuna
,re%u, satele &#n#stire i &egieescF, Q Cxtindere i modernizare reele distri%uie
ap# "n comuna $ornuF, Q Alimentare cu ap#F "n comuna G4nt4nele, Q $onstruire
sistem zonal alimentare cu ap# "n comuna )4lc#neti, comuna $osminele i comuna
'um%r#vetiF, Q !istem zonal alimentare cu ap# "n comuna Lugureni -satele Lugureni
i &arginea P#durii i comuna =ura )adului - satele =ura )adului Perunari i
(ohaniF.
"tarea solurilor
!olul este alc#tuit din: material mineral provenit din dezagregarea i alterarea
rocilor, material organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenit#
din precipitaiile atmosferice sau irigaii i din aer. Proporia "n care aceste
componente se g#sesc "n sol determin# gradul de fertilitate a solului.
5[ din suprafa#7
Hr.
$rt.
$ategoria de
folosin#
$8A!C8C 'C $A8N(A(C H&,
&edia
Ludefolosin
#
$lasa de
calitate
N NN NNN N) )
9. Ara%il :,2 23,: 2:,2 9:,: 9,/ .3,. NNN
0. P#uni_f4nee - 0,- 09,0 2A,3 23,; 0A N)
2. )ii 0,- 0-,A -2,2 0:,. 9,A -A NNN
-. 8ivezi /,0 A,- 2:,2 -A,; 2,2 -/,3 N)
+n judeul Prahova, repartiia solurilor pe categorii de folosin# este urm#toarea:
- teren ara%il ? 9-..993 ha*
- p#une i f4nee? 9/;.A0A ha*
- vi# de vie ? ;.:.. ha*
- livezi 90.;;/ ha
Nr. crt. Categoria de
folosin(
Suprafa(a(ha)
2004
Suprafa(a(ha)
2005
din total
supr. agricol
2005
9 Ara%il 9--./:3 9-..../ .0,;A
0 P#uni 3A./9- :/.203 0.,..
2 G4nee 23.A0. 2:.3;9 92,3A
- )ii ;.03- ;:.. 2,9;
. 8ivezi 90.;0. 90.;;/ -,3;
Total agricol
0:9.9/- 0:..9A0 9//

+n anul 0//., "n judeul Prahova s-a aplicat, pe o suprafa# de A/.-;- ha, o
cantitate de :-9. t "ngr##minte.
AHNG <A !ucursala (eritoriala Arge ? ,uz#u, Bnitatea de Administrare
Prahova administreaz# toate amenaj#rile de irigaii, desecare i com%aterea
eroziunii solului din judeul Prahova.
+n ceea ce privete irigaiile, unitatea are in administrare amenaj#rile:
Mo&ila ?ul%ii ? !uprafaa amenajat# 9;.0 ha , ce cuprinde staia de punere su%
presiune ,uda i plotul aferent 5 reea de conducte "ngropate 7
+eaot ? !uprafaa amenajat# eligi%il# 9.// ha , ce are "n componen# $analul 8eaot
principal i o reea de canale aferente ce deriv# din acesta, "nsum4nd 02,3 6m .
@r$g$ne*ti ? !uprafaa amenajat# 90;3 ha, ce cuprinde !taia de pompare de %az# i o
reea de canale ce "nsumeaz# 0,. 6m .
;a:ul Morilor 8raho&a ? !uprafaa amenajat# 9/3- ha, ce cuprinde canalul principal
0. 6m i dou# canale secundare, "n lungime de -,3 6m .
+n judeul Prahova exist# numeroase societ#i ce-i desf#oar# activitatea "n
domeniul industriei petroliere, care au %ataluri de stocare a deeurilor industriale i
periculoase 5n#moluri de la rafinare, lamuri, gudroane acide7, precum: !.$. <afin#ria
A!(<A <D&AHA !.A. Ploieti, !.$. PC(<D(C8-8BIDN8 !.A., !$ PC(<D& !A
!ucursala PC(<D,<A>N, !.$. <D&PC(<D8 ,ucureti - Punct de lucru <afin#ria
)C=A Ploieti, !.$. !teaua <om4na !.A. $4mpina.
'e asemenea, sunt stocate cantit#i mari de cenui piritice i fosfogips provenite
de la fostul !.$ <D&GD!GD$HN& !.A. )alea $#lug#reasc#.
(oate aceste depozite de deeuri industriale constituie presiuni importante asupra
calit#ii solurilor din judeul Prahova.
Agenia pentru Protecia &ediului Prahova monitorizeaz# calitatea solurilor din
punct de vedere al coninutului de metale grele "n sol 5$d, P%, >n, Hi, $u7, din
imediata vecin#tate a principalelor artere de circulaie din jude.
+n urma monitoriz#rii calit#ii solului din punct de vedere al coninutului de
metale grele, "n cele 99 puncte de pe 'H 9 i "n . puncte de pe )alea (eleajenului,
valorile medii anuale m#surate pentru nichel, cadmiu, zinc, cupru, dep#esc valorile
normale "n sol 5conform Drdinului &inisterului &ediului :.3 9AA:7, dar aceste
valori nu dep#esc pragurile de alert# pentru tipurile de folosine sensi%ile i mai puin
sensi%ile .
+n vederea monitoriz#rii calit#ii solului, s-au efectuat de c#tre Dficiul Ludeean
pentru !tudii Pedologice i Agrochimice Ploieti o serie de studii pedologice,
destinate realiz#rii - reactualiz#rii sistemului judeean 5naional7 de monitorizare sol-
teren pentru agricultur# .
"tarea pdurilor
!uprafaa total# a fondului forestier "n judeul Prahova este de 92A.2A: ha, din
care fond forestier proprietatea statului ? 99A.;A: ha i fond forestier privat ? 9A..//
ha.
'in totalul p#durilor administrate de 'irecia !ilvic# Ploieti, :9[ reprezint#
p#duri natural fundamentale, constituite din specii principale de %az#, precum fagul,
%radul, molidul, stejarii, z#voaiele de plopi i s#lcii, :[ ar%orete derivate, constituite
din specii secundare de interes economic mai mic, precum carpenul, jugastrul, ulmul,
mesteac#nul i 00[ ar%orete artificiale de molid, pin i plopi euramericani, "n afara
arealului pentru producerea de lemn de celuloz#.
'istri%uia suprafeei p#durilor 599-.:.A,3 ha7 dup# principalele forme de relief
este urm#toarea:
$4mpie - A22.3 ha, adic# :[ din total
'eal - 23.:A ha, adic# 29[ din total
&unte - ::0-: ha, adic# 30[ din total
Aciunea de monitorizare a st#rii de s#n#tate a p#durilor din judeul Prahova se
execut# prin reeaua de sondaje permanente 5-x-6m7, "n %aza Programului de
cercetare apro%at i finanat de <C=NA HAWNDHA8O a PO'B<N8D<, respectiv a
8egii nr. --- privind funcionarea !istemului naional de monitorizare sol-vegetaie
forestier# pentru silvicultur#.
"tarea radioactivitii mediului
Pe teritoriul judeului Prahova exist# dou# staii de supraveghere a
radioactivit#ii mediului staia <A 23 Ploieti i staia <A /: ,a%ele, staii ce fac parte
din <eeaua Haionala de !upraveghere a &ediului, prev#zut# cu o dotare unitar# de
echipamente i "n care programele de supraveghere a radioactivit#ii mediului se fac
dup# o metodologie unic# de prelevare, preg#tire i m#surare a pro%elor de mediu.
!taia de !upraveghere a &ediului 23 ? Ploieti 5staie de c4mpie situat# la o
altitudine de 9:: m7 este o staie de lucru cu program de 99 ore i efectueaz#
prelev#ri i m#sur#ri de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ap# pota%il#, ap#
%rut# din r4ul (eleajen, sol necultivat i vegetaie spontan#, "n scopul detect#rii
creterilor nivelelor de radioactivitate "n mediu si realiz#rii avertiz#rii alarm#rii
factorilor de decizie.
CONCLUZII:

Aude(ul 8raho&a %re:int$ o distri,u(ie oarecum
omogen$ a o,iecti&elor turistice, de*i se remarc$
:one turistice distincte0 B %rim$ :on$ o re%re:int$
&alea su%erioar$ a 8raho&ei *i Masi&ul Bucegi,
'm%reun$ cu *irul sta(iunilor din lungul 8raho&ei0 B
alt$ :on$ natural$ o re%re:int$ ?alea Teleajenului cu
Masi&ul Ciuca*, c$reia i se adaug$ sta(iunea >l$nic0
< treia :on$ o re%re:int$ ?alea @o#tanei, :on$ 'n curs
de de:&oltare0
Ciind numit$ du%$ cea mai #rumoas$ regiune a Car%a(ilor, ?alea
8raho&ei, "taiunea Cheia %re:int$ interes at)t %entru turi*ti c)t *i %entru in&estitori0
Cheia este una din staiunile montane aflate "ntr-o promi#toare dezvoltare, av4nd
"n prezent "n preg#tire un proiect complex de amenajare a unei p4rtii dotat# cu
instalaie de transport pe ca%lu, care s# pun# "n valoare infrastructura de cazare
existent#, dezvoltat# cu prec#dere "n ultimii ani, ca urmare a factorilor naturali
deose%it de prielnici i a unui peisaj foarte pitoresc.
<egiunea Prahovei ofer# atracii turistice cu totul remarca%ile. Pe l4ng#
adev#ratele comori istorice din acest spaiu, judeul mai %eneficiaz# i de o zon#
montan# de un pitoresc deose%it 5considerat# a fi cea mai frumoas# regiune a
$arpailor7.
Garmecul peisajului munilor ,ucegi i $iuca, c4t i a v#ilor Prahovei i
(eleajenului, accesi%ilitatea regiunii 5din toate p#rile7, numeroasele staiuni, ofer#
excelente perspective tuturor turitilor.
BIBLIOGRAFIE:
97http:KKK.tourismguide.rohtmlorasePrahova$heiao%iectivebturistice.php
07 http:KKK.infoghidromania.comstatiuneabcheia.html
27 http:KKK.hoinari.roindex.phpccu\9.0A990//2/:2/
-7 http:KKK.informatiaprahovei.roindex.phpmiturism-2-categturismA33--
odihn-i-tratament-in-staiunea-cheia
.7 http:ro.Ki6ipedia.orgKi6i&[$-[;2n[$-[;2stireab$heia
37 http:KKK.turism-%log.rotagstatiune-montana
:7 http:KKK.calificativ.ro'<B&C(NNb8Ab$HCNA-a9-0A;.html
;7 http:KKK.allseasons.rozonebturisticebromaniao%iectivebturistice-cheia.html
A7 Proiect $heia 0; Nanuarie 0//.
9/7 'irecia Ludeean# de !tatistic# Prahova
ANEXE
PLANE:
(rasee turistice din zona Cheia:
1F /udeul #rahova . Iarta turistic
2F /udeul #rahova . -eeaua cilor rutiere

JF Iarta turistic !i poze din
Munii &anu

Organizarea Si Amenajarea Statiunii Cheia Indicatori Turistici

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Organizarea Si Amenajarea Statiunii Cheia Indicatori Turistici

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N

AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL

Pyuni Fne(e Vii

S-ar putea să vă placă și