Sunteți pe pagina 1din 3

Alexandru Lapusneanul

Pierzandu-si tronul in prima domnie din pricina tradarii boieresti, Lapusneanu se


intoarce cu oaste otomana, hotarat sa si-l reia. In apropiere de Tecuci, este intampinat de
postelnicul Veverita, vornicul Motoc, spatarul Spancioc si Stroici care il satuiesc sa se
intoarca deoarece poporul nu-l vrea. !aspunsul lui Lapusneanu este memorabil" Daca
voi nu ma vreti, eu va vreu () si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge
ori cu voia, ori fara voia voastra. #unoscator al slabiciunilor omenesti, prevazator si
viclean, Lapusneanu le da drumul celorlalti boieri, pastrandu-l pe Motoc, caruia ii spune"
Te voi cruta caci imi esti trebuitor, ca sa ma mai usurezi de vlastamurile norodului.
Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul.
In capitolul al doilea, $andurile de razbunare ale voievodului prind viata" cetatile sunt
arse, boierii sunt ucisi la cea mai mica greseala dregatoreasca, la cea mai mica
plangere ce i s-arata. Privelistea san$eroasa a capetelor spanzurate la poarta cetatii
domina emblematic capitolul al doilea. Intr-una din zile, o vaduva al carei barbat usese
ucis de curand o opreste pe strada pe doamna !uxanda cerandu-i sa intervina pentru a se
curma varsarea de san$e" i sa dai sama, doamna! () ca lasi pre barbatul tau sa ne
taie parintii, barbatii si fratii. Inspaimantata, !uxanda incearca sa intervina pe lan$a
san$erosul ei sot caruia ii marturiseste ca ii este rica. Lapusneanu ii promite un leac de
frica.
#apitolul al treilea este centrat pe momentul culminant al actiunii" uciderea celor %& de
boieri. Aceasta este preatata de sosirea domnitorului la mitropolie, unde, disimulant,
acesta tine o desantata cuvantare prin care-si cere iertare, totul incheiandu-se cu
invitarea boierilor la un ospat, la curtea domneasca. Spancioc si Stroici, presimtind
prime'dia, u$ in Polonia. La sarsitul ospatului, conorm unui scenariu alcatuit initial cu
san$e recem %& de boierisunt ucisi de catre lee$iii domnitorului de$hizati in servitori. In
timpul macelului, Lapusneanu luase pe "otoc de mana si se trasese langa o fereastra
desc#isa, de unde privea macelaria ce incepuse. $l radea% iar "otoc, silindu-se a rade
ca sa placa stapanului, sitea parul zburlindu-i-se pe cap.
Intre timp, multimea se adunase la porti si ameninta sa intre in curte. Intrebati de armas
ce vor, oamenii cer capul lui "otoc pe care Lapusneanu li-l da pentru ca sunt prosti,
dar multi. (in capetele mortilor, asezate dupa ran$, crudul Lapusneanu ace o piramida
pe care i-o arata doamnei ca leac de frica. Vazand privelistea, !uxanda lesina in timp
ce domnul exclama" &emeia, tot femeie% () in loc sa se bucure, ea se sparie!.
In capitolul al patrulea este evocata moartea domnitorului. !etras in cetatea )otinului,
se imbolnaveste de lin$oare si cere sa ie calu$arit, dar isi revine si ameninta. !uxanda ii
da sa bea otrava aduse de Spancioc si Stroici, punand astel capat unei domnii tiranice si
san$eroase.
#ostache *e$ruzzi este un scriitor pasoptist raspunzand idealurile $eneratiei sal ,
*e$ruzzi se va inspira din trecutul istoric al tarii, din literatura populare si va evoca
rumusetile naturii romanesti. #ostache *e$ruzzi ramane in istoria literaturii romane
drept intemeietorul nuvelei istorice . Tema nuvelei este de actura romantica, este evocat
destinul unui tiran san$eros Alexandru Lapusneanu intors la cea de a doua domnie.
+lemente clasice si romantice.
-Prin tema nuvela este realista pentru ca se inspira din istoria tarii.
-Prin caracterul persona'ului ,tiran san$eros- si prin caracterul $rotesc al unor scene
,piramida de capete- nuvela este
romantica.
-Prin perectiunea stilului si sobrietatea lui nuvela este clasica .
#ompozitia nuvelei.
*uvela e structurata pe % capitole, iecare capitol cu cate un motto care a devenit o
adsevarata metaora.
#apitolul "
.- /(aca voi nu ma vreti, eu va vreau/
0- /Ai sa dai sama doamna/
1- /#apul lui Motoc vrem/, replica celebra " /Prosti da multi/
%- /(e ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu/
.- /(aca voi nu ma vreti, eu va vreau/
(upa ce Iacob +uclid, poreclit (espotul, murise de mana lui Stean Tomsa, iar dupa ce
Alexandru Lapusneanu usese invins de doua ori, se retrasese la #onstantinopol. +l pleaca spre
Moldavia cu $andul de a-si recapata tronul cu a'utorul celor & mii de spahii si celor 0 voinici
2o$dan si Motoc, postelnicului Veverita, si spatarului Stroici. A'uns in Moldova, Lapusneanu
ala ca nu este dorit nici de popor nici de boieri. Printre acesti boieri se ala si Motoc cel care-l
vanduse o data pe Lapusneanu, cum l-a vandut si pe Iacov +raclid, dupa ce alase de la
Alexandru Lapusneanu ca va domni peste
Moldova cu sau ara acordul boierilor sau al poporului. Motoc incearca sa-l aca sa aiba din nou
incredere in el, dar subtil Lapusneanu taindu-i vorbele mieroase cu zicatoarea" /Lupul parul
schimba dar naravul ba/ Lapusnuanu recunoaste ca nu-si va pata sabia cu san$ele lui Motoc, care
sub orice orma incearca sa-l ademeneasca pe Lapusneanu sa aiba incredere in el.
0- /Ai sa dai sama doamna/
Tomsa neiind pre$atit sa se inrunte cu Alexandru u$e in Valahia astel incat Lapusneanu isi
recapata usor tronul. (evenind domnitor, poporul spera intr-o viata mai buna cu el in timp ce
boierii sunt in$roziti. (ar acesta dezama$este poporul dand oc la toate cetatile Moldovei inaara
de )otin. (omnitorul lua toate averile boierilor sub tot elul de pretexte, ara ca acestia sa se
impotriveasca sau sa macar sa comploteze impotriva lui caci stiau ca vor i omorati asa
cum au ost omorati si alti boieri Alexandru cunoscan-do pe iica lui Petru !ares, !uxandra se
casatoreste cu ea, casatoria iind acuta cu a'utorul intereselor comune a celor doi soti 3ilele
treceau astel incatintr-o zi pe !uxandra o opri in strada o emeie care ii spuse ca e vaduva ca are
4 copii si ca sotul ei ucide ara mila, si pentru aptele rele acute de sotul ei !uxandra va plati.
Aceasta se sperie si il roa$a pe Lapusneanu sa nu mai ucida pe nimeni. Acesta ca drept leac
pentru tristetea ei da un mare ospat la palat la care erau invitati toti boierii.
1- /#apul lui Motoc vrem/
(upa ce usesera anuntati toti boierii de marele ospat ce va ii dat, ei se dusera la mitropolie unde
veni si Lapusneanu pentru a asculta slu'ba dupa care, Lapusneanu cobora si pupa moastele
santului Ioan In mitropolie el cuvanta in ata boierilor si a poporului spunand ca este timpul sa
termine cu toate crimele si ca de acum inainte sa se aiba cu boierii ca ratii. Acesta este iertat de
boieri si de popor, mai putin de boieri " Spancioc si Stroici acestia neiind luati in seama. (upa
acel discurs boierii incalecara pe cai si pornira spre palat. In interiorul palatului o masa ca-n
povesti astepta (upa ce se ospatara Lapusneanu il lovi in cap cu 2uzdu$anul pe boierul Veverita
in timp ce acesta se inchina in ata lui. (upa aceasta incepe un adevarat razboi intre osteni si
boieri ramanand dupa batalie o baie de san$e Poporul, stand la poarta palatului stri$a in $ura
mare /#apul lui motoc vrem/, acandu-l pe acesta vinovat pentru cele intamplate. (omnitorul
dadu norodului ceea ce cereau sub orma de cadou de la domnitor asezand capetele boierilor sub
orma de piramida dupa ran$ul iecaruia Lapusneanu o chema pe !uxandra care in$rozita lesina.
%- /(e ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu/
(upa % ani de la acel macel, pe tiran il apuca dorul de a ucide asa ca incepu a ucide din oamenii
norodului, peste care pusese stapanire. (ar il chinuia $andul ca nu a petut sa-i omoare pe cei doi
boieri"Stroici si Spancioc, pentru asta trebuia sa-i suprave$heze, astel incat se muta in cetatea
)otinului unde se inbolnaveste. 5iind pe patul mortii acesta ceru sa ie popit inainte sa moara,
dupa care lesina. (upa un timp indelun$at isi reveni si ceru ca !uxandra si iul ei
sa ie omorat, cu toate ca avea mustrari de constiinta. Moartea lui Lapusneanu pusa la cale de cei
0 boieri care-l otravesc. Trupul sau a ost dus la manastirea Slatina.