PSIHOLOGIE MEDICALA

2011
VICTOR EFTIMIU
VRABIA SI SORICELUL
Soricelul zice vrabiei:
-surioara, cat imi esti de draga! Esti tot asa de micuta ca mine si de aceeasi culoare. De cate ori te
vad coborand din pom dupa graunte, mi se pare ca sunt eu, cand mi-or creste aripioare.
- n or sa-ti creasca aripi niciodata! Ii raspunse vrabia, cu dispret.
Eu nu sunt sora ta, si te rog sa nu-mi mai spui asa. Se prea poate sa fiu tot asa de micuta ca tine,
sa mananc aceleasi graunte si sa am aceeasi culoare, dar nu uita ca eu zbor, cata vreme tu esti un
soricel nevrednic.
Pe noi nu ne leaga nimic, nu ne apropie macar. Si n-o sa fim alaturi niciodata!
MORALA
Am uitat sa va spun ca aceasta convorbire avea loc in stomacul unei pisici.

Obiectivul psihologiei medicale
Raporturile teoretice si clinice intre psihologia medicala si stiintele medicale si in mod particular
psihiatria

Conceptul de normalitate in psihiatria actuala
Normalitatea si sanatatea mintala.
-Sanatatea mintala:
a) ideal
b) absenta bolii
c) medie statistica
d) proces, sisteme tranzactionale
-Suferinta, durere fizica/ morala, boala
(Illness, sickness, disease)

Notiuni elementare de neuropsihologie clinica si evaluare intelectuala a pacientului adult
Date psihometrice.
-Modificari cognitive in depresie si dementa.MMSE, Hamilton, MDRS.
-Evaluare neuropsihologica elementara. Scale de inteligenta Binet- Simon, Wechsler.

Ajustarea la ambientul biologic si social
Studiul factorilor evenimentiali cu rol etiopatogenic, efect patoplastic in psihopatologia curenta

Ajustarea la ambient
-Stres.
-Factori psihostresori.
-Scala de evaluare a stresului.
(Psychosocial Rating Scale Rahe-Holmes)
-Evenimentele de viata.
-Rol determinant predispozant sau patoplastic in definirea unui anumit tip de patologie, rasunetul
asupra sistemului de mentinere a homeostaziei somatofizice si psihice.
- Reactii psihologice fata de boala, mecanisme de aparare, strategii de coping.
-Vulnerabilitate. Predispozitie.
-Ipoteza stres vulnerabilitate
Comunicare si relatia medic pacient
Tipuri si modele de relationare medic-pacient.
-Modelul biopsihosocial (George Engel).
-Teorii de baza si exemplificari.
-client, asigurat, bolnav, pacient.
-act contractual
-responsabilitatea medicului, constiinta profesionala.
-terapia psihologica, clasificari; coeficientul psihoterapeutic al medicamentului, efectul placebo,
noncebo; psihofarmacologia ca psihoterapie indirecta.

Personalitatea normala si patologica
-Personalitatea si ciclurile vietii.
-Boala si personalitate.
-Personalitate premorbida si teren predispozitional.
-Tulburari de personalitate.
-Notiuni elementare a unor tipuri de patologii.
-moartea ca problema a psihologiei medicale, sinuciderea; perceptia personalului medical
asupra asistentei muribunzilor; eutanasia .

Transfer/ contratransfer.
Notiuni elementare de psihanaliza
Etica.
Principii de etica medicala in practica psihiatrica aplicativa

Notiuni elementare de psihanaliza.Etica.
Medicul ca pacient.
-Sindromul de burn-out.
-Informarea pacientului.
-Responsivitate si angajament
-Psihoeducatia.
-Educarea bolnavului.
-Medicul vazut de pacienti.
-Despre prestigiul medicilor si al medicinei; psihologiasociala a succesului medical; elemente de
etica si deontologie

Notiuni de semiologie elementara a functiilor psihice
in normalitate si in patologie
exemplificari
.
Boli psihiatrice:
schizofrenie, depresie, tulburari anxioase, abuz de substante.
In plan comportamental

OBIECTIVE GENERALE
-Psihologia medicala este considerata acea compartimentare a multiplelor posibilitati de aplicare
a cunostintelor psihologice si a tehnicilor stiintifice de care beneficiaza practica medicala iar
obiectivul acestui curs este acela de a fundamenta psihologic actul medical.
-In practica medicala generala avem psihosomatica si epifenomenologia psihica insotitoare a
bolilor somatice;
In psihiatrie avem dezvoltarea psihologiei atat in
psihopatologie,
cat si psihofarmacologie
si psihoterapie.

OBIECTIVE SPECIFICE
-Concepem Psihologia Medicala ca pe o baza completa de cunostinte psihologice care sa fie apte
de a fundamenta psihologic actul medical, in toata complexitatea sa --actul medical sa vizeze atat
pacientul cat si medicul, fara a uita de grupul de suport social, familia acestuia si comunitatea din
care pacientul face parte
Un obiectiv este acela de sublinia importanta increderii in medic, importanta interactiunii
personalitatii medicului cu diversele tipuri de personalitate ale pacientilor, adaugat
profesionalismului tehnic prin care medicul influenteaza evolutia bolii.
-De asemenea obtinerea cunostintelor despre conceptul de normalitate in psihiatria actuala.;
dobandirea cunostintelor integrate somatic, psihic, social; recunoasterea proceselor psihice si a
alterarii acestora; notiuni elementare de neuropsihologie clinica si evaluare intelectuala, date
psihometrice, evaluari neuropsihologice elementare.

Introducere, date istorice, delimitarea psihologiei ca stiinta autonoma.
Psihologia (termen realizat de GODENIUS (1590)) prin asocierea urmatoarelor doua cuvinte
psyche suflet si logos studiu, iar denumirea a intrat in literatura de specialitate odata cu
lucrarile lui WOLFF (1732 si 1734)
Preocuparile de inceput ale psihologiei au fost de ordin filosofic, moral si umanist, sunt extrem de
vechi fiind implicate in cultura orala si scrisa a persoanelor din timpuri imemorabile, iar ca
disciplina stiintifica se constituie in sec. XIX pe baza stiintelor biologico-sociale si uzand de
metode pozitive de cercetare .
S-a dezvoltat in mod vertiginos in sec. XX si este si actualmente cea mai raspandita si importanta
stiinta despre functiile psihice ale omului.
Principalele domenii aplicative: invatamant, medicina, armata, industrie, transporturi, sport,
comert etc
psihologia s-a instituit ca o stiinta caracteristica pentru civilizatia moderna si ca un important
mijloc al progresului social si umanist
ele au fost instituite de marii oameni de stiinta ai antichitatii (HIPOCRATE 460-380), iar
PLATON sustinea ca medicul nu ofera remediul sau decat dupa ce bolnavului i s-au dat
explicatiile necesare si acesta fiind convins de efectele pozitive ale administrarii lor.

Platon
Mai mult decat atat, in lucrarea sa Banchetul, referandu-se la relatia medic/bolnav
fundamenteaza (chiar si pentru generatiile actuale, modul de a intelege prietenia si iubirea),
dialogul in cursul caruia sunt vehiculate aceste idei si relatii interumane
in anul 1845 a fost tinut la Berlin primul curs de Psihologie medicala de catre ISSENSEE,
la baza caruia se aflau ideile scolii morale si spirituale germane sustinand ca medicul trebuie sa
intervina printr-o comunicare binevoitoare si in educarea morala si profilactica a pacientului.



Etapele constituirii psihologiei medicale
Etapa antica de intuitie si sesizare generala, dar ambigua realitatii psiholologizarii actului
medical;
Etapa postromantica, de ordonare pe criterii stiintifice moderne a problemelor specifice;
Etapa contributiilor aduse de biopsihotipologie ;
Etapa contributiei psihosomaticii ;
Etapa contributiei adusa de medicul Balint ; si

Etapele constituirii psihologiei medicale
Etapa contemporana de sistematizare coerenta a seturilor de cunostinte indubitabile si utile in
clinicile medicale, a caror neglijare distorsioneaza aceasta activitate pragmatica sau in caz extrem,
converteste vindecarea in imbolnavire.

Psihologia
definita ca o stiinta a carui obiect de studiu sunt procesele si fenomenele psihice la diferite nivele
de manifestare a acestora, apeland in acest scop la diferite metode si tehnici specializate.
Altfel spus, ea studiaza activitatile psihice ale omului, a starii relationale si a insusirilor psihice,
legitatea proceselor psihice (cognitive, afective, volitionale etc.), structura psihica a unui individ,
a unei colectivitati; iar in functie de elementele esentiale pe care le abordeaza, putem delimita o
serie de discipline psihologice, cum ar fi :
Psihologia sociala, disciplina a vietii spirituale a relatiilor interpersonale, comunicarea
interumana, a comunitatilor mari si mici, comportamentul colectivitatilor umane etc.;
Psihologia religiei, disciplina ce abordeaza studiul particularitatilor psihice ale credinciosilor si de
aspectele psihologice ale credintelor religioase;
Psihologia conduitei comportamentale, abordeaza studiul omului in raport cu universul si mai
ales in raporturile sale cu ceilalti oameni, sau altfel spus stiinta actiunii umane.
Psihologia copilului si adolescentului, studiaza aspectele psihogenezei punand accentul pe legile
acesteia in raport cu varsta;
Psihologia persoanei, capitol integrativ al psihologiei general-umane se ocupa de sistemul psihic
al personalitatii;
Psihologia popoarelor, disciplina de studiu in psihologia sociala;
Psihologia varstelor, care inglobeaza si psihologia copilului si adolescentului
Psihologia cibernetica, are ca element de baza precizari neurocibernetice care stau la baza
diferitelor procese psihice, cu ajutorul unor modele de tipul sistemelor informationale si
deservirea cibernetica a principalelor forme de manifestare a activitatii psihice;
Psihologia existentiala, abordeaza continuturile pure ale constiintei din punct de vedere al relatiei
dintre parti si intreg, prin descoperirea si relevarea structurii subiective;
Psihologia generala, este o disciplina psihologica centrala care reprezinta punctul de plecare si
totodata punctul de sosire pentru toate celelalte ramuri ale psihologiei; adica sistemul teoriei,
legilor si fenomenelor de insemnatate fundamentala.
Psihologia experimentala, este ramura de cercetare psihologica care abordeaza in principal de
metode experimentale si prin extensiune de toata metodologia psihologica, urmarind toate
procesele, tehnicile si metodele prin care pot fi investigate diferite procese, fenomene si functiuni
psihice;
Psihologia functionala are drept concept central functia considerata ca elementul de baza in
unitatea fenomenelor ei fiziologice si psihice;
Psihologia genetica este o disciplina care nu se limiteaza la a inregistra starea functiilor mintale la
adult, ci incearca sa le explice prin dezvoltarea lor in copilarie.

Psihologia medicala
obiect de studiu este omul cu diferite probleme de sanatate psiho-fizice si socio-relationale, adica
raporturile care il leaga ca subiect sau persoana de lumea sa in raport cu ambientul sau.
Cu alte cuvinte este stiinta functiilor, operatiilor, comportamentelor, ideilor, si necesitatilor a
caror dezvoltare si organizare constituie modalitatile adaptarii sale la mediul fizic, social si
cultural in care isi desfasoara existenta.
Din cele expuse se intelege ca psihologia medicala este atrasa in sens invers uneori spre
neurofiziologie, alteori spre sociologie unde se pierde pentru ca omul ca om al psihologiei este
fiinta existenta in masura in care este organizat in mod specific si individual pentru a convietui in
relatii bune cu mediul sau, adica mediul care il inconjoara si pe care el si-l creeaza. De altfel
tocmai aceasta organizare a omului ca persoana este vizata de psihologie.
medicul a carui stiinta si actiune constau in a cunoaste omul bolnav pentru a-l ingriji, trebuie sa
considere psihologia ca fiind stiinta corpului psihic, drept una din bazele medicinei.
Conceputa in acest fel psihologia este stiinta incarcaturii psihosomatice, adica este o stiinta de
baza a medicinei

Concluziv,
putem spune ca psihologia clinico-medicala abordeaza studiul comportamentului omului bolnav,
iar observarea conduitelor comportamentale ale bolnavilor si interviurile, mai mult sau mai putin
semistructurate, prin intermediul carora se obtin informatii privind aspecte mai profunde ale
personalitatii, au constituit principalele psihologiei clinice. Totodata, remarcam faptul ca
psihologia medicala a fost practicata odata cu practicarea insasi a medicinei, de la care a
imprumutat unele din metodele de investigare, metoda clinica de exemplu

Hiperspecializari in psihologia medicala
Dupa cum se poate deduce din cele de mai sus, exista o serie semnificativ de mare de
hiperspecializari, printre care exista si cateva de care beneficiaza si medicina (cum sunt de pilda:
psihologia clinica, individuala si familiala, a copilului, genetica, experimentala, existentiala,
profesionala etc.) si in mod special psihiatria (psihologia generala, psihopatologia, psihoterapiile,
psihofarmacologia etc.).
Astfel, se explica de ce primii psihologi clinicieni au fost medici, care au cautat sa analizeze, sa
inteleaga mai bine, si sa poata interpreta si explica comportamentul deviat al bolnavului,
comportament pe care sa-l poata corecta printr-o terapie individualizata in care un rol
semnificativ revine psihoterapiei

Activitatea psihologului medical
Aparitia testelor psihologice si aplicarea lor in spitale a imbunatatit nivelul si calitatea
observatiilor fenomenologice ale bolii, introducand totodata si o serie de psihoteste prin aplicarea
carora putem cunoaste atat severitatea fenomenelor patologice, cat si aprecierea mai buna a
efectelor terapeutice
deriva din insusi obiectivele de studiu ale psihologiei expuse mai sus. Analiza comportamentului
prin observatie, interviuri si aplicarea psihotestelor ii delimiteaza activitatea de evaluare si
psihodiagnostic. Intelegerea si incercarile de explicare a comportamentului apartin, de asemenea,
cercetarii in timp ce modificarea lui este obtinuta prin psihoterapie. Desi, continutul si sfera de
actiune a psihologiei clinice sunt recunoscute, termenul este destul de frecvent controversat.
Astfel, in timp ce autorii englezi prefera sa vorbeasca de o psihologie clinica, autorii francofoni
utilizeaza termenul Psihologie medicala. Deci, psihologia medicala este disciplina care
abordeaza psihologia bolnavilor si a relatiilor acestora cu ambianta, legaturile lor subiective cu
personalul medico-sanitar, folosind in acest scop un ansamblu de metode si tehnici standardizate.