Analiza echilibrului financiar

Cresterea gradului de complexitate a activitatii economice a

ntreprinderilor, n contextul mecanismelor pietei, are implicatii profunde n
procesul de conducere, care nu se poate realiza pe baza de rutina, ci pe o
studiere atenta a realitatii, pe o analiza stiintifica care sa faciliteze adoptarea
deciziilor corespunzatoare.
Ca activitate practica, analiza economico-financiara are un caracter
permanent si nu constituie un scop n sine, ci un mijloc pentru atingerea
unui obiectiv. Ea trebuie sa ofere solutii pentru fundamentarea
corespunzatoare a deciziilor.
n procesul de conducere, un mijloc de cunoastere a modului n care
sunt gestionate fondurile, capitalul, precum si bunurile n care acesta este
investit, l constituie bilantul contabil. Astfel, bilantul reprezinta o sinteza de
informatii contabile finale, pe baza carora se analizeaza situatia financiara a
societatii comerciale.
Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente
si judecati pe baza carora se analizeaza situatia financiara a societatii
comerciale.
Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente
si judecati pe baza carora se dezvaluie:
laturile esentiale ale situatiei financiare
legaturile dintre fenomenele financiare reflectate n cadrul
bilantului
tendinta lor de dezvoltare.
!biectivul ei contabil este acela al cercetarii ec"ilibrului dintre
mijloace si surse, cu scopul de a stabili masura n care s-a asigurat
integritatea lor financiara, precum si capacitatea financiara a unitatii de a
acoperi c"eltuielile din propriile sale venituri, iar n final de a obtine profit.
Situatia financiara este o rezultanta, o expresie concentrata a
situatiei economice. ! situatie financiara bine ec"ilibrata creeaza premisele
materiale necesare pentru desfasurarea activitatii economice n cele mai
bune conditii.
ANALIZA SITUATIEI
ECONOMICO-FINANCIARA
A NTREPRINDERII PE AZA DE ILANT
AA analiza un bilant nseamna a-l descompune n partile lui
componente, fie cu scopul de a studia raporturile dintre ele, fie cu scopul de
a studia raporturile care exista ntre elementele unui bilant sau elementele
mai multor bilanturi succesive. #ilantul da o orientare completa asupra
mersului activitatii unitatii numai n ipoteza n care are la baza mai multe
bilanturi succesive. Comparatia datelor unui exercitiu cu datele altui
exercitiu, sau comparatia datelor unei unitati cu datele altei unitati, da
posibilitatea analizei marimilor absolute si relative.
n analiza bilantului se folosesc mai multe procedee:
analiza bilantului pe verticala
analiza bilantului pe orizontala
analiza combinata.
Analiza bilantului pe verticala consta n studierea separata a
grupelor de activ si pasiv a fiecarui post care se ncadreaza n grupele
respective pentru a determina greutatea specifica a acestora si a
modificarilor intervenite n grupele si posturile de bilant. Ea se refera la:
- analiza structurii bilantului si a modificarilor care au intervenit n
continutul grupelor, capitolelor si posturilor
- analiza situatiei stocurilor la nceputul si la sf$rsitul perioadei de
gestiune
- analiza creantelor ntreprinderii
- analiza obligatiilor ntreprinderii si a posibilitatilor de lic"idare a
acestora din disponibilitatile banesti.
Analiza pe orizontala consta n examinarea grupelor si posturilor
din activul bilantului, n comparatie cu cele din pasiv.
Analiza combinata a bilantului consta n folosirea concomitenta a
celor doua procedee mai sus aratate. Analiza combinata este cea mai
rasp$ndita n practica.
#ilantul este instrumentul de reflectare a ec"ilibrului financiar al
ntreprinderii la nc"eierea exercitiului.
Asimetria dintre alocarile permanente %n imobilizari& si sursele
permanente %capitaluri proprii si datorii financiare& au determinat
constituirea unei marje de securitate denumita fond de rulment (F.R.). El
este expresia realizarii ec"ilibrului financiar pe termen lung si a contributiei
acestuia la nfaptuirea ec"ilibrului finantarii pe termen scurt.
'elatia de calcul a fondului de rulment prin partea de sus a bilantului
este:
FR ! Ca"i#aluri "er$anen#e - Ac#i%e i$&biliza#e
sau prin partea de jos a bilantului:
(c"ematic, fondul de rulment se prezinta astfel:
Ac#i%e i$&biliza#e Capitaluri permanente
)ond de rulment
Ac#i%e circulan#e
*atorii pe termen scurt
*in calcularea FR pot apare una din situatiile:
'( Capitaluri permanente + Active imobilizate, rezulta FRN ) *+
*aca )', + - semnificatia este urmatoarea: capitalurile permanente
permit sa se finanteze integral activele imobilizate si o parte din activele
circulante.
,( Capitaluri permanente . Active imobilizate, rezulta FRN < 0.
*aca FRN e-#e ne.a#i%, capitalurile permanente nu reprezinta o suma
suficienta pentru a finanta integral imobilizarile. Acestea trebuie deci sa
fie partial finantate prin resurse pe termen scurt.
/( Capitaluri permanente / Active imobilizate, rezulta FRN = 0.
Aceasta situatie este putin probabila exprim$nd o armonizare totala a
structurii resurselor cu utilizarea acestora.
,ecesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de
exploatare sunt acoperite n cea mai mare parte din surse temporare
corespunzatoare %datorii de exploatare: furnizori, creditori etc.&. *iferenta
dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de
exploatare este numita ne%&ia 0e f&n0 0e rul$en# (NFR).
*aca NFR ) * ea semnifica un surplus de nevoi temporare %ciclice&
n raport cu sursele temporare posibile de mobilizat.
! atare situatie poate fi judecata ca fiind normala daca este rezultatul
unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de
exploatare. Astfel, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj
Ne%&ia 0e f&n0 0e rul$en# ! Al&cari ciclice 1 Sur-e ciclice
! 2S#&curi 3 Crean#e( 1 Sur-e ciclice
nefavorabil ntre lic"iditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea
datoriilor de exploatare %s-au ncetinit ncasarile si s-au accelerat platile&.
*aca NFR < 0, atunci ea semnifica un surplus de surse temporare n
raport cu nevoile corespunza toare de capitaluri permanente. Ea poate fi
apreciata pozitiv daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante
si al angajarii de datorii cu scadente mai relaxate. n caz contrar, acesta nu
poate fi dec$t consecinta unor ntreruperi temporare n aprovizionarea si
rennoirea stocurilor.
NFR difera de la un agent economic la altul, fiind influentat de
numerosi factori:
durata ciclului de exploatare fata de care NFR este direct
proportional
valoarea adaugata. Cu c$t aceasta este mai mica, cu at$t creditul
furnizorilor trebuie sa compenseze pe cel acordat clientilor.
ritmul de crestere al cifrei de afaceri NFR are o evolutie
paralela.
*aca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de
fond de rulment, atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma
trezoreriei nete, concretizata n disponibilitati n conturi bancare si casa. Trez&reria ne#a
! F&n0 0e rul$en# - Ne%&ia 0e f&n0 0e rul$en#
0rezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei
activitati eficiente.
0rezoreria neta (TN) > 0 este rezultatul ntregului ec"ilibru financiar
al ntreprinderii. Excedentul rezultat trebuie plasat eficient si n deplina
siguranta pe piata de capital.
0rezoreria neta (TN) < 0 evidentiaza un dezec"ilibru financiar la
nc"iderea exercitiului. *eficitul monetar astfel constatat a fost acoperit prin
angajarea de noi credite %de trezorerie sau scont&. n aceasta situatie se
urmareste obtinerea celui mai mic cost al noilor credite, prin negocierea mai
multor surse de astfel de capital.
Exemplificarea celor enuntate va fi prezentata pe exemplul
S+C+ AFM S+A+ UCURESTI4 societate producatoare de bunuri alimentaren cazul
acesta capitalul permanent a reusit sa finanteze activele
imobilizate.
n viitor, pentru a asigura o valoare majorata a FR, se poate actiona
asupra celor doi termeni ai relatiei de calcul, astfel:
1. majorarea capitalului permanent care se obtine prin:
- aporturi noi ale asociatilor
- recuperarea la mprumuturi pe termen lung
- punerea n rezerva de profituri
- consolidarea mprumuturilor pe termen scurt.
2. diminuarea activelor imobilizate care se obtine prin:
- majorarea fondului de amortizare n conditii posibile din punct
de vedere fiscal aceasta masura permite cresterea autofinantarii
- cedarea unor elemente de active fixe, cu precadere din cele ce se
afla n afara procesului de exploatare.
NRF n N-1 a fost negativa, ceea ce semnifica un -ur"lu- 0e -ur-e
temporare, n raport cu nevoia de active circulante. Caracterul negativ poate
fi determinat de o valoare adaugata slaba, o rotatie accelerata a stocurilor.
n aceasta situatie, finantarea prin credite comerciale acopera NFR
ntr-o proportie mai mare dec$t sumele blocate n stocuri si creante ale
clientilor.
n N NFR este de 341.522 mii lei, ceea ce semnifica ca exista un
surplus de nevoi temporare. Aceasta semnifica un decalaj nefavorabilntre lic"iditatea
stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de
exploatare. (-a ncetinit ritmul de ncasari si s-a marit ritmul platitilor.
0rezoreria neta nregistreaza valori pozitive n ambii ani %situatie
favorabila&, dar nregistreaza o scadere cu 67,638 n N fata de N-1, ceea ce
semnifica reducerea disponibilitatilor.
! asemenea situatie apare la prima vedere ca favorabila n termeni
de ec"ilibru financiar si de risc, nsa pe termen mediu si lung poate fi
semnul unei fragilitati potentiale. Existenta unei abundente de resurse ar
putea nsemna o utilizare neeficienta a acestora, ceea ce ntr-o perspectiva
ndelungata genereaza dificultati n remunerarea capitalului si rambursarea
mprumuturilor.
! asemenea apreciere trebuie formulata cu prudenta ntr-o
conjunctura financiara caracterizata printr-o rata a dob$nzii foarte ridicata,
care ncurajeaza firmele sa-si orienteze capitalul spre utilizarea de trezorerii
mai putin riscante.
9nformatiile oferite de bilant si de contul de profit si pierdere nu sunt
suficiente pentru a da raspunsuri la posibile ntrebari despre fluxurile
financiare ale unei societati. Adesea, rezultatele diferitelor societati, asa cum
apar n contul de profit si pierdere, nu sunt comparabile, datorita metodelor
de evaluare diferite.
! prima ncercare n eliminarea acestor deficiente a constituit-o
tabloul de finantare.
:n asemenea tablou prezinta evolutia patrimoniului de la un bilant la
altul, de la un exercitiu la altul prin prisma raporturilor dintre utilizari si
resurse, fond de rulment si necesarul de fond de rulment, disponibilitati si
trezorerie.
;ogica analizei proprii 0abloului de finantare se bazeaza pe
urmatoarele clasificari:
a( Clasificarea elementelor patrimoniale n u#ilizari si re-ur-e:
U#ilizari Re-ur-e
Cresterea activelor Cresterea pasive lor
*iminuarea activelor *iminuarea pasivelor
b( *iferentiereautilizarilor si resurselor, n -#abile si #e$"&rare5
U#ilizari -#abile5
distribuirile de dividende (N-1) n cursul exercitiului N.;
ac"izitii de imobilizari corporale
c"eltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii
diminuarea capitalurilor proprii
rambursarea de datorii financiare pe termen lung si mediuRe-ur-e -#abile5
capacitatea de autofinantare
cesiunea sau reducerea activelor imobilizate
cresterea capitalurilor proprii
cresterea datoriilor financiare pe termen mediu si lung.
c( *eterminarea variatiei elementelor patrimoniale ca diferenta
ntre soldul activelor la nceputul si la nc"eierea exercitiului,
respectiv cel al pasivelor la aceleasi momente.
Astfel, n acest sens se ntocmeste bilan#ul 0iferen#a. 0( Elaborarea bilantului functional.
:n asemenea bilant are la baza o analiza a activitatii ntreprinderii
prin prisma diferitelor cicluri de operatii:
operatii de investitie
operatii de finantare
operatii de exploatare
operatii n afara exploatarii
operatii de trezorerie.
<entru elaborarea tabloului de finantare este necesara calcularea
capacitatii de autofinantare.
Ca"aci#a#ea 0e au#&finan#are reprezinta ceea ce ram$ne
ntreprinderii o data ce au fost remunerati partenerii sai:
- personalul %salarii&
- statul %impozite si taxe&
- creditorii %furnizori si alti creditori&
- actionarii %dividende&.
Capacitatea de autofinantare se poate calcula pe baza a doua metode
'+ Me#&0a e6ce0en#ului bru# 0e e6"l&a#are
Excedentul brut de exploatare
= Alte venituri din exploatare
- Alte c"eltuieli din exploatare
= >enituri financiare %exclusiv reluarile de amortizari si provizioane
cu caracter financiar&
- C"eltuieli financiare %exclusiv c"eltuieli cu amortizarile si
provizioanele financiare&
== >enituri exceptionale %exclusiv cesiunile de imobilizari, cotele
parti din subventiile pentru investitii virate la venituri si reluarile de
amortizari si provizioane cu caracter exceptional&
- C"eltuieli exceptionale %exclusiv valoarea contabila a imobilizarilor
cedate, c"eltuielile cu amortizarile si provizioanele exceptionale&
- 9mpozitul pe profit.
/ CA<AC90A0EA *E A:0!)9,A,0A'E A E?E'C909:;:9
(CAF)
,+ Me#&0a rezul#a#ului ne# c&n#abil'ezultatul net contabil
= C"eltuielile cu amortizarile si provizioanele %exploatare,
financiare, exceptionale&
- >enituri din reluari de amortizari si provizioane %de exploatare,
financiare, exceptionale&
- <lus valori din cesiuni sau = minusuri din cesiuni de elemente de
activ
- Cote parti din subventii pentru investitii virate la venituri
/ CA<AC90A0EA *E A:0!)9,A,0A'E %CA)&
<lec$nd de la formulele prezentate, n continuare vom prezenta
calculul capacitatii de autofinantare (C