Regimul alimentar in angina pectorala

Share on facebook Share on twitter

Share on email
Irigarea muschiului cardiac cu
sange este asigurata de cele doua
artere coronare; ea se face in
timpul diastolei si mai putin in
timpul sistolei. in spasmele
arterelor coronare si in leziunile
meolice ale acestora, asa cum se
intampla in ateroscreloza si
ateromatoza, cantitatea de sange
care iriga inima este redusa,
producandu-sc
o
ischemie
miocardica, o afectiune accentuata
de
agism.
Se
produc
modificari
electrocardiografice ale undei T si Advertisements
segmentului ST, cresc in sange
fractiuni globulinice alfa si beta.
Regimul dietetic trebuie sa usureze activitatea inimii si sa asigure un aport
suficient de glucide, protide, vitamine si saruri minerale.
Cand se produce o obstructie coronariana, apare infarctul de miocard.
Bolnavul are o durere intensa in regiunea precordiala, retrostemala sau in
epigastru, insotita de o stare de soc, de scaderea tensiunii arteriale, puls
slab,
stare
febrila
si
tulburari
dispeptice.
Pot aparea zgomotul de galop, frecatura pericardica, leucocitoza cu
neutrofilie, cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor, cresterea
bilirubinogenului, a testelor de coagulare si a transaminazelor.In infarctul
de miocard, electrocardiograma arata tulburari de ischemie si de necroza
miocardica, cu negatirea undei T si modificari ale complexului QRS.In primul
stadiu, care poate cuprinde cate zile, se recomanda un regim hidro-zaharat
cu sucuri de fructe, ceaiuri dulci si zeama de compot. in stadiul urmator,
alimentatia trebuie sa respecte acelasi deziderat, acela de cruta inima de
orice
fel
de
efort.
Alimentatia consta din mese mici si repetate, cu cantitati mici de lapte sau
iaurt, branza proaspata, piure de fructe si de zarzaturi, sucuri de fructe,
compoturi,
miere
si
dulceata.

Urmeaza al treilea stadiu al bolii, care incepe cu disparitia febrei si

dureaza pana la normalizarea lcucogramci. in acest stadiu, se admit, in afara
alimentelor din stadiul doi. peste slab, carne fiarta de pasare, paine alba,
paste fainoase, albus de ou si mici cantitati de galbenus, unt proaspat si
ulei.In angina pectorala, se recomanda evitarea frigului, a eforturilor
fizice si intelectuale, a umezealii, a caldurii excesive, a starilor
stresante, cum sunt decesele in familie, divorturile, a tutunului. Se vor
corecta obezitatea si hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, care
sunt
factori
agranti.
Se vor evita alimentele cu grasimi animale, conservele, mazarea, fasolea,
cafeaua, alcoolul si sarea in exces. Alimentele cu continut mare in
colesterol trebuie evitate: creierul, care la 100 g contine 2500 mg
colesterol, galbenusul de ou contine 1600 mg colesterol la 100 g, ficatul
de vitel si rinichii contin 400 mg colesterol la 100 g. Alte alimente bogate
in colesterol sunt: untul cu 260 g/100 g, cascalul gras 145 g/100 g, smantana
90 mg/100 g si carnea de vitel, care contine 84 g colesterol la 100 g.
Dintre tele medicinale, se recomanda acelea cu actiune sodilatatoare pentru
sele coronare. Acestea sunt: infuzia de paducel, folosindu-sc fructele,
florile si frunzele. Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori, plus o
lingurita de fructe la 100 ml apa, care se bea intr-o singura zi. De asemenea,
se mai foloseste tinctura de paducel, care se obtine din 20 g de parti ale
tei, la care se adauga 100 ml alcool de 60 grade in care se tin 10 zile. Dupa
filtrare, se beau 15-20 picaturi de 3 ori pe zi. Se mai poate folosi infuzia
de coaja de calin, infuzia de talpa-gastii, maceratul de sc, tinctura de
roinita
si
tinctura
de
usturoi.
In crizele de angina pectorala, se poate folosi o infuzie dintr-un amestec
de te: talpa-gastii, 3 linguri, menta si roinita, cate 2 linguri, radacina
de leriana si flori de soc, cate 1 lingura. De asemenea, au un efect benefic
argila, rza, merele si secara.

Alte materiale medicale despre: Regimuri alimentare

Regimul alimentar in constipatia cronica

Alimentele trebuie sa stimuleze peristaltica intestinala. Lichidele in cantitate mare si

lichidele reci stimuleaza peristaltismul. Se recomanda alimen [...]

Regimul alimentar in diabetul bronzat