Divortul a devenit un fenomen din ce in ce mai intalnit atat in strainatate, cat

si in Romania. Daca in trecut numarul desfacerilor de casatorie era destul de

mic, cuplurile gasind solutii sau resemnandu-se situatiei respective, acum,
persoanele implicate intr-o astfel de relatie considera, probabil, ca viata este
mult prea scurta pentru a suferi in tacere.

Articole similareCum se realizeaza partajul la divort ?Casatoria - runda a

doua?Viata dupa divortCe presupune si cum se desfasoara actiunea de
incredintare a minoruluiImportanta unui psiholog in viata unui copil

Chiar daca pare cea mai la indemana solutie, nu trebuie uitat faptul ca
divortul poate lasa urme adanci in vietile celor doi soti: frica de esec si
nereusirea inchegarii unei alte familii pe viitor, depresie, caderea in diverse
vicii menite de a atenua durerea provocata, pierderea locului de munca
etc.

Studiile ce au ca obiect divortul au semnalat faptul ca nici Romania nu a

scapat de aceasta noua moda. Nu se stie foarte clar ce a dus la acest
rezultat, cert este ca din anul 2000 numarul divorturilor pe rol a crescut din
ce in ce mai mult, in 2007 inregistrandu-se 167 765 astfel de cazuri.
Statististicile spun ca locuitorii Bucurestiului, Iasiului si Timisoarei sunt
printre cei care lupta cel mai putin pentru pastrarea unei casnicii sau care se
confrunta cu cele mai grave cauze ale divortului.

De asemenea, se pare ca printre cei ce divorteaza cel mai des se regasesc

varstnicii si cei cu varsta cuprinsa intre 30-35 de ani.

Pentru a evita un astfel de eveniment traumatizant in viata oricarui om,

trebuie analizate motivele ce duc la acest rezultat. Psihologii spun ca
problemele nu apar peste noapte, ci, de regula, le poti sesiza inainte de
casatorie. Din cauza dificultatilor de comunicare, la un moment dat
rabufnesc fara a mai putea fi remediate.

Iata cele mai intalnite 10 cauze ale divortului. Poate ca si tu te-ai lovit uneori
de ele, in mai mica sau mai mare masura. Asadar, acum este momentul sa iti
analizezi relatia si sa nu lasi situatia sa scape de sub control.

1.Lipsa de comunicare.

Poate suna banal sau prea pompos, dar o comunicare defectuoasa duce
deseori la divort. Odata ce ati inceput sa locuiti impreuna, sa aveti aceleasi
preocupari casnice, sa va loviti de aceleasi probleme financiare, legate de
copil etc, este normal sa apare si divergente. Daca nu stiti cum sa treceti
peste aceste episoade izolate, iar unul dintre voi ramane cu frustrari sau
nemultumiri, acestea se vor adanci in timp, ducand la ruperea relatiei.
Comunicand cu celalalt, incercand sa afli ce anume l-a nemultumit, va lamuri
orice neclaritate.

2.Violenta

Cea mai intalnita cauza in ceea ce ii priveste pe romani, violenta nu trebuie

privita strict ca una fizica. Aceasta forma de agresiune poate lua diverse
forme: violenta fizica, verbala, emotionala, psihologica etc. Daca in cazul
celorlalte motive exista solutii viabile ce pot salva casnicia, in cazul violentei,
este putin probabil ca un partener obisnuit sa loveasca, sa arunce cu vorbe
grele sau sa santajeze, sa isi schimbe comportamentul. Ciudat este ca, in
unele cazuri, astfel de manifestari au existat chiar inainte de casatorie, dar
speranta ca situatia se va ameliora, a condus probabil la oficializarea relatiei.

3.Infidelitatea

Traim in secolul vitezei si, probabil, in cel al tuturor posibilitatilor. Ceea ce

inseamna ca o alta iubire adevarata sau falsa poate rasari oricand.
Infidelitatea poate veni ca o consecinta a lipsei de comunicare sau a altor
probleme din cuplu sau poate fi rezultatul faptului ca unul dintre soti s-a
casatorit fara sa iubeasca. La fel de bine, insa, nu trebuie sa ignoram faptul
ca institutiei casatoriei nu i se mai acorda acelasi respect, ceea ce face ca
partenerii sa se aventureze in diverse relatii de conjunctura, doar pentru ca
situatia materiala le permite si, mai apoi, din diverse motive, ajung sa
renunte la casatorie.

4.Dependenta de alcool

Cea mai frecventa consecinta a dependentei de alcool este violenta, dar nu

este si singulara. Atunci cand unul dintre parteneri bea foarte mult deja nu
mai este parte al acelui camin pentru ca nu se mai poate implica in viata de
familie. Partenerul si copiii nu se pot baza pe el, existand riscul ca alte
probleme sa apara: cel dependent de alcool sa se indatoreze prea mult, sa
produca pagube altcuiva, sa vanda lucruri din casa doar pentru a-si cumpara
alcool, sa-si piarda serviciul etc.

5.Diferentele de conceptii, de educatie sau de teluri

Un studiu recent a aratat faptul ca educatia similara este benefica, familiile

in care cei doi parteneri au studii superioare rezistand mai mult. De altfel,
atunci cand sotul si sotia evolueaza diferit, au alte asteptari de la viata si
ajung sa aiba prieteni din cercuri mult diferite, ruptura este iminenta.

6.Lipsa de maturitate

Daca mariajul incepe la o varsta frageda, este posibil ca problemele ce apar

pe parcurs sa fie prea mult pentru cei doi , iar acestia sa nu reuseasca sa le
rezolve. Imaturitatea si orgoliul nu isi au locul atunci cand intemeiezi o
familie, dar, uneori, varsta isi spune cuvantul si poate desparti doi oameni ce
se iubesc foarte mult.

7.Incompatibilitatea sexuala

O coordonata importanta a oricarei relatii de iubire poate fi neglijata inainte

de casatorie. Fie ca ajungi sa iti doresti altceva si viata sexuala nu te mai
multumeste, fie ca dinainte nu era tocmai asa cum te asteptai, dar ai sperat
in tacere ca va fi mai bine, intimitatea in cuplu este foarte importanta. In
cazul in care nici aici comunicarea nu functioneaza, atunci divortul este din
ce in ce mai aproape.

8.Interventia inspirata a parintilor sau a socrilor

Dupa casatorie, orice cuplu ar trebui sa se mute in casa proprie, fara a mai
accepta ajutorul parintilor sau al socrilor. Si asta pentru ca aceasta etapa
presupune in viata oricarui om o responsabilitate in plus si acomodarea cu un
nou stil de viata. Prea multe sfaturi sau remarce mai mult sau mai putin
binevoitoare din partea parintilor/ socrilor nu vor face altceva decat sa
ingreuneze sarcina celor doi si sa creeze tensiune in cuplu.

9.Cand iubirea moare

Desi te casatoresti pentru o viata, cel putin in conceptia religioasa, se spune

ca dragostea nu dureaza o vesnicie, ci... trei ani. Totusi, in realitate este un
pic diferit, asa ca iubirea voastra ar putea sa nu se masoare in luni, dar sa
aiba totusi, o finalitate. La acest rezultat conlucreaza mai multi factori, si,

chiar daca schimbarea are loc de o singura parte, divortul este la fel de
dureros.

10.Plecarea unuia dintre soti in strainatate

Am lasat la urma cel mai recent motiv invocat de cei care divorteaza.
Plecarea in strainatate pentru studii, dar mai ales pentru a aduce noi venituri
familiei, afecteaza in mod iremediabil relatia partenerilor, dar si modul de
dezvoltare al copiilor. Instrainarea de cei dragi si golul ramas in urma unui
sot sau parinte ce doreste sa se sacrifice in folosul familiei, nu pot fi trecute
cu vederea, nici macar cu ajutorul unor sume mari de bani.
Divorul drama familiei

Divorul fenomen psihosocial complex

Disoluia familiei sau divorul este un fenomen psihosocial complex care n

forma sa final se soldeaz cu desfacerea unei cstorii.

n procesul de divor sunt angrenai partenerii de cuplu soul i soia dar,

dup caz, i tere persoane precum descendenii acestora (copii), prini,
rude, colegi de serviciu, prieteni sau vecini (n calitate de martori). In

comunitile tradiionale i la anumite etnii divorul este o problem care

implic neamuri sau chiar ntreaga comunitae.

Dup caz, pe lng instanele judectoreti, divorul antameaz aciunea i

altor instituii ale statului care se ocup de protecia mamei i copilului,
ocrotirea minorilor, organe de stabilirea ordinei i linistei publice i altele.

De regul fenomenul de divor n toate fazele sale, latente sau manifeste,

anterior sau dup pronuarea instanei judectoreti, este acompaniat de
stri tensionale, conflicte, frustri i insatisfacii, un adevrat rzboi ntre
parteneri. Puine sunt acele divoruri care, cel puin n aparen, sunt
amiabile.

Divorul este un fenomen psihosocial complex, determinat de trsturile de

personalitate ale partenerilor, dar i de o serie de factori economici, sociali,
politici i culturali.

Divorul afectez n plan psihologic i social cuplul, copiii, prinii, n general

ntreaga familie, consecinele acestuia fiind de cele mai multe ori dramatice.

Cauzele divorului

Cazuistica din domeniu i cercetrile multidiscipliare evideniaz ca

principale cauze de divor urmtoarele:

Violena. Aceasta poate fi fizic (lovire, mutilare), de natur sexual (violul

marital, perversiuni sexuale), psihologic (antaj, denigrare, umilire,
ignorare, abandon, izolare, calomie, persecuie), verbal (insult, calomnie,
injurii, ameninare) sau economic (lsarea partenerului fr mijloace i
bunuri vitale de trai).

Viciul. Cel mai frecvent viciu invocat ca motiv de divor este alcoolismul i
consecinele acestuia, care se pot concretiza adesea n acte de violen,
irosirea mijlocelor de subzisten ale familiei, afectarea relaiilor intime de
cuplu i de familie, lipsa de comunicare si altele.

Alte vicii cu efecte negative asupra vieii de familie pot fi consumul de

droguri sau jocurile de noroc.

Infidelitatea. Situaia de infidelitate cea mai grav este adulterul, comis de

so sau de soie, determinat de o complexitate de factori care in n primul
rnd de trsturile de personalitate ale partenerilor.

Nu sunt puine cazurile n care acuzaia de infidelitate este rodul bnuielilor,

suspiciunilor i geloziei exacerbate, aceste manifestri fiind generate de lipsa
de ncredere i de comunicare a celor doi soi.

Adulterul aduce n ecuaie o a treia persoan, importanta in procesul de

divort, amantul sau amanta.

Motivaia cstoriei. Este o cauz de divor la cuplul n care cstoria s-a

realizat din interese materiale sau a fost impus, situaie n care familia nu
este ntemeiat pe afeciune i sentimente. Astfel de cstorii sunt numite
generic cstorii de consum i sunt de cele mai multe ori caracterizate
prin diferene mari de vrst ntre parteneri, nepotriviri de caracter,
incompatibiliti de ordin sexual. Familia se destram atunci cnd interesul a

fost satisfcut, cnd nu se intrevd anse c va fi satisfcut sau cnd se

acutizeaz una din diferenele dintre cei doi parteneri.

Cunoaterea premarital superficial. Este o cauz de divor pentru cea

mai mare parte a cstoriilor bazate pe dragoste la prima vedere, cnd n
scurta perioad de la cunoatere, la cstorie, partenerii nu reuesc s se
cunoasc pe deplin, iar pe parcurs realizeaz c nu se potrivesc.

Necunoaterea partenerilor este specific i cstoriilor cu peitori din

comunitile profund tradiionaliste, precum i la anumite etnii, ns rata de
divorialitate este nc redus, datorit cutumelor i presiunilor impuse de
familie.

Erodarea sentimentelor. Este situaia n care dei cuplul s-a ntemeiat pe

sentimente de iubire, stim i respect, pe parcurs acestea au disprut i
relaia s-a transformat n plictiseal i monotonie. Studiile de sociologia
familiei au relevat faptul c n multe familii exist o astfel de convieuire, pe
tot parcursul vieii, din varii motive. Totui atunci cnd apare singuratate n
doi, dup unii cercetatori mai dramatic dect singuratatea n sine,
partenerii ajung la divor i au curajul s ia viaa de la nceput.

Srcia. Cercetrile relev faptul c familiile cu nejunsuri materiale se

destram ntr-o proporie mai mare dect cele care au mijloace decente de
existen, la care tensiunile generate de astfel de probleme sunt mult
diminuate.

In condiiile actuale cnd o mare parte a populaiei triete sub pragul de

srcie, supravieuirea unei familii a devenit o problema vital, n special la
cele care au n ntreinere copii. Starea de srcie, grijile materiale
genereaz n familiile celor mai muli romni stres, stri conflictuale,
migrarea unuia din parteneri n occident pentru un loc de munc, recurgerea
la gesturi disperate (vinderea copiilor, sinuciderea, furtul din proprietatea
privat i public, tlharii i altele). Toate acestea conduc la o instabilitate
accentuat a cuplului, care, n multe cazuri, se finalizeaz cu separarea

partenerilor i ajungerea la divor. Din cauza imposibilitii plii taxelor de

divor i a avocailor, multe cupluri dei efectiv sunt separate, oficial rmn
cstorite.

Din cauza strii de srcie, dar nu numai, muli romni triesc n concubinaj,
renunnd la a-i mai oficia legal cstoria. Acest gen de legatur
exonereaz partenerii de obligaiile reciproce impuse de legitimarea
cstoriei, inclusiv cele fa de copiii nscui din acest tip de mariaj.

Incompatibiliti generate de disfuncionaliti sexuale. Este o problem a

vieii de cuplu frecvent abordat n zilele noastre de o nou ramur tiinific
sexologia, care ncearc s deceleze cauzele fizice, fiziologice i
psihologice ale unor astfel de fenomene i s gseasc soluii pentru
ameliorarea lor. De regul aceste anomalii induc ali factori care pot s
favorizeze opiunea pentru divor.

Multe dintre cauzele care determin disfuncionalitile sexuale sunt

tratabile, dar din pcate exist o jen a romnilor de a se prezenta la
medic sau la psiholog cu astfel de afeciuni.

Incompatibiliti de personalitate. Acestea sunt definite prin diferenele de

temperament, caracter, atitudini i aspiraii ale partenerilor. Este un domeniu
vizat cu obstinen de specialitii n psihosociologia familiei.

A devenit o cauz generic, utilizat frecvent n sentinele judecatoreti de

divor, nepotrivirea de caracter, invocat i n situaiile in care partenerii vor
s ascund opiniei publice adevratele cauze.

Alte cauze, cu o frecven mai redus n cazuistica, divorurilor sunt:

- Bolile fizice sau psihice. Sunt situaii n care unul dintre soi sufer de o
boal grav fizic sau psihic, care face imposibil continuarea cstoriei.
Potrivit unor opinii, gestul de divor din partea partenerului sntos este unul
de laitate i egoism. Sunt ns situaii obiective, n special la bolile psihice
grave (paranoia, schizofrenie) cnd viaa de cuplu nu mai poate continua.

- Infertilitatea. Este cazul n care cuplul, din motive obiective sau subiective,
nu poate avea copii, dei unul din parteneri are aceasta dorin.

- Diferene de ordin religios. Pot fi o cauz de divor n familiile mixte din

punct de vedere al apartenenei la un cult religios, n special cnd la unul
dintre soi credina ia forme paroxistice, fanatice sau se exprim n cadrul
unor colectiviti interzise legal (secte).

- Separarea. Este situaia n care familia exist din punct de vedere juridic,
dar n fapt cei doi soi sunt separai, prin prsirea domiciliului de ctre unul
din ei. Fenomenul poate fi favorizat i de job-ul unuia dintre parteneri, care
face ca soii s fie desprii efectiv perioade lungi de timp.

- Situaia locativ a familiei. Este o cauz care se regsete n situaia

cuplurilor care nu au o locuin a lor, stau cu prinii i (sau) cu alte rude.
Lipsa de intimitate, conflictele ntre generaii i gestionarea comun a
resurselor poate duce la prsirea locuinei de ctre unul din parteneri i la
crearea premizelor de divor.

- Situaii de ilegalitate. Unul dintre parteneri ncalc n mod frecvent i grav

normele legale i este pedepsit cu privarea de libertate.

- Influene exterioare cuplului. Este cazul n care cstoria se destram ca

urmare a influenelor negative ale prinilor, rudelor, prietenilor, colegilor,
anturajului. Este mai frecvent n cazul cuplurilor tinere, de cele mai multe ori
supuse unor fenomene de manipulare.

- Migraia. Este o cauz de divor specific familiilor din rile slab dezvoltate,
din cauza srciei unul din parteneri migrnd n rile dezvoltate pentru un
ctig mai bun. Este i cazul Romniei, dup anul 1990, cteva milioane de
romni plecnd la munc n Spania, Italia, Frana, Germania, Anglia sau alte
ri. Sunt frecvente cazurile partenerilor separai n fapt perioade lungi de
timp, la care relaiile conjugale sunt compromise, chiar dac divorul nu este
hotrt de o instan de judecat.

- Meninerea locului de munc. Este o inovaie de ultim moment, a unor

familii din rile Europei de Est (Bulgaria, Romnia) pentru meninerea locului
de munc, n cazul concedierilor colective. Legislaia de protecie social din
aceste tari pun in ultima instanta pe listele de concedieri salariatii divortati
care au copii in ingrijire.

Stabilitatea familiei i rata de divorialitate sunt influenate i de factorii

politici, macroeconomici, macrosociali, de obiceiuri, tradiii, norme i cutume.
Este motivul pentru care fenomenul are conotaii diverse la nivel regional i
statal i a avut varii evoluii de-alungul timpului.

Implicaii psihosociale ale divorului.

Studiile din domeniu relev urmtoarele aspecte privind profilul psihologic

postdivor al fostului so (soie):

Persoana divorat manifest teama de viitor, de o noua relaie, de un nou

eec. De altfel din situatiile statistice rezult c 55 60% din familiile
formate din parteneri aflai la a doua cstorie eueaz. Din disperare, din
lipsa mijloacelor materiale de trai, din orgoliu sau poate din teama de
singurtate se intr fr discernmnt ntr-o alt relaie;

La unele persoane apar sentimente de ur fa de sexul opus;

Sentimentele de iubire se ndreapt mai mult ca nainte spre copii, spre

prini. In cazul n care cuplul nu a avut urmai, pe primul plan trec nepoii
(copiii frailor, surorilor);

Singuratatea este apstoare i este resimit mai mult n week-end-uri i

la srbtori;

Relatiile sociale sunt afectate, dispar o parte din fotii prieteni de familie,
acetia rmn simple cunotine, iar cu unii chiar se ntrerupe orice legtur;

Dispar o serie de obiceiuri, preocupri, tabieturi i hobby-uri avute n

timpul vieii de familie;

In unele cazuri apare sentimentul de autoinvinovire pentru situaia

creat, fa de copii, prinii, rude, colegi. In altele, din contr, persoana se
martirizeaz, etalnd la rude, colegi, vecini toate relele ndurate n timpul
csniciei;

 Apare grija i teama pentru nerezolvarea n totalitate a problemelor

gospodreti, anterior divorului existind o oarecare diviziune a rolurilor n
acest sens;

La unele persoane apare sentimentul de jen, generat de faptul c n

etapele desfurrii procesului de divor a trebuit s i expun, mai mult sau
mai puin public, o parte din viaa intim ;

Sunt situaii n care se convieuiete dup divor cu fostul (a) so (soie) din
cauza lipsei locuinei, care genereaz n continuare stri tensionate;

Viata intim este afectat, pot aparea boli provocate de stress;

Unele persoane se apleac mai mult spre biseric, iar n unele cazuri
aceasta se transform n fanatism;

Persoana poate fi roas de amintiri, regrete, comaruri;

Chiar i schimbarea numelui poate fi un element de stress;

In mare masur este afectat activitatea profesional : scade randamentul

n munc, crete numrul de nvoiri sau chiar zile de incapacitate temporar
de munc, colegii te ocolesc sau te denigreaz;

Sunt situaii n care divorul este perceput ca o eliberare dintr-un mariaj

ratat i ca premiz pentru un nou nceput sub auspicii mai bune. Nu sunt ns
eliminate o serie de traume, care pot aciona sub form latent sau
subcontient.

Divorul are un impact negativ, de cele mai multe ori deosebit de grav,
pentru copiii cuplului. Acetia sunt martori tcui la toat disputa dintre
printii lor, pre i post divor. La un moment dat ei devin obiect de negociere
ntre prini i sunt ademenii pentru a trece ntr-o tabr sau alta. In viitor,
fr unul dintre prini, ei vor avea mijloacele de existen diminuate, vor
avea cu un educator mai puin. Devin mai liberi, mai nesupravegheai, mai
atrai de alte medii exterioare familiei, dar i mai expusi la vicisitudinile vieii
de zi cu zi.

Angrenarea printelui care l are n ncredintare ntr-o alt relaie poate

genera alte traume psihice sau chiar fizice, generate de relaiile cu mama,
tata, sora sau fratele vitreg.

Relaiile cu printele cu care nu mai locuiete sunt rare, sporadice, de cele

mai multe ori dup programul impus de instana de judecat. Sunt i situaii
mai grave n care dispare orice contact cu acesta. Din statistici rezult c n
50% din cazuri unul dintre prini se va distana tot mai mult de propriul
copil.

Statistici triste.

Statisticile ne indic faptul c n Europa divorurile s-au dublat n ultimii 30

de ani. Au crescut n special n Danemarca, Suedia, Norvegia, Marea Britanie,
Elvetia, Olanda, Ungaria, Rusia, Polonia.

Pondere mare o au divorurile la familiile care au 2 ani de cstorie i la

famillile cu parteneri n vrst, dup ce nu mai au nicio obligaie fa de
copii.

Rate foarte ridicate de divortialitate se nregistreaz n urmtoarele ri:

- Belgia

71%;

- Olanda

70%;

- Austria

66%;

- Polonia

33%;

- Irlanda

17%;

- Italia

17%.

In Statele Unite ale Americii una din dou cstorii nu rezist i se finalizeaz
cu divor.

Chiar i n rile cu religie musulman se manifest o cretere exponenial a

divorurilor, fenomen care era destul de redus pn n urm cu civa ani,
datorit faptului c femeiile erau lipsite de drepturi i fr cale de a iei dintro relaie de abuz fizic, psihic i emoional.

In Romnia, dei rata divorurilor este pe departe mai mic dect n alte
state europene, tendina este de cretere, studiile evideniind c una din
patru cstorii sfrete n divor. Din statisticile Consiliului Superior al
Magistraturii rezult urmtoarele:

- 335.420 de procese de divor aflate pe rolul instanelor de judecat n

perioada 2000 - 2008;
- In anul 2007 s-a nregistrat un record n materie de divoruri n Romnia,
nregistrndu-se tot atatea dosare de divor ca i n perioada 2000-2006;
- Anul 2008 s-a caracterizat printr-o evoluie a proceselor de divor n limite
normale;

- Bucuretiul i judeele Iai i Timi sunt zonele din Romnia n care se

nregistreaz cele mai multe divoruri;
- Cele mai puine divoruri sunt n judeele Harghita i Covasna, la populaia
de etnie maghiar ;

Cercetri realizate n Romnia.

European Values Survey i World Values Survey realizeaz periodc la un

interval de 5 ani sondaje de opinie privind modul cum percep oamenii
propria viaa lor personal. In Romnia cercetarea European Values Survey
2008 a avut n vedere un esantion de 1488 repondeni, investigaia fiind

realizat n perioada aprilie - iunie 2008, n parteneriat cu MetroMedia

Transilvania, Fundaia Soros i Agenia pentru Strategii Guvernamentale.

Sondajul de opinie realizat in ara noastr pe problematica familiei relev

urmtoarele:

75% dintre romni nu sunt de acord cu avortul;

63% se pronun mpotriva divorului ;

91% nu sunt de acord cu homosexualitatea.

Potrivit datelor European Values Survey 2008, centralizate de Institutul

pentru Cercetarea Calitii Vieii, n Romnia se manifest o intoleran
radical fa de aceste fenomene, n comparaie cu restul rilor din Uniunea
European.

Dei 63% dintre romni s-au pronunat mpotriva divorului datele

Institutului Naional de Statistic arat c n 2007 rata divorialitii era de
1,69 la mia de locuitori, n condiiile n care au fost nregistrate 8 cstorii la
mia de locuitori. Astfel anual se nregistreaz n medie 37.000 de divoruri.

Sondajele arat c romnii rmn n continuare adepii cstoriei, 75% dintre

ei fiind n prezent cstorii sau divortai, dei n anul 2007 statistica
consemna 1,8 divoruri la o cstorie.

Romnii, spre deosebire de Europa occidental, nu agreaz concubinajul,

doar 5,7% dintre ei aflndu-se n aceast situaie, potrivit studiului Viaa de
familie 2008 realizat de Fundaia Soros Romania.

Dintre subiecii care au participat la realizarea studiului 57% au rspuns c

sunt decii s se cstoreasc, iar 19% au fost cstorii i sunt n prezent
separai, divortai sau vduvi. Motivele pentru care este preferat
concubinajul sunt: dificultile financiare, lipsa unei locuine proprii (90%
dintre repondeni), comoditatea i lipsa de ncredere n relaie.

Pentru majoritatea romnilor foarte importante sunt familia, munca i religia,

conform aceluiai studiu.

Principalele cauze de divor rezultate din cercetrile efectuate sunt

urmtoarele:

Infidelitatea pentru 27% dintre subieci;

Nenelegerile n familie 18%;

Abuzul fizic sau emoional 17%;

Alte cauze criza de la mijlocul vieii, dependena de alcool, munca n

exces.

In urma proceselor de divor 60% dintre femei obin hotrri favorabile, n

schimb doar 10% sunt favorabile brbailor, iar n 30% din cazuri culpa este
comun.

Din statistici reiese c femeile intenteaz aciuni de divor dublu fa de

brbai, iar n 90% din cazuri copiii rmn n ngrijirea lor.

Se estimeaz c 60% dintre persoanele care triesc sub limita srciei sunt
mamele divorate i copii acestora.

Brbii se recstoresc de dou ori mai repede dect femeile dup divor,
fiind mai dipui de a se implica ntr-o nou relaie conjugal.

O mare parte dintre romnii divortai (60%) recunosc c nu au fcut suficient

pentru a-i salva mariajul, iar 25% dintre persoanele divortae rmn
necstorie pentru tot restul vieii.

Sociolog Gheorghe Geant

Bibliografie selectiv

1. Ciuperc Niculina: Cuplul modern: ntre emancipare i disoluie,

Alexandria 2000;

2. Ciuperc Niculina: Tradiional i modern n cuplul contemporan,

Sociologia familiei, anul III (2003/2004), U. Bucureti, Fac. de Psihologie i
tiinele Educaiei;

3. Ciuperc Niculina: Divorialitatea, un fenomen demografic cu implicaii

majore, n Psihologie General (coord. Catalin Zamfir, Lazr Vlsceanu),
Bucureti, 2004;

4. Mitrofan J.: Cuplul conjugal armonie i dizarmonie, Bucureti 1998;

5. Maria Voinea: Familia i evoluia sa istoric, Bucureti, 1978;

6. Maria Voinea: Sociologia Familiei, Bucureti, Ed. tiinific i

Enciclopedic, 1993;

7. Maria Voinea: Sociologia familiei Editura Universitar Bucureti , 1995

8. Dan Batar: Modele culturale n familia romneasc. Tradiie i actualitate

n familiile tinere, Ed. Universitii Lucian Blaga. Sibiu, 2001;

9. Dan Batar: Familia n dinamica societii, Ed. Universitii Lucian

Blaga. Sibiu, 2001;

10. Petru Ilu.: Sociologia familiei, Ed. Universitii Cluj Napoca, 1993;

11. Petru Ilu: Sociopsihologia i antropologia familiei, Editura Polirom ,

2005;

12. Popescu Raluca: Introducere n sociologia familiei. Familia romneasc

n societatea contemporan, Ed. Polirom, Iasi, 2009.

13. Anthony Gidens: Sociologie , Editura BIC ALL, Bucureti, 2001;

14. Elisabeta Stnciulescu: Sociologia educaiei familiale ( volumul I si II ) ,
Editura Polirom , 2002;
15. Georgeta Ghebrea Factori ce afecteaza stabilitatea cuplului marital - ,
www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf;
16. Georgeta Ghebrea: Regim politic i viaa privat ( familia i politica
familial n Romnia ), Universitatea Bucureti , 2003;
17. Xenia Costa-Foru: Cercetarea monografic a familiei , Editura Tritonic,
Bucureti , 2004
18. Ctlin Zamfir , Lazr Vlsceanu (coordonatori): Dicionar de
sociologie,
Editura Babel , Bucureti , 1993;

19. Institutul Naional de Statistic : site-ul oficial de pe Google;

20. Consiliul Superior al Magistraturii: site-ul oficial de pe Google.

Divortul este o etapa in viata de cuplu, dificil de gestionat. De obicei ideea
divortului incolteste atunci cand partenerii ajung la concluzia ca nu mai pot
trai impreuna, fie datorita asteptarilor diferite, a lipsei de comunicare, a
deselor neintelegeri sau datorita faptului ca iubirea lor a luat o alta forma dea lungul timpului.

Fiecare dintre noi atunci cand se gandeste la divort, se gandeste in primul

rand la divortul din punct de vedere legal. Putem vorbi, de asemenea, despre
un divort din punct de vedere economic, el urmeaza celui legal si se refera la
partajarea bunurilor acumulate de-a lungul casatoriei. Se poate vorbi si
despre un divort parental, din punctul de vedere al parintilor, pentru ca se
ajunge la un moment dat la reorganizarea drepturilor parentale. Evident
putem aduce in discutie chiar si divortul social, deoarece se ajunge la

impartirea prietenilor, a relatiilor sociale in general. Cel mai mare impact il

are insa divortul psihologic, emotional in care fiecare dintre partile implicate
direct sau indirect (ea, el, copii, familiile, prietenii etc) traieste in mod
subiectiv experienta separarii.

Sentimentele traite se pot desfasura pe un continuum de la confuzie, furie,

ambivalenta, in unele cazuri pana la eliberare. Din punct de vedere
emotional este interesanta tipologia persoanelor care hotarasc sa divorteze.
In majoritatea cazurilor exista o diferenta intre partenerul care hotaraste sa
iasa din relatie, care hotaraste sa se rupa si cel care incearca sa ramana in
relatie, tragand cat de mult se poate de situatia actuala, chiar daca de multe
ori aceasta nu-i mai este benefica.

Din punct de vedere al comunicarii, persoana care paraseste devine mai

putin interesata de comunicare deoarece a luat deja o decizie si este
interesata ca divortul sa se termine cat mai repede. Este mai rece, mai
distanta si atunci cand se insista pe acest subiect, este usor iritabila.

In schimb daca vorbim despre caracteristicile partenerului care este parasit,

din cauza socului, a temerilor personale, acesta poate sa caute diferite
modalitati de a anula sau intarzia decizia de separare, ajungandu-se chiar la
comportamente bizare. Persoana parasita se poate confrunta cu gestionarea
dificila a propriilor emotii, asteptari legate de viitorul apropiat.

Aria larga a emotiilor traite de fiecare in parte de-a lungul etapelor divortului
poate influenta adoptarea unor decizii rationale, facand ca situatia sa fie si
mai dificil de gestionat. Intelegerea acestor stadii de interiorizare a divortului
poate fi foarte utila atunci cand te afli fata in fata cu tine si te intrebi care pot
fi motivele pentru care simti atat de acut durerea sufleteasca.

Prima faza este cea de negare: nu pot sa cred ca mi se intampla tocmai

mie, de ce am ajuns in situatia asta sau ce as fi putut sa fac altfel. Dupa
care se trece la etapa de furie, in care emotiile negative se intorc de cele
mai multe ori, impotriva partenerului: el este de vina pentru casi mai

putin eu sau impotriva mamei sau a unei persoane colaterale pentru ca s-a
bagat in relatia celor doi etc. Urmeaza negocierea, moment in care
partenerul parasit incepe sa scoata asii din maneca si sa vada ce si daca se
mai poate face pe cale amiabila, si chiar sa revina la sentimente mai bune
fata de partenerul care decide sa iasa din relatie. Pe finalul acestei
exeperiente, a divortului, urmeaza o perioada mai trista, de depresie, in care
energia scade, exista convigerea ca nu se mai poate face nimic, ca totul s-a
terminat, etapa in care suferi pentru ce ai avut sau poate pentru ce ai fi
putut avea, iar imediat dupa aceasta perioada vine acceptarea. Acesta este
de fapt momentul in care viata este vazuta din alt punct de vedere, al
adaptarii la noul statut.

Desi pare greu de crezut, exista totusi o parte pozitiva a divortului: aceea de
a te redescoperi pe tine si de a incepe o viata noua. Divortul nu este un esec,
ci este decizia matura de a incheia o relatie care nu mai functioneaza, insa
acest lucru nu inseamna ca nu mai ai voie sa fii fericit si sa te indragostesti
din nou. Din acest motiv este de preferat sa te redescoperi, sa te uiti in
oglinda si sa vezi care sunt calitatile tale si care sunt resursele cu care pleci
pe noul drum.
Divortul si situatia copilului

Una din doua casatorii in zilele noastre se sfarseste prin divort sau separare
si multe familii divortate au copii. Parintii care divorteaza sunt frecvent
ingrijorati in legatura cu efectul divortului asupra copilului. In aceasta
perioada dificila parintii pot fi preocupati de propriile probleme, dar ei
continua sa fie cele mai importante persoane din viata copiiilor lor.

In timp ce parinti pot fi ravasiti sau dimpotriva usurati ca urmare a divortului,

copiii sunt invariabil speriati si confuzi datorita amenintarii securitatii lor. Unii
parinti sunt atat de raniti sau coplesiti de divort incat pot cauta alinarea la
copilul propriu. Divortul poate fi interpretat gresit de catre copil daca parintii
nu ii spun ce se intampla, cum este si cum nu este implicat copilul si ce se va
intampla cu el.
Copilul poate crede destul de des ca el este cauza conflictului intre mama si
tata. Multi copii isi asuma responsabilitatea de a-si impaca parintii, uneori

prin propriul sacrificiu. Vulnerabilitatea la bolile fizice si mentale la copil

poate apare datorita pierderii unuia sau ambilor parinti ca urmare a
divortului. Oricum, cu grija si atentie, forta familiei poate fi mobilizata in
cursul divortului, si copiii pot fi ajutati sa se adapteze constructiv la conflictul
parental.

Cum discutam despre divort cu copilul

Este uneori dificil sa discutam cu copilul despre divort. Urmatoarele principii

pot ajuta atat copilul cat si parintele:

nu tineti divortul secret si nu asteptati pana in ultimul moment

spuneti copilului vestea despre divort impreuna

vorbiti simplu

admiteti faptul ca divortul este un lucru trist si suparator pentru toata lumea

reasigurati-va copilul ca amandoi il iubiti si ca ii veti fi parinti intotdeauna,

indiferent ce se intampla

nu discutati despre greselile sau problemele celuilalt cu copilul

Semne de stress la copil in caz de divort al parintilor

Parintii trebuie sa urmareasca semnele de stress la copil. Copilul mic poate

reactiona la divort prin agresivitate si comportament necooperant sau prin
retragere. Copiii mai mari pot sa devina foarte tristi. Performantele scoalre
pot ave de suferit si tulburarile de comportament sunt ceva obisnuit la acesti
copii. La adolescenta si in perioada de adult copiii din familiile divortate pot
avea probleme in propria relatie si probleme de stima de sine.

Copiii se descurca cel mai bine in caz de divort daca stiu ca mama si tata vor
continua sa ramana parintii lor si vor continua sa se implice in viata lor, chiar
daca casatoria parintilor ia sfarsit si parintii nu mai locuiesc impreuna.
Disputele prelungite asupra custodiei sau cererea adresata copilului de a
alege unul dintre parinti pot fi daunatoare. Cercetarile arata ca copiii se
descurca bine in caz de divort daca parintii coopereaza in ceea ce ii priveste
pe ei.

Este vitala implicarea parintilor spre binele copilului.

Tratamentul si psihoterapia copilului in caz de divort al parintilor

Daca copilul prezinta semne de stress, medicul de familie sau pediatrul

poate trimite parintii la un psihiatru sau psihoterapeut pentru evaluare si
tratament. In plus, psihiatrul sau psihoterapeutul se poate intalni cu parintii
pentru a-i invata cum sa diminueze stressul produs de divort in intreaga
familie. Psihoterapia poate ajuta atat copilului, cat si parintilor implicati in
divort.
Copilul are nevoie de o modalitate prin care s se neleag pe sine n lumea
complex n care triete. De obicei copilul gsete nelesuri n basme.
Basmele comunic cu copilul la mai multe niveluri. Conform modelului
psihanalitic al personalitii umane basmele poart mesaje importante la
nivel contient, subcontient i incontient.

Copiii, indiferent de nivelul lor intelectual i de vrsta pe care o au, par s

prefere basmele populare oricror alte poveti. Aceste basme fac referire la
presiunile interne pe care copilul le nelege automat n mod incontient i
ofer soluii temporare i permanente la problemele sale.

Problemele cu care copiii se confrunt sunt multiple: dezamgiri, dileme,

rivaliti ntre frai, achiziionarea unei valori proprii, realizarea existenei
sinelui, depirea dependenelor.

Copilul nu poate nelege mediul su n mod raional, ci prin intermediul

viselor cu ochii dechii, fanteziei i jocului. Astfel, coninutul incontient este
ncorporat n fanteziile contiente. Basmele ofer noi dimensiuni imaginaiei
copilului, pe care probabil i-ar fi dificil s le descopere de unul singur. Mai
important chiar, forma i structura basmelor sugereaz copilului imagini prin
intermediul crora i poate structura fanteziile i i poate gsi un drum n
via.

Att la copil, ct i la adult, incontientul este un determinant important al

comportamentului incontient. Conform teoriei psihanalitice dac
materialului incontient i este permis s ajung la nivel contient i s fie
prelucrat prin intermediul imaginaiei, potenialul su duntor (prin
reprimare presupunndu-se c duce la personaliti rigide, obsesivcompulsive) este mult redus, i are, dimpotriv, un efect pozitiv.

Copilul are nevoie de sugestii n form simbolic despre cum poate depi
diverse probleme i poate ajunge la maturitate. Povetile corecte politic nu
menioneaz mbtrnirea sau moartea, limitele existenei noastre, sau
dorina de via etern.

Basmele prezint la modul imaginar procesul dezvoltrii umane i fac acest

proces mai atractiv pentru copil. Pe lng nelesul lor profund psihologic,
basmele sunt o oper de art. Basmele nu ar putea avea impact dac nu ar fi
o form de art. i n acest sens basmele sunt unice, fiind o form de art pe
care copilul o poate nelege.

n basm este exprimat i motenirea noastr cultural. n funcie de punctul

de vedere asupra basmului, putem gsi n el nelesuri diferite. De exemplu
n Scufia Roie faptul c este nghiit de lup este privit ca tem pentru:

noaptea care devoreaz ziua

iarna care nlocuiete anotimpurile calde

zeul care nghite victima sacrificat.

Basmele abund i n elemente religioase, i multe poveti biblice au o

structur asemntoare basmelor. De exemplu 1001 de Nopi este plin de
referine la religia islamic. Multe din povetile frailor Grimm fac referire la
Dumnezeu.

Basmele sunt terapeutice pentru c pacientul i gsete propriile soluii prin

contemplarea a ceea ce basmul pare c implic despre sine nsui i
conflictele sale interne n acel moment al vieii.

Basmele nu au pretenia s descrie lumea aa cum este, i nici nu ne dau

sfaturi referitoare la ceea ce ar trebui s facem. De obicei basmul nu are
nimic de-a face cu viaa exterioar a pacientului, ci cu problemele sale
interioare. Natura nerealist a basmului este foarte important pentru c
devine clar c el nu conine informaii despre lumea extern, ci despre
procesele interne.

Miturile au multe lucruri comune cu basmele, dar n mituri eroul principal

este frecvent prezentat ca personaj demn de urmat.

Basmele rspund n mod sugestiv la ntrebri eterne:

Cum este lumea cu adevrat?

Cum mi voi tri viaa n aceast lume?

Cum pot fi eu nsumi?

Basmul este o experien de via pentru copil, i adolescenii care nu au

parte de basme n copilrie ncearc s compenseze acest lucru n
adolescen, prin credina n astrologie, vrjitorie, droguri, aderarea la un
cult condus de un guru, etc. (Bettelheim, 1976). Basmele sunt o etap prin
care omul trebuie s treac.

Cu ct o persoan se simte mai sigur n mediul su, cu att mai puin are
nevoie de proieciile infantile (basme, religie, mituri, etc.).

Basmele seamn de altfel cu visele. Prin intermediul basmului persoana se

distaneaz de coninutul incontientului, pe care-l poate vedea exterior lui,
i asupra cruia poate dobndi controlul.

Cnd copilul spune despre un basm mi place, nseamn c are ceva s i

spun i basmul trebuie repetat.

Oamenii de stiinta au demonstrat ca niciun incident din viata de adult nu ne

descurajeaza mai mult in privinta relatiilor interumane decat divortul.

Poate de aceea foarte multe publicatii nu se mai concentreaza asupra felului

in care poti avea o casnicie fericita, ci prezinta modalitati cat mai diverse de
a trece de un divort, suferind cat mai putin. Divortul pare a fi un examen
nedorit al maturitatii noastre, dar si o dovada ca putem lupta cu noi insine
pentru a incerca sa fim din nou fericiti.
Efectele divortului la nivel psihologic sunt extrem de complexe, cele mai
importante fiind urmatoarele:

1. Neincrederea
Oamenii divortati pun mai des sub semnul intrebarii decat cei necasatoriti
necesitatea legalizarii unei relatii de cuplu. Acestia vor trai mereu cu indoiala
in suflet ca noua familie ar putea fi devastata de noi probleme.
Daca aceste persoane ajung sa se recasatoreasca, de obicei, o fac deoarece
se simt constranse social sau economic si nu pentru ca isi doresc cu
adevarat.

2. Generalizarea
Una dintre cele mai longevive si fixiste prejudecati ale persoanelor divortate
este aceea conform careia toti oamenii de acelasi sex cu partenerul de care
au divortat sunt la fel. De asemenea, acestia sunt convinsi ca problemele din
trecut se vor repeta in viitor.
Adesea se intampla ca, din nevoia de a ne verifica ipotezele sau asteptarile,
in mod inconstient, ne provocam partenerul de cuplu sa se comporte in
directia profetizata. Ceea ce obtinem este confirmarea credintelor noastre
prin prisma neincrederii acordate unei relatii care, in alte conditii, ar fi fost
una fericita si implinita.

3. Inflexibilitatea

De obicei, persoana divortata nu mai este dispusa sa recurga la

compromisuri intr-o noua relatie de cuplu. Motivatia sa consta in teama de a
nu regreta din nou sacrificiile facute, asa cum s-a intamplat cu fosta relatie.
Insa ceea ce nu realizeaza este faptul ca, adoptand o pozitie rigida, nu face
decat sa il indeparteze pe noul partener si sa ii demonstreze acestuia ca nu
poate tine cont si de nevoile celuilalt.

4. Neimplicarea
Deceptia divortului aduce dupa sine si decizia constienta sau nu ca pe viitor
sa se implice sentimental mai putin in potentiale relatii de cuplu. Este bine
de stiut ca stresul psihic al unei separari reduce disponibilitatea crescuta de
la inceput de a oferi afectiune si pasiune.
Este de dorit ca noii parteneri sa aiba mai multa rabdare cu sentimentele
ranite ale celor care au trecut printr-un divort.

5. Compararea
Majoritatea celor divortati au tendinta de a face comparatii intre fostul si
actualul partener de cuplu.
Ar fi bine sa inteleaga faptul ca fiecare om este unic, cu personalitatea sa si,
implicit, are de oferit mereu altceva. Esential este sa invatam sa apreciem
calitatile partenerului de cuplu, fara a le raporta la ceva ce apartine deja
trecutului.

6. Resemnarea
Exista cazuri in care divortul poate genera stari profunde de resemnare,
indiferenta fata de tot ceea ce inseamna dragoste, pasiune, casatorie, copii
etc.
Aceste persoane pot alege sa se retraga in sine pentru a-si gasi linistea
interioara sau isi pot canaliza intreaga energie in cariera profesionala,
perceputa ca fiind unica sursa de satisfactii.