Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Un salariat obine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca prestat n
sum de 850 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu
medical pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe
ar este de 600 lei, iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Stabilirea bazei de calcul a
contribuiei de asigurri sociale? Stabilirea contribuiei de asigurri sociale datorat de
angajator?
Rezolvare:
a)Stabilirea bazei de calcul a contributiei de azigurari sociale:
baza de calcul=> salarul brut pe ultimele 6 luni:
600*6 = 3600
media zilnica(baza de calcul/nr de zile din cele 6 luni)
3600/132 = 27.27
b) Calculul contrubutiei de asigurari sociale(35% din castigul mediu )
2022*35/100 = 708
10 zile lucratoare concediu de boala =>
=>702/22*10 = 322
322*20.8 = 67 lei
Pentru celelalte 12 zile calendaristice 850*20.8 = 177
=>contributia datotata de angajator = 67+177 = 244
6451Contributia entitatii la asig. sociale=4311Contributia unitatii la asig sociale
244 lei
2. O societate comercial nregistreaz drepturi de personal neridicate n sum de 2.000 lei, compuse
din 1.750 lei salarii i 250 lei indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc.
Dup 2 ani un salariat se prezint i i ridic drepturile ce i se cuvin n sum de 900 lei.
Restul drepturilor de personal n sum de 1.100 lei nu sunt ridicate n termenul legal de prescriere i
se nregistreaz la venituri.
Rezolvare:
1
1750
250
2000
900
1.100
3.000
3.000
4. O societate comercial import mrfuri din afara comunitii, la preul de factur de 15.000 Euro.
Costurile de transport al mrfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt n sum de
1.200 Euro. Taxele vamale datorate pentru mrfurile respective sunt n cuantum de 10%. Cursul de
schimb valabil pentru data efecturii importului este 1 Euro = 4,2500 lei.
Rezolvare:
Pret de factura 15.000eur*4.25 = 63.750 lei
371Marfuri
= 401Furnizoi
63.750
5.100
6.375
Calculul TVA
TVA = (63.750+6.375)*24% = 16.830
4426TVA deductibil = 5121Conturi la banci in lei
16.830
300
1065=1012 300
FISCALITATE
Problema 1. O entitate de distribuie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice ntr-o lun
calendaristic, energie electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90 Kwh,
pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe
valoarea adugat menionat n factura fiscal.
Art. 206^19 Cod Fiscal:
(1) n ntelesul prezentului capitol, energia electrica este produsul cu codul NC 2716
(2) Energia electrica va fi supusa accizelor, iar acciza va deveni exigibila la momentul furnizarii
energiei electrice catre consumatorii finali.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 206^5, nu se considera ca fiind fapt generator de
accizeconsumul de energie electrica utilizat pentru mentinerea capacitatii de a produce, de a
transportasi de a distribui energie electrica, n limitele stabilite de Autoritatea Nationala de
Reglementare nDomeniul Energiei.
(4) Operatorii economici autorizati n domeniul energiei electrice au obligatia de a se nregistra
laautoritatea competenta, n conditiile prevazute n normele metodologice.
(5) Atunci cnd energia electrica este furnizata n Romnia de un distribuitor sau de
unredistribuitor din alt stat membru, care nu este nregistrat n Romnia, acciza devine
exigibila lafurnizarea catre consumatorul final si va fi platita de o societate desemnata de acel
distribuitor sau redistribuitor, care trebuie sa fie nregistrata la autoritatea competenta din
Romnia.
Art. 137.Cod Fiscal
Baza de impozitare pentru livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii
(1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii altele decat cele prevazute la lit. b) sic),din tot
ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta defurnizor ori
prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusivsubventiile direct
legate de pretul acestor operatiuni;
b) pentru operatiunile prevazute la art. 124 alin. (3) lit. c), compensatia aferenta;
c) pentru operatiunile prevazute la art. 124 alin. (4) si (5), transferul prevazut la art. 124alin.
(10) si achizitiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata si prevazute la art. 127alin. (2)
si (3), pretul de cumparare al bunurilor respective sau a unor bunuri similare sau,in absenta
unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii sauachizitiei. In
cazul in care bunurile reprezinta active corporale fixe, pretul de cumpararesau pretul de cost
se ajusteaza conform procedurii stabilita prin norme metodologice;
d) pentru operatiunile prevazute la art. 125 alin. (4), suma cheltuieilor efectuate depersoana
impozabila pentru executarea prestarii de servicii;
e)
in cazul schimbului prevazut la art. 126 si in general atunci cand plata se face partialsau
integral in natura sau atunci cand valoarea platii pentru o livrare de bunuri sau oprestare de
servicii nu a fost stabilita de parti sau nu poate fi usor stabilita, baza de impozitare se
considera ca fiind valoarea de piata pentru respectiva livrare.. Valoare depiata inseamna suma
pe care un client ar trebui sa o plateasca furnizorului/prestatoruluila pretul pietei stabilit in
Romania la data livrarii de bunuri / prestarii de servicii, in conditiide concurenta loiala pe
piata, pentru a obtine bunurile sau serviciile respective.
f) toate taxele sau alte sume care sunt impuse consumatorului final de catreautoritatile publice
locale prin intermediul furnizorilor sau prestatorilor.
Art. 138. Ajustarea bazei de impozitare
Baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii:
a) daca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial,inainte de
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, in conditiile anularii partiale sau integrale a
contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza declarata printr-o sentinta definitiva sau in
urmaunui arbitraj, sau in cazul in care exista un acord scris intre parti;
c) in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute laart.
137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poateincasa
din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu datadeclararii
falimentului. In sensul acestui titlu, data declararii falimentului este data pronuntarii hotararii
judecatoresti finale de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr.64/1995 privind
procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, hotarare ramasa definitiva si
irevocabila.
e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru
ambalajele care circula prin facturare.
Art 138 Baza de impozitare pentru o achizitie intracomunitara
(1) Pentru achizitiile intracomunitare de bunuri prevazute la art. 127 alin. (1), baza deimpozitare
se constituie pe baza acelorasi elemente care sunt utilizate in cuprinsul art.137 alin. (1) pentru
determinarea bazei de impozitare pentru livrarea acelorasi bunuri peteritoriului Romaniei. In
cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri conform art. 127,alin. (2), lit. a), baza de
impozitare se determina in conformitate cu prevederile art. 137,alin. (1), lit. c).
(2) Baza de impozitare cuprinde orice accize platite sau datorate in alt Stat Membrudecat
Romania de persoana ce efectueaza achizitia intracomunitara, pentru bunurileachizitionate.
Prin exceptie, in cazul in care accizele sunt rambursate persoanei careefectueaza achizitia
intracomunitara, valoarea achizitiei intracomunitare efectuate inRomania se reduce
proportional.
Problema 2. n cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secii care produc condensat
de gaz natural: Roman, Filitelnic i Dane. La sfritul fiecrei perioade contabile, efii celor 3 secii
trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Media situaia condensului captat n acea lun.
Secia de Producie Gaze Roman este singura secie care a vndut condens n luna martie 2007. Pe
baza celor 2 avize de nsoire a mrfii constatm c au fost efectuate dou vnzri, astfel: 35.500 l cu
o densitate de 0.741 i respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740.
S se determine impozitul pe iei suportat de ctre entitate.
Raspuns:
CAP III Impozitul la titeiul din productia interna
Denumirea Cap. III din Titlul VII a fost modificata de pct. 203 al art. I din LEGEA nr. 343 din
17iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
ART. 215 - Dispozitii generale
(1) Pentru titeiul din productia interna, operatorii economici autorizati, potrivit legii,
datoreazabugetului de stat impozit in momentul livrarii.
(2) Impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona.
(3) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea sumei fixe prevazute la alin. (2)
asupracantitatilor livrate.
(4) Momentul exigibilitatii impozitului la titeiul din productia interna intervine la data
efectuarii livrarii.
8
Alin. (2) al art. 215 a fost modificat de pct. 103 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19
august2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Art. 215 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 204 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17iulie
2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
ART. 216 Scutiri
Sunt scutite de plata acestor impozite cantitatile de titei si gaze naturale din productia
interna,exportate direct de agentii economici producatori.
ART. 217 - Declaratiile de impozit
(1) Orice operator economic, platitor de impozit la titeiul din productia interna, are obligatia de
adepune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de impozit pentru fiecare luna,
indiferentdaca se datoreaza sau nu plata impozitului pentru luna respectiva.
(2) Declaratia de impozit se depune la autoritatea fiscala competenta de catre
operatoriieconomici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se
refera declaratia.
35,5 t cu densitate 0,741* 4 euro/tona = 142 euro
35,5 t cu densitate 0,740*4 euro/tona = 142 euro
Problema 3. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de
970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o
suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net.
Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in
zonele colinare side ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si
zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din
cultivarea si din valorificareaarbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din
exploatarea pepinierelor viticole si pomicole,indiferent de suprafata.
Deci se calculeaza toate retinerile pornind de la 970 . Nu i se acorda nici o deducere suplimentara
pentru nevasta
Problema 4. O persoan fizic deine n proprietate un teren dobndit n anul 2000, preul de
achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000
lei. S se stabileasc impozitul de pltit de ctre persoana fizic ca urmare a transferului dreptului de
proprietate i care este destinaia acetuia?
9
- pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul este
de 3 % daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea
tranzactiei depaseste200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste 200.000 lei.
- pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 % daca
valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei
depaseste 200.000 lei,impozitul este de 4.000 lei + 1 % din ce depaseste 200.000 lei
120000 * 2% = 2400 lei
Art 77 al. (7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:
a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat;
b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora
se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainari
10
1. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele
informaii:
Indicator
u.m.
Cheltuieli de exploatare platibile
1500
Amortizare
100
Cheltuieli cu dobnzi
200
Impozit pe profit
60
S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere
Rezolvare:
Ratele de solvabilitate:Solvabilitatea generala = datorii totale / active totale totale =2.300 / 4.000 =
0.58
Valoarea fiind mult mai mic de 2 nu ofera garania acoperirii datoriilor curente din activitatea
curent
Solvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) = capitalpropriu / total pasiv = 1700/4000= 0,43;
(O valoare mai mic de1,5 dovedete c societatea nu are capacitatea de a-i achitadatoriile pe
termen scurt, mediu i lung)
Ratele de rentabilitate:
Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 =375(presupunem cota de impozit pe
profit = 16%)
Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investotiei) = profit /active totale * 100 =
= 375 / 4000 *100 = 9.38%
Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 =
(375 -60) / 1700 * 100 = 18.52 %
Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1.000=0.2
Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit /cheltuieli de exploatare * 100=
375 / 1500 * 100 = 25%
11
2500
700
10000
600
200
200
1200
400
300
200
200
800
100
300
40%
12
U.M.
1000
700
300
18000
19000
0
2500
21500
2500
19000
2000
1500
10000
5500
600
800
400
4900
400
900
-400
4400
4400
300
4100
13
Valoarea adaugata reprezint valoarea creat de factorii de producie care concur la activitatea
ntreprinderii.
Valoarea adugat redusa poate rezulta :
- din productivitate redus;
- din consumuri specifice mari;
- randament sczut al capitalului tehnic (fix);
- politic comercial neadecvat;
- costuri mari ale factorilor de producie
- costuri salariale mari
- impozite i taxe mari.
Valoarea adaugata pozitiva reprezinta sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile
catre stat, catre creditori si actionari, catre salariati sip e cat este posibil se va pastra o anumita suma
pentru autofinantare.
Excedentul brut de exploatare reprezint acel rezultat care permite finanarea investiiilor,
remunerarea surselor externe, remunerarea acionarilor i autofinanarea.
Analiza excedentului brut al exploatrii evideniaz rolul pe care acest indicator l are asupra
ntreprinderii:
- permite msurarea performanelor economice a ntreprinderii prin calculul indicatorilor
relativi ai rentabilitii (rata marjei brute a exploatrii, rata rentabilitii economice)
- permite acoperirea obligaiilor ntreprinderii, dac nivelul indicatorului este suficient de
mare. n acest caz se vor putea rambursa mprumuturile i plti dobnzile aferente, se vor putea
rennoi imobilizrile pe seama amortizrii i se vor acoperi riscurile din provizioanele constituite.
Diferena va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor (dividende) i ntreprinderii
(autofinanare).
14
15
Calculul CAF:
a) metoda deductiva:
INDICATORI
Excedentul brut din exploatare(EBE)
(+)Venituri financiare
(+)Alte venituri din exploatare
(-)Cheltuieli financiare
(-)Alte cheltuieli din exploatare
(-)Impozit pe profit
(=)Capacitatea de autofinantare(CAF)
U.M
5500
400
600
900
400
300
4900
b)metoda aditiva:
INDICATORI
Profit net
(+)Cheltuieli cu amortizarile si
provizioanele
(=)Capacitatea de autofinantare
U.M.
4100
800
4900
Rate de rentabilitate
Ratele de rentabilitate reprezint indicatori sintetici, prin care se apreciaz sub form relativ
situaia profitabilitii sau a capacitii ntreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilitii sunt
printre cei mai importani indicatori prin care se apreciaz eficiena general a activitii unei
ntreprinderi, deoarece reflect rezultatele obinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului
economic: aprovizionare, producie i desfacere.
Rata rentabilitii, ca indicator de performan, poate avea mai multe forme de exprimare, n
funcie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obinute (profitul, EBE sau ali
indicatori pariali ai rentabilitii) la un indicator de flux global al activitii (cifra de afaceri, venituri
din exploatare, valoarea adugat) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru
obinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).
Dup criteriul funcional, ratele rentabilitii se pot clasifica n:
-
16
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Specificaie
Venituri din exploatare
Cheltuieli de exploatare
Profit din exploatare
Profit net
Excedentul brut din expl.
Capital propriu
Capital investit
Rata rentabilitii
economice brute
nominale
Rata rentabilitii
costurilor
Rata rentabilitii
financiare
Rata rentabilitii
economice nete nominale
Rata rentabilitii
veniturilor
Simbol
U.M.
Ve
Che
Pe=Ve-Che
Pn
EBE
Cpr
Ci=Afn+NFR+Db
Rebn
EBE
100
Ci
Rc=Pe/Che
Rf
Pn
100
Cpr
Renn
Pe
100
Ci
Rv=Pe/Ve
%
%
%
%
%
mprumutate) i trebuie s fie superioar ratei inflaiei.n termeni reali rata rentabilitii economice
trebuie s remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie
respectiv rata medie a dobnzii la obligaiunile emise de stat.
Rata rentabilitii economice brute nominale i nete nominale sunt superioare ratei inflaiei.
Rata rentabilitii financiare msoar randamentul capitalurilor proprii respectiv al
plasamentului financiar. Aceast rat renumereaz proprietari prin acordarea de dividende.
17
b. Persoanele care primesc sub orice forma pentru alte functii decat aceea de censor, un
salariu sau o remuneratie de la administrator sau de la societate sau ai caror angajatori
sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta;
c. Persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie,
respective al consiliului de supraveghere si directoratului in temeiul art 153 alin. 14
d. Persoanele care pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate au
atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii
publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.
- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in
care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficialal Romaniei, Partea a IV-a.
Capitalul social poate fi redus prin:
- micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
- reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
- dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor;
- atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
- scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
- restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionalacu reducerea
capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiunesau parte sociala;
- alte procedee prevazute de lege.
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin
restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea
obligatiunilor rambursate.
Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii
nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
3. Cine pot fi lichidatorii?
Art. 253. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii
persoane fizice sau reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditii lelegii.
(2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului.
19
(3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si
administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie
un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze.
(4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li
s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De
asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.
(5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe
actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub
controlul consiliului de supraveghere
Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii
21
SIMBOL
CONT
DENUMIRE CONT
SOLDURI FINALE
22
D
1012Capital subscris varsat
106Rezerve
131Subventii pentru investitii
212Constructii
2131Echipamente tehnologice
2133Mijloace de transport
214Mobilier, aparatura birotica
263Imobilizari financiare
2812Amortizarea constructiilor
2813Amortizarea mijloacelor de transport
301Materii prime
3012Materiale auxiliare
303Obiecte de inventar
341Semifabricate
345Produse finite
371Marfuri
401Furnizori
411Clienti
5121Conturi curente la banci
5311Casa
601Cheltuieli cu materiile prime
607Cheltuieli privind marfurile
635Cheltuieli cu alte impozite, taxe
641Cheltuieli cu salariile personalului
658Alte cheltuieli din exploatare
671Cheltuieli privind calamitatile
701Venituri din vanzarea produselor finite
704Venituri din lucrari executate si servicii prestate
707Venituri din vanzarea marfurilor
711Variatia stocurilor
TOTAL
C
300.000
9,100
142,000
745095
75000
297447
25000
164231
658,000
140,000
10000
890
748
12450
24620
18650
35,000
5210
21000
1423
700
254
1420
32500
470
684
5,892
24,800
36,000
87,000
1,437,792
1,437,792
= 301Materii prime
5000 lei
prime
3.
3000 lei
constatata,TVA 24%:
23
3.720 lei
3.000 lei
4427TVA colectata
720lei
4. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a imputatiei:
421Personal-remuneratii datorate
4282Alte datorii si
3.720.lei
creante in legatura
cu personalul
5311Casa in lei
2.500 lei
exploatare
711Variatia stocurilor
341Semifabricate
1.000 lei
461Debitori diversi
1.240 lei
24
1.000 lei
4427TVA colectata
240 lei
131Subventii pentru
1.500 lei
investitii
10. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate
determina faptul generator
473Decontari din operatii in curs
de clarificare
473Decontari din
500 lei
operatii in curs
de clarificare
371Marfuri
4.000 lei
13. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar, TVA
24%:
461Debitori diversi
4.960 lei
4.000 lei
960 lei
25
20.000 lei
transport
15. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000 lei, TVA 24%:
461Debitori diversi
37.200 lei
30.000 lei
7.200 lei
131Subventii pentru
7.000lei
investitii
17. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate
determina faptul generator:
473Decontari din operatii in curs
de clarificare
473Decontari din
500 lei
operatii in curs
de clarificare
19. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie 6.lei/buc;
stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5. lei/buc.
Se inregistreaza o depreciere de: (6.0 lei-5.0lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion
in valoare de 2.500 lei.
26
2.500lei
deprecierea marfurilor
= 9120
4427TVA colectata
4423TVA plata
9120 lei
29.000 lei
601Cheltuieli privind
materiile prime
5.000lei
658Alte cheltuieli de
exploatare
20.000 lei
671Cheltuieli privind
calamitatile si alte
evenimente extr.
1.000lei
607Cheltuieli privind
marfurile
500 lei
6814Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele pentru
SIMBOL
CONT
DENUMIRE CONT
SOLDURI FINALE
28
D
1012
106
121
131
212
2131
2133
214
263
2812
2813
301
3012
303
341
345
371
397
401
411
421
4423
461
5121
5311
601
607
635
641
658
671
701
704
707
711
C
300000
9,100
7500
150500
745095
82000
277447
26500
164231
659000
140000
5000
390
248
11450
21620
19150
2500
35000
5210
3720
9120
43400
21000
3923
700
254
1,420
32500
470
684
TOTAL
5,892
24800
36000
87000
1466412
1466412
atunci cnd acestea se produc i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau
pltit i este nregistrat n evidenele contabile i raportat n situaiile financiare ale perioadelor
aferente. Situaiile financiare care respect acest principiu ofer informaii utilizatorilor nu numai
despre tranzaciile trecute, care au implicat pli i ncasri, dar i despre obligaiile de plat din
viitor i despre resursele privind ncasrile viitoare
Auditorul trebuie s se asigure c toate veniturile i cheltuielile aferente activitii agentului
economic sunt delimitate n timp pe msura angajrii i decontate asupra rezultatului exerciiului la
care se refera
Auditorul trebuie s obin un grad rezonabil de asigurare c bilanul
respect concepiile fundamentale de baz ale contabilitii:
- continuitatea activitii de exploatare;
- contabilitatea de angajamente.
Bilanul contabil ofer comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puin dou exerciii
financiare, metodele de evaluare i prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dac
sunt modificri, ele s fie nscrise i justificate n notele ataate bilanului;
- elementele de activ i de pasiv sunt evaluate fr a se face compensri
ntre active i pasive, ntre cheltuieli i venituri;
- bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere a exerciiului
precedent;
- auditorul procedeaz pentru fiecare cont la verificarea contabil a
credibilitii componentelor sale i a soldului su;
- datele de inventar ale elementelor de activ i de pasiv sunt regrupate n registrul inventar cantitativ
i valoric, dup caz. Auditorul procedeaz la o comparare ntre valorile contabile i valorile de
inventar furnizate de ntreprindere, apreciind credibilitatea lor.
4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei.
Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua imperative
a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest cont
b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au aparut in
cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior , chiar daca aceste riscuri sau pierderi nu sunt
cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmire a bilantului.
Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderi sau cu
beneficii.Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite supraevaluarea de activ si a
31
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
EXPERTIZA CONTABILA
1. Care sunt rspunderile experilor contabili?
Expertii contabili raspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa
caz, potrivit legii.
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili (si contabililor autorizati), in raport cu
gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
-
mustrare
avertisment scris
33
fapta s fie prevzut de lege sau alt act normativ ca fiind contravenie i se sancioneaz
chiar dac este svrit fr intenie
contractul
fapta
prejudiciul
cauzalitatea
vinovia.
absena nemotivat de la dou edine consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.;
absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;
34
executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice
dreptul de gestiune i de administrare a societilor comenrciale de profil;
practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viza anual pentru exercitarea
profesiei.
3. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?
Confidenialitatea
presupune
profesionistul
contabil
trebuie
STUDII DE FEZABILITATE
1. Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;
Planul de afaceri este un document utilizat in planificarea strategiei si a activitatilor unei
firme.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea s obin
un anumit profit;
35
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere)
- un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de afaceri)
2. De ce este nevoie de un plan de afaceri;
Planul de afaceri reprezinta pe de o parte instrumental intern prin care se poate conduce si
controla procesul de demarare si functionare ulterioara a firmei. Pe de alta parte planul de afaceri
reprezinta un instrument extern de comunicare cu mediul economic.
3. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt.
- cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia simontajul unor
masini,utilaje,mijloace de transport
-
investiiei care setransform ntotdeauna n capital fix comparativ cu cheltuielile de producie care
setransform n produse i servicii, dar exist i un aspect financiar. Investiiile sunt economiile
fcute de o persoan fizic, juridic sau desocietate n totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri
peste cheltuielile de consum icare sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea,
modernizarea capitalului fix nvederea obinerii unui flux durabil de ctig viitor. Aceste
interpretri date noiunii de investiie au n vedere investiiile de capital, caresunt caracteristice i
proiectelor de investiii pentru lucrri de mbuntiri financiare,specifice agriculturii. Activitatea de
investiii, sub forma investiiilor de capital, se concretizeaz, nmajoritatea cazurilor, pe baz de
programe i proiecte. Programele de investiii, indiferent de nivelul la care au fost
elaborate, au o arie de cuprindere mai mare i de cele mai multe ori, pentru implementarea
lor este nevoie s fie detaliate n unul sau mai multe proiecte deinvestiii.Proiectul de investiii poate
fi definit ca un ansamblu optimal de aciuni de investiiibazate pe o planificare sectorial, global i
coerent, pe baza creia, o combinaie definitde resurse umane, materiale .a. provoac o
dezvoltare economic, social determinat. Aadar, investiiile pot fi definite ca
reprezentnd totalitatea veniturilor economisite i alocate pentru achiziionarea de
capital fix, respectiv pentru creterea patrimoniului unuiagent economic, materializate
n imobilizri corporale, imobilizri necorporale, imobilizri financiare n scopul obinerii
unui flux de venit net pe o perioad de timp ct mai mare
37