NOIEMBRIE 1977Revista lunard de stiinfa gi pnactied apicola editata de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialista Anu Lil ® Nr. 1 loiembrie 1977 Paw Cuprins Nol, mareje si continu suecesh urim presedintelui Organizajiet nonstre prof. dr. fing. V, HARNAJ cu prilejul resieyerli sale pentru a/i-n oara ca presedinte ‘at APLMONDIEL E. MARZA Ai XXVIiea Congres APIMONDIA, Privire retrospeativa Al XXVIvlea Congres ai Fedtratie! Asociafillor de Apicuitura a Progresul tehnic al apioulturit A, HARNAS EXPO-API "17, Prezente internation r Intecnajionale a @reat_o noud etaps in hondiaie ieee Pee 2 ale si succese roma- da Expozitia tirs apleol de 34 Adelaide, Australia, 2 NN. IIESTU APIMONDIA, militant activa pent dezvoltarea api- culturil, entra pace $i bundstare in\ lume DE PESTE HOTARE Orizont apicol australian. ‘Tradifii si abtiiatltate STIRI SI INFORMATIT DIN ACTIVITATEA FILIALELOR DOCUMENTAR APICOL CALENDAR APICOL DE VORBA CU CITITORT Coperta ta — Prof. dr. ing. V. HARNA, APIMONDINI st Gt Asovlaziet "Crescdioriior a R, S. Romidnta, rostind cupintul de. deschiders gelud deat "“XicVicien Congres. Interna Coperta a Waa —~ sus: Presedinicte senetuin G. JOSuP “cmbjioe atenpiay, Sh oro ape ee (initoe stinga), tmpreuna “eu uh grup de pari Congres ; miilée :” aspect de. ta, ména ‘prea ie Beate ten fe pr ln roy Ur ing sl tm lant 2, secretarat "ACA" tho Bujen adv aspect din cadrul API-EXPO 77. ma " Bes (Foto cfd AAU ssl ae ASOCIATIE! CRESCATORILOR| IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA \ Pregedinte: Prof. dr. ing. V. HARNAS Vicepresedingi: Dr, ing. STELTAN DINESCU Ing. NOCOLAE FOTI \ Dr. ing. ALBINEL HARNAS —\ Prof. dr. EUGEN MURESAN Prof, COSTACHE PATU Secretar: ing. EUGEN MARZA Membei: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALAIU TULIU oDoG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing, LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Presedinte: Ing. NICOLAE For! Membri: Ing. CIOLCA ION, dr. ing, CLRNU IOAN, dr, ing. HARNAJ ALBINEL. ILIESIU NICOLAE, ing, IONESCU \ \ \ TRAIAN, prof. dr, MURESAN EBUGEN, ing. SAVULESCU $TE- FAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, “TiTOV ILTE (red. gaff EXECUTIV / CRESCATORI- ig eR oct] AIS a Cdstul unui * anuat ste de 36 lei. Abonamentele primesc prin gercurile si filialele Aci © ditto din ‘Aindtate catedéresc si se la revista noastra pot adresa intreprinderii ILEXIM“ Departamentul ex- jort-import presd Bucuresti, str, 13 Decembrie nr, 13, PO, Box 136—137 telex 11226. eaNOL MARETE $I CONTINUI SUCCESE uram presedintelui organizatiei noastre, prof. dr. ing. V. HARNAd cu prilejul realegerii sale pentru a patra oara ca presedinte al APIMONDIEI Bacuresti, 16 octombrie 1977, zi in- soriti: de toamna bogatt, cu frunze ruginii fosnind in asfintit de soare. Telecul Asociafiei Cresedtorilor de Al- bine din R.S. Roménia receptiona co- municarea de la Adelaide, Australia, din freamitul celui de-al XXVI-lea Congres al Federatiei Internationale a Asociafiilor de Apiculturé, prin care eram instiinfapi cd presedintele asocia- fiei noastre, proj. dr. ing. V. Harnaj a fost reales — pentru a patra oard consecutiv — cu unanimitate de vo- turi,ca_pregedinte al APIMONDIEI. Reprezentantii_ celor peste 5000 000 de apicultori din intreaga lume, organizafi in peste 70 de asociafii nationale de apiculturd din 65 de féri, au incredin- fat unui roman mandatul lor pentru o noua legislaturd, in functia de pre- sedinte al APIMONDIEI. Aceastii realegere demonstreazi pres- tigiul de care se bucurd apicultura romédneascti peste hotare, datorita ni- velului siu ridicat si constituie o pre- fuire deosebité a aportului valoros adus patrimoniului apicol mondial de ctitre ‘presedintele asociatiei noastre. La primirea acestei comunicitri inimile apicultorilor din Romdnia s-au umplut de mindrie patrioticd si de profunda admiratie manifestaté cu entuziasm pentru profesorul Harnaj. Ne-am bucurat cu atit mai mult cu cit sarbittorirea realegerit prof. dr. ing. V. Harnaj ca presedinte al API- MONDIEI s-a facut in preajma zilei de 7 noiembrie cind aniverseazti 60 de ani de viafd si in anul 1977 cind, la 30 decembrie, stirbéitorim cu tofii 20 de ani de la reorganizarea Asociatiei Cres- ciitorilor de Albine din R.S. Roménia si de cind prof. dr. ing. V. Harnaj este reales continuu ca presedinte al orga- nizafiei noastre. In toaté aceasté perioadd, de cind con- duce destinele asociatiei, inepuizabila sa putere de muncit, intreaga sa capacitate organizatoricd, dispunind de un poten- fial uimitor de initiativa cu o largi viziune de perspectivd, sint ddruite in egalii médsurd atit activitéfii_profesio- nale de specialitate, cit si dezvoltdrié intensive a apiculturii pe plan national si international. Pe plan national transforma Asociatia Cresciitorilor de Albine intr-o com- plex organizatie obsteascii, cu un pa- trimoniu propriu cifrat astézi la nive- lul sutelor de miloane, dispunind de puternice si eficiente sectoare indus- triale in cadrul Combinatului apicol, un institut propriu de cercetéri in do- meniul apiculturii, un liceu apicol ete. Pe plan international reuseste si im- prime APIMONDIEI, tn ultimii_ 12 ani, caracterul de universalitate, st-i dea profilul de organizafie a apicultorilor de pe intregul glob, creind un climat propice desfasurérii acfiunilor umani- tare, menite si contribuie din plin la asigurarea picii si bundstirii in lume. Pentru meritele sale, dragostea si in- crederea noastré, a apicultorilor din Roménia, ti sint pe deplin déruite, in egal mésuri cu aceea a apicultorilor din intreaga lume. Cu rindurile si mai mult strinse in ca- drul organizafiei noastre, hotdriti a munci si pe viitor cu sporit entuziasm pentru traducerea in viatiti a mirefelor sarcini ce ne stau in fatd pentru dez- voltarea apiculturii nationale, urtim presedintelui Asociafiet Crescditorilor de Albine din R.S. Romania, prof. dr. ing. V. Harnaj, noi si noi succese in activitatea profesional si apicoléi, multa sdindtate tradifionalul La multi ani®.AL XXVl-lea CONGRES APIMONDIA Privire retrospectiva Pp. continentul australian, la Ade- laide, important centru de stiin{a si cultura, capitala statului Australia de Sud, din cadrul Uniunii Australiene, in perioada 14—19 octombrie 1977, a avut loc intr-o atmosferd sirbitoreasci cel de-al XXVI-lea Congres International al Federatiei Internationale a Asociatii- lor de Apiculturé — APIMONDIA. Lucrarile Congresului la care au luat parte peste 3000 de apicultori din 65 fari membre ale celor 72 asociafii de apicultura afiliate la Federatia Interna- fionald a Asociafiilor de Apiculturd APIMONDIA s-au desfagurat in orga- nizarea Consiliului Federal al Asocia- tillor de Apicultura din Australia si a Consiliului Executiv al APIMONDIEI, la Festival Centre, situat in centrul orasului Adelaide, complex cultural, realizat intr-o arhitecturd originald de o real& frumusete artisticd. La aceast’ manifestare internationala, fara noastra a fost reprezentata de o delegatie compusd din 3 persoane din care 2 delegati din partea Asociatiei Cresc&torilor de Albine si un delegat al Institutului International de Tehno- logie si Economie Apicola al APIMON- DIEI, care s-a straduit si reprezinte cu cinste apicultura romaneasca la aceasta prestigioasi confruntare de opinii si idei a reprezentanfilor apicultorilor din lumea intreaga. Menfionim ca la solicitarea organiza- torilor, Institutul International de Teh- nologie si Economie Apicola din Bucu- resti a realizat si pus la dispozitia acestora majoritatea imprimatelor gi 2 Ing. E. MARZA Secretar al Asoctatiel Crescktorilor de Aibine din & S. Romania materialelor necesare pentru buna des- fasurare a lucrarilor congresului. Totodata, delegatia farii noastre a par- ticipat la lucrarile sesiunilor stiinfifice ale congresului cu 11 referate si comu- nicdri stiintifice rezultat al unor apro- fundate studi si cercetari ale specia- listilor din apicultura, a prezentat doua expozitii cu fotografii, grafice, texte si exponate, expresie a celor mai impor- tante realizéri din activitatea Asociatiei Crescatorilor de Albine si ale Institu- tului International de Tehnologie si Economie Apicolé al APIMONDIEI gi a luat parte la concursurile de filme, diapozitive si fotografii, find reprezen- tat activ la toate manifestarile acestei reuniuni internationale. Luerarile congresului s-au desfasurat sub pregedinfia tovaragului prof. dr. ing. V. HARNAJ, presedintele API- MONDIEI gi totodata presedintele Aso- ciatiei Crescatorilor de Albine din R.S. Romania, G. JOSEPH, lord primar al orasului Adelaide, senator C. L. LAU- CKE, presedintele Senatului australian, L. R. J. RIDDER VAN RAPPARD (Olanda) decan al membrilor de onoare ai APIMONDIEI si S. CANNAMELA (Italia), secretar general al APIMON- DIE. Din prezidiul congresului au f&cut parte reprezentanti ai Comitetului national de organizare al congresului, membrii Consiliului executiv al APIMONDIEI, precum si delegatii oficiali ai sarilor membre ale APIMONDIEI. In sedinta de deschidere a congresului cuvintul de bun sosit pe pémintul australian adresat tuturor participanti-lor in numele Comitetului national de organizare a fost rostit de pregedintele celui de-al XXVI-lea Congres Interna- tional de Apiculturé, K, M. DOULL. Presedintele APIMONDIEI, prof. dr. ing. V. HARNAJ a deschis oficial lu- crarile congresului ardtind cA acesta se desfisoars in anul in care se implinesc 80 de ani de la organizarea primului congres international de apicultura de la Bruxelles 1897 gi este primul congres APIMONDIA, ce are loc pe cel mai tinar continent al lumii, cu deosebite posibilita{i si perspective in apicultura. In _cuvintul rostit, pregedintele API- MONDIEI a trecut in revista princi- palele realizari ale Federafiei in ultimii ani de activitate si a enuntat sarcinile si perspectivele organizatiei apicultori- lor din lumea intreaga pentru progresul apiculturii mondiale. La sedinja inauguralé a congresului a mai luat cuvintul G. JOSEPH, lord primar al orasului Adelaide si D. R. DEER, vicepresedintele Consiliului fe- deral al asociafiilor australiene de api- cultori care au salutat in numele api- cultorilor australieni, in calitate de gazde, pe participantii la congres gi au mulfumit “presedintelui APIMONDIEI pentru sprijinul acordat la organizarea congresului. In continuarea manifestarii de deschi- dere oficial a congresului a luat cu- vintul L.R.J. RIDDER VAN RAPPARD, decan al membrilor de onoare ai API- MONDIEI, care dupi o scurtd alocu- tiune privind ce a fost si ce trebuie si devina APIMONDIA, conform traditiei congreselor de apicultura, a oficiat so- lemnitatea transferului colanului de presedinte al congresului de la pre- sedintele celui de-al XXV-lea congres, R. BONECK (Franta), presedintelui celui de-al XXVI-lea Congres interna- tional de apicultura, K. M. DOULL (Australia). Sedinta inaugurala a lucrarilor congre- sului_a fost urmatd de deschiderea Expozitiei Internationale de apicultura EXPO-API °77, oficiaté intr-un cadru festiv de pregedintele APIMONDIEI, prof. dr. ing. V. HARNAJ, manifestare de interes deosebit la care au luat parte alituri de reprezentanfii celor 47 de firme care au prezentat standuri ex- pozifionale, tofi participantii la congres. Vizitind expozifia, ministrul Industriei primare din guvernul australian, I. SINCLAIR, interesindu-se de proble- mele actuale ale apiculturii din unele tari ale lumii, printre care si Roménia, a purtat in acest sens ample discufii cu presedintele APIMONDIRI. In dupa amiaza zilei inaugurale a con- gresului au inceput lucrarile sedinte- lor plenare ale comisiilor de specialitate ale APIMONDIEI in cadrul crora s-au prezentat peste 110 referate si comun c&ri stiinfifice care au prilejuit partic pantilor posibilitatea de a dezbate la cel mai inalt nivel numeroasele probleme care confrunti in prezent apicultura mondial. Astfel, lucrarile Comisiei permanente de tehnologie si utilaj apicol desfagurate sub presedintia G. F, TOWNSEND (Canada), s-au axat pe probleme pri- vind: ,,Albine, stupi si apicultori“, Men- fion’m c& in cadrul luerarilor comisiei, din partea delegajiei {Ari _noastre, . A. HARNAJ, a prezentat un referat cu tema ,,Rolul marilor intre- prinderi. produciitoare de echipament apicol pentru dezvoltarea apiculturii in etapa actuala*, Referatul a fost bogat ilustrat cu diapozitive reprezentind as- pecte cu realiziri ale Combinatulu: apicol al Asociatiei Crescatorilor de Albine. Referatul prezentat s-a bucurat de un deosebit interes din pantea parti~ cipantilor la congres care si-au mani- festat dorinta de a vizita Romania pen- tru a se documenta asupra succeselor apiculturii din fara noastra. Lucrdrile Comisiei permanente de bio- logie apicol& au fost organizate in doud 3sesiuni plenare si orientate pe probleme privind: ,,Ciétre o albini mai bine adaptatié*, sesiune desfasurata sub pre- sedintia F. RUTTNER (R. F. Germania) si ,,Probleme teoretice si practice de imbuniitifire a nutrifiet albinelor“, sub presedintia J. LOUVEAUX (Franta) ; Comisia permanenta de flor meliferd si polenizare a avut ca tema ,,Factorii determinanfi ai producfiei de nectar si polen corelat cu productia de miere si activitatea de polenizare* si s-a desfi- surat sub pregedinjia R. P, KAPIL (India) ; Comisia permanenta de patolo- gie apicola avind ca tema ,,Pustrarea calitdfii produselor stupului* gi-a des- fasurat lucrarile sub presedintia Giuliei GIORDANI (Italia); iar lucrarile Comi- siei permanente de economie apicold s-au desfasurat sub pregedintia R. BORNECK (Franfa) si a avut ca tema Probleme ale comerfului international de miere in farile exportatoare si im- portatoare®. Pentru probleme de interes deosebit, sub egida comisiilor permanente ale APIMONDIEI au avut loc 3 mese rotunde cu urmatoarele teme : ,,Despre acarianul Varroa“, in organizarea Co- misiei permanente de biologie si pato- logie apicola, ,,Perspectivele comerfului mondial de miere“ in organizarea API- MONDIA — CCI/CNUCED si_,,Certi- ficatele sanitare pentru albine si pro- dusele stupului“ in organizarea comi- siilor permanente de patologie si econo- mie apicola. In ultima zi a lucrarilor congresului, sub presedintia tovarasului prof. dr. ing. V. HARNAJ, presedintele APIMON- DIEI, a avut loc sedinfta plenara a co- misiilor permanente ale APIMONDIEI la care presedinfii acestora au prezentat in fafa participantilor la congres ra- poarte de sintezi privind concluzii si recomandari rezultate din referatele si comunicérile sustinute de specialisti, pentru a fi valorificate in productia apicola. 4 Paralel ¢u luerdrile congresului au avut loc si alte manifestari cu caracter apicol, care s-au bucurat de unanime aprecieri si o larga participare. Dintre aceste ma~ nifestari mention’m : EXPO-API °77, la care cele doua standuri expozitionale prezentate de fara noastra sau bucurat de un deosebit succes; gala de filme apicole Ja care fara noastra s-a prezen- tat cu un numar de 9 filme din care 6 filme tehnice si documentare si 3 fil- me artistice reprezentind aspecte din frumusefile patriei si ale folclorului fii noastre, care au stirnit un deosebit interes si aprecieri unanime din partea juriului si a participantilor la congres. Amintim totodaté succesul objinut de fara noastra la concursul de diapozitive si fotografii apicole desfaigurat intr-o competitie valoroasi la care au luat parte numerosi specialigti in acest do- meniu, din diferite ari ale lumii. Intrat in traditia congreselor interna- fionale de apiculturd ca una din zilele lucrarilor s& fie destinatd cunoasterii apiculturii si frumusetilor fri gazda a congresului, organizatorii sub lozinca »Apicultura australian’ au oferit pri- lejul ca participantii si se documenteze asupra dot&rii tehnice a exploatarilor apicole de tip industrial din Australia. In acest scop a fost organizata o vizité documentara la Tanunda-Barossa Val- ley, ocazie cu care apicultorii australieni au demonstrat practic folosirea a nume- roase utilaje apicole pentru mecaniza~ rea operatiilor de incdrcare si descar- care a stupilor, transportul acestora si pentru extractia mierii. Cu aceasta oca- zie organizatorii localnici au prezentat si un program de obiceiuri tradifionale ale bastinasilor acestui continent. In timpul congresului, participantii au avut posibilitatea si viziteze : Universi- tatea Adelaide, Gradina botanic si zoo- logic din acest oras, expozitia anuala de plante caracteristice florei spontane a continentului australian, precum sio rezervafie natural denumita Insula Cangurilor. Pentru o mai buna cunoastere intre participantii la congres, apicultorii au: tralieni au organizat o suita de intilniri facultative dintre care menfionim : dineul de gala oferit delegatilor oficiali ai farilor membre ale APIMONDIEI, de catre Honey Corporation of Austra- lia Limited; receptia inauguralé de bun ‘venit in Australia a participanti- lor la congres ; seratd cimpeneascd tipic australiand organizati la Apicultural High School ; seraté dansanté la Dom Polski Club, precum si reuniunea de rémas bun care a prilejuit delegatiei farii noastre plicuta surprizi de a se intilni cu un grup de cetateni austra- lieni de origind romani tmbracafi in frumoasele noastre costume nationale, care aflind din presi despre prezenta in Australia a unui grup de apicultori romani au venit sa-i intimpine si si-i cunoascai, In conformitate cu prevederile Statutu- lui Federafiel Internationale a Asocia- fiilor de Apicultura APIMONDIA, para- lel cu lucrarile Congresului a avut loc intrunirea adunarii generale a API- MONDIEI, in doua sedinte plenare cu participarea delegatilor oficiali ai fari- lor membre ale APIMONDIET, Prima sedinti a adundrii generale APIMONDIA, din ziua de 16 octombrie 1977, a analizat si aprobat activitatea Consiliului executiv al federatiei, ra- portul comisiei de cenzori si darea de seama asupra activitajii Institutului International de Tehnologie si Econo- mie ApicolA al APIMONDIEI pe ani 1975/1977. De asemenea, adunarea ge- nerali a aprobat proiectul de buget al federatiei, regulamentul de aplicare al statutelor APIMONDIA, planul de activitate si agenda manifestarilor in- ternationale ale APIMONDIEI pentru perioada 1977—1979. Adunarea general a APIMONDIEI a aprobat primirea in Federatie a Aso- ciafiilor de apicultura din : Bangladesh, Libia, R. P. Congo, Costa-Rica si Paraguay. In cadrul aceleiasi sedinte Adunarea generali a ales prin vot secret noile organe de conducere ale Federatiei In- ternationale a Asociatiilor de Apicultura APIMONDIA. Punindu-se la vot alegerea presedinte- lui federatiei, in unanimitate delegatii farilor membre ale APIMONDIEI, apre- ciind in mod deosebit activitatea des- fagurati de pregedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S. Roma- nia si al APIMONDIEI, si-au dat votul pentru realegerea a 4-a oard consecutiv a delegatului Roméniei, prof. dr. ing. V. HARNAJ in functia de presedinte al APIMONDIEL. In alocutiunile rostite delegatii oficiali au ardtat ci realege- rea profesorului V. HARNAJ ca pre- sedinte al federatiei este expresia sin- cera a pretuirii apicultorilor din lumea intreagd pentru munca neobosité des- fasuraté de catre presedintele Federa- tiei in dezvoltarea continua a apiculturii mondiale. Ca vicepresedinte al federatiei a fost reales R. BANKER (6.U.A.) iar ca membri in Consiliul executiv G. SEL- LIANAKIS (Grecia) si K. HICHERT (Tunisia). Pregedinti ai comisiilor per- manente au fost realesi: F, RUITNER (R. F. Germania), pentru biologie api- cola si G. F, TOWNSEND (Canada) pen- tru tehnologie $i utilaj apicol. Ca pre- sedinte al Comisiei de flor melifer si polenizare a fost aleasi SUSANA PEPPINO (Argentina). In Comisia de cenzori a fost reales A. KOCSIS (R. P. Ungaré) titular si ca supleant a fost ales S. KARSONO (Indonezia) A doua sedin{a plenard a adunarii ge- nerale APIMONDIA a avut loc in ziua de 19 octombrie 1977, in prezenja tu- turor participantilor la congres. Cu acest prilej Consiliul executiv API- MONDIA, a prezentat raportul asupra 5lucrarilor sedinfei din 16 octombrie 1977, a informat participantii la con- gres cu privire la alegerea noilor or- gane de conducere ale federatici si a aprobat rezolufia celui de-al XXVI-lea Congres International de Apicultura. In cadrul aceleiasi sedinje adunarea generali a ratificat alegerea ca noi membri de onoare ai APIMONDIEI pe K, M. DOULL (Australia), EVA CRANE (Anglia) si R. BOVEY (Elvefia). Totodata Consiliul executiv al API- MONDIEI, a conferit 10 diplome de onoare si medalii de aur ,,PRO MERITIS* pentru contribufii deosebite la dezvoltarea APIMONDIEI gi a insti- tufiilor sale unor personalitafi din api- cultura mondial. Menfionam cu o deosebitd satisfactie cA una din aceste inalte distinctii a fost atribuita si unui apicultor roman, Nicolae ILIESIU. Adunarea generalé luind in discutie candidatura farilor care au solicitat organizarea celui de-al XXVI-lea Con- gres International de Apicultura a hotarit cu majoritate de voturi ca acesta si se desfasoare in anul 1979 la Atena — Grecia, iar organizarea a- cestuia si se desfiigoare conform con- ditiilor stabilite prin noile regulamente de aplicare a statutului APIMONDIEL si a Institutului Internafional de Teh- nologie si Economie Apicola. La incheierea lucrarilor congresului in- tr-un cadru sarb&torese presedintele APIMONDIEI a inminat diplome si medalii pe care juriul international le-a conferit celor mai reprezentative rea- lizéri in domeniul apiculturii prezen- tate la congres de céitre participantii la aceast prestigioasa manifestare inter- nafionalA. Organizat pentru prima data pe conti- nentul australian, imens& insuld scal- data de valurile oceanelor Pacific si Indian, la zeci de mii de kilometri departare de patria noastrd, cel de-al XXVi-lea Congres International de Apicultura a reprezentat o afirmare a apiculturii mondiale, afirmare la care apicultura fri noastre a repurtat noi si meritate succese. RR RRA EXPO’API (Continuarea articolului din pag. 15) totul deosebit mierea de salcim roma- neascd, pe care o cunose nu numai din auzite sau din studii ci chiar si ca public larg consumator. In sfirgit, albina carpatind romaneasca a fost distinsd cu diploma si medalia de aur, intrunind aprecierea unanima ca fiind una dintre cele mai bune rase de albine cunoscute in lume. Numerosi australieni si-au manifestat dorinta pentru gasirea cu ajutorul guvernului australian, eventual gi cu sprijinul API- MONDIEL, a unor solufii care si per- mith crearea unei crescatorii de matci 6 carpatine si difuzarea acestei rase pe teritoriul australian. Am enumerat doar citeva dintre pre- zenjele internajionale la API-EXPO ’77 si dintre succesele romanesti obtinute. Impresiile si emotiile provocate cu p lejul vizitarii expozitiei gi acordarii dis- tincfiilor de cdtre juriul international, au constituit pentru apicultorii romani prezenti, ca si pentru cei din fara, pri- lej de indrepta{ita mindrie patrioticd pentru inalta apreciere de care se bu- cur in intreaga lume munca plina de rivnd a apicultorilor romani si activi- tatea Asociafiei Crescatorilor de Albine pentru dezvoltarea continua gi prospera a apiculturii din Romania,AL XXVI-LEA CONGRES AL FEDERATIEI INTERNATIONALE A ASOCIATIILOR DE APICULTURA A MARCAT O NOUA ETAPA IN PROGRESUL TEHNIC AL APICULTURI! MONDIALE Dvsrigucren actiunilor care unméresc fa- cilitatea unui lang schimb de idei si rezultate ale cercetirii, constittfe 0 preocupare carac- teristic’ in activitatea Federatiei Internatio. nale_a Asociafiilor de Apiculturé — API- MONDIA. Circulatia ideilor este o conditie sine qua non a accelerarii progresului in orice domenit de activitate. In acest sens, inventarierea noului, analiza atenti si res- ponsabilé a posibilitafilor de valorificare optima a acestuia pentru dezvoltarea in per- spectiva a apiculturii, a fost unul din de- zideratele pe care si le-a propus Congresul international de la Adelaide. Pentru cititorii nostri incerc’m s& prezentiim prin acest ar- ticol, o privire sinteticd si totodat& panora- micd asupra multitudinii — peste 100 — de lucrarj stiinfifice prezentate si dezbitute la congres. Cei interesafi, sperm c& vor putea dobindi astfel o informare succinti asupra domeniului ce-i preocupa. Aprofundarea in- formarii se va putea realiza atunci cind unele rezumate vor vedea lumina tiparului in chiar paginile revistei noastre si in mai mare masurd prin lectura luer&rilor complete care se vor edita in vohmmul congresului de c&tre APIMONDIA. Ca de obicei, lucra- rile s-au desfgurat pe comisii de speciali- tate, fn cadrul unor sesiuni plenare, sim- pozioane si mese rotunde, COMISIA PERMANENTA DE TEHNOLOGIE SI UTILAJ APICOL Sesiunea plenari_a acestei comisii s-a finut sub deviza ,ALBINE, STUPI SI APICUL- TORI“, In cadrul comisiei au fost prezentate 21 de referate care au abordat aspecte in legiturd cu_utilajele apicole, tehnologia cresterif albi- nelor si tehnologia produselor apicole. Utilaje apicole. Citeva referate au dezbatut problemele legate de constructia stupului care trebuie sd intruneascé maximum de calitati deopotriva pentru albiné — in sensul respectarii restrictillor impuse de biologia fa~ miliei de albine — si, totodatd de exploatare usoard, eficient& si rentabilA de cétre om a acestui mijloe de productie, STEPHEN W. A, (S.U.A) in comunicarea »Langstroth si stupul sau, a abordat intro manier& evocatoare si istoricd activitatea a- cestui ,parinte al apiculturii*, Probleme privind standardizarea stupilor au fost abordate in lucrarile lui KASSIANOV A. I, URSS) si KIGATIRA K, (Kenya) dovedindu-se cu prisosinfé importanta aces- tei probleme in proiectarea si constructia stupilor, In scopul standardizérii si a utila~ jelor confectionate de cdtre apicultori, ,,prin proieciele de piese si utilaje apicole" prezen- tate de HAYNIE J. D. si SKINNER T, C. (S.U.A) se urmareste punerea la dispozitia apicultorilor amatori a documentafiel nece. sare construirli de clitre acestia a unor utilaje la fel ca si cele ce pot fi proourate din comert. Preocuparea privind ridicarea randamentului muncli apicultorului la extractia mierii, in cadrul stupinelor mari, industriale, se inscrie in referatul prezentat de BAKER G. T. si colaboratorii, Autorii au prezentat un extrac. tor de miere cu ax orizontal avind capaci. tatea totald de 180 rame. Reducerea timpu- lui de extractie cu cca 20% fatd de extrac- toarele cu ax vertical de acelasi volum, re- comand acest utilaj pentru stupinele cu o productie de cca 50 tone miere anual, Tehnologia cresterii albinelor. Din referatcle prezentate s-a desprins ideea ci tchnologiile moderne de crestere a albinclor pot spori productiile realizate, In acest sens, KON- STANTINOVIC B, (Iugoslavia) releva ci prin folosirea metodei Farrar cu dou métei in condifiile din Serbia timp de 5 ani, familiile adipostite in stupi Dadant-Blatt ‘si Lang. stroth-Root au dat numai la salcim o pro- ductie cu 53% respectiv 39% mai mare decit familiile martor fn care s-a aplicat metoda cu_o singura mated, CANE K. A. (Australia) indic& sporirea cu 50% a productiei de miere prin formarea de familif ajut&toare pe 10 ra- me cu 10 saptimini inaintea culesului si uni- ficarea acestora cu familiile de baz pe tim- pul valorificdrij nectarului. Privind intretinerea familiilor de albine pen- tru productia specializaté de polen MOELLER F. E, GUA) araté ci familifle de albine fn care exist& cantititi foarte mari de puiet neeclozionat sint deosebit de eficace pentru productia de polen. De asemenea un numar de 35—40 mif albine este capabil s& 7crease o mare cantitate de pulet si implicit de a realiza o recolti maxima de polen. Cantitatea redusi de pasturé sau de alte substanfe proteice in cuib este de asemenea in masura s& intensifice recoltarea_polenului. In domeniul cresterii_ si inlocuirii méatcilor far indoialA existé deja tchnici si metode care gi-au validat in timp avantajele. Totusi, dorinta de perfectionare determina pe multi cercetiitori, apicultori amatori si profesionisti 5A caute noi tehnici, In aceasti idee CLOAKE H. (Noua Zeeland’) a expus_o metoda de cregtere a matcilor din botel in cadrul_ stu- pilor destinati productici de micre carora Ii s-au facut unele modificdri minime, RICE N. V. (Australia) a propus un echipament cu functiuni multiple care si aslgure sporirea productivitatii muncii in cresterea_mitcllor. Tehnologia produselor apicole. _Referatele prezentate au confinut constatari si rezultate ale cercetérii privind calitatea, condifiona- rea si folosirea mierii, polenului, veninului de albine si propolisului in diverse prepa- rate, CHAMBERS S, R. (Australia) a pre- zentat un colector de polen ou placa activa verticalé precum si instalatia de conditio- nare care asigura uscarea polenului printr-un uscitor rotativ, eliminarea corpurilor straine, dezinfectia si ambalarea acestui_produs. KALMAN Ch, (Israel) constaté ci in con- difiile unui cules bogat de la citrice, conti- nutul mierii in zaharozd se situeazd intre 9,1—10,3%. Dup& 7 luni de’ conservare la rece, acest procentaj a sciaut la 1,6—4,2%. Remulté ci la o cantitate mare de nectar cules zilnic, nivelul de actionare a invertazet este redus si in consecinti pentru sciderea procentului de zaharozi trebuie prelungita perioada de conservare a mierii, Veninul de albine este studiat de ORLOV B, N. (URSS), Pe baza cercetarilor efec- tuate in ultimii 10 ani, autorul explicd me- canismul de actionare a veninului asupra organismului omului, precum si multiplele sale efecte terapeutice. Rezultatele prezentate crecazi de fapt o baza stiintifici’ pentru fo- Josivea acestui produs in terapeutica umand, Atributele si caracteristicile propolisului au format de asemenea obiectul unor referate. POPESCOVIC D. si colaboratorii (Iugoslavia) au prezentat rezultatele cercetrii efectului in vitro, asupra celulelor de mamifere a unui numér de 15 fractiuni extrase din pro- polis prin metoda cromatografiei pe coloand. VAKHONINA T. V. (URSS) stabileste 0 metoda de control calitativ al propolisulul pe baza specificitajii acestuia, specificitate de- terminataé de confinutul fn acizi 10-oxy-2- decenoic incorporat de albine in produsele apicole, A stabilit totodati dependenta cali- t&tii propolisului de puritatea lui si durata 8 de conservare, Impuritaifile mecanice dimi. nueaza. proprietatile antioxidante, precum si alte propriet&fi caracteristice propolisului. COMISIA PERMANENTA DE BIOLOGIE. APICOLA Desfagurate in doua sesiuni plenare, lucrarile acestei comisii au cuprins 18 respectiv 13 rapoarte. ,CATRE O ALBINA MAI BINE ADAPTATA* a fost deviza primei sesiuni, comunicdrile circumseriindu-se fn principal problemelor care vizeazi adaptarea albinei la condifiile unei exploatari rationale, efi- ciente gi rentabile. Raportul introductiv expus de RUT'TPNER F. (RG), a fixat un eadru general al dezba- terilor. Din analiza atent& a referatelor pre- zentate in aceastA prima sesiune, consideram c& se pot desprinde trei directii principale care au jalonat tematica si au delimitat aria de preocupari a referentilor, Este vorba des- pre genetica albinelor, reproductia albinelor gi probleme de morfologie si comportament al raselor. Genetica si ameliorarea albinelor. Pastrarea nealteraté a fondului genetic al albinei con- stituie o problema deosebit de important fn apicultura contemporand. Pentru realizarea acestei actiuni, apicultorii si cercetitorii din diferite [ari, propun crearea unor biinci de gene, rezervafii gonetice sau centre genetice izolate, In acest sens, AYTON H. C. (Austra- lia) si KATZENELSON M. (Argentina) fac propuneri concrete asupra modulul de rezol- vare a acestei probleme in condifiile speci- fice t&rilor respective, Incrucisarile intre albineledin centrul U.R.SS. cu cele caucaziene de munte au stat in atentia lui BILAS G. D, si colaboratorii (U.RSS), care au urmérit cum se mostenese si se transforma indicii biologici 1a descen- denfa. Studi genetice pe baza analizelor biochimice au_prezentat CORNUET I. M. si TORRE- GROSSA I, T. (Franfa). Astfel se explici de- terminarea genetic a variatiel activitatii en- zimatice a unei dehidrogenaze puse in evi- denf& prin separatie electroforetica LOPATINA N, G. si colaboratorii (URSS.) pe baza studierii mutatiei genetice ,,short* (sh. — aripi scurtate) stabilesc ca efect schim- barea dimensiunii si nervurilor aripei cu ur- mari asupra comportamentului de semnali- zare si asupra sistemului nervos al albinei. In citeva referate se disting elemente intere- sante in domeniul selectiei. Specializarea unor populatii de albine polenizatoare pentru o anume cultura, este deja o etapa calitativ superioara atit in domeniul ameliorarii eft si in cel al polenizirii culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor. Luind drept criteriu de selectie preferintele unor familii spre polenul de trifoi rosu sau alb, HOLMS, N, (Danemarea) evidentiazi preocuparile din fara sa si din Suedia pentru cresterea unor albine polenizatoare ale acestor culturi, Reproductia albinelor. LAIDLAW H. (8.U.A) subliniazi ci inséimintarea instrumental mitcilor, metoda uzitaté indeosebi in studiile de gencticd, in viitor poate si devinA o metodd curenté tn cresterea matcilor, Mat- cile Snsémintate prin aceasté metod’ dau acelasi randament fn productie ca gi cele imperecheate natural fn stupind, Corelatia intre calitatea albinelor obfinute si condifiile in care ele au fost crescute este analizati de BILAS N. G. (URSS), Autorul studiind indicli biometrici si biochimici la albinele crescute in familii puternice ajunge la concluzia c& acestea au un organism cu inalt& valoare biologicd, sliuatie care se ras- fringe pozitiv asupra ‘caracteristicilor pro- ductive, Biometrie si comportamentul raselor. In acest domeniu o mai bund cunoastere a morfologiei si fiziologiei albinelor permite stabilirea valorii sub aspect productiv al ra- sclor si populafiilor, aspect ce intereseazd in mod deosebit pe’ crescitori, EL BANBY M,N. (Pgipt) ajunge la concluzia ci Apis mellifica intermissa nu este o albind autoh- tona in Africa de nord (Libia), iar GASSPA. RIAN S. (iran) confirma existenta albinei Apis indica sera fn estul Iranului, subliniind unele modificdri interesante ale caracterelor morfologice, Particularitafile corelatiilor unor indici economici raportati la 6 populatii de albine din centrul U:R.S.S. au fost eviden- fiate in comunicarea lui KRIVITOV N. I, (RSS) rezultatele obfinute find in_mod expres destinate muneii de selectie. MAHI DRE D. B. si colaboratorii (India) ‘au studiat comportamentul albinelor Apis dorsata din centrul si vestul Indiei In constructia cuibu- lui, desprinzind concluzii interesante legate de’ caracteristicile speciei sub acest aspect. Biometria stalisticd aplicat& variabilitafilor geogratice, analiza factorial $i o riguroasi metodi de interpretare, au permis Jui RUTTNER P. (R.F.G.), TASSENCOURT L. gi LOUVEAUX J, (Franja) si obfind somnificatii taxonomice distinote necesare definirij sub- speciilor gi raselor de albine europene, * A doua sesiwne plenaré a Comisiei perma- nente de biologie apicold s-a desfagurat_sub titlul generic ,,PROBLEME TEORETICE SI PRACTICE DE AMELIORARE A NUTRI- TIEL ALBINELOR“. Furajarea dirijati a albinelor ca o sectiune din tehonologia de crestere si intretinere, cigliga pe zi ce trece pondere sporita in complexul de masurj prin care omu] inter- vine nemijlocit in viata si activitatea fami- iilor de albine, desigur in scopul de a spori productia acestora, chiar in conditii de cules maj putin favorabile, Problematica abordaté in referate, cuprinde dou’ grupe principale : procesele fiziologice ale nutritiel albinelor si hrnirea rational a familiilor de albine. In majoritatea cazurilor, problemele se intre- pitrund in cadrul unuia si acelutasi referat, Procesele fiziologice ale nutritiei albinelor. Bazindu-se pe o tehnicd de analiza biochimi- cA cantitativa de mare fincte BOUNIAS M. (Franta) reusesie s& precizeze in ce constau proprietiifile cinetice ale fosfatazelor alea- line la nivelul intestinului albinel precum gi influenta cltorva aminoacizi naturali in unele reactit _metabolice. CIAPLIGHIN V. P, (U.RSS.) stabileste si comunicd gradul de activitate al citorva fermenti digestivi foar- te importan{i printre care: proteinaza, in- vertaza, diastaza, si catalaza fn intestinul mediu ‘al albinelor lucratoare si trintorilor, Tn acelasi domentu, cercetarile Intraprinse de DOULL K. M. “MEW P, (Australia) si TABER S. (S.U.A), demonstreazd ci umidi- fatea redus& ‘afecteazd incubarea oudlor si supraviefuirea tinerelor larve. Albincle tre- buie si aibi sursi de apa asigurata pentru a putea crea in cuib o umiditate relativa de 90—95%, umiditate care s-a dovedit a fi optima, Brinirea rationali a albinelor. In scopul gasirii unor furaje energetice care sd uzeze in mai mic& mésura albinele, s& aia costul maj sclizut si efecte cit mai apropiate de cele ale mierii, cercetatorii, in ultimul timp isi indreapta atentia spre predigerarea fura- jelor anterior administrarii lor la albine. Pentru aceasta, se apeleazé la hidrolizarea enzimaticd a glucidelor, fie ci e vorba de mahiir sau de amidonuri, Sub acest aspect, LOUVEAUX J., MOUSSY G, si POUVRBAU A. (Fran{a) comunica rezultate tncurajatoare objinute in laborator si in conditii de stu- ind prin utilizarea hidrolizatelor enzima- tice a amidonului din porumb, Doua furaje de acest fel, imbogitite cu substanfe solubile din porumb, sdruri minerale, aminoacizi, acizi organici, vitamine din grupa B, sint dupa autorii mentionati, apropiate de carac- teristicile nutritive ale mierii naturale. In aceoasi ordine de preocupari, WEISS K. (REG) aminteste despre un sirop obtinut prin hidroliza enzimatica a zahdrului cu aju- torul glicosidazei. Prelucrarea zaharului in cantitdti mari de citre albinele in virsté de 13—26 zile, au determinat dezvoltarea redusi la acestea a glandelor faringione, corpului gras si ovare, glandele celiere inregistrind ins’ un plus in dezvoltare. Analizind rezultatele JEREBKIN M. V. si MARTINOV A. G. (U.RSS) con- cluzioneazA in referatul lor ci nu se reco- manda ca albinele ndscute in jumatatea a doua a lunii august si participe la prelucra~ rea unei cantitéji mari de zahér.Efectele hréirilor proteice, respectiv a pro- teinelor brute asupra numarului de eclo- zionari $i a longevitifii albinelor care re- fect starea biologicé a familiei de albine, au fost conturate in_referatul semnat de KLEINSCHMIDT G. I, si KONDOS A, C. (Australia), STANDIFER L. M. si MILLS J. (S.U.A)}, au analizat si evidentiat legitura ce exist intre virsta albinelor doici si com- ponenta hranef secretate de acestea. Autorii extind investigatia si asupra continutului fn vitamine a hranei elaborate de doicile de di- ferite virste, WILLE H, (Elvefia) propune o metod& noua de apreciere a modificdrilor din familiile de albine sub aspectele ritmu- Tui de ouat al mAtcilor, ponta anuald totald, media zilnicé a pontei, pierderi in puiet si albina etc. metoda folosita si in testele de alimentatie cu substituenti de miere si polen. COMISIA PERMANENTA DE FLORA MELIFERA SI POLENIZARE In cadrul acestei comisii_s-au_prezentat 20 de referate legate de ,FACTORI] DETERMI- NANTI AI PRODUCTIFI DE NECTAR SI DE POLEN CORBLATI CU PRODUCTIA DE MIERE SI ACTIVITATEA DE POLENI- ZAIRE aceasta reprezentind de altfel deviza sesiunii plenare. De la inceput se ctvine spus ci, in cea mai mare parte, referatele att contintat fructuoa- sele preocupari anterioare, in parte dezbi- tute la Simpozionul international de flora meliferé si polenizare desfagurat anul trecut la Budapesta, Din totalul lucrérilor supuse atentiei sesiv- nii, cel mai mare numér de referate abor- deazi probleme legate de polenizare. Si de data aceasta, se demonstreazd avantajele de necontestat ale polenizdrii cu albine la plantele entomofile cultivate, precum si rolul imens al albinclor in pastrarea echilibrului ecologic in general. Analizind la rapité, ac- tivitatea vegetativa, fructificarea, confinutul fn ulei, puterea de germinatie a’ semintelor, in condifii de polenizare cu albinele si in absenta acestora, BARBIER EB. (Franta) ofer& suficiente date in favoarea utilizérif albinelor pentru polenizarea acestei culturii. Din grupa plantelor cultivate au fost $i altele la care s-au situat efectele polenizarii cu albinele. Astfel KAPIL R. P. si colaboratorii (India) s-au ocupat de lucerna, BADMAN R. (Australia) de culturile semincere de legu- minoase, ceapi si morcovi, LANGRIDGE D._F. ‘(Australia) de culturile pomicole PISTILLO G, si LOW A, (Australia), RHO- DES I. W. (Australia), PEPPINO S, C. si OLIVERA A. M. (Argentina) de floarea-soa- relui, DHALIWAL H. §. si ADLAKHA R.L, (India) de conopida, MARTIN R, C. si COLLISON C. (8.U.A.) de castraveti hibrizi, 10 PRIORE R. si SANINO G. (Italia) de man- darine. Uni autori au studiat aportul polen: zirii cu albine comparativ cu al altor specii polenizatoare si in general s-a apreciat ca albinele prin activitatea lor mult mai intens& datoraté instinctului de acumulare au un rol covirsitor mai important decit reprezen- tantii entomofaunei spontane, Concluzia generali a referatelor prezentate in sesiunea plenara a acestei comisii este c& apicultura dobindeste pe zi ce trece un ca- racter nou, acala de factor polenizator al plantelor cultivate de om. Actiunile de po- Jenizare dirijat& cu ajutorul albinelor trebuie planificate si indeplinite prin acordul deplin al celor responsabili — apicultori_ si culti- vatorii de plante — pentru ca in final efec- tele acestei actiuni (productie direct api- coli: miere, polen, ceara ete. cit si cea indirect, concretizaté in sporuri_cantitative si calitative de seminfe, legume gi fructe) s& se situeze la nivele cit mai fnalte. COMISIA PERMANENTA DE PATOLOGIE: APICOLA Cele 20 de referate supuse atentici sesiunii plenare desfasuraté sub deviza : ,CONSER- VAREA CALITATI PRODUSELOR STUPU- LUI", au continut aspecte privind preveni- rea, Giagnosticul si combaterea unor boli ale albinelor, precum si uncle probleme deosebit, de importante referitoare la toxicologia api- coli, Substantele toxice continute in erbi- cidele si insectofungicidele care se folosese curent in agriculturd pentru combaterea bu- ruienilor si unor agenti fitopatogeni, au o influenfi negativa asupra cresterii albinelor sia calitafii produselor apicole, Adevarul de necontestat c&i mai ugor este s& previ o boald decit s& o combati sté la baza_referatului lui SMIRNOV A. M. (URSS) care susfine cA medicamentele nu sint suficiente pentru combaterea unei boli decé aplicarea lor nu este asociaté cu ma- suri sanitar-veterinare, In stupii cu igiend precara, freeventa diferitelor boli este de 98,1% fati de cei in care se aplicd o igicni- zare corect&, la care frecventa bolilor scade la 1,9%, Autorul descrie mai multe metode de igienizare a stupilor si utilajelor apicole, dintre care se remarc’ folosirea aerosolilor cu perhidrol, acid acetic si sulfurd de natriu, Varroaza este 0 boal& al c&rei diagnostic si tratament intereseazé in ultimij ani intreaga lume apicoli. De altfel o mas& rotundé pe aceasté tema s-a bucurat de o prestigioasi Participare iar contributia Roméniei a fost esenfiali, Loca europeans, loca american si nosemoza sint alte 3 boli pentru care se cautd cele mai potrivite mijloace de diagnos- ticare si tratament. In acest sens, contributii importante aduc referatele lui WINN R. A, (Australia), MELNIC V. N, (U.RSS), PECK H, (Australia) si GLINSKT Z. (R. P, Polond).Pentru un program integrat de reglementare si cercetare in scopul de a proteja albinele de efectele substantelor chimice folosite in agricultura, pledeazi conving&tor in referatul, sfiu COOK’ V. A, (Novia Zeeland’), VIDANO €. (Italia) disctiti necesitatea protectici sur- selor melifere contra contamintrii cu pesti- cide, arftind ch aceasti problem’ este de o deosebita importan{a sub aspectul_prevenirii poluarii produsclor stupului. Pesticidele influ- enteaza negativ capacitatea de pontd a mat cli si ritmul de dezvoltare a familiei, afirma in referatiil siu KONSTANTINOVIC B, (lugoslavia) care anslizeazA efectole unor ins secticide (Sevin 50 si Malathion) ulilizate impotriva daundtorilor agricoli in fara sa. Ait referatele despre care am amintit cit si celelalte care au fost supuse atentiei In ca drul-acestei comisii, ne indreptitese si afir- mam ca apicultorii'se eonfrunta azi cu pro- bleme noi de patologie, parazitologie si toxi- cologie, uncle destul de complicate; std ins& in puterea cercetitorilor s& rezolve corespun- zator aceste probleme, astfel ca aria bolilor $1. poluarii produselor apicole s& se restrin- 8 tot mai mult, COMISIA PERMANENTA DE ECONOMIE APICOLA Lucrarie sesiunii plenare s-au desfagurat sub genericul ,PROBLEME ALE COMERTULUI INTERNATIONAL CU MIBRE IN TARILE EXPORTATOARE SI IMPORTATOARE", Este evident pentru oricine cA in afara unei deosebit de reconfortante pasiuni apicultura — prin produsele pe care la pune in slujba societatii — a obtinut clare dimensiuni eco- nomice, Oricare ar fi condifia celui care practicd apicultura scopul final este realiza- rea cui cheltuieli si eforturi minime a tnor efecte sociale maxime. Procesul realizirii acestor efecte sociale maxime este .destul de complicat si de aceea, mecanismul economic apicol trebuie bine cunoscut pentru ca pir- ghiile sale. cele mai importante sé poata fi in timp util actionate in conformitate cu scopul urmérit. Nu toate referatele prezen- tate fn comisie au avut o adresanté net economicé. Astfel, unele, ca de pildd cel al lui KALMAN C. (Israel) au tratat pro- bleme de istorie apicold, iar altele au pre- zentat o stare de fapt dintr-o fara sau alta (PARKER C. H. — Australia; WALTON G. M. — Noua Zeelanda ; GULLIFORD R. B, — Australia; KIDD L. J. si SWINCER I. — Noua Guinee). Toate referatele ins’, chiar dacd nu direct, au evidentiat faptul cd api- cultura in unele zone devine un sector im- portant al economic ar in altele se impun misuri pentru a i se’ imprima acest caracter. BRIDGE L. H. E, (Anglia) abordeazi cu multé competenfi unele probleme de mar- keting apicol, evidentiind aspecte inc insu- ficient de bine solutionate In tara sa, legate de legislatia mierii, protectia sanitard, taxele de import si export restrictive, preturi, ete. Auitorul sustine pe bund dreptate cA rezol- Yarea corespunziitoare a acestor probleme va facilita comertul prin extinderea piefclor si sporirea consumului de miere pe cap de locuitor. Compensarea regimului alimentar sarac al populatiei rurale din zonele aride ale Mexi- culuj s-ar putea face Intr-o oarecare masurd prin extinderea apiculturii, este de pirere CABRERA-PECH I, V, (Mexic). Perspectivele comertului mondial cu miere au fost discutate in cadrul_unej mese ro- tunde prezidata de SILVESTRO CANNA- MELA (Italia) — Secretarul general al API- MONDIET, Comistile permanente de patolo- Bie si economic apicola au organizat o masa rotundaé cu tema: ,.CERTIFICATELE SANI_ TARE PENTRU ALBINE $I PENTRU PRO- DUSELE _STUPULUI", "presedinte ‘find GNADINGER F. (R.F.G), Din succinta trecere fn revista problema- ticli dezbatute la Congresul al XXVi-lea, din prezentarea doar a unora dintre referatele supuse atentiei participantilor, considerim ca putem aprecia rezultatele drept deosebit de productive. Acest congres al APIMON- DIDI, ca de fapt si cele anterioare, a avut un specific si unele noutati, Att implicatiile imediate cit si cele de perspectiva au facut obiectul unor lucrari sustinute in. sesiuni plenare. Din dezbaterile desfagurate pe tot parcursul congresului s-au desprins de ase- menea, directii si tendinte noi pentru cerce- tarea stiinfificd tn apicultur’. O data mai mult a devenit evidenta legitura tot mai strins& intre cercetarea stiin{ificd si practica apicoli, fapt care constituie um merit deose- bit al APIMONDIEI, In procesul cdutiirilor si experiment&rilor, al elaborarii si inféptuirii noilor solutii si pro- jecte, al XXVI-lea Congres APIMONDIA re Prezinté far& Indoiald o noud etapa care jas Joneaza drumul ascendent al progresului tele nic pe care apicultura mondiald merge in ultima perioada, Reflectind realitatile vietli si raspunzind cerinfelor lor, preocupirile apicultorilor si specialistilor "prezentate la congres aul cunoscut un amplu proces de di- versificare. Largirea ariel investigatiilor, f losirea mai deplind a rezultatelor cerceta: din alte domenii, imbundtitirea metodelor, mijloacelor si tehnicilor de investigatie vor permite in viitor elaborarea wnor coneluzii mai cuprinzdtoare, maj profunde, care in mod cert vor conduce la rezultate {eoretice, dar mai ales practice, mereu mai bune si care, sintem siguri, vor fi prezentate si dez- batute la viitorul congres APIMONDIA, 1EXPO—API'77 Prezenje internationale si succese romdnesti Ja Expozitia tirg apicol de la Adelaide, Australia, 1977 Dr, ing. A, HARNAS ‘Vicepresedinte al Asociafici Crescatorilor de Atbine din R.S, Romania, regedintele Fillaiel A.C.A. jud. Tifov si munic. Bucuresti J. tradifia congreselor internationale de apicultura organizate de Federatia International a Asociatiilor de Api- cultura APIMONDIA a intrat in ultimii ani obisnuinta organizdrii unor expo~ zitii-tirguri internationale cu caracter apicol, prilej de prezentare a ultimelor MEDALIILE ASOCIATIA CRESCATORILOR: DE ALBINE DIN R. S. ROMANL Medalii de aur 1, Conceptia constructiva si tehnologicS a Combinatului apicol Pavilionul EXPO-API "77 — Adelaide, Australia Statiunile de crestere a mitcilor Organizarea Simpozionului de apiterapie la Bucuresti in 1976 Colectia de fotografi color Filmul ,,Floarea-soarelui Mierea de salcim rodusul ,,Sineacar“ Produse de apiterapie Medalii de argint 1, Utilaje pentru extractia si condifionarea mierii Coleetia de ceart si faguri artificial Productia de stupi de mare serie Colectia de polen Filmul ,,Apicultura 1976" Medalii de bronz Publicafii de propaganda si invatimint apicol Crema de fat& ,,Apidermin* Tehnologia de preparare a extraselor din propolis 2, a 4. 5 L 2. 3. calajul dintre participanfi este tot mai strins gi aprecierea departajarii frunta- silor este tot mai anevoioasa. De aceea, si sareina juriului internajional pentru acordarea diplomelor si medaliilor de premiere a participanfilor fruntasi este tot mai dificila gi mai greu de realizat. Ca si la ultimele expozitii-tirg, dar 12 noutifi tehnice si realizarilor objinute in diferite domenii de specialitate api- coli de cAtre asociafiile membre ale Federatiei si de unele mari firme pro- ducdtoare de utilaje apicole. De la vongres la congres aceste mani- festari sint tot mai reprezentative, mai bogate si mai variate in continut, de- CONFERITE INSTITUTULUI INTERNATIONAL DE TEHNOLOGIE SI ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIA— DIN BUCURESTI Medalii de aur 1. Activitatea Institutului International de Tehnologie si Economie Apicol — APIMONDIA — O.N.U. Tiparirea lucrrilor simpozioanelor 1976/1977 Volumul Grenoble Organizarea Simpozionului de apiterapie Bucuresti 1976 Imprimarea lucriirilor pentru Congresul de la Adelaide Dotarea tehnicd a ‘Tipografi MONDIA Filmul_,,Congresul APIMONDIA — Gre- noble 1975" Medalii de argint Promovarea terapiei cu produse apicole Volumul ,,Propolis* Promovarea pe plan mondial a tehnologiilor apicole moderne Organizarea cursurilor internafionale de perfectionare apicoli Medalii de bronz 1. Brosura ,,Apiterapia azi* Volumul lucrdrilor Conferingei Geneva 2. din APIMONDIA % »Congresul 4, 5 API- 6. 1. a 4, de la parca si in mai mare mésurd de aceasta data, la Adelaide, Australia, cu prilejul Congresului al XXVI-lea al APIMON- DIA, nivelul continutului tehnic si de prezentare, varietatea, complexitatea si gama lang& si cuprinzdtoare a expo- natelor au facut ca EXPO-API ’'77 — aflatd la cea de-a 7-a edifie a sa — sase bucure de o apreciere cu totul deo- sebité, atit din partea olicialitatilor guvernului australian care au onorat expozifia, cit si din partea vizitatorilor participanti la congres si publicului larg australian din Adelaide. EXPO-API °77 a fost gazduitd intr-o sal vast de expozitic, construité spe- cial intr-o conceptie arhitecturalé mo- derna, in cadrul complexului de la Tea- trul Festival Centre — unde s-au des- fasurat la Adelaide lucrarile Congresu- lui al XXVI-lea APIMONDIA. Citeva dintre standurile cele mai sem- nificative, cum au fost cele prezentate de cétre APIMONDIA, WAITE INSTI- UTE, Institutul de cercetéri apicole din Adelaide, AUSTRALIAN HONEY BOARD, INTERNATIONAL BEE RE- SEARCH ASSOCIATION, o minunataé colectie de picturi reprezentind flori de eucalipt, precum gio colectie de afise Pictate de copiii apicultorilor au fost plasate chiar in frumosul foaier al tea~ trului Festival Centre, Am fost invi- tati de gazde si expunem in acelasi im- punator foaier si panourile reprezentind standul Asociafiei Cresciitorilor de Al- bine din R. S. Romania, impreund cu exponatele pe care delegatia noastré le-a adus la Adelaide. Este deosebit de dificil ca in cadrul unui singur articol 68 prezentém o tre- cere chiar si sumara in revista a tot ceea ce a fost expus in cele 47 de stan- duri ale expozifiei. Vom incerca totusi si spicuim citeva dintre exponatele care au atras atentia in mod deosebit vizitatorilor si care ni se par demne de semnalat apicultorilor din fara noastra. Este lesne de infeles c4, datorita distan- fei mari care desparte Australia de cele- lalte continente si féri cu apicultura dezvoltata, foarte multi dintre expo- zan{ii tradifionali n-au putut s& apard pe lista standurilor lui EXPO-API ’77 si in consecin{A au abundat expozantii din Australia, Noua Zeelanda si zona de sud a Pacificului. Cu toate acestea nu au lipsit nici re- prezentan{i ai statelor mai indepértate, cum ar fi S.U.A, Anglia, Germania Federala, Israel, Iugoslavia si bineinte~ les fara noastra. Centrul de greutate al exponatelor a fost definut, pe de o parte, de utilajele care marcheaza introducerea mecanizi- rii mici, mijlocii si mari in apicultura — mecanizare la care apicultorii austra~ lieni gi cei neo-zeelandezi tin atit de mult si s-ar parea ci detin primatul mondial in aceasta directie — iar, pe de alta parte, mostrele de miere si in special de diverse ambalaje, care, in ultima instan{a, stimuleazd 0 promovare a comerfului cu miere cit mai intensiv. Ce ne-a atras in mod deosebit atentia, tot in pavilionul central al expozitiei, a fost centrifuga cu doua corpuri cu axa, orizontala, prevazuta si cu un mini- descapacitor prezentat de COWEN IN- TERNATIONAL SALES CORP. din S.U.A. Fiecare corp al centrifugei poate sé lucreze alternativ cu celilalt: in timp ce fn unul se extrag ramele cu miere, in celalalt se introduc ramele de la mini-desc&pacitorul mobil. Iesirea ramelor se face automat, direct in ca- turile goale amplasate in cealalta parte a centrifugei. Aceeasi companie a pre- zentat si un mini-desc&pdcitor foarte apreciat, destinat stupinelor mici. Tot in domeniul utilajului au fost apre- ciate standurile prezentate de firma PENDER BROS CORPORATION din Australia, binecunoscuté gi de foarte multi apicultori din fara noastré pen- tru calitatea descapicitoarelor fabricate aici, a filtrelor care separa descipaceala de miere, centrifugelor si a altor utilaje, ca si exponatele firmei ECROYD AND SON LTD. din Noua Zeelanda, care la ora actualé define cel mai modern si eficient descdpacitor automat de rame. Firma SCHADE din Austria a prezentat binecunoscufii stupi din masa plasticd fabricati in urma cu. cifiva ani, ca gi nuclee de imperechere a miteilor tot din masa plasticl, Firma HELMUT WARNHOLZ din R. F. Germania a pre- zentat stupi din polistiren expandat a céror greutate nu depasea 10 kg pentru cele 3 caturi, fund gi acoperis. Firma D. F. PENROSE din Noua Zeelandé 13a expus un model imbunatafit al cu- noscutului desc&pacitor, care acum 2 ani la Grenoble a primit medalia de aur a expozitiei. Australia fiind una dintre fdrile cu exportul cel mai mare de miere din lume, bineinteles cd multe standuri ale unor societafi, asociafii si grupari api- cole din Australia si Noua Zeelandé au prezentat o colectie bogaté de sorturi de miere — in special miere de eucalipt — intr-un variat sortiment de amba- laje gi intr-o atractiva prezentare gra- fic&. Dintre aceste standuri citam numai citeva cArora juriul international le-a acordat medalia de aur : BARNES HO- NEY, SYDNEY AND METROPOLITAN BRANCH AUSTRALIAN HONEY BO- ARD, DEPARTMENT OF PRIMARY INDUSTRIES, WEST AUSTRALIAN APIARISTS ASSOCIATION. Dintre standurile prezentate in cadrul foaierului principal al sali in care s-au desfasurat lucrarile Congresului remar- cm colectia bogatd de fotografi color prezentind aspecte din viata apicultu- rii_australiene, standul lui AUSTRA- LIAN HONEY BOARD, standul Insti- tutului WAITE din Adelaide, cu un ine- dit model al stupului lui Langstroth construit de prof. Stephen din Ohio si donat acestui Institut, colectia de afise care popularizeazd practicarea apicul- turii si consumul de produse apicole, ficute de copii intre 9 si 11 ani — toate stirnind un deosebit interes in rindul vizitatorilor. Foarte apreciata si de o deosebité va- loare stiintific’ si instructivA a fost si colectia de acuarele Malvina MAS- TERMAN, reprezentind florile celor peste 660 specii de eucalipt, realizate de autoare cu o pasiune, rabdare gi talent remarcabile, pe drept evidentiate de ca- tre juriul expozitiei, cu diploma si me- dalia de aur. In sfirsit, mai mult de jumitate din foa- ier a fost impodobit cu panourile de fotografii color de mari dimensiuni re- prezentind activitatea Asociafiei Cres- c&torilor de Albine, a Combinatului api- col si Institutului de cercetari pentru 14 apiculturé din R. S. Romania si din ac- tivitatea Institutului International de Tehnologie si Economie Apicola al API- MONDIEI din Bucuresti. Un deosebit interes au stirnit in rindul itatorilor mostrele de miere, propo- lis, produse cosmetice noi si’ produse apiterapeutice, pe care delegatia noastra Je-a expus la standul sdu. De altfel, in urma selectionarii finale succesele standului romanesc au fost incontestabile. Din cele 141 medalii de aur, argint si bronz, acordate participantilor la aceas- 14 expozitie, {Ari noastre i-au fost de- cernate 30 de medalii din care 16 de aur, 9 de argint si 5 de bronz, fapt care a situat Romania pe primul loc in rindul tarilor medaliate. Intreprinderea de comer exterior din Iugoslavia — MEDEX — ca si Combi- natul apicol din Belgrad au fost pre- zente cu standuri in cadrul carora au fost expuse colecfii de miere, pro- duse pe bazi de miere gi foarte apre- ciate produse cosmetice premiate de a- semenea de inaltul juriu international. Remarcém in continuare standul Israe- lului, cu exponate de factura propagan- disticd : 0 bogatd colectie de timbre cu motive apicole. In paralel cu desfagurarea expozitiei au fost organizate concursurile de filme pe teme apicole, de diapozitive si de foto- gralii. Deosebit de apreciate si meda- liate au fost: filmele ,,Congresul API- MONDIA, Grenoble, 1975%, realizat de Televiziunea Romana in colaborare cu LLT.EA,, ,,Floarea-soarelui®, realizat de Asociafia Crescitorilor de Albine din R. S. Romania in colaborare cu Ministe- rul Agriculturii, filmul ,Apicultura, 1976 realizat de Asociatia Crescéitori- lor de Albine din R. S. Romania gi Televiziunea Romana ; ,,Citrus Honey din S.U.A. ,,Golden “Honey Time“ din Australia, diapozitivele | Dibelbis (S.U.A), Harry H. Laidlaw (8.U.A.) si Cellier (Australia). Dintre fotografiile premiate mentiondm fotografiile color prezentind Combinatul apicol al A.C.A. Gin R. &, Romania; celectiile Bunch(S.U.A); Italian Queen Court si Caucasian Bee on Alsike®. Datorité imposibilitajii amplasérii in spafiul restrins al expozifiei a utilaje- lor de mare volum, organizatorii au de- cis ca in ziua de 17 octombrie a.c. sa organizeze o excursie de o zi, pentru toli participantii, la aproximativ 60 km nord de Adelaide in localitatea Tanunda, unde pe un frumos teren de sport au fost expuse in aer liber utilajele de mare volum. Aceasti expozitie, pe lingd faptul ca a permis o afluenté mare de vizitatori, mulfi dintre acejtia chiar neparticipanti la Congres, s-a caracterizat prin faptul ci in cadrul ei au fost prezentate pe viu demonstrajii practice ale modului de functionare a exponatelor. Marea majoritate a utilajelor prezen- tate au reliefat gradul inalt de mecani- zare in operafiunile de incarcare gi des- c&rcare a stupilor pentru marile stu- pini, camioane prevazute cu echipa- mente hidraulice de incdreare a stupi- lor simpli sau paletizati, autoincred- toare de tipul auto-stivuitoarelor, ma- sini mici la care erau anexate dispozi- tive care penmit ridicarea $i inedrearea stupilor, cite unul sau in grupuri de cite doi pind la patru, camioane, cdru- cioare simple sau complicate care exe- cut operafii de transbordare a stupilor de la vatra stupinei la camion, simul- tan cu ridicarea stupului pe vertical pentru a fi depus pe platforma camio- nului, utilaje de mare capacitate pentru extracfia si filtrarea mierii, precum si citeva stafii mobile de extractie. In acest sens, vreau sd remare faptul c, dupa ce in ultimii ani marii apicul- tori australieni au incercat introducerea sistemului nord-american cu stafie cen- tralizaté de extractie, la care sa fie aduse ramele de la vetrele stupinelor si apoi extrase si readuse la vatra, acestia au renuntat la acest sistem cos- tisitor, revenind la efectuarea extractii- lor de miere pe vatra stupinei. De aceea apicultorii australieni au fost nevoiti si giseascd cel mai ingenios sistem pen- tru construirea de stafii mobile de ex- tractie a mierii, Aceasté expozitie cu demonstratii organizate in aer liber a reusit sdsuplineasca unele carente ale expozitiei_propriu-zise, care insd, dent, se datorau unor factori obiectivi dintre care cel mai important a fost departarea foarte mare si preful ri- dicat al transportului exponatelor. In aceste condifii se reliefeazA odaté in plus importanta deosebita pe care 0 ca~ pata cele 30 de medalii acordat Roma- niei pentru exponatele prezentate, Spa- tiul nu ne permite o prezentare detaliata a acestor distincfii, totusi voi incerca sa subliniez insemnatatea citorva dintre ele. In primul rind, fara noastré a fost me- daliata cu una din cele mai inalte dis- tinctii — diploma si medalia de aur — pentru conceptia constructiva si tehno- logica a Combinatului apicol, Prezen- tarea combinatului sub forma de foto- grafii color de mari dimensiuni, cu toate sectiile de productie si lanfurile tehno- logice din interiorul sau, a suscitat un viu interes din partea vizitatorilor. Presedintele comisiei de tehnologie a APIMONDIEI, prof. G. F. TOWNSEND din Canada — tragind concluziile asu- rarilor comisiei pe care a pre. sale sd precizeze : ,,Combinatul Asocia- tiei Cresc&torilor de Albine din R.S. Romania pe care am avut placerea si-l vizitez de 5 ori — de fiecare data gasin- du-l mai bine dotat — reprezint& pen- tru tofi apicultorii din lume un exemplu demm de unmat. Aceia dintre dumnea- voastré care nu l-afi vazut inca este bine si-l vizitati, aceia care lati vizitat cdutati sé-i urmati exemplul in folosul prosper! apiculturii_mondiale®. AltA distincfie cu o deosebit semnifica- tie este diploma si medalia de aur acor- dati mierii de salcim romaneascd. Si nu uitdém ca desi Australia este cea mai mare producitoare de miere din lume si se situeaz pe primele locuri in ca- drul f&rilor exportatoare de miere, australienii apreciaz intr-un mod cu (Continuarea articolului in pag. 6) 15,APIMONDIA MiLITANTA ACTIVA PENTRU DEZVOLTAREA APICULTURII, PENTRU PACE $I BUNASTARE IN LUME Opiceci de ani dupa primul congres international de apicultura, entuziastii profesiunii multimilenare s-au consti- tuit din nou in tradifionalul for al api- cultorilor de pretutindeni, in cel de-al XXVi-lea Congres al APIMONDIEI, organizat in Australia, la Adelaide. Prilej de afirmare si reafirmarea a sem- nificafiilor profund umane legate de viata albinei si de tot ce a insemnat si inseamna ocrotirea si dezvoltarea api- culturii pe scar planetara, congresul din aceast{ toamna a pus inci o data in lumina rolul si locul organizatiei mondiale a apiculturii in constelatia vietii de astazi. Prin cresterea interdependentei in- tre diferitele domenii de muncii creatoare, ca gi intre fri gi conti- nente, apicultorul de ieri — izolat si sprijinit pe munca si inventivitatea proprie, pe structurile mogtenite din generafie in generatie — s-a vazut con- fruntat cu probleme acute de adaptare la schimbiri, la mutafiile profunde ce anunta accelerarea progresului si a fe- nomenelor dezvoltarii contemporane. In aceasté viziune a transformarilor gi a exigentelor de adaptare si de solu- fionare a problemelor in comun, s-a nascut la timpul sdiu comunitatea de in- terese a apicultorilor de pretutindeni, astazi Federajia Intenafionali a Aso- ciafiilor de Apicultura APIMONDIA. Infiinjata in 1893, APIMONDIA este o organizatie internationala neguverna- mental, care cuprinde astéizi 72 de aso- ciafii nationale de apiculturd din 65 de fari, reprezentind toate continentele gi numéra peste 5 milioane de membri apicultori. Acestia la rindul lor actio- neazi direct sau indirect pe linia in- tereselor profesionale, de cercetare, in- formare sau practicare, in domenii co- 16 Nicolae V. ILIESIU Instiutul International de ‘Tehnologle ‘APIMONDIET si Beonomie Apieola al 01 mune de activitate si de interese cu alte zeci de milioane de apicultori si- tuafii in sfera neorganizata a apiculturii. Faptul de a fi organizati in cadrul APIMONDIEI a permis apicultorilor sé inifieze gi s& traducd in viatd actiuni pe scara internationala are, din an in an, au intarit autoritatea si responsa~ bilitatea Federatiei. Cuprinzind 0 rejea de asociafii natio- nale, APIMONDIA dispune de un ca- dru universal deschis tuturor tarilor si organizatiilor nationale apicole din lume. De aceea credem cA in anii vi- itori, APIMONDIA va ajunge si cu- prinda tot atitea {ari cite sint ast&zi in Organizatia Natiunilor Unite. Avind in vedere activitatea si rezulta- tele obtinute, FAO, ECOSOC si CNUOED au acordat APIMONDIEI sta- tutul lor special. Aceasté imprejurare a permis o integrare mai eficientd a apicultorilor in actiunile intreprinse de aceste organisme si institufii interna- fionale, in scopul ridicarii nivelului de trai, intr-un climat de pacé si prospe- ritate. Relatiile profesionale generate de in» teresele si aspirafiile comune vizind acfiuni cu caracter economic, social si umanitar, ca si experienta dobindité de-a lungul deceniilor, a permis Federa- fiei in special de cind la conducerea ei se aflé in mod consecutiv, de peste 12 ani, reprezentantul apiculturii romé- nesti, prof. dr. ing. V. Harnaj, si con- tribuie in mod sensibil la dezvoltarea apiculturii mondiale. La rindul sau, apicultura are multiple funcfii dintre care amintim: este produciitoare de hrand (miere); contribuie la sporirea randamentelor culturilor _entomofile prin polenizarea lor de catre albine ; este o sursé de produse in slujba si- n&t&fii omului (miere, ceard, polen, lap-tigor de mated, propolis gi venin de al- bine); constituie 0 activitate ideal pentru ocuparea timpului liber ; este 0 indeletnicire utila in procesul de or- ganizare de asezéminte, spatii verzi etc. in mediul preurban si rural ; factor de mobilizare a resurselor materiale gi umane in mediul sAtesc, cu efecte de prevenire a depopulirii acestuia ; ac- tioneaza pentru ocrotirea mediul incon- jurator ete. Toate acestea contribuie in mod cert la solufionarea problematicilor umane pe care le pun. tensiunile contemporane legate de alimentatie si resursele ali- mentare, de procesul de crestere eco- nomic si mediul inconjurator, de po- luarea naturii si sénatatea omului, de munea profesional si timpul liber gi — mai cu seama — de discrepanta exis tent intre o minoritate din populatia lumii cu nivel de viafA ridicat si mi- lioanele de oameni lipsifi de minimul necesar existentei. Avind in vedere obiestivele sale de dezvoltare a apiculturii in toate farile lumii, APIMONDIA, prin intermediul apiculturii si al apicultorilor organizati in asociafiile nationale afiliate — isi conjuga eforturile cu cele desfasurate pe plan mondial in vederea instaurarii unei noi ordini economive internatio- nale, pentru crearea unei lumi mai bune si mai drepte. Congresele internafionale de apicultura — 26 la numar de la constituire, cit si cele 31 simpozioane organizate in ul- timii ani pe diferite teme specializate de cercetare si dezvoltare pe teme de productie, consum si valorificare in do- meniul apiculturii, activitatea grupelor de lucru, expozifiile-ting de produse si utilaje apicole, c&latoriile de docu- mentare si vacanta apicola, diferitele actiuni de propaganda in epoca noastra, organizate la nivel international de APIMONDIA, sint directiile si canalele pe care actioneazi aceastd comunitate de interese a apicultorilor. Aceste manifestiri organizate de APIMONDIA constituie un prilej de imbogaifire a cunostinfelor profesionale si de solidarizare profesionala care con- tribuie direct la crearea unui climat favorabil dezvoltarii actiunilor de fra- fietate si bund conviefuire intre tari. Sprijinit& cu preeddere pe capacitatea organizatorica si profesional a Insti- tutului_ sau International de Tehnolo- gie si Economie Apicolé ,cu sediul in fara noastra, ca institujie economicd anexd, APIMONDIA a desfasurat si desfasoara gi in prezent acfiuni in ma- surd sd asigure progresul si raspindi- rea apiculturii in toate firile. Astfel, dintre toate actiunile directe in- treprinse se remarc activitatea cuprin- z&toare a Editurii APIMONDIA din cadrul Institutului séu din Bucuresti care, redactind si publicind in 5 limbi de larga circulafie revista internatio- nali APIACTA, precum gi sute de ti- tluri interesind noul in apicultura mon- dial, se constituie in factor de lega- turd intre tofi apicultorii lumii. In aceeagi directie se actioneaza si prin organizarea de cursuri de perfectionare apicold si post-universitare, cu partici- parea larga a apicultorilor din toate farile, si cu atragerea de profesori si conferentiari din partea diferitelor aso- ciajii membre. Un rol de seama $1 defin actiunile de cooperare internationala, de asistenta tehnico-stiinfificd si de fonmare-educa- re intreprinse direct sau in contextul programelor de dezvoltare apicold rea- lizate de c&tre FAO, PNUD si alte or- ganizatii din sistamul ONU care — prin natura lor, contribuie la apropierea intre specialigtii si tehnicenii din di- feritele fri, la cimentarea legaturilor intre oamenii din cele mai diferite zone. In spiritul universalitafii sale $i in con- cordanta cu obiectivele statutare si cu programele de actiuni pe care le ini- fiazi, APIMONDIA are ca preocupare penmanenta sa ajute prin milioanele de apicultori realizarea obiectivelor unma- rite de Organizafia Natiunilor Unite, de pace si prosperitate pentru toate popoarele lumii. 17De peste hotare ORIZONT APICOL AUSTRALIAN. Traditii si actualitate A recvaie, cu numele séu ‘oficial Commonwealth of Aus- tralia (Uniunea Australiana) ‘ocupa continentul cu acelasi nume situat in emisfera su- dicd; intre Oceanul Pacific si Oceanul Indian. Teritoriul sau este impartit in 6 state: Queensland, Nowa Galie de Sud, Viotoria, Australia de Sud, Australia de Vest si Tasmania gi doud teritorii ‘Teritoriul de Nord si Austra. lian Capital Territory. Aceastii far de mare intin- dere cu o suprafaté apropiatd de cea a S.U.A,, amplasatad pe un continent vechi si izolat de restul lumii, prezint& mai mult deci celelalte piri de pe glob caracteristici naturale de flor& si faun& cu totul de- osebite. Unilatile de relief de dimen- siuni continentale sint dispuse in trei_ mari trepte, care se desfasoari de la est la vest sub denumirea de: Cordiliera australian’, Depresiunea cen- tralé si Marele podis vestic, Acest finut de contrast care este Australia, cu cel mai ma- re recif coralier, cu desertul rosu, cu nenumirate —plAji albe’ dar si cu cimpii nemar- ginite cu peisaje deosebit de frumoase prezinta o vegetatie bogaté si original, cuprinzind aproape o treime din varie- tatea mondialé de _plante spontane, Pe intinsul Austra- liei, datorit&i climei care va- rlazi’ de la temperata in. sud Ja tropical in nord, se intil- hese numeroase forme de ve- getatie: de la minunate pi- duri tropicale, umede, cu bambusi, palmieri, orhidee $1 subtropicale cu’ numeroase specti de eucalipt si ferigi ar- borescente si pind la savanele cu graminee si stepele cu de- siguri de maracini si arbusti cu ghimpi, Fauna extrem de originald include numeroase wfosile vii" printre care mar- supiale, clinele Dingo, torineul, echidna sa Datorité conditiilor sale na- turale, aceast4 insula conti- nent este o mare tard a api- cultorilor si albinelor. Apicultura a‘straliana isi are inceputurile aproximativ cu 150 de ani in urma, la scurt timp dupa colonizare, odata cu aducerea de c&tre colo- nisti_a primelor albine, din Anglia, Primele albine importate au fost cele europene sau negre engleze (Apis mellifica melli- fica), din care au descins populatiile de albine din Tas- mania. Albinele italiene (Apis mellifica ligustica) au fost a- duse maj tiriu si se gisese in special in Queensland si Australia de Sud, unde este situatd si Insula Cangurilor renumita prin pdstrarea all nei ligustica considerati de unii autori ca cea mai veche gi mai puré rasi de albine din lume, A urmat apoi im- portul de albine de rast car- niolian& si mai recent de al- bind de rasd caucaziana, in- tilnité mai mult in statele Queensland si Victoria. orni~ Astazi numérul apioultorilor a crescut considerabil, ulti- mele statistic’ _ inregistrind peste 2000 posedind aproape 500.000 familit de albine*) (in Noua Galie de Sud 40% si in Australia de Sud 24%) din care 800 apicultori posed cite 200—300 familii de albine care asiguré peste 80% din intreaga productie de micre din Australia. Metodele de tntrefinere a fa- miliilor de albine praeticate de apicultorii, australieni sint diferite, variind de la cele folosite de apicultorii cu nu- mar mie de stupi pind la cei cu stupini mari, care pun ac- cent pe intensificarea conti- nua a procesulul de mecani- zare a lwerarilor privind in special extractia mierii $i transportul familiilor de al- bine. Apicultorii isi intretin fami- lille de albine in stupi de tip Langstroth cu cite 8—10 rame intr-un corp si 23 maga- zine, stupii fiind acoperiti cu capace plate. Acesti stupi permit ca preg&tirea pentru pastoral, incdrearea, descir- carea si transportul lor sa se faced cu usurinta, Clima si flora australian au imprimat apicult racter pastoral $i Y de conti- nuitate in tot cursul anului, Desi flora meliferé prezint& un potential ridicat de secre- tie a nectarului, totus fn u- nele zone datorit& verilor se- cetoase si foarte cAlduroase, perioadele de inflorire a ve- getatiel sint neregulate si la intervale greu de prevazut, din care cauzA se observa si © inconstanté a secreltiei de nectar, Albinele sint in aotivitate din luna octombrie pind la sfirsi- tul lunfi martie si pentru a obtine 0 recolté corespunza- toare de miere, apicultoril isi deplaseaz& stupinele pe dis- tante de sute de kilometri, de la un cules la altul, fapt_ce a limitat si numérul_stupilor dintr-o stupina, la maximum 1000 dat fiind dificultatile de manevrare la transport a unui numar mai mare de stupi Deplasarile familiilor de al- bine sint determinate si de asigurarea proviziilor de po- Jen pentru albine, fntructt speciile de cucalipt cu secre- tie mare de nectar nu dau recolte stificiente de polen. Practicarea Intens’ a stupdri- tului pastoral a determinat si dezvoltarea tehnologiei, utila- jelor si a metodelor de ex- tractie si de conditionare a mierii, O importanta deosebit& se_a- cord cresterii mateilor si in- simintirli artificiale care a Ivat_o mare amploare fn ul- Tin aceste cifre nu sint inregistrati dectt posesorii a oel putin 40 familti de albine. 18timii ani, Sint apicultori cave isi crese singuri o buna parte din matci, ins& exist si cres- c&ttori specializati care asigura necesartil de matei atit in tard eit si la export Procedecle de intretinere a familijlor de albine cu mai multe matci nu sint folosite In Australia pe scard largi intrucit nu se preteazi la conditiile de cules din aceasta tard, Bolile albinelor au aparut in Australia odaté cu importu- rile de familii de albine si mittci, dar pind in prezent stituit_o problema deosebité, In afaré de nose- moz& si loca american’, nu s-au dopistat alte boli. Pen- tru_a prevent introducerea lor si fn special a varoozei s-au luat masuri severe de caran- tind pentru tot materialul Biologic importat, fn fiecare stat australian exist mai multe sisteme de prevenire si depistare a bolilor, apicultorii bucurindu-se de sprijinul Mi- nisterulul agriculturii din fie- care stat. Dintre produsele apicole mic- rea ocupa primul loc ca pon- dere valoricé, Mierea austra- liana province fn mare pacte de la cele 600 specii si va rietati de eucalipt, fiecare cu caracteristici diferite in fune- tie de climat si conditiile so- lulu, Datorité acestel varie tAfi, fiecare stat australian produce diferite tipuri de miere. In Australia de Sud, comparativ cu celelalte state, se obtine cea mai mare can- titate de miere din plante de cimp, ca lucerna, trifoiul, napii, farba sarpelui.a., care dau mierii arome dife- rite, Recent a fost introdusd in Australia si floarea-soa- relui, iar culturile de citrice si pomi fructiferi au luat o mare amploare, In Tasmania se obfine miere de Eucry- phia, mult cdutata la export pentru califatile sale deose- bite, Cele mat multe sortimente de miere sint amestecuri de la mai multe plante melifere si se valorified pe piata sub forma de miere lichida, cris- talizaté, pasta sau miere in faguri, Apicultura austratiana yeali- zeazi anual —_aproximativ 21000 tone miere. Productia medie de miere tnregistratd in ultimele statistici a ajuns la 58,7 \ke/familia de albine, in Australia de Vest obti- nindu-se recolte de 140 ks/ familia de albine, Tot aicis-a inregistrat si recordul natio- nal, fn anul 1953/1954, _cind sa’ obfinut_ 0 recolla de 356 kg/familia de albine. In ultimif anise constata o erestere insemnaté a consu- mului de miere pe cap de lo- cultor, ajungindu-se la 2,3 livre (1,5 kg) in ultimii 10 ani Australia se numar& printre primele 4 mari tari exporta- foare de miere din lume, mierea australiana find tri- mis4 fn peste 60 tari, dintre care Anglia si Japonia ocupa primutl loc. Aprovizionarea cu miere a pietii locale si exportul sint asigurate de marile intreprin- deri de ambalare a mierii care se aflé sub controlul mi- nisterelor de resort din cele 6 state australiene. ‘Sub raport organizatorie cea mai mare parte a apicultori- lor activeazd in cadrul asocia- fiilor apicole existente in fie- care stat, Asociatiile la rindul lor sint ‘afiliate 1a Consiliul federal al asociatiilor apicul- torilor australieni, infiintat in 1934—1935. Apicultorii au creat © cooperativaé. proprie —Cor- Poratia australiandé de miere care reprezinti cea mai Jargd forma de organizare a piefii_mievii_tn Australia. tn anul 1963 a luat fiinté Depar- tamentul australian al mierii, care este o unitate statutard, cu reprezentanti din toate sta- ele. Atribufiile sale se ex- tind asupra controlului_ ex- portului mierii, stimularii cer cetirilor in apicultura, distri- buirea fondurilor si suprave- gherea pretulul “mierii pe piata. Cercetarea stiintificd in do- meniul apiculturii este efec- tuati in 3 mari unitati: Co- legiul agricol cin Queensland, unitatea de cereetiri apicole din cadrul Departamentului agrioulturii din statul Victo- ria si Institutul de cercetari agricole din cadrul. Unversi- tatii din Adelaide — Austra. Ha de Sud, precum si in sectii mai mici_ existente in toate statele. Sint efectuate cerce- tari in probleme de nutrifie @ familiilor de albine, produc- fia gi imbundtatirea ' calitatii mierii de albine, boli, pole- nizare i comportament al familiflor de albine, Aceste cercet&ri au contribuit mult la popularizarea celor mai moderne tehnologii de intre- finere a familiilor de albine side sporire a productici de miere in vederea cresterii eficientei apiculturii, Apicultorii australieni dispun de 3 publicatii de specialitate si anume: The Australasian Beekeeper, The Australian Bee Journal si Buletinul apicul- torilor, care oferd cititorilor un bogat material documen- tar si informativ, Apicultura australiana _ este fn pling dezvoltare, condifiile create in aceastd {ard asigu- rind un progres continu al acestei frumoase Indeletni RE/NNOITI-VA abonamentele pe anul 1978 Ia revistele: APICULTURA IN ROMANIA , MEHESZET ROMANIABAN ABONAMENTELE SE FAC PRIN CERCURILE APICOLE, FILIALELE A.C,A, JUDETENE SI PRIN TOATE MAGAZINELE DE APROVIZIO- NARE SI DESFACERE ALE FILIALELOR JUDETENE ALE ORGANI- ZATIEI NOASTRE. Costul unui abonament anual este de 36 lei.OLE Intilnirea apicultorilor bucuresteni cu delegafia_ romana participant. la Congresul al XXVI-lea al APIMONDIA Intr-o adevarata atmosferd ‘sarbatoreascé s-a__desfésurat Ja Bucuresti in ziua de 1 noiembrie a.c., sedinja festiva de inminare de cdtre prof. dr, ing. V. Harnaj_presedin- tele, APIMONDIA si al Aso- ciatiei Crescatorilor de Albi- ne din R. S, Romania a me- daliilor si diplomelor confe- rite {arii noastre si LLT.EA. din Bucuresti de cétre Jurful international al _Congresului al XXVI-lea al Federatici In- ternationale a Asociatiilor de Apicultura. Cu acest prilej prof. dr. ing. V. Harnaj a prezentat celor aproape 500 de apicultori bucuresteni _participanti, 0 cuprinziitoare trecere in’ re- visti a modului de desfaisu- rare, conjinutulul tehnic, pr zentelor internationale i succeselor apiculturii rom: nesti la congresul de la Ade- laide, Australia, Dupa aceasti documentata si deosebit de apreciata si aplau- dati expunere, _presedinicle APIMONDIA a inminat tov. N, liesiu diploma de onoare si Medalia de aur, Asociatiei ER een eeeraen Crescatorilor de Albine din en ovarashior ; & R. S. Roménia, Institutului de Maza (milo) } N. lliesiu Gos). cercetdri pentru apicultura si Prot, dr. ing. HARNAS f OCIALISTA a Combinatului apicol 9 me- dalii de aur, 5 de argint si 3 de bronz si Institutului International de Tehnologie si Economie Apicol din Bucuresti 7 medalii de aur, 4 de argint si 2 de bronz acordate la Congresul_ al XXVi-lea al APIMONDIEI, Organizaté. de catre Filiala ACA, jud, Tfov si munici- piu! Bucuresti si condusa de ciitre dr. ing, A. Harnaj, pre- sedintele filialei si vicepre- sedinte al A.C.A, aceasté in- tiInire a apicultorilor bucu- resteni_ cu. delegatia_noastr participant 1a_lucrarile Con- gresului al XXVI-lea a_con- stituit inc& un prile} sirbé- toresc de reliefare a presti- giului de care se bucura pes- te hotare munca harnicd si pasionati a apicultorilor din Roménia, realizdrile tehnice si practice de indrumare, do- tare si popularizare desfasu- rate de Asociatia Crescdtor! lor de Albine din R. S. Ro- mania, APICULTURA IN PRESA COTIDIANA SI PERIODICA DIN ROMANIA Presa cotidiand si periodica din Romania rd largi spatii popularizarii indeletni-cirii de crestere a albinelor si activitatilor desfasurate de c&tre Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S, Romania si ale Federajiei Internatio- nale a Asociatiilor de Api: cultura APIMONDIA, Cu atit mai pregnant cititorii din Roménia au fost informati cu privire la desfésurarea_lucra- rilor celui de-al XXVI-lea Congres al APIMONDIA. Tlustram citeva din materia- lele aparute cu acest prilej in diferitele ziare si publicatii roménesti. PARTICIPARI ALE ASO- CIAJIEL CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R, S, RO- MANIA LA MANIFESTARI EXPOZITIONALE Recent, trei_manifestari ex- pozitionale de prestigiu au constituit prin confruntarea cu publicul din fara si strai- natate un prilej de eviden- fiere a celor mai bune reali- zri ale A.C.A si in special a produselor noi. Apicultorii din intreaga fart sint profund indurerapi de incetarea din viafi Iq 12 oct. a dr. Petru Macarie, pre- sedintele Filialei A.C.A. jud. Neamf. Este vorba de patriciparea cu standuri apicole in cadrul: Tirgului de mostre de bunuri de consum, organizat la Bucuresti in’ perioada 13 au gust — 11 noiembrie ac. ; Expozitiel_ internationale “de horticultura de la Erfurt, R. D, Germana 27 august — 25 sep- tembrie a.c.; precum si par- ticiparea cu’ cele mai repre- zentative si noi produse la manifestirile desfasurate Ja Complexul expozitional ,Scin- teia* intre 15—24 oct, a.c Tehnoexpo TIBCO si Salonul international de chimie, sub firma Prodexport. La toate aceste expozitii, gama largé de produse rea- lizate de Asociafia Crescato- rilor de Albine s-a bucurat de aprecierea deosebita a spe- cialistilor fapt materfalizat prin cele doud diplome obti- nute fn cadrul primei mani- festiri, pentru praparate me- dicamentoase pe baz de pro- polis si cosmetice pe baz de Produse apicole, Ing. ELENA HOCIOTA DOCTOR PETRU MACARIE Nascut la 5 tulie 1929 pe Va- lea Muresului, in comuna Pianul de Jos judeful Alba, doctorul veterinar Macarie Petru, wrmeazi cursurile Ui- ceului din Alba Julia si apoi ale Facultitii de medicina veterinard din Arad, Dupa susfinerea examenului de stat in anul 1952, isi incepe imediat activitatea de medic veterinar. Datoritd muncti perseverente, grijii_ pentru sdnitate, avanseazi in éerar- hia medicalté in funetia de inspector ef al Inspectoratu- lui sanitar veterinar al jude- pului Neamy. Crescut intre salbine printre stupi, el poartd pentru aceasta indeletnicire o énalté prefuire FAMILIE DE ALBINE_IN- STALATA INTR-UN BUS- TEAN In Strajuesti judeful Hu. nedoara, colaboratorul nostru M. Suciu a fotografiat o pu- ternicd familie de albine pe 8 rame cu o numeroasd gar- d& la uridnis in octombrie ac, Pentru originalitatea sa reproducem pentru _cititorii nostri aceastit fotografie. clireia i-a inchinat putinul situ timp liber cu o deosebita da- ruire de sine, In 1962 apicultorit @ aleg presedinte al filialei raionale Neamt iar dupa reforma ad- ministrativd este reales pre- sedinte al Fitialei Asociafiet Cresciitorilor de Albine jude- ful Neamt, functie in care a fost succesiv reales si pe care a onorat-o pind in ultima clip a viefii Apicultura din jud. Neamt a pierdut un suflet mobil. Tofi apicultorii impartisese doliul famitei si transmit tatilui — firan ardelean — pisind pe al 84-lea an at viefii, sofiei si Jiului situ sincere condoleante. 21In acest an zeci de mii de stupi transportafi in Una din stupinele LA.S. Tulcea deplasat’ in Pastoral sn Delta Dunari la floarea de baltA au pastoral pentru valoriiicarea culesurilor tirzii de Feallzat pentru fondu ‘de stat cantitat! importante menta. ie miere. O VIZITA DE NEUITAT Delta Dunérii, renumitul rai al florilor si albinelor a constituit de curind obiectivul frumoasei vizite de documentare tehnica inifiaté de Comitebul sindicatului Asociatiei Crescitorilor de Albine, la care au parti pat organizatori, ai grupelor sindicale si fruntagi fn productie de la Combinatul api- col, Institutul de cercetdri pentru_apicul- turd, Institutul International de ‘Tehnolo- Bie si Economie Apicola si Filiala A.C.A. jud, Iifov si municipiul Bucuresti. Bucu- rindu-se de’ sprijinul Comitetului Bxecutiv ACA. si personal al prof, dr. ing. V. Harnaj, ‘presedintele organizatiel noastre, vizita.” documentar-instructiva gi-a _atins seopul. Indrumati de Gh. Puscasu, presedin- tele filalel ACA. Tulcea, viiatdrii at ber "AS "Tuite define neficiat de ospitalitatea gazdelor si au putut "pr, . ea sot Sel de afla lucruri interesante legate de originali- ACR’ teucen: “tht ie utretinute tatea stupiritului in Delta Dunérii, precum Puscagu, imparvasind stupl mumiotaietl am: si de realizirile fermei apicole a IAS. iogh“gaupuha de Invzeci si zect de vaire, Tulcea. Meravori "ain adn) M, MIHALACHE compleyuind apieot ‘AGA. Bucureyt, Ferma apicolii a LA.S. Tuleea dispune pentru practicaren stupliritului pastoral in Delta Dundrii de o galupa, 0 ambateatiune pentru incareat si transpontat stupil (un clam cu o eapacitate de 800 stupi), un Atelier’ plutitor pentru extraciia mierii, un laborator spicol plutitor $i numeroase birci cu motor pentru Geplasarea de lao stupind la alta, (Foto ? Tv.)din activitatea filialelor .--Bacau ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ADU- NARILOR GENERALE ALE CERCURILOR APICOLE Realizirile mari obfinute pind in prezent de apicultura roméneasca se datoresc conditiilor deosebite create in fara noastra de cAtre con- ducerea superioara de partid si de stat, Asociatia Cresciitorilor de Albine a actionat la rindul ei prin filialele judefene si cereu- rile apicole la reugita unei bune organiziri in toate domeniile apicole. De aceea, cu atit mai mult obiectivul principal al adund- tilor generale ale cercurilor apicole care sint in prezent in plind desfasurare este analiza temeinic& a activitAtii stabilind totodati mé- suri concrete care s& asigure activizarea cercurilor apicole pentru realizarea si desfi- surarea sarcinilor de plan ale actualului cin- cinal. In acest sens, cerourile apicole urmeaz a fi sprijinite si fndrumate de cdtre filialele ju- defene care pornind de la analiza concretd a activititii cercurilor s& adopte masuri me- nite s& asigure condiffi optime activitatii api- cole locale. Plecind de la aceste premize ,in cadrul adu- nérilor generale ale cercurilor apicole din cadrul filialei noastre este dezbatutA obiectiv si constructiv activitatea comitotelor care isi depun mandatul, modul cum ele au muncit si realizat planul de mésuri sl sarcinile de plan tehnie si economic, de indrumare si popularizare, contractare si achizitie. In perspectiva alegerii noilor comitete, adu- nirile generale ale cercurilor se preocupa ca noii membri alesi sa fie in fruntea garcinilor privind realizarea planului la toti indicatorii si si lupte pentru inlaturarea cu desavirsire a formalismulul si superficialitatii fn activi- tatea apicola. In actiunea de atragere de noi membri ne preocuptim indeaproape de respectarea cu strictefe a prevederilor statutare. Urmarim realizarea in practicd a tmbogiti- rii cunostintelor apicole de ciitre crescditorii de albine prin organizarea diferitelor forme de invafimint in cadrul cursurilor de_mas%, a instruirlj lor periodice, a schimburilor de experienti si constiltérii de literatura api- cola. Totodati adunirile generale ale cerourilor apicole din cadrul filialel A.C.A, jud, Bacéu sint preocupate de: — airagerea a cit mai multi apicultori in practicarea stuparitulul pastoral, — mijloc eficace de rentabilizare a stupinelor si reali- zare @ planuluj de productie ; = constituirea de echipe voluntare pentru depistarea bolilor 1a albine prin. efectuarea de controale Ja fata loculuj si luarea de mi- suri eficiente — acordarea de asistenta technica apicultori- lor, atit incepatori cit si avansati, pentru insusirea si practicarea unei tehnologii cit mai moderne in fngrijirea si cresterea albi- nelor. Gh. GRIGORAS +--Suceava EXPOZITIA JUDETEANA DE APICUL- TURA LA A III-A EDITIE La 8 octombrie in orasul Cimpuling Moldo- venese jud. Suceava, s-a destagurat cea de-a Tila editie a expozitiei judetene de apicul- tura, concomitent cu tradifionalul tirg 200- tehnic, inaugurat de Alex. Iiescu, prim- secretar al Comitettlui P.C.R, judet Suceava, ing. Troi Corduban, directorul Directiei ju- defene pentru agricultur’ si industrie ali- mentard, Primul secretar al ComitetuluiP.C.R, judet Suceava, ‘Al. Iliescu, vVizitind standurile expozitiel apicole, Standul apicol s-a bucurat de un deosebit sueces. In cadrul acestuia au fost expuse o varlataé gama de produse apicole, stupi — de 1a primitivi Ja cei mai moderni — panouri cu cifre si grafice privind dezvoltarea si mo- dernizarea apiculturii sucevene, Atentia conducerii de partid si de stat a judetului precum si a publicului vizitator a fost refinut{ in mod deosebit de ilustrarea rezultatclor objinute de catre apicultorii su- ceveni in acest an (tabela 1) Tabela 1 a ETE Realizat anual Speeidicatie 3974 197819761977 Familii de aibine, ‘Miere predeti 1a fondu de stat, t 13 7 ms Beneficli, mil lel i" oe at0 Destacere, mil Ye! 164187320 23 19180 19870 1790020900Cu acest prilej 11 apicultori au primit diplo- me si au fost premiafi, Mobilizati de rezul- tatele obfinute in acest an gi incurajati de indicafiile pretioase primite din partea orga~ nelor judefene de partid si de stat, apicul- torii suceveni s-au angajat si depund toate eforturile pentru ridicarea apiculturii din aceasta zona, la nivelul apiculturii moderne pentru obtinerea unej producti! tot mai mani. Dr, D. CORLATEANU Pregedintele Yuialel A.C.A. jud. Suceava »»»>Mures APICULTORI MURESENI IN VIZITA LA COMBINATUL APICOL Comitetul A.C.A. jud, Mures sub indrumarea Directici generale agricole judefene si cu coneursul Casei Agronomului din Ternut, a organizat in porioada 18—21 august 1977, ‘un schimb de experient& apicol cu participarea a 40 apicultori, reprezentantii stuparilor din cadrul fermelor LAS. silvice, asociatiilor intercooperatiste, C.A.P. si apicultorii frun- tasi din cercuriJe apicole Tg. Mures, Reghin, Sighisoara, Tirndveni si Ludus si un grup de pionieri ai cercurilor apicole pionieresti. Deplasarea in schimbul de experien}A orga- nizat sea efectuat pe trascul Tg. Murey — Sighisoara — Brasov — Cishiu — Buziu — Bucuresti — Pitesti — Curtea de Arges; cu yeintoarcerea peste Transftigdragan — Agnita — Timaveni — Tg. Mures. ‘Un prim popas a avut loc la crescitoria de matci a Asociafici noastre din Cisléu, unde ne-au fost expuse modul de crestere artifi- ciali a mfteilor, inventarul si tehnologia, precum si condifiile pedo-climatice in care se desfasoaré aceast activitate. Ca moment de divertisment, a fost vizitaté herghelia de cai din_Cisliu, aflaté tn ime- diata vecinitate a Statiunil de crestere a mitcilor. Pe parcursul drumuluj spre Buzau, membrii grupului au admirat locurile minu- nate pentru apicultura care insofesc soseaua, avind in mijiocal lor pe ing. Ve Haran), ‘la edinine RSAY prot dr. fegedinicie ACA, prot. mil ‘Goimbinatul apical Apieultort 24 formate din intinse terenuri de finefe si p&~ duri, precum si satele cu livezi de pomi fructiferi cu un rod exceptional de bogat unde predomin& nucul, marul si prunul. A doua zi, in drum spre Bucuresti, am admi- rat intinsele culturi de floarea-soarelui care ne-au facut s& apreciem numarul mare al familiilor de albine pe care acestea le soli- cité in vederea polenizarii In Bucuresti, la Combinatul apicol, am fost intimpinati de ing. Virgil Safer, insotit de o delegatie de apicultori costaricani venifi in fara noastrd pentru documentare in apicul- turd, consecinté a recunoasterii peste hotare a dezvoltarij stuparitului sia promovérii tehnologiei apicole moderne in tara noastra, Am fost prezentafi oaspetilor stréini cu care am avut placerea efectudrli unui fructuos schimb de experienté apicold. Au fost vizitate in continuare secfiile i ate- lierele Combinatului primind explicatii ama- nuntite din partea specialistilor si tehnicie- ilo acestuia. In timpul vizitei, am fost deosebit de plicut impresionati de faptul c& prof. dr. ing, V. Harnaj, presedintele A.C.A, a tinut a se inttIni in incinta expozitiel apicole cu grupul nostru. Folosind aceast’ minunat& ocazie, apicultorii muregeni au raportat presedintelui asociatiei despre rezultatele bune obfinute in acest an apicol, angajindu-se s& realizeze in intregime sarcinile de plan, Indicafiile pre- fioase primite vor constitui un indreptar fn munca noastré de viitor, apicultorii mureseni reinnoindu-si_invitatia de a-l avea pe pre- sedintele V. Harnaj cit mai curind in mij- Jocul lor, Ja Te. Mures. Am pardsit Combinatul apicol cu o deosebita admiratie pentru acest mare si unic in felul séu complex apicol, In ziua a 3-a, dupa vizitarea Muzeului de 1a Mogogoaia, ne-am continuat deplasarea spre Pitesti, unde insotiti de presedintele cereului apicol’ Ton Zamfir, am vizitat o stupina la care ne-a impresionat pldcut modul in care erau pregitite familiile de albine pen- tru iernare, Discutiile specifice preocupérii noastre stuparesti au continuat cu preponde- renfé asupra desfasurarij pastoralului la cu- Iesul de la salcimul de pe malul Dunérii unde apicultorii argeseni_ si mureseni s-au invecinat pe vetrele de cules. tn cea de a 4a zi, pe drumul de intoarcere spre casi am vizitat Complexul turistic de la Curtea de Arges si traseul rfului Arges spre lacul Vidraru, urmarind peste munti — traseul minunat al Transfégiriganului Ing. V. LUPSANOU UC er ate DOCUMENTAR APICOI DOCUMENTAR API DIN REZUMATELE REFERATELOR PREZENTATE LA AL XXVI-LEA CONGRES APIMONDIA, Adelaide, Australia 1977 Efectul _p tului famil teinelor brute asupra randamen i de albine G. J. KUBINSCHMDDT, A. ¢, KONDOS — AUSTRALIA Studierea niveluluj proteinei in albine in ra- port cu culesul existent, nosemozi si pro- ductia familiei, a demnostrat ca este posibil ca, prin tehnici de crestere gi intretinere adecvate, s& se limiteze efectele negative ale carentei de proteine. Variatiile in continutul de protein’ bruta al polenului fntre 7/ si 33%/, pot afecta serios necesitatile de polen ale familiei. Polenul care contine sub 20'/ proteind bruté nu este apt sa satisfacd cerinfele familici in vede- rea unui randament optim. S-au inregistrat diferente remarcabile in pri- vinta _nivelului anumitor aminoacizi esen- fiali. Familiile care folosese polen cu con- tinut sc&izut de proteine se expun in mai mare masurd la carente aminoacidice, decft familiile care consum& polen bogat in pro- teine. Nivelul proteinei brute la albine oscileazé in functie de ritmul cresterii de puict, si de disponibjlitatea de polen in mediu. In ferite situatii de intretinere au fost identi- ficate cinci cicluri de metabolism proteic in organismul albinelor, Influenta disponjbiluluj de proteine asupra populatiei de familii si randamentul acesteia Se manifest prin numédrul de eclozionari si prin longevitatea’albinelor, reflectindu-se in steed familiei la Incheierea unui cules abun- lent. Economia apei in familia de albine si nose- moza, in legiturd cu cercetirile privind hra- nirea albinelor melifere XK. M, DOULL, P, MEW — AUSTRALIA 8. TABER BI — S.U.A. Singurele criterii _valabile pentru determi- narea valorii nutritive a regimurilor de pro- teind purificaté pentru albine sint date de numéarul si de calitatea contingentelor de al- bine adulte crescute de albinele doici, hri- nite exclusiv cu formulele nutritive experi- mentate. Albinele din familiile experimentale, supuse la claustrare sufera de diferite grade de stress, care pot exercita un efect negativ asupra proporfiei de oud care vor produce larve mature. Studiile efectuate de autor? demnostreazii c& umiditatea scizut& afecteazi maturizarea oului si supraviefuirea larvelor tinere. Albinele trebuie s& ab liber acces la apa daca dorim ca in cuib sé se mentind o umi- ditate relativa de 90—95%/, procentaj de umi. ditate optim pentru incubarea outilor si pen- tru supravietuirea larvelor tinere, Familiile clausirate par incapabile si men- find acest nivel de umiditate in celulele de puiet; ca atare, este esential ca in interio- rul stupului s& existe o rezervd de apa, In mod similar familiile trebuie tratate cu antibiotice, pentru a combate _nosemoza ; aceasta afecteazi capacitatea doicilor de a hrani larvele. Preferinfele la polen — criteriu de selectie Ja albina meliferi 8, N, HOLM — DANEMARCA Familiile de albine colecteaz polen de la diferite speci de plante, in timpul sezonu- lui de cules, In zonele cultivate, gama cul- turilor agricole oferd sursele predominante de polen, ducind la situatii de concurenta intre culturi in privinta atragerli albinelor polenizatoare, Semincerii de trifoi alb si rosu, reclama un mare numér de albine poleni- zatoare in timpul nei perioade de inflo- rire relativ scurte, in decursul cdreia mai sint in floare si alte culturi care atrag al- binele de la trifoi. Polenul de trifoi rogu si alb este ugor acce- sibil albinelor melifere, dar multe familit prefera si-si adune majoritatea polenului de Ia alte oulturi. In Danemarca si Suedia au fost inregistrate diferente semnificative intre familii in privinta colectarii de polen; in prezent, este in curs de realizare incercarea de a selectiona si de a creste albine in func- fie de preferinfa manifestata pentru colecta~ rea de polen de trifoi rosu sau, respectiv, alb. O crestere a preferintel pentru polenul acestor specii a si fost deja demonstrat’. Solutii noi la problema hr&nirii_albinelor J. LOUVEAUX, G, MOUSSY, A. POUVREAU — FRANTA Progresele fnregistrate in domeniul industriel alimentare au_modificat in mod sensibil, in decursul ultimilor ani, aspectul traditional al hranirii albinelor. Zaharoza extrasi din sfe- cla de zahér sau din trestia de zahar a re- prezentat, timp indelungat, singurul glucid acceptabil in conditif satisfacdtoare de catre albine ca fnlocuitor al mierii. Acest cvasi- monopol este in prezent ameninjat de zaha- rurile produse prin hidroliza enzimatici a 25= amidonului de porumb si din alte plante. Autorii prezinta si disouté rezultatele foarte incurajatoare obfinute atit in laborator cft $1 in condifii de stupind cu dou produse noi. Compunindu-se in principal din maltozi si glucoz’, unul dintre aceste preparate este imbogatit — printr-un aport de substante so- lubile din porumb — cu minerale, amino- acizi, acizi organici, vitamine din grupul B ete, ceea ce permite acestor siropuri o com- pozitie a clrei formuld globalA se apropie de cea a mierii naturale. Considerafii_asupra_polenurilor Taptiso- ral de mated si a originii lor M, BATTAGLINI, G. RICCIARDELLI D'ALBORE, ‘M, D'AMBROSIO — ITALIA In intentia c& analiza polenului poate fi extinsi la toate produsele stupului, am efec- twat, un studiu al polenurilor confinute fn Yiptigorul de mate’. Am examinat aproximativ 100 de esantioane provenite din {Ari diferite, Am efectuat ana~ liza calitativd (metoda oficialé a Comisiei Internationale de Botanic apicol8) si ana- liza cantitativa (metoda Louveaux cu filtre millipore), Am folosit 0,5 g si respectiv 2,0 g de liptisor de matcd, neutralizate ct 0 so- lutie de KOH cu concentratia de 5'/, Analiza calitativa a mai multor esantioane provenind din doua zone ale Italici, cu o diferent’ de 6 zile in ceea ce privesle pro- ducerea lAptigorului de mate a ardtat ci proportiile diferitelor polenuri varlazi in funcfie de timp. Analiza cantitativé, prin comparatie cu miere din celulé avind'o umiditate de 20%, a arditat ci polenul provenea in principal din contaminarea mediului inconjurdtor al stupu- lui. In cursul analizéi am inregistrat polenuri in- tacte, sfarimate, deformate si fosilizate, sta- bilind proporfiile lor. Pentru a stabili cauza deformérii polenuri- lor ca $i originea lor, am. analizat continutul intestinului larvelor de virste diferite, ca si pe accla al gugilor, Am pus la punct un test privind imbatrinirea polenului din léptisorul de mated, pentru a afla dac& aciditatea mo- dified structura si forma gréunciorului de polen. Insiminfarea instrumental in apicultura comerciala H, H, LAIDLAW — S.U.A. Insiminfarea instrumentala este o metod& rapida, verificaté si in practicé. Ea capati © insemnatate esenfialé in cresterea albine- lor, imbunatatirea si cresterea septelului, studi de genetica, ete. ; in apicultura comer- 26 cial poate concura cu imperecherea métci- Jor in aer liber. Este posibil c& va deveni © metodd utilizaté in mod intensiv de un numér redus de specialisti in cresterea mat- cilor, care vor furniza matci celorlalfi_ api- cultori, pentru familiile acestora. Matcile insmintate artificial dau acelasi randament ca si cele imperecheate fn aer liber. Elaborarea si manipularea extractorului ori- zontal GT-180 G, 'T, BAKER , R. B. GULLIFORD, T, HENDERSON, W. WINNER — AUSTRALIA Extractorul GT-180 este prevazut cu un ax orizontal si are o capacitate totala de 180 de rame. Mecanismele auxiliare permit in- c&rcarea ramelor in serii de cite 30, Fagurii intra la descipAcit (gi ies fn acelasi ritm) In seri de cite 8, 9 sau 10 — fn functie de preferintele apicultorului — aceasta cantitate devenind unitatea de manipulare minima. Ca atare, timpul de manipulare a ramelor se reduce cu cca. 20%/ fafi de extractorul cu ax vertical. Extractorul_GT-180 poate sta la baza acti- vittii cu 5 unitati, caracterizat find prin rapiditatea manipularii si etajicii ramelor. Desi pot fi manevrate de un singur om, mo- delele curente reclama trei oameni, Produc- fia realizat’ este cu cel putin 50% mai mare decit a extractoarelor obisnuite, cu o capacitate comparabilé, Poate fi realizata sio variantA fnalt mecanizati a extracto- rului, a c&rei manipulare reclama prezenta a numai doi oameni. Desi instalafia a fost conceputd pentru si pine de capacitate mare, industrial’, ori- cArui apicultor care realizeazi o productie anuald de 50 tone sau mai mult fi este ren- tabil si instaleze un extractor GT-180. Sporirea productiei de miere prin metoda stupilor nucle K, A, CANE — AUSTRALIA In conditiile in care apicultorii trebuie s& faci faj& unor cheltuieli mereu mai mari, sporirea productiei devine esential pentru a reduce aceste costuri. Prin folosirea siupilor nucleu, productia fie- c&rui stup poate fi sporit cu 50% si chiar mai mult. Pentru aplicarea metodei este nevoie de abunden{é de nectar, polen si apa, iar fa- miliile trebuie si fie sindtoase, cul mult puiet si cu populatie mare. Apicultorul poate creste mitcile tn stupina sa din botci de la matci selectionate din pro- priile sale familii, sau poate achizitiona mate] neverificate, ‘de la un crescdtor profe- sionist, Formarea’ nucletlor de 3—10 rame si utilizarea diafragmelor, cu urdinis in pe-retele posterior al stupului de baza, sint ur- mate de controlul imperecherii, al ‘pontel si de controlul amplasarii puietului, al unor eventuale imbolnaviri, precum si'de adau- garea de corpuri/magazine Planificarea in timp a aplicirii metodei este vital} nucleii trebuie formati circa 10 sap- tamini fnainte de un cules principal. Unificarea nucleuluj cu familia de baz tre- buie s& aib& loc la inceputul culesului prin- cipal, fn condifii climatice optime. Metoda de unificare utilizatd consté in afu- marea abundenta atit a familiel de bazd cit si_a nucleului, indepartarea diafragmei gi adéugarea unui magazin cu faguri extrasi dar ou resturi de miere, Ca rezultat al operatiunii de unificare a familie de baz cu un nucleu apicultorul va obfine o familie extrem de puternicd, cu mare cantitate de puiet in toate fazele de dezvoltare, precum si tn mare numér de culegatoare adulte, care vor spori nebanuit productia de miere per familie, Rezultatele economice ale aplicirii metodei Farrar in condifiile din Serbia (lugoslavia) B, KONSTANTINOVIC — IUGOSLAVIA Salcimul (Robinia pseudoacacia) este cea mai bund sursi melifera in condifiile climei continentale temperate din Serbia. Infloreste de obicei in prima jumatate a luni mai. Aceasta se intimpla, ins, fntr-un moment in care familiile nu au atins inci stadiul maxim de dezvoltare si, ca atare, nu dispun inci de un efectiv numeros de culegatoare. Am realizat — timp de cinci ani — expe- rimente pe baza metodelor Farrar cu una si cu doud miitei in familie. Ca martori_ am folosit familii cu_o singuré mated si cu dou matci in stupi Dadant-Blatt si Langstroth- Root, Prin folosirea metodei Farrar cu o singura mate’, productia de miere a fost cu 35% mai mare fat de familiile martor cu o singur& mated in stupi Dadant-Blat, si cu 25%/, mai, mare decit la familiile martor cu © singurd mate amplasate in stupi Lang- stroth-Root cu corpuri de puiet de inailfime normal, Mctoda Farrar cu dou& matci a adus 0 spo- rire cu 53% a productiei de miere, in ra- port cu familiile martor cu dowd métci in stupi Dadant-Blatt, dar aceast{ productie a fost cu numai 39% mai mare decit la fa- milifle martor cu doud matci in stupi Long- stroth-Root. Jn condifiile culesurilor ulterioare — fineat, tei $i floarea-soarelui — metoda Farrar cu 0 singurd mated a generat rezultate similare celor fnregistrate la culesul de salcim, Me- toda cu doud matci a generat cresteri_mo- derate — 19'/, in raport ou martorii din stupii Dadant-Blatt cu dou’ mitci, si numai 14% fati de stupii Langstroth-Root. Dezvoltarea familiilor pe vertical J. 3. GOMEZ — cuBA Dezvoltarea familiilor pe verticalé se reali- zeazi in mod treptat $i constant. In momen- tul In care incepe perioada de inflorire a unui cules, albinele din familii sau dez- voltat suficient pentru a se prezenta in con- ditii_optime si a se consacra pe deplin ac- tivitatii de cules, fr& a mai trebui si se ocupe de construirea de faguri, aga cum se intimpla in trecut, Condifiile climatice, abundenta florei_ meli- fere si tehnica utilizaté de apicultori fac po- sibila gi productiva aplicarea metodei de dez- voltare a familiilor pe vertieal&. Inflorirea plantelor care ofera culesuri prezintii 0 ciclicitate trimestriald, Acest pro- ces prezint& caracteristic! zonale deosebite, dupa cum urmeazi: pentru trimesirul al treilea este caracteristicd importanta sa eco- nomic& redusa ; In trimestrul doi, suprafata de valorificare prin cules este limitaté, Ca atare, cea mai inalté pondere economicd re- Vine trimestrelor unu si patra, fn care ac. tivitatea fn stupind atinge de ‘asemenea cel mai inalt grad. Intre trimestrul unu si patru existd astfel o indelungatd perioad& de gase luni, caracte- rizat& printr-o accentuata lips’ de flori, Acestor perioade, de caren{a alimentard, le dim numele de’ ,perioade de intretinere* ; in cursul lor, apicultoru} isi dubleazA atentia fata de familii, pentru a evita ca acostea sd-gi piardé din vigoare. Tocmai in conditiile acestor perioade incepe apicultorul operatiile de dezvoltare a fami- Iiilor. In primul rind, valorific& ultimile flori ale culesului precedent, dupa accea culesurile de fntretinere si, in ultimul rind, primele flori ale culesuiul urmator. Cantitatea de nectar la fncesutul gi la sfi situl acestor perioade are aproximativ aceeagi valoare, Pe de alt parte, situafia prezinta similitudini si fn interiorul familiilor. Fa- miliile sint eliberate de agitatia si oboseala excesive pe care le ontreneazi culesul, find totusl multe Tucruri de facut, Dispunind de aceast sursé redus& de hrand, familiile vor fi capabile s& creased puiet,” facind chiar efortul de a construi 2—3 faguri artificiali, Trebuie mentionat c& in timpul perioadei de intrefinere, familifle primese si zahdr stropit cu apa, pentru a-si completa necesitafile alimentare. Create toate aceste condifii, albinele vor su- pravietui si vor continua’ sé construiascé faguri In preajma culesului principal familiile s-au dezvoltat in interior la modul dorit, astfel ci, de indaté ce apare din nou nectarul in 27mari cantiléfi, fsi pot consacra toate fortele culesuluj, far si mai cheltuiascd energie pentru construirea de faguri. Factori de timp caré de zaharoza al mie influenjeazi_confinutul ©, KALMAN — ISRAEL In Israel, apicultorii obisnuiesc s&_asigure fiecdrei familii cite 10—15 kg de zahir pen- tru toamna si iarn&, in vederea pregatir culesului principal 1a’ lamfi, la jumatatea lui martie, Prin tehnica de hrénire utilizata, al- Dinele folosesc acest zahir la extinderea cuibului; din magazine este extras’ numai miere pura de limi, In 1971, ca urmare a ploilor intense, secre- fia de ‘nectar a florei spontane a ‘depisit nivelul mediu ; ca atare, familiile au primit in majoritate numai cite 2—3 kg de zahar, A fost, de asemenea, foarte bogatA secretia de nectar la lamfi. Mierea de lami extras la tnceputul sezonu- lui continea, imediat dup extractie, 9,1— 10,3% zaharoz’. Dup& sapte luni de pas- trare la rece, acest procent s-a redus la 1,6— 42%. In urma comparatiei cu analizele efectuate in anii anterior, rezulti din cifrele de mai sus cd fn condifiile fn care volumul zilnic al secretiei de nectar este inalt, nivelul in- vertazei este sclzut; prin urmare, pentru reducerea nivelului. zaharozei este nevoie de © perioad& de conservare mai indelungata. Autorul recomanda si se tind seam&i de acesti factori la stabilirea nivelului accep- tabil de zaharoz4 in miere, potrivit cerin- felor cuprinse fn Codex Alimentarius, Noi cercettri privind acfiunea fractiunilor de propolis asupra unor sisteme biologice D. POPESKovIC, M, DIMITRIJEVIC, SOLDATOVIC, N, STOJANOVIC — JUGOSLAVIA In cursul cercetarilor anterioare asupra pro- polisului, am extras 18 fractiuni, prin me- toda cromatografiei in coloand, Puritatea unora dintre aceste fractiuni a fost verifi- cata cu ajutorul cromatografiei in strat sub- fire, Lucrarea de fafa prezinté rezultatele unor noi cercetéri asupra efectului exercitat de fractiunile de propolis inc& neverificate, in diferite concentratii, asupra celulelor de mamifere, in vitro, Au fost stabilite trei criterii pentru apre- cierea efectului fractiunilor de propolis pe culturi de celule: (a) determinarea indice- lui mitotic; (b) aparitia de aberatii cromo- zomiale; (c) activitatea metabolicd a celu- lelor, stabilité pe baza folosirii izotopilor radioactivi. Rezultatele obfinute au scos in evident 28 unele deosebiri in activitatea mitotic si me- tabolici a fractiunilor de propolis examinate. De pilda, fractiunea E (indicele nostru arbi- trar) demonstreazd o activitate mitoticd de dou ori mai intons& decit fractiunea D sau martorii, Unele fractiuni au provocat apari- fia unor aberafii cromozomiale, riduri si le- ziuni, Se discutA rezultatele, O metodii proprie de crestere a milcilor H. CLOAKE — NOUA ZEELANDA Metoda prezentat& permite cresterea miitci- lor din botei fn interiorul stupilor obignuifi, destinafi productici de miere, in condifiile unor modificdri minime, Stupii_ cu dowd corpuri, adapostind familii viguroase, destinati cresterii mitcilor _sint adunati pe o vatré adecvaté cu dou’ sipta- mini inainte de inceperea cresterii; urdini- sul se orienteazé c&ire soare, iar familiile primese sirop de zahir. Pregitirile in vederea cresterii de métei fn- cep prin ,rasturnarea“ stupilor, respectiv matea Impreuna cu trei rame de puict este amplasati fn corpul inferior, sub 0 gratie separatoare. Deasupra gratiei’ se plaseazi o diafragma de conceptie specialé, previzutd cu o rama canelata $i cu o plictifi metalicd mobil ; cel_de-al doilea corp, cu patru rame de pulet c&pacit, se amplaseazi deasupra acestei diafragme, Urdinigul se inchide si cu- lisa metalic se deschide — in peretele des- partitor, care ofer& astfel un urdinis intre cele doud corpuri, cAtre soare. Inainte de a incepe transvazarea, culisa va inchide din nou diafragma gi se deschide urdinigul. A doua zi dupa aceasti operatie, se transvazeaza larvele si se plaseaz& botcile fn corpul superior, acum lipsit de mated, In ziua urmatoare, se deschide culisa si se in- chide din nou urdinisul stupului. Dupa céipacirea botcilor, procesul se poate repeta pind la obtinerea unui numir sufi- cient de botci; dupa aceca, stupii sint re- adusi pe vatra initiala, Familiile trebuie alimentate in mod con- tinuu cu sirop de zahar, addugind din cind in cind Fumidil B, pentru a combate no- sema, Introducerea de mitei noi in familiile de albine, firi a schimba matca veche, prin metoda botcilor protejate G, M, REID — NOVA ZEELANDA S-a fcut incercarea de a gAsi_o metodi simpld, economicd si siguré de inlocuire a matcii In familifle de albine, metodd prac- ticaté in condifiile marilor stupine indus- triale. In cuibul cu puiet al unei familii dotate cu mated, se introduc la inceputul priméverii botei ‘mature, protejate de o bucaté de fur-tun din plastic. Nu s-a facut nici o incer- care de a gasi anatca veche. Inainte de introducerea botcilor toate fami- lille au_primit cite 9 litri de sirop de zahar sicca 5 litri zahar brut, Au fost uniformi- zate pe cit posibil puietil si puterea fami- liei. In 1973/74, au fost inlocuite cu succes 741/) dintre maicile de doi ani si 53% dintre mat- cile de un an. Familiile eliminate din ex- periment, la aprecierea din toamnd a re- zultatelor, au atins proportia de 4%/ si, res- pectiv, 32%. Aceste pierderi includ familiile orfane si bezmetice, ca si pierderile provo- cate de animale gi viespi. In_ 1974/75, au fost inlocuite astfel 76%/ din mitcile de doi ani si 62% din miitcile de un an ; familii eliminate din experiment — 15%/ si, respectiv, 25%. Este mai usor s& se inlocuiasc’ matcile de doi ani decit cele de un an. Trebuie si avem la dispozitie nuclei, cu’ care s& popul&m stupii ai céror familii au devenit orfane. Intrefinerea familiilor de albine pentru pro- ductia de polen F. E, MOELLER — S.U.A. Studiile efectuate asupra diferitelor tehnict de intretinere a familiilor de albine pentru a le specializa in productia de polen, efec- tuate la Madison, Wisconsin, S.U.A,, aur ard- tat urmatoarele : — familiile dotate cu cea_mai mare canti- tate de puiet necdpicit sint cele mai efi- ciente la recoltarea de polen ; puietul foarte tindr, in virsté de 1—2 zile, constituie cel mai ‘bun stimul pentru intensificarea recol- tril de polen ; — efectivele de 35—40 mii de albine in- Jesnese cregterea celor mai mari cantitati de puiet si, implicit, recolte maxime de polen j — existenja in stup a unei cantitati minime de pistura sau de proteine determing inten- sificarea activititii de recoltare a polenului de catre albinele culegatoare } —albinele preferi si culeagi mai degraba nectar dectt polen ca atare, lipsa de nectar favorizcazii o intensd activitate de recoltare a polenului de cdtre albine. In concluzie, apicultorul trebuie si incerce si mentind familifle de la care colecteazi polen la o putere medie, cu cuib abundent si in dezvoltare, evitind s§ administreze fa- miliilor polen sau suplimente de polen citd vreme acestea sint activ angajate in colec- tarea de polen. In cazul in care familiile devin suprapopulate, cle pot fi divizate, ceea ce asiguri o crestere temporara sau per manenti a efectivului. Pentru odfinerea unei producfii maxime de polen, colectarea aces- tula trebuie si se facd numai in timpul pe- rioadelor de lipsi de nectar sau de cules de nectar masiv. Deoarece colectarea de po- Ien slibeste productia de puict, ca trebuie sa dureze cit mai putin posibil. Perioadele prelungite de colectare a polenului vor afecta serios familiile, f&cindu-le neproduc- tive si, adeseori, incapabile de a supraviefui jernarii, Probleme de ofertare pe piafa internafionala a mierii pentru firile importatoare si expor- tatoare L, H, E, BRIDGE — ANGLIA Printre factorli care condifioneaz& politica pe piafa internationalé se numira: —compatibilitatea zonelor de desfacere/ achizitie si probleme generale legate de dis- tantele geografice ; — probleme legate de interventia guverne- lor in sfera controlului economic, a protec- fiei sanitare, a concurentei neloiale ; — lipsa unei politici internationale conerete, bazata pe o legislatie specifici pentru miere — frind crescind& in calea dezvoltarii co- merfului si, in acelasi timp, un imperativ pentru activitatea unor agentii comerciale si @ unor comitete care si dirijeze ciroulatia miérfurilor ; — taxe de export gi de import restrictive (efectele lor sint ilustrate de deciderea co- merfului cu miere in Anglia); taxele adue © contribufie infim& economiei si nu adue nimie dezvoltarii apiculturii comerciale, Be- neficiile realizate prin propaganda se reduc, pe misura sedderii importurilor, Nevoia unor actiuni concertate, menite s& duc la rationalizarea taxelor de import si a celor- lalte taxe; in Europa, prefurile la consuma- tor sint periculos de aproape de nivelul de respingere ; — necesitatea elabordrii unel definiti; legale a mierii; probleme legate de normele de compozitie a acestela (fiind restrictive, unele dintre aceste norme genereazi probleme de export/import i sporese costul). Efectele normelor oneroase, cu privire la HMF si diastazéi ; necesitatea relaxarii unora din ele, Este necesar sA se adreseze un apel cercu- silor internationale interesate, in vederea discutarii — pe plan multinational — a aces- tor probleme a cdror solutionare poate fa- cilita comerful, extinde piefele si spori con- sumul de miere pe locuitor, In lumina pericolelor inerente generate de aplicarea pesticidelor pe culturile de floa- rea-soarelui, economia cresterii productieide miere si de’ seminfe de floarea-soarelui, prin intermediul activitatit albinelor, impune o legdturi mai strinsi intre discipline, Pro- blema consté fn a stabili dac& o sporire a efectivului de albine poate fi objinutdé in termen mai scurt decit ameliorarea de so- iuri de floarea-soareluj capabile de autofer- tilizare. 29Apicultura industrial si miscarea de ocro- tire a mediului inconjurdtor R, B, GULLIFORD — AUSTRALIA Lucrarea examineazA conceptiile organiza- torice si punctele de vedere personale ale acestor doua grupuri, ale cdror interese sint si asominatoare dar si divergente. Miscarea de ocrotine si pastrare a mediului inconjurdtor se bazeazi pe principiul cd omul secolului XX este un factor spoliator al pimintului si, mai ales, a padurilor. Ca atare, toate eforiurile trebule concentrate pe Iimitarea activit&tii omului tn interiorul unor anumite zone, excluzindu-l din altele. Apicultorii sint si ei de acord c& padurile trebuie ferite de interventia omutui; dar ei se considera dincolo de acest aspect negativ si cer, in consecin{a, s li se acorde liber- tatca de a exploata padurile, Luerarea trece in revisti diferitcle argu. mente pro si contra fiec&rei teze, inchein- duese prin formularea unei solutil concrete a acestei probleme, Planul propus oferd 51 avantajul unor efecte poaitive decurgind din posibilitatea de a analiza unele modificiri ecologice intervenite in mediul silvic. erarea de certificate fitosanitare inter- nafionale pentru albine si produsele apicole D. F, UANGRIDGE — AUSTRALIA Comer{ul internalioral cu albine si produse ale stupului reclama fn unele imprejurari ca geesiea si nu fie afectate de anumite boli sau puriitoare ale germenilor patogeni, cu scopul de a evita p&trunderca sau raspin- direa acestora in tarile importatoare, Deoarcce toate formele legate de eliberarea certificatelor implicé o munca suplimentar& din partea exportatorilor si a autoritafilor guvernamentale, aceasta sporeste pretul de cost i, implicit, preful de desfacere pe care frebuie sail plateasclconsumatoru!. Ca atare, cerinfele legate de aceste certificate ar trebui si corespundd in minima mésura cu scopul unmarit de respectivul certificat, Se discut& o serie de cerinte de certificare = sugerate de autor — pentru albine, miere, cear, polen $i propolis. Caracterul unic al florei melifere din ‘Tasmania ©. H. PARKER — AUSTRALIA Apicultura in Tasmania isi datoreaz’ via- bilitatea modalititilor de acces la plantele melifere din paduri. Din cauza izolarii_ sale geografice, Tasmania si-a dezvoltat o flora meliferé cu caracter unic, Numeroase specii, printre care Bucry- pia lucida, sint endemice, Recolta de miere fn Tasmania a depins vreme indelungatd de aceasti miere cu arom canacteristicd, 30 In decursul ultimilor ani, aceasti specie a fost pusi fn pericol, din cauza extinderii activitatii silvice si a economiei forestiere, legate de prelucrarea lemnului si de fabri- carea hintiel, In colaborare cu _autoritatile guvernamentale, apicultorii din Tasmania au inifiat un pro- gram de cercetéri referitoare la ecologia acestui arbore de p&dure, menit si asigure viitorul productici de miere din accasta tard, Apicultura — factor apt si rezolve problema alimentatiei populafiei_ rurale din zonele aride ale Mexicuh J, U, CABRERA-PECH — MEXIC Din datele difuzate de autoritafile compe- tente, rezulté ci Mexicul infrunti seroiase probleme de ordin alimentar, in pofida pro- gramelor educative menite sf duc& la imbu- natatirea obignuintelor alimentare (peste 50% din populatia firii are un regim mo- noton si srac, aledtuit exclusiy din porumb, fasole si ardel iute) ; aceste probleme se ma- nifesti cu deosebité acuitate in mediul ru- ral, in special la copii. Lucrarea prezinté avantajele valorificdrii cu scopuri alimentare a polenului recoltat de albine si a mierii: proteinele din polen, hi- dratii de carbon din miere, precum si cele- lalte componente, ugor asimilabile de orga- nism, ar putea sd contribule la compensarea regimului alimentar atit de s&rac al popu- latiei rurale din zonele aride, cea care are cel mai mult de suferit de pe urma caren- felor alimentare din intregul mediv rural. Trebuie amintit cA zonele aride acoperd peste 50/ din suprafata Mexicului, avind tendinfa de extindere si agravare a aridi- tafii_tocmai ca urmare a tehnicilor de exploatare a resurselor lor naturale. © solutie a probleme!, care nu ar modifica factorii de mediu din zonele aride, ar oferi-o si apicultura, prin introducerea in alimen- tatia populatiei rurale, mereu in crestere, a mierii si polenului, Apis mellifera in Papua — Noua Guinee L. J, KIDD, J. SWINCER — PAPUA — NOUA GUINEE Luerarea trece in revisté evolutia apiculturii in Papua — Nova Guinee, de la cea mai veche dati inregistraté de. introducerea lui Apis mellifera (1948) pind in zilele noastre. Pind nu demult, practica apiculturit a ra. mas aproape complet {n mifinile unor cetf- teni stréini — misionari, plantatori, invata— tori, care produceau miere pentru consumul in gospodérie. In ultima vreme au fost fn registrate eforturile combinate ale Ministe- rului pentru Industria Fundamental din Papua — Nova Guinee si ale unei echipe a Ajutorului pentru Strdindtate din NouaZeeland’, care realizeazi fn prezent o serie de sondari de punere in practicd. Se menfioneaz& adaptarca lui A, melliferata © ampli gama de habitate in Papua-Noua Guinee, din zonele de coastA pind la alti- tudini de cca 2000 m, fn regiunea platouri- lor inalte, Se prezintd detalii referitoare la acumularea de miere in functie de sezoane, surscle de nectar si polen, boli si diundtori. Se discut& in legdtura cul viitorul potential al apiculturii in Papua-Noua Guinee, sub- liniindu-se datele referitoare 1a productia anuald, stupil cei mai potriviti, tehnici op- time de intretinere a familiilor, calitatea mierii, cresterea_mitcilor, potentialul de oferta’ pentru piafa si locul posibil al apicu!- turii in sectorul comercial si al agriculturii de intretinere. Polenizarea, din punctul de vedere al culti- vatorului R, BADMAN — AUSTRALIA Desi cultivatorii de plante de sAminja fac uz de cele mai noi cuceriri ale tehnicii, suc- cesul final in obfinerea unei recolte de s minfé mari depinde — in majoritatea cazu- rilor — de realizarea unei poleniziri adec- vate. Dintre culturile semincere, iucerna si trifo- iul alb reclam o polenizare eficienti pentru obtinerea unor rezultate rentabile. In Aus- tralia, recoltele de sdminfa de lucerna sint relativ mai scizute decit in alte parji ale lumii, fapt_care atrage atenfia asupra pole- nizdrii ineficiente a acestei culturi de cétre albine. Anumite culturi semincere, cum ar fi trifoiul persan sau urias, considerat de botanisti ca fiind autofertil, au demonstrat cresteri_ con- siderabile — pind la 50% — ale productiei de seminfe ca urmare a folosirii albinelor la polenizare. Odat& cu extinderea culturilor semincere de leguminoase in regiunile de sud ale Austra- liei, se resimte in mod acut si vital nece- sitatea polenizirii la culturi cum ar fi ceapa, conopida, moreovul 3.4. Deosebit de promifitoare pentru atragerea albinelor — fn scopul poleniz&rli unei cul- turj de ceapi de séminfé — s-a ardtat a fi utilizarea unei substante menite si atragd albinele, aplicaté sub form de spray. Pe de alta parte, desi o culturd de morcovi in plind inflorire este deosebit de atractiva pentru toate categoriile de insecte, experienja a de- monstrat c& cele mai inalte recolte au fost obfinute in anii de maxima activitate a al- binelor, Din cauza marii varietafi de plante cultivate pentru siminta in Australia de sud, in cursul ultimilor ani s-a inregistrat sporirea sub- stanfialé a numérului de familii de albine sdlbatice. Cultivatorii de plante consideré cd in pre- zent albinele melifere sint in numér insufi- cient pentru a putea face fata cu succes necesitatilor de polenizare — date find in- tinsele suprafefe ocupate de culturile semin- cere; si c& deci, un serviciu de polenizare cu albine ar putea fi organizat pe baze ren- tabile, atit in folosul cultivatorului cit si al apicultorului. Cerinfe legate de polenizarea culturilor pomicole si semincere D, F, LANGRIDGE — AUSTRALIA Lucrarea trece in revisté rezuliatele cerce- trilor efectuate timp de 10 ani in Austra- lia in leg&tura cu cerintele legate de pole- nizarea culturilor pomicole $i semincere, in condifii de teren, Cereetarile efectuate au scos clar in evidenta c& albinele joac& un rol esential in legarea de rod la mere, ciresi si la uncle varict&ti de pere. Floarea-soarelui si rapita. (Brassica campestris) reclama albine pentru productia de seminje, Continutul de ulei al semintelor de floarea-soarelui_a fost remarcabil sporit ca urmare a polenizirii, Recolicle de fructe obfinute de la uncle va- riet&ti de piersici si productia de seminte de lupin au crescut in asemenea mésura, ineit Inchirierea de albine pentru poleniza- rea acestor culturi devine deosebit de facti- bila din punct de vedere economic, In schimb, polenizarea cu albine nu a adus nici un fel de beneficiu anumitor varietati de par si culturilor de sofrdnas (Canthamus tinctorius). Partenocarpia (formarea fructelor fara proces de fecundatie) este un factor impor- tant in legarea rodului la unele varicta{i de peri si piersici. Autopolenizarea este pre- dominanta la uncle varietati de piersic. APICULTORI! PRIN FILIALELE A.C.A. SI CERCURILE APICOLE PUTETI CONTRACTA IME- DIAT CU AVANS LAPTISOR DE MATCA. PENTRU_FIECARE KILOGRAM DE LAPTISOR DE MATCA_ PREDAT, FILIA- LELE A.C.A. $I CERCURILE APICOLE ASIGURA CONTRACOST SI! BIOSTI- MULATORI APICOLI.‘TIMPUL PROBABIL IN LUNA DECEMBRIE 1977 Aspecil predominant al vremii in duna decombrie de anul acesta va fl rece gi eetos, cu cer schim= Dator in jumatatca de sud-ext a {helt si moros in nord-vest. ‘Temperatia va fi mult mat coboritt decit normal in rdsdritul si nordul aril, Cole mai reel 2ile se vor constata intre: 1s, N—14 si 18—24 decembrie, Jac cole mai pronuniate inefizitt eint de agteptat Ja: 15-26 @1 26-31 decembrie. Temperaturlie ex- treme absolute yor varia intre vaioarca maxima de 14%, ce s@ va inregistra la sfivsial luni pe Moral,’ si valoarea minima de —2i%, ce se va Produce in ‘Transilvania fn jurul datel de 20 de- Gembrie. “Aproape tonic nopiile vor fi eu inghet I dintre acestea multe vor fi chiar geroase in jumitatea de mord-est a teritoriultul, Zile 4rd des- ghet sau zie de jaf vor Zi numeroase in mun(l, tinde se vor nota peste 20. ‘Tana va fi atins’ de 8 fronturt atmostorice, dar nici unul din acestea nu vor da precipitafll gene- rale ci numai particle sau locale, In medic pe {ard luna va i secetoasd, cu un detieit pluvio- metric mai mare in Banat si Cimpla Dundrii, Cantitatl de apA apropiate de ele normale vor clidea in Maramures si pe wnele suprafete din Dobrogea, Majoritatea precipitatijior vor cfdea sub formA de ninsoare, ce va depune un strat nou de zApada, a cérui grosime va Varia, in medio, intre 10 si 30 om, exceptind zona de’ munte unde va fi ceva ‘mal Eros. 1-5 decembrie, Vreme friguroasé cu mopti geroase, temperatura coborind pind la —16° in cimpia din Sidul tari sl pind ta —26° an Maramures gl risd- ritul ‘Transilvaniel, In timpui allel temperatura se va mentine sub —3°. Cerui va fi varlabil in sud- est si mai mult motos in vestul si nordul tArii, precum gi in regiunea de munte, unde vor eadea $i citeva ninsori tocale mai ales la 1 gt 5 decem- brie, In multe dimineti se va dorma ceaté cu depuneri de chiciurd. 6—9 decembrie. Vremea se va tncalzi in toate regluniie dar mai simtitor in sud, unde tempera- tura va urea ziua pind Ja 9° $n uncle zie. Noptile vor rAmine recl si cu inghet. Cerul va fi variabil, Seara si diminesja se va forma ceaté. 40—13 decembrie. Un val de precipitatii destul de abundente va traversa o mare parte din teritoriu, cauzind tnordri accentuate §1 plol ce se vor trans- forma repede in lapovi{d,” mazdriche sl _ninsori, care vor depune un strat de zipadi ‘ceva mai ros fn vestul gi sudul tari 14-16 decembrie. Vremea se va ineKizi ugor, tem= Peratuma trend ziua peste zero grade in regiunea de cimpie. Ceral se va menting variabil in sud- estul (€rli gl mal mult moros in celelaite finuturi, unde ‘se vor semnala fulguell locale, ce vor fi mai extinse fn Jur de 16 dec, Vintut 'va_prezenta intensificari in “Barégan 1 Dobrogea, ‘Tempera- ‘tura va ti scizuté moaptes, coborind, pe alocurl, gl sub —10°, Diminetile vor ‘fi cu coat sl chielura. 1725 decembric. In aceste zile se va’ instala tn tostd fara cea mai friguroas’ vreme a lunit, temperatura coborind pind ta —29° fn ‘Transilvania, Cerul va fi varlabil. tnor&rl mai accentuate se vor produce intre 19 gi @3 decembrie, cind se_vor semnala si unele ninsorl slabe si focale. Ceata 81 chiclura vor fi fenomene freevente in unele zie, 26—31 decembrie. Vremea se va ineilzl treptat dar destul de simfitor, temperatura uretnd ziua pind la 6° in notdal extrem al teritoriulut si pind ta U1 in Cimpia Dunari. Cerul va f1 variabil ou fnorfiri predominante, Vor efidea lapovite si plot mal frecvente in vestul s{ nordul tari, In sud- estul teritoriulud se vor produce si uncle inten- siffefri de vint, Ceata si chickuna vor fi prezente in multe seri $i dimineti, 32 TIMPUL PROBABIL IN LUNA IANUARIE 1978 In comparafie eu ormalul siu, luna tanuarie va fi mal rece in Transiivania, obignuit de rece fn jumMtatea de sud a {4rii si ceva mai calda in. nordul Moldovel. Cele mal trigurosse inter- vole se vor remarca intre: 3-6 l—id, 1521 1 28-27 ianuarie, iar cele mai cdlduje zile sint de agteptat la: 7—10 gl, 2-31 lanuarie. Excep- tind. Itoraiul si clteva "zine restrinse din Banat, toate noptile vor fi cu inghef. Numarw zlclor de iarnk (fara derghe} ziua) gl a noptilor ge~ Foase (cu, temperaturt nocturne’ mat coborite “de 10%) va ti mare tn nordul sl centrud {aril Tempersturiie extreme absolute ale lunit vor varia inte 15°, valoare maxima ce se va tnre- gistm|a pe ltoratul sudic la sfirgitul Jun pl =n) valoare minima ce se va produce la mij- Jocul unit in Transiivania. Cora se va _mentine mal mult noros far pre~ cipitatiite aduse de 7 fronturl atmosferice in jurul datelor de: 2, 5 9 15, 22, 26 si 31 fanuarle, vor Ga caniitati mai’ mari de apa th: Banat, Crigana si Maramures. Majoritatea precipitatiilor’ vor. ca- dea sub formA de ninsoare, Stratul de 7Zpada Hou depus va avea o grosime medie de 20 cm si va acoperl solul din regiumea de cimpie si Gea de ‘deal cam 24 de zite. Aspectul predominant al vremii va fumed, tn- chis si eu precipitatii freevente si abundente in prima’ decada, apo timpul va deveni secetos s1 Fece, ex ceturi zilnice gi eu un cer schimbator. 4-5 fanuarie Vremea va ti umeda, cu cer noros Sau acoperit si se va raci considerabil. “‘Tempe- natura Va cobori noaptea pind la —10° tn ‘sudul {ari sl pind la —20° tn “nord. tn timpul allel tempenatura va oscila in jur dé 0° in partea de sud-vest_ a teritoriulut “si va rimine ‘Sub zero fn celelaite regiuni. In “primele alle vor c&dea cfteva pol apoi ningori abunilente Intre 2 sl 4 fa- nuarie.” Acasie ninsori vor depune un strat d2 zApad destul de gros tn unele tinuturi. tn prie mele zile vintul se va mtiri si din aceast cauzi ninsorile vor c&dea viscollt. fn ultimile dowk di- mineti, 0 dati! cu incetaren’ vinuulut, se va" zorma cent 6—11 tanuarie. Datoriti unui val de aer tropical, umed, vremea se va inedizi apreciabil in toate regiunile farii, temperatura urcind lua intre 2° sie. Cerul va fl varlabil la tneeput apot. mat fault “noros, emd vor cidea plol_si burnite, eo Se vor transforma in lapovile si ninsori, In cursut diminetiior se va forma ceaté cu depuneri de chiclura, iar pe multe suprafefe se va fonma polel. Unele intensificari de vint se vor produce Sn partoa de sud-vest a {rll in jur de 10 isnuarie. 12-21 januarle. Vremea va deveni uscati si race, eu nop}! geroase mal ales In fumdtatea de nord 8 tril, unde. temperaturile nocturne vor varia {ntre “12° si —26°. In partea de sud a. toritoriu- Jul nopiiie vor fi mal putin ériguronse. Cerul va fi schimbitor, cu Ingorar ‘predominante in zona de deal si cea de cimple. tn regiunea de munte cerul va fi cu atit mai variabil cu elt altitudinca’ va. fi mai mare. Ceata” sl chielura Vor fi prezente aproaps in flecare " aimineata. Citeva fulguali st bumite locale se vor observa In Dobrogea intre 15 1 21 ianuarte. 22-31 tanuarie, Timpul va fncepe s& se tnctl- zeasch lent sl’ aceasta mai ales din cauza_ceru- Juice va’ prezenta Inseninari din ce fn ce mai aecentuate §l mal persistente, Din cauza stratu- Iwi de 2ipadi noptile vor. rémine geroase. In nord {arii, unde temperatura va cobort frec~ Vent la 20°," fn acest. interval ‘principale fe- nomene vor ‘i ¢dsta, chiclura si" unele tulguell lonale si neinsemnete, Dupi 26 lanuarie se. vor produce intensifieari de vint In sud-vestul teri foriumul. N. TOPORDE VORBA @ L, BURIAN, comuna Bra- dului, judejul Mure, relatea- zi cum fn necunostinja de eauza sia procurat de la un apicultor sia folosit in cui- burile a i6 familii de albine un numar de faguri claditi, care erau—_,infectati* de loca americana’ si europeand, fapt care a provocat distruge- rea (?!) familiilor respective. Intreabé daca stupii in care au fost adapostite familiile de albine mentionate siceara rezultaté din topirea faguri- lor acestora se mai poate fo: losi, fara riscuri, in stupind — Dupa afirmatiile specialis tilor in materie, fagurii_ in fectati la care v-ati peferit au putut. transmite infectiile mentionate. Cum ins aceste infectii (celulele cu puiet »putrezit® devin usoy obser- vabile, ele puteau f} tratate cu_deplin succes, fip de la inceput, fie pe parctirs, folo- sind preparatul medigamentos »Locamicin® (pasté say pudra) Si altele realizate de institu tul de cercetari_pentrdy api- cultura din cadrul AXA, (vezi Catalog apicol“, 1 p. 56). In acest context stupii dezinfectati_ conform tehnolo- giilor publicate in lucrarile de specialitate, se pot folosi fara risc in ‘orice stupina. Poate fi folosita de aseme- nea, jintreaga cantitate de insé numai dupa o a infectio in con- difii de stupina sau prin pro- cesttl de fabricatie al fagty lor artificial im ‘cadrul _Com- binatului apicol AGA, in care scap trebuie si va Adre- sati filialei judetene A.C.A. ‘1 enin INA, comuna Mures, Bd, Iasi, ne-a solicit telefon 1.51.83), narea unui numar siupi vVerticali_ cu magazin R.A. 1001, si indicarea unei surse de aprovizionare cu te- situré de sirma pentru acestia, Realizarea de ‘tre api- din topirea fagurilor in- cultori a unor utilaje de con- tie proprie reprezinta fara indolalé, un mijlo2 din oi mai eficiente si o contribfitie valoroasd la progresul pijac- ticii stuparesti. In cazul va recomandim o temeirlicd documentatie si procuran unui prototip, asifel ca pic sele componente ale stupilor ce va propuneti si realizati sd fie la fel cu cele preva- zute In standardul de stat, adicd conform. tipului de stup R.A, 1001, realizat de Combi- natul apicol ACA. Pentru fesaturii de strma, a Va adresati unui articole de fic- Ja exterior 420 x si nu 200 x 320 mn din gresalé a aparut ticolul,,Apicultura im si_perspectivele ci de am csi} (Apicultura’ nr, P. 31). — Multumim corespondend) lui_nostru pentru aprecierile felicitarile transmise colec- tivului care coniribuie la re- dactarea si tiparirea revistei si-pentru sprjinul acordat in legatur.cu rectifiearea_men fionaté. “Ka rindul nostru_ ii transmitem, urari de sindtate si fi dorim\numai succese in activitatea profesionala jare cu privire jindtatii _albine- obligatiile Consiliilor populare in acest domeniu, Legislatia apicola in vi- goare a fost publicaté si co- mentata_ in revista noastri ar, 5/1977, p. 18-21, de ase- menea in’ Jucrarea,dndruma- rea privind actele normative in legdturé cu practicarea stupdritului*, editata si publi- cati de A.C!A. (1972), TRIFANESCU, comuna and, judeful Gori, roaga redgctia revistei_si-i comuni- modul de administrare a siropului de zahar ca stimu lent, — Va recomandiim sa citifi articolele ,,Prepararea_zaha- ruluf sub forma — lichida (Apicultura in Romania nr. 3/ 1977, p. 5—6) si ,,Contributit la sporirea longevitdlii si pro- ductivitatii albineior® "(Api- cultura “in” Romania nv, 4 1977, bp. 11—13), Pentru ma- terialul biologic ‘de care aveti -Revoie va resomandam sa va atlxesati filialei A.C.A, jude- fend (Te, Jiu, str. ‘Eroilor Bene igleton L307), © M). GIONEA, cartier’ Prun- du, BLD, se. “A, et, 3, ap. 7, Pites | dorind s& procure co- lectia | revistei —noastre 1925-41976, roagi colegii COMunice dacé au sau il pot 360ajutain compietarea biblio- teoii, @ D.\ARDELEANU str. Mol- dovei| nit 53, orasul Com judeful Bacéu, obser- ving/cum albinele zburdtoare irftv-o familie adapostita in tr-un stup cu urdinisul orier tat spre rasarit au directia de zbor spre apus, intreaba cum cste mai bine sd aseze stupul respectiv. — In lucrarile de specialitate se recomandd ca stupii. cu albine sa fie orientati cu ur- dinisurile spre sud-est, Evi- dentiem faptul ca indiferent de orientarea stupilor pe va- tra stupinei, albinele zbu- ratoare se indreapta si se in- tore la stupii lor, spre si din directia surselor’ de cules, uneori chiar pe o directie opusé pozifiei_ _ urdinisului. Metoda recomandatii de dv. pentru combaterea prigoriilor pare deosebit de interesanta ; va propunem sd experi- mentati si 84 imparts torilor revistei e: * spas * ie bsobeiheers 5” ie