Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Apicultura 1977 02

    Încărcat de

    Apicultorul
    42 vizualizări20 pagini
    Revista Apicultura in Romania.

    Drepturi de autor

    © Public Domain

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revista Apicultura in Romania.

    Drepturi de autor:

    Public Domain
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    42 vizualizări20 pagini

    Apicultura 1977 02

    Încărcat de

    Apicultorul
    Revista Apicultura in Romania.

    Drepturi de autor:

    Public Domain
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 20
    3 *" ath} ; COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEl CRESCATORILOR IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA din V. HARNAS Revista lunara do stiinta gi practied apicola eeeaiei editata do Asociatia Creseatorilor de Albine sTetian pivescu din Republica Socialisté Romédnia, Anul Lil «Nr. 2% Februarie 1977 Cuprins N. FOTE Ameliorarea albinei locale prin selectie tn stupinele ‘apicultorilor amatort ©. ANTONESCU Igiena cuiburilar hotdriste soarta productici ©. L, HRISTEA Progiitivea viltoarel recolte 1, BARAC Conditionarea cenli in stupind M. ATANASIU ‘Topirea si Uimperirea cerii de albine N, NICOLAIDE, Mierea de_albine, Comentarii pe marginea recentului stas 784/1/U9/1978 1. cIRNU Date privind plologia si cultiv: pura $1 in amestec ea faceliel in cultura DE PESTE HOTARE cl. OcRAIN Unele aspecte privind apicultura din S.U.A. (1) DIN ACTIVITATEA FILIALELOR STIRI $1 INFORMATIL DOCUMENTAR APICOL RECENZIL D. COTORANU C.L, HRISTEA ; Stuparitul now CALENDAR APICOL DE VORBA CU CITITORIL 10 a 8 Stup de observatie in stupina demonstrat Ful Bxpozijicl permanente de aplculiura Creseatorilor de Albine din R. 8. Roma ALBINEL HARNAS dr. EUGEN MURESAN COSTACHE PAIU tees Ing. EUGEN MARZA Memb VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA ALEXANDRU MARCOVIC! Ing. AUREL MALAIU 1ULIUS ORDOG LIA CARMEN SPATARU ICOLEGIUL REDAC TIONAL Prevedini Ing. NICOLAE FOT! Membri: Ing CIOLCA ION, dr. Ing. CIRNU IOAN, dr. Ing. HARNAS ALBINEL, ILIESIU. NICOLAE, Ing. IONESCU TRAIAN, prof, de. MURESAN EUGEN, Ing. SAVULESCU $TEFAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, Ing, VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (red. seh. Redactia si administra- tia: COMITETUL EXECUTIV AL _ASOCIATIE| CRESCATO- RILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. lulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel, 12.37.50 @ Cont vir, 4596014 B.A.1.A. Filiala judetul lifov. * Costul unvi abonament anual este de 36 lei. Abonament se primese prin cercurile liglele A.C, A. @ Cititorii din strainatate care doresc sa se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii vlLEXIM” Departamentul ex- port-import presi Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136-137 telex 11226 AMELIORAREA ALBINEI LOCALE PRIN SELECTIE iN STUPINELE APICULTORILOR AMATORI Piaice spicultori dainuie pirerea of activitates legath de ameliorarea albinelor poate #1 destaguraid num@i in unitdti de cercetare stiinfifica de’ catre Speolalist! pregatij! in acest domentu. Desigur’ cd acesta dispun de mijicace materiale ‘si cadre calificate, de care niu poate dispune un Apieultor amator. ‘In acest domenia, Institut, de cereetiri pentru ‘apiculturd dispune’ de posibilitati pentru aplicarea unor scheme complexe de se- Tecjle, de. realizare a unor combinajii multiple prin folosirea tehnicli insimtniavilor artificlale sl A staffunfior pentru imperecnerea controlar ‘a matellor.” De asemenea, institutul dispune astizi de o rejea bine organizati, extinsd in prineipalele gone ale faril, unde se desfagoaré o amplA ac- tune, atit de’ ameliorare elt si de reproductie a inatetialulut ameliorat, o activitate plind de suc- cese si in continu progres. Refinerea apicultorilor nosiri de @ se angrena in actlvitatea de ameliorare a albine! locale, in stu- Pina proprie, o considera nejustifieata — atl- tudine care priveazi apicultura noastra de un mij- Toe eficient de sporire a produetlel, Dispunem de suflciente ‘observagli gi date din fara noastra care demonstreaz cA sl "In stupini micl de ama- tori pot i reallzate performanje de ‘productie ne- Danulte prin imbundtatires calitti{or productive ale albinel locale, aplicind scheme simple de se- Teeve, cu mijloace materiale sl de munca reduse, fn unele tari europene o asemenea migcare a luat de ‘mult’ vreme un caracter de masd, Intrucit fa simfit nevola ca activitatea de seléctie des- fagurata de cAire apicultort amatori si fie coor donati pe districte sau provineil, de catre un apicultor responsabit ales dintre acestia, Cu referire la rezultate concrete obfinute in fara noastra pe aceasta linie, in cele ce urmeazi sint prezentate succescle realizate intr-o stupind situaté in sudul judetului Ilfov. S-a ales aceast stupind pentru mo- tivul c& ea a rémas in aceeasi localitate timp de 31 ani, dispune de o evidenfé clara a productiilor realizate si se practicé stupari- tul stafionar (cu exceptia anului 1970 cind salcimul din sat a fost calamitat de grin- dina). Stupina se aflé Ja o distanté de 65 km de domiciliul apictltorului. Baza melifera de care dispuine stupina consté din cules de intretinere de la pomii rodi- tori din sat, de un cules variabil de salcim din sat (in ‘ultimii ani a diminuat cu circa 50%), de culesuri nestabile de mani de fo- ioase (circa 3 km depéirtare de sat), de floa- rea-soarelui deosebit de capricioasi in pro- ductia de nectar, chiar in cazul ca lanul se afld Ja distanjé convenabild de stupind (de- scori la distanfi de 4—6 km) si de cules de fntretinere de vard-toamna, de asemenea nestabil. Pind in anul 1959 albinele au fost intreti- nute in stupi verticali Dadant-Blatt cu 12 rame fn cuib si magazine, cind au fost, tre- cuti in stupi de tip multietajat. In ceea ce priveste tehnologia de intreti. nere a albinelor, aplicata in stupind, aceasta este simplificaté la limita posibil&. In cazul de fafa se poate afirma ci apicultorul s-a Ing. N. FOTL Vicepresedinte al Asociatiel CreseAtorilor de aibine din R, 8. Romania ocupat mai mult de lucréri legate de’ se- lectie decit de lucrari de intrefinere a al- binelor, Referindu-ne la intretinerea albine- lor, aceasta se rezumA la 4 controale pri cipale ale familiilor: la iesirea din iarna dupa culesul de la salcim, urmat de ex- tractie; la sfirgitul luni iulie urmat in anii favorabili de extractie si completarea rezer- velor de hrand pentru iernare; la sfirsitul luni septembrie sau inceputul lui octombrie urmat de aranjarea pentru iarna si inlocui- rea tuturor méatcilor cu indicator scazuti, In anii favorabili, cind existé cules si de la floarea-soarelui sau mana se face o a treia extractie. Inainte de culesul de la sal- cim se pun 1—2 corpuri de stup pentru de- pozitarea recoltei. La al treilea control, cor- purile goale se pun intre fund si corpurile cu puiet. Hranirea de completare a rezervelor de hhrand se face o singuri daté pe an pind Ja un nivel de circa 18 kg hrana (sfirsitul lui julie — inceputul lui august) si pe cit posibil intr-o singura 2i, Nu se practica nici un fel de hrdnire stimulativa primavara sau Ja sfirgitul veri. Toate lucrarile in ultimii 10 ani s-au efec- tuat in cel mult 17 zile de deplasare la stu- pind, din care 3—4 practic pentru agrement sau executarea unor lucravi fara importanja, Insirmarea ramelor care necesité destula manopera, apicultorul o executé la domi- ciliu, In tabela 1 sint prezentafi indicatorii rea- lizali pe ultimii 10 ani in stupina respec- tiva, flind ardta}i numai acela care eviden- fiazi progresele realizate prin aplicarea lu- cririlor de selectie in condiffile de cules aratate. Inainte de prezentarea datelor este necesar de precizat cd pind in anul 1968 in stupind s-a practicat selectia de masa, o tehnicA descrisé in literatura noastré, Incepind din acest an s-a trecut la schema de selectie imbunatafité. bazaté pe verificarea si com- pararea in productie a 2—3 descendente de miatci (2—3 grupe de matci surori provenite din 2—3 métci din stupina posedind insu- siti productive superioare) *). Din tabela prezentatA se desprinde c& in primii 5 ani (19671971) numérul familiilor din stupind (coloana 7) a variat intre 19 gi 20, crescind treptat in urmatorii 5 ani de la 21 la 27 familii, In anii 1967, 1970 si 1971 pe ling& familiile de baz& s-au folosit si familii ajutétoare in numar de 13—15 pe intreaga stupina. fn anul 1972, s-au mai Despre tehnica selectiel tn stupini ae amatori, in numerele viitoare ale revistel. Tabel 1 Produgfiay Nr de) Provera maria | famili | de tam. Produetla | fnedie | cu prod. | cu prod, Nr. globala | realizata | globald | globale | Prod. global de medie | “pe fa- | “supe- | “medi | tealizatd la cele | sami- anut| peta | PSi%, | Scbra | super | maiproductive “| iivtn ‘opservatil milia de | culesul | mediei | rioare 3 tamil stu- albine deta pe |mediel pe ke pina ie saleim | stupina | “stupind Ke ‘tam. In th a 2 3 4 5 6 a 1967 19 a # 1p |Stuparit stationar + 13 Tamil ajutitoare 1968 59 - =| 20 |idem fra fam, ajuta- toare 1969 23,8 51 10 52,8 49,0; 39,0; 89,0 | 39 |rdem fra fam, ajuti- ‘toare a0 30.5 ud u 415 49,0; 39,0; 380 | 20 |rdem cu 13 tam. ajut. a7 38,8 33,4 ° 347 538; 48,0;47,0 | 20 |Stuparit pastoral cu 15 fam. ajutdtoare ar. 507 8 u 468 76,02) ; 71,0; 67,5 | 21 |Statonar cu 5 tam. aju- peneee tatoare 1973, 20,0 2 52,2 $50; 5405510 | 22 Edom fark fam, ajutt- 3974 2.0 5 ut 67,0; 640; 63,0 | 26 fidem fara fam, ajuta- ftoare 3975 10,6 rt) 51,7 sus 9m0;330 | 26 lidem tra tam, aputt- 1976 a5 20,0 8 66,6 62,5; 56,0; 560 | 27 {idem fara fam, afuti- toare ©) Produetic realizatS cu famiiil ejutatoare “erodujt reatzate tn anit tvorabit penta cues i eeeeeeafeeeranee crt ereveoseia neve eas folosit doar 5 familii ajutatoare iernate (co- loana 8). In coloana a 2a sint prezentate producti medii globale pe stupind (productia globala = cantitatea de miere extrasi + cantitatea de miere constatatd in cuib, fnainte de a se completa rezervele de hrana pentru iernare — controlul de la sfirgitul lunii iulie), Ex- ceptind cei 2 ani calamitaji — 1969 si 1975 = cind s-a realizat o productie globalé medie de 23,8 respectiv 248 kg, si cei 3 ani cu producti mari: de 52,6 kg in anul 1967, de 50,7 in anul 1972 si de 49,0 ke/familie in antl 1974 (s-a beneficiat de 3 culesuri: salcim, cules de mani, cules de floarea-soa- relui),'se constaté in ‘restul de 5 ani, con- siderati normali, 0 crestere gradati a pro- ductiei globale de la 268 kg in anul 1968, Ja 30,5 kg in anul 1970, la 38,8 kg in anul 1971 si la 41,0 kg, respéctiv 41,5 kg in anii 1973 si 1976, adicd o crestere a productiei cu 147 kg pe fiecare familie (fn ultimii 10 ani). Mai convingitoare ins& sint datele prezen- 2 tate in coloana 3, care reprezinta productia de miere marfa realizati la culesul de la salcim, Acost cules find cel mai stabil in zona, munca de selectie a fost orientata to mai din aceasti cauz in directia valorifi- cari acestui cules timpuriu. Datele araté c& in cei 10 ani de selecfie, cu exceptia anilor 1968 si 1969 cind nu au fost folosite fa- milii ajutzitoare precum si a anului calamitat 1975, productia fn general a crescut de la 7,9 kg in anul 1967 la 22 kg in anul 1974 si respectiv 20 kg in anul 1976, adic o pro- duofie de 2,5—2,7 ori mai mare fafA de pri- mul an. Chiar dac& s-ar admite cd sporirea productiei 1a acest cules s-ar datora unor su~ prafete restrinse (25—50 ha) de rapita de toamnd, aparute fn.zona comunei incepind din anul 1970, situate fnsi in general la peste 3—4 km de stupind, considerim ca pufin probabilé influenjarea rezultatelor, avindu-se in vedere timpul tn general de- favorabil in perioada infloririi acesteia. Un alt indicator mult mai obiectiv in apre- cierea progresului realizat prin munca de ameliorare dusi in stuping, reprezinté nu- marvl’ de familii care au realizat producti superioare fajé de media productiei globale, ardtati in coloane 4 si 5, in valori absolute si relative. Astfel, se constaté cd exceptind anii 1969 si 1970'cind valorile au putut fi influentate de alegerea nu tocmai fericita (1970) sau deosebit de reusiti (1969) a ma- terialului de reproductie in anul precedent, procentul familiilor de albine avind o pro- ductie superioara nivelului productiei medi pe stupina, inregistreazi o cot& de crestere @ aproape constanté an de an, ajungindu-se fn anul 1976 la 66,6% fata de 41,5 si 32,7, Snregistrate in anii 1970 si 1971. De asemenea, datele ardtate in coloana 6, care reprezint& productiile globale realizate de cele mai bune 3 familii din stupind, de- monstreazd, exceptind anul calamitat 1975, cresterea treptatd a nivelului de productie 1a acestea, mai ales in anii cu productii con- siderate normale. Pe marginea datelor din tabelul prezentat, 5 pra eficientel folosirli familiilor ajutdtoare in conditiile aratate. Astfel, comparind ni- velul productiei globale realizate in ani 1970 si 1971, cu familii ajutétoare, fafa de nivelu! din ultimii 4—3 ani, se constata in general o eficienfA nesemnificativa. Acelasi rezultat cazul cind se compara productia marfa rea- izaté la saleim in anii 1967 (cu 13 familii ajutdtoare) si anul 1968 (fard familii ajuta- toare). S-ar mai putea evidentia eficienta selectiel, comparindu-se nivelul productiilor realizate in aceasti stupind cu productiile obtinute de alfi apicultori din aceeasi comund. Ast fel, din informatiile primite de la acesti apicultori, ei au realizat in ultimii ani in caaul practicarii stuparitului ceptind anul calamitat 1975, in medie, circa 20 kg miere marfa, iar cei_cu stupini sta- fionare circa 10 kg/familie, In anul 1975, la cei din urma, familiile nu si-au asigurat nici rezervele de hrana pentru iernare. Cele ardtate mai sus demonstreazd cu prisosinsa €4 sl Into stupina de amator stajionara, dispu- nindu-se de un numar relativ redus de tamitii de albine, in condifiile de inrdutajire a bazel _me- Mlere si de intensificare a tratamentelor cu pesti- cide, prin munca de selectle se poate sport sim- itor productia stupinel, Exemplul de performante ardtat, realizate prin munea de selectie, nu constitule o raritate, Dis- punem de o serie de informatii c& exist nume- Tost aplcultorl amatorl, fle cu stupini stationare im sali care practic de regula stupirit pastoral, care Sint preocupatt de aceasti eale de sporire a pro= dueliel, Asifcl, uncle relatari din anii din urma cof’ “ca sau realizat productit medi ta cele mal productive famili de alpine de 40, 95 chiar si peste 100 de kg. In incheiere se apreciazi cé prin angrenarea ma- ‘Siva a apicultorilor amatorl, indiferent de virsta sau de vechimea lor in stupArit, intr-o vasta ac- i flune de ameliorare a albinel hoastre carpatine, Se va contribut intr-o mare misurd la sporirea, productiel apicole, in afara de satisfacfille deose~ Bile pe care le Vor Incerea apieultorii, prin per formantele realizate in prisdcile lor. r mai putea trage si unele concluzii asu- gy neconvingator se constaté si in m pastoral, cx- gy SIGIENA CUIBURILOR =HOTARASTE SOARTA PRODUCTIEI C. ANTONESCU ee Asoviafia Crescitorilor de Albine . ain B.S. Romania a n anul 1975 am vizitat Impreund cu un grup de apicultori citeva din stupinele care Walcdtuiese si in prezent unitatea apicolA cu wcirca 1800 familii de albine (sef de unitate 2S. Marin Popescu) a Inspectoratului sil vie judefean Olt. Se-giseau atunei (luna Mmai 1975) pe meleagurile doljene, in plin g,cules“ de la salcimul I, in apropiere de oragul Calafat, Dupi ce am trecut in revisti rindurile de Mstupi si ni sau deschis — cu mare jena — meiliva dintre ei ne-am pus cu totii urmé. toarea intrebare: ce se va alege cu fami liile de albine din aceasta unitate, cu Mpopulajiile lor pe cite 1—3 faguri, suspecte mw ‘e diferite boli ale puictului si albinelor a- dulte, incapabile s4 aduci in’ cuiburile lor Bhici macar proviziile de hrand necesare con- wsumului propriu pind in pragul iernii ? Raspunsul Iam primit anul tecut, la ace- lagi cules de salcim, chiar de pe vetrele de fm stupine ocupate anul trecut, @ Majoritatea familiilor de albine 1a care m-am. eferit_mai sus acopereau acum (mijlocul @iunii mai 1976) cite 12—16 faguri; activau foarte intens faré nici un semn de stare anor- wala; in aceasta situatie numai de laacest cules au putut produce in medie, pe familie, m cite aproximativ 14 kg miere-marfa de cali- mate superioard, iar pind la sfirsitul sezonului — dupa cum am fost informat ulterior —ctte aproape 24 kg, in timp ce stupincle ingri- te de apicultorii fruntasi I. Andrei si C. ww Rostogol, cite peste 30 kg miere. Cu aceste realizari unitatea in cauzi ocup&primul Mloc pe fara, in sectorul apicol din cadrul Ministerului| Economiei Forestiere si Mate- rialelor de Constructii. ™ saltul incredibil in starea santiaré si po- Mtentialul productiv al familiilor de albine din’ stupinele inspectoratului silvic_mentio- nat, intr-un singur an de zile (1975—1976), "nu ‘reprezinti nici o ,minune“ MEste rezultatul integrari cetare in domeniul apiculturii_cu productia ; oglindeste sprijinul dat de Comitetul exe- ™ cutiv ‘al asociatici noastre pentru. continua mdezyoltare si crestere a productivitaii stu- g2inelor din cadrul unitéfilor agricole socia- liste si gospodériile populatiei, prin activita~ Mtea neobositi desfasurati de apicultorii res- pectivi, cot la cot cu seful de unitate, in- drumati si ajutati ,pe viu" in lucréirile’ pri- Mvind ingrijirea corespunzitoare a familiilor mde albine, in primul rind’ prin mentinerea sigienii in cuiburile acestora gi fn al doilea 3 rind in combaterea bolilor, de céitre dr. Mir- cea Marin, seful laboratorului de patologie apicol al’ Instiutului de cercetari_ pentru apicultura din cadrul asociatiei noastre si de catre colaboratorul séu dr. Mie Ograda, Pra tic vorbind, lucrdrile s-au_efectuat intr-o maniera atit de simpld fneft ele pot fi in sugite si aplicate de tofi cititorii interesati ai revistei noastre, indiferent de marimea stupinei si de nivelul lor profesional : dupa culesut de la saletm stupinele au, fost transportate si amplasate pe vetre cu cite 30-30 famiiit de albine in alte localltay ain juder, unde albinele au deneficiat de un bun cules de’ intre- finere “pind la sfirsitur tunit septembrie ; = prima lucrare efectuaté pe noile vetre a constat din verificarea amanunjita a culburitor tuturor fa~ miltilor de albine in vederea cunoasterti. si inre- gistrarit tn figele lor din carnetele de stupind a puterii, stdril sanitare si provizitior de hrand exis fente in cuiburi si, bineinfeles calitatea matellor ; apol in functie de 'stdrile constatate s-@ trocut 1a: tinificarea a olie doud si chiar tre famillt ae albine a cdror populatil acopereau cite 23 faguri (urmind ca refacerea efectivulut s& se realizeze Ulterior, prin roir artificiale, pe seama familitior formate) ; transvazarea cotoniiior de aibine re~ Zultate tn stupi curdfafi, spdlafi cu lesie st uscafi la soare; cu acest prile; au fost reformati gi topifi tol fagurit vechi gi cel cu pulet_,,tmpras- Hat"; s-a identificat si stabllit care anume dintre ele sint Dolnave ; —aplicarea unui tratament riguros de combatere @ Dbotilor diagnosticate de speciatistii institutuli, Sub directa indrumare si control din partea aces tora 5 STnloculrea tuturor miteilor necorespunzatoare cu 'mdtet provenite din centrele zonale ale in ‘stitutulul. In aceste condifii familiile de albine au in- ceput si se dezvolte vazind cu ochii ; astfel, la noul control aménuntit efectuat’ pe la mijlocul lunii august, cea mai mare parte dintre ele se prezentau ca familii normale, cu populatii ce acopereau cite 10—12 faguri si cite 812 kg provizii de miere pentru jarnA in fagurii de cuib. S-au descoperit la acest not control aménuntit si familii de albine cu populafii care acopereau doar cite 4—6 faguri, precum si familii cu 6—7 ke provizii. Ca urmare, in a treia decadi a lunii ,s-a procedat la unificarea familiilor slabe si cu provizii insuficiente, 1a comple- tarea rezervelor de hrand cu sirop de zahir 1:1, la intreg efectiv, pind ce acestea au ajuns si aibA in fagurii din cuib cite 4— 16 kg provizii. La incheierea lucrérilor (inceputul lunii sep- tembrie 1976) intregul efectiv de familii de albine era pregatit definitiv pentru iar. In acest mod nu a mai fost nevoie de nici o interventie riscanta in cuiburile lor pe tim- pul iernii 1975—1976. Tehnologiile indreptarii _ strilor anormale din unele iamilii de albine si pregitirii corespunzétoare a lor pentru a supraviejui peste iarna sint descrise pe larg in toate lucriirile de specialitate ; sint tratate si co- mentate in fiecare numar al revistei noastre. Le-am enumerat pentru a se aprecia de ci- titorii cu mai putind experienta, cit de usor si eficient este ca asemenea lucrari de pregi- 4 tire a familiilor de albine pentru iarné si se fac in sezonul cald. Incontestabil, ceea ce s-a intimplat si obfi- nut in anul’ 1976 de la stupinele Inspecto- ratului silvic al judejului Olt se poate in- faptui si chiar depasi in numeroase alte stu- pine, unde, din pacate, un numar mai mare sau mai mic de familii de albine se_pre- zinté la fel de slab dezvoltate din diferite cauze, ca de exemplu: o fngrijire necores- Punzitoare ; consecinfele unor boli ascunse sat ,,vizibile*; 0 uzura dobinditaé ca urmare a consumului abuziv de zahar industrial si altele. ‘Acest lucru este posibil prin aceea cA Insti- tutul de cercetdri pentru apiculturé din ca- drul asociatiei noastre dispune in prezent nu numai de cadre cu inal pregatire stiin- tified, ci si de o adevaraté fabric" proprie de substan{e medicamentoase de uz apicol, La acest impresionant progres inregistrat in activitatea’ roméneascA de cercetare, in con- ditifle create de partidul si_statul nostru, se impune addguat incd un fapt: capacitatea asociatiei de a sprijini intreaga masi de apicultori in prevenirea si combaterea_bo- lilor la albine, in ridicarea continud a maies- triei lor profesionale, prin activul séiu volun tar si retribuit, pornind de la cereul apicol comunal. Deosebit de important si de semnificativ este insi modul in care conducerea~institutului gi specialistii s&i se achita de sarcinile re- feritoare la integrarea rezultatelor activitatii de cercetare: acordarea de asistenti tehnica in cadrul a numeroase consfatuiri organizate de asociatie in acest scop, eft si la locul de productic, asa cum s-au petrecut lucrurile la unitatea apicold din cadrul Inspectoratu lui silvic al _judetului Olt. Stupine cu familii de albine avind o stare sanitaré dubioasa, cu boli diagnosticate sau mai_ardtat ascunse se gasesc — cum in numeroase zone ale tai indoiala nu ne putem astepta ca cerectéitorii institu- tului s& poata cuprinde peste tot solicitdrile de asistenta telmicd la Iocul de productie. Cu toate acestea activitatea de cercetare ro- maneascé in domeniul apiculturii, cu. spriji- nul si mijloacele puse Ja dispozitie de citre Comitetul’ executiv al Asociatiei Crescatori- lor de Albine din R. S. Romania, poate si trebuie s& devind un ‘bun al intregii mase de apicultori din toate colturile tari, Acest lucru este usor realizabil in orice localitate, prin : = aptrarea sandtajit familiilor de albine de cdtre fiecare apicultor prin respectarea ‘cu stricteye a Fegulitor de igiend in culburtle famitiilor de albine, asa cum am evidentiat in repetate rinduri — pornind de la yinnotrea eusbutut in fiecare an prin schimbarea”a cel putin o treime din fagufit Ge puiet si objinerea pe aceastd cale si a unel producfit insemnate de Ceard-marfa j SMaepistarea gt apoi_combaterea Bolilor diagnos tieate folosind ‘substantele medicamentoase produse la laboratorut de patologie apicold al institurutut cu sprijinul organizatiilor teritoriale ale asociatiel, far “acolo. unde este nevole sl prin asistenta tehnied @ cercetdtoritor respectivi. ee stuparul vorbeste de o pViltoare recolta" indiferent jh ce sezon se alla, stie cA ea poate fi realizati numai cu 0 condifie: coloniile si fie puternice ! »Sezonul apicol" nu incepe €a in oricare sector al_eco- nomiei rurale, cu primele 1i- cfriri ale soarelui primavara- tic, si nu se incheie cu ré bufnirile crivatului aspru_ si cu neaua aslernuta peste stu- pil prisdcii Nu yorbim aici de cazurile rare, cind, asa cum se intim- pli ‘in tarile calde, albinele gisese din cules in cules a- proape tot timpul, posibil tea sii-si potoleasca nesfirsita lor sete de a aduna in fagurii stupilor cit mai mult miere. In aceasta privinté. imi spu- nea prietenul Florin Hanganu, care lucreaz& temporar in Tu- nisia, ci acolo nu exista se zon mort". Stupina expel mental trimis4 sub forma de nuclee, ett avionul, din tar noastra unde era iarnd, a gisit acolo rozmarinul in’ plina flloare, care tine 2 luni. Ast- fel numai in primele 3. sip- timini coloniile au devenit, asa de populate inett au com- pletat cite 2—3 magazine cu toiere, Dupa rozmarin inflo~ reste eucaliptul a cirui floare fine si ea alte 3—4 luni, iar perioada de régaz nu dureazii decit 2—3 saptamini. La noi in fara rozmarinul tn- nisian este inlocuit cu o activ: tate de stimulare artificiala, pentru ci primul cules serlos este cel de la salcim ce apare Ja jumiitatea lunii mai. Acest cules dureazi 10-12 zile si apoi intervine o stagnare de cel putin o luna pind la cu- lesul al doilea de Ja floarea soareluf cind, ori se face pas- toral — asa cum este reco- mandabil — ori se intervine din nou ct: o stimulare artifi- cial. Far& una sau alta din cele dowd perspective, colo- niile lincezesc, ouatul miatei- lor se micsoreazi, culegitoare tinere si neuzate sint prea pufine, recolta este minim: de importanta re- de hran& ce trebuie li- coloniilor pind la apari- fia in primavara _urmatoare a culesurilor de intretinere. Dar chiar dupa acest ultim cules cind coloniile sint puter- rezerve suficiente nice si cu de hrand pentru iernare, stuparul poate astepta fara griji viitoarea recolti? Ho- tarit nu! Noi, ca pozitie geograficd pe glob ne putem asemina cu partea sud-estici a Canadei. PREGATIREA VIITOARE! RECOLTE CONST. L. HRISTEA Acolo sint stupari, cum e de pildd H. Schiffer, care au 800 de colonii de Ia care ob- tine o medie anuali de 82 kg miere de fiecare, Desi el are colonii puternice, asezate la iernat cu importante re zerve de hrand, totusi de la 1 februarie da cite 1 kg turté amestecatd cu cristalizata si pasturd frdmin- tate impreuna, oferitd de 4 ori lunar, pind apare pole- nul proaspat. Tati deci c& stuparul grijuliu nici iarna nu_lasi albinele fara stimulare. Rezultatele stu- parului canadian sint specta- culoase : in aprilie poate in. jumat&ti fiecare colonic, f8 cind cite un roi puternie, care primeste 0 matc& de la re- zerva, sau proveniti din co- mer.’ Deci in aprilie el are fiecare colonie cu doua mitci care fiecare oud separat. Folosind personal timp de 10 ani metoda cu dou miftei in acelasi_ stup, am obtinut anual cite 42-45 kg miere in afara importantelor — re- zerve de hrand pentru ier- nare. Ca sfat de ultima orf se re- comandi ca stuparii de la noi si dea in februarie de dou ori cite o turti de 0,900 kg zahar pudra ames- tecat cu 0,250 g miere cristali- zatii, pusi sub podigor, pe 0 bucata pitrata de tifon, deci deasupra ramelor, in direc- ta apropiere a grupului_al- binelor. Operatia se repeta la inceputul lunii martie, de doua ori, Cind apar primele sarje de polen stuparii pot s4 inceapa stimularea cu si- rop de zahir 1/1 facut cu ceaiuri variate, adéugind 1a fiecare litru de sirop 25g suc de ceapa, Ratia zilnicd este de 250 g. Siropul se toarna direct in ulucelul ra- mei hranitor, far si se ri- dice podisorul facind un_ori- ficiu care sA corespundd cu ulucelul. ‘Turnarea — siropului prin orificiu se face cu o Pilnie, Cind cele dou’ colonii din acelasi stup sint — suprapuse, hrnirea cu sirop a celei_ de Jos se face prin micul urdinis prezumtiv al podisorului_ tip Snellgrove, unde este fixat un mic tub de cauciue ; la ¢a- patul exterior tubul are un mic dop; turnarea — siropului se face tot prin pilnie al c&rei virf se introduce in capatul tubului de cauciue, In felul a- cesta ambele colonii sint sti- mulate i se dezvolté armo- nios, pind la marele cules, miere_cind toate culegitoarele con- lucreaz& la stringerea recoltei intr-un corp nou intercalat, sau dowd magazine de recolta. In concluzie stimularea este oricind necesaré inainte si in- tre culesuri si va fi cu’ atit mal bund cind ea este natu- ral, albinele gasind fn natura un usor cules de intretinere care in primaverile de la not il oferA urzica moarta si flora de p&dure de sub ar- bori, Hrana de stimulare se di al- binelor ori de cite ori este ne- voie pentrit a nu se _intre- rupe otatul activ al matcilor. In acest mod se _vreniteste marea rezervé de albind zbus ritoare, tindr& si puternicd, care poate infrunta racelile si mai ales vinturile si ploile reci din primele siotamini ale prim&verii. De asemenea, in aceasta perioad’ se va instala in prisrei pe un loc | insorit, un adaoator cu and calda care si curgi permanent. ‘ CONDITIONAREA CERI! iN STUPINA Ing. I. BARAC Institutul Intemational de Tehnotogie gi Eeonome ApioolA et APEMONDIA (Gitcs ceri produsé de apicultor de- pinde de urmitorii factori: calitatea mate- Tiei prime, conservarea acesteia pind la pre- lucrare, calitatea apei si a utilajelor cu care se lucreaza, tehnologia topirii ceri. Calitatea materiei prime are o important de prim ordin care se rasfringe asupra cali- {fii cerii, Astfel culoarea, unul din indicii ca~ litativi ai cerii este strins legata de materia prima, Din cApicele, rame claditoare, fagurt reformafi albi se obfine ceard alba si alb glilbuie, de calitate superioari sau I; din faguri reformati maronii, ceara galbend- aurie de cal. I sau a Il-a, iar din fagurii negri cearé galbend sau galben brund de cal. II. Deci dup materia pri- m4 de care dispune puiet de trintor sau de albine care fn cursul pistrérii moare si intr in putrefactie, fapt care influenteaz negativ asupra cerii din care cauzi este mai bine a-i topi la fie- care recoltare, Fagurii reformati ca materie prima pentru cearé au 3 mari dusmani — giselnita cerii, soarecii si mucegaiul, Impotriva primilor dot actionim prin depozitarea fagurilor in du- lapuri bine inchise tn care ardem periodic sulf sau tratm cu galecid, tmpotriva mu- cegaiului actionim prin ventilarea spatiului de depozitare pentru a nu se acumula ume- zeala, care favorizeazi dezvoltarea acesteia, De reguli acesti faguri se topese toamna sau primavara (sau de doua ori pe an). Topirea tuturor catego- riilor de materie prima apicultorul nu se poate objine decit ceara a cArei culoare merge de la alb la galben brun fn nici un caz cenusie sau brun inchis. Procen- tele de ceara inchis& 1a culoare nu pot depasi 30—40"/ dat fiind pon- derea mai mic& pe care trebuie s-o aibi fn orice stupind materia prim4 din care rezulté A mx jost indemnat sa sori acest articot in Urtna’ nel "site yacute a depoctul de ‘Genre ‘eh Compinatntnd apt Bucu Hecht sSeijiel Crescatorior ae albine, The "am fore foarte nepiaewt._tmpre- Monae “de Satttiee cert setorfiewte de aploutisn “hoger: “blocur "de ceard Pe ta euibare sat galben brunet ome as" saponijeare ; “insufltent tt polite Vou Meouratte: ae arejat, foarte Perse “sede ceurd de culonre. alba a0 Wlotle Ba’ gsioen cure st mcionael mux Secs apteuforutat ‘prodiicdtor sens "pe Siocuriie do ecard, meeeldsitafie 2 datoreyte faptuln 4 dpiculiors nopirt mut acorda sulcienid Atenfle prelucrdrit cerli tr stupina pe de . © parte’ ¢ resepites putin riguroase pe Gelttta parte tn articolut de Jari am tr Cercat si Jac 0 alegere a metodelor, si fuijloncelor pe care te are ta tndeming Jntcut apicultor pentru a odfine ceard din care trebuie s4 re- zulte cearé de calitate se face numai cu apd de ploaie (sau deduri- zata) si in vase emai- ate sau cositorite. Orice abatere de la aceasti reguld atrage ca rezultat ceard mai mult sau mai putin sa- ponificata (dup& gradul de duritate al apei) si aceasta (faguril refor- | de calttate. mati negri). Pastrarca materiei prime pind la prelu- crare are de asemenea o mare importan{a cu urmiri asupra calit&fii cerii, Fiecare sor- timent de materie prima trebuie conservat intr-un anumit mod pentru a nu se de- grada. C&picelele se scurg de miere si pind la prelucrare, operatie care nu poate intirzia prea mult, se preseazi intr-o oalé de metal smalfuit sau putind de lemn, (Cel mat bine este si fie prelucrate imediat), Fagurii re~ colta{i saptaminal din ramele claditoare sint maj greu de conservat pentru c& pot avea fn ele nectar sau miere nematuré care in timp poate fermenta si apoi fagurele mu- cegiieste, Acestia pot contine de asemenea 6 sigur mai {nchisé la culoare. Inainte de to- pire materia prim& se sorteazi pe 3 ca- lité{i dup& cum urmeazd: la, calitatea I intra c&picelele, faguri din rame cladi- toare, faguri reformati albi sau porfiuni albe din alte categorii; la calitatea a I-a intra faguri_ reformai ‘maronii, de faguri din timpul lucrului in stupind, rézaturd de faguri de la iernare, uscata i cernutd; Ja calitatea a Il-a intra faguri re formati de culoare neagra si cei cu pastura. Fagurii mucegiiti, degradati de gaselnite Sau de soareci se topese separat, Topirea cerli se face deci pe calitafi de materie prima. La topirea materiei prime de calitatea -a nu mai este necesara nici o altd lucrare pre- liminard. In vasul de topit se pune o treime sau jumatate din capacitatea lui apa de ar ploaie apoi material de topit si se fine la foc potrivit. Pe mésura topirii se adauga materie prima pind la terminarea acesteia sau pind la umplerea vasului, mestecind din cind in cind cu o lopéficd de lemn. Masa de ceari topité se spumuieste si se stre~ coara intr-un alt vas tot emailat — printr-o pinz& tare (canafas). Se lasi sA se riceascd 24 de ore dupa care se scoafe blocul de cearé care dupa alte 24—48 ore se curata de drojdiile adunate in partea lui inferioara. In cazul in care aceasti categorie de ma- terie prima se topeste s&ptiminal vor re- zulta tot atitea blocuri de ceard cite sarje de materie prima s-au topit, Topirea materiei prime de calitatea a Il-a se face dup o inmuiere a acesteia in apé de ploaie timp de minimum 48 ore inainte de topire. Dac& nu avem suficienti api de ploaie mai bine nu facem aceasta inmuiere prealabild care are ca scop imbibarea cu apa a cdmasuielei care c&ptuseste peretii ce- lulelor. La topire se procedeazd in acelasi fel ca si Ja materia primi de calitatea Ia punind peste apd in vasul de topit treptat fagurii in bucdfi, Cind vasul s-a umplut se proce- deazi la strecurarea masei topite prin pinz& tare. Avind in vedere faptul cA acum avem si cdmAguiala din celule strecurarea se face in rate trecind in pinza facuti sdculef 2-3 polonice cu. material topit. Pinza sau sicu- leful se stringe cu o mind rasucindu-l in timp ce cu cealalté mind cu o lopaticd de lemn se preseazi siculejul de peretele va- sului. Dac avem un ajutor, atunci acesta cu dow lopatele stringe sacul de pinzi Dup stoarcere resturile din pinz& se pun de-o parte si continudim lucrul pind la ter- minarea sarjei. Oala in care s-a strecurat ceara si in care o parte din aceasta s-a in- chegat se trece putin pe foc moale pentru a se topi din nou gi apoi se rdceste. Blocul rezultat se curété de drojdii in acelasi mod ca si cel din ceara alba. Se reia Iuerul daca este necesar cu restul de materie prima. Materia prima de calitatea a IlI-a se topeste in acelasi mod, Resturile de la_strecurare sau presarea descrisA provenite de la toate calitafile constituie bostina de stupind care mai confine incd peste 30% cearé ce nu se poate extrage decit prin mijloace mai ener- Bice, de aceea se usucd si se pastreazd apoi Ia adapost de umezeala si gaselni Ceara rezultaté prin aplicarea tehnologie! ardtate mai sus este ceard bruti si pentru a putea fi valorificaté este necesar a se pro- ceda la limpezirea ei dup& cum urmeazi: Ca regula general nu se vor amesteca intre ele cele 3 calitati de cear& si nu se va fo- losi decit ap& de ploaie sau dedurizata, Se cintareste ceara si se pune Ia foc moale intr-o oald de mérime corespunzitoare cu aproximativ tot atita apa. Se supravegheazi topirea, dup& ce aceasta este completa se d& jos de pe foc — se las pufin fn repaus si se spumuieste. Dupa aceastA operafie oala cu ceara se acoperd cu un capac si se im- Pacheteazi cu paturi in mai multe straturi sau chiar mai bine cu un cojoc vechi, In aceasté situafie in vasul nostru ceara va sta foarte mult timp lichid si impuritatile se depun la suprafata apei. Dupa 48 de ore impachetajul se desface iar dup& alte 24 ore ceara se poate scoate din oal& prin ras- turnarea acesteia deasupra unei chiuvete sau pe un grétar de lemn. Dupa citeva zile vom curéifi blocul rezultat de drojdiile uscate si vom rémine poate mirafi de puritatea si culoarea cerii si mai ales de faptul cd au mai rezultat ined drojdii dintr-o ceara re- lativ curati (de la prima topire) delimitate clar fata de ceard. Procedind astfel vom obfine numai blocuri de ceara, de calitate superioara, calitatea la si puting de calitatea a [J-a pe carene putem serie cu mindrie numele atunci cind venim cu ele la cercul apicol sau la filiala jude- feand pentru a le valorifica sau schimba in faguri artificiali — pe care-i dorim in- totdeauna de calitate superioar’. Totodata putem valorifica si bostina de topire re- multata, Bineinteles cd exist gi alte procedee mai perfectionate de obtinere a cerii dar am ales in mod special pe cel mai simplu si usor de aplicat in orice gospodirie, fara nici un fel de investifii. Aplicind corect si in special f4r& graba rezulté minimum 160 g ceara dintr-un fagure standard. Ceara find un material ugor inflamabil este necesar s& lucrdm cu mare atenfie si si nu Listim vasul pe foc ard supraveghere. De asemenea si nu se umple niciodatd vasul de pe foe cu ceard, la intreaga sa capacitate s& las un spatiu liber pentru a-] ma- nipula in siguranfa — gi s& apelém la un ajutor ori de cite ori manipuldm cantitati mai mari de ceara topita. Topirea ceri in prima faz este bine si se faci la stupiné — limpezirea putindu-se mai usor fneadra in lucrdrile ce se pot efectua intr-o buc&tdrie moderna, I. general, stuparii_amatort mu dispun dé prea mult timp pentru lucr&riie apicole, mai ales 4. acestea abundatocniai in pe~ Floada cind gi in gospodirie int Atitea’ de facut, ‘Totusl, printe-o und organizare a. timpului si planificare a luerariior se objin Fezultate sallsfacatoare. Prine lucrarfle mai dificile si care nu pot fi aminate oricum fn sezonul cald, se numara si re- Coltarea $i prelucrarea’ ceri de atbine. Se stle ci ceara de albine se recolteazé Incepind din primavara pind in toamna sub forma. de faguri noi, faguri veehi, razaturi, resturi de’ la descipacive ote, Ritmul de recoltare find de. 7— 10 zile, pune probleme in cea ce Driveste depozitarea, deoarece 0 micd negiijenj sau scipare in Vedere last posibilitaji gaseinifel SA. distruga Gu repeziciune marl cantitall de ceara, aflath in. fa- gurl, Din acest motiv, majorita- fea ‘stuparilor prelucteazi ime- Gist ‘materialul Fecoltat prin to- pire pe apa si filtrare prin ti- fon. Se. obtin ‘astfel turtije_micl, unéori in greutate de 200-300 g. Ceara obtinuta “astfel nue su- ficient de curata, dar este la adapost de orice perlcol si poate Hi pastraté timp’ indelungat 31 prelucratdé cind. se adund in Cantitate sufictenté, sau cind timpul permite, Preluerarea unor cantitiji mat marl de ceara, spre exemplu 5-10 kg odata se face mal ane- Voie, mal ales ‘dac& utliarea nu este’ cea mai potrivita. Multi. stupari considers. prelucra~ Tea 'cerii de albine 0 operatic murdard, migiloash si _preten}i asi, De fapt aga gi este, Vasele, obiectele si hainele atinse de ceara topiia. se murdirese usor si se curdja greu. Topirea ‘se cere atent ‘supravesheata, deoa- rece prin suprainedlzire, aga cum se va ardta, ceara se degradeazs, jar dact a4 in foc, arde ca ben= zina. In plus, trecerea dintr-un vas In altul si mai ales filtrarea prin tifon, sint operatil care se fae destul’ de anevoie in. condi~ tile din gospodarie. Intr-un_articol mal vechi aparut fn revista Apicultura nr. 3 din anul 1913, sea aratat cum se pot objine din materialul proas- At Tecoltat, turtijele de ceara, im acest artical este Vorba de retopirea acestor turtije sl de 4 trarea gi limpezirea ‘cerif, utili- zindu-se vase emallate, alése co- Tespunzitor scopulul. Aceste vase pot face parte din utilajul stu- Pinel, sau pot fl fmprumutate de la’ bucstarie. In cele ce urmeaz4 vor fi indicate yolumele vaselor folosite de cA- tre mine, urmind ca cel interesati si-si aprecieze singuri volumele de ‘care au nevole, in tunctie de eaniitatile de coard pe care le Drelucreazi. Yolumele indicate permit obtinerea unor ealupuri de Ceara de 510 iz, Jat inventarul necesar : —oalA imalt’ de 13 1 (@ 28 cm), eu doua toarie si capac ; idem de 61 (G 2% em; 8 = frie cu coada 0,5 1 (B 9 em); = strecuritoare din. sirma galva- nizatd cu coad’ (@ 15—11 em) 5 —pitrajele de tifon, tdiate dupa mitrimea strecuratorli, astfel_ca 8& depageasca cu pujin marginile sitel, cind sint agezate pentru fil- trare ; —“opitica din _1emn Aamesiecat tn oal4 (de 6 1) fn timpul topirii cerii. Utilizarea” inventarulul de mal sus permite formarea, unor cue Iupurl de forma cilindrica avind diametrul oalei 1-a, adici 28 cm, far Indifimea dupa’ cantitatea de ceard topita, Se pot insa objine gi calupuri de. alte forme, in lipare anume preg&tite din lémn, ghips, ‘metal sau alte materiale, Personal, consider mai _avanta- joasd dla emailata do 10—15 1, cu. capac. Daek este corespunzi- for izolata, ca racirea sa se tach lent, are ioe o Umpezire foarte pentru BMAAARAAAAAA TOPIREA $I LIMPEZIREA CERII DE ALBINE M, ATANASIU WAAAAABMAAADE uni a ceril_topite, In tipare mai mic, insuficient izolate, ra- cirea se face mal repede lar lim- pezirea nu male axe de bund. Modul de tucru In oala de 61 se pun 2-1 de apA-de ploaie sau din zipada topita. In lips&_ se poate utiliza apa flarta ‘si réclt4, carela i se indepirteazi prin filtrare piatra find Tormata. Cina “apa incepe s& fiarba, se introduce ceara rupind turtifcle in mai multe bucajl, in acest fel grabindu-se topirea, ‘Topirea se face 1a foe domol, atit de mic ineit apa si nu dea In elocot. La flerberea apel_ceara se descompune. Se cunoaste a- ceasta’ filnded se formeazi 0 Spud albicloast, care persist Pe suprafata ceri topite. Inefizirea se poate face si in reprize, trigind cala de pe foc cite 10—15 minute, ‘Topirea con- tinu& gi in acest timp, consu- mindu-se ealdura. acumulata de apa de pe fundul oalei. In ala de 15 1 se pun 24 1 ap, la fel ca in oala de 6 1, Se incdlzeste pind da in clocot, apolse ia de pe foc alAturin- du-se de osla de 6 1 ca sf nu Se stropeased, soba cu ceara. Cind ceara din oala de 6 1 este compret topita, se tau cu Sbricul cantitiji potrivite de topitura din stratul de deasupra si se toarna prin strecuratoarea cu ton, in ala mare, de 15 1. Scoaterea cerii topite din vasul mic, cu ibricul, trebuie tAcuia ou atentie sl anime: se cufunda ibricul in topiturs, mentinindu-se astfel ping se inedizeste,, deoarece altfel Se incared cu ceara, Cind © cald, se goleste, se cufunda din ‘nou in ‘topitura, “mentinin= du-se astfel incit ceata si cunzé in strat subjire peste buza ibri- cului. ‘Seva vedea ch dach se cufunda prea tare. sau daca se agita topitura, In brie intra = data cu ceara si impuritaji vi zibile. Cind stratul de ceard rimas tn oala_ mica este prea subtire si nu se mai pot evita impuritayile se adaugé ‘din nou turiije de ceari si se reia operatia pind cind sea introdus nq oala mare atita ceard topita eft avem, sau atita ‘etta dorim, safle Inirun calup. La_terminarea Iucrarli, in oala mic va rémine o cantitate de ceard ‘bogata in Impuritaji, A- ceasta va fi acoperita cu capa- Cul, iz0iatk si Tisai si se Ta ceased linistif. Se va objine ast- fel o turiija’ de ceara” curati, Sub care se va gasi_ un strat gros de Impuritati. Dupa indepartarea stratulul de ‘impuritall ceara se va reintroduce la o noua limpe- Zire. Oala mare, continind ceara fopita gi. filtrath ‘prin tifon, se acopera eu capacul, se agaze én treun loc ferit sl se intagoara In 1-2" paturl sau cu alt material imolator de care dispunem in casi, Nu trebuie ultat si se izo- Jeze si fundul vasului, Récirea va dura 16—20 ore, Scoa- yerea calupului de ceari se va face numai dupa ce vasul s-a raclt bine. De fapt, pind atunei nici nu se despriride ceara de pe pereti vasuli, Dupa ce se Controleazi si se constata cA ceara e desprins& calupul se scoate prin rastumares oalel, cu grijt f4 nu se impragtie aba pe Jos. Limpezirea s¢ va face atit de bine inelt ceara va fi foarte fru- moasé. Cu cit racirea se va face mai lent, cu atit ceara va ii mai curati. Prin acest mod de Tuety, la. partea ingerioara a ca- Tupulid, stratul de Impurltajt va fi aproape. inexistent. dack s-a Iuerat corect, Daca totus! acesia apare, se va razui sl se va in= trodu¢e lao noua’ topire. Cantltatea de apa adiugata oale- Jor de 15 1 1 6 1 este destur de miei, deoarece se folosesie 0 ceard t8rd prea multe impuritati. Modul acesta de lucrn are nu- meroase avantaje —se objine 0 cearé de calitate superioara ; —pierderea de ceara in reziduurl este minima ; —luerarea se poate face in bu- eatarie fart a face murdarie ; —operatiile descrise sint simple si nu cer nici 0 specialitate ; = prelucrarea calupuriior poate fi séeuta cind in stupid nu mai sint Iuerari importante. ' MIEREA DE ALBINE Comentarii pe marginea recentului STAS 784/1/2/3/1976 Asociatia Creseitorilor de Albine din (ee vechiului standard de miere de albine elaborat in anul 1969 a reiesit din ne- cesitatea de a se imbundtati conditiile de calitate ale mieri de albine atit la preluare cit si la desfacere, precum si pentru a sineroniza standar- dul cu conditifle de calitate Prevazute in ,Normele regio- nale europene“ recomandate pentru miere de Comisia FAO/OMS in cadrul Codexu- lui Alimentar, norma, la care au aderat majoritatea tarilor. Standardul nou se referd la mierea de albine naturala ob- finutaé din nectarul florilor sau din sucurile dulci de pe alte parfi ale plantelor gi in- magazinata de cétre albine in fagurii din stupi si cuprinde trei parti distincte : — partea I-a cuprinde ,,Con- ditiile tehnice de calitate la Preluarea de la producatori* ; — partea a Ii-a_,,Conditiile tehnice de calitate la desfa- cere“; — Partea a Il]-a ,,Metode de analiza*, Dupa provenienta, mierea de albine se clasificd in: miere monofloraé i polifloré din neetarul florilor si miere de padure. Prin mierea monoflora se in felege mierea de albine care provine in cea mai mare parte din nectarul unei specii de Plante, de exemplu: salcim, tei, floarea-soarelui etc. A- ceastd miere poarté denumi- Ing, N. NICOLAIDE . 8, Romania rea speciei florale dominante. Prin mierea poliflora se inte- lege mierea de albine care provine dintr-un amestec na- tural de nectar: ‘fineati de deal, de ses, de balti, pomi fructiferi, salcim, tei, floarea- soarelui etc, Prin micrea de p&dure se in- felege mierea de albine care provine din (mierea mai compacta) din sucurile dulci de pe alte parfi ale plantelor decit florile, in amestec cu nectarul florilor din paduré Mierea de salcim si de pa- dure se incadreaz& in trei_ca- tegorii de calitate: — Calitatea superioara ; — calitatea I-a; —- calitatea a Tea; Celelalte feluri de miere se incadreazd in doud clase de calitate: calitatea I-a si a Iba. La mierea de salcim de cali- tate superioara indicele colo- rimetric trebuie si fie de maximum 12 mm (aproape incolor piné la galben des- chis), confinutul de polen de salcim de minimum 30%, iar zaharoza de maximum 5%, iar la mierea de padure indicele calorimetric de minimum 65 mm si zaharoza de maximum 10%, Mierea de saleim si de padure ce nu se incadreaza datorita indicelui colorimetric sau a altor indici mentionati in STAS la miere de calitate superioard, se trece ca gi cele- lalte sorturi de miere mono- flora sau polifloré la catego- rla de micre de calitatea I-a, sau respectiv la mierea de calitatea a IT-a, in cazul in care aceasta confine spuma si cor- puri str&ine (resturi de ceard si faguri, resturi florale, larve Sau albine moarte) fn propor- fie de maximum 10%, Un element nou ce este pre- vazut in rioul standard mmiere de albine“ este si acela ci mierea la prelucrare tre- buie s4 conjiné un procent de api de maximum 20%. Cu acordul beneficiarului, mierea se poate prelua cu un conti- nut de apa de maximum 23%, cu recalcularea mierii pentru confinutul de 20%, In cazul in care confinutul de apa este sub 20%, se recalculeazi mie- rea pentru continutul de 20%, La desfacere, noul standard prevede acecasi clasificare a mierii de albine ca si la pre- luare, cu deosebirea ci dato- rit prelucrérii si conditiona- rij tuturor cantitatilor de miere preluati de catre uni- tatea de productie specializa- t&, rezulté doud clase de cali~ tate, respectiv calitatea su- perioari pentru mierea de saleim $i padure si calitatea” La pentru celelalte feluri de miere. 1 Partea a Ila a standardului, prevede la ,Metodele de ana- lizi pe ling& examenul or- ganoleptic si analiza fizicd si chimicd a produsului, analiza ce a fost completaté cu trei determinari nol (indicele co- lorimetric, continutul polinic si continutul de hidroximetil- furfurol) in scopul de a se asigura consumatorilor interni cit si la export un produs natural de calitate superioara, Mention ca standardul nou a intrat fn vigoare de la data de 3 august 1976, iar preve- derile sale sint obligatorii, Date privind biologia si culti- varea faceliel in cultura pura si in amestec* Dr. ing. L CIRNU Institutul de cercetirl pentru apicuituré Facolla (Phacetla tanacetifolta) este o planta anualé, otiginard din America de Nord unde creste lim mod spontan, din familia Hydrophyltaceae. Planta are o inditime de 40-60 em, cu o tulpind puternte ramificatd, ramifieatie ce se terming cu una sau mai multe inflorescente in forma de evantat, ceva eo permite o osaionare a infloritutul, Periouda de ia rdsérit pind ta inceputul inflortrih este de 45-55 zile, tar durata tnfloritulut este de M00 zlle In funcfle de condifiile pedoctimatice. ‘Astfel, in zona de cimple cu arslfe marl, inflorirea Gureazd numat 25-80 zile, in timp ce in zone mat putin uscate, inflorirea si respectiv culesut se esa~ loneazd pe o perioadd mat tungd. Facelia este 0 planta pujin pretentioasa ta condi- fille de clima ‘si sol, cuitivindu-se bine atit in Fegiunile secetouse cit gi in cele nordice yi mat tumede. Rezistd bine de asemenea la brumele tim- Durit toamng cit si la brumele tirzil primavara, Gstfel cd poate fi cultivatd ati primavara tmpurltt cit sf spre toamnd (lulle-august) pentru a furniza culevurl vatorouse do nectar sl polen tn perioada cind flora este deficiiard (septembrie-octombrie), De asemenea, facella se preteazd a ft’ cultivata, daca tlmput ‘permite, st tn cursul luntlor nofem= brie-decombrie, astfet ca sdminta sd nu germineze dectt foarte timpuriu. in primdvara (februarie~ martie), cind poate furniza un valoros cules de poten $1 nectar chiar inaintea marelut cules de 1a ‘saleim (apritie-mai). Agrotehnica faceliel. tn cazul ioturitor semincere sau aploote se reeomanda ca facciia sd se insd- minjeze primdvara tn lunile mariie-cprilie. In Gceste conaittt, avind umiditate suficienta in sol, rdsaritul are loc tn 6 zile, tar plantele se dez Yoltd Dine gt produe nectar ain avundenta. In cazul tnsdminjatulwt in primavard in ‘mustut zdpezil, tnfloritul faceliel se produce concomitent cu ai salcimulut st poate asigura o sursi valo~ roasd de nectar pentru famillile de albine, mai ales atuncl cind culesut Ia salcim este calamitat Sau nu se poate face deplasarea la salctm. Facella este cu atit mat valoroasd ca plantd mett- ferd cu elt, datorita perioadet scurte de vegetatie, ‘poate fl cultivatd esalonat tm cursul verit— in miriste — dupa plantele care elibereazd mat de- reme terenul sau chiar dupa griu, asigurindu-se astfel_un cules continuu pind toamna tirzlu, Facella se proteaza de asemenea foarte vine pentru constituirea amestecurilor furajere-melifere, asigu= rind astfel o sursd economied de nectar $1 un spor {nsemnat de masd furojerd, bogatd tn substanta roteice. In amestee cu borceagul de primavard, faceltc da cele mat bune rezultate avind accleasi ‘perioade de vegetafle, Din cerceidrile ofectuate, proporiitie de semdnat cele mei indicate sint ! mazariene 400 kgiha, ovdz 40-50 Kgiha si facetia s—4 Kgina. Pentru. ca amestecul de sdminfa sd se reaiizeze cit mai uniform este bine ca sdminfa de facetia ‘Sd fle ugor wmectatd tnainte de amestee pentru tn cadrul aotiunit de imbunktdtire a bazel_me- lfere, Asoclajia Crescitorilor de Albine a inijiat © serie de masurl care si contribule la prevenirea goluriior de. oules, prin tnsaminjarea faceliel_ in mai multe etape, in cultura pura sau in amestec eu alte piante (éulturl duble). In acest sens, ined in ahul 1975, facelia a fost cultivatd pe o supra- 4 Insemnaid in cadrul fermet yegelale a Insii- tutulul de cercettrl pentru aplculturé si intteaga Cantitate do simmia rezultath a fost repartizaid filelor A.C.A. judefene pentru apicuitorit ama- tori si unitatile agrleole de stat si cooperatiste cu sector apicol. 10 Facella este cercetati intens de albine tn tot cursul zilel (Foto : dr. ing. 1. CIRNU) a adera mat bine ta celetaite seminte. Umectarea Se face in proportie de 2 Wri de cpa 1a 100 kg Senlinga ae fecella. Inflorirea facatiet 9 « -mazarichel are toe 1a apro~ Himatio 6-90 site’ de ta rasdrltnd eulturil, tar flo Tie dureazd. peste ‘0 tun de alle, in sumofie’ de mersul vramth Subtiniem cd ftoriie de facetla. int Gorcetateintens de ‘lbine pe toata. diirata.nflo~ Mirit Precventa, do visitare Fe intensified mai ales im orete de cimincata, cind albinele euiey. febrit iit nectar cit st poten, tar dupe cmiard cutesut So azouzd umd ponera nectar. In sonimb floriie de Tmasdriche stint” elsttate de aibine. mat pifin 9 Rumal tn anumaite ore, ia report cu varlafia edglt atmosferiee. De asemenea, facella se insdminfeart tn amestec si cu alte plante anuate, cu perioade asemandtoare Ge vegetatle. asifel se poate tnsdminfa dupa recol- tarea ‘pdioaselor timpurli, tm aemstec ou mazarea furajerd,, mazarichea, mugtarul ete, cind. furnie Lard insemnate cantitajl de nectar @t poten spre Sfirgitul verlt — ‘inceputul toamnel, pentru dezvot- farea’ st intarirea familiiior de albine inainte de fernaré. Pregdtirea terenutut pentru insemingarea facotte! urd sau in amestec "se face “oblgnutt, cvindunse Grid ew stretul germinatio s@ to" bine ‘mérunit, Gaile Incl? sdminja sa fle dine thoropatd te gupta: {aja (cirea “2-3" em). gh tn 'mod’ uniform. Sema hatut ‘se face cx masina tn rindurt ‘oblgnulie: Is Bom sett in rindun rare 4200 om pentre. aso putea aptica Iwerdri ‘de. tntretinere "mecaniais, Korma ‘de. Ineamintere ‘este de 40 ky admit la hector, im carul wnel germinafit. bung, oirea 70—80% i Introfinerea suprafeteior insdmintate cu “facelie treble facutd eu cten{te, mal ales. tm prime fast a eregtore pentru @ se vrevent imburuicnarea Cul firlir fn acest. seep ‘se recomanda: 23" plivisurt, Ht" prastte incre “rin precwm st controtn pee Flodic in cursui vegerafiet pentru ‘a nt ee. infesta ae cuscutd. Recoltarea facetiel pentru sdminja se faco tn. mo- ‘mentul cind seminjela dela baza. tnfiorescentel Gu ajuns ta maturitate si s-au brunificat, Pent Stiprafetele miei recoltarea are Toe mantel” cit couse sau secera, iar pentru suprafefe mari ew combing adapta‘ tn acest veop. Productia de se- Ininge "Sanlaea ire, tnagd hina. Dipa. telerat sdminta de facelia se selecteazi si se conditioneazd pontnd_aeoraspunte mormelor prevdsute. de” tas, in ecazut insdmingdrit faceliet” in amestec ct Dorceagul de primdvard, im proporfiile ardtate mal fs, recotterea are loc’ spre’ sffrettul perioadel” de inflorire @ faceliet atunct cind mazdrlenea #1 ovd- Ful presinté ca fura), condifit opiime de recottare. Getelaite cuttirl de” facelia tn amestec cu alte plante ‘se ‘recotteasé 1a. maturitatea’ tor economica, Invraport eu scopul ‘urmirie 91. mersut ‘orem, De peste hotare UNELE ASPECTE PRIVIND APICULTURA DIN S. U. A: (1) Mi-am. propus sd prezint sumar in articolut de fata unele aspecte caractoristice privind apicutura din S,U.A. st th spectal fermele aplcole Robert Banker din statul Minnesota SU Roy’ Weaver din’ Texas, pe care le-am cundseut cu ocazta speciatizarit mete in aceasta fara pe porioada mardi i97S—fapruarte 1978 Profi @ Asoolaflet Crescdtoriior de Aline din R. S. Romania pentru acest pit mediul Pederafiel Internajionale a Asoclafiior de Apteuitura APIMONDIA, P cauctia de rlere 31 coat ea gi pretirile aces- tora tn ulti dt ait Gav 8.008" sine redte in Sbeia. “Dim studieren clireior inserise In. tabela he puiém’ crea ov imagine supra, stadiulii. de Sgevottare a apleuttul im aceasta Yard. Tabelat g8o ge Bee]; [se | 2 se | gee38| é 5 aoa | 32 | E88e2/ 52 | eee] 2s s8e| s2e58| S85/ See] 355 bse] puees| Bes] 2be| FE 28e|akeSs|aaS] E88] ahs aos Jams | sis | ors | aso | d4s0 goss | si | Saf0 | or | iors | o'ses aost | das | S60 | ose | aoe | olsen hose | 4809 | fiz | ogee | oer | oisis too | ass | 60's | oats | Bin | om too | 4200 | sur | ome | Gam | ols0e a | suo | aco | ae | asus | gris ror, | €oc | see | ooz | Goes | oyszt its | ies | ots | oss | ast | ras aoa | Si0s | act | O10 | aos | iia ams | ies | 472 | o'so | Bass | aoa Concluzil importante se desprind si cind se ana- Yizeazi situatia apicold tn 20 state, la apicultorit eu 300 st peste $00 famiili de atbine. ‘Se ‘constatt atunei fn majotitatea cazurilor un proces invers deci: cel mediu pe jar rezultat din’ tabelé gi anume o sporire a efectivelor de Ja anul 1973 Ta anul 1975. ‘Totodath, fn acestl trei_ani cele mal mari pro- ductii dé micre medi pe familia de albine, 1e-au realizet statele Wisconsin 129 pounds, Minnesota 117 pounds, Towa 112 pounds, ‘South “Dakota 110 pounds, deel statele din nordul 8.U.A. De men- fionat este faptul ef in genctal statele din sud, Produc materiaiul biologic (rol ta pachet, mite, rol etc) pe care] vind apicultorilor din nord, Care toamna omoar& parjial sau total familille de albine pentru putea’ recolta toate provizille care ar fi necesare ierniril. Primdvara acestia Felau activitatea cumpirind din sud materialul biologic si inmuitind famililie de bazi ce eventual Je-aut pistrat peste lama. Citeva aspecte privind ferma apicol Banker Prima perioada, adic 1 martie — 10 septembrie 1975, am Iuerat 1a ferma Robert Banker — Cannon Falls — Minnesota, localitate situata 1a ef km sud de Minneapolis Saint Paul, capitala statului, Statul, Minnesota are o suprafaté de %4 063 mile patrate din care apa ocupd o suprafaja de 4050 mile patrate. Populatia dupa recensimintul din 1979 era de $939 173 loouttor, Minnesota are mai multe porecle Semnificative : ,,Steaua Nordulul", ,,Statul plinil *) 4 pound = 0,4536 ig. ‘otodaid. de ocaste spre @ transmite {ned 0 deta mutfumirite mele Comitetutut executio Ing, Cl. OCRAIN Liceul agro-industrial Balace-Constanta ereat prin inter gi untulul*, ,,cimpia cu zece mil de lacuri* ete, Soll ofers’ condifii favorabile pentru agriculturé, cultivindusse mal ales plante furajere pentru sec- Yorul zootehnic, care este dezvoltat, Tot pe supra- faja statulut intlinim muite pileuri de paduri de ferite esente. In zona de sud a capitate! statult, ferenul este farsintat, cu toate acestea el se pre= tea sl se lucreaza "pentru cultura plantelor in cele mal bune eonditil. tm afara celor peste 10000 lacurl ce se aflé tn Statul Minnesota, acest stat este brizdat de multe Ape curgatoare dintre care amintim doar citev: Misslssipp! care desparte cele dow& orage gemene Saint Paul s1 Minneapolis, apol Red, Saint Croix, Minnesota etc. Toate acestea ofer’ condiii pentru, practicarea sporturiior nautice de tot felul, pescuitului si na- vigattel. Populatia din statul Minnesota este amesteoath ca, origine. Din cele douA triburi b&stinage de fndient mai iAlese in. rezervayit circa 19 000. in timp, pe teritoriul acestul stat au venit : fran- cezi, englezi, scotieni, elvetien, germani, scandi- navi, cehi, diovacl, polonezi, italtent etc. Stupinele ‘firme Robert Banker sint dispuse pe linga, sau in zone forestlere, unde au surse de poled si nectar, Se face mai mult stupirit atatio~ Rar in ecle 100 supine, flecare stupink numirind: cite 2535 familll, circa 160—200 familii au fost dgplasate pentru polenizarea mirulul, timp de doua sAptimini, pentru care fermierul a prim{t 18 dolarl/ famille gi ia polenizarea florlt sourelul pentru care a primit 7 dolariamilla de albine. ae Fig. 1 — © stupind cu famiite ajutdtoare inainte = de unificare (te prim plan se vede o famille de bazd cu doud familit ajutdroare temporar). il 2 — Camionut-platforma pin cu caturi cu Fig. mlere recollate de ia 5 stupint (130 familit_ ae aibine). In Imagine + R. Banker (dreapta), H. Prink (mifice) $1 Cl. Ccrain (stings). In ferm& au fernat 1200 famili de bazd, dar efectivul a fost marit 1s 120 sl anume : = 780 fambli prin divizare ; = 580 familii provenite din rol Ja pachet procuragi ain sua = 630 rot cumparati din sud a i in anil trecutt aw iemst doar 1200 farniiti, restul famililior find» omiorite, Intreg inventarul stupinelor este adus pe timpul iernii la combinat, unde este revizuit si pregatit pentru primavara, fn vederea repopularil, Jernarea se face In cojoe individual ain hirtie erat 1 carton, pe dowd eorpuri, cu 25—35 Kea mlere provizil, eu ambele urdinisurl miei desehise (us si Jos) ‘pentru ventllatie ‘el pentru fapuitl A iarna zipada ponte ajunge la 1,5. 1m. infltime. Primavara timpurlu se face controlul provizitior de hrand si in condifille tn care ele sint Insuti- cliente (rameie exterioare de la al doilea corp goale) se introdue rame cu miere de la rezerva stupinel precumn si un supliment ‘de polen tn amestec proporfial’ cu miere sl fina de’ sola, Th luna “aprile se. face despachetarea stu ‘irtia cerati. gl cartoanele se Impacheieaza ‘ransportd la combinat, in vederea reutilizarli facesiora pentru larna urmétoare, La 15 aprilie am ineoput s& controlm prezenta Puletulud sf calitatea matcil, In condijiile Ia care ham gasit pulet, sau acesia era de tintor, am Jntroaus, 0, rain eu oud dein 9 ali famille slo mateh noua (dupa ce am gasit si omorit Mhatea necorespunzitoare). La familiile puternice am inversat corpurile intve cle. La toate samilille, peste rame, in partea posterioars, am presarat cite © linguré de amestee de: fSini de sola, zahar Pudra 1 teramicini. Pentru a preveni. nosemoza, mai tirziu, odaté cu siropul, am administrat fu midi B. Pentru a uniformiza puterea” gamiliilor de albine, am scos rame eu pulet de la famililie puternice si le-am introdus in familiile maj slabe. La ineepuitul Tunil mai, in’ vederea ‘preveniii roitulti, am efectuat roirea artificiald, tame cu ‘puiet si_albine din familille ‘cu peste 6 rame cu puiet. Foti roli artificial se fac numai eu matel fecundate, 2 rame eu miere, un hranitor tip rama, plin ‘cu sirop, precum st teramicina pentru a preveni loca, De’asemenca, tot la {ieepu- ful luni mal, au fost adusi roll In. pachet, cum- paral din sudul $.U.A. Introdug) in eombinat Ia intunerle, stropijt cu sirop; dupa clrea 24 ore roll 1a pachet au fost transportati la stupinele ce in prealabil au fost instalate si au fost scuturati in Stupi, din care sau scos’ $4 tame pentru crearea Spafiulul, Se elibereaza ‘matea din colivie Se stropese raméle cu sirop. La 2-4 zile se ve- rifled. Ouatul. mAtell, se aduce hrdniioril aproape de cuib, se toarnd Sirop cu fumidil B, se presara teramicina in amestecul arntlt, In ferma Robert Banker se foloseste si sistemul de crestere, cu doud mitcl, aceasta metoda reclama seotind 12 pentra a fl deseris4, un spatiu mai targ, -de Becea' vol resuma deserleres el. Menjiones ef productia de miere Teallzata ta finele seronuish B'fost, de dou orl ‘mai mare ca la famille ereseute cu Ovsingurd mated. In prineiplu ‘metoda consid din formarea unut roi eu ‘name’ cin familia de back sau de ia alte fainili, rol ce se_piaseazd peste familia de back formaia “din. dout’ caturl Ge cul sit un corp magazin ;\Intre ro! si familta de baz se introduce OusitA dubia. Plecare famile ‘are urdinig separay Gel al roluiti se-inchide cu tarba ‘verde, care Ha ore. uscinducse deschide urdinisul, Ta’ rol Se Introguce sitop $1 matca Imperecheata, “Ulte- Hor, in funcile ae’ cules, "se Adauga corpurl cu Tine oaie, dupa ext, ait fa familie de back Gt pin rel. Gniticarea celor dous tamiit te-am ‘fécut in a doua deead’ a junit iuiie. In majoritatea cazurlior matea tingra ‘ramine In’ familia unifiesta Peste clrea dowd saptamint de ia unuicare, se veritica Spagiul ‘pentru’ depositaren ‘mien! @l GupA ‘caz ‘ce mal adaugd coxpuri in partes superioara, Recoltarea’ corpuriion cur miere, se face’ in luna august de la toate stupinele 9i se transport la Combinat, unde are loc proces de extractie. Recoltarea caturiior se face prin tndepariarea albi- Relor de sus in. Jos ea ajutorul nor subsianfe Volatile (acid Dutific) eu eare se ImbIbA capacele be se pun peste ullimul corp de sus, Dupi 20 Tinie albinele, datorita. mirosulus, tree in corpu- Hie de jos, lar cele care eventual mat rimin, aint indepariate cu un jet de ser produs de. un motor ine ump. Gorpurite ‘se stivuiese pe suporti, dupa care se ured pe un plan inclinat, pe camioane platforms, aneorate, fixate cu iringh i apol. transportate Ia\combinat, inte-o sald de premetiaire la 3—i0°C, timp. de 24 lle Deseapseirea “se taco mecanic, iar extractia se face cu douk extractcare a 12 rame:tioeare th plas Un extractor de 30 Fame, DupA separarca, miont de ceara inte-un separator centeitugal micron sate Pompata in basing, fe in interiorul corbinetuth fle in exteriorul Iui, unde este SmDULeLIatA, aaMt IN? trodueh intr-o cistern, din care ulterior este Te Gears cao platforma-cistem’. In afard. de praduetla de mere (de cirea 40 ke pe familia’ de albine) tn anul 1975 in ferma sa Taal objinut! in medie 1 leg ceaté de 1a, familia de alpine $1 320 kg polen neeesar penttu nranirie stimulente. Se vemarea in sceast terma preocuparea pentru Mecanlearea lucritilor alle in’ stupind. ett si in Combinat, astfel ch este posidil ea efectivul de Siso sami de albine 's4 te Ingrijit cin aprile pina in septembrie de ¢ cament, tar in Yestul am: ulus activitatea din stupinele care lernesya pres Cum gi din combinat st fie sadstaeuta de “trel Samenl. De rapt din toamnd ‘de dupa impacetarea Stuplio: pentru iernat, au se mal" intervine la ot Gectt, 1a finele Tunis tebruarie si ineeputul unit Martie, cna Incepe hrénirea supiimentara ey rame eu aleve gi eu furte de polen- mhiere- find de Theepind cu anul 1075 ferma Banker deplaseard jarna parte. din familil in sud (Texas) unde dar tonite Ealdus gl eulesulul este posbiia immuitives Familiiior prin ‘divizare, -astfel ea in luna, apeiie: mat si se teintonrea in’ Minnesota, De fapt aplcule fra “pastorala se practic peo. searh larga. in S.U.A, mol ales de eftre apieutorilcomercian{t (erméle marl), intruelt goselele.sint foarte bund, far mijioncele’' de’ tansport-camionnele plationne de Sma “one pe care a0 ineareh cio Gal putin 10) ‘stup!, "permit ‘deplasarea in bune condifil' a materialuiu biologie. Toamna mulji apicultori emigreazA cu albinele Ge la Nord la Sud unde 1¢ tnmuljese, lar prima Yara se reintore in’ Nord, De ascmenea, setae Geplaséct pe distante mari 10¢e—2 000 Jom, "tn gune- fle de cerintele pentru polentzare ale fermierilor roduettor! ae tructe sl pemintes Enedrearea. si. descirearea camioanelor platform’, Se face fle mecanie, folosing incarestoare mecanic, fle manual. din activitatea filialelor -~BUZAU SATISFACFIA RODULUI BOGAT AL MUNCII IN APICULTURA BUZOIANA Pentru filiala noastra cit si pentru toti api- cultorii de pe meleagurile buzoiene, sezonul apicol trecut a adus mari bucurii prin rea- lizarea tmor recolte bogate de miere si alte produse apicole. ‘Trdim bucuria si satisfactia rodului bogat al muncii noastre, al muncii tuturor apicultori- lor judefului nostru, intrucit ne-am inseris cu frei luni mai deverme la realizarea si depasireq planului pentru intregul an. Constatim cu satisfactie cd activitatea sus- finutd de cdtre filiala noastré in rindul api- cultorilor, pentru. rentabilizarea stupinelor prin diversificarea productiei apicole si prin aplicarea tehnicii apicole moderne are un efect pozitiv, astfel ci de Ja un an la altul apicultorii buzoieni realizeazd si valorifict produse apicole intr-o gam& mai variata si de calitate superioara, Activitatea apicultorilor buzofeni a fost apre- ciaté si cu prilejul celei de-a Ill-a Expozi- fie-tirg international de apiculturd care a avut Joc anul trecut la Bucuresti, acordin- du-se un numar de trei distinetii — pre- miul II, astfel: Filialei A.C.A, jud. Buzau pentru ‘cantitatea si calitatea mierii_poli- flore, CAP. Carpiniste si LAS, Cindesti pentru rezultatele in productie apicoli ‘si polenizarea in zona’ pomicola, Pot fi citate multe exemple de apicultori fruntasi cum sint: Tarau Alexandru — com. ©. A. Rosetti, Musat Ion — C.A.P, Blajani, Gurdu Toader — C.AP. Puiesti, Tie Norica — CAP. Cérpinistea, Rotaru Tulian — CAP. Vilcele, Ionescu’ Cristache — CAP. Viperesti si alfii care fac cinste filialei noas- tre prin rezultatele objinute, In sectorul de stat apicultorii Balan Mihalache — Ocolul silvie Rm. Sérat si Sandru I. R. — LAS. Cindesti au realizat ‘cele mai_mari canti- tati de miere din anul trecut, fiind fruntasii recoltelor bogate, la nivelul unitatilor in care isi desfasoara activitatea, Apreciem deosebitul sprijin acordat de Aso- ciatia Crescatorilor de Albine pentru buna desfasurare a campzniei apicole din anul trecut precum si Ia aprovizionarea perma: nent cu. marfuri a magazinelor din Buzdu si Rm, Sérat, Ca si in anii precedenti apicultorii buzoieni i-au manifestat atagamentul fati de aso- ciafie si prin valorificarea produselor api- cole predate filialei pentru fondul de stat. I. Harpescu Secretarul filialel A.C.A. jud. Buzdu + ILFOV NOILE UTILAJE APICOLE REALIZATE IN _ANUL 1976 DE INSTITUTUL DE CER- CETARI PENTRU APICULTURA DESTI- NATE STUPINELOR DE TIP INDUSTRIAL $I CELOR DIN GOSPODARIILE, POPULATIEL Noile utilaje apicole realizate de Institutul de cercetiri pentru apicultura si functiona- litafile lor au fost prezentate si comen- tate in cadrul consfatuirii lunare cu api- cultorii din judetul Ifov si municipiul Bu- euresti din 6 ianuarie 1977 de catre ing. Eugen Marza, secretar al Comitetului exe- cutiv A.C.A. si director L.C.A., ing. V. Ale- xandru, seful laboratorului de cresterea al- binelor din cadrul 1.C.A. si ing. R. Lungu, de la Comitetul executiv A.C.A. Partici- pantii au manifestat un viu interes pentru stupul vertical cu magazine R.A. 1001, cel multiplicat, extractorul pentru 4 rame cu palete reversibile actionat electric si ma- nual, un nou tip de afumator, cutite de desc&pacit faguri cu miere incalzite electric si cu aburi, colectorul de polen montabil la fundul stupului, extractorul de cearé cu aburi, presa de ceari hidraulicd si alte uti- laje apicole. In incheierea dezbaterilor a vorbit dr, ing. Albinel Harnaj, vicepresedinte al A.C.A. si presedinte al filialei A.C.A, din judetul [lfov si municipiul Bucuresti, despre principalele utilaje apicole folosite in unele ferme api- cole din S.U.A. «. BISTRITA-NASAUD UN NOU CERC APICOL SCOLAR, Pe linia atragerii unui numar tot mai mare de tineri in cunoasterea si practicarea stu- paritului, Cercul apicol din oragul Singeorz- Bai a sprijinit infiinjarea unui cerc apicol in cadrul Casei pionierilor din localitate. Noul cere apicol scolar care cuprinde un num&ér de 15 pionieri din clasele II—VII, posed& in prezent o mic& stupind formataé prin contributia apicultorilor din localitate. Cercul define, de asemenea, un atelier-la- borator unde sint expuse mostre de pro- duse apicole, precum si o bibliotec& cu li- teratura de specialitate. Animati de dorinfa de a obtine produse apicole de cea mai buna calitate pentru valorificarea lor prin fondul centralizat al statului, membrii cercului au predat canti- tatea de 12 kg miere marfa. In strins& legituré cu apicultorii din loca- litate, micii apicultori incepatori vor cauta si atragé un numar tot mai mare de elevi spre aceasté frumoasi si pasionanté inde- letnicire, G. Ursa Secretarul Cereulu! apicol Singeorz-BAi 13 ieee a nformatii Miscarea pentru stimularea participarii maselor 1a activi tatea de creafie stiinfificd si tehnict In vederea transpunerli in prac ea. a prevedeniior Plenarel C.C. al PGR. din 2-3 nolembrie 1976, care aprobat ‘programul de mfisuri penta aplicarea notdriri= Tor Congresulut al XTlea al parti- duiui gi ale Congresuiut eduicajict politice s} al culiuril socialiste In domeniul ideologie 1 cultural educatly pentru stimularea 31 pro- movatea creajiel stiintifice gt toh- nice propri, Consillul National pentru Stiinta si ‘Tehnoogte, Hanizeazh pe ari intr-0 cohcep~ fle unitard ,.Migearca pentru sti Mnularea parilepiril maselor ta activitates de ereatie guiintitiea 51 fennied*, in scopul ctesierii con- tribujte!” tuturor oamenilor mun- i, cercetiitoriior, prolectan|{lor, eadrelor didnctice $i tinerctului Ja deavottarea stiinjel si tehno- Jogiel $1 la introducerea pe sear jana “a progresulul tehnic | in foie ramurlie economielnatio- nale. ‘Aprecierea renultateior obsinute de ebtre participan{ii maselor ja Retivitatea de creajie siiin{itica Si tennied se face anual, avind ‘patra etape : = etapa de mast in perloada ia- quarie-lulle @ flecarut-an ; etapa judeteana, in perloada august — sepiembrie ; Slaps pe ramurl de productic Jn Hue esto an ust = etapa finala pe ‘jard, in ultima @eedda a luni nolembrie sub generiewl ,siptimina gtiinjel $1 fenniell romanestt". In cadnul acostel deosebite actiuni Be fara, Asociatia Cresc&toriior de aibine, pentru etapa de masa, & aleabuit comisia de organizare §1 coordonare pe. organiza{ii care Ya canaliza acuvitatea oamenilor muneil din asociajie im scopul Fezolvarii urmatoarelor — teme majore : TMrealizarea integralA a planuri- Jor de dezvollare tehnologica st de introducere pe sears larg progresulul tehnic ; 2 Miuzarea judicioasé a tuturor Fesurselor interne ; Sredueerea importurlior, asimi- Javea de nol produse si tehno- togit cresterea productivitayii muneit;

    S-ar putea să vă placă și