Revista lunard de stiinfa si practiced apicola editatd de Asociafia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialista Romdnia. Anul Ll * Nr Cuprins N. FOTL ‘Tehnologia cregterit matcilor in stupine de amatori CONST. L. HRISTEA Producerea léptiyorulul de mated intr-o stupina mich AL, VARTOLOMEE Despre calitiitile mateilor gi familiilor din regiunile montane M. ATANASIU Cum s1 eft 2boars aibinele Elena HOCIOTA Onganizarea polentatirii culturilor agricole eu ale tru albinelor in B.S. Romania M, POPESCU Amplasarea stupilor in pastoral V. ARSU Consideratii de albine privind polenizarea culturilor agri- cole entomotie cu ajutorull albinelor pe teritoriul Jadepune ‘Teleorman in anu 1976 I. COJANU, Orientarea si _amplasarea Testd de la Hoares-soarelui M. MORPANU Hinlgea 'T. SOMESAN Metodi simpl de incireare sl deseéreare a stu- pilor in pastoral R. LUNGU Adaptarea ramolor cu dimensiunile 45300 mm pentru a i Zolosite 1a stupul multistajat MM, MARIN Cauze care conduc ia bolilor albinalor STIRI SI INFORMATII DIN ACTIVITATEA APIMONDIA DOCUMENTAR APICOL CALENDAR APICOL PROGNOZE Inflorirea teiului alb (Tilia tomentosa) Inflorirea dloril-soarelui (Helianthus annuus) stupinelor pentru cue aparijia si raspindirea 6 x lunie 1977 Pag. 0 n ra uv v a a1 23 Ps 2% 28 Pa 2 22 2 Coperta eu sp% din stupinele Lieeulul Blevi ai Liccului agro-industrial Bucuresti-Baneasa lizarea apleuitura efectuind Iuerdri practice In una (Foto: 1, NEGREA) Vas ctuN me! JASOCIATIE! CRESCATORILOR) IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Prosedinic Prof. dr. Ing. V. HARNAJ diene: STELIAN DINESCU OLAE FOT! ALBINEL HARNAJ EUGEN MURESAN Prof. COSTACHE PAIU Secretar: EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALAIU TULIU ORDOG Conf. de. Ing. LIA CARMEN SPATARU. TRAIAN VOLCINSCHI Membet: Ing. CIOLCA ION, - CIRNU IOAN, a. HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLAE, Ing. IONESCU TRAIAN, pref, dr. MURESAN EUGEN, Ing. SAVULESCU STEFAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA. Ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOY ILIE (red. ge). Redactia si administra- tia: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIE! CRESCATO- RILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA ® Str. lulivs Fuci nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ T 12.37.50 @ Cont vir. 4596014 B.A.ILA. Filiala judeful Ilfov. * Costul unui abonament anval este de 36 lei. Abonamentele se primesc prin cercurile si lilele A.C. A. @ Cititorii di straindtate care doresc sa se aboneze la revista noastra se pot adresa__intreprinderii ILEXIM” Departamentul ex- port-import presa Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136-137 telex 11226=. TEHNOLOGIA CRESTERII MATCILOR IN STUPINE DE AMATORI Ing. N. FOTI Vicepresedinte al Asdciatiel Creseatoritor de-Albine din 1S, Romania ‘Tehitica erestertt matellor cuprinde numeroase procedes yi variante adaptablte diferitetor conditit de medlu, profilulut stupinel 3.4. Tn articolut de fafa sint prezentate acele tehnict si procedee care pot fi aplicate cir succes de edire amelioratorul. incepator cu dleponibitay. de timp limidet pentru cploutturd, in ve- deren obsinerti unor matel de calitate supertoard, In planut de crestere prezentat in euprinsut acestul articol se folosesee procerteele eunoscute de brestere @ mdtellor, descrise in leratura de speciatitate*). Sixt modificete doar termencte in esalonarea tucrarilor de crestere, tm aga fel ca apleultorul sd le poata executa din 7 in 7 alle, avind astfet posidilitatea dea efectua tn paratel #1 Iuerdrite de sezon, privind Intre- finerca albinctor. Ke“aptica tehnologia de erestere practicatd tn unitatite spectatizate in acest domenin, bazata pe cresterea matollor in familil cresedtoare de mated, neorfanizate, folosindu-se in preaiabli Ge familie pornttoare, cu urmdtourete modifiedrl : Tarvele transvazate sint finute in Jamilta pornttoaro, in vederea acceptirii, numai § ore in toe de 21 ore. Aceasta modifeare pormite realizarea in aceeasi zl a formdrli familiel porni- toare-starter — a famillilor crescdtoare, efectuarea transvazarit tervelor, acceptarit tor in pornttoare si trecerea lor in famililie erescdioare. A doua modificare constd din trecerca Dotcllor eapucite tn custtle de ectozlonare, in a Ta 21 de ta transvazare, im loe de-a 10-4 2, practicaté in pepinierele spectalizate. A trela medéficare consta din pasirarea surplusutut de matet ectoztonate, timp de 711 zile, in cust speciale eu albine Insofiioare, permifind astfel aplcuttorulut sa foloseasea matoriaiul biologic din aceeasi serie de crestere, pentru idreptarea nucieclor orfane, gasiie in a dt st in asa duminica de la inceporea vresterti. Curcetdrile facute in aceasta directie si prac- Hea indelungatd demonstreazd of aceste Mmodificdrt, tw condifiile unei atente exocutarl « lueraritor, nu afecteazd materialul biotogie realizas. Pregitirite in vederea cresterii mat- cilor incep cu studierea, in paralel cu materialul de faf&, a literaturii speci- ficate si procurarea materialelor sau ustensilelor necesare cresterii. Se va procura sau confectiona un sablon pentru confectionarea botcilor artifi-. ciale (9 mm diametru); o spatuli de transvazat larve (Catalogul apicol, Ed. AC.A., Bucuresti, 1976, nr. 1401); 4—6 ‘rame de crestere, (idem nr. 1406); 8—10 sipci pentru fixarea bot- cilor (idem nr. 1405); circa 70—100 dopuri de plastic sau lemn (idem m 1403); 70—90 colivii pentru eclozio- narea’ matcilor (idem nr. 1408 sau 1409) si 4 rame pentru montarea cus- tilor de eclozionare. De asemenca se vor cauta solufii pentru realizarea unor nuclee de imperechere de volum corespunzitor tipului de rama folosit in stupind Cu ocazia controlului familiilor de albine, se vor colecta totodati din timp 2—3 g laptisor de mated din fami- lille ocazional orfane, care se va pas- tra pind in perioada de crestere a mat- cilor, in sticluje bine inchise, in con- ditii obignuite de camera. Perioada optima de timp pentru cres terea métcilor corespunde _ perioadei de roire natural, cind familiile ating nivelul maxim de dezvoltare (iunie). Observatiile facute araté ci méatcile crescute si imperecheate de timpuriu (mai) sau mai tirziu, spre sfirsitul verii (septembrie), au o duratd de ex- ploatare mai scurté din cauza condi fillor de mediu si al numérului redus de trintori valizi pentru. imperechere. FORMAREA FAMILIILOR PORNITOARE Lucrarile propriu-zise_ de _crestere, conform programului, incep cu -for- marea familiei pornitoare (starter). Familia aleas’ in acest scop trebuie sd fie simatoasi, puternicd, cu mult % C. L. Hristea ; StupAeltul nou, Hd. A.C.A., Bucuresti, 1970, p. 45677. *"Manualul apieultorulut. Ed, A.c.A. Barac I, $4 icuresti, 1975, p. 17—199 + Crosterea albinelor. Bd. A.C.A., Bucuresti, 1965, p. 1102,puiet si cu provizii_abundente de pistura si miere. Dupa gisirea mitcii, cu fagurele pe care se aild si cu 2 fa- guri cu rezerve de hrana si cu albine, se formeazé intr-o ladité, un roi arti- ficial, provizoriu, Se aleg apoi 6 faguri cu rezerve de hrand (miere, pastura) far nici o celulé cu puiet, care con- stituie zestrea familiei pornitoare. Restul de faguri, continind puiet de diferite virste, se elibereazd de albine, se marcheazi pe leajul superior cu cite o pionez& sau prin insemnare vi- zibild facuté cu dalta sau cu creionul si se tree provizoriu intr-una sau in doua familii vecine, puternice, pentru ingrijirea puietului. Cei 6 faguri opriti in familia pornitoare se organizeazi — incepind de la peretele dinspre sud- vest — in urmatoarea ordine > un fa- gure cu multA miere, urmat de un fa- gure cu cit mai mult pastura, apoi un spatiu liber pentru o rama crescd- toare. In continuare se agazi un fa- gure cu pujind miere si cu pastura, dupa care se lasi un spafiu pentru o a doua rama de crestere urmata de un fagure cu pufind miere si pastura, un spatiu liber si alji 2 faguri cu multa miere si pastura. Restul spatiului din stup ramine liber sau se limiteaz’ cu o diafragma (neobligatoriu). In spafiile libere se introduc 3 rame de crestere, echipate cu leafuri si dopuri, avind li- pite botcile artificiale. Urdinisul stu- pului se reduce la cirea 4—6 om lé- time, iar stupul se acopera cu podisor si capac. Imediat dupa formarea familiei de al- bine pornitoare, se cauta in cele 2—3 familii de prasilé alese, cite un fagure cu'larve cit mai tinere, insemnindu-le vizibil pe leajul superior, care apoi se las Ja locurile lor sau se muta in locuri mai convenabile din cuib, astfel ca s& poata fi usor luate din stup, in vede- rea operafiei de transvazare. TRANSVAZAREA LARVELOR Transvazarea larvelor, pe cit de temu- ta de crescatorul incepator, se consi- dera pe atit de usoar& si pentru tineri 2 si pentru virstnici. Autorul acestor rinduri, in al 3-lea an de stuparit, fard a fi vazut aceasta lucrare facuté de vreun alt apicultor, a reusit pe deplin, respectind indrumarile din literatura apicola. a timpului. Si acum, virsté inaintaté, cu vederea slab: reuseste tot atit de bine. Materialul biologic minuit in cursul acestei operatii nu este chiar asa de plipind pe cit s-ar crede, Cercetarile din ultimii 10—15 ani araté c& ouale in virsté de peste l/s zi pot fi trans- portate in fagure fara albine chiar timp de 24 ore, cu condifia ca, dupa transport, si fie reintroduse in cuib pentru eclozionare. De asemenea, lar- vele tinere, in virst& de pind la 24 ore, pot supraviefui in afara familiei de al- bine, finute in camera de laborator, un timp de o zi si o noapte fara pierderi simtitoare (Weis). Cele ardtate confirmé cA operatia transvazarii poate fi executatd si in aer liber, la semjumbra unui pom, be- neficiind’ astfel de o lumina si tempe- ratura convenabile atit pentru mate- rialul biologic, cit si pentru operator. In cazul unei vremi nestabile transva- zarea se va face in caban& sau in casa, la fereastra, Hotaritor pentru reusita acestei ope- ratii, dar mai ales pentru calitatea viitoarelor matci este folosirea larve- lor de virsti cunoscuté. Se admit numai pina la virsta de 24 ore. Pen- tru a recunoaste virsta, incepaitorii se vor folosi la transvazare de o lupa de ceasornicar sau de o alt& lupa cu dia metrul de circa 1,5—2 cm, finuta in dreptul ochiului cu ajutorul unui arc fixat pe cap, sau, mai bine, prins& cu ajutorul unui suport de lupa, chiar direct pe lanseta de transvazare a lar- velor, la o distanja focal convenabila pentru a vedea cit mai clar virful lan- setei. Dispunind de o bund vizibilitate a lar- vei in celula datorité lupei, se va pu- tea stabili virsta ei, raportind mar: mea larvei — in pozitia lor naturala din celulaé — la diametrul celulei(ungimea cuprins’ intre dowd laturi paralele ale hexagonului, finind seama de faptul ci: pe diametrul celulei se pot cuprinde circa 6 larve in virsta = pind la 2 ore, 5 larve in virsta de circa 6 ore, 4 larve in virsta de circa 12 ore, sau 3 larve in virsti de 24 ore. Se vor folosi larve in virsté de 6—12—24 ore, preferindu-se pe cit posibil primele doua virste (6—12 ore). In acest fel maturizarea matcilor se va esalona pe o perioada de cel mult 12 ore. Dupa 30 minute de la formarea fami- lici pornitoare se pregateste liptiso- rul de mated ce se dilueazd cu 0 can- titate egald de apa distilaté si se dis- tribuie in botci, cite 0 mici picdtura, cu ajutorul unei pipete (pentru nas sau ochi). Apoi, la locul stabilit pen tru transvazare, se aduce fagurele albine, luat din prima familie de pra- sila. In portiunea fagurelui_ unde se gasese larve de virstd ceruta, celulele se scurteazi la 3—5 mm deasupra lar- velor, folosindu-se in acest scop 0 lama’ de ras finuté cu ambele miini intr-o pozitie curbaté. Scurtarea ce- lulelor oferd o mobilitate mai mare in celuli a spatulei de transvazare si 0 vizibilitate bun& a larvei. In vederea transvazirii, openatorul, cu un pro- sop sau un ziar asternut pe genun- chi pentru a nu-si_murdari halatul sau pantalonii cu picdturi de miere, ageazi pe portiunea liberd a fagurelui un leaf cu dopuri si botci artificiale scoase din familii pornitoare, orientat in sus, si procedeazé la asigurarea bot- cilor cu cite o picitura de laptigor de matcd diluat. Pentru Iuarea larvei din celula, virful spatulei se introduce pe marginea ce- lulei, prin spatele Jarvei, lunecind virful pe fundul celulei, in laptigorul in care aceasta inoata, in asa fel incit sub toaté grosimea mijlocu- . Se ridic& apoi spatula cu tot cu larva, mutind-o pe aceasta in prima celulé’de mated de pe leat. Des- prinderea larvei de pe spatulé se rea- lizeazi prin atingerea celor doud ca- pete ale larvei de suprafata picdturii cu laptisor de mated, sau eventual prin atingerea virfului spatulei de fundul botcii artificiale. Dac& ni se pare ca larva mutaté a fost lovita, in botca respectivd se va introduce incd o lar- 4. Dupa asigurarea tuturor botcilor artificiale cu larve, leajul va fi mar- cat vizibil cu numarul familiei de pra- silé din care au provenit larvele, dupa care se introduce in partea de sus a primei rame de crestere din familia pornitoare gi se scoate un al doilea leat cu botci artificiale in vederea con- tinuarii _transvaz, Operatia se _re- peta pind la terminarea transvazdrii de larve din cele 2—3 familii de prasil Pentru inceput, cresedtorul se va li- mita la 7 leafuri cu botei in cazul lea- turilor de 13 dopuri cu botci artificiale sau la 6 leaturi cu 15 botci, marind in anii urmatori numarul lor la 10 lea- juri sau la respectiv 8 leaturi. In pri mul an apicultorul poate conta respec- tind aceste indruméri, in cele mai ne- favorabille condifii, pe obtinerea a cel putin 45—60 matci eclozionate, res- pectiv 2535 mitci imperecheate. PREGATIREA FAMILIEI CRESCATOARE Jn programul de crestere a miatcilor (tabela 1) este recomandat procedeul de crestere in familii crescdtoare cu mated (neorfanizate), care este cel mai avantajos procedeu pentru apicultor din punct de vedere al productiei stu- pinei si cel care corespunde mai fidel instinctului albinelor. Ca si familia pornitoare, familia crescatoare se alege din cele mai puternice si mai sdinatoase familii de albine, exceptindu-se fami- lille de prasila. De puterea lor depinde in cea mai mare masura calitatea vii- toarelor matci. In cazul stupului multietajat, matcile se oprese in corpul al doilea, despartit de primul corp de jos unde va activa matca cu o gratie separatoare. In lipsa gratiei separatoare, pe toatd suprafata corpului se va putea folosi un podisor Snelgrove, la care sita din mijloc se in~ locuieste cu o bucaté corespunzétoare de gratie Hanemann, pentru a putea circula albinele. Corpul al doilea va 3Tabela 1 PROGRAMUL CRESTERM MATCILOR Data tuna auerariior lua Durata awerdr, Lucriirile de efectuat Tunie 88,30 9—10,30 10,30—12 18,30—19 Formarea familiei _pornitoare Gtarter). ‘Transvazarea larvelor, trecerea celulelor cu larve in familia por- nitoare. Formarea a 3 familii cresca- toare cu matci. Refacerea familie pornitoare a] Za Iunie 12 Formarea nucleelor de fmpere- chere. Pregitirea custilor de eclozionare. Introducerea fn custile de eclo- zionare a cite 4—5 albine tinere si_a cite o boted capacité. Re- introducerea acestora in familia crescitoare, Iunie 19 go 7—18 18—18,20 19—19,20 Controlul eclozionarii matcilor in familifle crescdtoare; intro- ducerea botcilor neeclozionate in nucleele formate anterior. Continuarea formérii nr. necesar de nucle. Introducerea. matcilor ecloz, in nucle. Popularea custilor cu albine pt. pastrarea métcilor de rezerva. Introducerea mateilor de rezervé eclozionate in custile de pastrare. Iunie 89,30 18—18,20 18,20—18,40 Controlul prezenfei mitcilor in nuclee. Introducerea mateilor de rezervé fn nuclee orfane. Inlocuirea albinelor din custile de pistrare a miitcilor de rezerva rémase nefolosite. Tulie 8-10 18—18,20 Controlul prezenfei si a ouatului matcilor in nuclee ; Introducerea matcilor de rezerva pistrate in muclecle gasite or- fane; intarirea nucleelor cu métcl. imperecheate cu cite un fagure de puiet la eclozionare fra albine.avea lateral cite 2 faguri respectiv 3 cu puiet necdpicit in diferite stadii de dezvoltare, iar la mijloc cu un. spatiu disponibil pentru rama de cres- tere. Deasupra corpului 2, se agazi al 3-lea corp de recolta, fie cu miere fie gol. Rama gratiei poate fi prevazuta cu cite un urdinis de circa 5—8 cm lafime. La stupii orizontali, familiile cresca- toare vor avea urmiatoarea structura : la peretele lateral dinspre apus (cel mai apropiat de urdinisul mare) se asazi 2 faguri plini cu miere si pas- tur, dupa care urmeazi 2 faguri cu puiet necipacit in diferite stadii de dezvoltare, un spatiu liber pentru rama de crestere si apoi, se asazé alti faguri cu puiet necdpacit, dupa care se introduce o diafragma cu fereastra de 8 cm inalfime si 15 om latime, pre- vazuté cu gratii despartitoare de di- mensiuni corespunzétoare. Dupa dia— fragma urmeazé restul de puiet necd- pacit sau cép&cit cu mated, faguri pen- tru ouat si faguri cu pastura si miere. Se formeazi 3 familii crescétoare, in cazul transformarii si a familiei por- nitoare in familie crescdtoare, sau 4 familii in cazul cind aceasta din urma nu este folosité pentru continuarea cresterii. Formarea familiilor_cresca- toare se va face imediat dupa termi- narea operatiei de transvazare, pentru ca, astfel, pind seara (ora 18), fami- lille sa se linisteascd. C&tre sear, la ora indicaté in pro- gram cu emofiile justificate ale ince- patorului crescator, se procedeazi la trecerea leajurilor cu_botci in familiile crescdtoare. In familiile crescdtoare se introduc cel mult 2 leaturi cu botci luate din familia pornitoare cu albi- nele aflate pe ele. In cazul folosirii si a familiei porni- toare ca familie crescatoare, leaturile de botci rémase se las in familia por- nitoare, iar corpul se completeaza con- form procedurii descrise pentru for- marea familiilor crescdtoare, folosin- du-se fagurii marcafi care au fost de- pozitati provizoriu in alte familii, bineinfeles eliberindu-le de albine § addugind la urma si fagurii din nu- cleu cu matca familiei. Procedind in acest fel ne scutim de efortul necesar formarii unei alte familii crescdtoare. In cazul nefolosirii familiei pornitoare, aceasta, dupa ridicarea ramelor de crestere cu botci si larve, se reorgani- zeazd asa cum a fost de diminea{a. Re- venind la emofiile inceputului, la scoaterea matcilor din familia porni- toare, vom constata ca in timp de circa 8 ore, cit au stat celulele cu larve in familia pornitoare, acelea cu larve ac- ceptate sint slefuite, uncle chiar pu- fin alungite de albine, iar in majori- tate larvele sint prezente si aprovizio- nate abundent cu laptigor de mated proaspat. Experienfa anata ca albinele luate din familia pornitoare pe botc’ leaturi sint primite de catre familiile crescdtoare. Procedind in acest fel nu mai este necesard operatia_maturarii jeaturilor si botcilor de albine, care intotdeauna este vatamatoare pentru larve (cdderea de pe dopuri, de pe lea- uri, trepidatii etc.). In incheierea primei zile din program, de altfel cea mai incdreatd de lucrari si emotii, vom dispune in primul an de 4 familii cresedtoare din care 3 avind cite doud leajuri sau 26—30 botci si una cu un singur leat de cite 13—15 botci. In anii urmatori se re- comand ca familiile crescitoare s& primeascd pentru crestere cel mult 15 larve acceptate. In fell acesta se ob- tin m&tei cu greutate corporala mai mare si cu o durat&i de viafi spor In crescatoria Piana din Italia, cunos- cuté in toaté lumea, familiile crescd- toare din motivele ardtate primesc cel mult 10 larve. Dupi.,7 zile (deplasarea a doua), la con- trolul familiilor cresedtoare se va con- stata ci majoritatea botcilor — in care larvele au fost acceptate de familia pornitoare — sint cdpacite. Pe la ora 10, méatcile din botci vor avea virsta de circa 10 zile si 6—12 ore (3 zile ca ou + 7 zile + 6—12 ore in stadiu de 5larva), in funcfie de virsta larvelor fo- losite la transvazare. Avindu-se in vedere ci duminica ur- méatoare (la deplasarea a treia) in con- ditii normale majoritatea mateilor vor ecloziona din botci, este necesar ca botcile sa fie trecute de acum in custi de eclozionare cu albine insofitoare. In acest scop se echipeazd fiecare cuscd cu 1 cm? de pasté de zahér cu miere, (400 g zahar pudra si 100 g miere li- chefiata) care se lipeste intr-un colf de jos din interior. Custile de plastic ast- fel pregatite se monteazA cite 10, pe sine confectionate din tabla de 0,3— _ 0,4 mm grosime, cu sectiunea in forma de U, cu baza de grosimea custii de plastic si cu laturile de 15 mm ind time. La capete sina are cite 0 iesire de 2—3 mm care intra in taieturi [- cute in lea{urile laterale ale ramei cu fierastraul *). Conform planului de crestere operatia de trecere a botcilor in custile de eclo- zionare se efectueaz4 spre seard (ora 17,30) si const din scoaterea a cite unui leat cu botei din familia cresca- toare, fara inlaturarea albinelor de pe botci, desprinderea cu un cutit a do- pului din orificiul leajului, introduce- rea in cugcd a 4—5 albine luate de pe Jeatul portbotci si in final introduce- rea cu atenjie a botcii in cusca de eclozionare. Lucrarea se executd cu rapiditate, fara trepidafii sau loviri, intrucit matcile din interiorul botcilor sint foarte sensibile in acest stadiu (toarcerea gogosii). Lucrarea se exe- cuté in aer liber, rama crescatoare fiind asezata in pozitie putin inclinata, pe un scdunel prevazut cu o rezemi- toare pentru rama si o opritoare la baz pentru a nu aluneca. Intrucit formarea nucleelor de impe- rechere este o operafie relativ obosi- toare, care necesiti timp, conform pla- nului de lucru, in aceeasi zi_ se vor forma cit mai multe nuclee. Cele mai potrivite nuclee pentru apicultorul ameliorator sint lAditele de 5—6 fa- guri de cuib folosite in stupina **). In lips, in stupinele cu stupi multieta~ jati pot fi folosite corpuri suplimen- tare asezate deasupra familiei de baz, separate de aceasta, cu podisor Snelgrove, stupi verticali sau orizon- tali_ disponibili compartimentaji in prealabil cu diafragme etanse sau alte improvizatii, care sA permita dezvolta- rea nucleului in cursul sezonului, cel putin la nivelul de 5 faguri. Nucleele vor. fi formate in prima jumétate a zi- lei si vor cuprinde un fagure cu cel mult 8 dm? puiet de diferite virste, in- cadrat cu cite un fagure cu miere si pastura. Pentru ca pind duminica urmatoare, cind se vor introduce matcile nucleele se vor depopula simtitor, este reco- mandabil ca peste cei 3 faguri din nu- cleu, acoperiti cu albine, si se mai scuture si albinele de pe alfi 2 faguri avind puiet necdpicit (albine tinere). Astfel format nucleul se acoperé cu buruieni, pentru a fi ferit de arsita soarelui, iar urdinigul se inchide etans cu buruieni. Abia seara, la plecarea din stupina, se deschid urdinisele, 1é- sindu-le 0 deschidere de cel mult 1 om, pentru a le feri astfel de furtisaguri. Cu aceasta lucrare se incheie ziua a doua de program (deplasarea a doua) Dupi alte 7 zile, (deplasarea a 3-a), matcile vor fi in a 17-a zi de dezvol- tare, deci in marea lor majoritate fie eclozionate, fie in curs de eclozionare, maturizarea lor in botci depinzind in mare masuri daci saptamina a fost dominat& de timp r&coros sau de cal- duri mari. Prima Iucrare in stupina va consta din controlul ramelor de crestere din familiile crescdtoare, inventariind cu rapiditate matcile eclozionate si even- tualele botci neeclozionate. In prima urgenta se scot custile de eclozionare cu botcile neeclozionate care se elibe- reazi de albinele insotitoare si se pro- cedeazi la controlul viabilita{ii mat- cilor in botci. Aceasta din urma se *) Barac I. gi colab, : Cresterea albinelor, Hd. A.C.A., Bucureyti, 1955, p. 150. +4) +" Catalogul apicol, Bd. A.C.A., Bucuresti, 19 6 , IT (nr. 101).face de preferinjé in spafiu inchis si intunecos, cu ajutorul unei lampi elec- trice de buzunar si a unei hirtii negre sau cartonag in care se face un orifi ciu de conturul botcilor de mated. Privind interiorul botcii iluminate cu lampa prin orificiu, se pot identifica migcdrile matcilor vii, Botcile cu mat- cile vii (provenite din cele mai tinere larve folosite la transvazare) vor fi imediat altoite in mijlocul cuibului in nucleele formate duminica trecuta, pentru a ecloziona in acestea. Matcile gasite la control eclozionate in colivii, se triazd, eliminindu-se cele mici sau cu defectiuni corporale inain- te de trecerea lor in colivii si introdu- cerea in nuclee (ora 17—18). Pentru introducere se vor folosi colivii (vezi Catalogul apicol, Ed. A.C.A., Bucuresti, 1976, p. 48, nr. 1412, 1413), cu_plasa de sirma avind ochiuri de 2—2,5 mm, sau colivii de acelasi sistem confectio- nate in stupind. Colivia se fixeazd pe fagure in imediata apropiere a puictu- lui, inchisA la unul din eapete cu dop, o coloana de cel putin 2 cm pasté de zahér sau cu o bucaté de fagure arti- ficial. Colivia se fixeazi in pozifie orizontala cit mai central in cuib, find suspendaté cu un fir de sirma subire de leatul superior al ramei. La introducerea mitcilor eclozionate, in nucleele formate duminica trecuta se lichideaz4 in prealabil botcile cres- cute natural de albine, gasite in cui- burile nucleelor. Pe agenda aceleasi® zile figureazA con- tinuarea formarii nucleelor, lucrare ce se executa in prima parte a zilei si in care se introduc matcile abia spre seara, dupa aceeasi procedura. In ceea ce priveste numarul de nuclee ce trebuie si existe in stupina amelio- ratorului, acestea trebuie sd fie cel pu- tin egal cu numarul familiilor de al- bine din stupina. © alta lucrare important este aceea privitoare Ja pastrarea timp de 7—14 zile a matcilor de rezerva, ramase ne- folosite, care sint necesare pentru in- dreptarea nucleelor orfane constatate in deplasarea urmatoare. Cercetirile facute in aceasté directie anata ci mat- cile neimperecheate pot fi pastrate in conditii optime pind la virsta de peste 20 de zile in stare neimperecheata. Pastrarea lor se face in custi de ier- nare (Catalogul apicol, Ed. ACA, Bucuresti, 1976, p. 49, nr, 1418) de pre- ferinfi transportate si intrefinute la domiciliu. Custile de tipul aratat se echipeazi cu o bucata de fagure, de marimea spatiu- Jui din cused, la care se suprima celu- lele de pe o fafa, si care se lipeste-cu ceara topita de peretele custii. In cusca astiel pregatitd, intredeschisi, se in- troduc 25—30 albine, manipulind-o de jos in sus pe suprafaja fagurelui in- cat cu albina care este finut in po- zitie verticalé. In custile populate cu albine, finute 20—30 minute in loc rcoros, se introduce cite o matci de rezerva, dupa care, cugca se inchide si imediat se agité de 2—8 ori fn mind. Matcile sint acceptate in general de albine intr-o proportie de 100%. Este recomandabil ca apicultorul si dispuna de cel pujin 10—12 matci de rezerva neimperecheate, pentru a se putea in- drepta toate nucleele ce se vor gési orfane in vizitele urmatoare. Custile cu mitci, aduse la domiciliu, vor primi cite un hranitor (plastic) plin cu miere fluid, care se monteazi pe cuscd nind-o rasturnaté cu orificiul de hra- nire in jos, dupa care custile se pas- treazi in pozifia lor normala. In cazul desplasarilor a 4-a si a 5-a, lu- crarile legate de cresterea miatcilor constau din: controlul imperecherii miAtcilor, introducerea métcilor de re- zerva in nucleele orfane, si intarirea nucleelor cu métci imperecheate cu cite un fagure cu puiet la eclozionare luat din familiile aflate in imediata vecina- tate a nucleelor de imperechere. In restul sezonului nucleele primese in- grijirile obisnuite, stimulindu-le_ prin completare de hrana si eventual prin intariri cu puiet, pentru ca astfel s& _ajunga la o dezvoltare de cel putin 5—6 rame albine.Producerea Oecersd ldptisorului de matca intr-o oF e e stupind mica Const. L. HRISTEA Prnira producerea Liptisorului de mated in stupini mici, in care se reali- zeaza $i miere gi polen se impun o serie de lucrari, Ma voi referi lao stupind formaté din 9 familii de albine. Mai intii se impart stupii in 3 serii a cite trei stupi fiecare, care si dea intre culesurile principale si o modesta pro- ductie de laptisor. Pentru aceasta’ in primavara, cit mai devreme _ posibil, irebuie administrata hrénirea de sti- mulare cu sirop de zahar invertit, adaugindu-i si proteinele cunoscute : drojdie de bere ori lapte praf, afara ori in stup, in functie de vreme. In felul acesta familiile vor fi puternice pind la primul mare cules de la saleim, care apare la jumatatea lunii mai.’ Abia atunci dupa extnacjia mierii de la acel cules, se procedeazd la lucrarile de objinere a primelor sarje de laptisor, In al doilea rind trebuie confectionate din placaj trei nucle in care Incape nu- mai cite un singur fagure si anume cel cu matei pe el, plus albinele acoperi toare. Nuclecle trebuie si aiba indlf mea ramelor din stupina, de masura ramei STAS sau a celor de multietajat, plus 0 suprainal{are de 5 cm, ca in nu- cleu si poata sta si un ulucel hrinitor mobil pentru hrana albinelor inschise acolo. Numai daca suprafata acelui fa- gure cu puiet si matcd ce urmeazd si fie introduse in nucleu, are prea putine celule pentru ca matca sa continue de- punerea oualelor, se va lua un alt fe gure din stup cu albinele sale acoperi- toare, avind si putin puiet si hrana, dar multe celule goale. In aceasta din urma situatie matca va fi prinsi de pe fagu- 8 rele unde e gasita si introdusa printre albinele de pe fagurele din nucleu. Prinderea matcii nu se va face cu mina ci cu ajutorul a dou& pene de paséire care se pun in calea matcii, Ea se ured % ugor pe una din pene si imediat se trece in nucleu Daca populatia din fiecare nucleu este prea putind se poate mari, maturind cu peria albinele de pe faja unui fagure din acelasi stup. Odat& ce nucleul are fagurele cu albina acoperitoare si mat- ca intre ele, se as sus, peste lante- tul superior al ramei cu albine, un ulucel hranitor. Fiecare nucleu are un mic podisor ce acoperé bine tot spa- jul, Un mic orificiu facut in podisor permite alimentarea ulucelului hrani- tor cu sirop, folosind pilnia. Dat fiind ci cele 8 nuclee trebuie pro- tejate de raceala, ele vor fi introduse intr-o ladité mai spatioasd in care sa se poatd introduce doud perne, linga peretii laterali. Deasupra se pune un capac. Fiecare nucleu are la fund o ti- ieturd de aerisire, prevazuta cu pinzd metalicd. Ladita va avea si ea un dis- pozitiv de aerisire, deoarece nucleele vor sta cu urdinigurile inchise in cele 6 zile cit dureaz productia de laptisor, la fiecare serie de 3 stupi. Nucleele se pastreaza intr-o camera racoroasa si cu putind lumina. Nucleele vor fi alimen- tate zilnic cu 120—150 ml sirop cu proteine. In cele 6 zile de orfanizare a primelor trei familii din prima serie se va colta laptigorul de doua ori: dupa trei zile (72 ore) se face o prima recoltare, botcile se reinsmin{eazd cu alte lary cit mai tinere; recoltarea a doua se face dupa alte trei zile. Abia atunci, deci dupa 6 zile de la orfanizare, fami- lia orfana se reorganizeaza primind inapoi matca, rama cu puiet si oud depuse de matcd in acest timp. Imediat se 3 zile se face prima recol- tare, iar dupa alte 3 zile a doua recol- tare. La fel se va lucra si cu cea de-a treia serie de familii; ele’ se reconsti- re-*tuie cind au trecut 6 zile de la orfani- zare. In felul acesta toate cele noua fa- mili de albine din prisacd vor da o cantitate mulfumitoare de laptisor. Trebuie data o mare atenfie familiilor orfanizate, caci desi ele au de hranit 40—50 botci artificiale, albinele au in- clinarea naturalé s& creascA botci in cuibul lor ; acestea trebuie desfiinjate si luat laptisorul din ele. Daca ar fi li- sate pe loc, albinele doici se ocupa pujin de botcile artificiale, preferind pe cele din stupul lor. Toate aceste lu- crari se fac de indatd ce a trecut pri- mul mare cules, cit si dupa ce se incep lucréri asemdnatoare, dupa ce trece si al doilea cules principal de la floarea- soarelui. Cum saleimul apare la mij- locul lunii mai si culesul fine o sap- tamina, pind la aparitia celui de-al doilea mare cules de la floarea-soare- lui, care are loc la 25 iunie, este sufi- cient timp pentru ca viafa familiilor supuse producerii de laptisor sd se li- nisteascd si sd se dezvolte sub indem- nul hrdnirii de stimulare, dacd afara in natura nu este un cules de cel pufin. 200 g pe zi. Felul cum se confectioneaza botcile ar- tificiale, felul cum ele se lipesc pe sipci, felul cum se scot larvele din cul- cusul lor si se trec in botcile artifi- ciale, cum se recolteazi laptisorul, precum si alte amanunte tehnice sint pe larg tratate in lucrarea_,,Stupari- tul nou* si nu le mai repet aici. Voi descrie in schimb modul de pastrare si de folosire a liptisorului de mated. Fiind o substan{a alimentara, se poate altera usor. In care caz devine chiar periculos pentru cei ce-l_consuma ; pastrarea in frigider la minus 5°C, este absolut necesaréi. Deschiderea prea deasi a borcanasului si contactul r petat cu aerul influenteazd negati liptigorul. De aceea din borcanul mai mare in care e depozitat se ia o mica cantitate, de 10—15 g si se pune in- tr-un recipient de culoare inchisa. Se consuma zilnic, amestecind 2 g lapti- sor la 100 g miere, Borcanul mare se pastreaz& parafinat. Spatula cu se ia laptigor din borednas va fi zilnic opariti; in amestecul cu miere se va introduce spatuld sau lingurifa de plastic ; este interzis a se folosi obiecte metalice care in contact cu acizii or- ganici din laptisor dau componente toxice. Se vor da copiilor cantitati mici; cercetatorii au stabilit ca lapti- gorul este mult mai activ in doze re- duse, luat cel mult atit cit se giseste intr-o botca. E bine sa se stie ci rezultate excep- tionale s-au obfinut prin consumul laptigorului foarte proaspéit, Iuat odata cu intreaga botcd, dupa ce o parte din ele {inut sublingual, fiind absorbit pe calea glandelor salivare. care NRA RAD DESPRE CALITATILE MATCILOR $I FAMILILOR DE ALBINE DIN REGIUNILE MONTANE AL. VARTOLOMEL nirina mai multi ani modul de comportare a albinelor din regiunea Iasi si anume in muntii din veciniitatea comunei Borea-Neamt, m-am convins de calitajile deosebite ale albinei_ de munte — care are o rezisten{é naturala la boli si care pleacd la cules si la tem- peraturi de 6—7°C — precum si de caracteristicile biologice superioare ale méatcilor acestora. Ca urmare, in anul 1968, mi-am schimbat in stupina toate matcile cu matci provenite din astfel de familii. Datorit& acestui schimb, din anul 1968 si pind anul trecut am obtinut in medie pe familia de albine cantita{i duble de miere-marfa in comparatie cu ceilalti stupari din localitate. Albina noastra ,,Carpatina* este consi- 9deraté ca cea mai bund pe plan mon- dial. De aceea consider ci este necesar sa se recomande apicultorilor din regiu- nile de ses si de deal, care se ocupa de cresterea dirijata a matcilor, ca in sco- pul imbunatdtirii acestei rase si a spo- rirli productiei apicole, si faci schimb de matci cu apicultorii de la munte, iar acolo unde cresterea matcilor selectio- nate este organizata pe plan industrial; nucleele continind matci din regiunea de ses nou iesite si neimperechate inca, s fie transportate in timp util, pentru imperechere cu trintori din regiunile de munte. CUM SI CIT ZBOARA ALBINELE M. ATANASIU sectelor cu_multa atentie. Fiecare insecta zboaré in felul ei, judecind dupa caracte- risticile zborului La toate ins, zborul se bazeazi pe bataia aripilor, zbor batant. O bitaie mai complexa-a aripilor se intilneste la diptere (muste, fintari etc.) si himenop- tere (albine, viespi ete.) Albina are ‘aripi duble, care se pliazi_cind aceasta nu zboara. Cind zboard, aripile se desfac si se cupleazi actionind simultan. Cuplarea se face cu ajutorul unor civlige, care’ atunci cind aripile se desfac se prind fntr-o cut de pe aripa aldturata, aya cum reiese din figura 1 Din migcarea aripilor rezulta un sunet cu ton mai inalt sau mai jos, dupa cum ari- pile se mised mai repede’ sau mai incet. Dup& tonul acestui zumzet, poate fi deose- bit in zbor albina de finfar, bondar, museca, intor. Fizicienii_au calculat 220 batdi/secunda in vibratia produsi de zborul albinei, Din observatiile asupra zborului s-a_stabilit cifraexacté este de 260 b&ti/sec. Trintorii fac 200-220 bati/sec., bondarii 123 pind la 233, viespile 163 pina la 247, musca domesticd 147 pind la 220, fintarul 594, iar fluturii de zi 6—10 bitdi/secunda, Viteza de deplasare este caracte- ristied fiectirei_insecte. Bondarul face 18 km/h, albina 23 km/h iar sfinxul, insecta cu zborul cel mai iute, 54 km/h, Vazind valorile citate, se pune intrebarea daca ele sint reale si daca afirmatiile asupra zborului au intr-adevar o valoare_ stiinti- ficd. Raspunsul este afirmativ si iata de ce: filmind o insect in timpul zborului, cu apa- rate speciale, avind 2000 sau 3500 de cadre pe minut (projectarea filmului normal —cu 16 cadre pe minut) exista posibilitatea ur- maririi_ migedirii incetinite ‘de 215 sau res- pectiv 125 ori. Se poate face astfel graficul misearli aripilor si calculele asupra frec- ventei miscarii acestora. Un asemenea ritm de miscare a aripilor araté cA zborul se face cu o mare risipa de energie. Analizind cifrele prezentate, in cazul albinei, se pot trage coneluzii interesante si cu valoare pentru practica stuparitului, © albina culegatoare, care parcurge in zbor 3 km, consuma dupa J. Zinger fn total 0,00035 g zahdr. In medie, in gusa albinei intr 0,02 g nectar, care pentru un confinut de 20% zahar, reprezinta 0,004 g zahir. Re zult c& din ‘incarcdtura fotald, albina fo loseste pentru zbor numai 9Y%, fnseamna ca zborul albinei este rentabil chiar pentru o distanta de 3 km, In practicl insi, aceasta distanti se apreciazd ca fiind rentabilé la numai 2 km de stupind, Ratiunea este simpli, Albina nu poate pleca la cules cu gusa plind. Daca are putina hrana si pe te- ren nu giseste nectar, riscd si nu se mai poata reintoarce la cuib. Cunoscind cele de mai sus se pot trage si unele concluzii prac- tice. Spre exemplu, dacd se {in citeva al- bine intr-un borean cu tifon la gura, in care acestea pot zbura, viata lor nu va’ depagi 2—3 ore. Tinute insi intr-o cutie strimta orificii asa culm sint cugtile utilizate in prac- tica apicolé, vor trai mult maj mult timp. Aceasta demonstreazé ci zborul se face aga cum s-a aratat, eu consum mare de hrana, Tinind custile la intuneric, pentru ca_albi- hele si se miste cit mai putin, viata lor in captivitate se va prelungi si mai mult, Tot din acest motiv, nu se lasé albinele sau mat- cile singure in’ custi, In acest caz ele sint nelinistite, se miisci mult si pier ropede, Fig. 1 — Cuplarea aripilor ta aibind 1 — ariplie atvinel cuplate pentru ‘zbor ; Cr — erogete (hamuli) ; 2 — locut de cuplare al aripl- lor} R — cuta aripit anterioare (jghenbul chitinos)ORGANIZAREA POLENIZARII CULTURILOR AGRICOLE CU AJUTORUL ALBINELOR INR. S. ROMANIA Ing. Elena HOCIOTA Institutw de cercetiri pentru apieultura P. plan mondial se manifesta in prezent o cerinti de mare actualitate, problema asigurarii si imbundtitirii alimentatiei populatie!, care face obiectul preoouparii multor organizatii si organisme internationale, dornice si coopereze pentru solutionarea ci. In acest scop si APIMONDIA, marea familie a apicultorilor de protutindeni, legati prin pasiune si preocupiri co- mune, isi propune o serie de masuri actiuni specifice, una din cele mai efi- ciente fiind polenizarea plantelor agri- iilor de hran& in mod direct prin produsele si derivatele apicole, iar indirect prin sporurile cantitative si ca- litative a recoltelor de fructe si _se- minje objinute prin activitatea albine- lor ca agenti polenizatori ai culturilor agricole entomofile. Se stie astizi ca valoarea recoltei realizate prin poleni- zarea cu albinele, depaseste de 7—15 ori valoarea produselor apicole obtinute la aceste culturi. In conditiile agriculturii moderne si in- tensive practicate in fana noastri, po- lenizarea oulturilor agricole devine una din m&surile de baz, prevazut{ in complexul agrotehnic al _unitatilor socialiste, care concur’ la realizarea de recolte sporite la o serie de specii, cum sint: culturile oleaginoase —. floarea- soarelui, rapita, leguminoasele perene pentru producerea de siminfé — lu- cerna si trifoiul, semincerii legumicoli, pomii fructiferi s.a. Ca urmare a actiunilor intreprinse de ACA. din R. 8. Romania — consfi- schimburi de experienti, publi- catii, organizarea unei retele de prog- noza si avertizare a culesurilor apicole — in baza rezultatelor obtinute de sec- torul de cercetare, confirmate in pro- ductie de numeroase unit&ti agricole socialiste s-a obtinut reglementarea po- leniz&rii cu ajutorul albinelor la nivel republican, prin Ordinul Ministerului Agriculturii si Industriei__Alimentare nr, 159 din 4 octombrie 1974, expresie concret a sprijinului permanent acor- dat de partidul si statul nostru pentru dezvoltarea apiculturii roménesti. Actul normativ mentionat, insofit de un program de actiuni si contract tip generalizeazi polenizarea culturilor a- gricole entomofile si stabileste respon- sabilitatea Asociatici Cresciitorilor de Albine de a organiza si dirija aceasta actiune cu sprijinul si sub controlul Direcfiei productici vegetale din Minis- terul Agriculturii si Industriei Alimen- tare si a organelor sale judetene. Deosebit de importante sint prevederile privind organizarea acestor actiuni pe baz de contract ferm intre unitatile agricole socialiste beneficiare ale ac- tiunii de polenizare si detiniitorii fam’ liflor de albine care pot fi unit&ti so- cialiste sau apicultori cu stupine pro- prii, precum si plata serviciilor de po- lenizare. Se prevede ci unititile agri- cote socialiste beneficiare a serviciilor prestate vor plati pe familiile de albine angajate in polenizare, in functie. de potentialul melifer si gradul de atrac- tivitate al acestor oulturi pentru al- bine, urmitoarele tarife : — la leguminoase perene pentru producerea de simin(%, Iucerni 50 lei, tifoi 30 lei; — la culturile oleaginoase (rapi{a, floarea- soarelui etc.) 10 lei; — la liv le de pomi, 25 lei. In condifiile din tara noastra, pentru efectuarea unei poleniziri cu max! mum de eficienta, normele de familii de albine la hectar, stabilite in raport cu condifiile locale — densitatea cul- turii, starea vegetatiei si a solului — sint : pomi roditori 2—3 familii de albine la hectar ; floarea-soarelui 1—2 familii de albine/ha; rapija, mustar 2—3 familii de albine/ha; seminceri de tri- Btfoi, sparcetd si legume — 3—4 familii de albine/ha; loturile semincere de lucerné 8—10 familii de albine/ha. In programul de actiune care insoteste ordinul se previd obligatiile partilor interesate in polenizare, Unitatile agricole socialiste beneficiare ale actiunii de polenizare au obli sa stabileascd necesarul de fami albine pentru polenizarea culturilor entomofile si planul de amplasare a vetrelor de stupind, in raport cu nor- mele de polenizare, comunicind aceste date filialei judetene A.C.A. cu cel pu- fin 60 zile inaintea infloririi culturii ce urmeaza a fi polenizata. Pentru a avea posibilitatea planific’rii si repartizirii judicioase a famililor de albine, contractele de polenizare se in- cheie cu cel putin 30 zile inaintea in- floririi culturii care urmeazi a se po- leniza. Unit&tile agricole socialiste care bene- ficiazd de serviciile polenizarii, trebuie si acorde © serie de inlesniri detinato- vilor familiilor de albine — unitafi so- cialiste sau apioultori cu stupine pro- prii — in vederea unei poleniz&ri uni- forme si complete a culturilor, cu ma- ximum de eficien{a. Astfel, in cazul ci este necesar, vor asigura tnansportul stupilor de la drumul carosabil pind la vetrele de amplasare, aflate in interio- rul culturii, vor aproviziona cu apa ne- cesari albinele iar acolo unde sint po- sibilit&ti asigura, contra cost, hrana apicultorilor care ingrijesc albinele. Cheltuielile ocazionate de aceste avan- taje sint acoperite cu prisosinji de ve- niturile suplimentare obtinute prin sporul de recolt datorat polenizarii. La rindul lor, defin&torilor familiilor de allbine care ‘efectueazi polenizarea, le revin o serie de obligatii, incepind cu aceea ci vor incheia contracte nu- mai pentru familiile de albine puter- nice si sindtoase, care ocupai 10 rame STAS cu puiet si respectiv 13 faguri la stupii multietajati, cu provizii de hran& suficiente, ou mate’ tindra gi prolific’. Deplasarea la culturile avizate poleni- 12 zirii se va efectua la floririi. TJinind seama de inflorirea si forma la- nului, amplasarea familiilor de albin se face in imediata apropiere a culturii sau la o distanté de cel mult 100 metri de aceasta, cuprinzind intre 30—50 fa- milii de albine, astfel incit si se asi- gure o cercetare uniforma si completi a culturii. Prin efectuarea polenizarii pe bazi de contract definétorii familiilor de albi- ne pot recupera o parte din cheltuielile ocazionate cu deplasérile in pastoral, finind seama de riscul compromiterii culesului de nectar si de obligativitatea mentinerii familiilor de albine pentru realizarea principalului obiectiv al de- plasérii — polenizarea. In cazul aplicarii de tratamente cu sub- stante chimice pentru combaterea daunatorilor culturilor agricole, pentru a evita pierderile familiei de albine prin intoxicare, atit definatorii culturi- lor agricole cit si detinatorii famiilor de albine vor lua m&suri de prevenire a pagubelor potrivit Jegislatiei in vi- goare. Asociatia Cresc&torilor de Albine are rolul de a sprijini unitatile agricole so- cialiste detinatoare de stupi si creseditori de albine cu stupine proprii, pentru asi- gurarea si repartizarea numarului de familii de albine necesar in actiunea de polenizare a culturilor agricole entomofile, de asemenea asigura in- cheierea contractelor si acorda asisten- {4 tehnici de cite ari este necesar. Experienja primului an de aplicare a Ordinului nr. 159/1974, a condus la ob- finerea unor rezultate promifatoare si la coneluzii_menite s& determine in viitor imbunatatirea modului de orga- nizare a polenizrii. Majoritatea uni- titilor agricole socialiste detinatoare de culturi agricole entomofile din ju- detele unde organele A.C.A. au mani- festat un interes deosebit si au depus eforturi insemnate in sprijinirea aces- tei actiuni apreciazi foarte favorabil aportul organizat al albinelor la spo- inceputul n-rirea recoltelor solicitindu-le in con- tinuare sprijinul. La crearea de noi soiuri — ne referim in special la cele cu pondere econo- mic& mare ca floarea-soarelui, lucerna, trifoiul — amelioratorii si apicultorii au interese. comune, unmirind atit insusiri superioare privind productia de seminte si ulei, cit si potential m lifer ridicat si respectiv un grad mai mare de atractivitate pentru albine si desigur o frecvent& mare la culturile respective, aceste insusiri condifionin- du-se reciproc. In aceasta directie s-au obtinut succese deosebite in lucré de selectie si creare de noi soiuri si hibrizi de floarea-soarelui, cit si in in- cercarea si zonarea acestora in produc- tie, alturi de soiurile existente, ur- mare a colaborarii intre Comisia de stat pentru incerearea si omologa- rea soiurilor si specialistii Institutului de cercet&ri pentru apiculturi al Aso- ciatiei Crescitorilor de Albine din RSR. Realizarea programului de dezvoltare a cresterii animalelor in R. S. Romania in perioada 1976—1980, impune obti- nerea unor producti de furaje de cali tate superioaré si in cantitati mari, ceea ce Wluce la extinderea suprafete- lor ocupate cu trifoi si mai ales lu- cerni si la perfectioarea ciilor de sporire a productiei de seminte, obiec- tiv care a concentrat interesul asupra polenizirii, in doua directii: pe de o parte stabilirea unor conditii agrotehni- ce care concura la intensificarea pole- niz&rii semincerilor si pe de altA parte a conditillor tehnice si organizatorice ‘ite privind participarea fami- liflor de albine la actiunea de’ poleni- zare. Ca urmare, Institutul de cercet&ri pentru apicultura a claborat recoman- dari privind polenizarea semincerilor de lucerna cu ajutorul albinelor, difuzate in productie de cdtre Ministerul Agri- culturii si Industriei Alimentare, prin revista ,Apicultura in Romania® si prin circulare transmise cdtre organele teritoriale A.C.A. in paralel cu difu- zarea lor. S-a stabilit de asemnea un program de actiune commun intre organele A.C.A. si intreprinderile agricole de stat cul- tivatoare de lucernd din toate judetele {€rii, ‘precizindu-se m&surile si condi- {iile concrete de realizare a actiunii de polenizare. Prin acest act se mentio- neazi cA intreprinderile agricole de stat posesoare de suprafete de lucerni irigati vor suporta in afard de tariful stabilit pentru polenizarea lucernei, potrivit prevederilor Ordinului nr. 159 din 4 octombrie 1974 si costul integral al transportului albinelor In aceastii actiune. Funefia principal a albinelor in na- turi si economie este in primul rind de polenizator. Necesitatea folosirii al- binelor in mod organizat la poleniza- re a crescut considerabil in condifiile actuale, deoarece extinderea pe supra- fete mari a tratamentelor pentru com- baterea bolilor si daunitorilor culturi- lor agricole a dus la reducerea simti- toare sau chiar la disparitia entomo- faunei polenizatoare stilbatice. Sporurile de productie suplimentare obtinute prin polenizarea cu albinele la principalele culturi entomofile sint : la pomii fructiferi ou 50—600/, la floa- rea-soarelui cu 30—500%, la rapifa cu 20—300/, la bostinoase cu 200—400%, la semincerii de trifoi cu 200—300/ ete. La aceste sporuri de recoltA se adaugi si produsele apicole obtinute in paralel. Sint cifre cloovente care conving atit pe oultivatori cit si pe apicultorii din fara noastra, determinindu-i si cola- boreze strins si si depuna eforturi co- mune pentru extinderea si realizarea polenizarii cu maximum de eficienta reflectate in sporuri considerabile de produse, actiune posibilé in conditiile deosebit de favorabile create prin spri- jinul permanent acordat pentru dez- voltarea agriculturii si apiculturii de c&tre conducerea superioar’ de partid si de stat din patria noastr’. 13Amplasarea stupilor in pastoral Ing. M. POPESCU Di: cauza drumurilor forestiere ne- practicabile pe timp ploios si a_ lipsei unor mijloace de transport adecvate, adeseori in pastoral cele 1700 familii de albine grupate in 13 stupine ale sec- fiei apicole Rosca din cadrul Inspecto- ratului silvie al judetului Oli, nu au fost amplasate in’ anii trecufi in locu- rile cele mai potrivite. t fapt a creat posibilitatea ur in perioada 1974—1976 a comp: tamentului si mai ales a potentialului productiv al familiilor de albine age- zate in diferite moduri si locuri, la cu- lesurile de rapifa, salcim I gi II, ‘corian- dru, albastrita si floarea-soarelui Sectia noastra apicola isi desfaisoara ac- tivitatea de pastoral in lunca gi cimpia Dunarii (mai precis in cimpia Romana- tului), in cimpia Boianului si pe coli- nele joase din partea de sud-est a ju- defului Vilcea. In anul 1975 apicultorul Andrei Ion s-a abatut de la traseul mai inainte stabilit si si-a asezat stupii in imediata apropiere a drumului national Craiova- Bucuresti, intr-o livad’ de pomi; de umbra carora familiile de albiné au profitat pe toata perioada culesului. Lanul de floarea-soarelui era la 6 dis- tan de circa 700 m, pe partea cealal- t& a goselei, in, apropierea comunei Diosti. Albinele ce se indreptau spre lanul de floarea-soarelui traversau 30- seaua in zbor, la o indljime de 1—2 m deasupra parti carosabile, iar in zi- lele cu vint zburau la o inaltime si mai mic&. Zborul la mica inéltime se dato- ra si faptului c& stupii erau asezati doar la 3—4 m de marginea soselei. La sfirsitul culesului apicultorul Andrei Ion n-a extras decit 2,5 kg miere/fami- lia de albine in timp ce alti apicultori care au avut stupii asezafi pe aceeasi parte a soselei pe care se afla si lanul de floarea-soarelui, au extras cite 14 5—6 kg miere de la fiecare familie de albine. In tot timpul sezonului albinele au fost neobisnuit de agitate, dind semne de neliniste continua. Soseaua fiind intens circulaté, multe albine erau lovite de autovehicolele care circulau prin fata stupinei. In anul 1976, apicultorul Stan R Gheorghe si-a amplasat stupina la un lan de coriandru de o parte si de alta. a unui drum agricol din raza CAP. Sprincenata jud. Olt, aflat la o distanta de 550 m spre nord de un lan de floarea-soarelui. O parte din stupi erau _asezati la umbra unor pomi si vit’ de vie, iar al{ii, care nu aveau umbra, au fost acoperifi cu paie. De. Ja aceasti stuping, la sfirsitul culesului de la floarea de coriandru, s-au extras cite 7 kg miere de fiecare familie de albine, realizindu-se cea mai mare cantitate fata de toate celelalte stupine asezate la acelasi lan, sau la altele. Pe perioada culesului de Ja coriandru drumul nu a fost circulat; in schimb, cind au in- ceput albinele sa cerceteze floarea-soa- relui, drumul a devenit foarte circulat. deoarece pe el se transporta griul de la CAP-urile din preajma, catre un si- loz, situat la citiva kilometri de stu- pin2 Albinele zburau de la stupina la laaul de floarea-soarelui numai pe deasupra drumului, fara si se abaté de Ja firul lui, pe toata distan{a, adicA pe 0 por- tiune de 550 m. Din aceasta cauza, daca la alte stupine cu familii mai slabe, amplasate la acelasi lan, cantitatea de nectar adunata zilnic a fost de 1 kg, la stupina ingrijita de apicultorul Stan Gheorghe, cantitatea de nectar adunata zilnic, nu a depasit 0,5 kg miere pe fa- milie. Atit in fata stupinei, cit si la distan{e mai mari, au fost observate foarte multe albine moarte. Pentru a ne con- vinge de gravitatea faptului, in jurul orei 12, am parcurs de 3 ori dus gi in- tors distanta dintre stupind si lan, nu- marind: de fiecare data albinele care se izbeau de geamul masinei, Geamulavea 1,30/1,70 m. Masina a me vitezd constanté de 30 km/ord. Numa- ral albinelor care s-au izbit de geam a fost in medie de 59. Raportat la supra fata par{ii din fafa a unui camion, care este de 3 ori mai mare decit suprafata geamului autoutilitarei noastre si con- siderind numai 6 ore din zi in circula- tie continua, numéarul albinelor’ lovite intr-o zi a fost de peste 65000, adi echivalentul culegatoarelor de la mini mum 3 familii de albine. Daca tinem seama cA perioada culesului de la floa- rea-soarelui se intinde pe o duraté de circa 20 zile, numérul albinelor lovite ar fi egal cu cel al culegiitoarelor a 60 familii de albine.'Dupa 3 zile in jurul orei 11, am repetat cele 3 curse dus si intors si de aceasta daté am stabilit ca acelasi numéar de albine au fost lovite de masina ca si in prima zi. Ca urmare, in aceeasi sear, stupina — formatd din 123 familii si 15 nuclee —.a fost mutatd la un alt lan de floarea-soare- lui in Cimpia Boianului. In acceasi perioada apicultorul Udrea Petre a am- plasat stupina nr. 13, de care raspun- dea, intr-o poieni{a, in partea de sud a pidurii Vladila. La circa 600 m_ se afla un lan de floarea-soarelui, care ocupa o suprafata de 300 ha, linga care a fost amplasata si o altd stupina afla- ta sub ingrijirea apicultorului Prepe- lité Gheorghe. Cu toate cd familiile de albine ale stupinei nr. 6 erau cu mult mai puternice decit cele din stupina nr. 13, la sfirgitul culesului productia stupinei nr. 13 a fost dublataé fati de cea a stupinei nr. 6. Si de aceasta data s-a confirmat cA familiile de al- bine asezate la umbra si la o distanta de 400—600 m de sursa de nectar, nu numai ci au o mortalitate scdzuta fata de cele asezate chiar la marginea la- nului, de floarea-soarelui, dar si un spor de recolta substantial. In anul 1976 sectia a transportat in Lunca Dunérii, la rapita, 11 stupine cu un efectiv de 1450 familii de albine. Pentru a putea face comparatii, au fost luate sub observatie 2 stupine de ace- easi putere, avind aceeasi cantitate de rs cu 0 miere rezerv& in faguri inaintea cule- sului, si anume stupina nr. 1, ingrijita de apicultorul Andrei I. Ion si stupina nr. 8, ingrijité de apicultorul Rostogol Constantin. (Pina la sfirsitul anului cele 2 stupine aveau sa realizeze cea mai mare cantitate de miere pe sectie, adici peste 30 kg/familia de albinc). Stupina nr, 1 a fost asezatd la adapos- tul unui dig si a unor sdlcii, in ime- diata apropiere a lanului de rapita, in timp ce stupina or. 8 a fost asezata la marginea satului Orlea, la o distan{a de 500 m de un lan si 1 km de un al- tul. Intre lanurile de rapifa din Lunca Dunirii n-a existat nici o deosebire de crestere. Cu toate ci plantulele de ra- pité au avut aceeagi indllime si ace- easi densitate, totusi la stupina nr. 1 s-a obtinut un spor de productie mult mai mare decit la stupina nr. 8. Din cele 21 zile cit a durat culesul de la rapita, in 15 zile a plouat cu intermi- tent, iar in zilele fara ploaie a suflat Baltareful, cu intensit&{i diferite de la © zi la alta, fapt ce a ingreunat zborul albinelor la distanfe mari si a redus numarul de curse. In zilele _ploioase, cind ploaia inceta 2—3 ore, albinele din familiile amplasate pe marginea lanu- rilor iegeau la cules, facind un numar sporit de curse fata de cele amplasate la distanta. De la rapita aceleasi stupine au_ fost transportate la Piscul Vechi ling& Ca- lafat, la salcim J. Toate stupinele au fost asezate in poieni, pe teren plan, exceptind stupina nr. 4, de sub ingriji- rea apicultorului Motounu Ion — care era cea mai bund stupina a sectiei, avind familii cu cite 14—20 rame aco- perite cu albine. Aceasta stupina a fost amplasaté pe versantul nordic al unei dune foarte inalte, intr-o poiand cam ingusta. Dimineata, pind pe la orele 10 stupina era umbrita. Cum in Lunca Dunarii diminefile de primavara int destul de reci, albinele iegeau 14 cules cu o ora si chiar cu o ord si jumatate mai tirziu decit albinele celorlalte stu- pine. Datorité acestei cauze la stupina nr. 4 s-au ‘inregistrat producti zilnice 15mai mici decit la alte 6 stupine. Astfel, desi a inregistrat plusuri la celelalte culesuri, avind cele mai puternice fa- milii de albine pe toatd perioada sezo- nului activ, la sfirsitul anului, n-a de- pasit 0 productie de 28 kg miere marfi pe familia de albine. Pentru culesul de la salcimul If — 12 stupine cu un efectiv de aproape 1600 de familii au fost amplasate pe Valea Launelor in raza comunei Danicei, ju- deful Vilcea, la piciorul pantelor a doi versanti, cu expozifie unul esticd si ce- lalalt sud-vestica. © singuraé stupind, si anume stupina nr. 7, a fost amplasaté pe culmea dea- Inlui. De la aceasta s-a inregistrat o productie cu mult mai mica in compa- rajie cu celelalte stupine ale sectici. De altfel si in alfi ani, stupinele ampla- sate pe culmile dealurilor, au avut un randament mai scdzut. Situatia se ex- plicd’ prin faptul c& in general salci- mul de pe culmi infloreste cu 2—3 zile mai inainte ca cel de la piciorul pan- telor. Daterité unor glande care contin eterice foarte volatile, in pe- rioada’ infloririi, se simte imediat in atmosfer mirosul specific al florii de saleim, miros care, din cauza curenti- lor de aer, este 1a’ fel de puternic in intreg arboretul de salcim, chiar dac& pe anumite porfiuni densitatea flori- lor este mai mare sau mai micd si chiar daci unele flori sint abia des- .chise, sau gata sd le cad petalele. Mi- rosul fiind la fel de puternic paste tot, nu mai poate constitui un mijloc de atractie a albinelor pe anumite por- fiuni de arboret, unde floarea n-a tre- cut de mijlocul perioadei sale de exis- tenfa. Odat cu deschiderea mugurelui floral, glandele nectarifere incep sd elimine nectarul in cantit&ti din ce in ce mai mari, pentru ca apoi cantitatea de nectar si descreasca, terminindu-se odata cu ofilirea florii. Din aceasta cauzi albinele familiilor asezate pe culmi au tendinfe s& cerceteze florile din imediata apropiere a stupinei chiar fn perioada cind nectarul este in des- cregtere la florile salcimului de pe 16 culme, desi la florile exemplarelor de la piciorul pantelor eliminarea necta- rului este in crestere. Albinele fami liilor de la piciorul pantelor trec in pri- mele ile peste florile incd imbobocite din aval cétre cele de pe culme, care sint deschise. Pe mésura infloririi insA a salcimului din aval, ele nu-l mai de- pasese pe acesta, pentru a zbura la flo- rile cu nectarul in descrestere de pe culme. In acest fel albinele din aval cerceteazi tot timpul florile in peri- oada eliminarii cantitatilor maxime de nectar. Numérul de curse efectuat de albine este influenjat in oarecare masura si de forta de gravitate. Albinele din aval zboara cu incdredtura de nectar spre piciorul pantei, deci cu un efort mai mic si cu un consum de energie redus, spre deosebire de cele ce zboard cu incareétura spre amonte, care con- suma mai multa energie. In concluzie, in sectia noastri s-a ho- tarit ca in pastoral, in functie de teren, anotimp si flora stupii si fie amplasati dupa cum urmeaza : 1, La culesul de la rapita : pe cit posi- bil la adaposturi naturale, dar in zone insorite si in imediata apropiere a la- nului de rapi{a. 2. La culesul de la saleim I si IL: pe versantii sudici la piciorul pantelor, in zone neinundabile si insorite. 3. In perioada infloririi coriandrului, albastritei si mustarului: in imediata apropiere a lanurilor, in zone umbrite natural i in lipsa acestora, acoperiti cu paie umezite sau frunze. 4. La floarea-soarelui : la o distant de 400—600 m de lan pe cit posibil in zone umbrite natural. Totodatd la toate culesurile s-a inter- zis amplasarea stupinclor in imediata apropiere a drumurilor circulate. De asemenea s-a dispus ca'in toate cazu- rile, si se respecte distantele dintre stupine, precum si densitatea stupilor conform indicafiilor Asociatiei Cresc torilor de Albiue din R. S. Romania.Consideratil privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor pe teritorjui judetului Teleorman fn anul 1976 Pentru polenizarea culturilor _agri- cole entomofile pe teritoriul judefului Teleorman in anul 1976 au fost depla- sate succesiv la mai multe culturi, aproximativ 33000 familii de albine din judejul Teleorman, 6 800 familii de albine din judejul Arges, 5000 familii de albine din judeul Vilcea si 700 fa- milii de albine din judetul Hunedoara. Familiile de albine folosite la poleniza~ rea culturilor agricole entomofile au fost deplasate la 600 ha rapifi de toamna, 530 ha livezi, 600 ha plante aromatice si medicinale si aproximativ 35 000 ha floarea-soarelui. Incheierea _contractelor de polenizare intre apicultori si cultivator nu a fost posibila dat find faptul ci pe de o parte unitatile cultivatoare nu au avut inse in plan sumele necesare platii iar pe de alt parte apicul- tori urmarese in primul rind realiza- rea de productii de miere cit mai mari, producti a céror valoare intree cu mult valoarea incasatd pentru poleni- zare, in condi{ii meteorologice favora- bile. In condifiile in care intr-un an nor- mal se sconteazi pe o productie de 20 kg micre marfai/familia de albine la culesul de la floarea-soarelui, apiculto- rul evité incheierea contractului de po- lenizare, pentru ca in cazul calamitarii culesului de nectar la lanul unde se deplaseazi, sd aiba posibilitatea sd-si mute stupina la un alt lan, unde secre- tia de nectar este normald. Aceasta cu atit mai mult cu cit in condifiile jude- tului Teleorman, se cunose frecvent cazuri cind la dou’ lanuri de floarea- soarelui aflate la o distanja relativ micé — de 10 km unul fata de altul — secrefia de nectar este cu totul diferita mergind de la foarte abundenta la unul Vv. ARSU Secretarul Filialel A.C.A. Jud, Teleormaa din lanuri pind la foarte slabé sau total absent’ la altul. Aceasta cauzi obiectiva, demonstrata in practic ani de-a_ rindul, creeazi in mijlocul apicultorilor o rejinere mare fa(i de posibilitatea incheierii de con- tracte pentru polenizarea culturilor agricole entomofile. Culesul de nectar de Ja rapita de toamna asigurd in perioada 1—30 apri- lie un foarte bun cules de intre{inere primavara timpuriu, chiar in pofida vremii foarte schimbatoare din aceasti perioada, declangind o dezvoltare _ra- pidi a familiilor de albine, facindu-le apte pentru valorificarea potentialului nectarifer al saleimului I. Degi la aceasta cultura se urmareste de ciitre apicultori dezvoltarea familiilor de albine in vederea valorificarii cule- sului de la salcim I si numai in condi- {ii cu totul favorabile objinerii de pro- ductii de miere, nici la aceasta cul- turd apicultorii nu incheie contracte de polenizare. Aceasta deoarece supra- fetele find mici apicultorul se mulfu- megte sA obfind un loc in pastoral la acest cules, mulumindu-se numai cu dezvoltarea timpurie a familiilor de al- bine, renuntind la plata polenizarii, chiar daca aceasta este destul de avan- tajoasd. Pe de alt& parte, unitatile cul- tivatoare cunoscind interesul apiculto- rilor, nu sint interesate sd incheie con- tracte de polenizare, stiind cd apicul- torii sint interesafi si vind la acest cu- les si far a pretinde plata polenizarii, Asa s-a facut ca, in primavara anului 1976, la culesul de la rapité s-a_ajuns la o incdredturd de 40—50 familii/ha. ‘Acelasi fenomen se intimpla si la cule- sul de la plantele aromate si medici- 17nale. Acesie culturi cuprinzind supra- fete mici si asigurind un cules bun de intretinere in perioada’ dintre salcim si floarea-soarelui, mentinind familiile de albine in activitate, nu trezeste intere- sul apicultorilor pentru incheierea de contracte, iar unitatile cultivatoare nu sint interesate pentrn a incheia aseme- nea contracte. Dat fiind suprafetele mici pe care se cultiva aceste plante s-a ajuns si aici la o incdreatura destul de mare (25—30 familii/ha), Cu toate acestea s-a creat insi o lega- turé de intrajutorare permanenta intre apicultori si unitatile cultivatoare. Astfel, nu rare sint cazurile cind unita- tile cultivatoare, interesate fiind pen- tru polenizarea acestor culturi renunta total la tratamentele fitosanitare in timpul polenizarii. In aceste conditii apicultorii beneficiaza de cele mai convenabile vetre pentru amplasarea stupilor, dar numai rareori beneficiaza gratuit de mijloace de transport sau de aprovizionarea cu apa. Corelarea intereselor apicultorilor cu cele ale cultivatorilor in spiritul Ordi- nului nr. 159/1974 se realizeaz& ins& in bune conditiuni la polenizarea lanuri- lor de lucerna si trifoi pentru simin{a. Filiala A.C.A. jud. Teleorman in co- laborare cu Trustul LLA.S. Teleorman a trecut in anul 1976 la organizarea polenizarii pe bazd de contract a la~ nurilor de lucerna ale LA.S.-urilor din cadrul Trustului LAS. Teleorman. Lipsa de experienté in aceasta privinta sia ‘spus insA cuvintul. Astfel la LAS, Dobrotesti, Rosiorii de Vede, Blejesti Schela si Alexandria, la o -su- prafati de 220 ha lucerna pentru sa- mint coasa a Il-a, s-au deplasat pen- tru polenizare 1980 familii de albine asigurindu-se o incarcdtura de 9 fa- milii/ha. Lanurile acestor LAS.-uri au fost amplasate in apropierea lanurilor de floarea-soarelui, fapt ce a determi- nat pe apicultori si incheie contracte de polenizare, constienti fiind c& in asemenea condifii vor fi asigurati si cu culesul de nectar de la lanurile de 18 floarea-soarelui ‘aflate in celor de lucerna, Dat fiind faptul cd lucerna a inflorit in acelasi timp cu floarea-soarelui, al- bina a vizitat intens lanurile de floa- rea-soarelui, care avind 0 secretie mult mai abundenté de nectar au determi- nat albinele s4 neglijeze total lanurile de lucerna. Urmare acestui fenomen, polenizarea de lucerna a fost slaba, objinindu-se pro- ductii doar de 15—40 kg saminta/ha Situatia a fost insd cu totul alta in ca- zul LA.S. Toporul si LA.S. Alexandria, ita{i la care suprafetele de lucernd pentru sdminté au fost lasate pentru a fi polenizate la coasa I-a. Aceste uni- t&fi au ldsat pentru polenizare la coasa T-a o suprafaté de 15 ha lucerni la care au fost deplasate 1250 familii de albine, revenind 'o incdrcatura de 10 familii albine/ha. La lanul 1.4.8. To- porul, familiile de albine au fost aduse in lan cind procentul de inflorire a 1 nului era de 15%, iar la lanul LA.S. Alexandria familiile de albine au fost introduse cind lanul ajunsese la o in- florire de 50—600/s. Dupa recoltare, productia obtinuta Ja LAS. Toporul a fost dubla fat de pro- ductia planificaté in conditii de ne- selectionare a seminjei, iar la LAS Alexandria s-a obfinut 50%/, din pro- ductia planificata in condifii de condi- tionare a semintei. Desi in cazul acestor doud LA. lanurile de lucerna pentru séminjé au fost lsate pentru polenizare la co: I-a, contrar normelor agrotehnice re- comandate pentru cultura, prezentind © crestere abundenta a masei vegeta- tive, rezultatele polenizarii in compa- rafie cu celdlalt caz sint incomparabil mai bune. De aici se poate observa cu _usurinti c&, in acest caz, corelatia dintre efor- tul financiar al’ cultivatorului si ve- nitul realizat de apicultor este echita- bila. Cu toate insuccesele inregistrate in a- ceasta actiune in cursul anului 1976, apropiereaTrustul LA.S. si A.C.A. Teleorman, avind ca bazA experienfa anului 1976 a hotdrit ca, in anul 1977, si se pole- nizeze cu ajutorul albinelor cel putin 50%. din suprafata de lucerna pentru séminta, din totalul suprafetei culti- vate de toate LA.S. din cadrul trustu- lui judefean Pentru inregistrarea unor succese mult mai mari decit cele obtinute in anul 1976 s-a hotarit ca cel putin 75% din totalul suprafetei planificate sd fie oprité pentru polenizare la coasa I-a. In aceste conditii lucerna va inflori in perioada dintre salcim si floarea-soa~ relui, perioadd cind albinele sint li site de alt cules de nectar din natur si, neavind alta posibilitate de cules s fie nevoite s& viziteze floarea de lu- cerna, asigurindu-se astfel in mod cert, un grad corespunzator de polenizare a lanurilor de lucerné pentru saminta. Familiile de albine vor trebui insi de- plasate in lan cu 2—3 zile inainte de a se declansa infloritul, spre a se asi- gura in acest fel vizitarea tuturor flo- rilor din cadrul inflorescentei. Urméarind continuarea experien{ei in- cepute in anul 1976 si acumularea de noi date privind o polenizare eficienta, 259% din supfarata planificata a fi po- lenizata cu ajutorul albinelor, va fi 1i- saté pentru polenizare la coasa a Il-a, urmirindu-se ins ca lanurile sd fie amplasate cit mai departe de alte cul- turi agricole entomofile concurente. ‘Trustul LA.S. si A.C.A. ‘Teleorman ba- zindu-se pe experienta acumulatA in anul 1976 si intensificindu-si eforturile isi exprima speranja cd, actiunea. de polenizare a lanurilor de lucerna ale LAS-urilor din cuprinsul judetului va fi organizaté in anul 1977 la un nivel calitativ superior si cd rezultatele ob- {inute vor fi cel pufin aproape de cele scontate, rasplatind in acest fel efor- turile depuse in acest scop. Orientarea si amplasarea stupinelor pentru culesul de Ja floarea-soarelui \L COJANU (Oteereti eeneerenter eel stupinelor pentru culesul de la floarea- soarelui reprezinté o conditie hoté toare in asigurarea unor productii de miere sporiti de la familiile de albine si polenizarii eficiente a florii-soarelui. Adeseori, in indelungata mea experien- {4 de peste 30 de ani, de cind ma ocup cu cresterea albinelor, am avut nu o data prilejul si intilnese situafii in care, diversi apicultori, ce n-au respec- tat normele clementare de orientare si amplasare a stupinelor la aceste cule- suri, sd fie nevoiti si le mute chiar in timpul culesilui intens, pierzind in felul acesta zile bune si chiar parte din albinele culegatoare. De aceea consi- der cd, pentru a obtine faré necazuri productii mari de miere la culesul de la floarea-soarelui, condifia principald este ca ined inaintea deplasarii stupi- nei, s& ne orientém cit mai judicios asupra pozifiei lanului de floarea-soa- relui, stabilind, totodaté, cit mai corect, locul unde vom amplasa stu- pina, astiel incit si evitim vecinata- tea drumurilor intens circulate de oameni si animale, sau interpunerea acestora intre lanul de floarea-soarelui si locul de amplasare a stupinci. In afara de faptul ca riscam pierderea Jegétoarelor, care in asemenea situa- sint foarte mult lovite de traficul rutier, daci nu respectim aceste nor- me elementare, albinele pot intepa putind determina astfel grave acci- dente de circulatie. Intr-adevar, amplasarea corecta a stu- pinei este adeseori in zilele noastre 0 problema spinoasé pentru apicultori, deoarece rareori se mai gasesc in pre- zent liziere unde si putem amplasa in voie stupinele, culturile fiind deosebit de compacte in conditiile intensive in 19Stupina autorului la culesul de Ia floarea- soarelui care se desfasoara agricultura in tara noastra. Cu toate acestea mai rémin goluri in lanurile de seménaturi si acestea a- deseori, spre multumirea apicultorilor, in jurul fintinilor, avind astfel asigu- ratd si vecinatatea apei de care albi- nele au atita nevoie De asemenea prezenta cumpenei finti- nei este in aceste locuri deosebit de prefioasa, ea constituind un valoros punct de reper pentru albinele cule- gatoare. O constatare ce prezinté interes am facut anul trecut la stupina mea, care a fost amplasatd la marginea unui lan de floarea-soarelui, La capatul acestui lan, dar pe un plan lateral se gisea situat un alt lan ce prezenta o intir- 100 fig., 50 tab.) ziere la inflorire de circa 8 zile. Intre aceste dou& lanuri fusese cultivaté o sold cu griu, atunci miriste. In mod normal albinele mele ar fi trebuit sA treac’ pe deasupra miristii pentru ca s& ajungd in linie dreapta, Ia cel de-al doilea lan de floarea-soa- relui, situat lateral. Cu toate acestea ins am observat cu surprindere cA al- binele faceau un ocol in forma de ,,L*, pe deasupra lanurilor de floarea-soa- relui, fard a zbura pe deasupra mi- ristii, Acest lucru m-a uimit, fapt ce m-a determinat sa cercetez cauza pen- tru care albinele faceau acest ocol. Am stabilit astfel ci, datorité administra- rii de erbicide gi ingrasaminte pe lanul de griu, ramasitele acestora, sub influ- enfa razelor solare, solul find nisipos, poluau aerul, pentru care motiv albi- nele ocoleau miristea. Intr-adevar ipoteza mea a fost confir- mata odaté cu cdderea primei_ploi, care, spalind terenul, a permis ca al- nele — incepind chiar din cea de-a doua zi — si-si modifice traiectoria de zbor, scurtindu-si_astfel_drumul prin traversarea miristii de griu. NR, Rugiim apicultorii care vor fi in situafii similare celei descrise de aulor si ne co- munice si ei observatiile lor privind com- portarea albinelor. RECENT AU APARUT DE SUB TIPAR: * * *: CERCETARI NOI IN APITERAPIE. AL DOILEA SIMPOZION INTER- NATIONAL DE APITERAPIE, edit. APIMONDIA, Bucuresti, 1977 (316 p, Nujdin, AS. si Vinogradov, V. P.: BAZELE APICULTURII, edit. APIMONDIA, Bucuresti, 1977 (210 p., 62 fig. 4 pl. color, 23 tab) REUMATISM, edit. APIMONDIA, Bucuresti, 1977, (104 p.) Jarvis, D, C.; MIEREA $I ALTE PRODUSE NATURALE IN SLUJBA SA- Crile se gasesc spre vinzare numci in magazinele de desfacere a pro- duselor apicole. Le TT aes et ee \ \ \ . \ \ \ . \ i Jarvis, D. C.: PRODUSELE APICOLE $I ALTE REMEDII NATURALE IN , \ , \ , \ , \ . a 5 \ \ \ \ \ \ NATATIOMULUI, edit. APIMONDIA, Bucuresti, 1976, (continuare de tiraj). \ RA OM rut, \ ‘ \ »HRISCA M, MOREANU € unoscuté gi sub numele de griu negru, grit 1ataresc, tatarca (Fagopyrum — sagitta- tum), aceasté plant era foarte mult cultivati prin intreaga Moldova, pind la introducerea in ‘cultura a porumbului. Este o planté cu o tulping rmuroasd, asem&ndtoare ra- pitei si cu o floare ale cdrei petale albe dau og aspect de 0 deosebi sete. Insmintarea ei se poate face cu succes in orice luni din primévara si pind in toamnd si merge bine pe toate tere- nurile de cultura. Infloritul incepe la circa 35 zile de la rasdrire si se pre- lungeste timp de circa 40 zile, durata intregii vegetatii find de aproximativ 50—60 zile. D& 0 recolta in boabe intre circa 1000 kg pe — teren simplu §i pind la 2000 kg pe teren ingragat. Datorité timpului scurt pind 1a matu- rizare, hrigca se _preteazd foarte bine in cultura dubla, dupa recoltarea griului_or- zului, ovazului, astfel ca in- florirea ei coincide _tocmai cto perioadi de timp cind albinele nu mai gasese se- m&nturi cu plante melifere, ceea ce contribuie nespus de mult la dezvoltarea cresterii puictului, scutind pe stupari de o munca dificilé ca hra- nirea stimulenté cu sirop de zahar, precum si cheltuieli pentru procurarea acestuia, Nu numai dezvoltarea popu- lafiei_ familiilor de _albine profité de acest nectar, ci si completarea proviziilor de hrana pentru jernat. Pentru agronomi este necesar ca hrigea si fie trecuté in planul de cultura pentru orice eventualitate cici aceasté ce- reali d& productie de boabe si atunci cind apar_dife- Tite calamitafi in. semanaturi, Aceasta fiindc& planta ajunge la maturitate in timpul cel mai scurt, Sem&naté dupa ridicarea p joaselor impreuné cu facelia si sparceta da un nutref fu- rajer foarte bun, in hrana de fara a vitelor, fara si mai vorbim de nectarul colectat de albine intr-un timp cind plantele nectarifere sint pe sfirgite. Hrigea veprezinta deci o mare sursi de nectar pentru albine si boabe pentru consumul oa- menilor gi a celorlalte vietul- toare. Metoda simpli de incarcare si descarcare a stupilor in pastoral 1. SOMESAN SS opsritul pastoral reclama un plus de efort din partea apicultorilor, atit pentru pregiitirea stupilor cit si_pen- tru incdrearea si descdircarea din mij- loacele cu care sint transportati, Daca pregitirea lor se poate face din timp, pe indelete, inchiderea stupilor, incar- carea, descdrcarea si deschiderea lor trebuie facute in cel mai scurt timp posibil, ceea ce reclamA o munci sus- finuta, continua si — de ce si nu re- cunoastem — destul de obositoare, mai ales pentru apicultorii virstnici. In dorinfa de a-mi usura pe cit posi- bil munca in timpul executarii acestor operatii, am obfinut unele rezultate pozitive pe care doresc sé le imparta- sesc si celor interesafi. Fara si modific cu nimic _utilajele uzuale de incdrcare si descdrcare a stupilor in mijloacele de transport fo- losite curent, am reusit si-mi ugurez munca doar printr-o mai bund orga- nizare a modului de executare a aces- tor operatii. Este stiut cA pentru efectuarea opera- tiilor de incdrcare-descircare, folosind oricare dintre utilajele cunoscute, sint necesari cel putin doi oameni, iar fara folosirea unei macarale sau a unui plan inclinat practic sint necesari cel pufin 4 oameni. 21De aceea, in scopul ugurarii muncii la efectuarea acestor operatii si a redu- cerii numaruluj de muncitori, am fo- losit un plan inclinat — pe care l-am format din parti ale cabanei — si o targa apicolé cu gheare si opritori Suportul podelei pentru cine are ca- bana tip A.C.A. sau orice alt tip de cabana cu podea formata din doua pa- nouri, se poate face cu doua grinzi din Jemn de esenfa tare, lungi de 3,50— 4,00 m, prevazute eventual cu cirlige de fixare, iar la mijloc cu un pop ce poate fi mobil sau prins in balama. Intrucit am constatat ci targile obis- nuite din scindura, pinzd, chingi, etc. sint practice, necesitind mult timp, pentru asezarea stupului pe targa si neasigurind stabilitatea acestuia, mai ales cind este vertical sau este purtat pe teren denivelat, am adaptat o targa apicold cu gheare de ofel. Aceasta tar- ga, desi cu ani in urma a fost popularizata in revista, nu este totusi cunoscuta si utilizaté pe m&sura avan- tajelor ce le prezinté. Se compune din doua bare din lemn de tei, sau din alta esenfé usoard dar rezistenta, rotunjite si finisate la capete pentru a putea fi prinse usor cu mina (fig. 1). Ghearele sint confectionate din ofel rotund (nu fier beton) cu diametrul de 10 mm, VEDERE DE sus ‘BRAT Dg oTL cu wel ‘St CHARA Seat Fig. 1. Targa cu gheare. Detalii pentru un singur brat (Dimensiunile sint date pentru stupul multietajat) 22 prelucrate la cald in unghi de 90°, bra- jul lung de 35 cm terminat in’ inel, iar bra(ul mic de 10 cm si terminat cu un virf ascufit de 1 cm, intors ca o gheara in sus pe directia bratului lung Ghearele sint prinse cite douad de fi care bara cu cite o bardfard din fier de balot si un surub de 2 cm cu dia- metrul de 8 mm, la o distanti mai micé cu 10 om ca latura stupului fo- losit si_in mod egal faté de capetele barei. Pe fata interioard a barelor de lemn, la distante egale fata de capete si cu o toleranté de 1 cm in plus fata de latura stupului, sint fixate, cu clei si cuie, la tangenta cu stupul, cite doi opritori din lemn, grosi de circa 2 cm, Acestea asigura stabilitatea stu- pului pe targa in pozifie verticald chiar daca stupul este multietajat, nu este prins de jos decit cu o singura gheara, sau daca este purtat pe un teren deni- velat, Cu ajutorul planului inclinat si al acestei targi, incdrcarea si descdrca- rea se pot face numai de catre 2 0: meni in timpul cel mai scurt. De ase- menea, la executarea acestor operatii stupii nu sint ridicati cu mina, decit pentru a fi Stivuiti in vehicul. Restul operafiilor de prindere si transportare de pe terén in vehicul si invers, se fac numai prin manipularea corecta a t&r- gii, prin rotirea ghearelor spre corp la prindere, si invers la asezarea stupu- lui, manevre ce se pot invafa si exe- cuta pe loc de citre oricine. Dupa increarea stupilor im mijlocul de transport se inliturd podeaua, se scot lateralele si se asazi acestea intre peretele autovehicului si stupi, iar po- deaua deasupra, legindu-se bine. La descarcare se procedeazA invers. Acest fel de munci in efectuarea operatiilor de fncarcare si descdrcare este mai ra- pid, mai ieftin si mai odihnitor chiar si decit atunci cind se foloseste ma- caraua sau planul inclinat cu. cérucior, cazuri in care sint necesari trei sau patru oameni in loc de doiADAPTAREA RAMELOR CU DIMENSI- UNILE 435%300 MM PENTRU A FI FOLOSITE LA STUPUL MULTIETAJAT Ing. R. LUNGU Asoclatia Cresestorlior de Aibine din RS, Romania TAM cctivitates apicolé viitoare in fara noastré va fi indisolubil legaté de fo- losirea in practicl a stupilor verticali si in special a celor multietajati. Apicultorii si mai ales cei ‘incepatori cumparé familii de albine de la filia- lele Asociatiei Crescatorilor de Albine care sint intrefinute in majoritatea ca- zurilor in stupi orizontali avind ra- mele standardizate de la acest tip de stupi. Operatia de transformare a_ramelor este mai bine sd se facd primavara, la inceputul lunii aprilie, sau toamna, la inceputul lunii septembrie. Apicultorii trebuie si pregateascd o masa de lucru, un mic ferastrau, un cutit, un ciocan, cuie de dimensiuni mici (pentru sipcile inferioare ale ramelor), stupi multieta- jati pe cite un corp si sipei inferioare ale ramelor de dimensiunea 435x230 mm. Stupul orizontal la care se incepe ope- ratia se muta la circa 1 m gi in locul lui se pune stupul multietajat. Se scutur& albina si se taie mai inti 2 rame de la margine care se intro- duc in stupul ME. Ramele cu miere, pasturd si albine din stupul orizontal, se iau pe rind, se con- troleazé (ca matca si fie mutatd cu mina) se scuturé de albine in stupul multietajat, apoi se taie la dimensiu- nile 435X230 mm, ale ramei STAS multietajat. Sirma ramasa libera (dupa tdierea fagurelui cu a 5-a sirma de la ramele STAS orizontal) se prinde intr- un cui (finta) (fig. 1 — B. 1) Sipca inferioara a ramelor de la stupii orizontali este aplicaté in exteriorul parfilor laterale ale ramelor asa cum se poate observa in sectiunile din fi- gura 1. In vederea executdrii rapide a cy Fig. 1 — Rama 435X300 mm : 1, 2, 3 — cule (inte) ; AB — loci de secflonare a ramel y Fig. 2. — Rama 495X210 mm adaptat pentru _folo- sire la stupul muftietajat ; 1 — cuie (yimte) operatiei, se aplicd imediat sipca in- ferioaré gata pregétiti la dimensiunea care se bate foarte usor in cuie in in- teriorul partilor laterale ale ramelor (fig. 2 si sectiunea din fig. 2) Resturile de faguri ramasi dupa taiere se topese; unele portiuni de faguri ta- iate au si puiet, insd aceasta pierdere se recupereazi repede prin exploatarea familiilor de albine in stupul multieta- jat. Sipcile inferioare de la ramele stupu- lui orizontal se pot pastra si folosi ul- terior. Operatiunea descrisé am facut-o ajutat de un apicultor in stupina proprie cit in alte stupini, reusind s& transform ramele de la 15—20 familii pe 10 rame fiecare, in 10 ore. 23CAUZE CARE CONDUC LA APARITIA $1 RASPINDIREA BOLILOR ALBINELOR S tuparitul modern a contribuit in mare masuré la dezvoltarea apiculturii, Ja inmultirea familiilor de albine, Ia ri- dicarea productivitatii acestora, dar nu a reusit sa creeze toate conditiile ne- cesare mentinerii sanatatii lor. Albinele ca si celelalte vietuitoare su- pericare ale planetei noastre sint supuse permanent atacului factorilor biologici de agresie (virusuri, bacterii, mucegaiuri, protozoare, acarieni, insecte parazite) care se dezvolta si invadeazé larvele si albinele adulte, sau chiar ambele ca- tegorii concomitent, in momente de mi- nora rezistenta. Acest atac determina o patologie extrem de complicaté si di- versa, care se soldeaza de foarte multe ori cu pierderi mari de albine si grave prejudicii economice. Bolile albinelor sint intretinute in pro- portii ingrijoratoare, datorita urmdtoa- relor conditii create de apicultor si acti- vitatea umand in genere. Factorii care permanentizeazé si extind bolile albinelor sint urmatorii : 1. Marile aglomeréri de familii de al- bine pe teritorii restrinse. Concentrarea apiculturii in stupine mari sau foarte mari are avantajul industria- lizarii procesului de exploatare, al ope- ratiunilor de intretinere in flux, dar tot- odaté, dacd nu se vegheazi in mod foarte atent asupra mentinerii conditiilor de igien@ in stupi, exist@ intotdeaun marele pericol al aparifiei si réspindir rapide a bolilor. 2. Deplasarile la mari distante, foarte necesare in practica stupéritului pasto- ral, dar cu efective insuficient controlate privind existenta bolilor. Stupdritul pastoral se impune cao ne cesitate de prim ordin in practica api cola, dar aceasta de multe ori creeazé 24 Dr. M. MARIN Institutul de cercetari pentru apteulturé situatii patologice datorité urmétorilor factori : a) nerespectarea tuturor normelor de carantina pentru stupinele cu boli intec- tioase sau boli parazitare de invazie ; b) deplasarea unor familii de albine in- suficient tratate sau cu boli cronice, fara semne clinice (nosemoza cronicé, varoa- toza incipienta nediagnosticaté, acara- piozd) ; c) insuficienja adGpatorilor si adaparea albinelor din surse de apd aglomerate de albine gi insalubre ; d) stressul de transport si de extragere a intregii productii de miere care creaza © perioadé critica de dezechilibru fizio- logic, de obicei dupa marile culesuri intervenind un gol de productie ; e) aparitia furtisagului. 3, Igiena insuficienté prin pastrarea in stupi, vreme indelungaté, a fagurilor vechi, in marea majoritate a lor purta- tori de microbi. Este suficient s4 aratam ca sporii agen- tului etiologic al locei americane (Ba- cillus larvae) trdieste foarte multi ani pe faguri, cd sporii de mucegaiuri si de nosema supravietuiesc de la un an la altul si sé aratam c& in familii_bol- nave sau insanatosite, acestia se gasesc in numar de miliarde, ca sé ne dam seama de gravitatea lipsei de igiend. 4. Alimentatia deficitaré cantitativ si ca- litativ, reprezinté unul din factorii favo- rizanti_ de seama ai aparitiei si perma- nentizarii bolilor. Albinele au nevoie de o alimentatie echilibrataé, naturalé (miere de buna ca- litate, polen), care sd le asigure inte- gritatea tuturor functiilor. Nutritia lor perioade indelungate de timp numai cu sifop de zahGr fara asigurarea polenu- lui necesar, creeazd puternice dezechi-libre proteice si vitaminice, care favori- zeazé dezvoltarea bolilor contagioase (nosemozé, amibiozé, puiet varos). 5. Umiditatea excesiva din stupii neari- sifi i neigienici, creeaza conditii favora- bile de dezvoltare a mucegaiurilor si nosemozei, 6. Manevrele neglijente ale apicultoru- lui, conduc la raspindirea bolii in stu- pind prin trecerea fagurilor cu hrana sau cu puiet bolnav de la o familie la alta, prin introducerea fagurilor goi ne- dezinfectafi. Tot apicultorul difuzeaza@ boala prin in- termediul periei si a miinilor murdare. 7. Neglijarea dezinfectiei_stupilor sic fagurilor, conduce in mod sigur la per- manentizarea unor boli sub forma cro- nic, sau la reaparitia bolii in anul ur- mator (loca europeand, loca americana, puiet varos si nosemoza). abel dies a 8. Réspindirea bolilor prin nerespecta- rea masurilor prevazute de legea sani- tar-veterinard. Respectarea acestora nu este numai o obligatie dar este si o problema de eticd din partea apiculto- rilor. Toti apicultorii trebuie sa stie ca este obligatorie cresterea si intretinerea albinelor in conditii optime de alimen- tatie si igiend, tratarea albinelor cind sint bolnave conform instructiunilor si respectarea mésurilor de carantina. Nerespectarea acestor prevederi din ne- glijent@ sau rea-vointé trebuie aspru pedepsité, pentru ca se aduc grave prejudicii apicultorilor ce se ocupa te- meinic de ingrijirea albinelor si apicul- turii in general. Inldturarea tuturor acestor cauze ce conduc la aparitia si raspindirea boli lor, conduce la realizarea unei apiculturi moderne si rentabile. SEDINTA LARGITA A COMITETULUI EXECUTIV A.C.A, La sfirsitul lunit aprilie ac. s-au desfi- surat la Constanta luerdirile sedintei iargite @ Comitetului Executiv al Asociatiel Crescd- torilor de Albine din RS. Romdnia. La aceasté manifestare prezidatd de pre- sedintele asociatiei prof. dr. ing, V. HAR- NAJ, au participat: ing. N. Foti, prof. Paiu, dr. ing. Albinel Harnaj, vicepresedinti, ing. ‘Eugen Mérza, secretar, membri ai C mitetului Executiv, invitati’ si reprezentanti ai LC.A, Combinatului apicol, ai_filialelor judefene’ pe fard, apicultori din jud. Con- stanpa, Analizind realizdrile obfinute in anul 1976, Comitetul Executiv a acordat o mare atenfie si_lipsurilor semnalate in activitatea orga- nizafiei noastre. Au fost evidentiate cu ceasti ocazie acti- Vitatea depust pentru cresterea numérului Jamiliilor de albine, pentru cresterea pro- ducfiei apicole st pentru imbunatdfirea ac- tivitdit de contractare si nchizifionare a unor produse apicole. Totodaté au fost stabilite jaloanele activi- tifii_organizatorice, teknice si economice menite si asigure’ realizarea si depiisirea sarcinilor de plan pentru acest an. Din discusiile purtate s-a desprins necesi- tatea intensificarii acfiunilor de ridicare a cunostingelor apicultorilor, de diversificare a@ formelor de invifdminé apicol, de atra- informatii gere a tineretului pentru practicarea api- culturii, de folosire a unor metode moderne pentru obfinerea unor cantitdfi sporite de miere si de diversificare a productiei api- cole cu accent pe producerea propolisului, pasturii, iptigorului de matei si veninului de albine Un accent deosebit s-a pus pe producerea si folosirea celor mai moderne utilaje si pe imbunittdtinea catitdpii unor utilaje reali- zate de citre Combinatul apicol. Totodatd, s-ou luat méasuri pentru generalizarea in productie intr-o mdasura mai mare a stupilor verticali $i in special a stupilor multietajafi, cunoscute fiind calitdfile deosebite ale aces- tul Executiv a analizat in continuarea lucrarilor activitatea filialet A.C.A. jud. Con- stanfa, care este una dintre filialele fruntaye pe fard. Cu aceasté ocazie ing. Cl. Oorain presedintele filialei, a informat Comitetul Executiv A.C.A, astipra metodelor folosite in scopul obfinerit realizdrilor tehnice si eco- nomice ale filialei, Totodatd, au fost prezen- tate greutdfile intimpinate si mijloacele prin care acestea au fost inléturate. Momentul festiv al tucriritor desfaisurat de aceasté daid in fafa unui mare numar de Fig. 1 — Participanti Ja gedinta Comitetulul Exe~ wutly A.C.A, de la ConstantaFig. 2 — Membrit Comiowlu! Executiv sl pne- ‘sedinjii fillalelor premiate apicultori din judeful Constanta si membri ai cercului apicol scolar al Liceului agro- industrial Palas-Constanfa i-a constituit pre- zentdrea de ciitre prof. dr. ing. V. Harnaj @ rezultatelor obfinute de filialele A.C.A. judefene 1a concursul republicat pentru ob- tinerea titlului de ,filiald fruntasd pe fara”. Ca urmare a analizirit rezultatelor tehnice si economice obfinute de filiale in anul 1976, conform reguamentului acestui concurs, Co- mitetul Executiv a acordat urmitoarele di- plome si distincfit : —ocul I si Cupa de aur — filialet A.C.A. judet Mfov si municipiul Bucuresti ; —looul M si Cupa de argint —' fitialet A.C.A. judef Constanta ; —locui III si Cupa de bronze — filialet ALC.A, judet Galati. Pregedinfii celor trei filiale, dr. ing. Albinel Harnaj, ing. Cl. Ocrain si N. Chiru, au mulfumit in numele apicultorilor din jude- fele respective, angajindu-se sd obfind re- zultate $i mai bune in acest an. Cu ocazia vizitei facute de citre membrii Comitetului Executiv la micro-ferma apicolé gcolard a Liceului agro-industrial Palas- Constanfa, elevul M. Stoian secretarul or- ganizatiei’ U.T.C. si-a exprimat in cuvinte pline de ciildura satisfacfia de a avea in mijlocul tinerilor apicultori pe prof. dr. ing, V. HARNAJ presedintele Asociafiei Crescttorilor de Albine si al APIMONDIA, altituri de colaboratorii sai cei mai apropiafi, angajindu-se si continue Impreuna cu colegii sii tradifia apiculturil romanesti pe meleagu- tile dobrogene. In incheiere prof. dr. ing. V, HARNAJ a felicitat filiala A.C.A. judet Constanja pen- tru rezultatele obfinute urindu-le tuturar apicultorilor succese depline. APICULTORIT DIN VALENIT DE MUNTE IN AJUTORUL SINISTRATILOR Cercul apicol ordgenesc Valenii de Munte, judejul Prahova, a desfasurat in anul 1976 26 © rodnic& activitate propagandistic&, pentru ridicarea nivelului profesional al aniculto- rilor si cresterea_productivitajii familiilor de albine din zon. Eficienta actiunilor in- treprinse se oglindeste in depasirea cu 34000 lei a planului de desfacere (plan : 350 000 ; realizat_ 384000’, achizitionarea a 26,6 tone miere, fa}i de 25 tone planificate, in urma antrenarii si sprijinirii apicultorilor de a ex- tinde practicarea stuparitului pastoral si alte realizari, Comitetul acestui cere apicol ne-a informat c& apicultorii prezenti la adunarea gene- alé de dare de scama asupra activitayii des- fagurate in anul trecut, au hotarit 5A. de- pund in contul omeniei peste 200 kg miere din productia din acest an, pentru ajutora- rea sinistrafiilor, victime ale cutremurului din martie ac. DIN EFECTELE CURATIVE ALE PROPO- LISULUISIA ALTOR PRODUSE APICOLE Apicultorul Dionisie Ghifd din Pitesti, Ca- lea Bucuresti, bole 34, scara C, apart. 2, ne informeazd asupra citorva rezultate curati- ve ale propolisului, experimentate personat sub observaie medicalé, 1, Suferind de peste 10 ani de un papilom, cu un diametru de‘ 3 mm, (ca un strugure in miniaturd) situat intre ochiul si urechea din partea dreapté a capului, de care nu putea scdpa cu toate tratamentele medicale clasice aplicate, a reusit sé se vindece total dupa 20 de zile, aplicind o solufie de pro- polis 30%. a Periodic ti revenea o exemi care nu dis- ea decit dupa 6 luni de tratamente me- Gicinale. Uliima dati a scdipat. definitio de exemi in citeva zile, folosind o solufie de propolis. 3. Suferind de peste 24 de ani de un ulcer duodenal, a reusit si se vindece, urmind timp de 6 luni un tratamen cu propolis, po- len ,pisturd, miere si ldptisor de: mated, 4, Contractind in urma unei riceli_o puter- nici sinuzitd s-a vindecat de ea in citeva zile, mestecind zilnic timp de cite 10 minute, miere amestecaté cu faguri provenifi din descipicire inghijind ceara spre deosebire de indicafia doctorului Jarvis de a nu o inghifi. 5. Sofia sa suferind de un inceput de catar la ochi, care nu ceda la tratamentul me- dicamentos aplicat, s-a vindecat in 3 zile cu ajutorul wnei pomezi de propolis 20 . N.R. Daci unii dintre cititorii nostri su- ferinzi ar dori si aplice tratamentele citate mai sus, recomandim ca acest lucru si nu se faci decit pe bazi de indicafii si sub supraveghere medical.VALOAREA DIETETICA A POLENULUI ‘Sub acest titlu a apirut recent in editura ‘APIMONDIA, ,,Raportul de expertizd asupra polenului ca’ alient dietetic’ intocmit de prof. Rémy CHAUVIN de la Universitatea Sorbona-Franta i ,,Recomandarite mediculut dr. Slegmund Schmidt din R. F, Germania*. Temele prezentate trateazd riguros stiintific problemele privind conditionarea si verifi- carea polenului folosit ca aliment dietetic si, de ascmenea, date privind compozi si actiunea fiziologica asupra organismului. Autorii au efectuat studii aprofundate asu- pra efectului fiziologic si clinic al polenului si in special al celui recoltat de albine. Astizi, cind produsele apicole si apiterapia au inceput s4 intereseze tot mai mult atit pe specialisti eit si pe consumatori, lucra- rea ,Valoarea dicteticd a polenului" vine in intimpinarea lor cu multe si prefioase date stiintifice verificate in laboratoare si clinici, facind recomandari si in ce priveste consu- mul de polen gi efectele lui in diferite afec- fiuni, atunci cind este folosit rational, in regimuri speciale, prescrise de medici de specialitate. Lucrarea se giseste spre vinzare fn toate magazinele apicole si centrele de aprovizionare si desfacere ale filialelor ju- detene ale organizatiei noastre. VARIETATI DESPRE ALBINE Sub acest titlu a apdrut in revista francezi wAbeilles et Fleurs" un articol. al_colabora- torului nostru din Franfa D, Triandafil, care de peste cincizeci de ani — de pe cind era inci student al facultatii de biologie a Sorbonei — s-a interesat de viata albinelor, pe care le-a urmarit in mica sa stupind din grddina casei sale. Cu meticuloaitatea cercetétorulut el s-a aple- cat adeseori peste multe cdrfi ce tratau des- pre albine, ceea ce o face si de data aceasta, analizind doud cirfi apicole aparute conco- mitent, — una in Franfa $i alta in Romdnia. Este vorba de ctirfile ,,Les abeilles et moi" (Albinele si eu) de prof. R. CHAUVIN si }Stupiritul nou", de C. L. HRISTEA. ;Umila mea intenfie — serie autorul arti- Colului — nu este ca st prezint pe cei doi savanti cititorilor nostri, si cu atit mai pu- yin sale cint laude de care ei n-au nevoie inet de mult. Luerdrile lor sint documen- tarii care nu trebuie sd lipseasci din nici o biblictecd, si in special din bidliotecile sta- fiunilor de cercetari apicole, unde ele vor putea fi consultate zeci de ani, chiar si a- tunci cind not nu vom mat fi, constituind puncte de plecare pentru studiile ce se vor mai face, pentru o mai bund cunoastere a al- Dinelor. ‘Ambii autori ne dau de gindit a- deseori ct ceea ce stim despre albine e prea pufin fafa de ceea ce nu stim. Albinele isi pdistreazd incé tainele lor !* IMPORTANT PENTRU APICULTORI Intrucit_s-a constatat c& numerosi apicultor — in ciuda repetatelor popularizari a acte- lor normative in vigoare cu privire la apé- rarea sdnatafii albinelor — nu procedeazi legal si nici nu se adreseaz& organclor lo- cale care au datoria sd-i sprijine in aseme- nea cazuri, reamintim urmatoarele : Imediat ce s-a constatat intowicarea fami- liilor de albine, apicultorii in cauzd trebuie sé faci cunoscut — tn seris — acest Iucru medicului veterinar de circumscripfie. Aces- ta este singurul in masurd si are sarcina de @ convoca comisia constatatoare (alcdtuita din medicul veterinar, inginerul sau tehni- cianul de la centrul de protectia plantelor, un delegat al Consiliului popular, un dele- gat al unititii agricole care a efectuat stro- pirea si un delegat de la filiala A.C.A. ju- defeana sau cercul apicol local), pentru eva- luarea pagubelor si intoomirea ‘actelor, fara de care nu se pot solicita si primi despagu- biri pe baza procesului verbal intocmit de comisie. De asemenca facem cunoseut c& la filialele judefene ACC.A, si cercurile apicole se gi- sese de vinzare broguri cu legislatia apicola in vigoare, in cadrul c&rora se aflé si in- structiuni privind apararea sAnatatii albine- nelor in cazuri de intoxicatil, UN NOU MAGAZIN APICOL LA SINATA In centrul orasului Sinaia a fost inaugurat festiv un modern niagazin apicol. Bine apro- vizionat cu toati gama de produse reali- zate in cadrul Combinatului apicol Bucu- resti, magazinul a fost vizitat incd din pri- mele ore de un numeros public care a salu- tat ca deosebit de binevenita inifiativa Aso- ciafiei Crescittorilor de Albine din R. S. Ro- mania sia Filialei A.C.A, jud. Prahova de a deschide acest magazin 1a Sinaia, centru turistic internagional. Aspect’ de la inaugurarea festiv’ a noului magazin apicol din Sinaia 27_ DIN ACTIVITATEA APIMONDIA SOLIDARITATEA INTERNATIONALA A APICULTORILOR DIN INTREAGA LUME FATA DE APICULTORI DIN ROMANIA, AFECTATI DE SEISMUL DIN 4 MARTIE 1977 Dupa dezastrul seismic din 4 martie a.c, care a produs in Roménia incalculabile pie deri materiale si multe victime omenesti, numeroase_asociatii de apiculturd, membre ale APIMONDIA, conducdtori ai ‘unor or- ganizatii si intreprinderi apicole internatio- nale, precum si apicultori din intreaga lume, sical manifestat sentimentele lor de com- pasiune pentru victimele cutremurului, care a afectat si apicultura {ari noastre, expri- mindu-si, in acelasi timp, solidaritatea cu actiunea’ mobilizatoare intreprinsa pentru inlaturarea urmelor_acestui _cataclism, La sediul APIMONDIA de la Roma, la sediul Institutului International de Tehno- logie si Economie Apicolé din Bucuresti si la sediul Asociatiel Crescdtorilor de Albine s-au primit numeroase telegrame, scrisori_ gi apeluri telefonice de exprimare a solidarita{ii umane si de intelegere a suferin{elor care s-au abiitut asupra poporului roman ca ur- mare a calamitatii din 4 martie a.c. Conducerea, Institutului_ de Tehnologie si Economie Apicolé al APIMONDIA din Bucu- resti, animaté de spiritul de solidaritate umana caracteristic apicultorilor din lumea intreaga, a contribuit la efortul unanim depus pentru ‘alinarea stferintelor _cataclismului, varsind in contul 1000 de la Banca Romana de Comert Exterior 5000 dolari S.U.A., 3000 ruble si 100000 lei, Federajia International a Asociatiilor de Apiculturé APIMONDIA, prin secretarul sdu general Dr. S. CANNAMELA, transmitind apicultorilor din Romania compasiunea tu- turor acelora care apartin mari familia apicultorilor romani, se oferd sé intervind pentru ajutorarea concreté a_apicultorilor rom4ni, solicitind s4 se comunice Federatici care sint ajutoarele de necesitate deosebita, De asemenea, Federafia Apicultorilor Tta- lieni, prin presedintele ei M. FERRETTI, anunta Asociatia Crescétorilor de Albine din RS, Romania cé doreste si ofere la 2 tineri apicultori rom4ni, care au fost in mod de- osebit loviti de cataclismul seismic, un stagiu de doua luni in Italia, pe linga unele ferme apicole industrializate, in scopul de a-gi aprofunda si perfectiona cunostintele asupra celor mai moderne sisteme de practicare a apiculturii. Manifestind acelagi_ sentiment de intrajuto- rare, pregedintele Uniunii Nationale de Api- cultura din Franta, J. P. BONIMOND, a initiat si a deschis prin revista ,La revue frangaise d'apiculture" o subscriptie, rugind 28 si-i fie transmise care sint necesitafile noastre. Scrisori de cald& compasiune fati de api- cultorii din Romania, afectati de seism, ma- nifestind dragostea si solidaritatea profunda& ce uneste crescétorii de albine din intreaga jume in cadrul Federatiei Internationale a Asociafiilor de Apiculturé, APIMONDIA, s-au mai primit din: Anglia de la R. BARNES, membru de onoare al APTMON- DIA, Eva CRANE, director la Asociafia In- ternationala. de Cercetari Apicole, S. A. RYDER, si R. F. STOCKWIN, apicultori ; Argentina de la L. G. CORNEJO, membr. al Comisiei permanente de patologie apicola a APIMONDIA; Australia de la K. L. DOULL si K. A. SCHELLER, presedintele si respectiv_secretarul Comitetului de orga- nizare a celui de-al XXVI-lea Congres In- ternational de Apiculturé de la Adelaide ; Austria de la A. TROPPER, pregednitele Asociatiei apicultorilor din Austria; Bra- zilia de la J. P. BIJOS, apicultor ; Canada de la J. SAINE, membra in grupa’de lucru a Comisiei permanente de tehnologie si uti- laj apicol al APIMONDIA, G, F. TOWN- SEND, presedintele Comisiei permanente de tehnologie gi economie apicoli a APIMON- DIA si seful Catedrei de ecologie de la Universitatea Guelph, Ontario si firma ROSANI laboratoare ; Ecuador de la Amba- sada Ecuadorului din Romania prin G. P. CRESPO, insircinatul cu afaceri; Finlanda de la A. I, AARNIO si K. KOIVULEHTO, presedintele si respectiv secretarul Asocia- fie apicultorilor finlandezi SUME; Franta de la Nora BAUDENSPERGER, membra de onoare APIMONDIA, M. GOLLET, apicultor, P, LAVIE, directorul Institutului’ de cerce- tari apicole Montfavet, M. LECOMPTE, seful Departamentului de hidrologie continentaia, A. REGARD, presedintele F.N.O.S.A.D., M. ROUSSEAU, ' progedintele_Comisiei _perma- nente de patologie apicoli a APIMONDIA si M, VERNET, directorul Rafinariei de ceara J. Vernet; R.P.G. de la F. GNADINGER, presedintele Asociatiei_apicultorilor din R.FG., STEFANIE KAESER, F, RUTTNER, directorul Institutului_ de ‘apicultura din Oberursel, B. TALPAY, directorul Institu- tului de cercetare a mierii din Bremen gi firma comercial de apiculturé Erwin Hagen ; RDG. de la A. PFUTZNER, apicultor } Israel, de la N, YEKUTIBLI, de la Directia apiculturd din Ministerul Agriculturii, Aso- ciatia apicultorilor din Israel si D! YE- HUDAY, firma ,GALLIL"; Italia de la T. MERONI, profesor de apicultura la Institu- tul de tehnicd industrialé, Milano, D. MORI, apicultor si Maria Adelaide VECCHI, pro fesor la Institutul national de zootehnie dinBologna; Olanda de la L. R. J. van RAP- PARD, ‘decanul_membrilor de onoare ai APIMONDIA; Peru de la A. PERIETO, presedintele ‘Asociafiei apicultorilor _peru- vieni; Polonia de la L. BORNUS, directorul Institutulul de pomicultura, sectia_apicul- turé din Pulawy ; Spaniade la L.C. BRAVO, si F. L, NAVARO, pregedintele si respectiv Secrétarul general al Sindicatului national de zootehnie si J. TARREGA, membru al Comi- siei de cenzori a APIMONDIA ; $.U.A, de la C. A, DIVELBISS, apicultor si Livia STAN- LEY VEINTRAUB ; Tureia de la M. TURK- MEN ; Ungaria de la S. KOCSIS, pregedintele Cooperativei ,,Hungaronektar" Budapesta si U.RSS. de la V. A, PBDROV, si P. 1. PRIADKA, apicultori, precum si alti nu- merosi apicultori din stréindtate. Asociatia Crescitorilor de Albine din R.S. RomAnia mulfumeste pe aceasti cale tuturor apicultorilor, federatiilor, asociafiflor, orga- nizatiilor si'intreprinderilor apicole din fn- treaga lume pentru ajutoarele materiale ofe- rite, scrisorile, telegramele si apelurile tele- fonice prin care si-au manifestat in una mitate sentimentele de solidaritate cu api- cultorii roméni afectati de puternicul seism din 4 martie 1977. SIMPOZION APIMONDIA PRIVIND MIE- REA CA PRODUS NATURAL Bologna — Italia, 1977 Intre 25—27 januarie 1977 s-4 desfaigurat la Bologna — Italia in organizarea Federatiei apicultorilor italieni in colaborare cu Comi- sia permanenté de tehnologie si utilaj apicol si Institutul national de apiculturi din Bo- logna, un simpozion cu tema ,,Recomanddri practice asupra unor criterii tehnologice si stlinfifice pentru garantarea integritifii na- turale a mieri“. DOCU a ise Wake OT Tae er Ga Din partea conducerii APIMONDIA a des- chis simpozionul, dr. S. Cannamela, secre- tar general. In cadrul simpozionului s-au prezentat ur- matoarele lucrri: producerea si extractia mierii (Girotti A; Piana G. ; Porrini D; Van- gelisti G. — Italia); rezuitate obfinute cu un dispozitiv de deshidratare a mierii (Mar- leto F.; Piton P, — Italia); mierea austra- liana pe piata mondiald (Langridge D. F. — Australia) ; lichifierea, pasteurizarea si_cris- talizarea dirijatd a mierli (Gonnet M. — Franta) ; corespondenta caracteristicilor mie- rii_ cu prevederile Codex Alimentarius (Ja~ chimowicz Th. — Austria); enzimele din miere gi inactivarea lor prin incdlzire si depozitare (Ivanov T. — Bulgaria); unele caracteristici ale lui Saccharomices rouxii i posibilitatile de dezvoltare in miere a spe- ciei (Grazia L.; Zambonelli C, — Itali aspectul _,calitate“ in tehnologia mierii (Rousseau M.— Franta) ; depozitarea si amba- Jarea mierii (Duisberg H. — R.F.G.); metoda amelioraté de dozare a zaharurilor din mie- re prin cromatografie in faza gazoas& (Pour- tallier J.; Rognone C. — Franfa) ; recipiente pentru. vinzarea mierii cu aménuntul (Sie~ genthaler V. — Elvetia) ; observatii recento ‘asupra micrii din comer} fn Italia (Ambro- zio D, M., Ricciardelli D’ Albore G. — Italia) ; evolufia instalatiilor industriale pentru con- difionarea mierii (Harnaj A, C, — Romania) ; caracteristicile fizico-chimice ale mierii de salcim din Piemonte (Paletta Paola, Manino A, — Italia); extractorul cu tambur rotativ (Leporatti E.'— Ttalia). Simpozionul s-a incheiat cu vizite de docu- mentare la firma ,,Lega", Muzeul interna- fional al ceramicii $i Institutul national de apiculturi, Lucrdrile simpozionului sin in curs de tipitire la 1LTE.A. APIMONDIA. COU Ta ae ad Redactat de Institutul International de Tehnologie si Economle Apicola al Apimondia — Bucuresti REZUMATE ALE COMUNICARILOR PRE- ZENTATE LA SIMPOZIONUL CU TEMA »RECOMANDARI PRACTICE ASUPRA 'UNOR CRITERIL TEHNOLOGICE $I STIIN- JIFICE PENTRU GARANTAREA INTEGRI- TAJM NATURALE A MIERII Evolufia instalatiilor industriale pentru con- difionarea mierii A. HARNAJ — Roménia Procesul: de conditionare a mierii are func- tia de a echilibra bilantul intre cantita- tea de miere mereu mai mare destinata pietii organizate si diversificarea cererilor de’ ase- Menea crescinde ale consumatorilor, In general din momentul extragerii mierii la apicultor pind la inceperea conditionarii trece un timp suficient de lung in care mie- rea se poate cristaliza partial sau total In trecut ca si astazi in intreprinderile mi lichefierea_mierfi se face introducind va- sele cu miere in bain marie la o tempe- raturé de 45—50°C procedeu greoi care nu elimin& riscul_unei suprainedlziri si a_cres- teri procentului de HMF (hidroximetilfur- furol). In prezent in marile intreprinderi speciali- zate vasele cu miere se introduc in camera de prelichefiere unde stau cca. 48 ore. Ca- merele ati o capacitate de inmagazinare de 5—20 tone ermetic Inchjse, inc&lzite la 35— 2940° cu aeroterme sau calorifere cu apd calda. © prima componentd a linici de conditio- nare este camera de golire a vaselor si li- chefiere totala a mierii, compusi din 2 com- partimenie cu pere{i dubli si termoizolati. In- calzirea se face cu aeroterme controlate automat prin termocuple. Dimensiunile unei asemenea camere pentru butoaie avind 0 ca- pacitate de 3000 kg sint: indltimea 2735 mm, latimea 2450 mm si lungimea 4550 mm’; diametrul tubului de evacuare a mierii de 50 mm. Dup& camera de golire urmeaza un rezervor compensator la intrarea cdruia se ‘pot monta 1 sau 2 filtre de sité metalicd pentru a refine impuritafile grosiere. Urmeazi in continuare bazinele decantoru- Tui in care se face o prima limpezire a mierii: acestea au capacitati variabile, pe- retii dubli prin care circuld apa caldi si in interior perefi de dirijare a fluxului de mie- re in sus si in jos pentru a usura limpe- zirea acesteia, La iesirea din decantor mierea este supusd unei filtrari. Un filtru poate fi compus dintr-o serie de site metalice de finefe cres- cinda, din plastic sau chiar fesatura. Un fil- tru perfectionat este cel elaborat la Colegiul agricol din Ontario, Canada, la care mierea are acces prin centru gi iase radial, Se utilizeazi gi filtre din materiale porogse ca: sticla, ceramicd, cuarf. In general fil- trarea se face sub presiune, Pentru realizarea unor amestecuri in par- tide mari se folosese omogenizatoarele al- tuite din rezervoare cilindrice vertical dotate cu palefi de omogenizare la diferite nivele, Eliminarea eventualului plus de apa se face fn maturatoare, vase de depozitare asema- ntoare cu omogenizatoarele. © ultima fazd a procesului de condifionare este pasteurizarea mierii care asigura sta- bilitatea mierii lichide in timp si lipsa ei de organisme vii, ciuperci, Jevuri, ‘Temperatura de inciilzire este de 75° urmata de o racire rapidi la 25° dupa care se face imbutelie- rea. Circulatia mierii intre diferitele faze de tra- tament se face prin cédere liber’ dar mai bine prin circulatie forfata cu ajutorul pom- pelor speciale pentru lichid viscos. Recipiente pentru vinzarea cu aminuntul a mierii, Influen{a diferitelor ambalaje asu- pra modificirii confinutului de api al mierii in diferite condifii de depozitare U, SIEGENTHALER — Elvetia Mierea este o solutie suprasaturaté de mai multi hidrati de carbon si foarte higro- ; are si unii componenti aromatici foarte valabili si fermenti sensibili_la lu- mind, Aciditatea sa naturala atacd unele materiale din care sint confectionate amba- lajele. Pentru a indeplini cerinjele tehnice de vin- zare se cere ca ambalajele de desfacere s& satisfacd unele cerinte ale cumparatorilor ca: greutate usoara, pret scézut, suprafala de depozitare mica,’ rezistentd la’ socuri, s& asigure o durati de pistrare cit mai mare ‘a mierii, s& fie transparent si s& permité scoaterea fntregii cantitafi de micre chiar cristalizata. Din rezultatele obfinute de autor refinem c& cele mai bune ambalaje sint cele de sticla cu capac Omnia in care dup& 31 zile produsul a rémas neschimbat. Ambalajele de carton parafinat pastrate in mediu umed favorizeaz’ fermentarea produ- selor (miere). In mediul uscat provoaci o pierdere in greutate datoritd atit evapordrii apei eit si a unor componenti volatili. Mierea australian’ pe pia{a mondiali D, F. LANGRIDGE — Australia Australia a devenit in ultimii ani o tara mare producatoare si exportatoare de miere gi deci interesaté in a putea produce si livra miere de calitate corespunzitoare normelor internationale in vigoare. In cadrul elabordrii normei pentru miere (Codex alimentarius) producitorii australieni au cerut ca limita maxima pentru cenusd sd fie 0,6%/ pentru a permite mierii australiene 8A se incadreze in norme, lucru care s-a ac ceptat, Mieroa australiand are fn mod nor- mal un confinut mai mare in cenusa. Mierea australian se incadreazi in normele europene privind diastaza. Chiar gi cele care au un confinut scfizut in HMF, ceca ce ex- clude posibilitatea ca mierea s& fi fost su- pusd unui tratament termic. Dat find faptul c& ¢ foarte greu a diagnos- tica nosemoza autorul propune a se renunta la aceasté. mentiune in certificatele inter- nationale. Observatii noi asupra mierii comercializate D. AMBROZIO, M, RICCIARDELLI D’ALBORE — Italia Consiliul Piefei Comune a claborat o direc- tiva pentru a se armoniza legislatiile privind mierea in statele membre. Pind in prezent Italia nu s-a aldturat acestei directive. Ca urmare se poate presupune existenta nei situa{ii anormale pe piata italiana a mierii. Probele au fost recoltate dup cum — ur- meazi: 16 din Sicilia, 17 de la Cagliari, 20 de la Torino, 46 de la Milano, 8 de la Ve-nefia, 14 de la Firenze. Din totalul de 121 probe 52 au fost de import sau amestecuri, Probele au fost evaluate in conformitate cu reglementirile Pietii Comune i completate cu prevederile vest-germane in cazul expor- turilor. Rezultatele cercet&rilor au aratat urmatoa- rele : 96% din probe aveau declaratia de ori- gind geograficd care in 7% din caguri nu a fost real, La 54%. din probe originea bota- nied declarati nu corespundea cu cea decla- rat&. 5% din probe au avut un procent de umiditate mai mare de 21%; 10% aveau un indice diastazic sub 8, in timp ce 38¢/ atin- geau un nivel de HMF superior lui 40. In functie de normele vest-germane de concurs probele analizate se clasific& astfel : 15%) din probe nu sint clasificabile ; 12%. in prima 45% in clasa II si 30% in clasa «III. Examenul detaliat al preturilor la consum a aratat cA acesta este de 4300 Li/kg pentru mierea de import si 2400 Lt/kg pentru cea italiana. Tn coneluzie autorii arata : — mierea de import este prezenta pe. piata italiana in special in marile orage : calitatea produsului nu corespunde intotdeauna pre- tului ; mierca italiana este mai buna decit cca stréind dar nici la aceasta pretul nu cores- punde calilatii ; — probe de miere cu_ caracteristici _fizico- chimice necorespunzitoare sint destul de numeroase } — s-a constatat sporirea ponderii ambalaje- lor de sticla. Caracteristicile fizico-chimice si palinologice ale mierii de saleim din Piemont A, PATETTA, Paola FERRAZZI, A) MANINO — Italia Cereetrile s-au efectuat pe 10 probe de miere intre 15 mai si primele zile ale lui iunie, repartizate astfel pe ani si localitati ; 1—4 din anii 1972 si 1975 Torino; 5 Cuneo; 6 Novara ambele din 1973; 7 gi '8 Novara 1972 si 1974; 9 Asti 1974 si 10 Cunco 1974 Toate probele au fost de culoare galbuie deschis si se prezentau in stare Jichidd cu exceptia a trei care prezentau inceput de cristalizare. Procentul_ de umiditate a fost intre 15.4% si 17,8%. Continutul in cenuge scizut la fel si conductibilitatea _ electrica. Continutul in hidroximetitfurfurol a fost scdzut iar indicele diastazie intre 6,4—13% Compozitia glucidicé a avut procente ridi- cate pentru fructozd si scdzute pentru glu- glucoza. Zaharoza in procente variabile dar ridicate. Sorturile de miere analizate se inscriu in prevederile notmelor de calitate prevazute de FAO/OMS si regulamentul pietii comune ca sorturi de prima calitate. In ceea ce pri- veste spectrul polinie micrea examinata prin cele 10 probe nu diferé pregnant de cea din alte regiuni din Italia nordicé (Como, Varese) si prezenta analogii cu mierea de saleim din sudul Elvetiei si Palatinat. Produetia si extractia mierii A, GIROTTI, G. PIANA, D. PORRINI, G. VANGELISTI — Italia Autorii se referd in referatul lor la exploa- tarile apicole cu 100—300 stupi, frecvente in Italia si la stupul Dadant Blatt’ cu 10 sau 12 faguri in cuib. Pentru productia de miere fac urmatoarele recomandiiri: fagurii din magazine si fie noi si si nu se fi crescut puiet in ei pentru a nu transmite mierii. mirosul tipic de fa- gure vechi, La inceputul culesului sé nu se giseasci in magazine faguri cu polen sau miere cu arome diferite care ar deprecia produsul asteptat (exemplu, mierea de sal- cim). Pentru usurinta descdpacirii in maga- zin se lasé un fagure mai putin decit in cuib. Urdinigul se lasi larg deschis pentru a usura ventilatia si deci concentrarea nec- tarului. Mierea se extrage numai la maturizare com- pleti atunci cind fagurii sint cdpaciti__pe ambele fete, cel putin pe treimea superioara, sau dupa trecerea a citeva zile de la termi- narea culesuluj In condifii de stuparit pas- toral se poate extrage si mierea mai putin maturd cu condifia de a o trata corespunzi- tor dupa aceea. Pentru eliberarea fagurilor de albine se pre- fer jetul de aer in locul perierii fagurilor sau ‘izgonitorul de albine (fra repelenti). ‘Transportul fagurilor se face in magazine care se pot stivui pe palete in scopul meca- nizarii operafiilor ulterioare, Descdpdcirea se face si mecanic dar cel mai adesea cu cufitul manual. Bxtractia mierii se face cu centrifuai radiale si tangentiale cu turatia de 380—400/min. 1a cele radiale si 350/min. la cele tangen{iale. Se poate intimpla ca unele sorturi de miere sa aiba la recoltare un confinut de apa care s& depageascd limita de conservabilitate si in aceasta situatie este necesar a se lua ma- suri imediate de remediere. Scdderea _pro- centului de apa se poate face prin circularea fortaté a unui curent de aer cald gi uscat printre stivele de magazine cu faguri, Ca re- zultat umiditatea poate fi redusd ett 2—3% in 24 ore, Mierea extras poate fi concen- traté prin expunerea in straturi subliri la un curent de aer cald si uszat. Dupa extragere mierea se trece la limpezit operatie care se termina in 8 zile dupa care timp se trece in vasele de stocare. 81TIMPUL PROBABIL IN LUNA IULIE Luna iulie va fi mai calda decit_normal, cu. temperaturi medi cuprinse intre 24° in Cimpia Dunérii si 7° pe vir- furile Canpatilor, la 2500 m altitudine. Luna va fi foasd. i—6 IULIE, Vremea va fi usor nestatornicd, cu fnnorari partiale si unele’ intensificari locale de vint. Vor cédea ploi de scurta durat& dar mai ales averse insofite de fenomene clectrice. Temperatura, care va_creste accentuat la 4—5 julie, va_oscila noaptea intre 10° si 17°, iar ziua va urca intre 25° gi 32°. 7-8 IULIE, Vremea va fi frumoasa si calduroasa, cu cer mai mult senin, ‘Temperatura se va menfine la valori tro- picale in regiunea de cimpie. 9—12 IULIE. Vremea va de- veni instabild cu deosebire fn jumitatea de nord a farii si normal de plo- zona de munte, Cerul va fi variabil cu innorari_partiale mai ales dupa amiaza. Vor c&dea ploi locale si averse, ce vor fi insotite gi de citeva caderi de grindina, mai ales in partea de vest a farii. Temperatura se va menfine ridicata, 13—16 IULIE, O vreme fru- moasa si uscatd se va instala in toate tinuturile. ‘Tempera- turile vor fi caniculare in sud, unde valorile maxime vor atinge, pe alocuri si 38°, In Maramures si zona de munte temperatura va _urca pind la 31°, Ceru) va fi in- sorit, Unele averse cu feno- mene clectrice se vor inre- gistra in dupa amiezele de 15—16 fulie, mai ales in re- giunea montand, 17—18 IULIE, Din cauza unui front de ploi si averse, ce va patrunde in spatiul farii, se vor produce innorari mai ac- centuate si o scédere a tem- peraturii. 19~21 IULIE, Timpul se va incdlzi din nou, temperatura ureind fn Cimpia Dunarii pind la 36°. Cerul va fi mai mult senin la fnceput. apoi se va innora devenind fa- vorabil ploilor in partea de nord-vest_ a tari. 22-25 IULIE. Un val de aer umed si rece va determina un timp instabil cu innorari accentuate si cu ploi, ce vor cddea in toate tinuturile. Vintul va prezenta intensifi- cfri in nordul si estul tari, Temperatura va sclidea apre- ciabil. 26—28 IULIE, Vremea va de- veni din nou cald& si fru moas& cu inseninari persis- tente, Temperatura va urca in regiunea de ses pind la 36°; aici c&ldurile vor lua caracteristici caniculare. Citeva averse insolite de numeroase fenomene clectrice_se_ vor semnala, la 27 si 28 iulie, mai ales in zona de munte. 29-31 IULIE. Un front de ploi i averse, cu intensificdri de vint, va produce o rdcire a vremii, N. TOPOR INFLORIREA TEIULUI ALB (TILIA TO- MENTOSA) Dintre speciile forestiere, telul reprezint4 dupa saicim a doua specie meliferi importanté din fara hoastré. Infloreste in general la 20-24 zile dupa salcim gi spre deosebine de acesta telul furnizeazt un cules de dura mai lungé indeosebi in arbo- relele formate din douk sau mal multe spect. Speciite de tel care se intiinesc mai frecvent in Pdurile ‘noastre, tn ordinea succestunii infloririt lor sint : ‘telul cu frunza mare sau telul fluturesc (Miia plathyphylos) “care infloreste primal, ur- meaza ‘apol ia 10—45 zile telu! pucios sau’ telul cu frunza micé (Tilia cordata), iar la 18~21 zie dup& prima ‘specie infloreste feiul alb sau telul argintiu (Tilia tomentosa). Cea mai importants specie’ de tei, atit prin supra~ fata ce o ocupA in masive cit si prin potentlalul Sau necianifer tidicat este feliz ald.” Totodata avind in vodere cf teiul alb infloreste de obicel Intt-o perioadé cing timpul este mal calduros si mai stabilizat din punct de vedere termic sl ai Precipitajiilor, acesia asiguri frecvent culesurl mai bogate si de duratd mal lung, dectt celelaite specii amintite. INFLORIREA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS ANNUUS) Conditifie meteorologice favorabile din primavara acestul an, aul perils tasamintarea culturllor ae fioarea-soarelui “in condijii agrotehnice optime. poca de tnstiminjare a fost esalonati fn tunctle de zona $1 mersul vremil din acea periosda, 32 PROGNOZE Ca urmare rhsiritul si respeotiv nitmul de. den Youate din primele faze de vegetajie ale. tlorii- Soarehil au ‘evoluat cu wn avans fenologic de Citeva. zile, Luindu-se in considerajie prognoaa evolufiel timpulul In continuare se aprectazé cé inflorirea Ja floarea-soarelui ge va Inreaistra, in acest an, cu aproximativ o saptiming mai devreme fata de normal, Asifel, cea mal thnpurie Inflorire Se va produce in Oltenia qi jumatatea de sud a Munteniel, in jurul datel de “29 iunie. In cadcul acestor zone, in taport gl cu data seménatulul, fnflorirea se’ val inregietra gi cova’ mai devreme in sudul ‘si vestul Oltenéel $1 sudul Cimpiel Burnasulus, Analizindu-se condijiie meteorologice deosebite Gin. aeasti primavari rerulti ca” in acest an Tnflorirea lui se va produee cu aproximativ 0 saptiming mai tlmpuriu faja de norinal. In cetelalte. zone propril custuril florli-soaretut, in- slonitul se va dectansa in eontinuare dupa 20 sunie, in funefie de varletate sl data semanatulul, ‘Trebule sk se in in considerate ca in antl 3977 s-a Insiminjat pe supmadete insemnate, aliiturl de Solurlle $1 hibrizil cunoseujt ca: Record, Vniimk, Ramsun 's2 gi R83 st hibrizil noi, mai timpurii cai HS 90 $i HE 301, la cave producerea fazel de Inflorine $i respectiy ncoputul culesulul se va innegistra mat devrome cu 46 zile faifi de datele aratate mal sus, Aceste conditil creazd_ premisele realiziril in acest an a 1—2 culesuri. NAR, Articolul : ,,Sdlaj. Reatizari in diversificarea "productiel api- cole" pudlicat tn nr. 6 al revister noastre este scris’ de 1. OROS, Secretarul fillalel A.C.A. jud. SdlajContractati si predati MIEREA, CEARA 5! ALTE PRODUSE APICOLE numai prin centrele de aprovizionare si desfacere ale filialelor judetene ale Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania. De la acestea veti putea astfel incasa in numerar contravaloarea produselor predate si vA veti putea procura utilajele si produsele apicole de care aveti nevoie pentru dotarea tehnici si modernizarea stu- DE ZIUA COPILULUI oferiti copiilor dv.; TURTA DULCE SL NUGA CU MIERE produse cu valoare nutri- tiva superioaré, aroma si gust deosebite, datorité confinutului de miere, pinei dy. TEN DE CRIN? CU APIDERMIN! Produs al Combinatului apicol A.C.A. de vinzare in magazi- nele de desfacere a produselor apicole si in parfumeriile din intreaga tari. Nici o casa Nici o mas& fara HIDROMEL sec, demisec Bduturd tonicd pe gustul tuturor ob- tinutG prin fermentarea naturala a mierii de albine. Contine : vitamine, enzime si substanfe minerale! Taria alcoolica : 12° De vinzare numai la magozinele de detfa- jalelor ju- ale Asociatiel Crescatorilor de Al- Produselor apicole ale bine din Roménia. PRODUSELOR APICOLE, Apicultori! Dorifi si obfineti in stupina dv. productii sporite de miere, cearé si alte produse apicole? PROCURATI-VA PE BAZA DE COMENZI ANTICIPATE CU PLATA DE LA_CENTRELE DE APROVIZIONARE SI_DESFACERE ALE FILIALELOR A.C.A. JUDETENE : MATERIAL BIOLOGIC SELECTIONAT @ fami i de albine cu mitci selectionate ; © roiuri cu miitci selectionate ; © roiuri la pachet ; © mitci carpatine selectionate ! Dorifi s& primifi in anul 1978, cu re- gularitate revistele : APICULTURA IN ROMANIA MEHESZET ROMANIABAN? REINNOITI-VA ABONAMENTELE PENTRU ANUL VIITOR ! Costul unui abonament anual : lei 36 Abonamentele se primesc NUMAI prin cercurile apicole si centrele de aprovizionare si desfacere a produ- selor apicole din cadrul filialelor ACA. judetene | Indicafi corect si complet adresa exacta si codul localitatii | Verificati inscrierea corecté a adre- sei dv. de cdtre organul colector af abonamentelor !ae in_atelierele poligratice ale EDITURIL INSTITUTULUI INTERNATIONAL DE TEHNOLOGIE SI ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIEL ‘Bucuresti I, str. Pitar Mog nr. 20 3 lei ‘Taxele postale achitate conform aprobirii D.G.P.Tc. nr. 137/6493/1975.