Cntecul pasarilor

Doar o melodie ncntatoare?

REFLECTORUL ndepartat ncepe sa-si reverse lumina asupra coristilor mbracati impecab
il ca pentru spectacol, n momentul n care ei si ocupa locurile. Formati nca din frag
eda copilarie potrivit traditiei familiei, fiecare cnta cu entuziasm si dezinvolt
ura. Ctiva dintre ei par sa fie chiar maestri n arta improvizatiei, crend n mod spon
tan melodii noi.
Dar unde are loc acest spectacol? Nu, nu este vorba de vreuna dintre marile sali
de concerte ale lumii. Ci, mai exact, cortina de ntunecime a noptii se ridica pe
ntru a descoperi privirii o vasta multime de mici creaturi cu pene. Pasari cntato
are de toate felurile, de prin copaci, de pe garduri, de pe fire telefonice, si u
nesc vocile ntr-unul dintre cele mai ncntatoare coruri din lume. Trilurile, apogiat
urile, fluieratul si sunetele lor melodioase ntmpina cu un salut voios o noua zi.
nsa acestea nu sunt nicidecum simple sunete agreabile. Cntecul pasarilor este mult
mai mult dect ceea ce percepe urechea. Oare de ce cnta pasarile? Sa aiba cntecele
lor o semnificatie? Cum le nvata ele? Se ntmpla sa nvete si melodii noi?
Mesaje ascunse
Cele mai nsufletite serenade se fac auzite n revarsatul zorilor si la lasarea seri
i. Veti auzi, probabil, ndeosebi vocile barbatesti ale corului. Ele transmit un m
esaj dublu. Pentru alti masculi, acesta este un avertisment serios de a nu ncalca
hotarele teritoriului. Pentru femele, este o invitatie din partea unor cavaleri
buni de nsuratoare. Pasarile cntatoare au cntece cu specific regional, asemanator
diferitelor dialecte ale unei limbi. Un cntec nuptial cntat ntr-un anumit dialect v
a atrage numai femele care provin din aceeasi regiune cu cntaretul. n perioada de m
spectacol ntru
perechere se fac auzite cntecele cele mai energice si mai complexe
cucerirea doamnelor.
Prin cntecul sau, artistul le indica prietenilor si dusmanilor deopotriva locul n
care se afla. Din acest motiv, pasarile cu penajul colorat, precum si cele care
prefera spatiile deschise evita cu ntelepciune sa cnte ct le tine ciocul pentru a n
u atrage atentia nepoftitilor. n schimb, pasarile bine camuflate si cele care loc
uiesc n desisurile padurii pot cnta din toata inima, fara sa se teama ca vor fi de
scoperite.
Cteodata, ceea ce auziti s-ar putea sa nu fie adevaratul cntec al prietenilor nost
ri naripati, ci pur si simplu un scurt semnal care stabileste legatura ntre mascul
si femela sau care contribuie la mentinerea unitatii stolului. Ar putea fi si u
n semnal de alarma care anunta un pericol iminent, sau ar putea fi o chemare la
arme pentru a tabar asupra unei pisici sau asupra altui intrus. Pasarile se serve
sc de vocea lor pentru a-si comunica dispozitia daca sunt furioase, speriate sau
agitate sau pentru a face sa se stie daca sunt nca celibatari sau si-au gasit de
ja perechea.
Muzicieni de talent
Posibilitatile vocale ale pasarilor cntatoare sunt ntr-adevar remarcabile. Unele d
intre ele pot sa cnte trei sau patru note n acelasi timp. Altele pot produce pna la
80 de note pe secunda. Urechea omeneasca percepe aceste sunete ca pe o singura
nota continua, nsa pasarile, datorita auzului lor deosebit de sensibil, pot sa le
distinga.
Cercetatorii au dorit sa afle daca pasarile au ureche muzicala. Ar putea pasaril
e sa faca deosebire ntre o piesa muzicala pentru orga compusa de Bach si Sarbatoar
ea primaverii de Stravinski? Cercetatorii au antrenat patru porumbei sa loveasca
cu ciocul una dintre clapele care corespundeau celor doua discuri pentru a ident
ifica n mod corect compozitorul, dndu-le hrana drept recompensa. n scurta vreme, du
pa ce ascultau oricare dintre partile piesei de 20 de minute compuse de Bach, po
rumbeii puteau sa aleaga clapa corespunzatoare acesteia. Cu cteva exceptii, ei au
reusit sa faca o alegere corecta chiar si n cazul unor bucati muzicale apartinnd
unor compozitori ale caror stiluri sunt asemanatoare.
Unele dintre pasarile care traiesc la tropice sunt capabile sa compuna si sa cnte
n duet. Se pare ca masculul si femela exerseaza pna cnd creaza o compozitie origin
ala ce consta n fraze muzicale pe care le cnta alternativ sau raspunzndu-si unul ce
luilalt. Ei cnta cu o asemenea precizie, nct o ureche neexperimentata percepe un si
ngur cntec nentrerupt, ca si cum ar fi cntat de o singura pasare. Fiecare dintre ce
i doi poate sa cnte oricare dintre partidele bucatii muzicale sau o poate interpr

eta n ntregime solo n absenta partenerului sau. Dupa cte se pare, aceasta capacitate
extraordinara le permite pasarilor care traiesc n densele paduri tropicale sa-si
localizeze si sa-si identifice partenerul.
Compozitori si imitatori
Modul n care pasarile si nvata si si compun cntecele ramne un subiect de cercetare; un
lucru nsa este sigur: metodele de nvatare ntlnite n lumea pasarilor sunt multe si va
riate. Iata un exemplu:
La cintezoi, cntecul este, cel putin partial, imprimat n creier nca de la nastere.
Chiar daca este crescut complet izolat de celelalte pasari, cntecul lui, desi dif
erit de cel obisnuit, va avea totusi acelasi numar de note si aproximativ aceeas
i durata ca al celorlalti confrati ai sai. Cu toate acestea, pentru a corespunde
cntecului specific, el va trebui sa auda cntecul celorlalti cintezoi nainte de a a
junge la vrsta la care poate cnta el nsusi si sa-l auda din nou n primavara urmatoar
e. Apoi, asemenea unui cntaret profesionist dintre oameni, acest virtuoz cu pene
va trebui sa-si perfectioneze cntecul prin nenumarate exercitii, straduindu-se sa
-si armonizeze vocea-i tnara, din ce n ce mai mult, cu melodia imprimata n creierul
sau.
n cazul n care cintezoiul de Oregon (Junco hyemalis) nu va auzi cntecul propriu spe
ciei sale, si va compune singur cntecele. nsa odata ce aude cntecul clar si simplu a
l confratilor sai, va nceta sa mai inventeze si va ncepe sa cnte la fel ca ei. Ct de
spre cintezoiul de Arizona (Junco phaenotus), creativitatea sa va fi stimulata d
e auzirea cntecului unui cintezoiadult. El nu va imita ceea ce a auzit, ci se va s
imti ndemnat sa-si compuna propriul cntec.
Cea mai puternica dovada a faptului ca unele cntece sunt imprimate genetic este f
urnizata de familiile parazite . De exemplu, cucul si depune ouale n cuibul altor spe
cii de pasari care se comporta apoi ca parinti adoptivi. De unde stie puiul de c
uc, atunci cnd iese din ou, ca nu are aceeasi origine cu tatal sau adoptiv si ca
nu trebuie sa cnte la fel ca el? Cntecul sau specific este cu siguranta bine impri
mat n creierul cucului nca de la nastere.
Asadar, este evident faptul ca, n multe cazuri, cntecul pasarilor este programat g
enetic. Chiar daca o pasare nu nvata niciodata cntecul propriu speciei ei, ea nu v
a imita si nici nu va adopta pur si simplu cntecul altei specii de pasari. Unii c
ercetatori avanseaza ideea ca n creierul pasarii exista un model vag al cntecului
propriei specii si ca pasarea poate analiza cu atentie ceea ce aude si poate imi
ta melodia care seamana cel mai bine cu acest model.
Pasarile au ntr-adevar un creier extraordinar! Savantul Fernando Nottebohm a facu
t o descoperire uimitoare, si anume: ca creierul pasarilor cntatoare se compune d
in doua emisfere, dreapta si stnga, ca acestea ndeplinesc functii specifice si ca
o anumita zona a creierului este consacrata nvatarii cntecului. La canarul mascul n
plina crestere, suprafata acestei zone a creierului efectiv creste sau se micso
reaza n functie de necesitatea de a nvata noi melodii pentru perioada de mperechere
care urmeaza. Canarii ncearca sa cnte de timpuriu, nsa chiar si acesti maestri cnta
reti nu dobndesc statutul de profesionist dect la vrsta de opt sau noua luni.
Alte pasari cntatoare sunt specialiste n crearea de variatiuni pe o tema; ele adop
ta o melodie existenta si o prelucreaza sau schimba ordinea notelor sau partilor
ei. Acesti imitatori sunt fascinanti, mai ales cei care se folosesc de talentul
lor pentru a vorbi sau imita vocea omeneasca. Printre pasarile cntatoare imitatoar
e se numara pasarea lira din Australia, lacarul de mlastina si graurul din Europ
a si Icteria virens si sturzul zeflemitor din America de Nord. Acesta din urma p
oate poseda un repertoriu de zeci de cntece, inclusiv imitarea unei broaste si a
unui greiere. Este cu adevarat fascinant sa asculti cnd sturzul zeflemitor fluier
a un vesel potpuriu al clasicilor bine cunoscuti ai pasaretului.
De aceea, cnd aceste creaturi naripate si interpreteaza ncntatoarele melodii, nu va l
imitati numai la a le auzi, ci dovediti ca le apreciati ascultndu-le. Concertul d
e mine va ncepe dis-de-dimineata. l veti asculta?