PORTURILE MRII MEDITERANE

Siatuat ntre Europa, Africa i Asia, Marea Mediterana este a treia ca suprafa dintre
mrile Oceanului Atlantic. Suprafaa de 2 505 000 Km2, adncimea medie de 1 498 m,
adncimea maxim de 5 121 m i volumul apelor de 3 754 000 Km 3. Salinitatea sa este de
36-39 , fiind mai ridicat dect cea a Oceanului Planetar, care este de 35 .
rile riverane Mrii Mediterane sunt: Turcia, Siria, Liban, Israel, Egipt, Libia,
Tunisia, Algeria, Maroc, Spania, Franta, Principatul Monaco, Italia, Slovenia, Croa ia,
Bosnia-Heregovina, Iugoslavia, Albania i Grecia, iar rile insulare din Mediteran sunt
Malta i Cipru.
Marea Mediterana este mprit de Peninsula Italica i Insula Sicilia n dou bazine
mari:
1. Bazinul de Vest fac parte:
- Marea Iberica - dintre litoralul sudic al Spaniei i cel de nord al Marocului;
- Marea Balearelor ntre Insulele Baleare i rmurile estice ale Spaniei;
- Marea Galica situat la sud de rmurile Franei;
- Marea Liguric dintre litoralul nord-vestic al Italiei i Insula Corsica;
- Marea Tireniana ntre rmurile vestice ale Italiei si insulele Corsica, Sardinia i Sicilia
- Marea Sardiniei dintre tarmurile Algeriei i insulele sicilia i Baleare.
2.
Bazinul de Est al Mediteranei cuprinde urmtoarele bazine maritime:
- Marea Adriatica ntre rmurile Peninsulei Italice i coastele dalmate;
- Marea Ionica intre coastele sudice ale Italiei, Sicilia si coastele vestice ale Greciei fiind

delimitata la sud de paralela de 360 N;

- Marea Siciliei in partea de sud a Siciliei;
Marea Sirtelor, la sud de paralela de 360 N, delimitata la vest de coastele Tunisiei, la sud de
litoralul Libiei, iar la est de meridianul de 220 E;
- Marea Levantului ce ocupa toata partea rasariteana a bazinului.

Porturile Turciei
La Marea Egee, Turcia are urmtoarele porturi (de la N la S): Aliaga, Nemrut, Izmir i
Golluk.

La Marea Levantului porturile turcesti sunt (de la V la E):

- Gocek,
- Finike,
-Antalya,
-Mersin,
- Botas,
- Isdemir
- Iskenderun.
a) Portul Izmir este cel mai important port al Turciei din Marea Egee fiind vizitat anual
de circa 3 600 de nave.
Localizare: 38025 N; 27009 E. Este situat n Golful Izmir. n port pot fi operate nave
cu un pescaj maxim de 38 ft, iar n portul vechi operarea navelor este restricionat de
pescajul maxim admis (8 m) i lungimea maxim a navei (165 m). De asemenea, n Golful
Izmir pot opera tancuri petroliere, la terminalul de petrol, cu un pescaj maxim de 33 ft.
Danele portului, n numr de 22, ofer faciliti pentru operarea mrfurilor generale a
vracului uscat i navelor RO-RO , a containerelor i navelor RO-RO i a navelor de pasageri
(. Adncimile la dane sunt cuprinse ntre 7-13 m.
Pentru operarea mrfurilor danele sunt echipate cu mijloace moderne de
ncarcare/descarcare: o macara plutitoare de 100 tf, 2 instalatii de manipulare containere de 40
tf, 9 macarale de cheu de 3-15 tf, 14 macarale mobile de 6-30 tf, 22 trailere de 40 t, 7
transtainere de 40 tf si alte mijloace moderne care asigura manipularea operativa a
containerelor i a ncrcturii navelor RO-RO. Pentru cereale exista un siloz cu o capacitate
de 76 000 t, iar capacitatea de ncrcare-descrcare a cerealelor este de 2 500 - 3 000 t n 24
ore.
Pilotajul este obligatoriu, iar comandantul navei va transmite ETA cu 12 ore naintea
sosirii navei.
2

Remorcajul este obligatoriu pentu nave mai mari de 2 000 TRB.

b) Portul Mersin este unul din cele mai importante porturi ale Turciei la Marea
Mediterana.
Localizare: 36047 N; 34038 E. Este situat n Golful Mersin, pe coastele sudice ale
Turciei.
n port pot opera nave cu pescaj de pana la 12,5 m cu urmtoarele restricii:
-

navele cu pescajul mai mare de 9 m, ntre 16 decembrie i 15 martie;

navele cu pescajul mai mare de 9,5 m, ntre 16 martie i 15 decembrie;
tancurile petroliere cu pescajul mai mare de 12 m, ntre16 decembrie i 15 martie;
tancurile petroliere cu pescajul mai mare de 12,5 m, ntre 16 martie i 15
decembrie.

n port au prioritate navele militare, navele ce descarca alimente i pasagerele, iar in al doilea
rnd navele RO-RO i portcontainerele.
La danele portului pot opera nave vrachiere (vrac uscat), portcontainere, nave RO-RO,
iar la terminalul rafinriei ATAS pot opera tancuri petroliere cu un pescaj maxim de 14 m i
LOA de 299 m. Danele portului au adncimi cuprinse intre 6-12 m si lungimi de 40 - 480 m.
Portul are si 3 zone libere unde exista posibiliti de acostare a navelor (danele 22-24).
Facilitile de operare a mrfurilor sunt asigurate de echipamente moderne, printre
care se numr: o macara plutitoare de 60 tf, 5 macarale pentru manevrarea containerelor de
40 tf, 17 macarale de cheu de 3-35 tf, 18 macarale mobile de 5-25 tf, 13 transtainere de 40 tf,
43 trailere de 40 tf. Operarea containerelor este asigurat la 3 dane, la terminalul de containere
putnd acosta nave cu pescajul de pn la 9,5-11,5 m. Mrfurile n vrac pot fi operate cu o
rata de 2 400 t/h la ncarcare i 1 200 t/h la descrcare.
Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele, iar comandantul va transmite ETA cu 48
ore i 24 ore nainte de sosirea navei.
n ceea ce privete ancorajul navelor n rada, sunt stabilite zonele n care se interzice
ancorarea, pe care navele trebuie s le evite (vezi Guide to Port Entry).
Portul Mersin este vizitat anual de cca 3.000 nave.
3

ntre porturile turceti mai importante, situate la Marea Levantului se numr Portul Botas i
Portul Iskenderun.
Porturile Siriei
Porturile siriene sunt (de la N la S):
Borj Islam, Lattakia, Banias si Tartous.
a) Portul Lattakia este un port cu un ambitios program de extindere. Actualmente are
un trafic anual de circa 3 milioane tone marfuri.
Localizare: 3531 N; 3546 E.
Dispune de 8 dane unde pot fi operate nave RO-RO, portcontainere, nave de marfuri
generale (cargouri) si nave de pasageri. Ofera facilitati bune de operare a marfurilor. Cerealele
pot fi operate cu o rata de 150 t/h la incarcare si 200 t/h la descarcare.
b) Portul Banias este specializat pe traficul de petrol, fiind vizitat de circa170 nave pe an.
Localizare: 3514 N; 3556 E.
Dispune de 7 dane din care 6 sunt terminale petroliere unde pot opera nave (inclusiv LPG)
cu pescaje cuprinse intre 24 si 53 ft.
c) Portul Tartous este cel mai mare port sirian in care pot opera atat tancuri petroliere, cat
si nave pentru transportul altor categorii de marfuri (in special fosfati, sulfati etc).
Inregistreaza un trafic anual de circa 8 milioane t.
Localizare: 3453 N; 3545 E.
In port pot opera nave cu un pescaj maxim de 32 ft. ETA se transmite cu 72 ore si 24 ore
inainte de sosirea navei.
Porturile Spaniei
Principalele porturi spaniole din Mediterana sunt (de la S la N): Melilla, Ceuta
(ambele situate pe coastele Marocului), Algeciras, Malaga, Almeria, Cartagena, Alicante,
4

Valencia, Tarragona, Barcelona, Ibiza, Palma si Mahon (ultimele trei porturi fiind situate in
Insulele Baleare).
Prin traficul anual de marfuri se disting in mod deosebit porturile: Algeciras (40
milioane t), Tarragona (29 milioane t), Barcelona (18 milioane t) si Valencia (14 milioane t).
a) Portul Algeciras
Localizare: 36008 N; 05026V. Portul este situat la intrarea in Stramtoarea Gibraltar
(dinspre Mediterana) in Golful Algeciras. Este vizitat anual de peste 20000 nave, fiind si port
de tranzit.
Portul dispune de dane si terminale pentru operarea cargourilor, vrachierelor,
mineralierelor, petrolierelor, navelor ferry-boat, navelor RO-RO, portcontainerelor, cea mai
mare parte a terminalelor fiind specializate si dotate cu mijloace moderne de incarcaredescarcare.
Adancimile apei la principalele moluri (Isla Verde, Galera si Navio) este cuprinsa intre
6 si 16 m, iar la terminalul petrolier al rafinariei Gibraltar (C.E.P. S.A) sunt 5 dane cu
adancimi cuprinse intre 6 si 20 m. In port au acces nave fara restrictie de lungime si cu
pescajul maxim de 16 m, iar pentru petroliere de 60 ft.
Pentru buncherarea navelor sunt create facilitati bune la Digul de Nord si molul Isla
Verde, unde au acces nave cu pescaje de pana la 14 m.
Pilotajul este obligatoriu. Ancorajul este posibil in rada portului avand adancimi de
aproximativ 30 m, cu bune conditii de adapostire.
b) Portul Tarragona
Localizare: 41005 N; 01014 E. Portul este situat pe coastele de N-E ale Spaniei, la sud
de Barcelona. Are un trafic anual mai ridicat decat Portul Barcelona si este in continua in
dezvoltare.
Portul dispune de:
6 dane pentru nave RO-RO unde au acces nave cu pescaje cuprinse intre 6,5 si18 m;
5

7 platforme (terminale) pentru tancuri petroliere

2 platforme pentru lichide inflamabile
2 terminale pentru LPG
14 dane pentru marfuri generale
5 dane pentru marfuri in vrac s.a.
Pescajul maxim al navelor care pot opera in port este:
pentru vrachiere 18 m
pentru tancuri - la dana 18 m
- la geamandura 42,8 m pentru LPG 12 m.
Portul dispune de instalatii si mijloace de operare dintre cele mai moderne, cu
capacitati mari de incarcare-descarcare.
Pilotajul in port este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inaintea sosirii navei.
Adancimile in rada portului sunt cuprinse intre 16-30 m, iar fundul este cu nisip si mal,
fiind favorabil ancorajului.

Porturile Frantei

Principalele porturi franceze la Marea Mediterana sunt:

- Marsilia,
- Toulon,
- Nice,
- Ajaccio (Insula Corsica).
Portul Marsilia este cel mai mare port din Marea Mediterana, atat ca suprafata cat si ca
nivel al traficului anual care se ridica la peste 93 milioane t marfuri, din care: 65 milioane t
petrol si produse petroliere, 14 milioane t vrac solid, 3 milioane t vrac lichid, 11 milioane t
marfuri generale precum si 550 000 TEU marfuri containerizate.
Localizare: 43018 N; 05025 E. Este situat in partea de N-E a Golfului Lyon, pe coasta
de sud a regiunii Aix en Province, la gura de varsare a fluviului Rhne.
Intemeiat in secolul al VI-lea i.Hr de ionieni, Marsilia (denumit pe atunci Messalia) a
fost luat in stapanire de romani, iar in timpul cruciadelor a devenit punctul principal de
plecare a trupelor spre locurile sfinte. Eclipsat apoi de concurenta marilor porturi italiene
Genova si Venetia, Marsilia ramane in plan secundar pana in secolul al XVII-lea cand portul
reinvie odata cu comertul francez, pentru ca din secolul al XIX-lea sa se impuna din nou
printre marile porturi ale Mediteranei.
Imensul complex portuar Marsilia se compune din doua parti:
Vechiul Port (Portul de Est)
Portul de Vest (Bazinele de Vest) formate la randul sau din:
a)Porturile de Bouc, Lavera, Caronte, Etang-de-Berre, La Mede
b)Portul Fos incluzand si Port Saint Louis du Rhne.
Portul de Est (Old Port to Estaque) cuprinde 190 dane, din care 32 dane ofera posibilitati
pentru operarea navelor RO-RO. Alte dane specializate asigura operarea unei mari diversitati
de marfuri: vin (3 pompe cu rata de incarcare de 1 000 hl/h- vin vrac sau 150 t/h- vin

ambalat), fructe, vrac solid, vrac lichid, containere s.a. Un numar important de dane este
rezervat navelor de pasageri, iar altele reparatiilor navale.
Pescajul maxim al navelor care au acces in Portul de Est este de 14,5 m, dar pescajul la
cele 190 dane variaza intre 4,30 m si 14,50 m, majoritatea danelor pentru nave comerciale
avand adancimi mai mari de 7,70 m la cheu.
Bazinele de Vest dispun in mare majoritate de dane specializate pentru operarea diferitelor
produse industriale, petroliere si chimice, dar si a navelor RO-RO sau portcontainere.
Port de Bouc/Coronte are dane exclusiv rezervate operarii navelor comerciale (7 dane
pentru nave maritime si 2 dane pentu barje fluviale). Aici pot fi operate minereuri,
ingrasaminte (fosfati), vrac lichid (uleiuri vegetale si animale), masa lemnoasa, produse
chimice.
In acest port pot intra nave cu pescajul maxim de 9,14 m si LOA de 200 m.
Portul Lavera este specializat in operarea produselor petroliere si chimice, dispunand de
16 dane unde au acces nave cu pescajul maxim de 12,8 m si LOA de 275 m.
Porturile Etang de Berre si La Mede dispun de 5 dane specializate in operarea petrolului
rafinat si a produselor de rafinarie, avand terminale racordate la conducte de petrol si de
produse petroliere, apartinand companiei Shell France.
Accesul navelor in aceste porturi este conditionat de pescajul maxim admis de 7 m, LOA
de 160 m si de inaltimea maxima asupra nivelului apei de 21 m, intrucat navele sunt nevoite
sa treaca pe sub podul rutier si podul de cale ferata de peste Canalul Caronte.
Portul Foss are bazinele portuare dispuse inspre extremitatea vestica a complexului
portuar Marsilia. Bazinele portuare 2 si 3 ofera importante facilitati de operare a marfurilor:
pentru vrac (combustibili, minerale solide, minereuri) 5 dane din care 2 dane private;
pentru produse chimice destinate exportului 2 dane private
Portul Monaco (al Principatului autonom Monaco) este un port mic, cu un trafic mai
semnificativ doar la navele de pasageri.

Porturile Italiei
Principalele porturi italiene de la vest la est sunt:
Savona, Genova, La Spezia, Livorno, Napoli, Taranto, Ancona, Ravena, Venetia, Triest
si porturile insulare Palermo (pe Insula Sicilia cea mai mare insula din Marea
Mediterana) si Cagliari (pe Insula Sardinia).
Traficul anual de marfuri mai ridicat scoate in evidenta 4 poturi: Triest (46,6 milioane
t), Genova (43 milioane t), Venetia (25 milioane t) si Napoli (19 milioane t). Pe langa traficul
mare de marfuri, aceste porturi inregistreaza si un trafic important de turisti al navelor de
pasageri. Cel mai activ este portul Napoli, traficul anual de pasageri al acestui port fiind de
circa 2 500 000 pasageri.
a) Portul Triest
Localizare: 4539 N; 1345 E. Este situat in partea de N-E a Golfului Venetia, in Baia
Trieste.
Portul dispune de numeroase facilitati moderne pentru operarea celor mai diverse categorii
de marfuri si tipuri de nave, avand terminale specializate pentru tancuri petroliere,
mineraliere, cargouri, vrachiere, portcontainere, nave RO-RO.
Principalele terminale si dane specializate sunt:
terminalul pentru cereale si uleiuri vegetale, cu o capacitate de 30 000 t, avand 4 incarcatoare
pneumatice;
terminalele de carbuni si minerale vegetale (organice), la molul nr.5, pescaj maxim de 9,5 m,
cu o capacitate de 500 t/h;
dana pentru fructe si vegetale, cu o capacitate de refrigerare de 3.700 t;
terminalul de containere, cu o suprafata de 20 ha dotat cu 4 macarale pe sine de 42 tf;
terminale pentru marfuri generale, unde pot acosta nave cu pescajul maxim de 31 ft;
terminale pantru tancuri petroliere;
Transalpine Pipeline Terminal (SIOT) cu 4 dane unde au acces tancuri cu pescajul maxim de
16-16,5 m (52-54 ft);
New San Sabla Terminal, cu 2 dane pentru descarcarea a balastului murdar si de buncherare;
9

Dana Aquila pentru descarcarea titeiului, dar si pentru debalastare si buncherare;

Molul Old San Sabla, utilizat pentru nave mici.
In Portul Triest au acces navele ale caror dimensiuni maxime sunt:
tancuri petroliere: peste 1000 t, pescaj 54 ft, de 160.000 tdw (la dana 3 SIOT) si 215.000 tdw
(la dana 4 SIOT);
celelalte tipuri de nave, la molurile 1-7 in functie de adancimea apei din
bazinele portuare, pescaj maxim de 45 ft.
Pilotajul este obligatoriu pentru navele mai mari de 499 TRB. ETA se transmite cu 48 ore
inainte de sosirea navei. Rada portului ofera conditii bune de ancoraj.
b) Portul Genova este situat in partea de N a Golfului Genova.
Localizare: 4424 N; 0854 E.
Portul dispune de cele mai moderne facilitati de operare a navelor si marfurilor si ofera
numeroase servicii, dintre cele mai diverse.
Portul este format din:
bazinul portului vechi Bacino Porto Vechio in zona de N a portului care cuprinde, de
fapt, 11 bazine portuare, cu dane unde se opereaza, in principal, marfuri generale si diverse
alte marfuri, cu adancimi de 29-31 ft
bazinul Delle Grazie (la sud de bazinul portului vechi) in care sunt operate marfuri generale
si portcontainere, cu adancimi de 29-46 ft
bazinul Della Lanterna(la V de avanport) cu posibilitati de operare a navelor RO-RO, ferryboat, a vrachierelor(terminal pentru uleiuri minerale), cu adancimi de 20-36 ft
bazinul Di Sampierdarena, avand 3 moluri cu terminale de containere
si alte 4 moluri cu dane specializate unde pot fi operate diverse marfuri in vrac solid si lichid,
cu adancimi de 20-38 ft.
terminale petroliere la molurile A, B, C si D din Portul Multedo, situat la V de portul
principal, unde pot opera nave cu pescaje maxime de 36, 43, 46 ft
10

terminalul petrolier de geamandura (Single Buoy Mooring) unde pot opera tancuri cu un
pescaj maxim de 20 m, cu o capacitate de 270 000 tdw;
terminalul petrolier la platforma ancorata (Single Mooring Platform) unde pot opera tancuri
de orice pescaj, cu capacitate de 500 000 tdw.
Portul are un program ambitios de dezvoltare pentru construirea de terminale moderne
pentru portcontainere (5 dane), pentru nave RO-RO (250000 m 2), 8 dane pentru marfuri
generale (cu o capacitate de trafic de 3 milioane de t/an).
Pilotajul in port este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore si 12 ore inainte de sosirea
navei in port.
Portul Genova ofera posibilitati de reparatii de orice tip (corp nava, masini, aparatura si
instalatii de bord) si dispunde de un doc plutitor cu capacitatea de ridicare de 15 000 t si 7
docuri uscate (dimensiuni maxime-280 m x 40 m x 12,5 m, capacitate maxima 100 000 tdw ).
Portul Koper este singurul port al Sloveniei situat in partea de sud a Baii Trieste din
Golful Venetia. Traficul portuar este insa redus.
Porturile Croatiei
Principalele porturi ale Croatiei sunt (de la N la S) urmatoarele: Rijeka, Split, Ploce si
Dubrovnik, cel mai activ fiind Portul Ploce, cu un trafic anual de 4 milioane t.
Porturile Iugoslaviei
In urma razboiului din Iugoslavia, republicile Serbia si Muntenegru care au constituit
actuala Iugoslavie au pierdut o serie de porturi importante ale fostei federatii, in dauna
Croatiei.
Porturile Iugoslaviei sunt Zelenik si Bar, dar traficul de marfuri al acestora este redus.

Porturile Greciei
11

Cele mai importante porturi grecesti sunt:

-

Pireu,
Salonic,
Chalkis,
Pylos,
Volos,
Corfu,
Kavalla,
Iraklion (pe Insula Creta).

Dintre acestea se disting, prin traficul cel mai ridicat de marfuri, porturile Pireu
(10 milioane t) si Salonic (14,2 milioane t).
Portul Pireu
Localizare: 3757 N; 2338 E. Este situat in partea de N-E a Golfului Saronikos. Orasul
Pireu este situat in perimetrul Atenei, fiind considerat acum o suburbie a capitalei Greciei.
Importanta de prim rang a acestui port deriva nu numai din traficul ridicat pe care il
inregistreaza annual, ci si din rolul de port de tranzit datorita pozitiei strategice pe care o are
in Marea Mediterana, la intersectia unor rute comerciale ce leaga porturile mari din Marea
Neagra, Marea Egee si Marea Levantului cu alte porturi din Bazinul de Vest al Mediteranei
precum si dintre acesta si alte porturi ale lumii.
Portul Pireu ofera diverse facilitati pentru operarea diverselor tipuri de nave: RO-RO,
cargouri, vrachiere, mineraliere, portcontainere si tancuri petroliere. In port au acces nave cu
pescajul maxim de 36 ft in portul principal, de 38 ft in Baziunul Drapetzona si de 32 ft in
Portul Aghios Georgios.
Pilotajul este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inainte de sosirea navei. Portul Piure
ofera conditii avantajoase de buncherare si de debalastare, serviciile oferite pentru navele
aflate in tranzit fiind la preturi avantajoase.

Porturile Ciprului
Principalele porturi ale Ciprului sunt: Limassol, cu un trafic anual de circa 4,5
milioane t , Larnaca cu 1,5 milioane t anual si Famagusta.

12

In Portul Limassol, situat pe coasta de sud a Insulei Cipru, in Golful Akrotiri, sunt
operate nave RO-RO, portcontainere, vrachiere (in special pentru cereale), cargouri si nave de
pasageri. Nu exista facilitati de operare a tancurilor petroliere si nici a navelor ferry-boat.
Adancimea in port este de 11 m, pescajul maxim admis de 10,5 m. Nu exista limite
pentru lungimea navelor.
Pilotajul este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inaintea sosirii navei in port.
Tancurile petroliere pot opera in alte porturi ale Ciprului ca: Akrotiri, Dhekelia,
Gemikonagi sau Moni.

Porturile Maltei sunt La Valetta si Marsaxlokk.

Portul La Valetta este un important port de escala si de tranzit, fiind situat la intersectia
principalelor rute de navigatie din Marea Mediterana. Are un trafic anual de circa 4,5 milioane
t.
Localizare: 3554 N; 1431 E. Este pozitonat pe coasta de N-E a Insulei Malta
In port pot fi operate: nave RO-RO, portcontainere, mineraliere, vrachiere, cargouri si
nave de pasageri. Tancurile petroliere si navele care transporta marfuri periculoase nu pot fi
operate in Portul La Valetta, ele fiind indrumate spre cel de-al doilea port al Maltei
Marsaxlokk.
La Valetta asigura conditii bune de buncherare a navelor, care se face in 5 zone situate
in apropiera coastelor, stabilite de autoritatea navala.
Adancimile in port variaza intre 7 si 12 m.
Pilotajul este obligatoriu pentru nave mai mari de 500 TRB. ETA se transmite cu 48
ore si 24 ore inainte de sosirea navei in cazul tancurilor petroliere si al navelor ce transporta
marfuri periculoase si cu 24 ore inainte de catre celelalte nave.

13