Uterul

Prima si minunata noastra locuinta

CE loc minunat a fost prima ta locuinta! Cald si confortabil. Bine aprovizionat
cu hrana bogata. Sigur si protector.
Ai petrecut cteva luni acolo, n timp ce cresteai si te dezvoltai. n curnd nsa, domici
liul tau parea sa se micsoreze din ce n ce mai mult pna cnd, ntr-o zi, de-abia te ma
i puteai misca n el. Dupa toate probabilitatile, n acel moment stateai chiar cu ca
pul n jos! Apoi, dintr-odata, te-ai simtit presat de niste forte puternice si teai napustit pe usa locuintei tale spre lumea rece, galagioasa si stralucitoare d
e afara.
ti amintesti ceva din aceasta experienta? Fara ndoiala ca nu. Dar tu ti datorezi vi
ata acelui loc extraordinar n care ai fost gazduit uterul mamei tale. El a fost con
ceput chiar pentru tine, furniznd toata hrana si protectia de care are nevoie un
copil n dezvoltare. Asadar, de ce nu ai face o calatorie napoi n timp pentru a vizi
ta ceea ce a fost prima si minunata ta locuinta uterul?
Te asteapta o primire calduroasa
Viata ta a nceput probabil pe drumul spre aceasta admirabila locuinta. Un ovul ma
tur de la mama ta a patruns ntr-un canal numit tuba lui Fallopio. ntre timp, milio
ane de spermatozoizi de la tatal tau urmau acelasi drum pentru a ntlni acest ovul.
Un spermatozoid a reusit sa fecundeze ovulul, si asa ai aparut tu.
n acest moment, pregatirile n vederea sosirii tale erau deja n curs. Peretii uterul
ui (din latinescul uter, burduf ) se pregatisera si ei, iar locul fusese aprovizion
at cu substante nutritive. Mucoasa uterina si-a dublat grosimea, acoperindu-se c
u un tesut spongios moale.
Dupa trei sau patru zile, ai trecut pragul noii tale locuinte. Pentru tine, care
erai o aglomerare de cteva zeci de celule numita blastocist, de marimea gamaliei
unui ac, aceasta putea sa para asemenea unei pesteri uriase. n interior nsa, spat
iul este chiar mic. De fapt, uterul este un organ cavitar, neted si trandafiriu,
aproximativ de marimea si forma unei pere rasturnate.
Aceasta urma sa fie locuinta ta pentru urmatoarele circa 270 de zile, iar mama t
a urma sa-ti furnizeze, chiar n detrimentul propriului sau corp, substantele nutr
itive de care aveai nevoie pentru a creste si a te dezvolta pna n momentul nasteri
i. Aveau sa treaca cteva saptamni nainte ca mama ta sa fie constienta de existenta
ta, si aveau sa treaca alte trei sau patru luni nainte ca burta ei sa creasca suf
icient pentru a fi observata de altii.
Dupa o cadere libera n cavul uterin, ai hoinarit timp de alte trei zile. n cele di
n urma te-ai fixat de mucoasa uterina. Enzimele din blastocist au erodat celulel
e de la suprafata acestui tesut catifelat, numit endometru si te-ai afundat n el
cuibarindu-te n adncimile lui ca de plus. Daca un ovul nu a fost fecundat si nu sa cuibarit n acest tesut, uterul l ndeparteaza n cele din urma si l expulzeaza sub fo
rma de flux menstrual.
nfruntnd respingerea
Acum au intrat n functiune niste mecanisme extraordinare pentru a-ti asigura cel
mai placut sejur posibil. n primul rnd, era nevoie sa fii protejat de sistemul imu
nitar al mamei tale. Savantii nu-si pot nca explica de ce corpul mamei tale nu te
-a atacat considerndu-te un intrus. n mod normal, mecanismul complex de respingere
intra n actiune imediat, la primul semn al prezentei unui corp strain. Totusi, t
u vei creste pentru a ajunge n cele din urma un corp strain de proportii gigantic
e, cntarind cteva kilograme. De ce tu nu ai fost atacat?
Cercetatorul David Billington de la Universitatea din Bristol a explicat: ntre mam
a si fetus exista de fapt un zid care mpiedica orice schimb ntre cei doi . El se ref
erea la un strat tisular numit trofoblast, care nfasoara fetusul. Aceasta bariera
mpiedica orice contact direct ntre tine si mama ta. Dar motivul exact pentru care
sistemul ei imunitar nu a considerat trofoblastul un tesut strain ramne un miste
r. Raspunsul la aceasta problema ne-ar putea ajuta totodata sa ntelegem motivul p
entru care unele sarcini sfrsesc prin avort spontan. Vezi chenarul de la pagina26.
Procesul de ngrijire si hranire continua
ndeosebi n aceste prime stadii ale dezvoltarii tale aveai un apetit extraordinar. n
primele opt saptamni de viata, ai crescut n lungime de circa 240 de ori, iar greu
tatea ta a crescut de un milion de ori. Apoi, la nastere, greutatea ta avea sa f
ie de circa 2,4 miliarde de ori mai mare dect la nceput, cnd uluitoarea ta locuinta

se dilata asemenea unui balon pentru a te gazdui. n acest moment, uterul cntarest
e de circa 16 ori greutatea normala, dar n interval de cteva saptamni dupa nastere,
el revine aproape la marimea sa initiala. n primul trimestru de viata, s-a forma
t structura de baza a corpului tau; organele si sistemul nervos snt pregatite pen
tru stadiile de dezvoltare ulterioara.
nca nainte de aceasta s-a format sacul amniotic. El ti-a furnizat o camera de joac
a tapetata si cu temperatura constanta, n care puteai sa faci tumbe si sa te zben
gui n al doilea trimestru de viata. ti antrenai muschii de care urma sa ai nevoie
mai trziu n afara sacului amniotic n care te miscai n stare de imponderabilitate. ngh
iteai lichid amniotic, probabil pentru a te hrani. La fiecare doua-trei ore lich
idul ti era nlocuit.
Din peretele exterior al blastocistului s-a dezvoltat o complicata perna tisular
a numita placenta (din latinescul pentru placinta ntinsa ). Sa examinam cteva dintre
serviciile pe care ti le-a facut ea.
Ea a functionat ca plamn, realiznd schimbul de oxigen si dioxid de carbon dintre t
ine si mama ta. Functionnd ca ficat, ea extragea din unele celule sanguine ale ma
mei tale elementele de care aveai nevoie, cum este fierul. Functionnd ca rinichi,
ea filtra ureea din sngele tau si o transfera n circuitul sanguin al mamei tale p
entru a fi eliminata prin rinichii ei. Ca intestin, placenta digera moleculele d
e origine alimentara. Toate aceste procese aveau loc prin intermediul cordonului
ombilical lung de 55 de centimetri.
Cndva, se credea ca placenta era un sistem de siguranta inexpugnabil, care nu per
mitea sa treaca de la mama la copil nici un lucru daunator. n prezent stim ca, di
n nefericire, multe infectii, precum si unele substante asemanatoare medicamentu
lui de trista faima, talidomida, pot face o bresa n sistemul de siguranta. Unele
boli, cum ar fi rubeola, constituie si ele o amenintare n anumite perioade ale gr
aviditatii.
Bariera hematoencefalica prezenta la adulti nu este nca bine stabilita n creierul
fetal aflat n curs de dezvoltare, facndu-l deosebit de vulnerabil la unele substan
te straine, cum ar fi fumul de tigara, alcoolul, drogurile si alte substante chi
mice toxice. Cercetarile arata ca alcoolul dauneaza fetusului. Ce se poate spune
despre cafeina, care traverseaza placenta, influenteaza ea dezvoltarea copilulu
i? Un aport vitaminos este oare benefic? nca nu dispunem de toate elementele nece
sare pentru a raspunde la aceste ntrebari.
Prin urmare, cea mai buna modalitate de a proteja un bebelus este aceea ca n prim
ul rnd mama sa nu ingereze nici o substanta despre care se stie ca este nociva pe
ntru fetus. Pe de alta parte, o dieta echilibrata si gimnastica efectuata sub su
praveghere medicala pot fi de mare ajutor n vederea promovarii sanatatii generale
si bunastarii mamei si copilului.
Ia-ti ramas bun de la locuinta ta
Spre sfrsitul celui de-al treilea trimestru, au nceput pregatirile n vederea plecar
ii tale. Muschii puternici ai peretelui uterin au nceput sa se contracte n mod ner
egulat, aceste contractii fiind numite uneori dureri ca de nastere. Uterul a dev
enit mai moale si mai elastic.
n loc sa se spuna, copilul a cobort , este mai corect sa se spuna ca ntregul uter a co
bort cu copilul nauntru. De fapt, uterul se lungeste pna ajunge de forma mai mult s
au mai putin cilindrica si coboara putin, astfel nct capul copilului este acum n pa
rtea inferioara a bazinului.
Nimeni nu stie ce anume decide ca a sosit momentul sa iesi din uter. S-ar putea
ca hormonii produsi de mama ta, sau de tine, bebelusul, sa fi trimis un mesaj ut
erului. n orice caz, mesajul era clar: ncepe travaliul!
Termenul travaliu descrie bine procesul constnd din trei etape initiat de uter. n pr
ima etapa, peretii musculari ai uterului s-au contractat n timp ce colul uterin s
i vagina s-au dilatat pregatindu-se pentru coborrea ta. Probabil n acest moment sa spart sacul amniotic.
n a doua etapa, munca mamei ncepe cu adevarat, ea mpingnd capul bebelusului n jos pri
n colul uterin si vagina. Contractiile au continuat, devenind mai intense si mai
frecvente pna cnd capul tau a trecut prin canalul nasterii. Restul corpului te-a
urmat cu usurinta. n etapa finala a travaliului, mama ta a expulzat placenta si r
esturile cordonului ombilical.

Asa ai ajuns acolo speriat, nfrigurat si plngnd fara ndoiala deplngndu-ti plecarea
tata din locuinta ospitaliera n care ai petrecut ultimele noua luni. Dar ct de ncnta
t poti fi pentru ca ai darul vietii si ca poti aprecia ngrijirea primita din part
ea unui Creator iubitor, care s-a ngrijit sa ai o locuinta excelenta chiar de la n
ceput!
[Chenarul de la pagina 26]
Avortul spontan
Tragica expulzare
CHIAR si cea mai atenta mama poate suferi un avort. Cauzele avortului spontan
nu snt bine cunoscute si pe tema lor se discuta mult. Cercetatorii nu snt deloc de
acord n ce priveste procentajul de ovule fecundate ce sfrsesc printr-un avort spo
ntan. Se apreciaza ca, n Statele Unite, ntre 10 si 20% dintre sarcini nu ajung la
termen.
De ce uneori uterul expulzeaza din interiorul sau noua viata n loc sa o proteje
ze? Este posibil ca sistemul imunitar al mamei sa reactioneze n mod defensiv la p
rezenta trofoblastului, atacnd peretele sau protector si cauznd avortul. Multe avo
rturi pot fi cauzate de asa-numitele accidente genetice, embrionul sau fetusul f
iind att de afectat nct sa nu mai poata trai. Sau acesta ar putea fi datorat unor a
nomalii n procesul de reproducere intrarea prematura a unui ovul n uter nainte ca muc
oasa uterina sa fie pregatita sa l primeasca sau att de ntrziata nct endometrul sa nce
pa deja sa-l expulzeze. Probabil uneori o anumita diformitate a uterului mamei o
face incapabila sa poarte un copil.
Un studiu asupra a aproximativ 200 de femei din Marea Britanie (n 1990) a suger
at ca sterilitatea si avortul pot fi puse n legatura cu dezechilibrul hormonal. C
antitatea de LH (hormonul luteinizant) produsa de hipofiza creste, de obicei, n a
14-a zi a ciclului menstrual si face ca ovulul ajuns la maturatie sa fie expulz
at din ovar si sa-si nceapa calatoria sa n jos prin tuba lui Fallopio pentru o eve
ntuala fecundare. Ceea ce a constatat echipa britanica, a raportat The New York T
imes, au fost mari cantitati de LH la un moment nepotrivit, n ziua a opta a ciclu
lui menstrual, nainte de ovulatie. Pentru confirmarea si interpretarea acestor des
coperiri snt necesare cercetari suplimentare.