Sentimentele constituie formatii afective complexe si durabile, de intensitate moderata, care devin gratie indicelui de stabilitate si generalizare - adevarate

atitudini afective fata de obiecte,

evenimente, valori, persoane semnificative pentru un individ sau grup. Sub unghi psihogenetic,
atitudinile emotionale stabile apar mai tarziu decat trairile situative, fiind rezultatul generalizarii
emotionale in functie de situatii repetitive, evenimente centrale, persoane semnificative etc. Format
pe baza generalizarii trairilor situative repetate, sentimentul imprima la rand sau nota specifica
trairilor particulare in situatii ulterioare. De exemplu, emotiile repetate legate de succesul/insuccesul
unei activitati duc la formarea unei atitudini stabile fata de acea activitate. La fel, sentimentul
patriotic - format dintr-un sistem de reprezentari si emotii - nu are un caracterepisodic, ci este
prezent in permanenta sub forma unei atitudini afective. Un om aflat departe de patrie nu inceteaza
sa o iubeasca; uneori intr-o asemenea situatie, sentimentul patriotic chiar se accentueaza. O mama
desi se supara adesea pe copil in diverse situatii, sentimentul matern ramane acelasi.
Sentimentele sunt denumite - ca si emotiile - prin termeni similari: dragoste/ura, mandrie,
recunostinta etc., fapt ce denota ca sunt traite la fel, aflandu-se in consonanta.
Pe scurt sentimentul este o formatiune atitudinala caracterizata prin stabilitate, condensare
emotionala si caracterhabitudinal. El persista latent si se activeaza in functie de conditii. La aceste
note definitorii se adauga caracterul social al expresiei sentimentelor; acestea imbraca forma concreta
in functie de modelul social al ambiantei in care ia nastere.