Sartori Parties and Party System

Criteriul numeric
LaPalombara si Weiner au propus pentru sistemele de partide competitive urmatoarele
tipologii: hegemonic ideologic, hegemonic pragmatic, circuit ideologic, circuit pragmatic.
Schema este foarte sugestiva, dar zdrobitoare. Alta reactie este de a lasa urnele electorale sa
determine diferite grupuri ale sistemelor de partide. A treia reactie este de a ne intreba daca
avem nevoie de clase sau daca exista vreun sens in clasificarea sistemelor de partide.
Conteaza mult numarul partidelor, intrucat acestea indica o caracteristica importanta a
sistemului politic, felul in care puterea politica este frangemntata sau nefragmentata,
dispersata sau concentrata. Doar stiind numarul partidelor, putem preciza numarul
interactiunilor care pot fi implicate. Numarul mare de partide reprezinta un grad mai mare de
complexitate si de complicare a sistemului.
Reguli pentru numrare
Cat de multa putere face dintr-un partid relevant si cat de multa slabiciune face ca un
partid sa fie relevant? Dupa cum stim, cu cat pragul este mai scazut, cu atat putem avea de-a
face cu partide irelevante.
Relevanta unui partide este o functie nu numai a relativei distributii a puterii, dar si a pozitiei
valorii, adica in dimensiunea stanga-dreapta. Trebuie sa stabilim un criteriu al irelevantei in
ceea ce priveste partidele mici.
Puterea unui partid este data de puterea electorala pe care acesta o are, iar voturile sunt
transformate in mandate si asta ne duce cu gandul la forta partidelor parlamentare. Ceea ce
cantareste mai mult intr-un sistem multipartidist este potentialul de coalitie al partidelor si
trebuie sa avem in vedere coalitiile fezabile, adica cele in functie de ideologie.
Un partid minor poate deveni irelevant daca de-a lungul timpului el se dovedeste a fi
inutil, adica nu este necesar pentru o colaitie majoritara fezabila.
Un partid poate fi calificat ca si relevant atunci cnd existena lui afecteaz tactica
competittiei si chiar schimba directia competitiei determinand o schimbare din competitia
centripeta in competitia centrifuga.
In concluzie, partidele pot avea potential de coalitie sau potential de santaj. In practica
notiunea de partid de santaj poate fi conectata cu notiunea de partid antisistem. Un sistem de
partide poate fi considerat fragmentat doar in masura in care acesta are multe partide, dar
niciunul nu tinde sa aiba majoritate absoluta.
Pentru distinctia intre pluralism moderat si polarizat prevaleaza ideologia si mai putin
numarul de partide. O clasificare poate fi facuta astfel: sistem monopartidist, sistem cu partid

hegemonic, sistem cu partid predominant, sistem bipartidist, pluralism limitat, pluralism

extrem si atomized (in care nici un partid nu are un efect notabil asupra altuia.)
Fragmentarea sistemului de partide poate descrie ori o situatie de segmentare, ori o situatie de
polarizare a distantei intre ideologii, trecand astfel de la clasificarea tipologiei la la
implementarea criteriului numeric cu ideologia ca si criteriu.
Criteriul numeric asigura o indicatie, una imperfecta, a distributiei puterii politice, care este
foarte inselatoare, aceasta indicatie fiind mai corecta cand vine vorba de dispersia puterii
politice.
Structurile de putere pot fi identificate ca: detinand monopolul, ierarhice (monopol relaxat),
concentrate unimodal, concentrate bipolar, segementate depolarizat sau fragmentate si
polarizate.
Sistemele competitive
Pluralismul polarizat
Duverger: nu prea exista centru in politica, exista partide de centru, dar niciodata tendintele nu
vor fi de centru. Autorul argumenteaza ca atunci cand nu exista partide de centru, exista
tendinte de centru. Cum avem nevoie de o demarcatie operationala, ar trebui sa o stabilim
intre 5 si 6 partide, partidele fiind relevante in functie de potentialul de coalitie sau puterea de
intimidare, variabila de control fiind aici distanta ideologica. (ex: republica de la Weimar,
Republica aIVa Franceza, Chile pana in 1973 si Italia)
Caracteristici:
1) Partide anti-sistem (ex partidele comuniste sau fasciste)
-au un impact delegitimator, adica submineaza legitimitatea regimului opozant, au o
opozitie de principiu
-nu reprezinta acelasi lucru cu partidele revolutionare
2) Opozitiile bilaterale
-avem de-a face aici cu doua opozitii exclusive, adica cu opozitii incompatibile
3) Plasarea in centru a unui partid (Italia) sau a unui grup de partide (Weimar, Franta)
-trebuie subliniat ca atunci cand cineva vorbeste despre un sistem bazat pe centru se
refera numai la center positioning, nicidecum la ideologii, doctrine sau opinii
-existenta unui partid central descurajeaza centralitatea
4) Polarizarea
-spectrul opiniei politice este foarte polarizat, exista doi poli, iar distanta dintre acestia
acopera nivelul maxim de raspandire a opiniei
-partidul pozitionat in centru devine o cauza a polarizarii
5) Prevalenta unitatilor centripete sau centrifuge
6) Tiparul/ modelul ideologic
Ideologia poate sa insemne: 1) implicare emotiva in politica si 2) o mentalitate
particulara. Temperatura ideollogica poate fi diferita: true believers si cool believers.
Daca interesul partidelor mici in canalizarea ideologica este clar, este mai putin clar de

ce doua partide mari nu ar trebui sa respecte regulile partidelor catch all. (ex de partid
catch-all: partidul Crestin- Democrat din Italia
7) Opozitii iresponsabile
-partidul lider nu este predispus alternarii, este pivot si poate avea orice majoritate
guvernamentala posibila
-pot exista partide extreme care sunt opuse sistemului si care sunt excluse de la
alternanta in birou
-nu exista coalitii alternative, ci
adica guvernarea este limitata
doar intre partidele care se afla dinspre centru spre dreapta, sau dinspre centru spre
stanga.accesul periferic sau restrictionat la guvernare explica de ce in pluralismul
polarizat nu exista o opozitie responsabila.partidele anti-sistem sunt aici motivate sa
devina iresponsabile, adica o opozitie permanenta.
8) Politici de supralicitare
Politicile competitve sunt conditionate nu numai de prezenta a mai mult de doua
partide, dar si de un minimum de competitie corecta prin care piata politica poate sa
devina o piata competitiva.
Acest sistem este putin viabil, duce la paralizare sau dezordine care in final duc la esec. Sansa
de a supravietui tine de partidele anti sistem, si daca sistemul va reusi sa supravietuiasca prin
absorbirea acestor partide in ordinea politica existenta.
Cum un partid anti-sistem se poate integra in sistem?
-prin procesul de relegitimizare, posterior celui de delegitimizare.dar fragilitatea
externa si expunerea la crize ca inflatia de la Weimar sau problema Algeriei pentru Franta
raman constante.
Daca o politica este centrifuga la toate nivelurile electoral, parlamentar, leadershipul
partidului, atunci este sortit si sfrseste in deflagratie. (ex: Allende in Chile). Deci un sistem
cu un pluralism polarizat poate fi suportat doar daca tacticile centrifugale ale competitiei
electorale sunt reduse.
Testarea cauzelor
Tipurile pure reprezinta standardele, parametrii sau modele in care instantele concrete pot fi
comparate. Cele dou tipuri: polar & pure sunt foarte apropiati in sensul in care amandoi sunt
construiti intr-o baza de posibilitate, nu de frecventa sau probabilitate a apariiilor empirice.
Tipul empiric tinde s fie extras din dovezi morfologice sau individuale in baza unor aparitii
sau medii.