Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dragos Radu Popescu Teoria Grafurilor
Dragos Radu Popescu Teoria Grafurilor
fr
///055L
BIBLIOTECA
dc
/\r,'j :,li
,i'i
''
MATEMATICAlN FOI{MA1'ICA
'^ I - ttr/'
14003b
tnu.,lo, 0;t A:f ]'3
con
DRAGO$-RADU POPESCLI
'
COMBINATOR.ICA
${ TEORIA GRAFURILOR.
l|||||N||l|||||||l|lll|ll1llilllllillil1]]]1fi]]]]tr]Nfrffiffiffil|illilNilffiffillffiill''
Ir
Drugos-Radu PoPescu
Copyright @ 2005
ISBN 973-0-03761-2
Matematice din
Toate drepturile asupra conlintltului sunt rezervate Societalii de $tiinle
Rorninia.
frri
without
All rights reserved. This work may be not translated or copied in whole or in part
the written permission of the publisher.
Cuprins
Cuvant inainte
Teoria grafurilor
Repere istorice
| .l
Problerna podurilor din Krinigsberg
I.1. Jocul icosian .
1.3. Corpurile platonice gi grafurile asociate
1.4. Teor-ema celor patru culori
I .5. Originea cuvdntului graf
3
3
5
7
l0
il
ll
t?
1i
t3
t5
I5
I5
l6
intr_un
graf
2.10. Crade
I I , Multisetul scor. Multisetul gradelor. Mullirnea
^2.
2.12. Vecini
2.13. Drumuri. Lanprri
2. 14. Conexitate. Componente conexe
2. I 4. I
2.1
2.
20
gradelor
....
2t
.
2l
11
23
25
25
25
26
vll
2.16. Operalii cu grafuri
2.17. Grafuri tiP (standard)
2.18. Familii de grafuri
4.2. AplicaJii
4.3. Arbori Parliali
in grafuri
unui
Grafuri cu muchii ponderate. Ponderea unui graf Lungimea
Centru'
Diametru'
Raza.
Distan16.
lan1.
4-3.2. Arbore economic. Arbore al distanlelor'
4.3.
l.
4.3.3. APlicalii.
5.2.
lui Euler
Hamiltoneitate in grafuri planare
5.3.
APlicalii.
Colorari
Teorema poliedrald a
' 5.2.1.
7.1.1. APlicalii
suficiente de hamiltoneitate a unui graf simplu
Teoremele lui Dirac 9i Ore
7 .2.1
proprietatea Ore
7 .2.2. Caracterizateagrafurilor care au
Probleme
7.2.3.
7.2.4. Tehnica inchiderii
7.2. Condi{ii
7.2.5. ExemPIe
7.2.6. APlicalii
8.1.
8.2.
42
49
53
9 .3 .4
55
58
64
69
'71
r03
1.2.6.2.
1.2.6.3.
7.2.6.4.
maxim de muchii.
Exemple
r07
ll
ll2
1r6
lui Berge
126
116
118
.t26
127
128
129
129
129
129
r30
133
l3tt
.....140
145
de numirare
.
.
.
.
.
145
gi
cu
repetitie
combindri
10.1. Comtrinari
I 0. I .l . Modele combinatoriale pentru combindri de n obiecte luate cate p 145
10.1-2. Modele cotnbinatoriale pentru cornbindri cu repetilie de l obiecte
luatecAtek
'.
......149
...
l5l
155
159
Numlrul functiilor
Numdrul funcliilor bijective
Numdrul funcliilor injective
Numdrul funcliilor surjective
i0. 1.5.1.
I 0. 1.5.2.
10. 1.5.3.
10. 1.5.4.
92
93
106
Teorema
125
125
l0 Funcfii
9l
100
Apticalii
84
93
94
99
8l
84
.l
9.3.1.2.
9.3.4.3. Cardinalul diferenlei sinretrice
9.3.4.4. lnegalitalile lui Bonferroni qi Hunter
9,3.4.5. Inversiunebinomial6
53
106
Cuplaje
t25
numirare
"/.2.6.1.
36
9l
Linii hamiltoniene
gi metode de
79
6.1. Teoremedecaracterizare
6.2. Gratul liniilor .
6.2.1. ExemPle
123
14
Linii euleriene
7.1.
Principii
61
Grafuri planare
5.1
u Combinatorici
30
34
42
Arbori
4. I
27
160
r60
163
10.2. Partaje
r63
10.2.3,Identitalimultinomiale
10.2.4. Aplicatrie . . . . : .
168
10.2.
r60
160
112
t72
t72
t75
t78
10.3.2. Evaludri
l0.3.6.Aplica1ii
10.3
.l
l0.4.NurnereCatalan
l0.4.l.Drumurilelaticiale
166
184
187
Euler
.....188
. . . . I 89
195
......
...-.195
t9l
ir0.4.2.1. ApiicaIie
;rentr.u
l()
i0.l
2()8
il
uvfixnt lnaf;xate
l(x)
l0()
1.1
115
gr-alirrilrr
com^binatorica. irr partea de teoria gralurilJrse
introduc no{iunile de bazij. Iirrrrilii
de graluri' multisetul gradelor, conexitite,. arbori,
grafuri planare, linii eulcr.icno. lrrrii
harniltoniene gi cupraje. in capitorere de
combinat.ricii su't pr.r.nrut.
fri,r.io,, ,, urcr.crc
cie uuurarare qi funclii de.numdrare: combindri
gi cornbinari cu repeti{ie. partajeJ
ll.rrcrc
Stirling' Bell, catalan, Fjbonacci gi Lucas gi sunt expuse
in final problene.cle rrurrr;i.rrcir
arbot'i1oq care fac o legdtura fericitd intre
cele doud pdrfi ale lucrarii, prec,rr gi rr*.tlc
tle codificarc a arborilor (prrifcr.gi Neville,1.
Monografia sebazeazdpe bogata experienlh cridacticd
a autorului la cursur cu accla;;i
nume de Ia secfia de matematica, cul'sur de
Aigoritnica grafttriror. de ra sec{ia dc inlbr.nraticd precurl qi cursul opfional Ccqtirole rpurloln
de conrbitnl.t"i.ci.si teoriu grtlu,i!rtr.
iinute la Facultatea de Maternaticd gi rnformaricd a universi,,lii
di" B;.;;.;;;
Lucrarea este scrisS clar, materialul..este preze'tat
intr-o structurd bine g6ndita, in
virtutea unei viziuni dc ansamblu .ur. u..rpta
mra rroJincori i*""',ari ,,rerioare pe
care autorul inten{ioneazd sd le producd.
g,i
Numilrarca arborilor
2t7
:l
I I .1.1.
1 1.1.2.
I 1.1.3.
I i. I .4.
lt.t.5.
219
Nurndrul arborilor
zle
220
I I .1.6. Numarul
1.t I
fixat
I 1.1.7.
arbolidisjuncli
I
1.1
. ..
Ii
723
care au vArfirriie fixate
r.1
..
. . . r',, in
223
ll.)9
2t5
Aplicafii
I i .l .9.1. Numllui arborilor pnrliali din 1i,, carc nu coittru
muchiiie unui 7r-cirplaj fixat
I L l.g.2^ Nurndrul arboriior parliali care nu co;rgiir nruchiiJe
227
2)l
r-rnci
p-steic
I
228
I 1.1.9
:28
nLr
conlin
.>--lanl clementar'
1l.l.9.5.identitaiimultinomiaIe.[dentitatcaIuiAbcl
Ii.l
).11
:29
230
2j.-]
r l4
2.11
gi estetica.
cit
i4l
24E
Partea
I
e
Teoria grafurilor
Capitolutr
Repere istorice
1.1.
teoriei grafurilor.
InaceastdlucrareEulerarezorvatceeaceinliteraturasenume$te
din Kdnigsbetg.
cre tlesrer.p
''-'L
dr
^t
pruthretttttpodtrrirey
( B:
D
Figura I.
Jo('uL
RLPUI{}: ISTORICL
4
Se ptsate desena
ll
Excrci{iu. in figula 1.3 este reprezentat un tliunghi gi o linie conrinua ncinc6isa care
intcrscctcazd in intcrior fiecare segment exact o singura clatd. Un exernplu aserniinitor
estc rellrczentat in figura 1.4.
u ritlicu t'rciottul de
diugrrtnru printr-o curbd t'ontintrd tnchisti.fara
Rispunsul
rr'osl^N
/'/\
\\/
Figura
1.2.
Figura
1.3
Figura
5t'
.'1R. BD,
No(irrni dcsprirrsc. Votn numi punctele A.B.C,D vtirfitri, arcele de curbi
perechea
muchii,
iar
lltllrli
y1y1|l
('/)
l,
lc
,4(:, B(
r!
o
vllt
ttl,li,
rt,rt,.,r
/,,i
1.4
4|
*rr. lrirrFrrlEe r,,el rrlrrchiile exact o singurd datd, va Ii nurrrit t'ic'ltt cttlaritrn. iar un glal
ltccca$i
, si. stlirrile-rrri e=tfrl tlc ciclu va fi rrurnit gro.f'ettlerian. Un trascu rrcinchis ctt
(f I an 1 eule ria n'
rri,l
ir
tnrts
itturtetl
--e
lrt
ul ctlttul:
I tlil rlHr,,r,.rr elirr l)lccedenta rezultd ca este adevdrai ut'miltot
Figura I.5.
I rts..1t ,,,tliltttt,ttttcit'ltratrler.itnttrtL,Ir,Lrt(,gtttrlt,lt,t'it'littil,tr'.t,tl,1ttttt.
l,trrtrrr gralrriiiF | ilnexe este adeviratd 5i rcciproca acostoi alirrnaltr.
laFFtllptrrlit: lrrrlperaliuniledcdcscnaleautonrati.aturorditgrattrc.tt-tlll()rcitcttitc
kt." ,,,,1,,,,,,r,o brltl de taierc automatA a unor bucdli dc tabll satl dc stolll ctc' strlllclrl
irtFrts=6li ,ltir llrlrvc de economie de timp sau de nlatcric prinld itt <lctcttlrillarca
,''t l ir l* F,lF1d'. {,uca ce ar pefmite executafea ,,dintr'-o bucatir" a opcrrlitrrlii. [)lczi
ol"i
ilil xallFl rL- r tr ltr lilt tlxistd suntem interesaii in detenninarea untli nulllir nrittittr tlc
r rtlr hf, llllllllrlllr'/F rlt:scnul'
lt'asee
lirnll
1.2.
.Iocul icosian
,sri
f)rtllllcrtrr't 1.2. ,5i' t't't't',tti .tt' irttlit'<: rttr rlrtltt irtr.hi;;1tc ntLtchiiltt
dodet,uetl.ului .ure
rtt'trt'ti 1tt'itt.fiu'trt't't,tir.l c.rut.t o.titrTittt,ti tlrtrri, tttr.lcl tla,,r.,piui
in.jurul luntii,, !
rrrrrri
trir':r
l.
lltispuns.
tlr[11
ostc irtdicat in
ligula I.ir.
Rl,ptiRt: ls.roRl(
t:
Nofiuni desprinse. Un traseu inchis care parcurge toate vdrfurile exact o singura clatd
fi numit ciclu hamiltonian,iar un graf care admite un astfel de ciclu va fi nunritgr.4/
handltonian. un traseu neinchis cu aceleagi proprietdfi se nulne$te lunl haniltoniurr.
va
Dt'
:7
Fi
D2
SD;rS
D5
:1
D2
Figura
. . .t,r
notat cu 1gi
: gpl 5
1.7.
Dezvoltiri teoretice. S-au studiat condilii necesare gi condilii suficiente cle existenli a
unui ciclu hamiitonian pentru diferite clase de grafuri, algoritmi pentru deternrinarea unor
cicluri hamiltoniene de lungime minimd etc.
Noti' Hamilton a ajuns sa inventeze acest joc practic deoarece calculul formal cu lanJurilb
grafului dodecaedruluiprin care a descris solufia ilustra calculuI nLrmit de el ic:o"-ian rJin
studiul algebrelor necomutative.
Pe scurt, solulia lui Hamiiton este urmdtoarea:
Datoritd simetriei grafului dodecaedrului, nu conteaza in analiza noaslrd nruchia de
pornire' Un jucitor care ajunge la capdtul unei muchii are de ales intre urmAtoarelc trei
1:
(c)
sA
-'p2ps:
(sr3.9)D3
(SDl12
:62D2DSD)2 =
[s215lr qDSDf
= 6D2D)2:
sDrfl
linern cont de
[s(srrs)r],
sssDDDSDSDSSSDDDSDSD.
Exercilii
1. Sd se demonstreze unndtoarele formule de calcul
icosian:
(atDr:5t:j;
bt D52D: sDS gisD?s : DSD:
(c) D2 : SD35 9i 52 : DS3 D.
posibiliuli:
D5
Dz :
2.
stdnga, de
1.3. Corpurile
tr
rl
i
Rl:P[,Rl ls toRt(
t:
TEoREMA ('ELOIt
PAI-RU CULoRI
Tetraednr
'
Octaeclnr
.ode_
Cub
,.-.-_ut] 9*tture
Jntersecteze
doar in
Unuiporiedru
,.
Icosaedru
Exerciliu. Ardtali
ca
Dodecaedru
1.4.
ln arrtrl l8'52,
,Il'[1jt[:'*n
c,,r;;;;,
r,reo
d'i
l0
RLPr-.Rr.
pslsul
este
rs'r()rilct:
cronntic X(G) al unui graf G este prin definilie numdrul minirn de cttlori cu
incit orice nruchie sa aibi capetelc dif'erit colorate.
Problerra celor patru culori afirma ca 1(D(G)) ( .1 pentru ot'ice gralplarrar-$i 5LNuntarLtl
.\(G) <
ltattru
ot'ice gru.f
Capitolul
plunor
(luvintul gt.a.f in inlelesul actual a fost derivat din termenul ,,notalie grafica" din
chimic qi a fost folosit prima datd de J. Silvester in anul 1878 intr-un articol publicat hr
priniul numdr al revistei American Journal of Mathernatics, infiinlata chiar de el. Degi teoria Lrnitari ,,chimico-aigebric5" pe care el incerca s-o fundamenteze s-a dovedit o utopie,
tr:olia grafurilor are totugi rnuite aplicalii in chimie.
2.1.
Nota{ii generale
. ::
:!
:+)
egal prin
defini1ie,
notdm
::
{0, 1,2,3,
..
.],
iar pentru r,
6g
PentrunNnotdm
[n]
Pentru n
Pentru
::
{1,
functi
a .fb
IR 9i
,t N definim
ctorial
c re.s t' ti t o
::
/a nclia
1),
r
:,--, .1.(,.
factorial descrescdtctr
Pentruri.Nnurrrt.rc
de c6te
::
:: 0. pentru z. g IR notdnr
n A y :: rnirr{e, y} qi r V g ::
rrrax{r, y}.
:r^
iar pentru
[n]o
..rt:
qi
2,J,...,n} ti
r:e
: l.
Iz1
| ;i f . I lrrrrcliilcTrarlca
: IR
'.
i n t rca gd
-, z
it
iv
t2
f.rl
pr rtr ptupr
I,r:
te
ltcttltrt oricc
'r'c
Fie
lR..
tlai
I:l
:+
existA
./ : A
* B,l
bijeclie;
cardinalil
doui rnullimi
,4.,
este .4
B.)
lAl
incluziunea
rguniunea
interseclia
diferenla
diferenla simetricd
,i -
R:{7'(,,')lseS}.
Curdlnal. lncluziune.
Opera{ii cu multimi
relalia de echipoten(d
pereche
Cu alte cuvinte, l:rl este ccl nrui rnurc rtrrnr[r'irritc11 ntui tttic tlccttt ,r', irrr [.r'l este cel
mic nunrdr intreg mai marc dccdt .r.
S:
{a,b,c,d} mullimeasuportamultisrtului
Ar,,4z,
,.4,, notAm
,4,,
cardinalul
lAl
0, pentru orice
ca
Ai
sunt cripii
A;, i. e ln].
Uneori vom utiliza semnul U doar pentru a subliuia faptul ca mullirnile ,4i suut lllutual
disjuncte, i e, [n].
Exerci{ii
l.
::
ACB
incluziunea
L?rl
i l i hr]. spunem
{a,c:}-.
a(r);
U ol,
U ,n,- tJr']
Af - A, $i A'rn A'r:
estesupi
(O.
re[nl
unde
az60"s4o
DacA
definitd astfel
R:
peste .9 definim:
JEJ
:<+
a(r) ( b(c).
pentru orice e
.S
,S;
:: {ra(')vb(") le e S};
reuniuneadisiunctd A\,tB:: {ro(o)+b('i) ls e S};
di/brenla
A- B:: {r(o(r)-6(r))v0 ls e S}.
AU B
reuniunea
Pentru n mullimi finite
13
2.3. Multiseturi
lfllilc
MLiLTISETURI
FieR: (S,r)
unmultisetpesteScu lRl
19i
E: {rr,...i
z1n;} o'rullimede
cardinal egal cu lRl ale carei elemente le vom numi etichete. O eticheiaie a multisehrlui
g cu proprietatea
R este o funcJie e'. E
le-1(r)l : r(z) pentru orice r S, unde
,:
z
E,
e
e(z):
r}.
Purem
identifica
o etichetare cu vectorul imaginilor
{z
I
9-t(r)
("("r), . ..
,e(21a1)).
(a) asociativd:
(b) comutativd;
(c) mullimea vidd este elernentul neutru;
(d) fiecare parte este propriul sdu element invers.
2. Diferenla sirnetricA A;61,4 Ai a rr mullinri ,4;, i e Irr], este mullimea elenrentelor care
apa{in unui umdr irrpar de mullirri Ai &ezi gi paragraf'ul 9.3.4.3).
2.4. Familii
de vectori (cuvinte),
multipir{i
qi
pirfi
peste o mulfime
Not6m:
m-cuvintelor peste S;
e
nutlsintea
14
Dr.F-lNr'[u.
Nor,\]u. CtoNvl:].illr
2.5. Grafuri
Vorn nota adesea ni-pdrlile X ale unei mullinii S sub forrna urror rr-cLrvir.rtc cu litc.re
dil'crite in care nu conteazd ordinea lor.
Prin 50.S(0) ,S(0) vom inlelege nrullirnea fonnatd din cuvantul vid, nrultisetLrl vicl
(atlici urultisetul in care fiecare elenient ar"e nrultiplicitatea zero), rcspectiv partea vid5.
NotAnr de asemenea
FieI,'I0onrullirnefinitinevidiialecdrei
Lln
grd'ot.ielr/al peste
1...
s.
\
L]
rc
Figura 2.2.
vdtfitl
r:
p,",t"""r,iruli;i;;,'iuJ;ffii;,';';;,
.u:
: e+.
p* fulr*r;;;.il;.
l(r,u)t.t!tt.) lt:y e
all
Varfurile
Figura 2.1.
: {i,y}
53 :
,S(3) :
5(3) :
Ei
rn
3 avem:
2'5'3' craf
0.
ry2,'!Jt\
E,
11.t.1.
Daca
r.(r.)
7_.r
y}
()
rr'?.r sc
perrlru orice r:
(b) Pentru S
1t,.r
Figura 2.3.
.)'-,
S:(2)
LIU
G-_-i--=o
uu
{v,.}
j.
e:
V2
arceror:
52
P:(u'tt)
\d/
virfurile z
r,se
bucla
: (tt. u)
o_.-_=.o
Ii 7,
'
52
ylt
: (I:,fl).
esre o pereche
^s'{"'1).
2 avem:
elenrentelevsln111nr1 r.rit.fitt.i.
G
undc li :
r') este un murriser pesie lrz tun nruitir.t'oJ'i-.uuin,.
sau artfer spus, de pcrechi
ordorrate)' Un elenrnt r-: : (z.rr) din e r.
nunr.g* in general urc. iar-dacd
(1"'2'
I:lvident 5(*) este mullimea pA4ilor tui S (termenii ultirnei reuniuni flind vide pentru
rrr > l,9l: ^S("') :0).
t5
(\', D),
Ii c
U.;i#;i;": j;;;
litolcl<rr: ( :: tL\).
()bsc'rvilttt cll tttt gritl'sitttpltt
ostc un graf'neorientat fdra bucle gi cu ordinul de
multilrlicitrrlc nl rrrrci rrrrri:lriicgll cu 0 sau I aclici, unr-gro.f nenrienratfdrirbucle.
lrt Iritl|l
t6
lJirt \ltl
( ilt1\ t ltlil
.,Gf,,
....(],,,
rzu_
cu urrlatoarele
pronrietili:
2.3.
2.6.2. Pent'u
eo ri enl
l (u)
Ii2.
Noliuncl dc izornorlisrn ale interpretareil urma{oare: doua grafirri G1. c1
srrnt
nrorl'c dacd sc pot reprezenta in plan prin acelaEi tlesen.
.l (tr.)
t7
cr-r
$i El =
E3:
{ab,ac,bc}.
.J'l
qd
)b-
-\
c...
cq
q-(
C)
Figura 2.5.
Exerci{ii
Gz
l.
Figura 2.4
dodecaedrului regulat.
2.6. Izomorfism
Fie G1
: (V,
Et) $i G2
:V1
I{
\:
:-'
-Y,
"
multipliciLalile muchiilor.
in cazul 1-grafurilor gi, in particular al grafurilor simple, existeniei unei bijectii a mullimilor vdrfurilor .f : V1
- V2 care conservA adiacenlele gi
;.:i
J;
Aceasta.corespunde
Figura 2
18
rr
srjBct{Ar-'uRt
2.8.
TNDUSE (OENERATE)
ilrn_uN
cRnr
lg
2.8.1.
(a) l,-(Gl.tl) :=
(b) E(G[x]) ::
(a)
x;
se nurne$te subgruJirl
(b)
t.cri,nx; :
c Xi,
flace
{xr,
...
cdnd grafLrr
in G tle lanrilia dc
cu urmritorere proprietnli:
:: Xr U.. . U Xr,;
:: {e'(") l_e e E(G) pentru care exjsti l
: -.,,Y,J].
(d)
xl
2.7.1.
(V'r, Er ) qi G2
Spunern cd
Gr
este
(V2.,
2.7,2.
accasta prin G1
<
un
2.7.4. Notxnr
L.t.*.
r\t,tdrrr|rt,'\G,J
prin {l')
ir
ut lu
p 9i
arunci
cancJ
dacn
(a)
(b)
:
y g t.
e X, a
\, :
\,}.
Glr -- )'l
si E1cE2.
t'u nt
G:,
G2, daci
\i:V\
2.7.3.
C\/2 $i &eEz.
.1
nedisjuncte
n x2
0. observdrn cd notalia de la paragrafui 2.g.2 .rr. o extinclcre
a
celei de la paragraful 2.8.1 in sensul urmiitor,
f-Xl iX Xi
(,'
Xn
. Dacd este graf orientatl,i A X,
Vtatunci vorn llotel cLt
G[,t )1] sugraful definit astfel:
Subgrafuri
<t<
Figura 2.7.
Fic G1
incdtV(e): {u,t,}}.
Vompreferanotafiarnai.sirnpla[X1
(c)
2.7.
astfel
la care se
itrclus (generut)
,,r,,f subgrarll
,- r, E Xi
X;,
(i
(i
(lz,
tlaca cxista
,nut1i,r"a subgra.furilor.lui
tnut(ttrt(usuOgru.lut'ItOtlulU2
tZUlllUllcstl
cLi
G.2izornotlc
(i 1 ;i
(,tIll,l
I accstci rnullirni:
pr
'llt
/C;'' \
\(i l/
lGz\: llr;., lt
fcrl ,: t^tr,n
n - n\
^' (;;l
IG
c2. c
c') t'
{i,,} - {G <
lt;;}l
l)rt1ril cnz, votn adduga aldturi de Gl in cadrul acestor semne o iistd de coudilii suplinrcnlilrc pc curo gralul curent G trebuie sa le indepiineaScd.
clcntcn[alst. unci./hntilii
l'(C(-Yr,...,Xr)) :: {.Yr,...,X,,};
(b) lt(G(-rr,....X,,)) :=
U {X,rlntr,'r,tl1.
(a)
._
.
1(i(i(r,
i".Tul.: cTeX: rr -
1 unde n.
2 2,ri V' :
{;r:yi. ....
. : l:t:,-2), -\'--t-: {t:,,-1.:r,,}, voln spurle{r.,,...,,;,,},,\1
'\n.-2
cir graful (_\t....,1.,,_1 ) este
oblinut din G prin identificarctt vdrfurilor ?:a-1 gi r:,, sau pr.in conrtitcliLr
rnuchiei r,, :
t"-:''"
$i
volllnota
G*e:= (x1,...,-\,,_r).
20
2.8.4.
[/
prietaJi:
Y(G[E'])
(b'y E(GlE'l)
(a)
GRADE
2t
2.10. Grade
(ll
2.10.1.
Fie G =
E) un graf orientat. pentru un varf ;r.
(a) grudul interior al lui r, notat cu d"(:r:)
::V(E');
:: E'.
d. ::
Fie G
(V,
E)
d[r(xS
un graf neorientat.
(c)
senumesc adiacentedacdu'u E.
::
r,
notar cu
e.
Q.
"O,
u:u
virfu.
2.1t.
Z.ll.l,
fie G
clo
A
" | )f
V
u
intr-un graforientat relafiile de adiacenli qi de incidenla sunt induse de relaliile corespunzitoare din graful neorientat suport asociat.
Fie I// C V qi E' C E. Spunem cd I/' este independenta daca orice doud vdrfuri
din V' sunt neadiacente. Asemdnitor, spunem cE E/ este independenta daci orice doui
arce (muchii) din .E/ sunt neadiacenie. in u".*t ultim caz mai spunem cf, E/ formeaza un
cuplaj.
Fie G
:: d.(x) + d*(r).
.u
2.10.2.
d[(r)
l{c I c -8,
d6
.{ definim:
s+(G)
,s+
::
{t,1,.... u,,}.
Se noteaza cu .s+(G)
\rt+(ra),. . .. d+(u,,)].
s(G):{dr(...<d,}.
uneori vom considera nurlintea graderor sup(s(G)), adice mullirnea
suport
lui gradelor lui G.
a murgisetu-
22
s(G,): 1,1,r,...,d,,1,
Spunem cd G/ este grad majorat de
G"
s(G,,1
- (\'",8't), lv'l :
DRUMURI. LANTURI
Observdm cd
l/6,(r)
NJ(") :
\d,l ,....d,,,,j.
qi notdm s(G/)
23
< s(G")
dacd d'n
NJ(x)
l{a(x)
dl' pentru
oricei {i,2,...,n}.
Nc'({r}, r/),
NJ(tr'], y),
:
t'),
^,4(x,
: lrc
(x, 7).
Exernple 2.5.
d1;@)
lt{c(r)1.
G'.
N6(r),l/c(X),.
..
uz
Figura 2.1
at@)
a,
l.
dr(!)
:3,
:2, d"(s) -- t,
dt(r) :0, dr(z) : a,
atfu) :2, d.(u) : Q,
2.12.
0224, s-
Figura2.l2.
dt(u)
s+1c)
(G):
s(G)
:2246,
sup(s(G))
0134,
a vecinilor
este mul1imea
unde
::
.1'/c(X,1')
2.13-3.
FieP:
- e{
pentruorice
i e {1,2,...,m-7}.
Pentru 1
este
de
V(et)
cuproprietatea
pentru orice
i U,2,. . ., nr - l}.
lu1,e1,u2r2t...turn-7tcnr-7tur,,] undrumsauunlanlinG(dupa
de
( ,{ f (
::lfi(x)n r,
N;(x,Y) :: N;(x)
uY.
notdm prin uo *a
P cu capetele in ui gi ui
:: ff6(X) n f.
1vJ(x,r)
/Vj(r) :: {z I z e V, rz e E),
l/" (r) :: {z I z e V, z:r E},
est" o
cu proprietatea
?)i
Dacd
ut+r
{ui,ui,,1} =
7;eA
vdrfurilor din G
Nc(X):: U.I{ct(r),
iar mullimea
_. i N,
{z I z e V, z,; adiacente}.
pdrtii X a I/ este definitd astfel
N6(r)
l/c(X)
u* e,i gi
n,-dtum,
{2,4,6},
sau
2.13.2-
P::
unde u1,
V'ecini
adiacente lui
ui
sau
plui,,il
uj :: lui,ei.,,Ui.+7,ei+L,
p ,,citit..
..
j,t)j- t,ei*t,Uif.
invJs
..,
,r.
",,
,,,].
DEt-rNrTil.
74
NOTATT
l. CoNvr'NTil
CONEXITATE.
2'13'4'
Pentru nr.
E(P)
::
{r::y, r:2.. .
., L-,,* I }.
::
{tr1
o Mttltiscntl
::
1r2,.
..
'
un drum sintplu
2'r3'5'
!'
a.@.y)
{u1, oa,}.
::
unui
:rgi
r,
ir-,(.r)
Ler, 2,. .
., ,,,
ff#ff
u;or ca
(c)i-(r) : i+(r).
:
I
este
esre
.?..
y_tanl in C}
dac1,
t' :
A:
daciL
t' f
u.
minr'rrj
I.
1 (nrocl
: (y,plun
.r.
;r
N u :e
existd r,.y_lan1 in G.
.1-
pentru orice t:
V;
l,:*:r1".f"fi"u;,;i;||".'-Iifi::
::p
G. Norirn cu r ((,'r
gi C:(it!...rC|,,.
erl
t1_lapl.
r:(G)
p)l I p
definir asrlct
-rf.
rniu { lE(
I
[rt,u2,. ..,u,,.f.
Exerci{iu. Fie P
{o
"";;;i;,i., l)
(a) reflexivitatei .n ru
Dacd intr-un graf ordinul de multilicitate al arcelor, r&ipectiv al nruchiilor, este 0 sau
atunci un drum sau un lanl P poate fi descris doar prin*secvenla vArlurilor sale
,:
pentr-u doua
vdrtiu.i oarL-carc./. ?/
relalie
Observafie. in cazul grafurilor orientate un drum P poate fi descris doar prin secvenja
arcelor sale (pentru II > 2)
y u' nui,a,
esle
(b.) sirnetrie: rr
qi
2'14'l'
G
.?
{rr1,.u,,,}.
Vom nota tot prin E(P),V (P).rnt'1f 1, fr (P) 9i mullirnile suport corespunzdtoare Ei
vom preciza sensul notatiei dacd este cazul. De asetnenea, vom nota tot prin I, gr.aful
G[n@l indus de arcele (muchiile) lui P.
Pentru r V (P) numim inh'arc (in), respectiv ieqirz (din ) vdrful .r o phereche de
elemente succesive ale lanlului P de tip muchie-v6rf (e;-r, r.i), respectiv vdrt'-mucl.rie
(,.i,ri),unde'u/
.r.
sd considerdrn G
,r.r2,....u,,,.}.
,u,,-L\ -
existdun_virfcareserepetdlaremultipiictatea
l/(1'])
Cov
'
"""..r.*
,1.. G : (1,/, E) un
lraforientar. Spunem
estc
ca (,i
26
OPERATn
cat
ti
g,
este conex.
: (Il E) un $af.
2.15.1.
unde
o1 ,
::
e1 I 1)2,
lu1,
...,ur, V(G)
$i
mvdtfuri
e2, . . . t r m- I r em-
l, 0 m, e-,
unde u1,
...,un QV(C)
l?4,
$i
3notamcuw^ graful,,roata"
Figura2.l3.
(a) Demonstrali cd pentru brice 3
cu m virfuri.
rn
( n*
tf
2.16. Operafii
e!
1'l:)2 1
e2 t .
er,.. -,e*
.',
um
-\
cu grafuri
2.16.1.
::
2.15"2.
2'
Vom defini in cele ce urmeazd notiunea de circuit peniru grafurile orientate. respectiv
pe cea de ciclu pentru grafurile neorientate.
,C
Circuite. Cicluri
Fie G
27
r-drum'
Exercifiu. Fie C un graf simplu. Demonstrali cri cel pulin unul din grafunle G sau G
2.\5.
cRAFURI
Exercilii
laniurilor.
Astfel, spunem ci G este tare-cottex dacd pentru orice doud vdrfuri c,9 11 existd un
y, r-drum.
,r, g-drum. observdm c6 schimbind ordinea lui c ai I oblinem cd existd gi un
de echivaclasele
de
induse
subgrafuri
grafului
sunt
G
ale
Cornponentele tare-conexe
pe
V
astfel
:
definite
relaliei
ale
lenla
cu
t rrr
- !,
sa.u
urn, t
nt-cicltt, m N, este un
en',
cu alte cuvinte,
D 17'
V'
-V' ::
GLV
-V'1.
e E(G)'
2.15.3, FieC:1ts1,e1,a2,e2,..-,uryr,1,1)1)uncircuitsauuncicluinG(dupdcum
graful este orientat sau neorientat)
in cazul grafului neorientat notAm cu C-1 ciclul C ,,citit" invers
C-I ; lur,"^"u-.,**1,utn-7,''
'
''2,u2,e1,u1f
'
respectiv ale
Notem cu E(C) qi l,Z(C) multiseturile arcelor sau multiseturile muchiilor,
sau muchiile
arcele
de
indus
De asemenea, vom notg tot prin c graful GIE(c)]
vdrfurilor.
iui C.
asociat
Circuitul, respectiv ciclul, se numeqte simplu dacd drumul' respectiv lanful
Figura 2.14
Et C E
G-E'7(V,E-E')
{u,u,w}
('0trvt:trrltt
28
Dacd
Su
nta
nut
r: in loc de G - {r }.
dintrc un grafSi o ntulyime D' dc un'c (nmchii)
h i
+ E,
::
(l/
+ E'
::
(l/ u V(Et),
U 1,,(t,:'),1,: \) I,;').
e-l isjuncta
*A t/\
w
rt
tit-J I:i ).
Gt
u!d"
e 9i
'u
?.lr
l,
?l'
(b)
Sunta
Giztuizu.
G+e in loc de G +
{ri
qi
{f
l{.}.
G,
)Gz::
(Yi n
V2, E1
a E2).
(I/r UVz,Et0Ez).
iV')
rc
C,
[/)j
elp]
t Articularea intr-un varfa grafurilor Gr,Gz in cazulVl aV2 : 0. Fie doua vArturi
ut e Vt gi u2 e V2. Prin operlia de artiulare a grafurilor G1 Si G2 intrun t,ai au.riliar
u: c'oresputtzdlor lui u1 Si r,2 inlelegeln graful oblinut din Gr + Gz prin idcntifictu'eu cu
u, a
varfurilor
r'1 gi
rr2
G t . Gz
E2).
(Gi + Gz)
i G. - Gt l-(Gz+Ct),
Gt*Gz-Gz*Gt.
...,G,
grafuri undep
,.,
Z. Notam
=- G,,- Gtt...*Gt,
)
$i /-b'::Uif"'+(;t''
t ^
e L/,1
i[p]
itG:_g+...+C gi n)G,,C_
':
alternativd Gt * Gz in loc de G t l-) Gz.
Gz
,. t;,
Daca l'l aI4 : |sau daca Erf)Ez: 0 spunem cd grafurile G t ;i C:|z sunt vatl-disjttncte,
respectiv nt uc lie-disj uncte.
t Reuniwrea sau suilla graJilrilor G1,G2
Gt0Gz
:x G', + G,2,
Gt
Gz
2,16.2.
I lguta J. I 5.
E':
igura 2. I 6.
2.16.3.
G+z'ut+zu
Daca
-00
OPERATII CU CRAFURI
tlt ort
.. t C..
;"
,"i.,:,
aceleaqi capete.
2'16'4'
(t) Jo
in u
Gt
\i}).
Gt
Gz
:-
G\ v
G,2,
30
GL Gi G Si
sunt c6pii disjuncte ale grafurilor G1, respectiv G2, G\
Se vede u;or ci joinul este o operafie asociativd gi conrutativd, iar joinul
vArf-disjunct este asociativa gi comutaiivd nrodulo un izontorfism in sensul uilndtor
unde
Vl
G/1 ,
Gl
AV;:
Pentru
Gr,
. . . . G,,
P, :P2
Gr V ...i Gt,.
Ct:
2.17.3.
U1 Ei
r2y2
E2)|.
Se vede ugor cd produsul cartezian este o operaiie asociativa gi conwlativd ntodul) utt
izomotfism in sensul urmdtor
Pentru 1r
GB
G1
x (G2x G3)
..
9i
G1 x Gz
Gz x Gt.
Puterea
::
rela{ia
Gri(Gz.i- c:r) -
(G1 V Gz)
+ (Gl
c3).
2.17.1
Cn,
cr:
:-
cz:
c{
Pn
o--__.o--__o--ffi
UI
U2
?)3
C,
d o,
?d3Ail
,,,,*,,,
K+:
n,
uz
vdrfuri
Kr,:
A ffi,^.
..__./\xw
:- un 1-graf orientat fhrd bucle al cdrui graf simpru supon este A,,. Grafur
A-,, se mai nume$te Si graf lurneu.
Un exemplu de grafturneu cu b vdrfuri este reprezentat
in figura urmdtoare.
n-circuitul elementar
r-1
,Lt
C4:
2'.17'5' K,,
C$
:- (V,Ve)) :
K; K2: Kil:
este
G"'
.a'l]
elementar
Cz:
2.17.4. Kn
,lpl
(iii)
U2
u1
., Gr. Notdm
ll"n-Gix...*Gp.
rn N,
Pr,.
O.----rc_.->o+OF+ci_-+o
?GAL]
G,
unde
(Gr x Gz)x
P3
UL
G2:-
n-drumul elementar
O---.O o*+O-+A
astfel
G1 x
3l
notinr:
V ,: G, v." v cp $i ,h,l
V :,[p]
(ii) Produsul cartezian al grafurilor Gr, Gz
Pt
2 grafuri neorientate
(ii)
0.
(G1vG2)vG3
'l)tt
Figura 2.17.
32
vaiilri
/i,, ,-
2.17.6.
rr.
varfuli
gt'trfitl ctr
rt
2.17.10. 5,,
:-
K1V lin :
,S,,:
s/ -2o
H
Kt.r
2
2
d4---4
fi
ILr.'.1
HX#
Kz.'t
Kz.z
2.
]L
,6'
//f
/L4,',
d!1-4 t'l
r.:r
/it.,,
tr
f^
///:
ffi
l)tt
2.17.11. ?],,:-ungrafconexoblinutprinafticularcassccesjv,,ian-lmuchii(rrrrrrrrrrr
unui (n - 1)-cuplaj): un arbore cu zr vArfuri pentru
n ) 2.
vom nota de asemenea cu fi unicur arbore cu un v6rf (inodulo
un izomorlis'r)
(l) 7r : arborii cu 1 vdrf: O
?
A
l)2
't.'
(3) 73
arborii cu
.J
v6rfuri:
A
ab
K2.,,
Kz.,r
K&
4
6
(5)z.,:arboriicu-1vdrturi:
K't.q
Observafii. (a)FieX,,
:(V:
tA\
E).unarborecu
dt
E:
5A
{et,.2,:t...,,,*t},undenrtrclrrrlc
z;,'po"" n pri"iiJr.pr Lrrlirrrrrl
fet,ez,3,...,",1, unOe 1 <, < ri _ l,ob1inu1i rltul
dintr-oseriedez- I arbori[11
2.17.8.
2.17.9.
r1,,:-
'rLP2
I'rn
independente
["r,e:]
ler,ez,er]
(...(
[",, e2,er,...;e,,_Ll:7,,
e8
TTTTTTT
._4 6 d 6 6_j_i-
_<_-,_
ft)
il
34
2.17.12.
gi
cicluri elernentare.
":{.,l,l.",od\,*,A,*fr
",:{Ail*#*
FAMILII DE cRAIjURI
35
*" /9"\
cardinalul acestei mullirni. Dacd (p)
este o anurnird propri_
\ s'/
etate' vom nota prim S(Go);(P))
sau t'"
{"[br} rnurlimea erementeror din .S((i1y)
iar prin' lS(Gn)l
,v\e,,/r ,uu
cu proprietatea (p).
ll,t;:;,
I :: mulfimea tuturor grafurilor.
R :: mullimea grafurilor regulate,
K.::
multrirnea grafurilor
coiplete,
:: mullimea cuplajelor,
Z :: rpplgh"a arborilor,
C :: mullimea ciclurilor elementare.
Cl :: mulfimea cactu$ilor.
"4.4
2.18.4.
un graf Gs : (Vo, Eo)", n :
lUol uu"*,
^Pentru
C,,\Go)
:: multimea ciclurilor hamiltoniene.i.
gr.flriri Cr,
T\Cr):: mullimea arborilor pa4iaf i g."f"lui
Cr,
"i.
:: mulfimea suUgrafurltor tr.f,"lJ"i"
grrn
C,,.
R,,(Go) :: mullimea faciorilor grafuf ui
"i
Cn.-- "
g:,(Go)
Figura 2. I 9.
2.18. Farnitii
2.18.1.
de
FieGs:
Notam prin
Sfi.
grafuri
mulJimea grafurilordin
ponente conexe
qll"
{G I G s, Iv(G)l
: nll(G)l = m, c(G) :
c}.
Daci unul dintre parametrii n,m,c nu este menlionat, atunci vom cons'idera cd grafurile
selectate din
sau
c(G)
2.18.2.
llz(G)l
ti
sau
E(G)I
ttt
c.
Notdm prin
cu grafuri din
5
s(Go)
"
:
*"0.*
{G I G <
lui
G1;
G'),
Exernplu 3.2.
(i:
s(G)
Capitolul
{3,5,3,1,1,1.
c.0}:
su
a\
rr,ar-V
Teoreme de caracterizare
a multiseturilor de numere
care pot fi gradele unui graf
Bz-a
c_.-o
x5
16
,/,-\\
(o)
\Z
,/,-\\
tr-\Q/
:x7
dt
Demonstralie.
s6. Avem
d't
(ttnde n
[d1 '-.'.d,,1 e ro9,1
do+
: (\l
E) cu s(G)
(a)dr
(b) d,,
cu s(G)
care putem
rezulta cd in multisetul s0 existd un numdr par 2k de numele inrpare, despre
dz,...,tLzn'
d1,
presupune cd sunt urmdtoarele:
in
Considerim V(G) = {,', '. ',r,,} mullimea v6rfurilor grafului G 9i constrtrinr
rl;,
41;(,r';)
avem
sd
incdt
{
astfel
bucle
de
maxim
unnumdr
ir(C)
fiecare v6rf u.; e
1 < i < ri,. Definim graful neorientat G astfel
:: Bt t
Bz -1
"' *
Bu
undc B,:
formatdin vdrful
ri
qi o bucld
* ... * d,,:
< dt -t ... *
0 (mod2),.
(1,,._t.
0 (rnod 2)'
'l;'r'
cu multi-
dr
Teoremi
Bs, Bs,P6, Bs
IB
Sa presupunem cd
d'z+ '
2 ]) t'ste nultisetul
*..
+ d,
: r a"(") :
ol/
2lf,l = 0
ilI
(nro<l2).
Proprietatea (b) este adevaratd deoarece, graful G flind fbra bucle, avenr
succ(.:;r\
: )
i.
E)
cu
"1b;
:1,,.'
38
T Eo
REM
EcA
ACT
E R
zA
F..
i\t u r_'t I s
E T. t
n I t.,o R
considerdm graful neorienLat Gt : (l/t. E'l construit ca ;i in dernonstralia te(lrenrei 3.1, cu proprietatea s(C}t) : so (aceasta este posibil deoarece s11 al-e ptopl.letatea (a)). Transfonnim bucleie din G' in muchii cu capete difer-ite prin opcralii de
tipul .rr: I yy + 2ty,
Avem
dc;',(l) * nt
Figura 3.
2nrax{d6,,(z)
:tr ii ya cu r f
3]
l'.
m,
.
( I ,",,(.),
zeV
!!2
:r:!J
:el-
Teoremi3.5.(HavelqiHakimi)Unmultisets6:{d1>...'>
n ) 2li dr (
ntultisetul s'u:
Demonstralie.
5\-"
V
2
Figura 1.2.
:l'-{r:}
n.
(d2
1,dg
gradel o r unui graf sinp lu.
* t:
(,)
(cradele vdrl'ulilor'
---1J
tlc;"(z)
Lr.+
zI,'*ir:]
2d6,,(r)
r/
ll
2=
()
39
mai precis 1t
{r1,. ..,r,!}
9i d6(21)
di pentrul
(t', E) cu s((i ) :
.s1,.
cu:x1a:1
cu.rr.rr.
ESi.rir1. /
2 dc(ri),
rezultd cA exista
A.
12,...,n1,
A.
/,. i,.j
Definirn
G1
::
- t(xj - rirk
'J:2
+ x:rri + r.irA..
:r2
IB
i:,.1
O,
ri
I
I.i
tr,.
Figura 3.4.
Figura 3.3.
40
s(G')
graf simplu
., e,, } astfel incdt sa avem
SA presupunem cd existd un
..
: /a,+r dc(r,,):d,,.
- 1,
dc'(t,t,+z):d,,r,t+2,
d6'(,r2):
dz
da;,(t,,1,.p1)
1.
::
G'
*f
rr"r,
xtrh 4 8,...,r1ui.,, /. E.
Dacit p:0 atunci definim Gt :: G -;rr.
DacAp > 0atunciexist[pindiii diferili .jr,...,j, {dr +2,...,rt}
.E
r1ri,
(.
E,
ry:'i, e
*f
:rr:r1,
Sasecon.struiasca.ungrufsinrltlt,
Exemple
"'*
2.
pentrucare
Pentru n.p
{rr,"r,....,r,")
1.
: Kr(r2,.
k1
cu proprietAlile
:f,3
&5
:x2
k.,,f!,,,iy,, ftr,...,k,e{2.3,...,'rz}
*h,jt
r.itr' E gi:r.i,np, (. E pentru orice t {1,. ..,p}.
1l,"Ar
o rro
xA:z
rit
E.i,
011
,l t,^
P:
4,
n:
P:3,n:8
17
Figura 3.6.
Figura 3.5
:r2p42
:x4
I {1, . . . , p} avem
E Ei d(z;,; 2 r1(.rr, ).
3.8.
r",..
'
*Ir.,,r'^,.
,Drr,,r^.,
Graful Go astfel construit este simplu, V(Gr,) = iz(G) qi d6;,(:r1) = dr, t [n].
Definirn G' :: Gt, - 11. Graful G/ este simplu gi s(G') : slr. Yezi figura 3.S, unrl,
v6Lrfurile rk1,rk21. . . ,txtrrp din graful G, nu sunt neapdrat diferite.
t 11,---rI1.J.iDtt
carc sltnt necesarc p transformari (in tentenii demonstrasiei teorenrci 3.5, cazul2) pcrrrtt,
a obline un graf simplu G' : (V,Et) cu proprietatile: ds,(ri) : dc;(rr) pentt.u i / ltt
si r1ri. e Et pentru i e {2,3,...,p+ 1}.
[c1,.r2]
1.ti,7,
G,,::G
.1
Definirn
s',,.
V' : {rz,rx3,
Fie:lr
TEoREME DE CARACTERTZARE A
ARBoRtLoR
43
: {er,
,,,,,_,t. ;;;. ,, e ru,r.r.
iar muchiile au fost indiciate in ordinea articulaliiror tor.
Daci,' prr,, ,ur,ro, .ru",=t
7 ar confine un ciclu elenrentar C < Z'cu C.r :
.,;r,-i,il;t
Capitolul
2 3 Ei
it,iz,...,r,r-r ( .i1 atunci muchia (:i! ar avea cele ir:;,,e;",
doui ua.t',,d ui" sale in ar.borele
lr,,"r,. . .,ei.,-tf, ceea ce este imposibil, deoarece [r:1.e,2.. .,;"f ,J ot,tin. .iln
e2,.. .
fr1,
tr
Arbori
4.1.
Teoreme de caracterizare a
arborilor
Propozilie 4.1, Prin articularea intr-un varf a doud grafuri conexe var/:disjltttL'te '\c
Figura 4.2.
obgine un grafconex.
(Gtgi
.zri-lan1 in G. tr
z,ur-lanJ&
unur,
11-lanlP2
( G2,prinurmareP:, "
Gt
Gz
Gt
,r,
"
,In teorema
.
Propozifie
4.5.
IJn
Cr:f T:
I.
capetelc tlc
[r,.rt,:r/t.....
gradul 1: cl7 (x) : ,1r\g) : 7"
lntr-adevir. din faptul ci p este maximal rezultd A'(:i:) c ir(p),
deoarece altlel la'1rrl
s-ar putea prelungi. Cum in ? nu exista cicluri, averr
IIV (u) | : i, d.our.." oltlel ar. existu
z e 1/(r), z * .,'qi am avea ciclul C :
lr,!,r,,,...,2,.r] ( ?; contr.adiclie. Dcci
dr :1 9i analog d7(y) :1. !
,,csteull
Clt
#=_o___o_.__o_ o -_o
.r x'
..r,,
o
a
Figura 4.3.
Figura 4.
l.
4.7.
4.3.
aciclic.
Un
arbore ttu
consecinld imediata
cott(ine
a definiliei Ei a
lic)-
propo-
r :
cu
Z(n)
ipoteza inductivd.
TEOREME DE CARACTERIZARE A
ARBORI
44
7(1)
I(2)
7(3)
r:
Propozifie 4.10. un
Vom demonstracdT(n
Fie l/(T) un vdrfde gradut 1 din T (cea ce existd conform propoziliei 4'5) qi fie
z/ v6rful
-r
articularea arborelui T
-r
cumuchia
r'r
in virful
r/.
Deci T este
T-r:
:x
rtl)/\
dbt d
Tz
?
,l
oo
J.
'
oo
Jb
Figura 4.4.
Daca
da(r)
Propozilie
1, atunci
4.8.
T'
Un graf
fi
muchie-minimal.
Demonstra{ie. Pentru
l7l
1 proprietatea este
evidentd' Consideram
lVl >
2'
(2)
T:
(V, E) avem
lVl
lEl
1.
." :
:1
rt ::
arbore' n
t)
a1
muchie-maxintal.
adiacent acestuia.
este aciclic, deoarece ? este aciclic. De asemenea,
Se vede ugor ci graful T
graful 7 rr este conex, deoarece graful 7 este conex iar varful r. avand gradul utlu, nu
se poate afla strict in interiorul nici-unui lanl elementar din ? 9i, prin urmare, $tergerea sa
nu produce disconectarea grafului.
c este arbore conform T(n, 1), iar graful T se obline prin
Rezulta atunci ca ?
,IT
Graful
(v, E') oblinut este conex (deoarece gtergerea unei muchii dintr-un cir.lri
nu afecteazd conexitatea) qi este aciclic. Deci ? este arbore.
Kr
- o.
Pz - o--<>.
Pr - o------o-------o'
- 1) implica T(n) pentrun ) 4-
ARBORILOR
"
lvg,)l: ly(")l- I,
lEg')l: lE(")l* 1,
lv(.t)l - lEg)l: fly(")l * 1) _ (E(")l
T:
1)
:1 - :
: -
-.lv(r,)l _ lE(r,)l: 1. n
rnt.
absurd,?nuarfiarbore,atunciin?arexistauncicluc<".PringtergeradinTaunei
muchii oarecare e a ciclului C s-ar obline un graf ?/
Deci T este aciclic qi, fiind conex, el este arbore. n
::
se
Figura 4.5.
r:
(v,
,,ri lVl
(V,E)
1 .
E)
este
este conex $l
esre c.oncx
ll/l - lEl
46
ARgoRt
ri lt'l
- lEl :
r:
esre uc'ic.lic
--^--
vP'
(V,Eo) esteconexgiaciclic,deciarbore,giconformpropozitriei4.ll
qqq
:
avem lVil-l"ol: i
Dar
Tz:
Figura 4.7.
Propozifie4.16.
neadiacente xg
FieT:
* ry conline
Sir#U l,doudtt)fiitri
e-\act Lm
cicl,.
7 este aciclic.
sd presupunem, prin absurd, cdinTtmai exisia un cicru c,
+ c. $i acest.ciclu
contine in mod necesar muchia xy. Fie p gi ptlanlurile oblinute clin c respectiv
c,
prin qtergerea muchiei eg. Atunci P + p' (
gi p * p/ este ciclu; contradiclie. Deci
r1q deoarece
T'
rg
conline exact un
"
ciclu. tr
I
Figura 4.6.
Observafie 4.14. O altd demonstratrie a cazului (b), asemanitoare cu cea a teoremei 4.6, este urmatoarea:
9i deci
este
arbore.
ci T
.ta
este
Propozifie 4.15. Un graf T : (V, E), lVl > 2, este arbore daca Si numai dacd esre
prin lanluri unice, adica orice doua vdrfuri r + y V sunt capetele utui unic
conex
Figura 4.8.
Propozifie 4.17. {Jn ntr.ltiset so de n } 2 numete naturale ntai mari sau egale
c.,t r,
so: rlr ) dz2..'2 d,,. a Ngru, estesirul gradelorttnuiarboreT: (V,,E)dacci,si
ttuntai dttcd ch * dz *... d,,. : 2(n
- j).
Denrsnstralie. (1) Sa presupunem cd existd Un arbore
r,g-lanl.
Denxonstra.lie.
(l) Si presupunem cd T
d1 Lrt.2
(V,.8)
? : (\/,8)
cu
Avern
s(T) :
s,,.
t).
.r
(2) Sd presupunem acum cd th * . . . { dr, :21',, 1). Vom demonstra prin induclie
matematicd dupd n cd exist5 un arbore ? : (V, E) cu s(T) : so. Notdm cuT.ln,) iporeza
inductivf,.
Z(2)
rezulta
tl :
gi avem.s(7')
dz
1. considerdm arboiele
: (i,1) :
so.
* dz:2(2 -
1) : 2 Si rl,t 2 tlz ) 1
cu doud vdrfuri gi o muchie.care le unegre
rh
48
ARBoRT
Vom demonstracdl(n.
- 1) implicaZ(n,)
drlrlz +'..+ d":2(n-t),
APLTcATil
pentru
il)
cazul
dz
rezultd uqor prin reducere la absurd cd d,,. : I gi d1 ) 2. intr-adevar. dacd, prin absurd,
d" >'2 alunci 2(n - 1) : dt l-'..* d".2 2n de unde -2 > 0, contradiclie, iar daca
dr: l atunci th: dz
d":1$i avem2(n- 1) :dr +'..+ d,,:Tt,, deunde
rr : 2; contradictie.
"'d,.*t
Secvenlas6: dr -1d'z
sau egale cu 1 (deoarece
&2
estecompusadina
1numerenaturaletnai rnari
2) gi suma acestor numere este 2(n * 2), deoarece d,, : 1.
s('/; : 5u. !
T
T'+
[r,
yl:
Deci
l(T)
> 1+
(2
1)
2;
)>, 2
I(r)>
cazul k
_,
1+ lvil
>-
2.
r,
lfll': I
'o9
n)
;,
, l
Exercifii
tvl-tol
Solulie. Fie T
Tt
.-
*Tp
descompunere alui
T' : T * r
in componente conexe.
Vdrful z are in fiecare componentA conexd cel pulin un vecin (deoarece 7 este conex).
Decip) k. DarvArful ,rnupoateaveadoivecini inaceeagicomponentaconexddeoarece
?esteaciclic.Deci p(/c.Rezultip:k.Pedealtaparte,pentruoricel{1,...,p}
graful Z,
lA],
Figura 4.9.
Deci
irl-
lEl
:1
)l9i '1"':''f-t::Tr+...+T6descompunereaincomponenteconexea
:7' - :r; (con{irrrn observaliei 4.7).
Pentru fiecare arborc 7l; : (Vi,Ei) culVil >- 2 vdrfuri avem f (T;) ) 2 conform
d,'1'(:r)=.i;
Iui'1"
lA.].
tr
tr
t,
4.2. Aplicafii
arbore. !
ipotezei iriductive. Pe dc altd parte, virful z are exact cdte un vecin in fiecare Vi, I
Jinem cont de obscrvaliilc precedente qi oblinem:
,k&
: (t*I1rz,1)*(*+ttE,t)
: r_r,+f0%t_tai) :1
c:V-Fie-
{0, 1}obicolorareavArfurilorsalecuculorile0gil,=251fsl
aE
Et
1,r,,,
ARI]ORI
50
APLICATI|
.5 I
b'.r,"r:'.'^',uq,urf
impar gi ? ) 3. componenrele
l::
f G: j.Ti:ac.e:la
Tre
(T + e) - E(C) sunrqarbori
(1.;,E,n) cuai e l,tipentru 1
<;i;
- E(C): n
(T + e)
+ Tz
*...
conexc tlin
*7,r.
c(r) :
;;;"
sA presupunem
{E' u {"}}
Ei,
o muchie f : ry E * E'
inV, t ( i (
cu
cu P,u i: *
-
";;4.
iarcapetelesaleauaceeagiculoare.RezulticaciclulC":P,,u+/<"*l(C''este
tr
impai: ceea ce este exclus prin ipotez6' Deci' graful G este bipartit'
elementare
Teoremi 4.19. lJn gra{ simplu' conex G : (l', E) are. toote ciclurile
impare dacd Si numai daca G este cactus cu toote ciclurile inrpare
q. Dar grafurile Gi
(a)
7(1)
(b) Z(2)
(c)
Z(3)
I(n)
ipoteza
Eii,
zfl{
i < g. Rezurtd
cd Ei grafur G
G:C*Gr+Gz*...*Gr.
Rdmdne sd demonstrim afirma{ia (A).
Sa presupunem prim u9'].rd .: afirmafia (A)
este falsd Ei si consider:{m prin urmare
o muchie
xa E (Et U {e}) cu e' V,
U,unde 1 i .j <s. Notdm
f:
cu P,. :: * L
asemenea cu
P/
u,unicul
pi
p,,
i ,
cele
Oin
u...u
Figura 4. I 0.
intr-adevir,
ciclut C.
Notiirn de
inductivi'
K't 7 o '
este adevirartd deoarece in acest caz G
P2
caz
G
'
in
acest
deoarece
este adevdratd
izomorfism'
un
modrilo
avem,
caz
in
acest
dqoarece
adevdrartd
este
* o-o
".{A A}
(d) Z(4) este adevirati deoarece in acest caz avem, modulo un izotnorfism'
f;
Figura 4.1 L
5'
Vom demonstracEtT(< n) implicdJ(n) pentru n
(existd' doearece G este conex)'
din
G
par{ia1
arbore
un
G
(VrE')
Fie
E' l)
E' :'1atunci G ? $i piin urmare'G este cactus' Dacd E elementar
Daca E
ciclu
unic
un
confne
e
7
Graful
+
E/.
E
sd considerdrn o muchie e
?:
*
<
Tj
t'
Lanfurile Pt gi
elementare
P"
!_ r,, :u t;
doua
cicluri
A RBORI
52
l.RBoRt eAR'1IALI iw
cR,qpuRt
l
Ciclurile
C , C' ,
C"
1 (rnod2),
a,{ar},{oz},...,{n,}
diferite
A1,
{ol }' Az
",A'
{ar\,''', A,
{a6}, atunci
- I"oI:
lt{"1, ap
tur'}
pozitive numitit
e S 9i
j,
prin gtergeria
observam c[, pentru doui elemente diferite din S' o5" ar'"
addugarea sau
lAol)'
S perechile asociate e1' :
'
suntdeaSemeneadiferite(altfel amavea QN: a'k't;
astfel:
p o n d e re.
C:lAt,A2,...,Ar,Arl,
(
l'421,
"
,1Arl'
r:rrr1
I
t.;rr,
G astf.el
wG),
E{G,)
,(r,;
: l"(o
lrrrin,[ur(p) |
turgi.;"i;1)ii p.
daca
esre
r,
g_lan1
in
G]
dacit
r' =
rf
g.
g.
tH
ti
6
F igura 4.12.
este gi el
,
,.
capete.
A $i rn Az;
dcci- u1 e ,'1p;
-- A1 se obline din Ln prin $tergerea elementului au, deci ar At.
S. !
muchiilor E cu val,ri
ee
dr;(x,u)
este un graf cu n vdrfuri qi n muchii. Prin urmare G conJine un ciclu elementar C'
cu o eventual[ renumerotare a pdrJilor At, . . . ,,4, qi a elementelor mullimii s putem
qi 1,41 I
Avem, conform observaJiei de la inceputul demonstraliei:
ar
tu(G'):: I
penrru orice
undeel
: 0
A; prin
{or}
elementului o6.
: \Ai,Ai]},1'
{nr,}
S'
54
ARBoRT
(V,
E,w)
un graf conex cu
llrl
n ponderat, ut
'.
lK' . Avent;
r) = 0 Pentru olicb r V ;
(2) d6(r,g) : dc(a,x) penttu orice t,g e V;
(3) d5@,C) ( dc(r, z) + d6Q,y) pentru orice r,'!1,. V (incgalilatea
tt'iun-
ghiului).
Demonstralie. Proprietalile ( l) li (2) decurg imediat din definifie.
Pentru a demonstra proprietatea (3) consideram x,g;z e V $i P.v, P.,,r,P"r, trei
lanpri de lungime minime cu capetele in u qi 37, n 9i z, respectiv : gi y. Atunci, ,r. ylanlul Q ob;inut prin concatenarea in z a lanfurilor P,,, gi P,, are lungimea cel pulin
egald cu cea a r, g-lantului minim P", $i avem
u(P")
(V,
E)
u,(8)
w(P"") +
*(!,r) :
dc(r, z) +
5-5
(d)diam(p,):n-l;
(l ) d6(c,
dc@,a)
d6(z,y). tr
,,,
.'
(e) centr(Cn )
'o)
{ 1.
2,2.....n}.
un arbone si
i;ffif,.1oll'
(a) Dacd llll ) 3 atunci
de gradur 1 din
(murlimea
Fie G
fi
ecare vdrf
t' V,
i.
"
-'
n,I
min{e(tr) I tr e Iz}.
::
algoritmi
prin
diam(G)
o"Jl;*ott
2rad(G).
Se considerd
d(u,u)
d(u, tr)
d(w,u)
rad(G)
rad(G)
j:::::'u-":"u:':,,t,r::
"i
tui Dijkstra.
se adaugtt
care d7,(u, rr;)
c'
Se
de
r'
te
ti
i i,,
aren (!,:!,:andarboreter
;:; ; : ";i; ;,,'; :
tri
d
m,,chii
;:;:X
"
lu'1,o nuchi.t:,,
: znd(G)- tr
lanfui P"
:l:t)
., .r:,lt
tnittirtt.
t lV,(f),V1fll
1,,:ljl, tl:?,...,;l:?r_ |
[1,
):::;;:^t
fi
.argoritmi
arbore economic,
distanleloii".;o;;;-;"
anumit vdrf u Fse consiJerd u.u*.r. i:-11r1,
o;'irarri}
u ca punct
care:""XnY
u,(xA) csre
:" : nininr
l,,l " "
Exercifii
(a) d(i,
,-;t.
;;
-
economrc. spunem
"u
r V(T) si y i@
_1
p.,rtru
gi
"uorr
*Yt:;::::tli:'
oblinem
l.
G.
diam(G)
: {u I tr V, e(u): rad(G)}.
4.22. Intr-un graf simplu conex G : (V, E) avem
(
-.lR+
maxt(u) | u e V).
este definit
rad(G)
dacd d7(u, n)
dr:(r. x) pentru oricea! dis-ranplor varfului u in gaful
centr(G)
Fropozifie
: centr(Z).
Centt"ul
centr(? _ term(Z))
un arbore
::
diam(G)
: fl 9i
(b)1<lcentr(?)l(2.
4'3'2'
rad(G)
centr(Z) n term(?)
Pentru
J<i<rr
l,rrolirrrrl,
rrri
'/'
irrrrie irrtc in
Si e1,e2,...,,*1
ordinea adaugdrii lor. De asemenea,
penru
.{,.r.r,,,r,r,..:..,.,,,},d=i.r,...,ei}sicuTl{V,,Ei},arborele
t"""'c7rrruu1i1vi,t1i
oblinutirrprrrrrr.lr./tt(.titl'.I,r,rrlt.lrt
I :t|,;:
Tctrlr'rttrl
'l'21'
prim
ARBoRI
56
T,-1 : T.
'
( i ( n _ 1.
G.
oaca Ei irigarir"r,.,, , ,,,,,,,,,
<
",
d6;(:t11,ri,))dy,(r11,r.;)
i,
,ri
arfivalabild,atunci d6;(211,:r:i):d7.;(to,ri),gi
astfel (T(i))arfiadevdrar.!r ,,,,,r,,,,,
principiului inducliei maternatice, teorema
ar fi demonstrata.
Pentruademonstrainegaritatea(4.1)sdconsiderdmun
tr4-, r0,:ri-lanttlelungirrr.rr,,,,,,,=
lDo:U
l':-G
N.otdm cu
:"
gi cu
tlr:(xo,ei)
,lr,_r(xo,2,1
w12,,
r,,)
) d.r,(ro,r,.). tr
Figura 4.13.
o";:,";,i!';i,'il"-,1'1'.1,
u'(e;)
I'o:'
?
V-t
: T' !
d^
I
1,4
u1e',).
Rezulta caw(e'r) :
t'r-t
I
I
'r.V I
J,,
igura 4.14.
rl'6(r1v,xi):d7',(r1s,n1) undel
,lr,(ro,:r'i)
( i (rr'-
: dr,,,,@o,rt)
Afirmalia
(z(1))
;r( ,.,,r,r, , :,
Observafie4.25. (a)Dac6w(e))0pentruoricee
QU,))
vdrfur anterior
,,-,
Tn-t
d6e:rl,2,,)
(z(=-t))
:,
i cI
pentru 1
( z(
ri
1.
116;(r;1y,
r1) : d7,(rs,x1)
ARBoRI
58
corespunzdtoare. Legam la capete in nod
Figura 4.17
I0
.,/\,
x4
r,1
zs 7
:LA 7
:xt)
30
(b)
Figura 4.1 5
160
120
(b)
(u)
Figura 4.16
Iqa
80
E
100
D
r20
-10 B t20 c
(u)
in toate cazurile indicii vdrfurilor reflecti ordinea selectdrii lor in algoritmul core-
20
I60
100
Z--\
12 t
(")
400
(b)
Figura 4. [ 8.
4.3.3. Aplicafii. in figura 4.1 7 este reprezentata harta drumurilor unei regiuni cu noui
este
oraqe: ,4, B, C: D, E, F, G,I{, I dintre care ,4 este capitala' in dreptul fiecdrui drum
[L] ml
,.[H,.,,rn
A
30
A"
,;",
,.r-'*l_l
rH ffi',
^^:
ARBORI
60
Costul rninim al lucrdrilor necesare realizdrii unei reiele de drumuri modernizate este
agadar I 55 unitali monetare.
10
20
10
25 -t- 5
30
+ 30 a 25 :
ll-rir.
(b) SI considcrdrn acum cazul in care autoritdlile regiunii vor sd realizeze o relea de
rlrrrrrruri prirr rnodcrnizarca cclor existente astfel incat in final capitala .4 sd fie conectatd
tlc olicrrrc llt orap prin cel mai scurt drum posibil.
Capitolut
Grafuri planare
u,ll
120
A40
22,0
160
260
280
100
oir.*a*
ii (b)).
160
160 /
160
UngralG= (v'E)senurnesteg/afpranardacitadrniteoreprezentareinprancupropri_
etatea c5 muchiiror le corespund segmente
de curbe continue care nu se inlersecteaza
in
interior unele pe altere. o astfer de rlprezentar.
wiin ptun a grafutui c ,. nunr.gt"
a_"a,
cd un srar
graf Ptd'at
planar poate
po
admire
160 A
Figura 4.20.
I)cntrrr tlctcrminarea unei astlel de relele asociem graful reprezentat in figura 4.18(b)
irr cirrc itr drcptul muchiilor sunt scrise lungimile lor. Releaua de drumuri cdutatd in acest
uirz corcspunde evident unui arbore al distanlelor vArfului ,4, corespunzdtor capitalei, in
grrrlirl lstrcirt.
in dreptul vdrfurilor
problema confortl
selectate distanJele
(a)
lor fa;a
(b)
,48,
;:;:,:,.n^"^
hI
(!t-)
obline alegdndu-se.in
----D-'^
interiorul fiecarei
'
.1"
unpunct,notatinhartacuf*;
(2) mttlsimea muchiilor E(M* j
se obline
cdte
"iir,rrtsirriu
f.e1e
lui
A.*;;.bd
62
GRAF.URI PLANARE
(11I.).
,\/
1'1.
in figura 5.2 muchiile ha4ii &f sunt desenate cu linii subiiri, iar cele ale hdrlii duale
iinii groase.
.41* cu
GRAFURi PLANARE
63
proprie alui IV
X,,(M)::
lui ,4/}.
Pentru o fafa
/,
17
::
min{p I p e
N)
gi reciproc. Avem
xrWI)
: y,(LI.) qi 1,,(,44) :
XrUvl-).
Astfel, problema colordrii felelor este echivalenta cu problema colordrii virlirrilor rrnci
haqi.
V (A,I)
in figura 5.1 numerele reprezinta gradele feielor, iar in harta ciin figura 5.3 anr mai'cat
prin sageli citirea muchiilor 13-feiei. Gradul felei este egal cu numdrul sagefiior.
Observam ci pentru orice / F'(.{1) avem d,11(/) : du,(J-), adica gradul unei
fe{e / din harta h'I este egal cu grddul vdrfului asociat ei f. din harta duald.
" Pentnr harla M : (V, E,F) notam cu Vi mullimea i-vdrfurilor, adicd a vdrf urilor de
gradul i, ri N2o, Ei F, mullimea i.fefelor, adici a felelor de gradul z, i e N2r,
Vq,
Vu
UVll)V2U...Uyr, Fgi :
Notam de asemenea cu
dy(n/)
FoUFt
UFzU"
LI:
fi'
d,,, dy.
'*
(1)
.-r
(2)
c*1(?)
Figura 5-4.
C_IU)
GRAFURI PLANARE
64
Sd
.41
nf[c-1(z) u.-r(i)].Ocornponenticonexa
deprrtilemonocromec-11;; qi
"*!(j),
(i)U"-1U)]
senumegte
(bicolo16)agrafului
(2) observim mai intdi cd pentru,4,/0 relalia din enunl este adevdrate, deoarece
acesra
lg0l I 9i lPol 1 de unde rezulta
lat4Kentpc. Pentruunvarloarecare
lYl
i,.lcareconliner. Observdmcidacd
inversdnt culorile asociate vdrfurilor intr-un lanf Kernpe se conser-v'd caracterul pnrytritt
lE"l+ lrol
:2.
(3)in_continuare,pentruflecared{1,2,g,...,p},muchiaeiimparreoa'umitaf'a{i
din ,41'-1 in doud fefe, pentru /11t. Astfel. atat numdrul muchiilor cat al f'e[elor cregte
$i
al colordrii.
la fiecare pas cu
l,1k - t (t)uc-1U)l:
cite o unitate
r PilQ)
lE'-tl+
lr,l:
lF'-l1+
1.
lr'l
Rezultd
c-t
1i1
c-1U)
Figura 5.5.
5.1.
Si
Teorema
r lVl:
LI
lyl
Demonstralie. (1) Fie
este conexa)
;i
"
infinita.
?'. Mrrllilncl
t lF,l:
Considerlmh64ileMt:(V,Ei ,Ft),pentrul e
prin addugarea la T, una cdte una, a muchiilor din .D
IuIo
Evident IvIP
NI
::7,
{(}, 1,2,...,2}.oblirrrrtcsucccsiv
Itll
"\r
\,
Figura 5.6.
'-. r
..
1,.
(5.1)
(5.2)
lFl,
ilF,l:2181.
vl
- lEl + lFl:
i>r
/"1)
lvl,
i>1
{et,c2,111,...,r11)
I ilvtl:2lEl,
- lEl+ l/rl = 2.
E0
i>r
(5.3 )
(s.4)
z.
(5.5)
intr-adevaq formule (5. r ) qi (5.3) sunt consecinfe imediate ale definiliilor. Formula
(5.5)
este teorema lui Euler. Ramane si mai observam, pentru formulerc (5.2) gi (5.4),
czi
in rnembrul stdng se adund gradele vdrfurilor, respectiv gradele felclor, gi urif'.I
fi..ur.
muchie este numiratd de douA ori.
( #l4n
M : (v,E,F)
o hartd conextrcl
- nh)lrr.,,l'
(b) tFt <
#t?t* (, - #)tn",t
tcl
lvl
(r-
(r
#)trr.,.,,I ,
(r-
,i/,)lr'.,,1
..r , (,
,,i, ,?,)lt1
GRAF.URI PLANARE
D e nt o n s I ra 1ie.
(a) Avem
_
lv.rtrz-lrnr
15,"1
I(i-d,,)l%l+d-,,
l(;(p
r(,(p
lul+@+l)
ilp+t
sau
[il
1(t,-(P
11
='lt)25
ll_.10
1)j'
contradicfie.
- b+1 -d,)lvk,l.
Rezulta
: 3,
61
4,
<
#rEr+
-#lrv<pr-#,R,,'-d,,)rr;l
(l
> z+ (r
sau
(c).
Au
- l qiVsa"*1 :
A/ :
dr si q)
(iv)A1 7 6t +
1, g
Lr - I;
AJ
- 1 giFqar-r :
Far.
: 3 obfinem
I{3.3:
am avea
3,
1V5+l
4 $i q
lF<rl =
0.
sau
,r,
Figura 5.8.
0 atunci
0 atunci
5.2 pentrup
2 oblinem
/1\
('#)r(sr+ ('- #)rr<zt ) z+ (r - #
: (V,E,F)
b gi
fr)rrr
3.
o hartdconexd- Aven
(I/6,,) +
Demonstralie. (a) Dac6, prin absurd, graful K5 ar fi planar atunci pentru o hartd a
: 9,
(I/6f) >
112.
67
: 6,
lEl
ll/l
:
(b) Dacd ly<zi :
Lemi 5.6.
6,:4,
B Si
V0.,.
Analog, in inegalitatea (b) avem egalitate dacd gi numai dacd este indeplinitd una din
urmatoarele condilii:
(iii)
p:
_?_)
tr
Observa{ie 5.3. Se poate demonstra ugor cd in inegalitatea (a) a teoremei 5.2 avem
egdlitate dacd gi numai daci este indepliniti una din urmdtoarele condilii:
(i) 4., 5', $i p 2 A, 1 (cazul grafurilor regulate);
(ii)
ly<,ri
d'' \'u'...i.
,-p+t'
' tnr+(t' \ p+J/'="'
ffi
f rgura ). /.
d,,
rr,'r
Ks:
sau
: I (i*d,)lt1,l+d.,ltkr,l+(p+1)lt/l - (r+1)lt!,,1'
1(t{p
: I
67
sau
lVl
:5,
lEl
: 10,
lF<zl
"i-llF<zl
I,I = (V,E,F)
6,,
6J
5
.)
+ (r
f*
fr;rnr
d,,:3 +
riy e
{3,4,5},
d, e {4,5}
=+
dr: l.
tr
"n,.,nf.'
:Oatuttci
o hartticonexd. DacdlVgzl:
lFgzl
parantett"ii 6,, Si 6y pot avea valorile din urnmtontl
fabel
:0.
2 oblinem
sa
Ain
68
h(
llt'91
'),i1
(il'l)
tlt'r'tthttt(l,l),(1,1),(:',1),(l,it)qt
d,,-2gid1 -2potaveaurmiltoilrclcpctctltt
ceea ce este echivalent cu alirnlaliit tlilt cttttttl I
Dar 5.,,6y
IAM
r.'l'oNEtrntr
it
cneruRt
..k
l\
/t\
l( N
r\
/-Jt-\
at
-.--.:t)
Tetracdrul
lvl:
4,
11,'l =.
,1
t{
,/--'*,N
Octucdrul
lvl
0, lltl
:8
.)
.l
5.2.
notam f l.', z
1, qi
fi>l t, - 2)(fi -
Icosaedrul
lvl:
12,
lrl :
20
Ji'):2(,/ *,").
F;_-,2
4
,1
6!
asociate corpurilor platonice. Parantetrii k,h pot avea valorile din urntdtorul
tabel
Defini1ie5.8. Fie,L, lr e N,,,. () lrrrrlA ,4l r,r.rrrrrrrr'?lc l,,lt r't,1,1tlttlri tllrt'li gt'lttlttl
oric6rui v6rfeste ,k gi gradul oricitlci ltlc rrlr /r (irrrlirl lrlttttttt sttltotl rrl rtlrci lrstlcl tlc
h64i se numette, de asemenea, gntf ltlttrtur A' , lt t,'gtlttt '
PANARE
Nu existd
Nu existd
Cubul
Ivl:8, lrl :6
(t'i>r
fl+r)
:z
lY(C) I : lE(C)|,
Ir::e'-'u'+r'
i>1
(5.6)
Ltfi:2e' + lE(ctl.
(5.7)
Pe de altd parte
5
Nu existd
Nu existd
i>1
Dodecaedrul
ll/l:8,
IFI
:12
2.
i>L
(s.8)
Analog,
Figura 5.9.
Teoremi 5,9. Existd exact 5 grafuri planare k,h-regulate. Acestea sunt grafurtle
li
enun!. I
(5.e)
70
HAMtLt oNElt-Atg iN
(;tApuRr Pr-AN.\Ril
,11 existd un
I (r - 2)(./i -
ttl
pn NARE
lt
Analog,
i'egiuni I?'.1?" se
c;nlrunt
(.1), atunci
t, .- 2)l\,;"1 : lE[r,,,,t/,,]l -
,i)i
2.
(5.r)
enLrnl. tl
5.2.1. Aplica(ii.
irlcazcott{rar'.existai {f ,2....,,,}cul.r.;.rr,.r,.
ll
ugor ca
1/
este de
tle ciclrrli.
/?
Figura 5. I 0.
:(1.tr.F)
oltut'ttitt.trtt'.tti.tl -2.,\l
1, nuntarul
r'
II
in plun. h'oltittt cu
- 2)(Ji- ti'):
{t.
tip (B)
'zl
Figura 5.1
l.
Teolema 5.13 prezintd o extinciere pentru grafuri neplanare a teorcrnei iui Crinberg.
Teoremi 5.i3. Fic G : (11 E1 trn gn4f ttcrtricnrut si i'/ U 1'// - \' t, p(tt'tili('irr lttir'1t
nevidacoreinduceinGdoi urhori7'':(V',E'):Gl\"1 ,siT":(,\'"',E"):a''11 '"]
Avent
- 2)|q'l - l1,i"l; :
Itn
i>1
unde, pentru
s,
\/r" , mulsimea
llv,'l:
.i>1
Eliminarn
l['l
?/
lE'i+
It,i>t
avem
ingt'afL.tl
G,,2-(1,,x [)2,tt'.rilntullirnealiclurilot.
lttrntilktrtierte
.r'illi.J i+tUt+1.
fropozi1ie5.l4,
^
11(G,,)
se dcscrie astlbl;
(a) penlru tt intpar, H(G,,) e;;tt: ttlt:tituitti rlirt rt t.iclr,.i
de tip (A);
(b) penlru tt par H(G,,) e.ste ulciitt.ririr tlirr rt t'itltrri de
tip (A) si tlouri t.itlut.i Je
tip (B).
,. Propozifie 5.16.
(_5.
i0)
GRAt.uRl PLANARtI
7Z
I-IAMTLTONETTATE
iN GRAF'uRI PANARE
73
Gt
G,I'
Figura 5.14.
2(Ji
'
Fir[
,bb, Q E(H)
rp,xq
E(tr{)'
fi:.ft:
prin trei
deoarece G1 este conectat de restul grafului G/
mubhii o'o, b'b. utx, dintre care gtim cd wt # E(H) '
Gi
G',
Gt
tr
Demonstratria2.Primaparteestecomundcuceaademonstrafieil.Trecemlapartea
Analizim stt'uctura feielor
a doua. Lanlul 111 induce in graful G'{' un ciclu hamiltonian.
tuiG'{'
rr4ftrlr
[iT'
f7]-1
Figura 5. I 3.
(l).
Ji
2T
8
a
-q C,tr.
3(fi,
f!,') + 6(fi
fi') +7(f6
* f{) :0.
fi f{ :
-14
(iR^l'uRl
5'lg'
ttt't
fIAMILtoNEtr,\triN cn,rrunl
3(fi,5
1E
li,')+ 1(/[
Rezulta 3 I 4(.li
t)'
:]
: .f['). Dar
l'\,
+,lii
./i;
if.r;;'trit
li
oblirrem.fl e {0.:li.
in dcecair
Aceasta este insd imposibil deoarece in ambele cazuri cele 3 hexagoane {rind
Iy'.
han.riltonian
ciclului
ar'fi
inaccesibil
u
regir.rne in raport cu 1{, vdrful central
8
E' *ul1i*ea
Fie
II < G'1,'
15
Il".
esle htrmiltonian'
IANARE
fJ>:r.
.f
inern co6t
cii
lri :
()
: f ,tr,/i :.)lE,i+lr((,)1.
,il;;,
lJ
G,,,
X1'(n1)
:0
(rnocl 2) pentr.uorice:r
:2.
Sa presupunern agadar ci orice varf ciin ,l\/ are gradul par. Atunci, deoarece ;iif
este
conexi prin ipotezi, rezultd cd exista in ,/\.iI un ciclLr eulerian.C. Fie Ct . C':, Cr
, , C,,
o descoinpunere in cicluri elementale a lui cl. Notdrn cLr..Rj gi Rf) rcgiunea nrarginita,
lespectiv legiunca nernirginitd, in care ciclul (l; imparte planul pentru t
{1. ,,.,t,}.
Fe{ele harfii ,11 se pot reprezenta unic ca interscc{ie a regiunilor R.i, , i
.,;,i.
{1,
i {0, 1}. Definim o 2-fa[A colorare propric a hirlii r\1. c : fl(i_r) * 1d L; asitct
pcnLruo lula I : R| a. . a Ru'' dcfinirn
Deci G,r,
este
nehamiltonian. n
,-'2.
\, (7') ,
5.3. Colordri
Dentonstralia
Denlonstrulirll.(a)Dacar.,('A1):2atr"rncigrafiilsunoriallrarliil-[estebipartitpi,
laltl a htrriii
conforrr treoiemei lui Kdnig, orice ciclu al siu es'ie par" in palticuiat-, ot-icc
:
F(-41)'
e
0 (rloc1 2) pentru orice .l
/"r-l ar:e gradul par' adicd :1,,,(l )
r(At)
l.
Fie rr;
(
_., -,
't't
()
._
'- J
\.1
..
l\,,1
2 utent
(ri:..r') (l (rrr,,,ll).
tllrcri r/1 (ir,,.r.) : I (rrrr,l 2).
{0,
l}
asti.el
tllrci't rl7
"'-..t
'
c este o.2-colorare ploprie deoarccc 7'cslc corrcx pr irr lirrrlrrli rrrricc (varlulile olicirui rtrIartf surrt colorate alternativ cu () pi I rrre cPrirrrt r'u {
0). I)cci .\,,(7 ) < 2. Deoirrece
IDl
(ir))
: llrl * 1> I avcm q,,('/') ): 2. I(czrrlrri 1,,('/') .,..
(iRAr'URl I'l.ANAltl
'76
HAN,I LToNEITATc
Cazul 1.
in cnerurnt
lcl(l/(r))l
pANARE
77
+.
lI
,l/,
c:
:V
[5] astfel
Clttr :: ct
I .,-'
gi alegem
rl
rtt{
0()
},ll
c(r;) e
[5J
c/(Ar(:r)).
Cazul 2. lc'(,n/(r;))l
5.
c'(:;):t,r[5].
Iriguru 5. I 7.
o singura fald 9i
X,Utl)
:'Z' I
rr(n1)
( a.
I\[ : (v,E,F)
doui situalii:
f/ < -l[r1 un ciclu hamiltonian 9i R' ,R" Iegiunile interioare, respectiv exterioare, in care el imparte planul. Notdm qu F', F"'mulJimea felelor lui -41 din
?,, respectiv R,,. in harta duala r\,1. : (F,8.1,r), rnullimile F' 9i F" induc doi arbori
Demonstralie. Fie
vArf-dis.juncti
T"
Avem
: (F',Et) qi
T"'
: (F",8")
Figura 5.18
tr
Teoreml 5.23. (Teorema (5C) celor cinci culori) Pentru orice harta
avem y,,(A,I) ( 5 tl xr(IVI) ( 5.
LI:
(V''
E, F)
5.
gi a doua este adevlrati, deoarece
1,,(,4'1* )
putem presupune fbra a micaora generalitatea cd M este simpla 9i conexa, deoarece
suportul simplu al lui ,14 are acelagi numir vArf-cromatic cu ,Lf , iar componentele conexe
se coloreazd indePendent.
prima inegalitate,
I(n):
(V, E,
F)
cu lV I :
"
arc 1,'
('\'/) g
c(r) :
I(<
'i pentru z
v' *
( 5 (exista conform
")
L'I - r qi c' ; y' * [5]' o
harta Mt : (V',8',F')
teoremei S.S (a).
":
5-virf colorare proprie a lui M/ (existd conform 7(n - 1)). Vom construi o 5-vdrf colorare
proprie alui l\,t , c : V - [5]. Analizam cazurile posibile.
^
""langului Kernpe
vdrfurile
c,,.
t:/
Pt.,t(ri
: ft dacac'12):3.
f l dacitc'(z'):1,
pentru z
e v(P1'3(21))
$i c"lr"-t trrr3tz111 :
: :
,', li
5'
vom construi prin inducJie dup6 rz o 5-varf colorare proprie a ha4ii I'1, 6 I 1z - [5] de
unde va rezulta gi concluzia dorita x,,(M) ( 5, afirmalia z(n) fiind astfel demonstratd.
[5] prin
n ( 5) Pentru 1( n ( Snotam V : {xt,..',nn),definim c:V
"Z(1 <
z:t
v(P13Q1))
z+ v(P2.aQ2))- cere doua cazuri su'r anaroage. Sa
lau
consideram primul dintre ele zs l/(pt,g(zr)).
Vom transforma 5-vdrf colorarea proprie c/ intr-o 5-v6rf colorare
propr-ie c,, : 1,.,,
4, situalie analizatitdeja la cazul (i).
[5] cu proprietatea lcl/(l((e))l
!i?
atunci
Dentottstralie. Evident, dacd prima inegalitate este adeviratd pentru orice harld
x1]\lt):
(ir)
cl1r,
: c" gi
c(r)
ct,
+.
[5] astfel
1.
(5 !
pas
netrivial gi anume
cazul2.
: 5.
(r)l : 5, notdm 1/(r) :
pentruz
e f5]. DeoareceK5
'{."r,.
esteneplanar,rezultd'cd
..;5,}
qi considerdm
c,(z;)
r,
Et.
GRAFURI PLANAI{E
?8
Considerdrnhartacu2-2vArfuri lt[tt:(Vtt,E",F")
ir'' ConformT(n - 2)' existi o 5-virf colorare
carea vAt'furilor z; !i i1 tul"l ua'tuu*ilial
; l;;/;;, r; :v'| (s]' otnni't' colorarea c"' :v'- l5lastfel
obqinutddin-11I'-prinincientifi-
'
c"'(z;): tl'(u')'
' c"'(zi):
( 4' Ca 9i in cazul i' dcfinim
c"' este o 5-vArfcolorare proprie a lui '41' cu lc"'(lf(r:))l
astfel
5-virfcolorarea propde pcntru -A/' c: " V '[5]
c)1', : r""' 9i r:('r) [5] - c"'(N(r:;)'
( 5' []
Rezulta asetndndtor cd 1,,('/\y')
c"'lY'-1",'tr1
c"
Capitolul 6
Linii euleriene
Fie G un graf neorientat. Un ciclu eulerian al lui G este un ciclu sirnplu C ( G cu
proprietatea E(c) : E(G), adica un ciclu care la o citire a sa parcurge toate muchiile
grafului exact o singuri datd (figura 6.1). Graful G se numegte gt"af eulerian dacd el
conJine un ciclu eulerian. Un lanl eulerian al lui G este un lanl simplu P ( G cu
proprietatea E(P).= E(G) (figura 6.2). O k-descompunere euleriand in lanpu'i a unui
grafG,keN2r,esteomullimedeklanfurisimpleD:{P1,...,Pr}muchie-disjuncte
ale cdror muchii induc o k-partilie a mullimii E(G) (figura 6-3)'
E(Pi)nE\Pj):A
E(G) : E(P)U E(P2),J E(P3) U'..U E(PA).
< k.
,\
G:
X TVi
"*
I-l
l- \l
(a)
(a)
(b)
r,11-lanl eulerian
Figura 6.1.
Figura 6.2.
o.
tr,4
lr\
K-;>
I
(a)
7s :
(b)
{P1, P2}
LINII
80
EULERIENE
TEOREME DE
6.1.
CARACTERIZARE
8I
Teoreme de caracterizare
Unciclusauunlanlsimplupoateficititindou[serrsuri.Citireasainduceoorientare
a
muchiilor.
Fie C
a I em e
i-a]$):numdrularcelorcareintrainvdrlul.l:laocitire(numArulintrarilorin.r);
(numdrul ieqirilor din r)'
numarul arcelor care jes tlin virful :r la o citire
al.ciclului C' e; e V(C)'
Observdm ca ?A(x;) : i"(n) pentru orice varf :r
r l/(G) avent
Dac6 c esti un ciclu-eulerian, atunci pentru orice
;ii,ri :
clc@)
(mod 2)r
avem
Daci P este lanl eulerian, atunci pentru orice r; V(G)
Dentonstralie. Fie C
{
C:
l*r
r 1r
.,r1,
e1, :r1111,
: i,(n)+'I(I) =
E(Ci) n E(Cr): A
E(C) : E(cL) 0 E(c2)
C1
gi inlocuim
ciclul
Ct
c-r-fr-r,
Cz
E(c;.
i<j
i(I(
cu diferenp lor
j-
p,
I minima,
t: ti:-'i
C::C-E(Ct)'
lp:*T
G muchie_disjuncte ale
" C-CtCz,
pentruorice 1 (
u...
se descompune in c,iclut.t
unde 2111
d"(n) + d[1r) = 0
P
introducem aceleaqi notalii $i pentru un lan; simplu
dc(r)
nI ttre nt uc
ciclurile cz,cs,.
aceasta este
E(Ci) n E(C j)
E(c)
pentruorice 1 (
i(
da/x)
p,
(b) Orice muchie e E(G) aparline cel pulin unui ciclu elementar.
Figura 6.4.
LtNll
82
EULERILNE
TEoREME DE CARACTERIZARE
Teorerni 6.3. Fie G un graf neot"ientat conex. G ,y' 1(b cu exact 2k t'atliu'i de grad
impar Avent:
(a) k
A daca Si nuntai dacd G este grttfeulerian;
(b) pentru k > o eristd o k-descompunerc eulerittnd ln lanluri a gra/irltti c],
proprietdle'
\Pt, Pz,. . . , Pt ), ;i k este cel ntcri tttic numrir cu aceastd
.Jc(")
: ir(r)
Co
+ ;},(t)
:r:2i-tr2i,unde
0 (mod2)
, {1,2,-..,t'}
D._-.
t')
.- L4
rD.*:.t .- rtj
maximcuproprietateacdexista1
-:lr3r
C
5.
J7,.
.t:?
rV(Ci,-")
"'U
r2k- r,
C-
Pk :: I2k
V(Cr,) n [v(Ci,-1)
ili6
-./C
P1,-1 :: 1:2k-2
v(ci,) )v(ci,) + a
V \C,") nl\/(Ci,) JVICt\ t' A
v(cu) nlv(cd|v(cr")uv\ci,)l + a
-.lll.
Figura 6.5.
V(Ct,)l
eulerian C
<
0'
:: ("'((Ct
Ct,)
C,") o'
"
Ci,,) o
i,
Ci,'
o lv (ci,) u v (ci,-,)
grafului G.
v'(B)
E(B)
Cazul 1. Dacd
i...ir27._1,r,21..
astlel incdt
V(Ci,) +
G J:ry;x2+:rit:?i4 115,116;
Pl :: :t2
E(Cp).
( t1 d "'< 'ir (
Graful G/ este conex Ei orice vdrf al lui are gradul par. Conform celor clernonstrate la
punctul (a) , in graful G/ existd un ciclu eulerian c' < G' . cu o eventuala renumerotare
a vdrfurilor r, putem considera ca muchiile addugate grafului G sunt citite in ciclul C,
astfel r1e2, I:tI 4, a,5.LB, . . . :r:,zk- r.r2k.. Definim D :
Ih, . . ., I)1, ) unde
( i ( j (P
Pentruoricel
r.
Gt
E(C)nE(Ci):0
E(C) : E(Cr)u E(C2) u "'u
Fienumdrul
i;(r) :
Ct,C2,...,
:r1 , 12, . . .
ei
iF(n).
:
S[ presupunem acum c5 graful G nu con]ine varfuri de grad impar (cazul A 0)'
qi d6(r) I t)
adica d6(r) : 0 (mod2) pentru orice 'r V(G)' Avem de asemenea
p.n,.uoii."" eV(C)deoareceGesteconex giG * I{t. Confo'npropoziliei6.2cxisth
deoarece
(b) Fie
83
:
:
{Pi,P;,...;
Pi,,}
{{Pi, r}
<t
I1
uv(G)
<
kt,
/,,1
}.
Avem
u'''
uv
(c,,)l
dc(Pi):2 pentruoricei{I,2,...,k'},
indus G[V(C1' ) U
pentru orice {1, 2' . . ., P| - {h, i2, . . ., ir.}' Prin urmare, subgraful
faptui cd G este
cu
contradiciie
proprie
a
lui
G;
y(q,
.
conexa
.' U
i] este o component6
posibil.
nu
este
2
cazul
conex. Deci
Demonstrafa punctului (a) este incheiat6'
(6.1)
deoarece in graful B fiecare lanl Pl e Dt esle adiacent capetelor sale. pe de alttr parte,
oricevdrf degrad impar U V(G), undee {1,2,3,...,2k}, este capatul a ccl pulin
un lant
Pj D, adicd
d6(:ri)
>-
pentruoricei
I1.,2,...,2kI.
(6.2)
Lrrurr
84
TEOREME DE cARACTERIZARE
ulentrNl,
t i..
:rrJr@
85
yt ."(*--+G----o
p-.1. 12
k'
dct(r)
=Ldr,(r)
Pentru
orice
xe
tzs 2J4
p,1,.,.
..,,<:
.j:1
tt.!'i
=l (rnotl 2)'
rezultdcddacdd5'(:') = 1 (niod2)atunclexsitdJ {l'2'- :'i'.}t.u
1' Deci' tIs(t:;) ) 1
rIs(:t:)
prin
unnare
)
P;
lan;ului
Ei
cup.t.le
adica :r este unul dintr.
pentru orice i
{1,2,...,24}'
de
23 34
V (G),
relaliile (6' l)
L3(Fn):
^1234
'H
qi (6'2) avem
Lr{Fr1:
45
s,ts
_2345
o12345
k,k
lE(B)l
: L,tue) :12
=2k'
in general avem
2k
lE(B)l :
ds(e)
,I",
,,,E",o"rrr,
'
,lc=l
to(V,)
2A
: Lau,',) >\r :
zn
3. Analogoblinem
(rrrod 2)
'
$'':
Rezul6 li
<
1{
\r5-J}r
D,
iar daci,, a +
lui D 9i il definim astlel
(L(D))
unde pentru
un
"*at"
:: A(D),
arc a
6.2.1,
:: D,
(graf orientat)
., L(D) gruful
A(L(DD
;:
la'
rc
: (V"4)' Daca A :
el
or
sau gra.fu
Lo(D)
/to\
L (D
pentruo
a- -
I'i(O1
'
li
i i lo
a'+
0 notdm
sau
t'"
t in
egrafu
: tr: F"?-
a+' Notam
Bt;
:: L(LFL(D))
pentru
ExemPle
1.
L1(D):
L
a'
a'l
Figum
6.6.
i ) | qi A(Li-r (D)) +
()'
t/
34
Figura 6.7.
::
Bo:01
'
I(C5): 12
/\A
51d
bz;r
\/O------O
45
l
4. Graful
54
cu
( f ( rz- 1.
L(C") -.C,,
dr,
k'. I
-F,-n
Bi
Li(Bs), pentru,i
L rNr r
E6
t--i
I-F.Rt t,-N i.
J F.oREMh DE CARACTEIIizAI{E
ti/
consecinfd, pentru
B;
pentru oricc A
1, (
^,
/l;
e L'(D)
ot'ice'i,
001i
0010 0101
uvem
I.
0i00
l()u
l'
11,r,,o1la)
: d r:(rt-) :
k.
1010
k.
observafie 6.6.
D - \l',.4)
este conex gi
d+(") : d-(t) :
harniltonian
2 pentru orice
11,i
lt
\n
il il D tr
tl
/l
,\ : ./ ttLt.l2(t..) ".?',_ltl)
l.fi.
ti:
tl,'--1,
(t/,: af"
* \u I u (r; + 1)-drum
d,I,,,1o1(I)
l<i-
1,9i t:',
:.r'"-t.\
in D}.
Cunotalia.\-,.\+ pentruvarfurileinitiai$i
'
pentm2 <
frnal aleunui
de
Bruijn B.i,
.{0,
1} cu
i-druiir'\ e t'/(l'-l(D))avenr
Doud rl-drumuri )', )" { .D sunt adiaccnte in Li-t (D) daca (l - 1)-drumul indus ln ,\' de
ultimele i - 1 vArfuri esie totodatd qi (i - i)-drumul indus in l" dc prirnclc I I varf'uri ale
lui .\/'. De aceea, mullimea arcelor A'\" A(Li r(.D)) poate fi pr.rsi in coresponden{5
bijeciiva cu mullimea (i + 1)-drumurilor din D.
DacE indicele de repetitivitate a arcekrr lui D este [] sau 1, atunci drumurile lui D pot
fi descrise prin menlionarea numai a succesiunii vdrfuriior.
Rcvenim 1a exerrplul 1.4, g.alut lui de Bruijn, peniru a-i descric. Evicent, f -drumuriie
din lJr, descrise pl-in succesiunea virfiirilor, suni t-vectorii peste {0, i}, adicir {0, I }i. ln
iaf,fl[f,afr[f,a[[ililmililililililililiifniffiimffiiiilillfililflflii|f[[lm[[[ffi[ifiiftiiffiftlltlllll]lllM.
pr-oprietatea cd r,rltinrele
i-
.l conrpo-
in
cazr"rl
glalului
134,
.f(rt)
2"
88
LtNtr riulERtuNtl
TEoREME DE cARACTERIZARE
89
0011
Dentonstra{ie. Un circuit hamiltonian din grafut lui de Bruijn .B,, induce o a$ezare
/(n) (
circulard
a2"
Pe de alta parte,
000
00
| ,tn-t-'-
1l
111
110
101
010
100
000
'ol
.\
\n
\l
o\--'r
0
Figura 6.8.
Exercifiu.
Fie
D : (7,,4)
lente:
Solutrfe.
Din
LL
,1(D)
0100
1010
0000
0001
0011
0111
1111
1110
1101
1010
0100
1001
0010
010 1
10 11
0 1- 1 0
1100
1000
0000
r V;
(D)
este eulerian,
(6.3 )
este conex.
(6.4)
"
0101
/ f
0010
d[("): d;(u1:
dB@): d,;(u)
Figura 6.9.
qi, deoarece
d;,,rr(a)
enun1.
afrlu).
,1b(")
(6.6)
LINltirULERttN[.
90
dL@)
gi teorema este
: d p(u) :
df,@\
d,,(t'1.
de$onstrati. n
Exercifiu.
avem
S\3):2:t + 3 - 1:1i1.
Pentrurr,:3
Capitolul
Linii hamiltoniene
000i110100.
Penhun = 4aVem
enunl estc urmdtorul
g(4):2a +4-!:19.
0000111r01001011000.
7.1.
lalea urntdtoare
11,.
E)
c(G-s)<lsl
pentra orice multrinte S de vdrfuri, unde A I S
Demonstralie. Fie
A*SSV,avem
Primainegalitaterezultadinfaptul
ca
c(c
.9 de
vdrfuri,
- s) < lsl
E(G*s)2 E(c*s),iarnumdrul
'
7.1). n
componentelor
C cuprinse intre
c.
t0tea um'tdtoare
inegali-
V.
rv
Aturrci 0
/ v - sc I'. confonn
11
I
1l
ii
l.lNllllAN4lt-T()NILNE
92
teoremei 7.1 avenr
r:((i (V
,5'))
' ly
r'((Jl.sl)
lSl, adice
- 7.2.
I
1
c(Cr'- $.; : i;
a
o
Figura 7.1.
l
rsr
<
: (V,E)
lll
S e I/
zlsl
qi demonstralia este
7.1.1. Aplicalii
Propozifie 7.4.
7.2.
7.2.1.
cd orice
o mullirne independenta de
Figura 7.2.
Teoremd
A3
C_S
CIS: {ur,u2,...,u8}
-
| l,el 1 llzl. tl
t
lel
iu I
CoNotllr suFICtENTL DE
vaj
:c
f6 ;l'L'rr --
incheiati. tr
{().
l},
uncle
,c,(lt.y}) = I,
[(]
t
I
E.
E.
A,
E', E c E, j l,iz;,cu'propri"1at.,,,,
G : (AtU....Ae,E),
lArl+
1.421
+...+
crrr
Din E, I
rezurt.i cd existd dt,rr,
z I u V cu e-:
-El. Deoarece G/ este nehanriltonia,
/
J",o|
maxinral, rezultd ci in graful G, + e exista un
ciclu harniltonian C < G, * r,. ^ut.lrr,
Dlr r,,,
nefiind han.riltonian, avern ct
< G'- Rez.rta e. E(c). Fie p : (, - r.r,-rar)i.r
hanriltonian din C, indus de C. Notdrn p :
1r,,...,r,,1 unde.r.1 : u "gi 1.,,
Observdrn cd pentru orice i
daca {.r1, ri} e E, aturrci
!2: ..,n]
{r,,,,.r.; } / t
deoarece altfel s-ar.forma in G, ciclul
hamiltonian'
varfuri
lA,l
lAp_rl.
lArl
]Ap*rl
|^tfPP-'1
- r,..
L"r
__
Lt-tlrrt-it't:url
- La,t
<t
LINII HAMILToNiENE
94
t-';T:j:1,::,::.."1i.y1|_5
L:(c)
In continuare, notdm cu p gradul
minim al vdrfirrilor lui G, p ,t(G)
gi cu lj, rnultimea vdrfurilorde grad
p. De asemenea, pentru o rnullime
n JVa(y)
l/c
.f'
1 .fi
.Jlrr
d.t;,
@)
d.a;,
S,S
Rezult6,lindndcontcdl/6,(;r;1)
(n,,):
Q{rt,...,:r.}qi
i"r,({r',
i:2
"r})
Nc;'(r,,) e
'i.:2
n,
ri
1.
(.u )
tl
{r,A) e E(G)
d6(r) + dcfu)
> dc:@) + dc(y)
)n-(n-2):2.
l1/6;(:r) u _Nc(y)1
iV(G)
{,",uil
Sunt posibile
Figura 7.4.
Inri
224
*,9.
.l ^ \
llr\u/l : 4 ),
dc\t') 2
- rel/(G)
Observdm mai intdi cd grqful G este conex. Pentru a demonstra aceasta voln ardta
cd pentru doud vdrfuri oarecare r,y V existd un -r,'g-lan\ P < C. intr-adevdr, dacd
V(G)
I L't /1\t
ipotezei.
"a;,({",,, "',-1 })
TeorernE
l/r;
Cazull.p)n12.
Teorema urmdtoare, datoratd lui O. Ore ( 1960). admite in mod evident o demonstrafie
aproape identicd celei precedente.
cd d,61(:r) + dc;(A)
G este un r:,37_r"l
(.r)
Atunci, evident
cls,l:r.,,)
urmatoarele situalii:
{..',...,,r,,-1}:
: f ttc,ttz1,r")) *16;,({l,,,r,i*1)}] (
tic,lr) i
p : [",u,,]
Figura 7.3.
iar
95
enunt, ds(:r)
+ dc(a)^> rr;.conrradicJiel
na
Gp
ur,"ui;;;-;ti
{2.:r'}e E(G).inplus,acesrverfr,aregrajulcelpufin.gut.upit.,;Ji;l>r*1.
Si considerdnr agadar
p;
(b)dr:(ri,) 2
(c) d6;(;r)
(d)
d(;(r)
pt
L:
2 p,Vr 1/a;(ca)
{r,1,};
pentru
1/6(251)
ul,r.s)
avem
P*ds(n))n..
VP
Figura 7.5.
CoNDrTil
LINII HAMILTONIT]NI
96
A UNU| cnAF
stMpLU
97
Rezulta
ltr(G)l
:; 1z- ).
dcQ)
lE(G_"11
r/1;(r)
:llurt..'nt*( I
d1;(.r:)*a1;1.r'i,1) +
I
\.r(Na;(r1'1-{.ri,l
- L
'
e,Vr.(ri,)u,u
.'
(p+ t)](n
>
-p)]
,n
dac6'p
<
este panciclic.
rr'2
- | < 2tl6(z) f
l(i(rr-l
, (rr-l)':.
4
r:t.(G)
muchii
rr;({z,r}),
t {1.2,J,....r}
ft6({z,r;})*
16({z,xr.+._z})
cu propri,etatea
r.6({2.;r:;+r_z})l
{0,
i}
exista
i e
{1,2.3. .. ..
-- f
fi
de unde
a} e E(G)
9i
16({4, y})
0 daca
{r, A} # E(C).
doua situa{ii:
r2,r3,
(n
7-ciclu Q
lr1,
..
Figura 7.6.
1) 12.
tE(G- z)t:tE(c)t-dc(z)r+
'
-+:t+-
i 'q#
Astfelgraful G*zaren-lvArfuri,estehamiltonian(deoarece0
<G-z)9i
(7 r)
arernai
mult decdt (n - t)2 l+muchii. Conform ipotezei inductive 7(n - 1) graful G - z este oli
panciclic, qi atunci qi graful G este panciclic, ori este izomorf cu K6-ry1z,p,-t)/'t. Dar
aceastd ultimd varianta nu este posibild deoarece pe de o parte am avea
lE(C
Atunci
*#
ciclic.
7)_ciclu.
|(zl)-ciclurezulticd,pentruorice i,j e
{L,...,n} cu i * i si i+t j'i t2,dacFt
{ri,ril .E(G) atunci {xi,4,"rj+r} # E9):deoarecealtfels_ar forma'(ri* 1)_ciclul
r1
1.
si
(7.2)
LINII !IAMILTONIENE
98
99
:ti+1
este echivalent5, conform
(j.4),
cu
{:t.i.:r117a2}
{i,...,
rr},
adicn
{t:,.,r;l.1r
1} #
E(C)
penrru orice r
{1...., rr}
{i.
:Li+l
Figura
7 .7
|ri,r.,-tj
{ri,tr--r}
r6({ri,ri})
lc({z,+ r ,r.i+'z})
Prin urmare I E( G) I
<
n2 I
ri+z})] (
i2 /
n2
4, rezulil cii
i,j 1l,...,nlavem
lc({ri.11} + 16'({r; t r..ritz}) :1.
\1 4)
adica exact o muchie dintre {ri, zi} qi {r;11,:rr'12} aparline lui E(G).
Din (7.4) rezultd ca pentru orice I U, 2,3,. . ., n - 1] sunt adevdrate echivalenlele
urmdtoare:
Iri,r;+t\
..
,ri.}
{rt,r*t}
E(G),
{'r;,.ri-2}
E(G),
: {rt,rJ,rE,...,r",_i}
V {:lr2,e;4,..., J,,}
I(rt/2.,t/,2.
(7.1)
Egalitatea (7.3) este adevdratd daca gi numai dacd
E(G),
e E(G).
{r;,zi-p6}
z.7q{1,....r,i
116({r;,n3}) + rc({rt+r,
{rt,rr+z} ( E(C),
\r,,*i++j ( EG).
''":'::!
2lE(G)l + 216(G)l
i e {1,...,rr.}:
{r,i,ti+r) e E(G),
{ri,r+t} t(G),
's(c)'
Mai rnult, inegalitatea (7.2) este adevdratd cu egalitate, chiar gi in cazul in care i : i
sau i * 1 : I * 2 deoarece graful G, fiind simplu, nu are bucle. Astfel, conform(7.2),
4lE(G)l
penru orice
Si
(7.s)
/.b)
este
izo
ntot{ cu K,t
/ 2.n, / 2.
7.2.3. Probleme
_l
pcntr.' .r.ir.t.
cu ri
virfirri
conrpus <linrr-rrrr (n
- 1)-ciclu elementar qi un varf
Arunci G csrc pirrrr:iclic.
5' Fie cl un grafsimplu cu rr vrirftrri curc c..rirru ur cicru hamirtonian
e': 1r1.x2,...
''.,r,t,ril]. Dacipentruoricc i.,1<,, 11 ,'2,...,,Iur.r'irtoar.eacchivalenJaesteadevarata
z de grad
dc(r) >
(n,
- t)lZ.
{t:;,n,1} e li(G)
alunci G
lt',,,.,..,,,.
112
li(G)
100
{:r';,ri) E(G)
=+ {.r:1.'1
,t:.+2}
E(G),
atuncipentruoricei {1,2,...,rr}averndc(:r;)*d6(:r;-.1
nqi ltr(f;)l
trrl'1'
7.2.4, Tehnicainchiderii
Si considerdm gy mullimea tuturor grafurilor simple peste o rnullime finita de vArtLrri
o proprietate p a acestora gi un num6r natural k N2o. (1, inlprer.rnd ctl lelaiia <
formeazd o mullime parlial ordonata gv',<. in cele ce urmeazd conveninr sA itlentificam
(J
P cu mullimea grafuilor din gv care au proprietatea 2. Astfel expl'esiile ,.glaful are
informalie.
qi,,G
vor
comunicaaceeaqi
e P"
proprietatea P"
Pentru un grafG e 0v Ei opereche de v6rfuri s: {t:,y} V(2) notanl su urG'(e)
numSrul muchiilor din E(G) care au un capdt in mullimea {t. y} Ei un capdt in mullinrea
v,
complementardacesteia V
Proprietatea
de vArfuri'e
- {",A}.
se numeqte
: {r,a)
V(2) cu ut6@)
in care avem
'ut6;({r,E})
:tr;c+.({2,.q}): dc\t:)*rI7';('11):t11;v,('t:)IrIc:*,'(LlI*2'
vdrfuri
e : b,Ul
I/(2) cu 'wc\e)
gt,
$i orice perechc de
G are proprietateaP =+ G
e are proprietatea
2.
-c({t,tt}) :'uc*"({x,a}) :
d6;(c) + dc;fu)
- 2:
tlc:-,
(t) *
d1;'-, (t1)
Pentru doui numere i, k N2o vom spune cd ploprietatea 2 este (i- , L:- )-.\luhtlo
i--stabila gi k+-stabild.
de posein figura 7.8 am reprezentat diagrama Hasse a posetului indus in Q1'/
tul fy,g. Pe arcele diagramei am notat maximul ponderii muchiilor prin a caror adaugare/gtergere grafurile se transformd unele in altele.
dacA este
Figura 7.8.
102
LlNrr g,rvrlroNrr.Nr,
lc+ inchiderca unui $af simplu G(v,E), unde,k N>o, este rnul{imea c1.+(G)
grafurilor oblinure din G prin repetarea c6t timp este posibil a urmdtoarei operafii:
c:
6r
(.v,8),
k:,
G:(v,E),k
'7)
y(z) _
G' e c6+(G)
E' -G' e
c6+ 1G)
E',
- lc:j
ut6;ft): k
Figura 7.10
7.2.5. Exemple
d6(r)+t16(11) |
r",0'.J)
G':C'+e
Figura 7.9.
k-
trchiderea unui graf sirnptu G(I{E), unde k N>o, este muuimea c1, (G)
grafurilor obtrinute din G prin repetarea cat timp este posibil a unndtoarei opera{ii:
dacd existd
e: {x,A} E cu utc(e))
: iG]
(7.g)
cu alre cuvinte, un
"
: {t,g} avem
:{X}
NN] NX
,".[]) :tx]
ilNX
103
lj
l
104
[-INII IrAi\4ILToNItiNt:
{i
F'l
,l\
I]:
,t/
c1+
I\.J I\
\\ti
wwwNfl
/f\
\,R\A
sJ s?
'".(ft) :{o}
Gz'
a micgora generalitatea, cd Er
- Ez * A.
Fie j Nyr primul indice al unei muchii
care apa4ine. iui -81 dar nu apa(ine lui -82
r_1
((,,)
qi
I;)-: tr-rr.l_l
lEt-Ez
Notdm
: {r,a},
G11:: G
I
I
I
I
e|,e2...-,ej
4-E)n(Ez_E)
I
I
I
I
I
I
I
I
811
Figura 7.1 l
qi
e7
* I .n 9i Gs :
1<r<j
llE,-E,
'"-(ffi) ={ftQ}
l0s
Notam Ei - E : {.t,"2,e3,...},
unde indicii corespund ordinii selectarii
fr: ft ft'fr-ffi
:{#}
''".(fu)
Gt
,*.(fr) :{fr}
.rff\
CoNDtlil
r,g
Et-E>.
(V,Ed.
d Eo gi ei
ej
Gt
Observafie 7.11. in
LemdT'12' Fie
o teorema
sintpre
pesteomullime.finittrdevdrfurivgipoproprietateaaces,tora1i+,t-\-"iiouird.Atunci,
oricare ar.fi graful G gv, pentru orice pereche de
vdtftri e : {*,i} e Ve) cu
wc(e) 2 max{i, k} urmatoarele afirmagii sint echivalente:
(a) G e are proprietatea p ;
-
LtNrI rrAMrLToNIitNti
106
nrax{i, k}
ttnde P
ruax{2,
+ c are proprietatea P
deoarece
cste
i:
P;
ft}. tr
Teorerni 7.14. (a) Fie i,,k N21; ar i ( A El P tt proprictote i.+-stuhili u grt(itare proprietatea P penlru orice G 8y, tttttttt'i.Si r:1rl()) ure
pn4;rietutea P.
lb) Fie i,A e N;o cu l ( k si P o proprietatei--sldbilti a gnlilrilttr dirt
(| are prutprietrtte,tr'P penlru orice G e Av, atunci Si r:p (()) ute prtspricttrtr:o
incepenr prin a denionstla faptul cd l-iarniltcrlre itatea grafulilor sintple cu rr varfuri este o proprietate ((.)+, n-)-stabili gi conlbrtr tcot-ernei 7.i3 vorr-r obline o condigie necesard qi suficienti de hamiltoneitirte ?n Lenrlcrri rlc //+gi rl--iirchideri, folmr-ilatd in teorema 7.i6. Acesta va avea drept conseciitic icoi'e-rncle ini
Dirac
gi
stabilitate.
Ei Ore.
c'tr
tt vtirf)rt'i \'',
.
Demonstr-e{ie. Notdrl cu ?11.. proprietatea
Avem:
'H
(.a) Proprietatea T{\/ esle 0+ -stuhila. Sd consideram un gral G
1', un ciclu ha:nil-
I'
N1._"1:r,,.) deoarece
ll'-.r',-r,.r'rr
p.;r;;,; ll'ir.,
Rezulti ly'c_,.(r,)
--r;.rri].
Ai;_, (.,r.1). de unde
oblincrn
d,c
-,,(r t)
d6,'*,,
(r,, )
d,s-,.(:r1)
* d.6;-"(rn): dc(ri) - I*
Agadar, graful
G*e
este hamiltonian,
e {r:1....:ir,r_,} _ i,.,-r I i
n, deoarece avem
rl,g(r.,,) _ 1
:,uc({rr.r;,,}) :
u;17(e:)
n..
1.,
Amintim cd am convenit
At' DuCu
P. !
7.2.$. A,plica{ii
7.2.6.N. Flamiltoneitatc
Teorerni 7.1"3. Fie douit numere nalurale i, k N2o, gy nrullimed gralitriLor sinrplc pe.sle o mul4inte.finita de vdtfn'i 1,' Ei P o praprietate u cestoro (i+,k-)-stubild.
Atunci, oricare ar.fi grffil G e gt, urmcitoat'ele ttfirmalii sunt echivante:
(a) cr,- (G) are PrcPrietatea P;
(ls) G are proprielateo P:
1c) r:,,* (G) are Proqrietated
i+-stabila 9i ur6(e) )
}
(ii) dacd G + e are proprietatea 2; atr-lnci gi G are proprietatea 2 deoarece 2 este
/i'--stabila qi ur6;1, (e) :'utck:) ) nrax{I, k} >- k.
Agadar, in arnbele situalii echivaienp (b) ++ (c) este adevdrati. Lema este demonsttat5. n
lol
tonian
Denronsttulie. Vom demonstra ch (b) ++ (c), cealalta echivalen{d (a) <+ (b), fiind
evident analoagd.
Sunt posibile urtritoarele doui situalii:
Ca:ul l. r, e E(G). Atunci G
rr,,,
Din corolarul 7.17 rentltd, imediat teorema 7.5 a lui Dirac teorema 7.6 a
lui ore.
ai
intr-adevir, este utor de vdzut ca graful G din enungurile acestor teoreme
are nt-inchidere
izomorfE cu graful complet K,,. in consecinld, conform corolarului
7.17, graful G este
hamiltonian.
(V E)
n. n N>r, nr_inch[.s in
"t(G)
.i
tui G,
108
I
(L:
l%,*rl+.'.r- ll1, rl
r-:
lr <
nf2
t09
ustfel incal
(Pr
I l%l+lvll+' +ll'il
r--_l
tt
)
V*+z
$\t
l.
Cantl
deoarece
(l
Vn+r
u,Vp
l%,_rl(1<lr,1l+lhl
deoarece prin ipotezd
lrftl >
gi prin urmare
lVi,-rl
0. Agadar proprietatea
este
:
Cazul 2.
Vt
0. Vom ardta ca daca graful G nu este complet. atunci el are plopli+ (b)) qi cu acesta denonstratia va fi incheiata.
aEadar cd G * K,,.. Existi atunci doua vdrfr"rri u. r' I" neadiacente
t--l
tt
Vz
Pre,suRunem
{u,u} 4 E
dc(u) +
r:
dc{u) maximi.
.
{r,r}
dc(u)
<n
k+2,...,n -
r}
eE
qi
1} gi oricev6rf
:,;;
dc(s)'+
k'+ t
r 1,,.,t f
u,
d.6;@)
> k + t: =
.st" Lgat cu maximul sumei
t:dc\u)2lV**rUV;+2U...UV,,_r _{u}1.
(7.13)
:
t, Vr:
2.3.1. t
0.t2)
k.
71 Si din (7.
l3) oblinern
t > k.
Atunci r,' V C 71+r
lV,,tl.
(7.14)
2.3.2.
:0)'
I'cclc
intr-adevlr,d.c("):k ) ldeoarecegraful Gnuarevarfuri izolate(llirl
+ t : ds(u) + d,c(u) < n $i, cum k ( t, rezulta k < nf 2 (vezi figura 7. I 2).
2.2.lV,,-nl* l%,-r+rl + "'+ l%-rl ( k.
intr-adevdr,pentruoricei e {n-k,n-k+1,...,tI.-.1}qi olicevArfe 7;, {lr,.r:}
E,deoarecealtlel amavea {u, r) (E gi d6(ri) -ld6;1"r,): A + j 2 tt:ceeacecontrazice
faptul cd graful G este n+-inchis. Rezultd k : dc(u') 2 lV,-tl+\V,,-i +r l*' ' '+l\/,, -tl.
alta parte k
.O. deoarece
2.1.1<kcnl2.
(71l)
Vom ardta ca num6rul k astfel definit are calitdiile din enunlul proprictirlii 21'. Observam
mai intdi cI este adevaratA urmAtoarea inegalitate
d6;(u) + dc@)
Figura 7.12.
2.3. k
(7.10)
A<,.
} este
k+t:
Vl
(7.e)
U Vx+zU
..
.UV,_t
- L..
(7. I s)
sau
+ t < n,
ceea
lVl
deoarece k
ltzry+.
l!il)
CoNDll'lt sul;lclENTI
110
Fie
.r,,) 9i s'
(:r',
N2i.
Spunern cd
s(G)
.r',,,.'
* 1 .-
:u;r, Si
.20 avem
s(G').
(7. r 6)
Lenrd7.I9.Fien'N2l,ioe{1'2..'..rr}1l's:(.,.r<...<
(;r.l
"/: .xi,,
lil
<
lr:.
s'.
Denron.stralie.Cunotafia.io:rnax{jIi,r(.j(n,:ri::rir)}a\/clll
I e fn] - {.iu} qi ,,,,, : r,'ju- 1 <:rju. Deci
Teorernd 7.22, (Chv6tal) Fie G : (V,E) un graf sintplu ru l\il: tr ) i3 Si nulti.getul ardonat crescator al gradelor vdrfurilors(G) : (dt ( ... ( d,,). Dut'ri g.afill () are
proprietatea tonPlr, alunci G este hantillonien.
.tr:'.r',1 tt"n,t,
s=(rr
d*
a (i
k =l
<k
nf 2, este adet,ciratd
(norr
d,,.-t".
),
n,
2r.)
k.
.^
..:
't
Cazul 2. Graful
-il
,rid
f r
,t'j,
.r"
Lto
nian. I
Figura 7. I 3.
^5r
u,'u
L/(G) tn'cttr.s(,(|) 1
i'uu).
(b) Pentru orice gra.f sinplu G Ei orice numdr k N>o dyerx s(r:1.- (G))
s1r:p..
t,oi,...,o1,b N21
s(Cl) S
Ha7''.'ttt
(C)).
fi
t'iiuri
rJ*-
(Ko, +. . .+)
"'
astfel
V rr,,.
t rrt1.1 .--.-(I+
\
' '"'):
(b*ar
s(H;''
fonrrr-rlatd
non2l.,daciisirutmaidactipentuoricenunfirintreg,(.,
ttnndtoorenit"uplicaJie
:-
l{t"
asfel:
Lrn
definim graful
* d,,*k ,rt,-
I;.
Sd considerdm un grafnecomplet G e 8v, G * I{,,, gi o pereche de virfuri neadiacente e : tr,rJ't g {Q\. Fie G' : G +e 9i s(G/) : (,ti < "' < di,) multisetLrl
gradelor iui G'. Presupunem ca graful G are proprie'iatea non 21' Ei sa aratam ca qi graful
G' : G i- e are aceeagi proprieiate. Cu aceasta Cemonstrafia va fi incheiatd-
Ftsura7.t4.
Il3't'', "(H?'u'') -
3a4:182
333344488.
(1
.17)
n2
LtNtI HAMILToNtf,Nf.:
7.2.6.4.
tl1
Exemple
(d) s(G)
IIi''
.Dentonstratrie. ingeneral,pentruoricep,q
qry
orice
{1.. . .,.rr}
+n/tt
Hl.'
\F
V
i1,...,n),oricer. {1,...,n _ 1} Ei
avem
rirrrcg 1 -( A
n:
di
lyol
lYrl+'.+lyrl
Vo
\w
\W
Hl''
Hl'n
i ,ili
dd2dJ
di
x 'x
Oblinem echivalenlele
H)'t'z
d1,
<+ l]zsl+
n_
lyll+ ..*
lv",_r_r
l2 n -
k;
k
k
H)'t"t
H,|'r't't
In fine. echivalenp (b) <+ (c) esre evidentd. iar (c) <+ (d) rezulta imediat
din formula (7. I 7) care, in acest caz particular, devine
k
s(Hl'"''t'"'-zt")
: kh(r- k -
1;"-er'(r,
1)*
1)
("
- 1)'..(n - 1).
(V,E) cu
tr
rt*2h
II]''
H)'t'a
lcrttrttnetl
,lt|
I{k<n12.
Dentonstra[ie. Fie G
larelor 7 .20 gi 7. i 7 avem
S"-2k
3 vdrfuri
Ar
rt -2h
n)
Ht,r,t,2
este grad-majorat de un graf de trn
qi
c,,+(G)
cu n varfuri.
/.!{..
conf'rm
k,
coro-
(7. I 8)
i14
LINII I.IAMILTONIENE
k'
CoN Dtl
l suFtcl ENTii
/ I \ ,.
( l, rr
in cazul
E s1Hl"
s(c,, r (G))
'1
" -2k).
L
r.
( I ) avern,
(7. r e)
.s(G)
r(11i'''-2;
(1.n
- 2,.-,n -
s(G)
- Hl'"*2.
gi rezulta ugor cd G
in cazul (2) avem,
-\
!
adica G este grad-majorat de graful 11|"1 "-zi' '
gr'r'r
Aqadar. G
linind cont
de (7.20)
lHl'"-2,n|'''t1
(nrod
s(G)
-).
*. ftq$:s. wr"
-i'''
-zt,'
H)'t't
Figura
Rezulta
'<'
lEtrl'"t '-zr,'
t)
\
:\ /" 2k\ _t2: f'-t\z /-\_(, z- ) _t,,_/,)(k-t)-i
): (n*t\ - f* - t\ - (n _ 2k-i)(k- 1)+R -k2 + r
\2)
\2/
/n-1\
/I--1\
(^
:
- (n-24 -l)(k-l)
A.2
;')
*\2/
/\
atins daci
lE(C)l < (";t) + 1' Maximul este
in (*) qi (**). in (*) avem egalitate daca qi numai dacA
s(G) s(,r/l'" 't'"-'*)
Agadar,
::;:&,Jn-k-
* (^ ;')
\ z /
qi numai dacd avem egalitate
(7'20)
n*2k
in(**)avemegaiitatedaca,sinumaidacdunadinurmStoaieledoudafirmaliieste
adeviirali:
7. I 5
rezultd ugor cd
iricheiatd. n
Demonstra|ie,FieGungrafnehamiltoniansirnplucun}n3vArfuri.Conformteore_
< k < nl2,pentru care avem
(*)
: r(l1;'t t) :222449i
Demosrralia este
lE(G)l
- l)
_ l\
. (/n z')+t
lE(G)l
Avem egalitate dacd si numai dacd
2,rr
n-2
( s(Iy'|' t''-zr',,
urmatoare
l15
(2)A-29in:5.
propnetatea
inegalitatea
L/
(c)'
Capitolul
Cuplaje
(i:11, ,412):
AIt
A t"
o-o-o....+--tu
(L[1, XI1):
(!tt2, At2):
. n/'o o o
AIt
- v(M) {
t
ooo
O.<
.41-nesaturate)
V(M)
A/-saturate)
Figura 8.1.
P un lan! M-altemant
nl'o
(o
lill::t
saturate.
o'"
d1,rr,1(r)
d1lr,1ft)
1112.
:
-
r'""r,vl-.r,""i.r,t
deschis..
Fie .4/r, A42 doudt cuplaje. Considerim graful [,4,1iA,412] indus de diferenla lor sitnetricd. Deoarece pentru orice x e V [X,I1LIzI2] avem
d1,u,a,u,1(")
lL,tzl
calMl:
,4_f1-
(b) Avem
linii groase).
{t
[-r
lll,Il -
8.1.
(vdrturile
M\
,411 -
AI
v(c)
(v6rfurile
v\M\ :
I t7
lhI.
- l\[l :
-
E un cuplaj
lluI.l - In'l > 0 rezul* ca exist' o componentd conexd din lIvI- arvl)
- Deoarece
tip (,4'1*,11'l"), adic6 existd un ranl M-altemant deschis, contradiclie.
Deci
de
lMl: lM.l.
CUPLAJF.
l1g
9.2.
Fie G :
cu
.A1;,
9i cu
::1\-V(lv'|"),
B6
-'tl(n1-)'
trv Brr:
P(Ao)
At , B3 multimile
S, mul{imile
'Sr,
-Not6m
de asemeneal
82:=B*Bo*Bt-Bt'
Orciondrn mullimile P(,4s) 9i P(-Bs) cu relalia ( astfei:
pentru F' , P" P\Ao): P' < P" :e E(P') c E(Ptt);
P', P" P(Bo): P' < P" :'* E(Pt\ g E(P")'
.
Az::A-
Ao*At*A't,,
-pentru
cu uN cupt.AJ
Dr:
cARl)lNAl
MAxrM
A:
(b)AonAt:AqlBoOBt:0;
(c) .4s ft As
(d) .4i a As
:0
:0
9i Bs
Bt
rl Br n B.t
:0;
: A.
P@o)
A.
Lemi 8.5.
(a)
M.
induce o bijectrie A1
Ar:
0 qi
Br a Bz --
,l\y'
!- gr'
4 L
gr.
R.eztrlta cd
h J!.V(P).8i.
v@)na,
PeP(Ao)
B3
!- U e)vnB3
PeP(Ao)
8.2,
A. n
liguia
-alternant
Y(P)n
Bs
I l()
muliimilor A1 gi 83, A1
Figura 8.3
!- 8,.
: Br'
8.4). tr
t20
CUPLAJE
Corolar 8.S. G
< (Ao*.4r +
Az+ As)v
MAXIM
I2I
Br*(Bo*Br*Bz*Bs)V,4.r*A2VB2.u
Figura 8.4.
Demonstralie. (a)
NG(,40 u
/1)
Avem
: N'("-U. ve)nA)
'PP(Ao)
NcVe)
PEP(AO\
n.4)
l U NpVe) n A) : Bi.
PeP(Ao)
C Vom ardta
cE
Figura 8.6.
llsc(x)l: it/c(A,ruAr)l
8,,
,4,1* satureaze
Dentonstralie.
lA,,l+
l,{rl:
>
(,4U
ee
llii:
ee
lrl : lt1-l
::
4rU,43
83.
Ii
este o transversala
urmdtorul enunf:
A,
(c) N6,(,40 U.41)
!- Br, A2 {- gr, 4 lt
83 ei -n/6(610 U
Bi) : /3.
nr.
lxl,
,4. tr
Avem
tnt
1,1,1.l.
Figura 8.5.
: l&l:lA1l<
echi-
Bs Y
82
Figura 8.7.
Bt
8,,