Alimentacin, junto con agua y el oxgeno son los prerrequisitos

fundamentales para la supervivencia y continuidad de la especie humana.

GREENPOWER PIATA CENTRALA DE HORTICULTURA SRL

Definiie HORTICULTUR
1. tiina cultivrii grdinii sau tiina gradinritului.

termen ntlnit ncepnd cu sec. XVIII

lat. hortusgrdin
cultura-cultivare
2. tiina i arta cultivrii fructelor, legumelor i a plantelor
ornamentale, precum i procesarea i marketarea lor.
Culturile horticole includ culturi de fructe, legume, flori,
culturi agricole, condimente, culturi de plante aromate i
medicinale etc Se adaug culturile de pomi pentru umbr,
ornamentali sau pentru decorarea urban, plantele
ornamentale pentru grdini,
Legtura cu alte tiine
Botanica, fiziologia plantelor, agrotehnica, agrochimia,
fitotehnia, prelucarea produselor horticole, management etc

pedagogia,

Privit n sens restrns, legumicultura este o tiin care se ocup de cultura

legumelor. n ara noastr numrul speciilor legumicole se situeaz n jurul
cifrei de 60, dintre care cele mai importante sunt: tomatele, ardeii, vinetele,
varza alb, varza roie, varza crea, conopida, gulia, ceapa, usturoiul,
prazul, morcovul, ptrunjelul, elina, sfecla roie, ridichile, castraveii,
dovlecelul, pepenii, fasolea, mazrea, bamele, salata, spanacul, cicoarea,
ciupercile, etc., care constituie dealtfel obiectul prii speciale ale disciplinei
de legumicultur.
Legumele au un rol deosebit n alimentaia raional, att ca urmare a unui
coninut complex de substane nutritive i energetice, ct mai cu seam a

influenei favorabile asupra desfurrii normale a tuturor funciilor

organismului uman.
Prin ponderea pe care o ocup n alimentaia omului, consumul de legume
constituie un indicator important pentru aprecierea nivelului de trai. De
aceea producerea legumelor are o nsemntate economic deosebit de mare
pentru toate rile.
Prin cultura legumelor se obin producii foarte ridicate la unitatea de
suprafa. La cultura legumelor n cmp se pot obine frecvent producii de
peste 30 t/ha, la cultura n solarii de 50-70 t/ha, iar la cultura n sere de 80120 t/ha. La unele specii i n sisteme intensive de cultur (hidroponic) se
pot obine producii de peste 300 t/ha.

Culturile hidroponice
Cultivarea plantelor pe alte substraturi in
afara de sol se numeste cultura
hidroponica.

Culturi aeroponice
Cultivarea
plantelor
fara
substraturilor
se
numeste
aeroponica

ajutorul
cultura

LEGUMICULTURA
Definiie
tiina care se ocupcu studierea si cunoasterea caracteristicilor biologice si
ecologice ale plantelor legumicole.
Din lat. legumen -vegetale cultivate pt. hrana omului si cultura
ingrijirea plantelor, lucrarea pamantului.
OBIECTIVELE LEGUMICULTURII
Acoperirea cerintei populatiei pentru consum; esalonarea produceriii
legumelor pe tot parcursul anului; diversificarea continua; crearea si
cultivarea de noi soiuri si hibrizi; pregatirea pentru procesare si export; etc
Plantele legumicole:

Sunt plantele alimentare, de la care se utilizeaza diferite organe: radacini,

pastai, frunze, muguri, tulpini tuberizate, inflorescente, bulbi, lastari, fructe,
seminte. Tot ceea ce se consuma se numeste leguma.
Se consuma in stare cruda, preparate, murate sau conservate
Zarzavat (turca) sunt legumele care se folosesc in principal pentru supe:
morcov, patrunjel, pastirnac.
Specii si statistici
250-1000 speciide speciierbaceedenumiteleguminoasela nivelmondial.
In Romania gasimaprox. 70 de speciisivarietati(redus) de legume.
Consumul de legume este influentat de oferta, puterea de cumparare si
traditiile de consum. 1938 -40kg/locuitor, 2000 156kg/locuitor.

Clasificarea
botanica a
plantelor
legumicole
Solanaceae tomate, patlagele, vinete,
cartoful

Clasificarea botanica a plantelor

legumicoleLiliaceae ceapa comuna,
usturoiul, prazul, sparanghel

Clasificarea
botanica a plantelor
legumicole

Brasicaceae
varza
alba,
conopida,
broccoli, gulia, ridichile de vara si de iarna,
creson, hrean.

Clasificarea
botanica a plantelor
legumicole
Umbelifere morcov, patrunjel, pastarnac,
marar, leustean, telina, asmatui, fenicul

Clasificarea
botanica a plantelor
legumicole
Fabaceae fasolea de gradina, mazarea de
gradina, bob.

Clasificarea
botanica a plantelor
legumicole
Cucurbitaceae
-castravete,
dovleac,
dovlecel, pepene galben, pepene verde,
dovleac
comestibil,
dovesc
pentru
placinta, momordica

Clasificarea
botanica a plantelor
legumicole
Chenopodiaceae sfecla rosie, spanacul,
loboda

Clasificarea
botanica a plantelor
legumicole
Compositae salata, andive, cicoarea de
gradina, anghinarea, starhonul

Clasificarea
botanica a plantelor
legumicole
Polygonaceae revent, macris, stevia.

Clasificarea
botanica a plantelor
legumicole

Malvaceae cimbru, cimbrisor, busuioc.

Zonarea
Definitie
Stabilirea celor mai eficiente si productive
zone de cultura pentru diferite specii si
soiuri de legume, in acord cu cerintele
acestora fata de factorii pedoclimatici si
repartizarea teritoriala a culturilor.
Zonele legumicole din Romania
Zona 1 Campia de Sud si Vest (specii
termofile ca tomate, ardei, vinete,
castraveti, fasole)
Zona 2 Muntenia si Oltenia de N, Campia
Moldovei, o parte din Podisul Transilvaniei
(toate soiurile de legume)
Zona 3 dealuri din Transilvania, Oltenia,
Mumnenia
si
Moldova
(radacinoase,
varzoase, bulboase)
Clasificare
I.
Dupaloculde cultura:
a)
culturide
cimp:
dezvoltafaraprotectie.

plantelese

b)
culturiin
diferitespatiiprotejatesaufortate:
Diferiteconstructii-solarii,
adaposturi,
rasadniterecisiau un microclimatartificial
cu 2-5 C maimultdecitin exterior.
Spatiiinchise-sere inclazite, acoperitecu
sticla,
rasadnitecaldeundefactoriide
vegetatiesuntcontrolatipeintregciclulde
cultura.
Clasificare
II. Dupa metodele de infiintare:
a) Semanat direct in camp, la majoritatea
culturilor de camp (morcov, patrunjel,
mazare, fasole) dar si specii de sere si
solarii (ridichi, marar, spanac, patrunjel
frunze)
b) Plantarea rasadurilor, la majoritatea
culturilor din spatii protejate dar si culturi
de vara toamna de camp
c) Plantare de organe sau portiuni de
organe de planta,la plante care se
inmultesc pe cale vegetativa (cartof,
usturoi, ceapa, leustean, batat)
Clasificare
III. Dupaesalonareaproductiei:
A. In camp:

a)
Extratimpurii-la
sfirsitulierniisiinceputulprimaverii
b) Timpurii-de primavara
c) Semitimpurii-de vara
d) Tarzii-de toamna
e)
Intarziatetoamnatarziusauprimavaraurmatoare
B. In sere:
a)
CiclulI iarna-primavara
b)
CiclulII vara-iarna
c)
CiclulI decalatprimavara-vara, primavara
toamna
C. In solarii:
a)
Ciclulscurt-primavara-vara
b)
Ciclulprelungit-primavara-toamna
Asolamentul si folosirea rationala a
terenului in legumicultura
Obiectiv important care este in atentia
oricarei ferme.
Se raporteaza la folosirea asolamentelor
practicate si o rotatie corespunzatoare a

culturilor
pe
principii
biologice
si
tehnologice.
Rotatia culturilor. Definitie.
Repartizarea
speciilor
din
cadrul
asolamentului, pe aceeasi suprafata de
teren, timp de mai multi ani.
Asolament. Definitie.
Stabilirea structurii speciilor din cadrul
unei ferme legumicole si modul de
repartizare a acestora pe suprafata de
teren in anul de cultura
Materialul biologic. Soi. Hibrid.
Decizia soi vs. hibrid este o masura de
atingere a unui
ivel superior de rentabilitate in productie.
Soi. Definitie.
Ansamblul de indivizi cultivati care au un
numar decaractere si insusiri morfologice
fiziologice
biochimice
citologice
importante pentru practica si care, prin
inmultire,
ISI
MENTIN
CARACTERELE
DISTINCTIVE.
Hibrid. Definitie.
Exemplar rezultat in urma incrucisarilor
dirijate intre doi sau mai multi genitori cu
valoare culturala deosebita. PENTRU A NU

SE CONFUNDA CU hibrizii de ameliorare,

sunt denumiti hibrizi comerciali sau
hibrizi de samanta.
Fluxul tehnologic al producerii rasadurilor
1. Pregatirea spatiilor;
2. Procurarea si pregatirea semintelor,
amestecurilor de pamant, inventarului si
materialelor necesare;
3. semanatul;
4. repicarea;
5. Ingrijitul pina la
plantare.
Facultatea