HEMODINAMICA II

Adrian Roca
UMF Carol Davila Bucureti

Presiunea venoas
Consideratii generale

progresiv

- Greutatii coloanei de sange la avansarea

Rezistenta
vasculara

in lungul arborelui vasc. venos catre cord

- Suprafetei totale de sectiune vasculara

la avansarea

=>

si

Presiunea
Venoas
(PV)

-//-

=> Viteza Q venos (venule V.Cava la varsare) = x 100

- PV absolute si P = reduse

PVvenule = PV Periferica = PVP = 12-15 mmHg (sistemic)

PV VC la varsare in AD = PV Centrala = PVC 0 mmHg !

PVvenule 10 mmHg (pulmonar)
PV VP la varsare in AS = max 5-6 mmHg

(Sistemul venos = sistem de joasa presiune si rezistenta)

Presiunea venoas
Modificarile PV
- PVC = cst, indif. de pozitia spatiala a corpului
(Debitul Ejectie VD - se adapteaza permanent
ncarcarii venoase = mec. Frank-Starling)
- PV (PVP, PVC) - poate inregistra var, dar
- : batrani, venoconstrictia simpatica (emotii puternice), expandarea vol
circulator (hiperhidratari); insuficienta cardiaca dr, sd.mediastinale
(compresie externa venoasa - tumori mediastinale, colectii lichidiene)
- : deshidratari, in urma inotropismului (pompa cardiaca viguroasa);
hemoragii cu depletii volemice importante, pierderi plasmatice
severe in arsuri intinse (plasmexodie)
btrni => Insuficienta venoasa cr (incompetenta valvulara ven, E) - varice
Insuf.card dr. => staza retrograda => hepatomegalie, jugulare turgescente, edeme
gambiere

Presiunea venoas
Masurarea PV
- PVC - metode directe, invazive (catetere venoase centrale - A.T.I)
- PVP - se determina neinvaziv similar PA (val. 30 mmHg
pt. vena antecubitala), iar invaziv - conectand un ac de seringa la un
manometru

- valori orientative ale PVC - Inspectie

V. Jugulare - PVC normale - nu se disting
- PVC 10 -15 mmHg destinse (Insuficienta Cardiaca)

---->
intens turgescente!

Presiunea venoas
Factori care determin sau infl. ntoarcerea venoas
principali:
- Cordul ( vis tergo si vis fronte )

sec:
1. miscarile respiratorii - mecanismul pompei toraco-abdominale
2. contractiile musculare izotonice (si mai putin cele izometrice)
in contextul integritatii sist. valvular venos => pompa musculara

3. peristaltismul intestinal
4. pulsatiile ritmice arteriale
5. miscarile diferitelor parti ale corpului

6. scaderea tonusului arteriolar si a sfincterului precapilar

7. venoconstrictia determinata de f. umorali sau nervosi

Pulsul venos
Consideratii generale
- traduce succesiunea evenimentelor care au loc in cordul drept

pe parcursul ciclului cardiac si care se transmit retrograd

- nu exista formatiuni valvulare la varsarea V.Cave in Atriul Drept
- pulsul venos = un puls de volum coloana de sange subiacenta
- amplitudinea (venule - - - - > VC)
- examinare: prin Inspectie
(inspirul profund!)
- masurare si inscriere grafica
= flebograma (jugulograma)

Microcirculaia

Microcirculaia
Particularitati structurale
=

o retea de vase cu diametru mic (max. 30 microni), cu aferenta

arteriolara si eferenta venulara, amplu reglata intrinsec si extrinsec
si care prin intermediul capilarelor participa la schimburile lichidiene
si gazoase cu sectorul interstitial.

Unitati nutritive - integreaza urmatoarele tipuri de vase:

1. Arteriole mici
- nu se vad cu ochiul liber, perete cu fibre musculare netede (FMN)
=> variatii mari de flux ( ecluze de debit si presiune)

- fac parte din sectorul RV

2. Metaarteriole (arteriole terminale)
- inconstante, mai , FMN in strat discontinuu => vasomotric. mai

- se continua obisnuit cu un canal capilar preferential arterio-venos

Microcirculaia
Particularitati structurale
3. Canalele preferentiale arterio-venoase

- putin mai decat capilarele obisnuite, leaga direct metaarteriola de

venula => furnizeaza drumul cel mai scurt pentru celulele albe, sau
chiar si pentru hematii, cand cererea de O2 in acest teritoriu este
- peretele contine endoteliu + cateva celule musculare
4. Venule postcapilare
- au un strat muscular discontinuu, inervat
- permeabilitate mai decat capilarele

5. Sunturile arterio-venoase
- anastomoze intre arteriole si venule, prezinta o rezistenta
=> scurtcircuitare rapida arteriola venula; sunt mai eficiente decat
canalele preferentiale
- ex. suntul arteriovenos pulmonar, subcutanat

Microcirculaia
Particularitati structurale
6. Structuri musculare cu rol de sfincter la nivel vascular

- Sfincterul precapilar = cel mai bine reprezentat dintre toate, este un

manson de FMN, dispuse intr-un singur strat, obisnuit neinervat, dar
cu o sensibilitate la stimuli umorali. Se afla la jonctiunea arteriola /
metaarteriola - capilar si poate restrictiona complet local
- Sfincterul anastomotic in portiunea proximala a suntului arterio venos; contractat => deviere sg. spre panza capilara,
relaxat => deviere sg. direct catre venula
- Inelele musculare metaarteriolare nu sfinctere propriu-zise,
dar au acelasi rol functional; efect sinergic cu primele
7. Capilarele propriu-zise
- arborizatii din canalele arterio-venoase, metarteriole, chiar arteriole
- = 3-10 => circulatia hematiilor in sir indian; aprox. 10 bilioane;
puse cap-la cap => 2500 km; => supraf. totala de sectiune = maxima;
perete subtire, are doar endoteliu, MB; viteze mici ( x 1000 fata
de aorta; pericite rare => raspund pasiv modificarilor de

Microcirculaia
Schimbul transcapilar
transferul uni / bidirectional capilar - interstitiu de gaze, umori sau celule
1. Difuziunea
= cel mai amplu proces de transfer transcapilar prin care solvitii

liposolubili sau hidrosolubili migreaza pasiv (in virtutea gradientului

de concentratie) prin peretele capilar
- substantele liposolubile (gazele respiratorii - O2, CO2, anestezicele,
acizii grasi etc) au viteze , pentru ca trec transendotelial - direct prin
orice punct al membranei (bistrat lipidic)
- substantele hidrosolubile (ionii - Na, Cl, ureea, lactatul, glucoza
aminoacizii etc) utilizeaza cai paracelulare, avand ca vehicul apa si
au deci viteze de transfer
- caile paracelulare (= pori, porozitati) : fante intercelulare (6-10 nm)
fenestratii (comunic.cilindrice, complete intre versantii capil, <80 nm)

Microcirculaia
Difuziunea
- substantele hidrosolubile mari/config.sterica (sucroza, vitamina
B12, citokinele, proteinele - hormoni, hemoglobina) folosesc ca si
cai de transfer fenestratiile si fantele intercelulare de dimens bree (----> 1000 nm)
- o foarte mica parte din
substantele dizolvate pot
trece in interstitiu prin
procesul de convectie al
apei, utilizand doar caile
paracelulare

Microcirculaia
Difuziunea
- capilare continue (muschi scheletici, plaman, piele)
- capilare fenestrate (gl. exocrine, intestin, plex coroid, rinichi)
- capilare discontinue (splina, maduva rosie, ficat - sinus hepatic)

Microcirculaia
Difuziunea
- Legea Fick

unde,

F = (D / h) A (Cint - Cext)
= P A (Cint - Cext)

F - fluxul masic de difuzie al subst

D - coeficientul de difuziune al
solvitului prin peretele capilar
h - grosimea peretelui capilar
P - coeficientul de permeabilitate
al capilarului pentru subst data
A - aria spf. capilare de transfer
Cint Cext = grad. de conc. al subst
D, P - depind de: config. sp. a sbst,
inarcatura electrica, temperatura,
vascozitatea sangelui, tipul de capil

Microcirculaia
2. Transcitoza
= procesul prin care se inglobeaza cantitati mici de lichid plasmatic prin
invaginarea mb. celulare la polul apical al endoteliului (endocitoza),
astfel se formeaza veziculele de pinocitoza (dimensiuni de pana la 100
nm), care traverseaza citoplasma endoteliala catre polul bazal, unde isi
elibereaza continutul catre tesutul interstitial (exocitoza).

fuzionarea veziculelor
=> canal vezicular

- se transp. Macromolecule
(albumina, feritina)

Microcirculaia
3. Diapedeza
= pasajul elem. figurate (monocite, mastocite, neutrofile) din sange in
tesutul interstitial, la nivelul breselor intercelulare (comunicari largi).
Se realizeaza prin intermediul pseudopodelor. O data cantonate tisular,
exercita functii importante, cum ar fi reactiile inflamatorii, sau
indepartarea agentilor patogeni.

Microcirculaia
4. Convecia (filtrarea si reabsorbia)
= deplasarea apei intre compartimentul vascular si cel interstitial in
virtutea gradientului presional furnizat de suma algebrica a celor 4 forte
Starling ce actioneaza de o parte si de alta a peretelui capilar.

- Presiunea hidrostatica intracapilara (PHc)

- Presiunea hidrostatica interstitiala (PHi)
- Presiunea oncotica interstitiala (POi)
- Presiunea oncotica capilara (POc)

=>

favorizeaza filtrarea
(extravazarea plasmei)

=>

favorizeaza reabsorbtia
(captarea apei din
interstitiu)

- migrarea apei: transendotelial (canale de apa - acvaporina 1)

/ paracelular (aceleasi ci ca si difuziunea)

Microcirculaia
4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
1) Presiunea hidrostatica intracapilara (PHc)
- orientata capilar interstitiu, = cauza princip. de extravazare a plasmei
- la capatul arterial = 35 mmHg; la capatul venos = 15 mmHg
- FMN mai bine reprezentate la capatul arterial fata de cel venos

=> Rpre 3 x Rpost

- PHc mai mult influentata de Rpre decat de Rpost

=> Presiunea Venoasa aval (gravitatia) isi pune o amprenta mai mare
asupra PHc decat Presiunea Arteriala amonte
- PHc = mai la nivel glomerular si mai la nivel pulmonar

Microcirculaia
4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
2) Presiunea hidrostatica interstitiala (PHi)
- determinata de presiunea de imbibitie a gelului tisular (interstitial).
- comp.solida (f. colagen; f.elastice; filam.de PG = miez proteic + GAG(-))
- comp.lichida (plasma filtrata, saraca in proteine) - dispersata intre
fasciculele si filam. matricei fibroase, sau organizata in insule lich.

- rol important !

Microcirculaia
4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
2) Presiunea hidrostatica interstitiala (PHi)
- in general orientata capilar interstitiu : are valori usor negative, in
medie aprox. - 2 mmHh
(datorita preluarii limfatice permanente a lich. interstitial)
- poate varia totusi in functie de tesut / organ:

- tesutul subcutanat lax, sau pulmonar

- 1 ------> - 4

- spatiile natural inchise (cav. pleur, peric)

- organe compartimentate / incapsulate
creerul, maduva osoasa, m.striat, rinichiul)

+ 1 ------> + 6

Microcirculaia
4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
3) Presiunea oncotic (coloid-osmotic) din capilar (POc)
- orientata interstitiu capilar, = f. princip. de recuperare a pls. trnsvz.

- data de concentratia proteinelor pls + cantitatea de cationi blocati de

sarcinile (-) ale acestora
- bariera capilara = complet impermeabila pt proteine => coeficientul
de reflectie osmotica () = 1 (ideal) POc = 28 mmHg
- < 1 bariera = relativ permeabila POc = 25 mmHg
- la valoarea POc contribuie: Album. (80%), Globul, FBG

- Ceilalti solviti (ioni, glucoza etc), fiind liberi difuzibili prin peretele
capilar nu genereaza gradient presional osmotic

Microcirculaia
4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
4) Presiunea oncotic (coloid-osmotic) interstitiala (POi)
- orientata capilar interstitiu, generata de proteinele transvazate si
cantitatile mici de PG interstitiali
- variaza in lungul vasului capilar:
capatul arterial POi = 0.1 mmHg > capatul venular POi = 3 mmHg
(valori corectate pentru )
- variaza in functie de organ ( POi POlimfatica )

Microcirculaia
4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
Echilibrul Starling
= diferenta intre cele doua gradiente de presiune:

- gradientul de presiune hidrostatic (PH)

- gradientul de presiune oncotic (PO)

- Fluxul prin peretele capilar este :
Q = K [(PHc PHi) (POc POi)]
Q = K (PHc PHi POc + POi)
unde,
K - coeficientul de conductivitate hidraulica - reflecta permeabilitatea vasculara,
deci depinde de: grosimea peretelui capilar; suprafata totala de schimb (densitatea
capilarelor active, numarul si marimea porilor); influenta neuro-umorala (ex. tonusul
musculaturii netede arteriolare, a sfincterului precapilar etc).

Microcirculaia
4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
Echilibrul Starling
- Fluxul are valoarea :

la capatul arterial:

Q = K [(35 (-2)) (25 (+0.1))]

K (+12 mm Hg)

Gradientul presional final fiind pozitiv, semnifica deplasarea

lichidului vas interstitiu => presiune neta de filtrare - PNF
la capatul venos:

Q = K [(15 (-2)) (25 (+3))]

K (- 5 mm Hg)

Gradientul presional final fiind negativ, semnifica deplasarea

lichidului interstitiu vas => presiune neta de reabsorbtie - PNA

Microcirculaia
4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)
Echilibrul Starling
- Q identic, chiar daca PNF > PNA, pt. ca K c.arterial < K c.venular
- Filtrare (24 l/zi) - Reabsorbtie (21.5 l/zi) = Izvorul limfei (2.5 l/zi)

- capil. glomerular - Filtrarea; capil. pulmonar - Rebsorbtia

- Filtrarea - poate fi amplificata prin Rpre (70% din RVtot), R post
- Reabsorbtia - poate fi amplificata prin Rpre , R post (20% din RVtot),
- Presiunea critica de inchidere !
- Exista un punct critic, pt. care PNF = PNA
=> daca vom considera ca singura presiune care variaza este PHc, atunci

punctul de presiune izogravimetrica

corespunde unei PHc de 20 mmHg = (25 - 2 - 3) mmHg.

Microcirculaia
Complianta tesutului interstitial
- fiziologic: datorita rezist. la stretching a matricei fibroase tisulare, tesutul
interstitial are o complianta => mici de volum determina consistente ale
pres.

- patologic: a) mari ale volumului fluidului interstitial ( V% cu 100%, coresp.

atingerii unor PHi > P atm,
2-4 mmHg) => rezistenta
comp. solide interstitiale =

depasita => form. lacuri tis.

( complianta tisulara brusc)
=> Edem

b) si mai mult fluid interst.

(> noua limita) => din nou
complianta => PHi

Microcirculaia
EDEMUL
a. Cresterea filtrarii sau/si scaderea reabsorbtiei venoase tisulare
1. PHc: presiunii venoase prin staza retrograda - ortostatismul prelungit si imobil, mai
ales daca exista si un grad de insuficienta venoasa; insuf. card. dr; trombozele venoase
profunde; graviditatea.

2. POc: deficit de aport alimentar (malnutritie, malabsorbtie); scaderea sintezei proteice

la nivel hepatic (ciroza); pierderi proteice urinare (boli renale - sindrom nefrotic, nefrite).

3. POi: pierderi proteice tisulare, datorita permeabilitatii capilare (inflamatii) ex.

consecutiv arsurilor pe spf. intinse.

4. fluxului de filtrare: vasodilatatie cu suprafetei de schimb si permeabilitatii

capilare consecutiv inflamatiilor (descarcare subst. vasodilatatorii, toxine bacteriene etc)

b. Insuficienta limfatica prin blocaj sau remodelare : boli congenitale ale vaselor
limfatice; tratamentul radioterapic, extirparile de ganglioni limfatici (cancere); obstructii
extrinseci cauzate de diverse formatiuni inlocuitoare de spatiu; inflamatia si fibrozarea
vaselor limfatice - filarioza => elefantiazis (picior de elefant).

Sistemul Limfatic
Anatomie
- sistem vascular inchis, accesor si
complem. circulatiei sistemice
- origine: la nivel tisular
- se deschide: in sistemul venos, puin
inainte de varsarea sg. in atriul drept
- statii limfatice
- doua mari Trunchiuri colectoare:
1. Ductul toracic
- cisterna chyli/Pecquet
- se varsa in unghiul venos stg.
2. Canalul limfatic drept
- se varsa in unghiul venos dr.

Sistemul Limfatic
Consideratii morfofunctionale
- capilarele limfatice

Sistemul Limfatic

Rolurile limfei
1. Asigura turnover-ul fluidului interstitial si al subst. dizolvate.
Reprezinta modalitatea de recuperare a proteinelor trnsvazate
- bilantul hidric capilar (filtrare/reabsorbtie) => aprox. 2.5l lichid interstitial
= excedent preluat de capilarele limfatice;
- se restituie zilnic circ. sistemice un procent din
din totalul proteinelor plasmatice transvazate
si nereabsorbite venos (95-97.5%).
Concentratia proteica a limfei, in medie
= 2-3 g/dl ( in limfa ce paraseste gg. limf,
ficatul). Se opune exagerate a POi si PHi,
Q limfatic paralel cu P fluidului interstitial
(Pif) pana la o limita =>rata max. a Q limfatic
limita atinsa cd. Pif > P atmosferica
=> compresia limfaticelor mari => Pif

Sistemul Limfatic

Rolurile limfei
- Contribuie impreuna cu sistemul venos la epurarea (spalarea)
produsilor de dezasimilare (catabolitilor) din spatiul interstitial.
- Inapoiaza organismului si alti constituienti sanguini, migrati interstitial:
enzime (lipaza, histaminaza) sau chiar elemente figurate (eritrocite,
granulocite, anticorpi, macrofage etc)

2. Realizeaza un efect de vacuum (suctiune) la nivelul cavitatilor

natural inchise (cav. pleurala, pericardica, peritoneala etc.)

3. Are un rol important in apararea specif. si nespecif (filtru gg)

4. Constituie calea de transport pentru diverse substante:
nutrienti intestinali (lipide, prot, vitamine liposolubile); hormoni tisulari;
limfocite eliberate la nivelul gg. limfatici; f. coagulare (limfa hepatica).

Sistemul Limfatic

Factorii determinanti ai intoarcerii limfatice

principali:
1. contractia f.musculare netede din str. peretelui limfatic +
filam acto-mioz. endoteliale (pompa limfatica)
2. gradientul presional (Pif - Pcap.limf)
sec:
1. tractionarea filamentelor endoteliale de ancorare, o data cu
volumului spatiului interstitial

2. PHc prin Rpost

3. efectul de vacuum la varsarea in sistemul venos

4. factori comuni cu cei care favorizeaza si intoarcerea venoasa

contractiile musculaturii scheletice, pulsatiile arteriale,
peristaltismul intestinal, miscarile diferitelor parti ale corpului, vidul
toracic din inspir, gravitatia, PHc prin Rpre
in contextul existentei unei integritati a sist. valvular limf.

Reglarea Microcirculaiei
Pe termen scurt (acut)
- mecanism metabolic

teoria deficitului de O2 (nutrienti)

teoria vasodilatatorie

- mecanism endotelial
- autoreglare

teoria miogenica
teoria metabolica

Pe termen lung
- angiogeneza (neoangiogeneza)
! = procese independente de reglarea circulatorie sistemica,
determinate doar de nevoile metabolice locale

Reglarea Microcirculaiei
Pe termen scurt (acut)

secunde - minute

- mecanismul metabolic
- teoria deficitului de O2 (nutrienti)

O2 , nutrienti (glucoza, vitamine, posibil AG, AA) =>

utilizarea lor de catre fibrele musculare netede (FMN)
metaarteriolare si de la nivelul sficterelor precapilare
relaxare si vasodilatatie consecutiva
=>

O2 , nutrienti > necesit. tisulare => apare fen. invers

vasoconsctrictie
=> vasomotricitate

=>

Reglarea Microcirculaiei
Pe termen scurt (acut)
- mecanismul metabolic
- teoria deficitului de O2 (nutrienti)

- teoria vasodilatatorie

metabolismului => eliberarea substantelor vasodilatatorii

(CO2, acid lactic, H+ (=> pH), histamina, K+, adenozina)

actiune pe FMN => vasodilatatie

=> vasomotricitate

Reglarea Microcirculaiei
Pe termen scurt (acut)
- mecanismul metabolic
Hiperemia activa (ex. efort muscular intens) =>

metabolismului => O2, elib. sbst. vasodilatatorii

vasodilatatie si

Q local
(uneori chiar si x 20)

Hiperemia reactiva (dupa intreruperea tranzitorie a

fluxului printr-un vas - ex. comprimarea bratului cu o

manseta pneumatica) => O2, elib. sbst. vasodilat.

vasodilatatie compensatorie si
(uneori chiar si x 7)

Q local

Reglarea Microcirculaiei
Pe termen scurt (acut)
- mecanismul metabolic
- mecanismul endotelial

sbst. vd: NO, PGI2, EDHF

sbst. vc: ET, EDCF1,2,TbxA2

stres parietal pe celula endoteliala sanatoasa

eliberarea NO => vasodilatatie

Injurie (mecanica, chimica) a celulei endoteliale

eliberarea ET => vasoconstrictie

Reglarea Microcirculaiei
Pe termen scurt (acut)
- mecanismul metabolic
- mecanismul endotelial
- autoreglarea
= mentinerea unui flux relativ

constant, in contextul unor

variatii pres. intempestive

(70 mmHg 150 mmHg)

- protejeaza organele sensibile la
ischemie (creier, rinichi, cord)
- previne stretching-ul vasc. exag.
- protejeaza teritoriul distal de
presiunile de perfuzie
- previne irosirea unor debite
catre teritorii deja bine irigate

Reglarea Microcirculaiei
Pe termen scurt (acut)
- mecanismul metabolic
- mecanismul endotelial
- autoreglarea

- teoria miogenic

stretching presional => stimularea canalelor Ca2+ mecanosensibile

din FMN => influx Ca2+

vasoconstrictie si Q local
- teoria metabolic

Pres. sanguine prin vas => in primele momente Q tisular => O2 tisular
si spalarea sbst. vasodilatatorii rezultate din metabolism => contr. FMN

vasoconstrictie si Q local

Reglarea Microcirculaiei
Pe termen lung

zile - luni

- angiogeneza (neoangiogeneza)

= dezvoltarea de vase noi, ca

urmare a metabolismului
tisular, O2 tisular, sau eliberarii
factorilor de crestere
ex: activitati fizice sustinute, proliferarea endometriala fiziologica, aclimatizarea
la altitudine, vindecarea ranilor, tesuturile inflamate, procesele tumorale
primare sau secundare - metastazele

! copii prematuri

* arteriogeneza

= dezvoltarea unei circulatiei colaterale

(+) angiogenezei: VEGF (Factorul endotelial de crestere vascular), FGFs (F. de

crestere fibroblastici), ANGPT1 (Angiopoietina1), Angiogenina
(-) angiogenezei: ANGPT2 (Angiopoietina2), Endostatina, Angiostatina

Circulaia coronarian
Anatomie distributiei vaselor coronariene
-

Trunchiul coronar
A. descendenta anterioara
(AS, SIV - ant, VS - per.ant, apex)
+ A. circumflexa (VS - per. lat)

A. coronara dr.
(AD, SIV - inf, VS - per.inf,
VD -per.liber)

Drenarea sg. venos

sinusul coronar (AD),
mici v.cardiace ant,
v.tebesiene

5% Dc

Circulaia coronarian
Anatomia functionala a vaselor coronare
- Arterele mari = epicardice

ramuri intramusculare
plexuri subendocardice

- capilara coronara = 7 x capilara m. scheletic

- capilara subendocardica > capilara subepicardica
- Vase colaterale - devierea sangelui in caz de obstructie
- arteriogeneza (in ischemia instalata lent)

Circulaia coronarian

Diferente hemodinamice temporale intre cei doi

ventriculi

VS - perfuzat mai mult

in diastola

VD - perfuzat satisfacator
in ambele faze, dar in
sistola > diastola

musculatura VS mai dezv.

decat a VD;

Pres. sistolica din VS = mai

decat cea din VD

Circulaia coronarian

Diferente hemodinamice transmurale (in grosimea

miocardului)

Tensiune musc. sistolic

subendoc > subepic

Rezistenta vasculara
subendoc < subepic

=>
in sistola: Q subendoc < Q subepic
=> Atunci cand global va scadea perfuzia
in diastola: Q subendoc > Q subepic

miocardica, primele leziuni ischemice

vor fi vizibile la nivel subendocardic

Circulaia coronarian
Reglarea circulatiei coronariene

Extractia de oxigen = deja f.mare ( 70% ) => singura modalitate de adaptare

la solicitare este suplimentarea fluxului coronarian (vasodilatatie coronariana)

cererea oxigen > oferta => ischemie angina pectorala

Circulaia coronarian

Circulaia coronarian
Reglarea circulatiei coronariene
Control
neural

Autoreglare

Control
umoral
sistemic

Rezistenta
vasculara

Control
Endotelial
Control
Metabolic

Cronotropism
Inotropism
Stres Parietal

Forta
musculara
compresiva

Flux
Coronarian

+
Transport
sanguin de
O2

Oferta O2

Cerere O2

hipoxia ( Conc. tisulare a oxigenului) = cel mai eficace factor

coronaro-dilatator

Circulaia coronarian
Reglarea circulatiei coronariene
- Conc. tisulare a O2
=>

- degradarea (regenerarea) ATP

=>

=>

ADP

Adenozina => difuzeaza catre m. neted vascular

=> deschidere canale K+ATP (hiperpolarizare celulara)

=> inchidere canale Ca

2+

=> vasodilatatie coronariana

Circulaia coronarian
Reglarea circulatiei coronariene
/ fenomenul de furt coronarian
- Stenoza semnificativa pe coronarele subepic
=> vd. metabolica max., distal de stenoza
+
Administrarea anum. medicam. vasodilatatorii
(Dipiridamol, Adenozina)

=>

vd. doar pe coronarele normale (unde exista rezerva functionala)

si mai mult fluxul in teritoriul afectat

Circulaia coronarian
Reglarea circulatiei coronariene

Circulaia coronarian
Reglarea circulatiei coronariene

Circulaia coronarian
Reglarea circulatiei coronariene

Circulaia coronarian
Evaluarea anatomiei coronariene

angiografie coronariana

Circulaia coronarian
Evaluarea anatomiei coronariene

angio - CT

Circulaia coronarian
Evaluarea fluxului intra-coronarian
- adm. Adenozina

ecocardiografie de stres

Circulaia coronarian
Evaluarea perfuziei miocardice

ecocardiografie de stres

Circulaia coronarian
Evaluarea anatomiei coronariene

angiografie coronariana

Circulaia coronarian
Evaluarea perfuziei miocardice

scintigrafie miocardica

Circulaia coronarian
Evaluarea perfuziei miocardice

Circulaia coronarian
Ocluzia coronariana

Circulaia coronarian
Terapia de reperfuzie

Tromboliza

Circulaia coronarian
Terapia de reperfuzie

Angioplastia coronariana percutana

Circulaia coronarian
Terapia de reperfuzie

By-pass

Circulaia coronarian
Terapia de reperfuzie

Heart repair by cardiac reprogramming