Activitatile Din Sectoarele Tertiar Si Cuaternar

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare
2014
STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI

STUDII DE FUNDAMENTARE
Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor

proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de
planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei
perioade de programare post 2013”
Beneficiar:
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA
Contract nr.: 122/ 02.07.2013
Elaboratori asociaţi:
S.C. Agora Est Consulting SRL
Administrator: Florin-Silviu BONDAR
şi
Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi
Director general: Toader POPESCU
STUDIUL 6. ACTIVITĂŢILE DIN SECTOARELE TERŢIAR ŞI CUATERNAR

Asociat responsabil: Agora Est Consulting
Formă finală. 2014
Studiul 6
2
2
Activitățile din sectoarele terțiar și cuaternar
Agora Est Consulting
2014
Studiul 6. Activităţile din sectoarele terţiar şi cuaternar
I. Informaţii generale
I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

Domeniul 2. Dezvoltare economică (sectoare economice)
Studiul 6. Activităţile din sectoarele terţiar şi cuaternar
I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final)

Raport final
I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

Autor: Brașoveanu Iulian Viorel
Cartografie, GIS: dr. Sorin BĂNICĂ, dr. Gheorghe HERIŞANU
I.4. Lista consultanțiilor de specialitate

I.5. Cuprinsul studiului
II. Metodologie
II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR
II.2. Contextul european şi românesc
II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă
II.2.2. Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă
II.3. Problematică şi obiective specifice
II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare
II.3.2. Obiective specifice
II.4. Ipoteze şi metode de cercetare
II.4.1. Ipoteze de cercetare
II.4.2. Nivelul şi tipul datelor
II.4.3. Indicatori şi indici
II.5. Bibliografie și surse
II.6. Glosar de termeni
III. Analiză și recomandări
III.1. Analiza-diagnostic a situației
III.1.1. Analiza vânzărilor en-gros și a comerțului cu amănuntul în România
III.1.2. Analiza serviciilor financiare în România
III.1.3. Analiza activității de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI)
III.1.4. Analiza serviciilor publice
III.1.5. Analiza serviciilor de transport și depozitare
III.1.6. Analiza activității tehnologiea informațiilor și telecomunicații (TIC)
III.2. Tendințe de evoluție
III.3. Priorități de dezvoltare
III.4. Legături cu alte domenii
IV. Elemente strategice și operaționale
IV.1. Viziune și obiective strategice
IV.1.1. Fundamentarea viziunii
IV.2. Politici, programe
IV.3. Modalități de implementare
IV.4. Sinteză strategică și operațională
I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor

Harta 6.1. Raportul dintre PN și CA
Harta 6.2. Numar firme active sector TIC
3
Studiul 6
4
I.7. Lista tabelelor şi graficelor

Tabel 6.1. Cifra de afaceri înregistrată de firmele din sectorul comerț pentru fiecare judeţ, în perioada 2008-2012
Tabel 6.2. Cifra de afaceri înregistrată de firmele din sectorul de servicii financiare pentru fiecare judeţ, în perioada 2006-2011
Tabel 6.3. Venituri şi cheltuieli
Tabel 6.4. Dotarea cu produse ale tehnologiei informaţiei
Tabel 6.5. Evoluţia forţei de muncă: pe total
Tabel 6.6. Numărul mediu de persoane ocupate pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare
Tabel 6.7. Număr de cercetători 2011 (număr de persoane)
Tabel 6.8. Număr cercetători
Tabel 6.9. Cheltuielile totale cu activitatea CDI, 2011 (mii lei RON)
Tabel 6.10. Cheltuieli de capital – u.m.
Tabel 6.11. Servicii publice generale – u.m
Tabel 6.12. Servicii publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape – u.m.
Tabel 6.13. Transport şi comunicaţii – u.m.
Tabel 6.14. Cifra de afaceri – sector transport şi depozitare (u.m.)
Tabel 6.15. Cifra de afaceri – sector TIC (u.m.)
Grafic 6.1. Cifra de afaceri – sector comerţ – pentru zonele menţionate

Grafic 6.2. Contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2008-2012
Grafic 6.3. Creșterea CA din sectorul de comerț în diferite teritorii 2008-2009
Grafic 6.5. CA/angajat în sector comerț - valori medii 2008-2012
Grafic 6.6. CA/firmă în sector comerț - valori medii 2008-2012
Grafic 6.7. Rata de marjă a profitului – valoare medie 2008-2012
Grafic 6.8. Cifra de afaceri – sector servicii financiare – pentru zonele menţionate
Grafic 6.8. CA – servicii financiare – structura pe judeţe – media pentru 2006-2011
Grafic 6.9. Creşterea CA servicii financiare in diferite teritorii 2006-2008
Grafic 6.11. CA/angajat - servicii financiare in diferite teritorii 2006-2011
Grafic 6.12. CA/firmă - servicii financiare in diferite teritorii 2006-2011
Grafic 6.13. Rata de marjă a profitului - servicii financiare – valoare medie 2006-2011
Grafic 6.14. Ghişee automate de bancă, POS-uri
Grafic 6.15. Rezultate regionale (Numărul de unităţi locale pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare)
Grafic 6.16. Evolutia numarului de cercetatori pe total
Grafic 6.17. Numărul de cercetători
Grafic 6.18. Cheltuielile totale cu activitatea CDI, 2011 (mii lei RON)
Grafic 6.19. Cheltuieli de capital (u.m) în Romania si în Municipiul Bucuresti
Grafic 6.20. Ponderea cheltuielilor de capital din zona menţionată în total cheltuieli capital ţară
Grafic 6.21. Ponderea cheltuielilor de capital din diferite județe față de cheltuielile de capital la nivelul României
Grafic 6.22. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii din total cheltuieli de capital România (2000-2004)
Grafic 6.23. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii în total cheltuieli de capital România (2005-2009)
Grafic 6.24. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii în totalul cheltuielilor de capital România (2005-
2009)
Grafic 6.25. Ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice pentru fiecare județ
Grafic 6.26. Servicii publice generale (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti
Grafic 6.28. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice generale din diferite județe față de cheltuielile pentru servicii publice
la nivelul României
Grafic 6.29. Dinamica ponderii serviciilor publice a diferitelor teritorii în total servicii publice România (2000-2004)
Grafic 6.32. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice în total cheltuieli publice pentru fiecare județ
Grafic 6.33. Servicii publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti
Grafic 6.34. Ponderea cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică din zona menţionată în total cheltuieli pentru servicii şi
dezvoltare publică ţară
Grafic 6.35. Ponderea cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică generală din diferite județe față de cheltuielile pentru
servicii și dezvoltare publică la nivelul României
Grafic 6.36. Dinamica ponderii serviciilor și dezvoltării publice în total pentru România a diferitelor teritorii (2000-2004)
4
2014
Grafic 6.39. Ponderea cheltuieilor pentru servicii și dezvoltare publică în total cheltuieli publice pentru fiecare județ
Grafic 6.40. Transport şi comunicaţii (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti
Grafic 6.42. Ponderea cheltuieilor pentru transport și comunicații din diferite județe, față de total la nivelul României
Grafic 6.43. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentr transport România (2000-
2004)
Grafic 6.44. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentru transport România (2005-
2009)
Grafic 6.45. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentru transport România (2010-
2012)
Grafic 6.46. Ponderea cheltuielilor pentru transport și comunicații în total cheltuieli publice pentru fiecare județ
Grafic 6.47. Cifra de afaceri – sector transport şi depozitare – pentru zonele menţionate
Grafic 6.48. CA – transport și depozitare – structura pe județe – valoare medie 2007-2011
Grafic 6.49. Creșterea CA din sectorul transport și depozitare în diferite teritorii – 2007-2008
Grafic 6.50. Creșterea CA din sectorul transport și depozitare în diferite teritorii 2009-2011
Grafic 6.51. CA/angajat în sector transport și depozitare – valori medii 2007-2011
Grafic 6.52. CA/firmă în sector transpor și depozitare – valori medii 2007-2011
Grafic 6.53. Rata de marjă a profitului în sector transport și depozitare – valoare medie 2007-2011
Grafic 6.54. Cifra de afaceri – sector TIC – pentru zonele menţionate
Grafic 6.55. CA – sector TIC – structura pe județe – media pentru 2008 - 2011
Grafic 6.56. Creșterea CA din sectorul TIC în diferite teritorii 2008 - 2009
Grafic 6.57. Creșterea CA din sectorul TIC în diferite teritorii – 2010 -2011
Grafic 6.58. CA/angajat în sector TIC – valori medii 2008 - 2011
Grafic 6.59. CA/firmă în sector TIC – valori medii 2008 - 2011
Grafic 6.60. Rata de marjă a profitului – valoare medie 2008 - 2011
II. Metodologie
II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR
Criza actuală a adăugat dimensiuni noi dezechilibrelor structurale deja existente generate de tranziția nesfârșită, de întârzierea
reformelor, de lipsa unei strategii de dezvoltare și de politici publice coerente.
După o perioadă de criză în care economia românească a suferit o puternică ajustare negativă, am trecut într-o perioadă de
stagnare caracterizată prin creșteri reale insignifiante.
Echilibrul în care se găsește în momentul de față economia românească este unul fragil. Strategiile și politicile care vor fi aplicate
trebuie să identifice și să potențeze acele sectoare ale serviciilor terțiar și cuaternar cu potențial de creștere economică.
Pentru a avea relevanță pentru realizarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, analiza sectoarelor terțiat și cuaternar
nu are o abordare comprehensivă, ci operează într-un registru metodologic bazat pe lanțul problematică ipoteză-direcție de
acțiune sau resursă-ipoteză-direcție de acțiune. Astfel vor fi realizate corelații la nivel teritorial pe baza indicatorilor specifici
domeniilor. Această abordare presupune că analiza pornește de la nivel sectorial, urmărind aspectele și indicatorii
macroeconomici agregați la nivel național, cadrul de reglementare și piața națională și internațională în care se operează iar apoi
va fi plasată la nivel regional dar și local, adeseori și la nivelul unor zone geografice specifice (spre exemplu zona montană, care
are un nivel foarte redus al serviciilor, afectând dezvoltarea celorlalte sectoare, zonele urbane care au un nivel mult mai bun al
ofertei de servicii și comerț, zona litorală, unde comerțul și serviciile afectează direct dezvoltarea sectorului turistic). Va fi
analizată problematica serviciilor terțiare și cuaternare oferite, acolo unde este posibil, în coroborare cu zonele georgrafice de la
nivelul studiului nr 23 referitor la resursele naturale. Analiza la nivel regional (NUTS II), va fi coroborată cu analizele pe marginea
unor teritorii specifice, compuse în funcție de anumiți indicatori specifici acestor sectoare.
Acest studiu își propune ca obiective fundamentale:
 Analiza contextului economic din domeniul serviciilor, aferente sectoarelor terțiar și cuaternar din România, cu impact la
nivel teritorial, în vederea identificării vulnerabilităților dar și a posibilităților de creștere ale acestora;
 Analiza statistică a evoluției indicatorilor economico-financiari aferenți acestor servicii, la nivel național și la nivel local
(regiuni, categorii de teritorii) cu reflectarea trendurilor și a disparităților existente;
5
Studiul 6
6
Practic, scopul acestui studiu este să problematizeze principalele aspecte din sectoarele terțiar si cuaternar (vânzări en-gros și
comerțul cu amănuntul, transport și distribuție, servicii financiare, servicii publice locale, cercetare științifică, dezvoltare și
inovare, tehnologia informației și a telecomunicațiilor), propunând o serie de măsuri şi direcţii de acţiune care să asigure
premisele dezvoltării durabile şi echilibrate ale activităţilor din aceste sectoare pentru teritoriul naţional, mai ales în contextul
nevoii de a securiza resursele dar și a fi competitivi la nivelul pieței internaționale, prin creșterea valorii adăugate si a calității în
cadrul acestor servicii.
II.2. Contextul european şi românesc

II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă
În literatura economică se subliniază că, în general, dinamica pe termen lung a economiilor naţionale se caracterizează prin
creşterea ponderii sectorului terţiar atât în PIB cât şi în totalul forţei de muncă, aceasta semnificând tranziţia de la o economie
slab dezvoltată la una de tip modern. Uneori, chiar decalajul între ţări din punctul de vedere al gradului de dezvoltare economică
se evaluează pe baza diferenţelor care există în ceea ce priveşte contribuţia sectorului serviciilor la formarea PIB-ului.
România încă se află cu mult în urma majorității țărilor europene din punct de vedere al dezvoltării economice. PIB‐ul pe
cap de locuitor după standardul puterii de cumpărare era aproximativ 50% din media UE 27 în 2012 și doar aproximativ 70
% din PIB‐ul mediu pe cap de locuitor din noile state membre UE (conform Acordului de Parteneriat). Analizând datele
1
statistice referitoare la dinamica ponderii sectorului serviciilor în PIB în perioada 1995-2009 în cadrul UE-27 observăm tendinţa
clară de expansiune a sectorului serviciilor, toate ţările europene înregistrând dinamici pozitive.
România, a înregistrat o creștere a ponderii serviciilor de la 38,8% la 51% (12,2 p. p.). Aceasta reprezintă o a doua valoare în
spaţiul european, pe prima poziția fiind Letonia (cu o creștere de la 56,6% la 77%, adică de 20,4 p. p.).
România este însă în continuare pe ultimul loc în cadrul Uniunii Europene, în funcție de ponderea în PIB a sectorului serviciilor.
„La nivelul Uniunii Europene, există o corelaţie pozitivă semnificativă între ponderea sectorului serviciilor în PIB şi nivelul acestuia
pe locuitor (coeficient de corelaţie de +0,562, în anul 2009), în vreme ce între ponderea industriei şi PIB-ul pe locuitor şi respectiv
între ponderea agriculturii şi PIB-ul pe locuitor corelaţiile sunt negative (coeficienţii de corelaţie corespunzători erau în 2009 de –
2
0,495 şi respectiv –0,642).”
Există mai multe documente programatice ale UE de care s-a ținut cont în elaborarea documentelor naționale, a Planurilor de
3
Dezvoltare Teritorială și a materialului curent:
Strategia „Europa 2020” – urmărește ca economia UE să se axeze pe inițiative majore pentru obținerea unei creșteri inteligente,
durabile şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a
asigura coeziunea economică, socială şi teritorială.
Obiective europene pentru 2020:
1. Ocuparea forţei de muncă:
- o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani.
2. Cercetare şi dezvoltare
- alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare.
3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei
- reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990;
- creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;
- creşterea cu 20% a eficienţei energetice.
4. Educaţie
- reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii;
- creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani.
5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale
- reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a
excluziunii sociale.
Strategia include şi 11 obiective tematice pentru perioada 2014-2020:

- Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
- Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei în administraţia publică
1
Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020, Acad. Lucian-Liviu Albu, Petre Caraiani, Marioara Iordan (beneficiar Comisia
Națională de Prognoză)
2
Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020, Acad.Lucian-Liviu Albu, Petre Caraiani, Marioara Iordan (beneficiar Comisia
3
Vezi Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest, 2014-2020
6
2014
- Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării

- Îmbunătăţirea accesului şi a utilizării şi calităţii tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor
- Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie
- Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor
- Sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele
- Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
- Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă
- Investiţii în competenţe, educaţie şi învăţare continuă
- Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei
Strategiile Uniunii Europene au 3 priorităţi:

1. îmbunătăţirea atractivităţii Statelor Membre, regiunilor şi oraşelor, prin îmbunătăţirea accesibilităţii, asigurarea unui nivel
şi a unei calităţi adecvate a serviciilor şi protejarea mediului înconjurător;
2. încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, prin promovarea capacităţii de
cercetare-inovare, inclusiv a noilor instrumente TIC;
3. crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane în procesul de ocupare şi în activităţi
antreprenoriale, îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi a firmelor şi investiţiile în capitalul uman.
Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene integrează la nivel teritorial obiectivele de coeziune şi
competitivitate ale UE, stabilind ca obiective: Accesul egal la infrastructură şi cunoaştere, Amenajarea policentrică a teritoriului,
O nouă relaţie urban-rural.
Regiunile cunoaşterii reprezintă o inițiativă ce are scopul de a întări potenţialul Regiunilor Europene, şi în particular de a
încuraja şi sprijini dezvoltarea, în întreaga Europă, în “clustere orientate pe cercetare”, universităţi asociate, centre de
cercetare, întreprinderi şi autorităţi regionale.
ConectareaEuropei
 Ameliorarea legăturilor de transport – investiţii în proiecte de infrastructură menite să faciliteze transportul de mărfuri şi
călători, în special între vestul şi estul Europei. Investiţiile se vor axa pe moduri de transport ecologice şi durabile.;
 Conectarea reţelelor energetice – realizarea de conexiuni între ţările UE, care să faciliteze furnizarea energiei - atât a
celei tradiţionale, cât şi a energiei provenind din surse regenerabile;
 Sprijinirea reţelelor digitale de mare viteză – crearea de reţele în bandă largă şi furnizarea de servicii digitale
paneuropene (în special în serviciile de achiziţii publice, sănătăţii, justiţiei şi operaţiunilor vamale).
CARTA ALBĂ (spaţiu european unic al transporturilor – un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al
resurselor) – stabileşte următoarele obiective de atins până în anul 2050:
 Reducerea în ansamblu cu 60% a emisiilor generate de activitatea de transport;
 Reducerea cu 40% a emisiilor din transportul maritim;
 Transferarea a 50% dintre pasagerii şi mărfurile din traficul interurbane pe distanţe medii de pe modul rutier pe modul
feroviar şi naval;
 Eliminarea autoturismelor cu combustibili convenţionali din oraşe.
Strategiile și celelalte documente europene sunt un reper fundamental pentru analizele realizate.
II.2.2.Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă
În cadrul UE, datele empirice sugerează existenţa în ţările avansate a unei tendinţe de egalizare a productivităţii între sectoarele
economice. Spre deosebire de acestea, în România, de exemplu, există încă diferenţe mari între sectoare: la nivelul anului 2009,
în vreme ce ponderea populaţiei ocupate în agricultură era de 29,1% (30,1% în 2010), ponderea acesteia în PIB era de doar 6,4%
(6,0% în 2010). În schimb, în cazul industriei şi al serviciilor ponderile erau de 30,1% (28,7% în 2010) şi respectiv 40,8% (41,2% în
4
2010) în forţa de muncă ocupată, comparativ cu 34,6% (35,7% în 2010) şi respectiv 58,9% (58,2% în 2010) în PIB.
Conform Acordului de parteneriat și a Poziției Comisiei Europene, România se caracterizează printr-o dependența exagerată
de activitățile cu valoare adăugată redusă. “Sectoarele industriale mai puțin competitive oferă circa 1,2 milioane de
locuri de muncă, adică aproape 70% din totalul locurilor de muncă din industrie, incluzând sub‐sectoarele extractiv și al
prelucrării primare, precum și pe cele ale utilităților și industriei prelucrătoare, însă vizează în special formele mai puțin
avansate de prelucrare. Serviciile cu amănuntul – comerțul, distribuția de autovehicule, transportul, hotelurile și
4Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020, Acad. Lucian-Liviu Albu, Petre Caraiani, Marioara Iordan (beneficiar Comisia
7
Studiul 6
8
restaurantele – reprezintă aproximativ jumătate din totalul unităților operaționale și doar puțin peste o cincime din totalul
locurilor de muncă, valoare apropiată de media UE 27. Contribuția la PIB este de numai 13%, iar productivitatea muncii se
situează sub media UE27. Agricultura, silvicultura, pescuitul și acvacultura oferă aproximativ 30% din locurile de muncă,
depășind cu mult media UE. Contribuția la PIB este relativ redusă, de aproape 7%. Productivitatea muncii în agricultură
reprezintă mai puțin de un sfert din media pentru toate sectoarele.
Serviciile cu valoare adăugată mai mare – informație și comunicații, finanțe și asigurări, activități imobiliare, servicii
profesionale și administrative – sunt subreprezentate în raport cu media UE, oferind cu puțin peste 8% din numărul
locurilor de muncă, dar generând aproape un sfert din PIB‐ul României.
Sectorul public este relativ mic în România, reflectând capacitatea actuală a economiei de a genera venituri impozabile și de a
susține serviciile publice.
În perioada 2008‐2011 ocuparea totală a forței de muncă s‐a redus cu 4,4%, sectorul minier și cel energetic confruntându‐se cu
reduceri puternice ale locurilor de muncă, ca de altfel și sectorul construcțiilor. Majoritatea sectoarelor de comerț cu
amănuntul și înrudite au cunoscut doar o reducere de mică amploare a ocupării forței de muncă, probabil datorită
predominanței activităților independente și a afacerilor de familie. Sectorul imobiliar a fost foarte afectat, iar reformele
continue au dus la pierderea unui număr mare de locuri de muncă în sectorul public.
Sectoarele care au resimțit o creștere a ocupării forței de muncă în 2008‐2011 au fost în principal în grupul de servicii cu
valoare adăugată mare: logistică, TIC, servicii financiare și servicii pentru întreprinderi. Serviciile profesionale și științifice au
resimțit o reducere sub medie. Acest model sugerează că tranziția României către o economie modernă bazată pe servicii a
continuat în timpul recesiunii.
Terenurile agricole și apele din România rămân o resursă insuficient valorificată. Există potențial substanțial pentru o
dezvoltare mai mare și integrarea acestora în sistemul alimentar european, ce va avea ca rezultat dezvoltarea agriculturii
și a acvaculturii, a lanțurilor asociate de prelucrare a alimentelor și de aprovizionare (va furniza o parte din soluția
pentru nevoile de dezvoltare regională ale României).
Diversificarea veniturilor în afara agriculturii rămâne deocamdată foarte redusă în România. În 2010, mai puțin de
1% din exploatări au obținut mai mult de 10% din cifra de afaceri din activități diversificate. Este o nevoie urgentă de
diversificare și de creștere la nivel local pentru a absorbi resursa de mână de lucru încadrată pe posturi necorespunzătoare
în agricultură și pescuit. Terenurile și agricultura continuă să reprezinte o supapă de siguranță pentru economia și societatea
românească. Acest fapt este dovedit de migrația către activitățile familiale neremunerate în timpul recesiunii. Agricultura
de subzistență poate fi ineficientă, însă susține o mare parte a populației care în caz contrar ar rămâne fără resurse.
Deși aportul la PIB‐ul României este modest, pescuitul și acvacultura, alături de procesarea peștelui și comerțul cu pește și
produse din pește se regăsesc în toate regiunile. În zonele izolate, în special în Delta Dunării, în Câmpia Dunării și în
Defileul Dunării, activitățile de pescuit reprezintă o sursă importantă de ocupare a forței de muncă și de venit pentru
populația locală. Totuși, în special în Marea Neagră, practicile necorespunzătoare au și un impact negativ asupra mediului.”
(citat din Acordul de Parteneriat).
Documentele strategice ce guvernează dezvoltarea la nivel național în ceea ce privește dezvoltarea sectoarelor economice
pornesc de la Acordul de Parteneriat, Strategia de Competitivitate, Planul Național de Reforme și Cadrul National Strategic, în
acord cu Strategiile Guvernamentale si Programele de Convergența.
Aceste documente sunt operaționalizate cu programele finanțate din fonduri europene: Planul Național de Dezvoltare Rurală ,
Fondul European pentru Dezvoltare Rurală și Programul Operațional Sectorial, Dezvoltarea Resurselor Umane, etc.
Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt:

 rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70%
 nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României
 obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice:
 emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900
 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile
 creşterea cu 19% a eficienţei energetice
 rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%
 ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, de cel puţin 26,7%
 scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.
Programul Naţionalede Reformă (PNR).
Strategiapentrutransportdurabil
 modernizarea şi dezvoltarea reţelei de transport de interes European şi naţional, creşterea condiţiilor de siguranţă şi a
calităţii serviciilor;
 stimularea dezvoltării economiei şi a competitivităţii;
 compatibilitatea cu mediul înconjurător.
8
2014
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României 2007-2026 - transformarea României într-o destinaţie
turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural.
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. - Obiectivele pentru 2020 vizează atingerea nivelului mediu
actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
Conceptul StrategicdeDezvoltareTeritorialăRomânia2030
- Valorificarea periferialităţii prin dezvoltarea rolului de conector şi releu la nivel continental şi intercontinental
- Racordarea la reţeaua europeană de poli şi coridoare de dezvoltare
- Structurarea şi dezvoltarea echilibrată a reţelei de localităţi urbane
- Afirmarea solidarităţii urban-rural
- Dezvoltarea rurală
- Consolidarea şi dezvoltarea legăturilor interregionale ca suport al dezvoltării regionale
- Dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii
- Creşterea competitivităţii teritoriale
Analiza a ținut cont și de Planurile de Dezvoltare Regională elaborate de către ADR-urile celor 8 regiuni de dezvoltare.
Legislație: s-a ținut cont de legislația actualizată în cadrul domeniilor analizate.
II.3. Problematică şi obiective specifice

II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare
Problematica menţionată: prezentarea sectoarelor terţiar și cuaternar în teritoriul naţional; arhitectura și profilul teritorial al
reţelelor de comerț en-gros și cu amanuntul, a serviciilor financiare și a sistemului bancar; sectorul tehnologiei informaţiilor şi
comunicaţiilor (TIC); actvitatea de cercetare (științifică) și dezvoltare; analiza principalelor servicii publice oferite.
a. Cercetarea realizată are, în primul rând, în vedere analiza serviciilor din sectorul terțiar și cuaternar la momentul actual și
perspectiva de dezvoltare a acestora (în care urmează să fie aplicată SDTR).
Actuală criză economică și financiară a afectat puternic atât sectorul public cât și cel privat. Un recul puternic a fost înregistrat la
nivelul consumului populației, afectat atât de către reducerea veniturilor, instabilitatea locurilor de muncă cât și de către
schimbarea psihologiei colective față de consum (incluzând aici și împrumuturile). Serviciile au avut și ele de suferit la toate
nivelele, sectoarele terțiar și cuaternar fiind puternic afectate. Proiectele de investiții, teritoriale sau regionale au fost și sunt și
ele puternic afectate.
În baza analizei efectuate vor putea fi elaborate scenarii de dezvoltare economică a serviciilor terțiare și cuaternare, pe
principalele categorii de teritorii din România în perioada următoare având în vedere o serie de indicatori economici specifici.
b. În a doua parte a studiului ne vom concentra pe analiza indicatorilor economico-financiari aferenți serviciilor din sectoarele
terțiar și cuaternar la nivel regional, teritorial și local, cu ajutorul indicatorilor specifici.
c. În secțiunea următoare se va putea realiza un profil din punct de vedere al serviciilor, pentru fiecare tip de teritoriu relevant
pentru SDTR, care va avea în vedere următoarele dimensiuni:
- vânzările en-gros și cu amănuntul,
- serviciile financiare,
- cercetarea (științifică) și dezvoltarea,
- serviciile publice,
- transportul și distribuția,
- tehnologia informației și a telecomunicațiilor.
Vor fi avute în vedere 5 categorii de teritorii relevante: concentrări urbane, zone preponderent rurale, zonele transfrontaliere,
zone preponderent montane, zonele litorale de la Marea Neagră. În acest fel vom putea vizualiza mult mai bine specificul
fiecărui tip de teritoriu dar și potențialul de creștere economică aferent fiecăruia pentru perioada următoare.
d. Pornind de la contextul actual și de perspectivă din sectoarele terțiar și cuaternar și de la profilul identificat pentru fiecare tip
de teritoriu în parte vom propune o serie de recomandări, măsuri și instrumente de politici menite să ofere valorificarea
specificului fiecărui tip de teritoriu și să asigure o dezvoltare echilibrată pentru perioada următoare.
II.3.2. Obiective specifice

Anumite aspecte specifice au fost avute în vedere acolo unde a fost necesar: structura proprietăţii (efectele proprietății private
sau publice); dinamica pieţei; impactul măsurilor de sprijinire a unor ramuri economice sau dimpotrivă, lipsa măsurilor de sprijin;
9
Studiul 6
10
sectoarele cu caracter inovative; dezvoltarea rețelelor marilor magazine și comerţului tradiţional; comerţul informal; sectorul
tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC)ș e-guvernare, s.a.
II.4. Ipoteze şi metode de cercetare

II.4.1. Ipoteze considerate
Studiul se bazează pe o serie de ipoteze de cercetare și pe utilizarea datelor statistice disponibile la nivel sectorial și teritorial.
Principalele ipoteze de lucru se referă la:
 Sectoarele terțiar și cuaternar se află în creștere ca importanță și ca pondere în PIB. Pentru a putea utiliza în mod eficace
și eficient resursele în aceste sectoare, trebuie însă crescută și calitatea serviciilor oferite (implicit a gradului de
satisfacție al clienților);
 Strategiile aferente acestor sectoare trebuie să pornească de la rezolvarea unor probleme structurale, de reglementare,
de eliminare a birocrației și de realizare a infrastructurii necesare, care pot oferi baza de pornire în realizarea unei
economii adecvate;
 Aceste sectoare vor genera, pe termen lung, cea mai mare valoare adăugată în PIB-ul României;
 Nu se poate genera competitivitate nici în aceste sectoare fără a avea o infrastructură adecvată;
 Dezvoltarea acestor sectoare în România constituie baza pentru susținerea dezvoltării celorlalte sectoare economice;
 Diversificarea și particularizarea serviciilor poate conduce la dezvoltarea anumitor zone teritoriale;
 Educația, specializarea, cercetarea și Inovarea în sunt condiții ale dezvoltării.
II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor

Naţional, regional (NUTS II), judeţean (NUTS III), local – UATB (LAU 2).
Analiza pe care o vom realiza în acest studiu este una de tip cantitativ, bazată pe serii de date disponibile, furnizate de către Soft
Union sau INS, ce vor fi compuse la nivel național și teritorial luând în considerare și caracteristicile fiecărui județ (preponderența
zonelor rurale, existența unor aglomerări urbane relevante, aspecte legate de relief în cadrul județului, aspecte legate de
vecinătatea cu frontiera cu Uniunea Europeană și cu țări din afara Uniunii Europene, vecinătatea cu Marea Neagră).
II.4.3. Indicatori şi indici

 Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a
motocicletelor (cod CAEN G);
 Indicii profitului, pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor
(cod CAEN G);
 Numărul de firme, pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor
(cod CAEN G);
 Numărul de angajaţi pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a
motocicletelor (cod CAEN G);
 Indicii volumului serviciilor financiare (cod CAEN K);
 Indicii profitului pentru serviciile financiare (cod CAEN K);
 Numărul de firme pentru serviciile financiare (cod CAEN K);
 Numărul de angajaţi pentru serviciile financiare (cod CAEN K);
 Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicul de transport si depozitare (cod CAEN H);
 Indicii profitului pentru servicul de transport si depozitare (cod CAEN H);
 Numărul de firme pentru servicul de transport si depozitare (cod CAEN H);
 Numărul de angajaţi pentru servicul de transport si depozitare (cod CAEN H);
 Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicul de informații și telecomunicații (cod CAEN J);
 Indicii profitului pentru servicul de informații și telecomunicații (cod CAEN J);
 Numărul de firme pentru servicul de informații și telecomunicații (cod CAEN J);
 Numărul de angajaţi pentru servicul de informații și telecomunicații (cod CAEN J);
 Productivitatea muncii;
 Indicatori privind cercetarea (științifică) – dezvoltarea;
 Indicatori privind serviciile publice locale;
II.5. Bibliografie şi surse
Buletine statistice, anuare, date statistice anuale
Acordul de Parteneriat
Activitatea Instituţiilor de Credit (INS)
10
2014
Cadrul Național Strategic de Referință

Cadrul Național Strategic Rural
Conceptul StrategicdeDezvoltareTeritorialăRomânia2030
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României 2007-2026
Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020 (Albu, L.L, Caraiani, P., Iordan, M.)
Planurile de Dezvoltare Regională
Planul Național pentru Dezvoltare Rurală
Programul Național pentru Cresterea Competitivității
Programul Național de Reformă (2011-2013)
Strategia Deltei Dunării
Strategia Națională de Competitivitate
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României
II.6. Glosar de termeni
Acordul de Parteneriat: Document strategic național care fundamentează și stabilește obiectivele tematice de dezvoltare şi
alocarea indicativă a fondurilor europene în perioada 2014–2020 şi Programe subsecvente care vor transpune elementele
prevăzute de AP şi care vor conţine angajamentele ferme ale statelor membre privind îndeplinirea obiectivelor UE prin
programarea fondurilor comunitare
Competitivitatea economică: Capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor, statelor sau organismelor supranaţionale, aflate
în competiţie internaţională, de a asigura în mod susţinut un venit relativ ridicat din valorificarea factorilor de producţie,
precum şi un venit superior din valorificarea forţei de muncă. (OECD) Capacitatea unei întreprinderi, ramuri economice,
regiuni
Dezvoltare policentrică: Ierarhizare a sistemului de aşezări umane în cadrul unui teritoriu, care presupune distribuirea
funcţiunilor economice şi/sau economic relevante pentru a asigura coeziunea prin diminuarea decalajelor în
dezvoltare şi a consolidarea competitivităţii.
Grupuri vulnerabile: Grupuri expuse riscurilor excluziunii sociale și/sau sărăciei: tineri, persoane vârstnice, persoane din
mediul rural, persoane de etnie romă, persoane cu handicap, femei, persoane cu calificări reduse etc.
Europa 2020: Strategie pe 10 ani a Uniunii Europene (2010 - 2020) care îşi propune să elimine deficienţele modelului actual
de dezvoltare şi să creeze condiţii favorabile pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
- Creştere inteligentă: Prioritate a UE care propune dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare şi prin
îmbunătăţirea prestaţiei în educaţie (încurajarea procesului
de învăţare şi de îmbunătăţire a competenţelor), cercetare şi inovare (crearea de noi produse şi servicii care să
genereze creştere economică şi noi locuri de muncă şi să ajute la gestionarea provocărilor de ordin social) şi societatea
digitală (utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor).
- Creştere durabilă: Prioritate a UE care vizează dezvoltarea unei economii cu emisii scăzute de carbon, protejarea
mediului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi stoparea pierderii biodiversităţii, dezvoltarea de noi tehnologii şi
metode de producţie ecologice, introducerea reţelelor electrice inteligente şi eficiente, valorificarea reţelelor europene –
pentru a acorda întreprinderilor un avantaj competitiv suplimentar, îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special pentru
IMM-uri, ajutarea consumatorilor să aleagă produse şi servicii în cunoştinţă de cauză.
- Creştere favorabilă incluziunii: prioritate a UE care are ca scop promovarea unei economii cu un grad înalt de
ocupare a forţei de muncă, capabilă să asigure coeziunea socială şi teritorială, prin acţiuni care vizează locuri de muncă
mai bune şi mai numeroase, în special pentru femei, tineri și lucrători peste 55 de ani, creșterea capacității de anticipare și
gestionare a schimbării prin investiții în formare profesională și îmbunătățirea competențelor, modernizarea piețelor muncii
și a sistemelor de protecție socială, garantarea accesului tuturor la beneficiile creșterii economice.
11
Studiul 6
12
Politica de dezvoltare regională: Ansamblul politicilor elaborate de Guvern, prin organele administraţiei publice centrale, de
autorităţile administraţiei publice locale şi organismele regionale specializate, cu consultarea partenerilor socioeconomici
implicaţi, în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite
în regiuni de dezvoltare, al îmbunătăţirii competitivităţii internaţionale a României şi al reducerii decalajelor economice şi
sociale existente între România şi statele membre ale Uniunii Europene.
Politica europeană de competitivitate: Prin articolul 173 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, UE şi-a
stabilit ca obiectiv crearea unor condiţii optime pentru competitivitate prin accelerarea adaptării industriei la schimbările
structurale, încurajarea unui mediu favorabil iniţiativei şi dezvoltării întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici şi
mijlocii, promovarea unui mediu propice cooperării dintre întreprinderi şi favorizarea unei mai bune exploatări a
potenţialului industrial al politicilor de inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologică, politici de o importanţă crucială în
contextul concurenţei mondiale
Programul Naţional de Reformă (PNR): Platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare
economică, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene, care permite concertarea demersurilor naţionale pentru
modernizarea economiei şi societăţii româneşti şi susţine convergenţa economico-socială cu celelalte state membre
ale UE. PNR 2011 – 2013 translatează la nivel naţional obiectivele Strategiei Europa 2020 şi ţine cont de
Recomandarea Consiliului privind Orientările generale pentru politicile economice şi Decizia Consiliului privind Orientările
pentru politicile de ocupare a forţei de muncă, precum şi de metodologia recomandată statelor membre.
III. Analiză şi recomandări
III.1. Analiza-diagnostic a situaţiei
III.1.1. Analiza vânzărilor en-gros și a comerțului cu amănuntul în România
Pentru analiza sectorului de comerţ (cod CAEN G(, au fost analizate informaţii aferente perioadei 2008-2012 pentru toate
judeţele pentru următorii indicatori: cifra de afaceri, profitul, numărul de firme, numărul de angajaţi. Folosind această bază de
date, a fost realizată o analiză a sectorului de comerţ prin utilizarea:
• calcularea indicatorilor: cifra de afaceri pe judeţ / cifra de afaceri total ţară în sectorul comerţ, creşterea cifrei de afaceri,
cifra de afaceri pe angajat şi pe firmă, rata de marjă a profitului (profit / cifră de afaceri);
• metodei grafic tip „bar” cu cifra de afaceri înregistrată pe zone geografice;
• metodei grafice (grafic tip pondere “pie”) pentru ponderile medii asociate judeţelor pentru cifra de afaceri înregistrată;
• metodei grafice tip „bar” cu creşterea cifrei de afaceri pe zonele geografice analizate în două perioade;
• metodei grafice tip „bar” cu valorile medii înregistrate în fiecare judeţ pentru cifra de afaceri pe angajat şi pe firmă;
• metodei grafice tip „bar” cu valorile medii înregistrate în fiecare judeţ pentru rata de marjă a profitului.
Pentru a analiza caracteristicile aferente acestui sector de activitate, a fost realizată o grupare a judeţelor pe regiuni:
• Județele asociate zonei costiere (judeţele Tulcea şi Constanţa);

• Județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), transfrontalier SUD non-UE
(judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), transfrontalier SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi,
Constanţa), transfrontalier EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), transfrontalier NORD (judeţele Maramureş,
Bistriţa Năsăud, Suceava);
• Județe asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), montan SUD
(judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna),
teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea);
• Judeţe asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), zona
metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), zona metropolitană
TIMIS (judeţul Timiş);
• Judeţe asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), zona metropolitană Bucuresti
(judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa);
• Judeţe asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), zona
metropolitană BACAU (judeţul Bacău), zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), zona metropolitană SUCEAVA (judeţele
Suceava, Botoşani).
12
2014
Pentru a avea o viziune de ansamblu a dinamicii în timp şi spaţiu a volumului vânzărilor în sectorul comerţ, în tabelul următor
sunt înregistrate valorile aferente cifrei de afaceri înregistrate de firmele din acest sector pentru fiecare judeţ, în perioada 2008-
2012.
BISTRITA-
Anii ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR NASAUD BOTOSANI BRAILA BRASOV BUZAU CALARASI
2008 20,544,257 53,965,316 50,710,097 67,431,803 88,601,445 20,315,100 17,773,204 50,813,274 101,679,262 28,776,722 31,119,187
2009 120,540 230,553,693 347,830,742 170,504,542 543,739,974 60,198,442 87,840,974 202,152,302 195,246,276 184,457,138 70,619,255
2010 326,154,148 453,792,771 580,245,557 294,623,179 1,088,527,066 89,328,839 106,714,333 394,933,521 480,159,973 371,638,109 250,192,948
2011 470,246,944 774,723,171 704,362,291 401,782,525 1,916,018,148 149,745,231 126,719,098 562,507,423 656,218,129 617,185,621 361,162,778
2012 363,757,754 1,207,872,777 751,615,899 544,517,162 1,796,799,555 184,786,940 135,348,520 750,887,446 1,029,890,437 1,554,642,465 436,128,655
CARAS-
Anii SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA
2008 22,008,288 83,740,602 234,041,619 34,571,229 41,444,524 184,796,715 95,178,499 90,755,524 21,524,520 26,194,777 43,523,950
2009 48,009,895 237,610,594 716,473,916 52,594,946 82,547,012 372,755,550 244,007,252 267,016,258 66,079,897 61,398,825 109,944,973
2010 99,886,212 543,135,507 2,320,274,957 103,691,999 184,285,957 797,425,601 487,254,651 305,189,780 94,379,756 122,339,556 164,998,244
2011 169,132,635 960,822,083 2,929,435,596 112,280,375 247,263,774 941,147,891 609,110,328 502,776,186 170,916,677 219,730,918 276,728,055
2012 210,387,064 1,561,202,950 3,081,026,939 175,629,853 355,872,530 1,209,976,744 732,942,998 598,162,379 219,787,570 238,081,153 308,736,069
MUNICIPIUL
Anii IALOMITA IASI ILFOV MARAMURES MEHEDINTI BUCURESTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA
2008 48,142,596 159,312,178 429,371,763 46,798,660 83,338,212 1,379,607,598 35,886,568 51,838,221 80,821,705 126,221,653
2009 202,372,634 442,195,380 3,602,564,127 69,931,426 275,504,339 4,275,502,691 101,328,355 84,927,399 134,936,184 306,602,272
2010 310,608,047 797,767,967 2,614,308,011 130,019,300 174,428,853 6,846,467,411 216,299,099 207,733,927 202,933,498 494,637,257
2011 464,225,914 1,120,596,719 5,612,394,115 269,997,142 260,194,631 12,894,686,641 393,080,594 350,478,435 291,147,410 1,141,851,106
2012 520,715,085 1,188,906,206 5,861,775,382 359,155,025 292,425,768 14,753,055,780 559,747,670 463,855,859 381,520,204 1,357,293,994
Anii SALAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VALCEA VASLUI VRANCEA
2008 17,509,348 26,014,009 40,696,526 152,070,329 75,913,791 200,517,269 18,406,440 36,245,862 33,762,593 16,888,863
2009 51,313,266 85,117,051 133,516,943 158,727,451 144,730,608 404,184,652 395,536,325 86,016,975 69,513,592 50,568,097
2010 76,761,433 179,062,967 307,031,621 271,553,829 201,401,879 765,391,944 116,517,637 171,259,488 80,283,156 104,457,268
2011 108,171,975 273,009,441 550,321,944 345,086,491 316,196,084 1,110,592,128 323,020,504 200,973,861 256,131,808 252,094,720
2012 713,842,542 342,370,327 688,767,585 562,027,258 392,466,936 1,610,834,114 415,408,523 205,311,857 301,438,849 309,225,217
Tabel 6.1. Cifra de afaceri înregistrată de firmele din sectorul comerț pentru fiecare judeţ, în perioada 2008-2012
Sursa datelor: INS
Pentru aceste zone, în următoarele grafice sunt prezentate evoluţiile cifrei de afaceri pentru perioada 2008-2012:
4,000,000,000
CA sector comert la nivelul județelor asociate zonei
3,500,000,000
costiere
3,000,000,000
2,500,000,000
2,000,000,000
1,500,000,000
1,000,000,000
500,000,000
0
2008 2009 2010 2011 2012
13
Studiul 6
14
7,000,000,000
CA sector comert la nivelul județelor
6,000,000,000 asociate teritoriilor frontaliere
5,000,000,000 2008
2009
4,000,000,000 2010
2011
3,000,000,000
2012
2,000,000,000
1,000,000,000
0
Transfrontalier VEST Transfrontalier SUD non-UE Transfrontalier SUD - UE Transfrontalier EST Transfrontalier NORD
4,500,000,000
CA sector comert la nivelul județelor
4,000,000,000 asociate teritoriilor montane
3,500,000,000 2008
2009
3,000,000,000
2010
2,500,000,000
2011
2,000,000,000 2012
1,500,000,000
1,000,000,000
500,000,000
0
Teritoriu montan Teritoriu montan Teritoriu montan Teritoriu montan
VEST SUD EST DOBROGEA
1,800,000,000
CA sector comert la nivelul județelor asociate
1,600,000,000 teritoriilor metropolitane din Centru si Vest
1,400,000,000
1,200,000,000
1,000,000,000 2008
2009
800,000,000
2010
600,000,000
2011
400,000,000 2012
200,000,000
0
Zona Zona Zona Zona
metropolitana metropolitana metropolitana metropolitana
BRASOV SATU MARE Cluj TIMIS
14
2014
25,000,000,000
teritoriilor metropolitane din Sud
20,000,000,000
15,000,000,000 2008
2009
10,000,000,000 2010
2011
2012
5,000,000,000
0
Zona Zona Zona
metropolitana metropolitana metropolitana
CRAIOVA Bucuresti CONSTANTA
2,000,000,000
1,800,000,000
1,600,000,000
teritoriilor metropolitane din Est
2008
1,400,000,000
2009
1,200,000,000
2010
1,000,000,000
2011
800,000,000 2012
600,000,000
400,000,000
200,000,000
0
Zona Zona Zona Zona
BRAILA BACAU IASI SUCEAVA
Grafic 6.1. Cifra de afaceri – sector comerţ – pentru zonele menţionate

Sursa datelor: INS
După cum se poate observa din grafice şi din cifrele prezentate, cele mai mari vânzări în sectorul de comerţ sunt în judeţele
Municipiul Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Bihor, Timiş, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Gorj, Caraş Severin,
Bistriţa Năsăud, Covasna, Botoşani. Evident că vânzările din sectorul comerţ sunt condiţionate de populaţia şi nivelul de trai din
aceste judeţe, dar şi de marja de adaos comercial.
În graficul următor este surprins modul de realizare a cifrei de afaceri totală, la nivelul României, prin contribuţia fiecărui judeţ – ca
medie pentru perioada 2008-2012:
15
Studiul 6
16
Grafic 6.2. Contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2008-2012

Sursa datelor: INS
Analizând valorile medii înregistrate ca medie în perioada 2008-2012 a ponderii Cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit judeţ în
total Cifră de afaceri din sectorul comerţ, se constată că cea mai ridicată pondere o deţin Municipiul Bucureşti, Ilfov, Constanţa,
Bihor, Timiş, în timp ce ponderea cea mai scăzută este înregistrată în judeţele Covasna, Gorj, Caraş Severin, Botoşani, Bistriţa
Năsăud. Se observă diferențe mari între volumul cifrei de afaceri a orașului București și județului Ilfov și volumul înregistrat în
celelalte județe, elemente ce reflectă o polarizare a serviciilor în aceste zone. Pentru devoltarea echilibrată a județelor și regiunilor,
existența unui sector comercial puternic este extrem de importantă, ajutând la dezvoltarea industriilor verticale, cu potenial
impotant și la atragerea de investiții. Comerțul se poate dezvolta prin dezvoltarea infrastructurii și accesibilității în ptimul rând, deci
corelarea strategică pentru dezvoltarea comerțului în zonele cu rezultate slabe, trebuie realizată în paralel cu proiectarea măsurilor
de infrastructură.
Un al doilea factor ține de regimul fiscal al impozitării și ușurința cu care firmele se pot crea și pot opera. În acest sens, o analiză
recentă a Ministerului Economiei, indică o percepție mai degrabă negativă a firmelor, inclusiv firmele din comerț, cu privire la
sarcinile administrative generate de stat, mai ales în cazul firmelor nou înfiinţate. Această percepție poate fi îndepărtată prin măsuri
de simplificare, la care Guvernul s-a angajat prin realizartea Strategiei pentru o Mai Bună Reglementare.
16
2014
Sursa: Ministerul Economiei, Identificare barierelor cu care se confruntă mediul de afaceri, 2013
În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cifrei de afaceri din sectorul comerţ în cadrul a două perioade – 2008-2009 şi 2010-
2012 în cadrul zonelor geografice menţionate:
Cresterea CA din sectorul de comert in diferite teritorii -

2008-2009
2000.00%
2048.90%
1500.00%
1000.00%
409.79%
500.00%340.49% 281.93% 307.78% 335.50% 411.99%
144.68% 232.54% 183.75% 206.13% 152.85%
177.57%
137.92% 112.94% 101.57%
92.02% 101.71%
31.79% 43.90% 45.17%
0.00%

Sursa datelor: INS
După cum se observă în graficul de mai sus, cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2008-2009 se înregistrează în judeţele
asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei metropolitane Brăila, Judeţele asociate zonei transfrontaliere Vest,
judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, dinamica în aceste zone fiind de peste 300% în numai 2 ani.
17
Studiul 6
18
Cresterea CA din sectorul de comert in diferite teritorii - 2010-

2012
300.00%
256.52%
250.00%
187.44%
200.00%
150.00% 125.29% 126.97%
114.49% 117.90%
103.29% 111.97% 110.46%
94.44% 82.23%73.89% 90.17%84.82% 84.36%
100.00% 74.63%
43.49% 49.59% 51.74% 49.03%
50.00% 32.79%
0.00%

Sursa datelor: INS
Cea mai importantă dinamică în perioada 2010-2012 se înregistrează în judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele
asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, Judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord,
judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, dinamica în aceste zone fiind cuprinsă între 117% şi 256%.
În ceea ce priveşte productivitatea muncii în sectorul de comerț, cifra de afaceri pe angajat este reprezentată, în valorile medii
înregistrate în perioada 2008-2012, în următorul grafic. Pentru judeţele în care valoarea medie a CA/angajat este peste / sub nivelul
mediu pe ţară reprezentarea grafică este cu albastru / verde:
1,000,000
CA/angajat in sector comert - valori medii 2008-2012
900,000
800,000
700,000
600,000
500,000
400,000
300,000
200,000
100,000
0
Romania
Iaşi
Gorj
Ilfov
Mureş
Argeş
Neamţ
Sălaj
Vaslui
Vrancea
Bacău
Giurgiu
Ialomiţa
Brăila
Braşov
Buzău
Mehedinţi
Alba
Olt
Vâlcea
Bihor
Călăraşi
Arad
Tulcea
Bistriţa - Năsăud
Caraş ‐ Severin
Cluj
Galaţi
Harghita
Hunedoara
Satu Mare
Covasna
Dâmboviţa
Dolj
Maramureş
Mun. Bucureşti
Sibiu
Suceava
Timiş
Botoşani
Prahova
Constanţa
Teleorman
Grafic 6.5. CA/angajat în sector comerț - valori medii 2008-2012

Sursa datelor: INS
Cea mai ridicată productivitate este înregistrată în judeţele Ilfov, Giurgiu, Tulcea, Mehedinţi, Constanţa, în timp ce locurile cu cea mai
scăzută productivitate sunt asociate judeţelor Gorj, Caraş Severin, Satu Mare, Botoşani, Hunedoara.
18
2014
În ceea ce priveşte clasamentul aferent cifrei de afaceri pe firmă, acesta este surprins în graficul următor. Pentru judeţele în care
valoarea medie a CA/firmă este peste / sub nivelul mediu pe ţară reprezentarea grafică este cu albastru/verde.
2,500,000
CA/firma in sector comert - valori medii 2008-2012
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
Dâmboviţa
Vâlcea
Iaşi
Gorj
Ilfov
Mureş
Ialomiţa
Argeş
Neamţ
Sălaj
Vaslui
Bacău
Giurgiu
Brăila
Braşov
Buzău
Mehedinţi
Vrancea
Romania
Olt
Alba
Bihor
Călăraşi
Arad
Cluj
Harghita
Hunedoara
Dolj
Satu Mare
Covasna
Maramureş
Mun. Bucureşti
Sibiu
Suceava
Timiş
Tulcea
Botoşani
Caraş ‐ Severin
Galaţi
Prahova
Constanţa
Teleorman
Grafic 6.6. CA/firmă în sector comerț - valori medii 2008-2012
Sursa datelor: INS
Se constată că cea mai mare valoare medie a cifrei de afaceri pe firma se înregistrează în judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti,
Constanţa, Bihor, Tulcea, în timp ce valorile minime sunt înregistrate în judeţele Maramureş, Vrancea, Bistriţa Năsăud, Hunedoara,
Gorj. În județul Ilfov și municipiul București sunt localizate numeroase companii din sectorul comercial, dar mai ales cele care
înregistrează operațiunile cele mai importante. Ajutate de accesibilitatea riddicată oferită de multimodalitatea transportului din
arealul Ilfov-București, companiile au dinamici foarte mari în sectorul de comerț și servicii.
În ceea ce priveşte profitabilitatea din acest sector, a fost realizat calculul ratei de marjă a profitului net (profit / cifră de afaceri)
pentru fiecare judeţ. Valorile medii înregistrate în perioada 2008-2012 sunt reprezentate în graficul următor:
2.10%
Rata de marja a profitului - valoare medie 2008-2012
1.10%
0.10%
Mehedinţi
Vâlcea
Iaşi
Gorj
Ilfov
Mureş
Vaslui
Argeş
Neamţ
Sălaj
Bacău
Giurgiu
Vrancea
Romania
Brăila
Braşov
Buzău
Ialomiţa
Alba
Arad
Bihor
Călăraşi
Caraş ‐ Severin
Cluj
Harghita
Hunedoara
Olt
Satu Mare
Covasna
Dolj
Dâmboviţa
Maramureş
Mun. Bucureşti
Sibiu
Suceava
Timiş
Tulcea
Botoşani
Galaţi
Prahova
Constanţa
Teleorman
-0.90%
-1.90%
-2.90%
-3.90%
Grafic 6.7. Rata de marjă a profitului – valoare medie 2008-2012

Sursa datelor: INS
În majoritatea judeţelor rata de marjă medie este negativă, ceea ce înseamnă că sectorul comerţ generează, ca medie, cheltuieli mai
mari decât vânzările. Se observă faptul că acestea se corelează negativ cu tabelul privind cifra de afaceri. În acest caz, Bucureștiul sau
Tulcea, județe care au avut cifre de afaceri foarte mari, au o profitabilitate scăzută, cu indice negativ, ceea ce poate însemna fie că
19
Studiul 6
20
marjele de profitabilitate în sector sunt mici ca și model de afacere, fie că este o problemă de declarare a profiturilor, de evaziune
fiscală, corelate cu sistemul de impozite greoi și fiscalitatea considerată împovărătoare de către agenții economici.
În topul 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Buzău, Teleorman, cu performanţe medii de
peste 1,35%, în timp ce judeţele Giurgiu, Municipiul Bucureşti, Arad, Caraş -Severin, Covasna, cu rate medii de sub -2,17%. În aceste
judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă
pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare.
Companiile de comerț se aglomerează mai ales în centre urbane importante, cu potențial mare de creștere. Din acest punct de
vedere, este interesant de văzut că, în topul UATB-urilor cu activitate de comerț ridicată, se regăsesc orașe care nu sunt integrate
în categoria de poli de creștere, precum județele Giurgiu sau Ialomița.
O a doua explicație pentru concentrarea comerțului în centrele urbane, se referă la faptul că acestea generează venituri
importante in orașele mari. „5 centre comerciale dintr-un total de 45 de astfel de proprietăți generau în 2011 aproximativ 39%
din cifra de afaceri totală. Aceste centre dețin împreuna numai 21% din suprafața închiriabilă la nivel național. 35% din cifra de
afaceri totală este realizată de următoarele 15 centre comerciale (ce au 35% din suprafața închiriabilă). Ultimele 25 de
proprietăți (cu 44% din suprafața închiriabilă), dețin 26% din cifra de afaceri totală. În România, la finele anului 2011 stocul de
centre comerciale, respectiv mall-uri, parcuri de retail, dar și magazine vechi modernizate se ridică la aproximativ 3 mil.mp.
Marea majoritate a centrelor comerciale moderne sunt situate în București și în marile orașe, care au un public țintă numeros și
cu venituri peste medie. Zona de Sud (include Bucureștiul), concentrează 52% din suprafața totală de centre comerciale, din care
92% în Capitală, pe locul doi plasându-se zona de nord-est cu 13%, pe trei zona de nord-vest cu 9%. Zona de vest a atras 8% din
suprafață, la fel și zona de sud-est, în timp ce centrul are doar 6% din suprafață, iar sud-vestul 4%. Recent, s-a înregistrat o
creștere în numărul "mega-centrelor", acelea care folosesc ancore comerciale puternice ca principală atracție. La nivel regional,
judetele cu un PIB pe locuitor mare au și cei mai multi metri patrati de spatii de retail pe locuitor. Bucurestiul se află pe primul
loc în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (peste 15.000 euro) și de asemenea după suprafața închiriabilă (560 metri pătrați
pe locuitor). Prin comparație, Timisoara, care este al doilea cel mai bogat oras din Romania, care are 60% din PIB-ul pe cap de
locuitor al Bucureștiului, are doar 22% din suprafata totala a centrelor comerciale. Aradul are cea mai mare suprafata inchiriabila
pe cap de locuitor din toate judetele, la polul opus, cu un numar redus sau chiar fara niciun centru comercial construit plasandu-
se Calarasi, Dambovita, Harghita si Salaj.” (conform unui studiu dat publicității)
Stocul modern de spaţii comerciale din România a înregistrat o creştere de 44% în semestrul al doilea din 2012, comparativ cu
primele şase luni ale anului trecut, potrivit raportului CBRE pe semestrul doi din 2012 despre piaţa spaţiilor comerciale. Astfel,
stocul de spaţii comerciale era la sfârşitul anului trecut la aproximativ 2,7 milioane de metri pătraţi, dintre care Bucureştiul
deţine 30% (806.000 mp).
Se consideră de către specialiști că. până în momentul actual, competiția pe piața centrelor comerciale a fost scăzută, generând
succesul financiar în majoritatea cazurilor (fără a acorda atenția cuvenită unor factori relevanti: (amplasamentul, accesibilitatea
și posibilitățile de relaxare, managementului profesionist, marketingul și al profilului chiriașilor). În plus, activitatea de
expansiune a retailerilor s-a transpus într-o cerere sporită pentru spații comerciale, ceea ce a condus la o expansiune rapida a
suprafeței totale inchiriabile. Pentru perioada viitoare se așteaptă ca toți factorii enumerați să conteze tot mai mult, în special în
București și marile orașe.
III.1.2. Analiza serviciilor financiare în România
Pentru analiza sectorului aferent serviciilor financiare (cod CAEN K), a fost utilizată baza de date furnizată de Soft Union, care
conţine informaţii aferente perioadei 2006-2011 pentru toate judeţele pentru următorii indicatori: cifra de afaceri, profitul,
numărul de firme, numărul de angajaţi.
Folosind această bază de date, a fost realizată o analiză a sectorului de servicii financiare prin utilizarea:
• calcularea indicatorilor: cifra de afaceri pe judeţ / cifra de afaceri total ţară în sectorul de servicii financiare, creşterea cifrei
de afaceri, cifra de afaceri pe angajat şi pe firmă, rata de marjă a profitului (profit / cifră de afaceri);
 Județele asociate zonei costiere (judeţele Tulcea şi Constanţa);
 Județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), transfrontalier SUD non-UE
20
2014
 Județe asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), montan SUD
 Judeţe asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), zona
 Judeţe asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), zona metropolitană Bucuresti
 Judeţe asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), zona
Pentru a avea o viziune de ansamblu a dinamicii în timp şi spaţiu a volumului vânzărilor în sectorul de servicii financiare, în
tabelul următor sunt înregistrate valorile aferente cifrei de afaceri înregistrate de firmele din acest sector pentru fiecare judeţ, în
perioada 2006-2011.
BISTRITA-
2006 34,977,293 51,167,144 43,259,539 35,395,687 132,391,447 25,205,492 85,105,911 10,337,150 76,219,332 16,832,430 10,014,805
2007 29,461,387 63,710,892 51,394,691 45,427,803 102,339,265 20,459,766 87,112,349 12,344,380 87,439,160 19,570,512 14,670,178
2008 9,183,503 30,140,303 76,966,083 18,893,567 48,263,021 6,858,623 16,168,756 10,235,724 30,179,997 14,266,110 11,278,556
2009 10,548,699 19,337,786 87,483,848 16,358,836 32,227,570 7,265,854 5,605,994 11,708,194 20,339,744 15,321,256 4,410,957
2010 12,423,071 19,756,965 94,891,534 16,819,254 28,586,224 7,019,469 6,481,624 16,644,129 26,613,546 15,640,126 2,632,051
2011 14,925,888 23,023,408 122,311,517 16,822,746 26,618,448 7,092,404 6,257,735 19,943,112 32,575,719 21,549,696 4,035,952
CARAS-
2006 15,636,472 244,383,047 63,806,366 43,838,818 18,833,997 33,943,636 47,284,753 33,309,665 25,346,532 19,695,492 23,828,964
2007 18,285,391 226,886,176 71,011,287 52,899,674 9,341,771 55,419,699 42,584,904 41,330,761 24,889,763 13,442,752 32,125,611
2008 8,716,510 223,673,250 48,174,203 3,832,691 3,262,776 28,938,722 38,529,911 4,908,525 14,733,469 7,908,955 19,260,339
2009 8,024,976 107,788,065 55,375,198 5,472,593 3,677,299 32,530,856 36,919,396 4,018,882 18,521,945 6,351,788 17,881,884
2010 6,609,436 50,314,428 50,742,195 4,406,323 6,618,169 50,243,638 43,420,524 4,447,395 23,133,209 8,054,646 18,243,450
2011 7,146,822 48,907,806 51,556,707 4,438,459 9,193,416 34,902,803 44,106,180 3,290,349 28,269,859 13,649,427 17,239,435
MUNICIPIUL
2006 6,029,918 73,308,504 198,064,814 55,283,646 6,998,717 4,122,919,510 31,491,486 40,153,774 17,258,778 81,391,843
2007 7,998,971 93,244,929 251,793,765 42,145,265 8,912,461 4,497,481,944 32,192,198 37,937,048 14,787,536 105,268,071
2008 5,029,600 46,504,841 106,337,518 19,970,950 7,659,725 1,216,793,663 23,147,768 65,026,127 9,259,168 50,557,300
2009 6,981,569 41,959,865 109,078,427 9,814,355 9,283,438 767,923,941 20,656,070 54,373,316 12,149,514 48,052,251
2010 8,305,814 51,250,156 66,584,484 38,702,189 8,675,660 758,925,818 19,465,090 68,326,199 11,839,939 58,209,775
2011 7,848,399 57,906,808 56,218,083 71,320,132 9,700,826 828,623,890 25,495,668 81,010,658 13,546,521 68,203,159
SATU
Anii SALAJ MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VALCEA VASLUI VRANCEA
2006 23,832,654 28,717,229 144,669,794 28,398,590 8,455,318 145,332,490 7,420,973 33,470,508 4,419,212 15,006,710
2007 17,121,317 28,807,559 139,286,201 38,286,802 9,101,910 178,324,471 10,737,409 42,490,132 5,247,454 14,721,597
2008 4,105,427 12,380,476 34,011,562 10,023,963 4,701,917 86,678,445 3,734,337 29,544,658 2,778,711 12,280,299
2009 3,944,565 11,471,302 18,776,056 8,319,305 3,137,227 37,269,574 4,290,423 18,475,978 2,485,624 3,959,008
2010 4,676,210 12,486,223 20,714,672 28,050,204 3,334,688 75,345,725 6,705,799 17,405,819 7,999,194 3,837,196
2011 4,772,799 14,130,352 26,970,433 7,352,230 3,557,812 43,404,289 11,526,406 24,681,802 3,868,490 6,735,652
Tabel 6.2. Cifra de afaceri înregistrată de firmele din sectorul de servicii financiare pentru fiecare judeţ, în perioada 2006-2011
Sursa datelor: INS
21
Studiul 6
22
90,000,000
81,748,696 CA servicii financiare la nivelul
80,000,000
71,227,339 județelor asociate zonei costiere
70,000,000
63,083,113
59,665,621
60,000,000 57,447,994
51,908,540
50,000,000
40,000,000
30,000,000
20,000,000
10,000,000
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
300,000,000
CA servicii financiare la nivelul județelor

asociate teritoriilor frontaliere
250,000,000
200,000,000 2006
2007
2008
2010
150,000,000
2011
100,000,000
50,000,000
0
Transfrontalier VEST Transfrontalier SUD non-UE Transfrontalier SUD - UE Transfrontalier EST Transfrontalier NORD
350,000,000
CA servicii financiare la nivelul
județelor asociate teritoriilor montane
300,000,000
250,000,000
200,000,000
2006
2007
2008
150,000,000
2010
2011
100,000,000
50,000,000
0
22
2014
300,000,000
CA servicii financiare la nivelul județelor asociate
teritoriilor metropolitane din Centru si Vest
250,000,000
200,000,000
2006
150,000,000
2007
2008
2010
100,000,000 2011
50,000,000
0
Zona metropolitana Zona metropolitana Zona metropolitana Zona metropolitana
5,000,000,000 CA servicii financiare la nivelul județelor asociate
teritoriilor metropolitane din Sud
4,500,000,000
4,000,000,000
3,500,000,000
3,000,000,000
2006
2,500,000,000 2007
2008
2,000,000,000 2010
2011
1,500,000,000
1,000,000,000
500,000,000
0
Zona metropolitana Zona metropolitana Zona metropolitana
140,000,000
CA servicii financiare la nivelul județelor asociate
teritoriilor metropolitane din Est
120,000,000
100,000,000
80,000,000
2006
2007
60,000,000 2008
2010
2011
40,000,000
20,000,000
0
Zona Zona Zona Zona
Grafic 6.8. Cifra de afaceri – sector servicii financiare – pentru zonele menţionate
Sursa datelor: INS
23
Studiul 6
24
După cum se poate observa din grafice şi din cifrele prezentate, cele mai mari vânzări în sectorul de servicii financiare sunt în
judeţele Municipiul Bucureşti, Cluj, Ilfov, Timiş, Argeş, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Călăraşi, Tulcea,
Ialomiţa, Teleorman, Vaslui. Evident că vânzările din sectorul de servicii financiare sunt dependente de populaţie, nivel de trai şi
nivelul de dezvoltare economică din aceste judeţe, dar şi de profitabilitatea din acest sector de activitate.
În graficul următor este surprins modul de realizare a cifrei de afaceri totală, la nivelul României, prin contribuţia fiecărui judeţ –
ca medie pentru perioada 2006-2011:
Grafic 6.8. CA – servicii financiare – structura pe judeţe – media pentru 2006-2011

Sursa datelor: INS
Analizând valorile medii înregistrate ca medie în perioada 2006-2011 a ponderii Cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit judeţ
în total Cifră de afaceri din sectorul de servicii financiare, se constată că cea mai ridicată pondere o deţin Municipiul Bucureşti,
Cluj, Ilfov, Timiş, Argeş, în timp ce ponderea cea mai scăzută este înregistrată în judeţele Călăraşi, Tulcea, Ialomiţa, Teleorman,
Vaslui. Se recomandă încurajarea dezvoltării serviciilor financiare în aceste judeţe.
În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cifrei de afaceri din sectorul de servicii financiare în cadrul a două perioade –
2006-2008 şi 2009-2011 în cadrul zonelor geografice menţionate:
24
2014
Cresterea CA servicii financiare in diferite teritorii - 2006-2008

0.00%
-10.00% -8.47%
-14.74%
-20.00%
-19.28%
-24.50%
-27.12%
-30.00%
-35.69% -36.56%
-40.00% -38.65%
-40.36%
-42.64%
-46.62%
-50.00%
-50.48% -49.68%
-55.21%
-60.00% -57.23%
-60.40%
-61.49%
-66.15%
-70.00%
-69.38%
-71.82%
-76.92%
-80.00%
-90.00%

Sursa datelor: INS
După cum se observă în graficul de mai sus, cea mai dramatică dinamică în perioada 2006-2008 se înregistrează în judeţele
asociate teritoriului montan est, zonei metropolitane Bucureşti şi zonei transfrontaliere nord, unde scăderile au fost de peste 66%.
Cele mai mici scăderi s-au înregistrat în judeţele asociate zonei metropolitane Timiş, zonei metropolitane Bucureşti şi zonei
metropolitane Bacău.
Cresterea CA servicii financiare in diferite teritorii - 2009-2011
350%
301.45%
300%
250% 237.66%
200%
178.99%
168.65%
150%
100%
60.16%
50% 42.37% 42.82%

35.51% 38.01%
16.46%
10.40% 7.29%
5.73% 2.84%
1.17% 1.06% 0.89%
0%
-0.66% -2.26%
-6.90%
-50%
-54.63%
-100%

Sursa datelor: INS
asociate zonei metropolitane Satu Mare, zonei transfrontaliere nord, teritoriului montan est şi teritoriului montan Dobrogea, cu
creşteri de peste 160%.
25
Studiul 6
26
În ceea ce priveşte productivitatea muncii în acest sector, cifra de afaceri pe angajat este reprezentată, în valorile medii
înregistrate în perioada 2006-2011, în următorul grafic. Pentru judeţele în care valoarea medie a CA/angajat este peste / sub
nivelul mediu pe ţară reprezentarea grafică este cu albastru/verde:
350,000
CA/angajat in servicii financiare - valori medii 2006-2011
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
Mureş
Gorj
Iaşi
Ilfov
Romania
Argeş
Bacău
Brăila
Braşov
Buzău
Giurgiu
Neamţ
Prahova
Sălaj
Vaslui
Vrancea
Dolj
Ialomiţa
Alba
Bihor
Călăraşi
Cluj
Harghita
Hunedoara
Mehedinţi
Olt
Arad
Covasna
Satu Mare
Timiş
Vâlcea
Botoşani
Caraş ‐ Severin
Galaţi
Maramureş
Mun. Bucureşti
Sibiu
Suceava
Tulcea
Dâmboviţa
Constanţa
Teleorman
Grafic 6.11. CA/angajat - servicii financiare in diferite teritorii 2006-2011
Sursa datelor: INS
1,200,000
CA/firma in servicii financiare - valori medii 2006-2011
1,000,000
800,000
600,000
400,000
200,000
0
Sălaj
Covasna
Iaşi
Satu Mare
Timiş
Arad
Bacău
Braşov
Buzău
Caraş ‐ Severin
Constanţa
Dolj
Olt
Călăraşi
Cluj
Mehedinţi
Mun. Bucureşti
Suceava
Alba
Argeş
Mureş
Neamţ
Prahova
Vaslui
Bihor
Botoşani
Dâmboviţa
Giurgiu
Gorj
Harghita
Maramureş
Tulcea
Ialomiţa
Vâlcea
Vrancea
Brăila
Galaţi
Ilfov
Sibiu
Hunedoara
Teleorman
Romania
Grafic 6.12. CA/firmă - servicii financiare in diferite teritorii 2006-2011

Sursa datelor: INS
Se constată că cea mai mare valoare medie a cifrei de afaceri pe firma se înregistrează în judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti,
Neamţ, Giurgiu, Covasna, în timp ce valorile minime sunt înregistrate în judeţele Teleorman, Vrancea, Olt, Dâmboviţa, Vaslui.
In ceea ce priveşte profitabilitatea din acest sector, a fost realizat calculul ratei de marjă a profitului net (profit / cifră de afaceri)
pentru fiecare judeţ. Valorile medii înregistrate în perioada 2006-2011 sunt reprezentate în graficul următor:
26
2014
50.00%
Rata de marja a profitului - servicii financiare - valoare medie 2006-2011
45.00%
40.00%
35.00%
30.00%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
Iaşi
Bihor
Argeş
Galaţi
Braşov
Alba
Brăila
Covasna
Gorj
Harghita
Ilfov
Sălaj
Teleorman
Arad
Mehedinţi
Mun. Bucureşti
Timiş
Vaslui
Bacău
Buzău
Călăraşi
Cluj
Dolj
Giurgiu
Maramureş
Olt
Vrancea
Mureş
Botoşani
Constanţa
Dâmboviţa
Neamţ
Sibiu
Vâlcea
Romania
Ialomiţa
Prahova
Satu Mare
Suceava
Tulcea
Caraş ‐ Severin
Hunedoara
Grafic 6.13. Rata de marjă a profitului - servicii financiare – valoare medie 2006-2011
Sursa datelor: INS
Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul de servicii financiare generează,
ca medie, cheltuieli mai mici decât vânzările. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Ialomiţa, Vaslui, Olt,
Vâlcea, Bistriţa Năsăud, cu performanţe medii de peste 33%, în timp ce judeţele Bihor, Argeş, Giurgiu, Sibiu, Ilfov cu rate medii de
sub 16%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă şi aplicarea măsurilor de
redresare.
Una dintre componentele cele mai importante a serviciilor financiare este reprezentată de către sistemul de credit românesc.
Acesta este format din Banca Naţională a României (bancă centrală a statului român) şi toate societăţile bancare şi alte
instituţii de credit specializate. Banca Naţională a României este organismul de supraveghere și coordonare a activităţii
bancare.La nivelul anului 2013, în România funcţionează 41 de bănci comerciale (majoritatea sunt sucursale ale unor bănci
străine).
Am prezentat în continuare câteva date sintetice privind sistemul bancar românesc, pe baza informațiilor furnizate de către
Institutul Național de Statistică în periodicul său “Activitatea Instituţiilor de Credit”.
În anul 2011, băncile comerciale din România erau concentrate în municipiul Bucureşti (87,5% din total după de adresa sediului
central). Celelalte bănci comerciale sunt situate în Cluj, Sibiu, Arad, Târgu Mureş, Voluntari.
Ponderea capitalului social din băncile din România era, în 2011 și 2010, aproximativ 89% proprietate majoritar privată și
respectiv 11% sector majoritar de stat. În anii 2010 și 2011, participarea capitalului străin la formarea capitalului social era
aproximativ de 79% din total.
În anul 2011, numărul de ghişee automate de bancă (ATM) a crescut cu 3,4%, faţă de 2010 . Se constată creştere cu 11% a
numărului de POS-uri instalate la reprezentanţii comerciali.
140000
119825
120000 107903
100000
80000
ATM
60000 POS
40000
20000 10596 10961
0
2010 2011
Grafic 6.14. Ghişee automate de bancă, POS-uri

Sursa grafic: INS
27
Studiul 6
28
În anul 2011, veniturile au crescut într-o proporţie redusă faţă de anul 2010, ca şi cheltuielile din activitatea de exploatare
bancară, faţă de anul 2010, în preţuri curente. Profitul operaţional la 1000 lei venituri din activitatea de exploatare bancară a
scăzut de la 207 lei în anul 2010, la 154 lei în anul 2011, în preţuri curente.
Indicatori U/M 2010 2011

Venituri din activitatea de exploatare bancară, din care: mil. lei 109717 117060
- din operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare mil. lei 1693 1437
- din operaţiuni cu clientele mil. lei 22674 21489
- din operaţiuni cu titluri mil. lei 3945 4063
- din operaţiuni de schimb* ) mil. lei 61275 72191
Cheltuieli pentru activitatea de exploatare bancară, din care: mil. lei 86965 99069
- pentru operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare mil. lei 3575 3588
- pentru operaţiuni cu clientele mil. lei 7934 7468
- pentru operaţiuni cu titluri mil. lei 535 571
- pentru operaţiuni de schimb mil. lei 58929 69959
Profit operational mil. lei 22752 17991
Venituri din activitatea de exploatare bancară / salariat mii lei / persoană 1801 1969
Investiţii nete realizate mil. lei 495 447
Investiţii nete realizate la 1000 lei venituri din activitatea de exploatare
Lei 4,5 3,8
bancară
Tabel 6.3. Venituri şi cheltuieli
Sursa tabel: INS
Operaţiunile de schimb au înregistrat şi în anul 2011 cea mai mare pondere în total venituri de exploatare bancară, respectiv
61,7%, faţă de anul 2010, când acestea au fost 55,8%. Operaţiunile de schimb deţin ponderea cea mai mare şi în ceea ce priveşte
cheltuielile în total cheltuieli de exploatare bancară, care în anul 2011 reprezintă 70,6% din total, faţă de 67,8% în anul 2010.
Operaţiunile cu clientela, al doilea element important în veniturile de exploatare bancară, au înregistrat, în 2011, o scădere cu
puţin peste 2 puncte procentuale, faţă de anul 2010, ajungând să deţină sub o cincime din totalul veniturilor din exploatare
bancară.
În cazul cheltuielilor pentru operaţiuni cu clientela s-a înregistrat o scădere faţă de anul 2010, acestea reprezentând 7,5% din
totalul cheltuielilor de exploatare bancară.
Se remarcă o uşoară scădere a investiţiilor nete realizate la 1000 lei venituri din activitatea de exploatare bancară în anul
2011, comparativ cu anul 2010, de la 4,5 la 3,8 lei. Investiţiile nete realizate în această perioadă s-au concretizat în, utilaje cu şi
fără montaj 38,7%, lucrări de construcţii 35,5% şi în alte investiţii 20,3% din valoarea totală a investiţiilor. În anul 2011,
comparativ cu 2010, numărul echipamentelor conectate la Internet a crescut cu 6,1%.

Numărul total de echipamente (calculatoare personale, servere,
Număr 91541 90874
calculatoare portabile), din care:
- conectate la Internet Număr 59854 63522
Valoarea investiţiilor în produse IT mil. lei 504 125
Valoarea cheltuielilor pentru produse IT mil. lei 393 664
Ponderea investiţiilor în produse IT / total investiţii % 86,6 28,0
Tabel 6.4. Dotarea cu produse ale tehnologiei informaţiei
Sursa tabel: INS
Numărul mediu de salariaţi a înregistrat o uşoară scădere cu 2,4 % în anul 2011 faţă de 2010. Ponderea femeilor în numărul
total de salariaţi, în anul 2011 a fost de 73%.

Număr mediu de salariaţi Persoane 60913 59458
- din care: femei Persoane 43667 43391
Tabel 6.5. Evoluţia forţei de muncă: pe total
Sursa tabel: INS
În profil teritorial se observă o evoluție aproximativ constantă a numărului de sedii (unități locale), pe cele patru macroregiuni
de dezvoltare. Pe ansamblu, numărul unităţilor locale a scăzut în anul 2011 faţă de 2010 cu circa 1%.
28
2014
1600
1400 Bucuresti-Ilfov
1200 Centru
Nord-Vest
1000
Vest
800
Sud-Vest Oltenia
600
Sud-Muntenia
400 Sud-Est
200 Nord-Est
0
Macro 1 Macro 1 Macro 2 Macro 2 Macro 3 Macro 3 Macro 4 Macro 4
2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011
Grafic 6.15. Rezultate regionale (Numărul de unităţi locale pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare)
Sursa grafic: INS
În ceea ce privește numărul de salariați pe regiuni se observă o scădere cu 1.379 a acestuia, adică 2,26%, în perioada
2011/2010. Macroregiunile 2 și 4 sunt în creșetere, iar 1 și 3 în scădere. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în București-Ilfov
(1.771 de persoane) și Centru (682 de persoane), iar cele mai mari creșteri în regiunile Vest (266 de persoane) și Nord-Est (248
de persoane).
Regiuni U/M 2010 2011

Macroregiunea 1 persoane 12264 11526
Nord-Vest persoane 6126 6070
Centru persoane 6138 5456
Nord-Est persoane 4933 5181
Sud-Est persoane 4596 4687
Sud-Muntenia persoane 4304 4621
Bucureşti-Ilfov persoane 28416 26645
Vest persoane 3439 3705
Sud-Vest Oltenia persoane 3123 3331
Total persoane 61075 59696
Tabel 6.6. Numărul mediu de persoane ocupate pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare
Sursa tabel: INS
III.1.3. Analiza CDI (cercetare-dezvoltare-inovare)
Analiza sistemului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) - cu ajutorul unui set de indicatori esenţiali (utilizați de
către INS România) privind capacitatea şi rezultatele sistemului, precum şi impactul acestuia în mediul economic – evidenţiază
următoarea situaţie, conform Programului Național de Reformă 2011-2013 (vezi pg.74-80):
- „ponderea cercetătorilor în total populaţie ocupată este de 3,64%o în România (Anuarul Statistic al României 2010, INSSE
2011), faţă de 9,2% o în UE27 (Eurostat 2011), iar ponderea angajaţilor în activităţi CD, în total populaţie ocupată este de
5,04% o în România, faţă de 15,5%o în UE 27;
- a fost înregistrată o evoluţie pozitivă a investiţiilor în infrastructura de cercetare, care au crescut, în anul 2010, de peste 6
ori, faţă de anul 2006;
- pentru rezultatele sistemului CDI, concludent este indicatorul agregat al inovării (Summary Innovation Index – SII, 2010)
care, pentru România este de 0,237, faţă de 0,516 în UE 27 (Innovation Union Scoreboard 2010, IUS 2011).
- decalaje importante înregistrează şi ponderea angajaţilor în în activităţi cu aport intensiv de cunoaştere, în total populaţie
ocupată 6,16% în România, faţă de 13,03% în UE 27, în condiţiile în care ponderea exporturilor de servicii de înaltă si medie
tehnologie, în total exporturi, este una apropiată de media europeană 44,91% în România, faţă de 49,43% în UE 27, iar
ponderea exporturilor de produse de înaltă si medie tehnologie, în total exporturi, este peste media europeană 50,14% în
România, faţă de 47,36% în UE 2741.
În paralel cu eforturile de asigurare a finanţării sectorului CDI, România a intensificat acţiunile de creştere a eficienţei şi
eficacităţii cheltuielilor publice în acest sector. În vederea îndeplinirii condiţionalităţilor prevăzute în Memorandumul de
Înţelegere semnat între Comunitatea Europeană şi România, la 23 iunie 2009, a fost elaborată şi transmisă la Comisia
29
Studiul 6
30
Europeană Analiza eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice privind CDI. Pe baza acestui document a fost adoptat (în mai
2010) şi se află în curs de finalizare Planul de sporire a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice destinate cercetării-
dezvoltării. Planul prevede consolidarea sistemului naţional de evaluare a activităţilor CD şi îmbunătăţirea procedurilor şi
criteriilor de evaluare utilizate în competiţiile naţionale din domeniul CD, inclusiv prin creşterea ponderii în evaluare a calităţii
ştiinţifice a proiectului, a performanţelor ştiinţifice ale directorului şi echipei de proiect. Stadiul derulării acţiunilor planului a
făcut obiectul unei monitorizări periodice.
Necesitatea adaptării sistemului naţional CDI la practicile europene a determinat revizuirea cadrului legislativ, mai ales în ceea
ce priveşte finanţarea instituţională. Astfel, prin adoptarea OG nr. 6/2011 pentru modificarea şi completarea OG nr. 57/2002
privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, s-a introdus un nou sistem de evaluare, clasificare şi certificare a
organizaţiilor CD, corelat cu un nou sistem de finanţare instituţională (de bază şi complementară). Actul normativ accentuează
si importanţa utilizării evaluatorilor străini în procesul de evaluare a programelor, proiectelor şi instituţiilor CD. În vederea
stimulării activităţilor CD din sectorul privat, a fost adoptat Ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului nr. 2086/4504/2010 pentru aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de
cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil.
Pentru eficientizarea cheltuielilor administrative în domeniul CDI, a fost creată o singură agenţie de finanţare - Unitatea
Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării – prin reorganizarea Centrului
Naţional de Management Programe, a Agenţiei Manageriale pentru Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic şi a
Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare.
Autoritățile române au 3 direcţii principale de acţiune În domeniul CDI:
1. Întărirea capacităţii şi creşterea performanţelor sistemului CDI (au fost vizate, în special, infrastructurile mari, inclusiv cele
TIC, de înaltă performanţă pentru cercetare, cu impact ştiinţific şi tehnologic major).
2. Stimularea creşterii investiţiilor CDI în sectorul privat (în perioada 2011-2013 au fost alocate reusrse financiare estimate la
2650 mil. lei bugetul de stat, 369 mil.Euro fonduri structurale, 2250 mil. lei sector privat).
S-a simplificat accesul întreprinderilor la finanţare pentru activităţile CDI desfăşurate în interes propriu prin:
a) promovarea proiectelor realizate în parteneriat cu operatorii economici, acordând prioritate celor cofinanţate în proporţie
de minimum 50% de către operatorii economici (pentru aceste proiecte, nu se va aplică obligativitatea evaluării
internaţionale);
b) renunţarea la obligativitatea atestării operatorilor economici pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, implementată prin
OG nr. 6/2011;
c) introducerea instrumentului tip „voucher” pentru inovare, care să permită achiziţia directă de servicii CDI de către operatorii
economici;
d) acordarea de consultanţă pentru aplicarea Normelor metodologice de acordare a stimulentelor fiscale prevăzute în Ordinul
comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului educaţiei, cercetării, tineretului nr. 2086/4504/2010.
Sunt întreprinse acţiuni de flexibilizare şi orientare spre piaţă a institutelor naţionale CD, pe baza prevederilor OG nr. 6/2011,
pentru ca acestea să aibă libertatea de a înfiinţa societăţi comerciale sau să poată dobândi acţiuni sau părţi sociale în cadrul
unor societăţi comerciale, în scopul stimulării transferului şi valorificării rezultatelor proprii ale activităţilor de cercetare-
dezvoltare.
3. Dezvoltarea dimensiunii europene şi internaţionale a politicilor şi programelor CDI este o direcție de acțiune, dezvoltată prin
intermediul:
a) creşterea vizibilităţii, a gradului de relaţionare şi implicare, precum şi a capacităţii de afirmare a cercetătorilor şi echipelor
de cercetare din România, în cadrul organismelor şi programelor internaţionale CDI (cu efecte directe în ceea ce priveşte
creşterea numărului de instituţii participante, a numărului de proiecte câştigate şi a ratei de succes, precum şi a volumului de
fonduri atrase din proiecte şi programe internaţionale);
b) creşterea accesului la surse de informare-documentare şi la infrastructuri de nivel european şi internaţional şi
c) creşterea gradului de implicare ca realizator direct şi a nivelului de acces al cercetătorilor şi echipelor de cercetare din
România la producţia ştiinţifică şi tehnică dezvoltată în parteneriat internaţional, în domenii de înaltă tehnologie.
România a susținut participarea la efortul comun de realizare a Spaţiului European de Cercetare, prin măsuri care vizează:
- Finanţarea participării la Programul cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi inovative al UE, precum şi la
programe CD, iniţiative tehnologice şi infrastructuri CD pan-europene, inclusiv CERN44, FAIR45, e-infrastructures sau
programele şi iniţiativele ESA;
- Promovarea proiectului de construcţie a infrastructurii de cercetare pan-europene Extreme Light Infrastructure – Nuclear
Physics (ELI-NP)
30
2014
Contribuţia fondurilor europene

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE)/Axa prioritară 2 – Competitivitate prin
Cercetare şi Inovare şi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)/Axa prioritară 1 Educaţia şi
formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere susţin financiar operaţiuni
specifice care vizează:
- dezvoltarea resurselor umane şi a bazei materiale pentru cercetare în instituţiile publice CD, inclusiv a infrastructurilor mari
de cercetare;
- dezvoltarea infrastructurii şi activităţilor CDI în cadrul întreprinderilor.
Pentru POS CCE/Axa prioritară 2 se estimează că, în perioada 2011-2013, cererile de rambursare depuse de beneficiari vor
însuma 515 mil.Euro.”
Aceste documente și analize strategice trebuie privite în context. Deși planurile sunt ambițioase iar finanțările disponibile în
egală măsură, la nivelul indicatorilor de input din domeniu, pe ansamblul țării, în perioada 1995-2011, se constată un regres
semnificativ al numărului de cercetători, de la aproximativ 64.138 de persoane (1995) la 42.363 de persoane (2011). Cea mai
mică valoare a acestui indicator a fost atinsă în anul 2000, 37.241 de persoane. Observăm practic două perioade distincte de
evoluție: o scădere continuă, abruptă, în perioada 1995-2000 urmată apoi de o ușoară creștere în perioada 2001-2011, cu o
mică sincopă în perioada 2009-2010
Grafic 6.16. Evolutia numarului de cercetatori pe total

Sursa datelor: INS
În profil teritorial avem următoarea situație în 2011, pe cele 4 macroregiuni de dezvoltare:
MACROREGIUNEA
MACROREGIUNEA UNU Regiunea SUD-EST
7335 1515 PATRU 5465
Regiunea SUD-VEST
Regiunea NORD-VEST Braila
3809 13 OLTENIA 2282
Bihor 86 Buzau 73 Dolj 1889
Bistrita-Nasaud 112 Constanta 787 Gorj 161
Cluj 3393 Galati 458 Mehedinti :
Maramures 151 Tulcea 176 Olt 19
Satu Mare 23 Vrancea 8 Valcea 213
Salaj 44 MACROREGIUNEA TREI 24487 Regiunea VEST 3183
Regiunea CENTRU 3526 Regiunea SUD-MUNTENIA 2253 Arad 719
Alba 276 Arges 1165 Caras-Severin 127
Brasov 2259 Calarasi 420 Hunedoara 565
Covasna 47 Dambovita 365 Timis 1772
Harghita 19 Giurgiu : TOTAL 42363
Mures 375 Ialomita 3
Sibiu 550 Prahova 277
MACROREGIUNEA DOI 5076 Teleorman 23
Regiunea NORD-EST 3561 Regiunea BUCURESTI – 22234
31
Studiul 6
32
ILFOV
Bacau 395 Ilfov 2613
Botosani 11 Municipiul Bucuresti 19621
Iasi 2573
Neamt 96
Suceava 426
Vaslui 60
Tabel 6.7. Număr de cercetători 2011 (număr de persoane)

Sursa datelor: INS
Regiunea Regiunea
Regiunea SUD- VEST, 3183 NORD-VEST,
VEST OLTENIA, 3809
2282 Regiunea
CENTRU, 3526
Regiunea
NORD-EST,
3561
Regiunea SUD-
EST, 1515
Regiunea
BUCURESTI – Regiunea SUD-
ILFOV, 22234 MUNTENIA,
2253
Grafic 6.17. Numărul de cercetători

Sursa datelor: INS
Se constată o puternică polarizare a acestui indicator în macroregiunea trei: 24487 persoane, din totalul de 42363, adică 57,8%.
Regiunea București Ilfov are aportul cel mai mare, de 22234 persoane, din care municipiul București reprezintă 19621
cercetători, adică 46,32% din total țară, ceea ce este extrem de mult în raport cu ponderea populației municipiului în raport cu
populația României. Este evidentă polarizarea acestui indicator în acest oraș, cauzele care au determinat acest aspect ținând în
primul rând de infrastructura de cercetare existentă în cadrul acestui municipiu.
Ceilalți poli de cercetare importanți (peste 500 de cercetători) sunt, în ordine: Cluj 3393 persoane, Iași 2573, Brașov 2259, Dolj
1889, Timiș 1772, Argeș 1165, Constanța 787, Arad 719, Hunedoara 565 și Sibiu 550 persoane.
Lăsând de o parte regiunea București-Ilfov, situația pentru celelalte regiuni se prezintă astfel:
Regiunea NORD-VEST 3809
Regiunea NORD-EST 3561
Regiunea CENTRU 3526
Regiunea VEST 3183
Regiunea SUD-MUNTENIA 2253
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2282
Regiunea SUD-EST 1515
Tabel 6.8. Număr cercetători
Sursa datelor: INS
Disparitățile sunt evidente în cadrul acestor regiuni, partea de Sud și Sud Est fiind mult sub partea de nord, respectiv cea de
centru. O direcție de dezvoltare pentru CDI ar trebui să devină armonizarea acestor disparități prin investiții CDI în zonele cu
potențial. Mai mult, este necesară corelarea potențialurilor economice locale, analizate în studiul macroeconomic de exemplu,
cu investițiile în CD și Inovare. Dezvoltarea sectoarelor economice prioritare la nivel teritorial cu ajutoru capacității de cercetare
și dezvoltare, presupune integrarea CDI ca factor major în dezvoltarea economică și sustenabilitatea domeniului, susținut de
dezvoltarea economică.
32
2014
TOTAL 2786830 Regiunea SUD-EST 63413 MACROREGIUNEA PATRU 251457

Regiunea SUD-VEST
MACROREGIUNEA UNU Braila
425680 707 OLTENIA 125644
Regiunea NORD-VEST 301779 Buzau 1634 Dolj 56322
Bihor 1182 Constanta 26054 Gorj 18352
Bistrita-Nasaud 63515 Galati 18941 Mehedinti :
Cluj 225222 Tulcea 15788 Olt 624
Maramures 5055 Vrancea 289 Valcea 50346
Satu Mare 1010 MACROREGIUNEA TREI 1874037 Regiunea VEST 125813
Salaj 5795 Regiunea SUD-MUNTENIA 265842 Arad 12917
Regiunea CENTRU 123901 Arges 211853 Caras-Severin 916
Alba 13347 Calarasi 12662 Hunedoara 14243
Brasov 71955 Dambovita 31618 Timis 97737
Covasna 3696 Giurgiu :
Harghita 399 Ialomita 201
Mures 13973 Prahova 8983
Sibiu 20531 Teleorman 525
Regiunea BUCURESTI –
MACROREGIUNEA DOI
235656 ILFOV 1608195
Regiunea NORD-EST 172243 Ilfov 414098
Bacau 4723 Municipiul Bucuresti 1194097
Botosani 1553
Iasi 129513
Neamt 13577
Suceava 19667
Vaslui 3210
Tabel 6.9. Cheltuielile totale cu activitatea CDI, 2011 (mii lei RON)
Sursa datelor: INS
Regiunea VEST, Regiunea Regiunea

Regiunea SUD- 125813 CENTRU, NORD-EST,
VEST OLTENIA, 123901 172243
125644 Regiunea SUD-
EST, 63413
Regiunea SUD-
MUNTENIA,
265842
Regiunea
BUCURESTI –
ILFOV, 1608195
Grafic 6.18. Cheltuielile totale cu activitatea CDI, 2011 (mii lei RON)
Sursa datelor: INS
Pentru cheltuielile totale cu CDI, Bucureștiul deține 42,85% din total, iar regiunea București-Ilfov deține 57,71% din total
(aproximativ aceeași pondere ca la numărul de cercetători). Prin comparaţia acestor cifre cu cele aferente numărului de salariați,
se poate concluziona că sectorul Ilfov absoarbe mai mulți bani pe cap de cercetător decât Bucureștiul. Se observă că județul
Argeș are un nivel mare alte cheltuielilor (7,6% din total), în raport cu numărul de cercetători (2,75%) din total. Aici se profilează
un centru foarte important de cercetare, odată cu investițiile realizate în Centrul Tehnologic de la Titu, de către multinaționala
Renault. Aceste centru afectează în mod pozitiv 2 județe, Argeș și Dâmbovița, și este un factor de creștere și dezvoltare pentru
industria auto concentrată ca și cluster în zona Argeș - Mioveni- Pitești.
Zona funcțională Cluj are de asemenea cheltuieli importante în domeniul CDI, urmată de Iași și Constanța, la rândul lor cu o
alocare importantă. Aici se observă o relația pozitivă a mediului de cercetare cu mediul privat, de multe ori companiile
internalizînd în aceste zone, capacitatea de cercetare.
33
Studiul 6
34
III.1.4. Analiza serviciilor publice
Servicii publice
Pentru analiza serviciilor publice a fost folosită baza de date a bugetelor locale, care conţine informaţii aferente perioadei 2000-
2012 pentru toate judeţele pentru următorii indicatori: cheltuieli totale, cheltuieli de capital, cheltuieli pentru servicii publice
generale, cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica locala, locuințe, mediu și ape, cheltuieli pentru transporturi și
comunicații.
Folosind această bază de date, a fost realizată analiza sectorului de servicii publice prin utilizarea:
 Metodei grafice (grafic tip linie “line”) – au fost realizate grafice pentru nivelul fiecărei categorii de cheltuială publică
analizată, pentru municipiul Bucureşti şi pentru România;
 Indicatorilor de pondere a respectivei categorii de cheltuială publică de la nivelul fiecărui judeţ în total România – metoda
grafică de tip „bar” pentru zonele geografice aferente regiunilor județele asociate zonei costiere, județe asociate teritoriilor
frontaliere, județe asociate teritoriilor montane, judeţe asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest, judeţe asociate
zonei metropolitane din Sud, judeţe asociate zonei metropolitane din Est;
 Ponderilor aferente fiecărui judeţ faţă de total ţară – reprezentarea grafică tip “pie” pentru media acestora din perioada
2000-2012;
 Metodei grafice (grafic tip “bar”) pentru dinamica ponderilor în total România a cheltuielilor pentru fiecare categorie din
judeţe pentru trei subperioade (2000-2004, 2005-2009, 2010-2012);
 Metodei grafice (grafic tip “bar”) pentru ponderea în total cheltuieli publice de la nivelul judeţului a respectivei categorii de
cheltuială publică.
1. Investiţii publice – cheltuieli de capital
Pentru această secţiune au fost utilizate din baza de date valorile aferente indicatoilor cheltuieli de capital, cheltuieli totale
pentru fiecare judeţ şi pentru total ţară. În următoarele tabele, am înregistrat valorile pentru anii 2000, 2005, 2010, 2011, 2012 şi
mediile pentru intervalul 2000-2012.
Ani 2000 2005 2010 2011 2012 medie

România 119,991,720 1,942,651,511 6,028,043,097 8,334,480,996 7,973,548,340 4,150,638,248
1 Alba 2,181,230 28,691,745 89,008,597 97,326,959 90,592,925 61,088,290
2 Arad 2,494,030 43,589,810 149,396,430 241,423,169 194,276,339 89,488,096
3 Argeş 5,397,200 83,744,108 186,162,385 215,252,074 269,703,949 132,652,362
4 Bacău 3,835,640 94,653,644 120,142,914 213,316,733 178,796,167 112,611,557
5 Bihor 3,626,710 60,382,074 167,367,972 230,957,736 201,130,783 117,232,183
6 Bistriţa - Năsăud 1,691,810 18,865,234 59,227,515 101,150,457 111,054,958 46,597,640
7 Botoşani 1,349,060 31,280,505 63,323,376 108,235,465 172,033,144 57,106,820
8 Braşov 4,761,410 75,494,056 221,417,167 403,916,352 293,989,641 142,047,307
9 Brăila 999,590 16,822,648 50,984,114 68,604,193 150,652,946 45,458,141
10 Buzău 483,520 25,356,011 93,313,882 132,671,265 77,669,225 55,525,210
11 Caraş - Severin 2,159,830 66,740,748 67,559,347 91,986,501 60,520,854 49,146,322
12 Călăraşi 1,409,770 9,905,257 53,475,184 84,621,662 68,370,843 38,954,734
13 Cluj 6,021,220 60,934,788 160,388,194 353,411,245 235,986,180 119,348,566
14 Constanţa 3,747,990 119,325,888 222,695,262 393,942,575 355,489,991 173,466,820
15 Covasna 1,931,770 12,876,970 68,354,490 88,412,257 48,670,220 38,376,471
16 Dâmboviţa 4,406,580 35,159,787 123,408,155 158,208,524 121,123,871 73,007,863
17 Dolj 2,179,450 48,055,123 167,991,619 143,720,794 215,177,417 105,145,812
18 Galaţi 2,448,500 61,887,857 142,416,479 153,069,180 201,186,625 109,932,246
19 Giurgiu 1,032,280 15,217,369 65,113,173 123,868,143 90,613,588 51,094,977
20 Gorj 4,342,300 22,139,667 89,216,714 106,762,835 96,281,452 59,046,432
21 Harghita 2,436,910 18,355,066 118,495,430 146,441,728 103,697,472 68,154,638
22 Hunedoara 2,893,480 54,851,246 166,567,486 217,611,063 167,079,530 98,952,913
23 Ialomiţa 1,437,830 18,607,941 89,104,361 89,098,430 75,430,979 46,094,689
24 Iaşi 1,669,850 52,880,861 159,776,418 219,432,848 158,091,040 108,504,530
25 Ilfov 11,164,330 46,122,282 263,523,689 289,156,562 346,711,978 140,296,712
26 Maramureş 3,163,520 19,330,468 94,408,100 131,228,435 136,271,529 68,999,283
27 Mehedinţi 934,460 17,920,795 65,971,649 80,333,566 129,472,741 49,766,540
28 Mureş 2,385,720 41,413,736 112,525,908 176,541,172 146,987,850 84,746,934
29 Neamţ 2,547,430 30,361,988 126,189,904 195,097,188 115,530,559 78,422,877
30 Olt 2,433,080 20,928,879 69,761,894 117,058,654 106,266,700 60,617,145
31 Prahova 5,824,330 63,428,112 298,052,906 263,270,886 272,614,463 151,142,174
34
2014
32 Satu Mare 2,490,280 19,667,578 83,228,095 115,011,890 61,881,883 47,417,071

33 Sălaj 2,003,790 14,949,184 45,549,048 68,306,414 61,275,147 35,414,541
34 Sibiu 3,022,130 80,562,964 152,524,183 193,112,214 158,141,298 108,117,187
35 Suceava 5,086,330 38,466,181 129,159,924 144,543,784 179,501,351 89,725,324
36 Teleorman 1,466,540 16,698,964 48,882,517 67,272,749 91,033,759 45,437,129
37 Timiş 2,896,910 72,246,262 165,160,165 225,891,095 277,576,032 127,252,826
38 Tulcea 2,298,880 16,757,401 104,178,125 109,849,547 58,968,964 51,816,405
39 Vaslui 2,039,210 24,949,505 65,537,329 84,485,551 74,088,220 56,387,039
40 Vâlcea 2,410,140 17,067,538 92,459,434 185,942,559 224,781,676 80,687,733
41 Vrancea 2,886,680 28,537,612 78,889,459 140,230,688 97,634,378 65,480,865
42 Bucureşti - 297,423,659 1,137,134,104 1,563,705,854 1,697,189,673 809,875,845
Tabel 6.10. Cheltuieli de capital – u.m.
Sursa datelor: INS
După cum se poate observa din coloana cu valorile medii ale cheltuielilor de capital, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt
ocupate de Bucureşti, Constanţa, Prahova, Braşov, Ilfov, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Brăila, Teleorman,
Călăraşi, Covasna, Sălaj. Cheltuielile de capital reprezintă și un factor de dezvoltare al unităților administrativ teritoriale, acestea
neputând în fapt cheltui mai mult decât își permit să colecteze de la nivelul taxelor și impozitelor. Cu toate acestea, studiul
referitor la administrația publică realizează o corelație între cheltuielile pe care le realizează administrația locală și capacitatea
acestora financiară, bazată pe venituri proprii. Deși bugetul de stat nu este gândit în funcție de această proporționalitate logică,
este important de urmărit cît de dependente sunt unele comunități, acest rezultat putând duce la generarea unor concluzii
referitoare la susținerea unor investoții publice pentru îmbunătățirea acestei situații. Se observă un nivel redus al cheltuielilor
de capital în judeţele Brăila, Teleorman, Călăraşi, Covasna, Sălaj. Aceste cheltuieli sunt importante pentru efectele de antrenare,
îmbunătăţirea infrastructurii conducând la dezvoltarea de ansamblu a acestor zone, inclusiv la creşterea productivităţii sectorului
privat.
În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cheltuielilor de capital pentru total ţară şi pentru Municipiul Bucureşti.
Grafic 6.19. Cheltuieli de capital (u.m) în Romania si în Municipiul Bucuresti
Analizând ponderile cheltuielilor de capital de la nivelul fiecărui judeţ în total cheltuieli de capital la nivelul României, se constată
că cele mai mari ponderi sunt înregistrate în judeţele Ilfov, Sibiu, Constanţa, Braşov, Argeş, în timp ce în judeţele Satu Mare,
Sălaj, Teleorman, Botoşani, Buzău se înregistrează cele mai scăzute ponderi. Se recomandă identificarea de măsuri care să
conducă la creşterea ponderii cheltuielilor de capital în buget la nivelul judeţelor Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Botoşani, Buzău,
aceste cheltuieli generând îmbunătăţirea infrastructurii, conducând la dezvoltarea de ansamblu a acestor zone, inclusiv la
creşterea productivităţii sectorului privat.
Pentru zonele geografice menţionate sunt prezentate, în graficele de mai jos, evoluţiile ponderilor cheltuielilor de capital în total
cheltuieli de capital România pentru perioada 2000-2012:
35
Studiul 6
36
Evoluția ponderii cheltuielilor de capital la nivelul județelor asociate teritoriului

costier in cheltuieli de capital Romania
9%
8.37%
7.95%
8%
7.54%
7.00% 7.01%
7%
6.04%
6%
5.43% 5.42%
5.20%
5.04% 5.00%
5% 4.59%
3.94%
4%
3%
2%
1%
0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția ponderii cheltuielilor de capital la nivelul județelor asociate teritoriilor

frontaliere in cheltuieli de capital Romania
14%
12%
10%
Transfrontalier VEST
8%
Transfrontalier SUD non-UE
Transfrontalier SUD - UE
6% Transfrontalier EST
Transfrontalier NORD
4%
2%
0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
36
2014
Evoluția ponderii cheltuielilor de capital la nivelul județelor asociate teritoriilor

montane in cheltuieli de capital Romania
14%
12%
10%
8% Teritoriu montan VEST

Teritoriu montan SUD
Teritoriu montan EST
6%
Teritoriu montan DOBROGEA
4%
2%
0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția ponderii cheltuielilor de capital la nivelul județelor asociate zonelor

metropolitane din Centru și Vest in cheltuieli de capital Romania
6%
5%
4%
Zona metropolitana BRASOV

3% Zona metropolitana SATU MARE
Zona metropolitana Cluj
Zona metropolitana TIMIS
2%
1%
0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
37
Studiul 6
38

metropolitane din sud in cheltuieli de capital Romania
31%
26%
21%
16%
Zona metropolitana CRAIOVA
Zona metropolitana Bucuresti
11%
Zona metropolitana CONSTANTA
6%
1%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
-4%

metropolitane din est in cheltuieli de capital Romania
7%
6%
5%
4% Zona metropolitana BRAILA

Zona metropolitana BACAU
Zona metropolitana IASI
3%
Zona metropolitana SUCEAVA
2%
1%
0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa datelor: INS
Analizând graficele de mai sus putem concluziona următoarele referitor la ponderea cheltuielilor de capital din zona respectivă în
total cheltuieli de capital la nivelul României:
 în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2008 (de
doar 3,94%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 8,37%);
38
2014
 în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a
fost înregistrată în 2004 (de doar 5,01%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,18%);
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută
a fost înregistrată în 2002 (de doar 4,16%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 8,08%);
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea
cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 10,22%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 13,57%);
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost
înregistrată în 2011 (de 8,10%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 11,67%);
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a
 în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea
mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 7,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 13,09%);
 în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a
fost înregistrată în 2002 (de 8,15%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 13,22%);
 în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna),
ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 5,23%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de
11,93%);
 în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost
înregistrată în 2012 (de doar 0,74%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 1,92%);
 în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea
mai scăzută a fost înregistrată în 2003 (de doar 2,21%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 4,85%);
 în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare,
Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 2,01%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2000 (de 4,71%);
 în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai
scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 5,02%);
 în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai
 în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a
 în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti),
30,07%);
 în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai
 în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea
 în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a
 în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost
 în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea
mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 5,36%).
 În graficul următor este surprins modul de realizare a cheltuielilor de capital, la nivelul României, prin contribuţia fiecărui judeţ –
ca medie pentru perioada 2000-2012:
39
Studiul 6
40
Vrancea, 1.6%
Argeş, 3.2%
Vaslui, 1.4%
Alba, 1.5%
Vâlcea, 1.9%
Arad,
Tulcea, 1.2% 2.2% Bacău, 2.7%
Timiş, 3.1%
Bihor, 2.8%
Suceava, 2.2% Teleorman, 1.1%
Bistriţa - Năsăud, 1.1%
Sibiu, 2.6% Botoşani, 1.4%
Sălaj, Brăila, 1.1%
Satu Mare, 1.1%
0.9%
Braşov, 3.4%
Prahova, 3.6%
Buzău, 1.3%
Olt, 1.5% Călăraşi, 0.9%
Neamţ, 1.9% Caraş - Severin, 1.2%
Mureş, 2.0% Cluj, 2.9%
Constanţa, 4.2%
Mun. Bucureşti, 19.5%
Covasna, 0.9%
Dâmboviţa, 1.8%
Dolj, 2.5%
Galaţi, 2.6%
Ponderea Giurgiu, 1.2%
cheltuielilor Gorj, 1.4%
de capital Mehedinţi, 1.2%
Ilfov, 3.4% Harghita, 1.6%
din diferite judete Maramureş, 1.7%
Iaşi, 2.6%
fata de cheltuielile Hunedoara, 2.4%
de capital la nivelul Romaniei Ialomiţa, 1.1%
Grafic 6.21. Ponderea cheltuielilor de capital din diferite județe față de cheltuielile de capital la nivelul României
Sursa datelor: INS
După cum se poate observa din valorile înregistrate în graficul precedent, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate
de Bucureşti, Constanţa, Prahova, Braşov, Ilfov, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Brăila, Teleorman, Călăraşi,
Covasna, Sălaj. Având în vedere efectele pozitive pe care le generează cheltuielile pentru serviciile publice generale asupra
nivelului de trai, nivelului de securitate sociala, este de recomandat identificarea unor soluții pentru intensificarea acestora în
judeţele Brăila, Teleorman, Călăraşi, Covasna, Sălaj.
În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada analizată a ponderii cheltuielilor de capital din diferite zone în total la nivelul
României, următoarele grafice surprind evoluţia pentru trei subperioade (2000-2004, 2005-2009, 2010-2012):
D I N A M I C A P O N D E R I I C H E LT U I E L I L O R D E C A P I TA L A D I F E R I T E L O R T E R I T O R I I I N
T O TA L C H E LT U I E L I D E C A P I TA L R O M A N I A ( 2 0 0 0 - 2 0 0 4 )
Zona costiera Transfrontalier VEST Transfrontalier SUD non-UE
Transfrontalier SUD - UE Transfrontalier EST Transfrontalier NORD
Teritoriu montan VEST Teritoriu montan SUD Teritoriu montan EST
Teritoriu montan DOBROGEA Zona metropolitana BRASOV Zona metropolitana SATU MARE
Zona metropolitana Cluj Zona metropolitana TIMIS Zona metropolitana CRAIOVA
Zona metropolitana Bucuresti Zona metropolitana CONSTANTA Zona metropolitana BRAILA
Zona metropolitana BACAU Zona metropolitana IASI Zona metropolitana SUCEAVA
15.00% 13.95%
10.00% 3.66%
5.00%
2.91% 2.41%
1.92%
1.38% 1.34%
0.33% 0.56%
0.00%
-0.04% -0.07%
-0.65% -0.40%
-0.84% -0.75%
-2.16% -2.42% -2.52%-2.53%
-3.40%
-5.00%
-5.25%
-10.00%
Grafic 6.22. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii din total cheltuieli de capital România (2000-2004)
Sursa datelor: INS
40
2014
În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2000-2004 a ponderii cheltuielilor de capital în total cheltuieli de capital
România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 13,95
puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei costiere, cu 2,91 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate
teritoriului montan est se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 5,25 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 3,4 puncte
procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier nord.
4.00%
3.51%
3.18%
3.00%
2.00%
1.56%
0.99%
1.00% 0.85% 0.73%
0.27% 0.34%
0.00%
-0.04% -0.07%
-0.53% -0.44%
-1.00%
-0.85% -0.77%
-1.32%
-2.00%
-2.41% -2.36% -2.42%

-2.52%
-3.00% -2.67%
-3.41%
-4.00%
Grafic 6.23. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii în total cheltuieli de capital România (2005-2009)
Sursa datelor: INS
În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2005-2009 a ponderii cheltuielilor de capital în total cheltuieli de capital
puncte procentuale, apoi în judeţele asociate teritoariului montan est, cu 3,18 puncte procentuale, în timp ce în judeţele
asociate zonei metropolitane Constanţa se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 3,41 puncte procentuale, urmată de
scăderea cu 2,67 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier sud non UE.
41
Studiul 6
42
3.00%
2.50% 2.40%
2.00%
1.50%
1.21% 1.22%
1.05%
1.00% 0.91%
0.74% 0.76%
0.66%
0.50% 0.30%
0.22% 0.25%
0.01%
0.00%
-0.09%
-0.22%
-0.50%
-0.53% -0.46%
-0.55%
-0.67%
-1.00%
-0.90%
-0.99%
-1.50%
-1.67%
-2.00%
Grafic 6.24. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii în totalul cheltuielilor de capital România (2005-
2009)
Sursa datelor: INS
puncte procentuale, apoi în judeţele asociate teritoariului transfrontalier sud UE, cu 1,21 puncte procentuale, în timp ce în
judeţele asociate teritoriului montan vest se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 1,67 puncte procentuale, urmată de
scăderea cu 0,9 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier vest.
În graficul următor sunt înregistrate valorile medii înregistrate în perioada 2000-2012 pentru ponderea în cheltuielile publice a
cheltuielilor de capital pentru fiecare judeţ – cu albastru / verde sunt înregistrate valorile pentru judeţele în care ponderea este
mai mare/mic faţă de media pentru România.
30%
Ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice pentru fiecare judet
25%
20%
15%
10%
5%
0%
Botoşani
Caraş ‐ Severin
Sălaj
Dolj
Iaşi
Olt
Satu Mare
Timiş
Arad
Argeş
Bacău
Braşov
Buzău
Constanţa
Covasna
Călăraşi
Cluj
Giurgiu
Gorj
Harghita
Mun. Bucureşti
Neamţ
Alba
Maramureş
Mehedinţi
Mureş
Suceava
Vaslui
Prahova
Bihor
Dâmboviţa
Brăila
Ilfov
Tulcea
Galaţi
Hunedoara
Ialomiţa
Sibiu
Teleorman
Vâlcea
Vrancea
Romania
Grafic 6.25. Ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice pentru fiecare județ
Sursa datelor: INS
42
2014
După cum se poate observa din grafic, cele mai mari ponderi în total cheltuieli publice a cheltuielilor de capital se înregistrează în
judeţele Ilfov, Sibiu, Constanţa, Braşov, Argeş, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Satu Mare, Sălaj, Teleorman,
Botoşani, Buzău. Cele mai scăzute cheltuieli de investiții se localizează în judeţele Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Botoşani, Buzău.
2. Serviciile publice generale
Pentru această secţiune au fost utilizate din baza de date valorile aferente indicatorilor cheltuieli pentru serviciile publice
generale şi cheltuieli totale pentru fiecare judeţ şi pentru total ţară. În următoarele tabele, sunt înregistrate valorile pentru anii
2000, 2005, 2010, 2011, 2012 şi mediile pentru intervalul 2000-2012.
În următoarele tabele, am înregistrat valorile pentru anii 2000, 2005, 2010, 2011, 2012 şi mediile pentru intervalul 2000-
2012.
ani 2000 2005 2010 2011 2012 medie

TOTAL 214,415,120 1,908,651,025 5,235,020,485 5,180,575,078 5,561,829,458 3,158,532,157
1 Alba 4,127,390 40,320,295 86,739,557 88,482,497 99,602,358 57,652,408
2 Arad 5,284,730 52,632,059 132,537,162 169,888,496 188,309,381 85,898,777
3 Argeş 7,034,150 49,317,149 121,887,488 120,990,044 147,004,530 79,627,987
4 Bacău 6,847,410 47,463,322 145,620,474 143,306,755 153,333,434 88,016,517
5 Bihor 6,753,090 59,627,248 119,230,713 121,128,054 127,580,956 77,928,579
6 Bistriţa - Năsăud 3,795,590 28,088,869 63,547,155 66,229,403 73,861,598 43,973,199
7 Botoşani 5,177,380 30,512,834 80,593,626 72,729,444 83,654,711 50,113,222
8 Braşov 4,338,220 53,802,983 148,690,957 139,261,976 162,027,447 92,498,723
9 Brăila 2,630,040 27,704,207 61,847,934 58,645,668 64,278,949 38,571,521
10 Buzău 6,200,890 46,250,503 81,088,532 80,828,306 93,824,806 57,188,390
11 Caraş - Severin 4,239,250 33,257,578 86,528,624 89,425,280 114,571,180 55,091,524
12 Călăraşi 3,907,800 25,719,430 57,905,858 58,060,093 65,503,317 39,681,922
13 Cluj 5,658,230 80,496,434 168,781,609 162,791,917 177,509,380 107,751,565
14 Constanţa 5,370,990 62,077,960 160,854,720 158,777,991 152,429,703 92,333,497
15 Covasna 2,321,550 23,216,387 47,375,134 49,340,885 53,321,547 31,490,622
16 Dâmboviţa 6,733,020 44,028,099 117,775,288 128,428,213 140,059,103 73,852,181
17 Dolj 8,342,830 58,612,140 148,849,328 147,911,807 146,979,102 95,149,593
18 Galaţi 4,469,590 45,129,048 92,286,239 85,583,030 97,753,944 62,316,989
19 Giurgiu 3,447,080 28,864,052 60,805,956 62,869,103 65,162,416 40,954,084
20 Gorj 5,216,050 37,983,520 100,412,065 93,798,490 104,068,665 63,259,734
21 Harghita 3,889,930 28,558,969 74,647,230 74,612,628 84,736,687 46,237,903
22 Hunedoara 4,523,830 53,547,579 123,232,876 110,896,162 127,516,391 80,113,315
23 Ialomiţa 3,712,200 25,057,608 58,138,451 53,858,045 70,854,532 37,505,429
24 Iaşi 6,959,140 58,934,645 143,292,864 137,039,721 149,476,944 89,304,415
25 Ilfov 7,539,820 38,845,359 150,322,898 195,374,827 198,977,268 88,296,323
26 Maramureş 4,764,140 37,105,274 84,521,922 89,865,757 102,444,550 57,144,690
27 Mehedinţi 3,994,240 27,359,239 66,208,790 67,906,358 79,623,084 43,495,716
28 Mureş 5,873,610 49,974,249 130,545,986 134,376,883 147,866,194 80,989,552
29 Neamţ 6,764,030 47,827,043 137,960,570 115,830,775 121,367,004 76,205,305
30 Olt 7,302,210 45,573,137 114,306,853 103,054,026 134,546,248 76,241,820
31 Prahova 8,400,140 70,444,765 190,306,893 201,029,346 210,465,893 115,717,347
32 Satu Mare 3,909,370 35,888,390 91,973,385 88,706,299 97,748,774 57,750,123
33 Sălaj 3,260,320 23,503,076 59,265,666 53,052,085 60,671,819 36,415,118
34 Sibiu 2,925,870 34,993,831 97,541,722 93,949,773 97,334,815 59,118,674
35 Suceava 8,189,840 60,091,748 150,722,007 143,414,089 152,000,719 92,404,468
36 Teleorman 6,380,480 40,905,857 100,357,565 88,446,032 112,429,503 62,455,346
37 Timiş 5,643,210 64,699,547 181,323,537 243,581,515 230,754,222 120,142,142
38 Tulcea 3,364,090 24,140,768 68,404,909 64,196,292 78,066,118 41,277,294
39 Vaslui 5,521,180 37,729,282 76,719,893 78,169,138 81,406,691 54,235,007
40 Vâlcea 5,317,680 41,467,618 90,417,141 96,072,674 111,971,119 62,870,208
41 Vrancea 4,284,510 35,863,585 87,045,409 75,981,147 82,663,571 53,325,246
42 Bucureşti - 151,035,339 874,405,499 772,684,054 718,070,785 393,935,681
Tabel 6.11. Servicii publice generale – u.m
Sursa datelor: INS
După cum se poate observa din coloana cu valorile medii ale cheltuielilor pentru serviciile publice generale, primele 5 locuri după
mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Timiş, Prahova, Cluj, Dolj, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Călăraşi,
Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Covasna. Explicația poate fi realizată doar în corelare cu celelalte analize suport realizate în acest demers,
mai ales cele cu privire la competitivitatea teritoriilor din ounct de vedere macroeconomic. Dacă cheltuielile administrației
publice cu serviciile nu pot fi explicate prin corelarea directă cu output-urile economice ale respectivelor teritorii, mai ales
43
Studiul 6
44
raportat la nevoile sectoarelo economice, ele trebuie totuși să respecte câteva principii de nevoi, proporționalitate, eficiență și
transparență, pentru a fi de ajutor dezvoltării unităților administrativ teritoriale. Suma totală cheltuită nu reprezintă însă o
garanție în sine pentru calitatea și accesibilitatea serviciilor. Aceste standarde trebuie monitorizate mai ales prin intermediul
analizei de percepție. Analiza serviciilor publice generale pentru judeţele Călăraşi, Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Covasna, poate arăta o
mai mică sau mai mare satisfacție. Ceea ce este totuși relevant, este o corelație între dimensiune și șansa ca teritoriul respectiv
să se dezvolte mai bine.
În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cheltuielilor pentru serviciile publice generale pentru total ţară şi pentru
Municipiul Bucureşti.
Grafic 6.26. Servicii publice generale (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti

Sursa datelor: INS
Pentru zonele geografice menţionate sunt prezentate, în graficele de mai jos, evoluţiile ponderilor cheltuielilor pentru
serviciile publice generale în total cheltuieli pentru serviciile publice generale România pentru perioada 2000-2012:
Evoluția ponderii serviciilor publice la nivelul județelor asociate teritoriului costier in

servicii publice totale Romania
6.00%
5.26%
5.00%
4.60% 4.68% 4.66% 4.66%
4.52% 4.54%
4.42% 4.38% 4.30%
4.07% 4.14%
4.00%
3.00%
2.00%
1.36%
1.00%
0.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
44
2014
Evoluția ponderii serviciilor publice la nivelul județelor asociate teritoriilor

frontaliere in servicii publice totale Romania
18%
16%
14%
12%
10%
8%
Transfrontalier EST
6%
4%
2%
0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția ponderii serviciilor publice la nivelul județelor asociate teritoriilor montane

in servicii publice totale Romania
14%
12%
10%
8% Teritoriu montan VEST

6% Teritoriu montan EST

4%
2%
0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
45
Studiul 6
46
Evoluția ponderii serviciilor publice la nivelul județelor asociate zonelor

metropolitane din Centru și Vest in servicii publice totale Romania
5%
5%
4%
4%
3%
3% Zona metropolitana SATU MARE
2% Zona metropolitana TIMIS
2%
1%
1%
0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

metropolitane din sud in servicii publice totale Romania
25%
20%
15%
10% Zona metropolitana CONSTANTA
5%
0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
46
2014

metropolitane din est in servicii publice totale Romania
7%
6%
5%
4% Zona metropolitana BRAILA

3% Zona metropolitana IASI

2%
1%
0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa datelor: INS
Analizând graficele de mai sus putem concluziona următoarele referitor la ponderea cheltuielilor pentru serviciile publice
generale din zona respectivă în total cheltuieli pentru serviciile publice generale la nivelul României:
 în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006
(de doar 1,36%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 5,26%);
 în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai
scăzută a fost înregistrată în 2010 (de 6,57%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 7,76%);
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa),
ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 10,46%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de
16,21%);
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai
 în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea
ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 8,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000
(de 10,71%);
 în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea
cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,02%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 3,36%);
 în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea
 în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea
47
Studiul 6
48
19,57%);
scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,77%);
În graficul următor este surprins modul de realizare a cheltuielilor pentru servicii publice generale, la nivelul României, prin
contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2000-2012:
Vrancea, 1.7% Mun. Bucureşti, 12.5%
Vâlcea, 2% Arad, 2.7%

Alba, 1.8%
Vaslui, 1.7% Argeş, 2.5%
Tulcea, 1.3% Bacău, 3%
Timiş, 3.8% Bihor, 2.5%

Bistriţa - Năsăud, 1.4%
Teleorman 2%
Botoşani, 1.6%,
Suceava, 2.9% Braşov, 2.9%
Sibiu, 1.9% Brăila, 1.2%
Sălaj, 1.1%
Buzău, 1.8%
Caraş - Severin, 1.7%
Satu Mare, 1.8% Călăraşi, 1.26%
Prahova, 3.7%
Cluj, 3.4%,
Olt, 2.4%
Neamţ, 2.4% Constanţa, 3%,

Covasna, 1%,
Dâmboviţa, 2.3%
Mureş, 2.6%
Ponderea cheltuielilor Dolj, 3%
pentru servicii publice Galaţi, 2%
generale din diferite Giurgiu, 1.3%
judete fata de cheltuielile Gorj, 2%,
pentru servicii publice Mehedinţi, 1.4%
Ialomiţa,
Harghita, 1.5%
Ilfov,
la nivelul Romaniei Maramureş, 1.8% 2.8% Iaşi, 2.8% 1.2% Hunedoara, 2.5%
Grafic 6.28. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice generale din diferite județe față de cheltuielile pentru servicii
publice la nivelul României
Sursa datelor: INS
de Bucureşti, Timiş, Prahova, Cluj, Dolj, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Călăraşi, Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Covasna.
În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada analizată a ponderii cheltuielilor pentru servicii publice din diferite zone în total la
nivelul României, următoarele grafice surprind evoluţia pentru trei subperioade (2000-2004, 2005-2009, 2010-2012):
48
2014
DINAMICA PONDERII SERVICIILOR PUBLICE A DIFERITELOR TERITORII IN

T O TA L S E R V I C I I P U B L I C E R O M A N I A
(2000 - 2004)
9.0%
8.25%
7.0%
5.0%
0.76%
3.0%
1.25%
0.93%
1.0% 0.58% 0.62%
0.01% 0.13% 0.07%
-0.03% -0.18% -0.10%

-0.16%
-1.0% -0.43%
-0.63% -0.64%
-0.91%
-1.25% -1.40%
-1.45%
-1.66%
-3.0%
Sursa datelor: INS
În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2000-2004 a ponderii cheltuielilor pentru serviciile publice în total cheltuieli
pentru serviciile publice România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane
Bucureşti, o creştere cu 8,25 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, o creştere cu 1,25 puncte
procentuale, în timp ce în judeţele asociate judeţelor transfrontaliere Est se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 1,66
puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,45 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului montan Est.
DINAMICA PONDERII SERVICIILOR PUBLICE A DIFERITELOR TERITORII IN

T O TA L S E R V I C I I P U B L I C E R O M A N I A
(2005 - 2009)
5.88%
6.00%
5.00%
4.00%
3.00%
2.00%
1.00% 0.01%
0.42% 0.56%
0.21% 0.29% 0.20% 0.29%
0.14% 0.13%
0.00%
-0.06% -0.11%-0.23%
-0.24%
-1.00% -0.60% -0.62%
-0.78% -0.80%
-0.95%
-1.17%
-2.00%
-2.06%
-3.00%
Sursa datelor: INS
În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2005-2009 a ponderii cheltuielilor pentru serviciile publice în total cheltuieli
pentru serviciile publice România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane
Bucureşti, o creştere cu 5,88 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Craiova, o creştere cu 0,56
puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate judeţelor asociate teritoriului montan Vest se înregistrează cea mai ridicată
scădere, de 2,06 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,17 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului
transfrontalier Vest.
49
Studiul 6
50
DINAMICA PONDERII serviciilor publice a diferitelor teritorii IN TOTAL servicii publice Romania
(2010 - 2012)
2.0%
1.35%
1.5% 1.26%
1.0% 0.87%
0.69%
0.56%
0.5% 0.35%
0.20% 0.23%
0.00% 0.10% 0.07% 0.07%
0.0%
-0.03% -0.02%-0.05%
-0.24% -0.11% -0.20% -0.18%
-0.5% -0.33%
-1.0%
-1.5%
-2.0%
-2.5%
-3.0%
-3.09%
-3.5%
Sursa datelor: INS
pentru serviciile publice România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate teritoriului montan Vest,
o creştere cu 1,35 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 1,26 puncte
procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 3,09
puncte procentuale, urmată de scăderea cu 0,33 puncte procentuale în judeţele asociate zonei metropolitane Conatanţa.
cheltuielilor pentru servicii publice pentru fiecare judeţ – cu albastru / verde sunt înregistrate valorile pentru judeţele în care
ponderea este mai mare / mică faţă de media pentru România.
50
2014
20.00%
Ponderea cheltuielilor pentru serviciile publice in total cheltuieli
18.00% publice pentru fiecare judet
16.00%
14.00%
12.00%
10.00%
8.00%
6.00%
4.00%
2.00%
0.00%
Sălaj
Iaşi
Arad
Caraş ‐ Severin
Constanţa
Covasna
Dolj
Olt
Satu Mare
Timiş
Argeş
Bacău
Braşov
Buzău
Neamţ
Suceava
Harghita
Vaslui
Alba
Botoşani
Călăraşi
Cluj
Giurgiu
Gorj
Maramureş
Mehedinţi
Mun. Bucureşti
Prahova
Mureş
Bihor
Dâmboviţa
Ialomiţa
Brăila
Galaţi
Ilfov
Tulcea
Vâlcea
Hunedoara
Sibiu
Teleorman
Vrancea
Romania
Grafic 6.32. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice în total cheltuieli publice pentru fiecare județ
Sursa datelor: INS
După cum se poate observa din grafic, cele mai mari ponderi în total cheltuieli publice a cheltuielilor de capital se înregistrează în
judeţele Teleorman, Olt, Giurgiu, Ilfov, Arad, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Argeş, Bihor, Sibiu, Conatanţa,
3. Servicii publice locale pentru dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape
Pentru această secţiune au fost utilizate din baza de date valorile aferente indicatoilor cheltuieli pentru serviciile publice locale
pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape, cheltuieli totale pentru fiecare judeţ şi pentru total ţară. În următoarele tabele, sunt
înregistrate valorile pentru anii 2000, 2005, 2010, 2011, 2012 şi mediile pentru intervalul 2000-2012.
Ani 2000 2005 2010 2011 2012 medie

TOTAL 96,127,730 3,199,165,607 5,532,995,711 4,503,232,273 4,641,731,964 3,455,342,414
1 Alba 987,240 34,242,923 84,735,179 80,829,176 85,070,266 57,787,905
2 Arad 2,401,140 66,343,183 113,613,607 94,332,934 90,511,693 68,832,008
3 Argeş 2,682,940 107,429,315 143,914,364 106,116,380 108,873,021 98,624,808
4 Bacău 2,213,910 71,694,644 100,667,994 73,594,369 72,283,834 69,357,198
5 Bihor 3,468,760 77,919,947 166,483,135 127,392,252 128,336,855 101,429,989
6 Bistriţa - Năsăud 1,166,640 17,391,967 74,002,686 85,952,010 98,794,104 38,495,408
7 Botoşani 874,610 55,137,341 57,272,920 74,408,554 81,227,417 45,924,138
8 Braşov 4,663,890 108,032,918 162,507,307 123,128,728 141,832,737 105,489,269
9 Brăila 576,740 34,086,861 50,216,272 54,344,129 79,146,455 37,899,385
10 Buzău 1,620,270 55,975,206 94,332,570 55,749,820 54,827,872 57,085,065
11 Caraş – Severin 897,870 90,421,422 107,082,570 120,329,335 93,471,197 66,732,995
12 Călăraşi 1,337,270 21,259,609 60,132,138 58,529,517 55,304,164 36,152,458
13 Cluj 6,104,470 87,530,657 183,367,827 229,038,263 146,917,381 111,947,064
14 Constanţa 4,270,730 210,630,111 285,213,086 350,859,065 429,275,848 207,026,643
15 Covasna 1,129,740 16,022,724 52,438,986 33,420,548 25,221,766 25,525,298
16 Dâmboviţa 3,016,980 42,818,715 104,182,805 84,558,600 77,646,359 58,471,686
17 Dolj 3,653,360 76,339,504 122,330,903 98,998,555 92,858,490 79,097,160
18 Galaţi 1,772,090 111,714,418 95,781,166 71,458,738 67,997,201 81,040,517
19 Giurgiu 552,730 16,503,727 53,011,296 64,679,721 57,628,740 34,353,890
20 Gorj 3,462,940 28,554,804 87,504,825 78,817,663 71,254,680 49,676,802
21 Harghita 1,549,140 32,997,345 52,834,780 54,118,370 47,455,304 40,014,976
22 Hunedoara 2,475,070 74,362,090 174,153,848 144,591,373 106,595,798 93,266,939
23 Ialomiţa 2,057,390 17,670,760 65,743,619 53,687,483 42,844,134 33,923,558
24 Iaşi 2,838,210 81,347,093 165,328,745 102,160,995 116,625,960 91,994,990
25 Ilfov 12,768,060 42,524,394 149,935,815 89,753,995 100,437,667 80,112,428
51
Studiul 6
52
26 Maramureş 2,043,140 25,875,118 101,950,501 94,060,637 82,639,930 58,283,365

27 Mehedinţi 559,430 26,891,447 75,234,060 78,884,572 69,270,676 41,368,803
28 Mureş 2,096,950 60,422,283 143,025,976 104,475,694 96,420,853 79,259,024
29 Neamţ 1,234,590 41,410,448 93,814,809 101,991,589 94,536,302 57,461,548
30 Olt 1,223,460 28,284,523 116,281,729 112,837,418 107,732,625 58,522,699
31 Prahova 5,248,030 90,638,545 195,558,061 154,776,918 145,264,972 122,111,567
32 Satu Mare 2,470,350 21,471,388 104,334,286 68,114,893 52,122,893 41,053,640
33 Sălaj 733,540 19,928,124 38,524,021 29,091,640 28,947,017 25,215,693
34 Sibiu 3,194,480 70,566,939 131,443,787 89,033,424 95,074,058 84,594,781
35 Suceava 1,827,270 76,848,972 137,003,222 113,878,263 104,511,823 75,513,640
36 Teleorman 934,780 31,064,653 47,610,107 44,878,574 61,609,483 38,981,579
37 Timiş 2,948,100 148,894,348 186,816,015 165,544,632 178,682,456 131,279,783
38 Tulcea 955,690 33,621,279 95,130,286 81,013,761 65,992,695 47,695,042
39 Vaslui 612,440 34,513,231 86,913,521 84,754,524 85,033,299 46,927,834
40 Vâlcea 756,110 39,491,446 78,462,278 67,314,883 66,038,137 53,566,386
41 Vrancea 747,180 50,611,769 55,432,173 59,058,568 52,139,974 44,938,744
42 Mun. Bucureşti 0 819,679,416 1,038,672,436 542,671,710 783,275,828 678,305,707
Tabel 6.12. Servicii publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape – u.m.
Sursa datelor: INS
După cum se poate observa din coloana cu valorile medii ale serviciilor publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape,
primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Constanţa, Timiş, Prahova, Cluj, în timp ce ultimele cinci
locuri sunt ocupate de Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Covasna, Sălaj. În vederea îmbunătăţirii infrastructurii locale, nivelului de trai şi
protectiei mediului, se recomandă identificarea de soluții pentru creşterea veniturilor și implicit a cheltuielilor pentru servicii
pulice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape în judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Covasna, Sălaj. Unele soluții se pot
referi de exemplu la crearea unor inteprinderi public-private sau la delegarea integrală a unor servicii publice de iluminat,
deșeuri, termoficare, apă-canal, pentru a îmbunătăți managementul acestor utilități.
În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cheltuielilor pentru serviciilor publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi
ape pentru total ţară şi pentru Municipiul Bucureşti. Acestea au urcat constant începând cu anul 2007-2008, până în 2010, după
2011 înregistrându-se o scădere, cauzată probabil și de reducerea costurilor publice cu investițiile de capital și gestiune în
domeniul serviciilor publice. Oportunitatea oferită de fondurile structurale nu a fost fructificată corespunzător pentru perioada
respectivă, iar acest lucru s-a remarcat în slaba absorbție a banilor destinați dezvoltării infrastructurii urbane în primii ani.
Aceasta s-a îmbunătățit după anul 2011, odată cu cheltuirea primelor sume alocate pentru dezvoltarea orașelor, prin POR și POS
Mediu.
Grafic 6.33. Servicii publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti
Sursa datelor: INS
Pentru zonele geografice menţionate sunt prezentate, în graficele de mai jos, evoluţiile ponderilor cheltuielilor pentru servicii şi
dezvoltare publică în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România pentru perioada 2000-2012:
52
2014
Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul județelor asociate teritoriului costier

in total cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publice Romania
12.00%
10.67%
10.00% 9.59%
8.41%
8.00% 7.65% 7.63%

7.24% 7.20%
6.94% 6.87%
6.72%
6.04%
6.00% 5.44%
4.00%
2.00% 1.48%
0.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul

județelor asociate teritoriilor frontaliere in total
cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publice Romania
20.00%
18.00%
16.00%
14.00%
12.00% Transfrontalier VEST

10.00%
8.00% Transfrontalier EST
6.00%
4.00%
2.00%
0.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
53
Studiul 6
54
Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul județelor asociate asociate

teritoriilor montane in total cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publice Romania
14.00%
12.00%
10.00%
8.00% Teritoriu montan VEST

Teritoriu montan EST
6.00%
4.00%
2.00%
0.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul județelor asociate asociate zonelor

metropolitane din Centru și Vest in total cheltuieli pentru servicii si dezvoltare
publice Romania
7.00%
6.00%
5.00%
4.00% Zona metropolitana BRASOV

Zona metropolitana SATU MARE
3.00% Zona metropolitana Cluj

2.00%
1.00%
0.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
54
2014
Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul județelor asociate asociate zonelor

metropolitane din sud in total cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publice
Romania
35.00%
30.00%
25.00%
20.00%
15.00% Zona metropolitana CONSTANTA
10.00%
5.00%
0.00%
2000200120022003200420052006200720082009201020112012
Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul județelor asociate zonelor

metropolitane din est in total cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publice
Romania
6.00%
5.00%
4.00%
Zona metropolitana BRAILA

3.00% Zona metropolitana BACAU
2.00%
1.00%
0.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Grafic 6.34. Ponderea cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică din zona menţionată în total cheltuieli pentru servicii şi
dezvoltare publică ţară
Sursa datelor: INS
55
Studiul 6
56
Analizând graficele de mai sus putem concluziona următoarele referitor la ponderea cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare
publică din zona respectivă în total cheltuieli de capital la nivelul României:
 în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de
doar 1,48%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,67%);
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a
 în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea
 în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost
8,47%);
 în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea
 în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai
fost înregistrată în 2012 (de doar 2%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,80%);
31,28%);
scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 9,25%);
În graficul următor este surprins modul de realizare a cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica generală, la nivelul
României, prin contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2000-2012:
56
2014
Vâlcea, 1.6% Vrancea, 1.3% Alba, 1.7%

Vaslui, 1.4% Argeş, 2.9%
Tulcea, 1.4% Arad, 2.0%
Bihor, 2.9%
Timiş, 3.8% Bacău, 2.0%
Teleorman, 1.1% Bistriţa - Năsăud, 1.1%
Suceava, 2.2%
Botoşani, 1.3%
Sibiu, 2.4%
Brăila, 1.1%
Satu Mare, 1.2%
Braşov, 3.1%
Sălaj, 0.7%
Prahova, 3.5% Buzău, 1.7%
Călăraşi, 1.0%
Olt, 1.7% Caraş - Severin, 1.9%
Neamţ, 1.7%
Cluj, 3.2%
Mureş, 2.3%
Constanţa, 6.0%

Covasna, 0.7%
Ponderea cheltuielilor
pentru servicii si Dâmboviţa, 1.7%
dezvoltare publica Dolj, 2.3%
generala din diferite Galaţi, 2.3%
judete fata de cheltuielile Gorj, 1.4%
Giurgiu, 1.0%
pentru servicii si Harghita, 1.2%
dezvoltare publica Mehedinţi, 1.2% Ilfov, 2.3%
la nivelul Romaniei Maramureş, 1.7% Iaşi, 2.7% Ialomiţa, 1.0% Hunedoara, 2.7%
Grafic 6.35. Ponderea cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică generală din diferite județe față de cheltuielile pentru
servicii și dezvoltare publică la nivelul României
Sursa datelor: INS
După cum se poate observa din coloana cu valorile medii ale ponderii serviciilor publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu
şi ape în total ţară, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Constanţa, Timiş, Prahova, Cluj, în timp ce
ultimele cinci locuri sunt ocupate de Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Covasna, Sălaj. În vederea îmbunătăţirii infrastructurii locale,
nivelului de trai şi protectiei mediului, se recomandă creşterea cheltuielilor pentru servicii pulice locale pentru dezvoltare,
locuinţe, mediu şi ape în judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Covasna, Sălaj.
În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada analizată a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică din diferite
zone în total la nivelul României, următoarele grafice surprind evoluţia pentru trei subperioade (2000-2004, 2005-2009, 2010-
2012).
În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2000-2004 a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică în
total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate
zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 15,79 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei costiere, cu 2,97 puncte
procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Cluj se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 3,92 puncte
procentuale, urmată de scăderea cu 3,51 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier Vest.
57
Studiul 6
58
D I N A M I C A P O N D E R I I S E R V I C I I L O R S I D E Z V O LTA R I I P U B L I C E I N T O TA L P E N T R U
RO M A N IA A D I F E R IT E LO R T E R I TO RII ( 2 0 0 0 - 2 0 0 4 )
20.00%
15.79%
15.00%
10.00%
5.00%
2.97% 2.87%
2.05%
1.67% 1.63% 1.15%
0.67%
0.11% 0.06% 0.06%
0.00%
-1.12% -1.00%
-1.83% -1.48%
-2.44%-2.44% -2.06%
-3.51% -3.29%
-5.00% -3.92%
Sursa datelor: INS
RO M A N IA A D I F E R IT E LO R T E R I TO RII ( 2 0 0 5 - 2 0 0 9 )
4.00%
2.56%
1.80% 1.83%
2.00%
1.02% 1.22%
0.81% 0.50%
0.23% 0.06%
0.01%
0.00%
-0.04% -0.40%
-0.53% -0.55%
-0.92% -0.90% -0.96% -1.00%
-2.00% -1.42%
-1.69%
-4.00%
-6.00%
-7.19%
-8.00%
Sursa datelor: INS
58
2014
total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România, cea mai mare creştere este înregistrată în judeţele asociate
teritoriului montan Est, o creştere cu 2,56 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, cu 1,83
puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de
7,19 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,69 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier sud non
UE.
RO M A N I A A D I F E R I T E LO R T E R I TO RI I ( 2 0 1 0 - 2 0 1 2 )
Zona costiera Transfrontalier VEST
Transfrontalier SUD non-UE Transfrontalier SUD - UE
Transfrontalier EST Transfrontalier NORD
Teritoriu montan VEST Teritoriu montan SUD
Teritoriu montan EST Teritoriu montan DOBROGEA
Zona metropolitana BRASOV Zona metropolitana SATU MARE
Zona metropolitana Cluj Zona metropolitana TIMIS
Zona metropolitana CRAIOVA Zona metropolitana Bucuresti
Zona metropolitana CONSTANTA Zona metropolitana BRAILA
6.00%
Zona metropolitana BACAU Zona metropolitana IASI
4.96% Zona metropolitana SUCEAVA
5.00%
4.09%
4.00% 3.80%
3.00%
2.00%
1.00% 0.68%
0.50% 0.47% 0.49%
0.17% 0.12% 0.23%
0.00%
-0.06% -0.15%
-0.30% -0.21% -0.26%
-0.46% -0.48%
-1.00% -0.82% -0.82%
-1.11%
-2.00%
-2.44%
-3.00%
Sursa datelor: INS
total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate
zonei transfrontaliere Sud UE, o creştere cu 4,96 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Constanţa,
cu 4,09 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată
transfrontalier vest.
cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică pentru fiecare judeţ – cu albastru / verde sunt înregistrate valorile pentru
judeţele în care ponderea este mai mare / mică faţă de media pentru România.
30.00%
Ponderea cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica in total cheltuieli publice pentru fiecare
judet
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
Sălaj
Dolj
Iaşi
Arad
Caraş ‐ Severin
Constanţa
Covasna
Olt
Satu Mare
Argeş
Bacău
Braşov
Buzău
Giurgiu
Timiş
Călăraşi
Cluj
Gorj
Harghita
Mehedinţi
Mun. Bucureşti
Neamţ
Alba
Botoşani
Maramureş
Prahova
Mureş
Suceava
Vaslui
Bihor
Dâmboviţa
Brăila
Galaţi
Ialomiţa
Ilfov
Tulcea
Vâlcea
Hunedoara
Sibiu
Teleorman
Vrancea
Romania
Grafic 6.39. Ponderea cheltuieilor pentru servicii și dezvoltare publică în total cheltuieli publice pentru fiecare județ
Sursa datelor: INS
59
Studiul 6
60
După cum se poate observa din grafic, cele mai mari ponderi în total cheltuieli publice a cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare
publică de capital se înregistrează în judeţele Constanţa, Municipiul Bucureşti, Ilfov, Sibiu, Hunedoara, în timp ce ultimele cinci
locuri sunt ocupate de Maramureş, Bistriţa Năsăud, Neamţ, Vaslui, Sălaj. În vederea îmbunătăţirii infrastructurii locale, nivelului
de trai şi protectiei mediului, se recomandă creşterea cheltuielilor pentru servicii pulice locale pentru dezvoltare, locuinţe,
mediu şi ape în judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Vaslui, Sălaj.
4. Transport şi comunicaţii
Pentru această secţiune au fost utilizate din baza de date valorile aferente indicatoilor cheltuieli de transport şi comunicaţii,
cheltuieli totale pentru fiecare judeţ şi pentru total ţară.
În următoarele tabele, am înregistrat valorile pentru anii 2000, 2005, 2010, 2011, 2012 şi mediile pentru intervalul 2000-2012.
Ani 2000 2005 2010 2011 2012 average

TOTAL 24,160,990 2,624,553,428 6,289,837,134 8,025,202,165 8,661,066,125 4,105,674,209
1 Alba 182,410 39,619,079 104,475,984 131,279,288 163,127,895 58,573,362
2 Arad 48,259,195 174,357,005 202,951,867 222,991,385 90,596,704
3 Argeş 2,644,940 65,015,051 142,526,790 192,734,916 184,321,895 101,273,352
4 Bacău 3,044,990 95,804,157 116,579,612 223,778,864 192,489,804 98,491,153
5 Bihor 564,500 71,816,183 137,353,800 210,087,105 230,955,247 104,622,282
6 Bistriţa - Năsăud 23,740 25,850,353 79,932,248 130,722,970 171,668,746 52,065,932
7 Botoşani 682,360 44,031,317 95,538,100 131,396,004 131,245,724 60,846,131
8 Braşov 219,110 78,377,452 250,122,437 247,516,543 292,898,356 142,343,681
9 Brăila 35,607,708 72,550,664 109,077,968 97,744,966 46,751,762
10 Buzău 131,650 68,491,508 92,419,253 89,815,742 99,533,122 51,805,038
11 Caraş - Severin 339,770 12,096,184 30,469,436 62,422,428 88,989,220 25,634,062
12 Călăraşi 15,000 11,835,075 43,839,768 91,214,270 100,329,562 35,424,904
13 Cluj 735,480 114,410,155 277,037,476 370,748,946 470,906,102 184,267,795
14 Constanţa 46,529,026 160,935,074 229,739,051 190,515,731 83,255,864
15 Covasna 4,000 16,706,225 36,410,461 79,806,682 73,036,083 27,633,207
16 Dâmboviţa 2,620 33,755,414 94,479,728 194,334,206 161,473,405 64,911,171
17 Dolj 348,120 53,417,075 212,515,975 188,477,057 311,379,236 105,596,421
18 Galaţi 981,420 49,195,559 137,132,502 164,714,580 178,237,575 80,831,712
19 Giurgiu 335,410 14,812,032 42,633,706 89,003,674 104,175,119 37,961,191
20 Gorj 965,950 33,158,808 107,663,416 142,321,533 139,489,439 64,603,143
21 Harghita 39,366,436 71,704,765 103,868,186 96,442,351 44,191,795
22 Hunedoara 53,640 38,281,908 108,343,034 177,049,792 180,430,572 71,426,900
23 Ialomiţa 34,720 16,247,710 50,824,322 60,918,572 52,347,272 30,703,331
24 Iaşi 765,280 59,952,883 158,124,015 212,122,664 294,684,888 104,318,839
25 Ilfov 361,320 58,191,923 285,650,014 251,629,906 363,067,557 131,009,607
26 Maramureş 105,860 46,007,466 121,436,959 134,425,106 150,216,398 68,968,334
27 Mehedinţi 291,640 29,218,704 85,863,636 148,473,790 128,317,856 46,135,490
28 Mureş 279,140 63,479,709 123,386,204 231,665,430 186,199,102 95,488,626
29 Neamţ 865,990 39,739,624 108,763,190 164,169,888 156,951,848 62,672,286
30 Olt 1,139,760 35,018,901 68,465,833 92,831,973 124,569,105 47,940,625
31 Prahova 4,094,570 106,285,030 281,975,894 272,171,704 291,038,910 147,488,913
32 Satu Mare 51,330 26,992,360 60,197,764 77,625,065 122,945,689 44,233,836
33 Sălaj 84,540 18,739,721 43,579,645 136,071,242 96,336,176 39,255,701
34 Sibiu 60,412,282 174,991,636 245,744,359 252,744,960 107,560,538
35 Suceava 1,757,810 47,641,797 179,253,947 236,847,503 264,672,417 102,799,573
36 Teleorman 373,100 47,684,382 46,281,965 67,874,272 98,477,139 50,390,853
37 Timiş 801,650 148,108,848 220,640,883 289,289,780 425,147,660 167,629,230
38 Tulcea 8,820 20,709,313 72,938,754 105,406,331 40,647,442 36,036,361
39 Vaslui 685,670 21,841,180 103,967,776 150,974,826 102,252,124 52,833,313
40 Vâlcea 868,670 29,538,455 112,210,564 140,075,681 180,380,151 64,652,029
41 Vrancea 316,010 80,042,590 76,535,705 85,485,612 73,288,197 54,288,906
42 Mun. Bucureşti 632,264,650 1,325,727,194 1,358,336,789 1,374,399,699 1,018,160,256
Tabel 6.13. Transport şi comunicaţii – u.m.
Sursa datelor: INS
După cum se poate observa din coloana cu valorile medii ale cheltuielilor de transport şi comunicaţii, primele 5 locuri după
mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Cluj, Timiş, Prahova, Braşov, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Tulcea,
Călăraşi, Ialomiţa, Covasna, Caraş-Severin. Cheltuielile de transport şi comunicaţii au un rol important în livrarea unor servicii
publice esențiale pentru echiparea teritoriului, cu scolul creșterii calității vieții locuitorilor, prin susținerea și suportul pe care
aceste elemente îl au în dezvoltarea economică, suport necesar mediului de afaceri. Așa cum au avut o performanță bună și la
alte servicii publice, județele din prima jumătate a clasamentului au și aici indicatori buni, toate acestea corelându-se cu interesul
mediului de afaceri de a investi aici. Din păcate, o serie de județe nu au o performanță foarte bună la aceste infrastructuri de
60
2014
bază, și aici, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Covasna, Tulcea, Caraş-Severin, Olt care se află aproape de media națională sau chiar sub
această medie.
În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cheltuielilor de transport şi comunicaţii capital pentru total ţară şi pentru
Grafic 6.40. Transport şi comunicaţii (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti

Sursa datelor: INS
Pentru zonele geografice menţionate sunt prezentate, în graficele de mai jos, evoluţiile ponderilor cheltuielilor pentru transport
şi comunicaţii în total cheltuieli pentru transport şi comunicaţii România. Se observă că dinamica creșterii pentru nivelul național
a fost mai mare decât cea pe București, poate și datorită fapului că teritoriul a cunoscut ăn ultimii ani o concentrare a
investițiilor, utilizând și fondurile structurale: rețele telefonice și telefonie, TV, broadband internet, realizarea unor noi investiții
în infrastructura de transport: autostrada A2, diverse proiecte de centuri ocolitoare, drumuri județene și locale.
Evoluția ponderii cheltuielilor pentru transport la nivelul județelor asociate

teritoriului costier in cheltuieli pentru transport totale Romania
5.00%
4.47%
4.50%
4.18%
4.00%
3.72%
3.54%
3.44%
3.50% 3.24%
2.97%
3.00%
2.68% 2.67%
2.56%
2.50%
2.18%
2.00%
1.50%
1.00% 0.86%
0.50%
0.04%
0.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
61
Studiul 6
62

teritoriului costier in cheltuieli pentru transport totale Romania
14.00%
12.00%
10.00%
8.00%
6.00% Transfrontalier EST
4.00%
2.00%
0.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

teritoriilor montane in cheltuieli pentru transport totale Romania
18.00%
16.00%
14.00%
12.00%
10.00% Teritoriu montan VEST

8.00% Teritoriu montan EST
6.00%
4.00%
2.00%
0.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
62
2014
Evoluția ponderii cheltuielilor pentru transport la nivelul județelor asociate zonelor

metropolitane din Centru și Vest in cheltuieli pentru transport totale Romania
6.00%
5.00%
4.00%

3.00% Zona metropolitana SATU MARE
2.00%
1.00%
0.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

metropolitane din sud in cheltuieli pentru transport totale Romania
60.00%
50.00%
40.00%

30.00%
Zona metropolitana CONSTANTA
20.00%
10.00%
0.00%
2000200120022003200420052006200720082009201020112012
63
Studiul 6
64

metropolitane din est in cheltuieli pentru transport totale Romania
14.00%
12.00%
10.00%
8.00% Zona metropolitana BRAILA

6.00%
4.00%
2.00%
0.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa datelor: INS
Analizând graficele de mai sus putem concluziona următoarele referitor la ponderea cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii
din zona respectivă în total cheltuieli de capital la nivelul României:
 în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000
(de doar 0,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 4,47%);
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a
 în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută
 în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea
8,73%);
 în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea
înregistrată în 2012 (de 3, 15%);
64
2014
 în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea
50,79%);
scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 3%);
Concluziile graficelor de mai sus reflectă și o concentrarea a cheltuielilor pentru ultimii ani (2012) în zonele ce cuprind: Clujul,
Timiș, Maramureș , Arad, Iași. Aici au fost cele mai importante creșteri de investiții public în domeniul transporturi și comunicații,
poate fie ca urmare a creșterii fie ca și consecință a recuperării decalajelor.
În graficul următor este surprins modul de realizare a cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii, la nivelul României, prin
contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2000-2012:
Vaslui, 1.3% Alba, 1.4% Arad, 2.2%

Vâlcea, 1.6%
Vrancea, 1.3% Bacău, 2.4%
Tulcea, Argeş, 2.5%
0.9% Timiş, 4.1% Bihor, 2.5%
Teleorman, 1.2% Bistriţa - Năsăud, 1.3%
Suceava, 2.5%
Botoşani, 1.5%
Sibiu, 2.6%
Brăila, 1.1%
Satu Mare, 1.1%
Braşov, 3.5%
Sălaj, 1.0%
Buzău, 1.3%
Prahova, 3.6%
Călăraşi, 0.9%
Olt, 1.2%
Caraş - Severin, 0.6%
Neamţ, 1.5%
Cluj, 4.5%
Mureş, 2.3%
Constanţa, 2.0%
Covasna, 0.7%
Dâmboviţa, 1.6%
Dolj, 2.6%
Ponderea cheltuielilor Galaţi, 2.0%

pentru transport si Giurgiu, 0.9%
Gorj, 1.6%
comunicatii din diferite Harghita, 1.1%
judete fata de cheltuielile Hunedoara, 1.7%
pentru transport si Iaşi, 2.5%
Ialomiţa, 0.7%
comunicatii la nivelul Ilfov, 3.2%
Romaniei Mehedinţi, 1.1% Maramureş, 1.7%
Grafic 6.42. Ponderea cheltuieilor pentru transport și comunicații din diferite județe, față de total la nivelul României
Sursa datelor: INS
de Bucureşti, Cluj, Timiş, Prahova, Braşov, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Covasna,
Caraş Severin. Având în vedere efectele pozitive pe care le generează cheltuielile pentru transport şi comunicaţii asupra nivelului
de trai, nivelului de securitate sociala, se recomandă creşterea acestora în judeţele Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Covasna, Caraş
Severin.
În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada analizată a ponderii cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii din diferite
zone în total la nivelul României, următoarele grafice surprind evoluţia pentru trei subperioade (2000-2004, 2005-2009, 2010-
2012):
65
Studiul 6
66
D I N A M I C A P O N D E R I I C H E LT U I E L I L O R P E N T R U T R A N S P O R T A D I F E R I T E L O R
T E R I T O R I I I N T O TA L C H E LT U I E L I P E N T R U T R A N S P O R T R O M A N I A ( 2 0 0 0 - 2 0 0 4 )
35.00%
30.98%
30.00%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00% 3.50% 2.71%

2.40% 2.53% 2.38% 2.36% 1.43%
1.07% 0.79% 1.21% 0.97%
0.07% 0.03% 0.26%
0.00%
-0.44%
-1.62%
-5.00% -3.16%
-5.61% -6.47%
-10.00%
-9.71%
-15.00%
Grafic 6.43. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentr transport România
(2000-2004)
Sursa datelor: INS
În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2000-2004 a ponderii cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii în total
cheltuieli pentru transport şi comunicaţii România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei
metropolitane Bucureşti, o creştere cu 30,98 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei costiere, cu 3,50 puncte
procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bacău se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 9,71 puncte
procentuale, urmată de scăderea cu 6,47 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului montan Sud.
6.00%
4.91%
5.00%
4.00%
3.00%
2.31%
2.00% 1.53%
1.00% 0.68%
0.34% 0.21% 0.31% 0.39% 0.37% 0.26%
0.10% 0.10% 0.00% 0.07% 0.03%
0.02%
0.00%
-0.08%
-0.27%
-1.00%
-2.00%
-1.91%
-2.08%
-2.43%
-3.00%
Grafic 6.44. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentru transport România
(2005-2009)
Sursa datelor: INS
66
2014
metropolitane Bucureşti, o creştere cu 4,91 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate teritoriului montan Sud, cu 2,31
puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud non-UE se înregistrează cea mai ridicată scădere,
de 2,43 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 2,08 puncte procentuale în judeţele asociate zonei metropolitane Timiş.
3.00%
2.06%
2.00% 1.59%
1.41% 1.40%
0.96% 1.03%
0.75% 0.89%
1.00% 0.72%
0.27% 0.37%
0.22% 0.20%
0.00%
-0.40% -0.30% -0.36%
-0.59%
-1.00% -0.69%
-0.84%
-1.05%
-2.00%
-3.00%
-4.00%
-5.00%
-6.00% -5.56%
Grafic 6.45. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentru transport România
(2010-2012)
Sursa datelor: INS
transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 2,06 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud - UE, cu
1,59 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere,
de 5,56 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,05 puncte procentuale în judeţele asociate zonei costiere.
cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii pentru fiecare judeţ – cu albastru / verde sunt înregistrate valorile pentru judeţele în
care ponderea este mai mică / mare faţă de media pentru România.
25.00%
Ponderea cheltuielilor pentru transport isi comunicatii in total cheltuieli publice pentru
fiecare judet
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
Mehedinţi
Sălaj
Dolj
Iaşi
Satu Mare
Timiş
Arad
Bacău
Braşov
Buzău
Caraş ‐ Severin
Constanţa
Covasna
Olt
Călăraşi
Cluj
Neamţ
Suceava
Alba
Argeş
Bihor
Botoşani
Dâmboviţa
Giurgiu
Gorj
Harghita
Maramureş
Mun. Bucureşti
Mureş
Prahova
Vaslui
Tulcea
Brăila
Galaţi
Ialomiţa
Ilfov
Sibiu
Vâlcea
Vrancea
Hunedoara
Teleorman
Romania
Grafic 6.46. Ponderea cheltuielilor pentru transport și comunicații în total cheltuieli publice pentru fiecare județ
Sursa datelor: INS
67
Studiul 6
68
După cum se poate observa din grafic, cele mai mari ponderi în total cheltuieli publice a cheltuielilor pentru transport şi
comunicaţii se înregistrează în Municipiul Bucureşti, judeţele Ilfov, Cluj, Timiş, Prahova, în timp ce ultimele cinci locuri sunt
ocupate de judeţele Buzău, Olt, Călăraşi, Constanţa, Caraş Severin.
III.1.5 Transport și depozitare

Pentru analiza sectorului de transport şi depozitare (cod CAEN H), au fost utilizate informaţii aferente perioadei 2007-2011
pentru toate judeţele pentru următorii indicatori: cifra de afaceri, profitul, numărul de firme, numărul de angajaţi.
 Județele asociate zonei costiere (judeţele Tulcea şi Constanţa);
 Județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), transfrontalier SUD non-UE
(judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), transfrontalier SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa),
transfrontalier EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), transfrontalier NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud,
Suceava);
 Județe asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), montan SUD
(judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), teritoriu
montan DOBROGEA (judeţul Tulcea);
 Judeţe asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), zona
metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), zona metropolitană TIMIS
(judeţul Timiş);
 Judeţe asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), zona metropolitană Bucuresti
 Judeţe asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Galaţi, Tulcea), zona metropolitană
BACAU (judeţul Bacău), zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani).
Pentru a avea o viziune de ansamblu a dinamicii în timp şi spaţiu a volumului vânzărilor în sectorul de transport şi depozitare, în
tabelul următor sunt înregistrate valorile aferente cifrei de afaceri înregistrate de firmele din acest sector pentru fiecare judeţ, în
5
perioada 2008-2012 .
BISTRITA-
2007 437,176,503 866,608,503 1,673,907,904 419,430,931 1,469,379,053 293,255,512 199,223,823 387,696,132 1,220,669,733 287,094,838 279,602,587
2008 460,071,806 910,883,617 1,379,114,475 433,715,928 1,537,120,527 263,363,391 175,422,766 228,004,599 1,097,554,370 302,710,061 390,806,250
2009 452,666,127 850,801,316 1,141,791,568 424,780,044 1,417,682,970 248,058,685 149,383,013 265,059,125 980,626,867 207,435,940 259,640,683
2010 528,764,960 1,041,289,071 1,555,627,643 1,099,844,636 1,569,187,666 271,928,823 172,575,473 274,785,184 1,226,322,617 347,035,097 407,860,735
2011 631,939,661 1,342,743,038 1,950,307,927 381,514,482 1,909,044,767 344,139,535 166,906,232 347,032,130 1,463,649,243 390,358,244 367,290,098
CARAS-
197,014,3
2007 27 1,774,856,324 3,300,039,233 305,518,398 374,434,349 702,550,745 593,650,005 1,025,526,763 261,028,917 441,152,486 659,796,805
166,516,9
2008 79 1,601,070,301 3,678,042,677 311,682,536 430,363,975 490,998,826 787,278,825 1,344,307,912 272,618,237 519,367,715 586,711,654
172,385,5
2009 46 1,351,678,792 2,947,818,376 276,973,617 357,200,374 426,648,455 629,356,785 1,575,937,595 241,846,425 422,113,148 510,444,886
189,034,3
2010 55 1,383,544,228 3,385,934,808 317,204,286 377,342,327 486,336,450 743,631,718 1,226,331,317 252,847,531 490,908,105 596,592,205
213,064,9
2011 35 1,713,003,847 3,096,644,187 387,867,079 439,286,827 558,582,947 765,509,283 686,639,942 305,236,636 528,320,964 313,361,954
MUNICIPIUL
2007 263,805,908 584,657,799 3,008,834,072 677,794,134 307,518,249 12,252,666,862 554,342,652 293,676,328 204,703,718 1,582,088,848
2008 209,642,288 492,327,430 3,525,835,600 618,412,494 298,952,082 10,151,565,661 696,905,407 316,608,359 176,498,857 1,793,198,852
2009 196,775,898 409,724,952 2,981,037,306 517,650,493 290,977,351 7,613,548,886 498,973,697 275,991,384 135,754,445 1,614,237,894
2010 227,063,970 446,925,193 3,465,988,682 592,033,256 359,983,023 8,186,705,530 531,382,828 305,732,982 158,673,260 1,653,898,288
2011 305,448,570 504,120,289 3,808,959,535 693,932,985 328,815,965 9,169,201,919 546,820,165 352,840,604 151,147,121 1,712,387,659
5 Sursa datelor: MDRAP, bază de date Soft Union, 2013
68
2014
2007 564,096,923 456,934,149 2,019,608,317 556,961,674 253,588,826 1,650,382,063 223,770,120 481,088,289 155,181,898 176,933,608
2008 757,229,824 786,313,379 1,912,905,382 570,366,421 175,775,658 1,613,558,687 239,884,850 525,490,930 118,440,993 145,040,404
2009 469,749,422 349,958,027 2,000,963,526 517,572,993 159,542,675 1,483,564,736 188,349,419 445,070,056 84,579,750 120,279,961
2010 556,063,036 371,811,817 2,350,884,343 625,140,808 208,153,756 1,903,357,773 207,940,245 433,459,703 86,549,334 135,420,025
2011 694,096,263 460,724,115 2,456,158,740 838,665,594 261,676,514 2,193,266,112 257,382,498 471,487,317 98,924,191 160,944,464
Tabel 6.14. Cifra de afaceri – sector transport şi depozitare (u.m.)
Sursa datelor: INS
Cifrele din tabelele de mai sus sunt foarte importante și relevante pentru a identifica și observa competitivitatea teritoriilor.
4,500,000,000
CA sector transport si depozitare la
4,000,000,000 3,917,927,527 nivelul județelor asociate zonei costiere
3,523,809,353 3,593,875,053
3,500,000,000 3,354,026,685
3,136,167,795
3,000,000,000
2,500,000,000
2,000,000,000
1,500,000,000
1,000,000,000
500,000,000
0
2007 2008 2009 2010 2011
7,000,000,000
CA sector transport si depozitare la nivelul județelor asociate teritoriilor frontaliere
6,000,000,000
5,000,000,000
2007
4,000,000,000
2008
3,000,000,000 2009
2010
2,000,000,000 2011
1,000,000,000
0
Transfrontalier Transfrontalier Transfrontalier Transfrontalier EST Transfrontalier
VEST SUD non-UE SUD - UE NORD
7,000,000,000
CA sector transport si depozitare la nivelul județelor asociate teritoriilor montane
6,000,000,000
5,000,000,000
2007
4,000,000,000 2008
2009
3,000,000,000 2010
2011
2,000,000,000
1,000,000,000
0
69
Studiul 6
70
2,500,000,000
CA sector transport si depozitare la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din
Centru si Vest
2,000,000,000
1,500,000,000
2007
2008
1,000,000,000 2009
2010
2011
500,000,000
0
18,000,000,000
CA sector transport si depozitare la nivelul județelor asociate teritoriilor
16,000,000,000 metropolitane din Sud
14,000,000,000
12,000,000,000
2007
10,000,000,000
2008
8,000,000,000 2009
2010
6,000,000,000
2011
4,000,000,000
2,000,000,000
0
1,600,000,000
CA sector transport si depozitare la nivelul județelor asociate teritoriilor
1,400,000,000 metropolitane din Est
1,200,000,000 2007
2008
1,000,000,000
2009
800,000,000 2010
2011
600,000,000
400,000,000
200,000,000
Grafic 6.47. Cifra de afaceri – sector transport şi depozitare – pentru zonele menţionate
Sursa datelor: INS
După cum se poate observa din grafice şi din cifrele prezentate, cele mai mari vânzări în sectorul de transport şi depozitare sunt în
judeţele Municipiul Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Sibiu, Timiş, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Caraş Severin,
Botoşani, Olt, Vrancea, Vaslui. Evident că vânzările din sectorul de transport şi depozitare sunt corelate cu nivelul de dezvoltare al
70
2014
altor sectoare de activitate, cum ar fi comerţul şi construcţiile, fiind condiţionate de populaţia şi nivelul de trai din aceste judeţe, dar
şi de marja de adaos comercial.
Tulcea, 0.5% Vaslui, 0.3% Vrancea, Alba,

Vâlcea, 1.2% 0.4% 1.1% Arad,
Teleorman, 0.5%
Bacău, 2.3% Bihor, 3.6%
Suceava, 1.4%
Timiş, 1.4%
Argeş, Bistriţa - Năsăud,
4.1% 4.1% 0.7%
Satu Mare, 1.2% Sibiu, Botoşani, 0.4%
5.0% Brăila, 0.8%
Sălaj, 1.4%
Braşov, 3.0%
Prahova, 3.8% Buzău, 0.8%
Călăraşi, 0.8%
Olt, 0.4%
Neamţ, 0.7% Caraş - Severin, 0.4%
Cluj, 3.8%
Mureş, 1.4%
Constanţa, 7.6%

Covasna, 0.7%
Dâmboviţa, 0.9%
Dolj, 1.4%
Galaţi, 1.6%
CA - transport Giurgiu, 2.6%

Gorj, 0.6%
si depozitare -
Ilfov, 8.7% Harghita,
structura pe judete Hunedoara, 1.3% 1.1%
valoare medie Mehedinţi, 0.7%
Iaşi, 1.2% Ialomiţa, 0.6%
2007-2011 Maramureş, 1.5%
Grafic 6.48. CA – transport și depozitare – structura pe județe – valoare medie 2007-2011

Sursa datelor: INS
Analizând valorile medii înregistrate ca medie în perioada 2007-2011 a ponderii Cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit judeţ în
total Cifră de afaceri din sectorul de transport şi depozitare, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti,
Constanţa, Cluj, Ilfov, Iaşi, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Ialomiţa, Vaslui, Tulcea, Caraş-Severin, Botoşani. Se
recomandă încurajarea dezvoltării comerţului în aceste judeţe, prin realizarea de investiţii în infrastructură şi prin acordarea de
facilităţi firmelor nou înfiinţate.
În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cifrei de afaceri din sectorul de transport şi depozitare în cadrul a două perioade –
2007-2008 şi 2009-2012 în cadrul zonelor geografice menţionate:
Cresterea CA din sectorul transport si depozitare
in diferite teritorii - 2007-2008
30.00%
23.79%
20.00%
15.80%
11.18% 11.45%
10.00% 8.51%
7.20%
3.24% 4.15% 3.41%

-3.52% 0.86% -8.90% 0.37% -10.09% -9.79% -2.23% -10.38% -1.37%
-4.97%
0.00%
-10.00%
-15.79%
-20.00%
-30.00%
-30.11%
-40.00%
Grafic 6.49. Creșterea CA din sectorul transport și depozitare în diferite teritorii – 2007-2008
Sursa datelor: INS
71
Studiul 6
72
asociate zonei metropolitane Satu Mare, judeţele asociate zonei transfrontaliere de Vest şi judeţelor asociate zonei metropolitane
Constanţa, dinamica în aceste zone fiind de peste 11% în numai 2 ani.
Cresterea CA din sectorul transport si depozitare
in diferite teritorii - 2009-2011
60.00%
50.77%
49.26%
50.00% 47.84%
46.25%
41.78% 40.89%
40.49%
40.00% 38.81%
36.65%
33.09%
30.92%
29.56%
30.00% 26.73% 26.52%
22.68% 22.50% 23.04%
20.00%
10.00% 6.95%
5.05%
-6.96% -10.19%
0.00%
-10.00%
-20.00%
Grafic 6.50. Creșterea CA din sectorul transport și depozitare în diferite teritorii 2009-2011
Sursa datelor: INS
asociate zonei metropolitane Braşov, zonei metropolitane Timiş, zonei transfrontaliere de Nord, zonei transfrontaliere de Vest,
teritoriului montan Est, transfrontalier Sud non-UE, dinamica în aceste zone fiind de peste 40%.
În ceea ce priveşte productivitatea muncii în acest sector, cifra de afaceri pe angajat este reprezentată, în valorile medii înregistrate
în perioada 2007-2011, în următorul grafic. Pentru cazurile în care valoarea CA/angajat este mai mare / mică faţă de CA/angajat
medie pe ţară, culoarea de reprezentare este albastră/verde.
450,000
CA/angajat in sector transport si depozitare - valori medii 2007-2011
400,000
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0
Sălaj
Covasna
Iaşi
Arad
Caraş ‐ Severin
Constanţa
Dolj
Olt
Satu Mare
Timiş
Argeş
Bacău
Braşov
Buzău
Gorj
Călăraşi
Cluj
Mun. Bucureşti
Neamţ
Sibiu
Giurgiu
Harghita
Prahova
Vaslui
Alba
Botoşani
Maramureş
Mehedinţi
Suceava
Mureş
Dâmboviţa
Bihor
Brăila
Galaţi
Ialomiţa
Ilfov
Tulcea
Vâlcea
Hunedoara
Teleorman
Vrancea
Romania
Grafic 6.51. CA/angajat în sector transport și depozitare – valori medii 2007-2011

Sursa datelor: INS
Cea mai ridicată productivitate este înregistrată în judeţele Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Argeş, Sălaj, în timp ce locurile cu cea mai
scăzută productivitate sunt asociate judeţelor Caraş Severin, Galaţi, Botoşani, Iaşi, Vaslui.
În ceea ce priveşte clasamentul aferent cifrei de afaceri pe firmă, acesta este surprins în graficul următor. Pentru cazurile în care
valoarea CA/firmă este mai mare / mică faţă de CA/firmă medie pe ţară, culoarea de reprezentare este albastră / verde.
72
2014
3,500,000
CA/firma in sector transport si depozitare - valori medii 2007-2011
3,000,000
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
Prahova
Sălaj
Bacău
Covasna
Iaşi
Arad
Olt
Argeş
Caraş ‐ Severin
Constanţa
Dolj
Satu Mare
Timiş
Braşov
Buzău
Mun. Bucureşti
Neamţ
Vaslui
Alba
Botoşani
Călăraşi
Cluj
Giurgiu
Gorj
Harghita
Maramureş
Mehedinţi
Suceava
Mureş
Dâmboviţa
Tulcea
Vâlcea
Bihor
Brăila
Galaţi
Hunedoara
Ialomiţa
Ilfov
Sibiu
Teleorman
Vrancea
Romania
Grafic 6.52. CA/firmă în sector transpor și depozitare – valori medii 2007-2011
Sursa datelor: INS
Se constată că cea mai mare valoare medie a cifrei de afaceri pe firma se înregistrează în judeţele Ilfov, Giurgiu, Municipiul Bucureşti,
Sibiu, Argeş, în timp ce valorile minime sunt înregistrate în judeţele Gorj, Neamţ, Caraş Severin, Vaslui, Vrancea.
pentru fiecare judeţ.
Harta 6.1. Raportul dintre PN și CA

Sursa datelor: INS
73
Studiul 6
74
Valorile medii înregistrate în perioada 2008-2012 sunt reprezentate în graficul următor:

18.00% Rata de marja a profitului in sector transport si depozitare - valoare medie 2007-2011
16.00%
14.00%
12.00%
10.00%
8.00%
6.00%
4.00%
2.00%
0.00%
Suceava
Braşov
Sălaj
Bacău
Covasna
Iaşi
Satu Mare
Arad
Caraş ‐ Severin
Constanţa
Dolj
Olt
Alba
Timiş
Argeş
Buzău
Neamţ
Vaslui
Botoşani
Călăraşi
Cluj
Giurgiu
Gorj
Harghita
Prahova
Tulcea
Dâmboviţa
Ialomiţa
Maramureş
Mehedinţi
Mun. Bucureşti
Mureş
Vâlcea
Bihor
Brăila
Galaţi
Ilfov
Sibiu
Hunedoara
Teleorman
Vrancea
Romania
Grafic 6.53. Rata de marjă a profitului în sector transport și depozitare – valoare medie 2007-2011
Sursa datelor: INS
Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul comerţ generează, ca medie, vânzări
mai mari decât cheltuielile. Pe grafic sunt trecute cu albastru / verde valorile ratelor de marja ale profitului ale căror valori sunt
superioare / inferioare ratei medii înregistrată în România. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Sibiu,
Bacău, Constanţa, Tulcea, cu performanţe medii de peste 6,92%, în timp ce judeţele Suceava, Harghita, Argeş, Hunedoara, Giurgiu,
cu rate medii de sub 3,10%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea
scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi
aplicarea măsurilor de redresare.
III.1.6. Tehnologia informațiilor și telecomunicații (TIC)
Pentru analiza sectorului TIC (cod CAEN J), a fost folosită baza de date care conţine informaţii aferente perioadei 2007-2011
pentru toate judeţele pentru următorii indicatori: cifra de afaceri, profitul, numărul de firme, număr de angajaţi.
6
Pentru analiza sectorului TIC, au fost utilizate informații aferente perioadei 2008-2011 pentru toate judeţele pentru următorii
indicatori: cifra de afaceri, profitul, numărul de firme, numărul de angajaţi.
Folosind această bază de date, a fost realizată o analiză a sectorului de comerţ prin utilizarea:
• calcularea indicatorilor: cifra de afaceri pe judeţ / cifra de afaceri total ţară în sectorul TIC, creşterea cifrei de afaceri, cifra de
afaceri pe angajat şi pe firmă, rata de marjă a profitului (profit / cifră de afaceri);
• Județele asociate zonei costiere (judeţele Tulcea şi Constanţa);
• Județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), transfrontalier SUD non-UE
• Județe asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), montan SUD
6 Baza de date MDRAP, www.softunion.ro
74
2014
• Judeţe asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), zona
• Judeţe asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), zona metropolitană București
• Judeţe asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRĂILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), zona
Pentru a avea o viziune de ansamblu a dinamicii în timp şi spaţiu a volumului vânzărilor în sectorul TIC, în tabelul următor sunt
înregistrate valorile aferente cifrei de afaceri înregistrate de firmele din acest sector, pentru fiecare judeţ, în perioada 2008-2011.
BISTRITA-
2008 40,977,572 53,818,132 120,525,394 70,308,148 199,875,408 12,793,862 74,796,480 33,672,952 355,739,041 37,849,588 20,501,617
2009 37,793,686 48,820,053 105,433,521 56,995,406 156,920,583 11,975,113 28,899,196 35,040,198 363,941,726 31,327,330 16,878,076
2010 34,946,678 41,808,327 103,364,719 72,937,454 204,849,420 12,208,504 34,573,891 47,236,122 301,128,821 34,770,179 21,522,434
2011 37,611,584 51,341,304 111,749,563 78,914,411 233,361,111 14,207,280 35,936,802 59,912,859 339,553,291 41,264,679 19,705,585
CARAS- HARGHIT
Anii SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ A HUNEDOARA
63,708,30
2008 20,128,880 654,717,326 198,054,832 105,650,226 40,112,326 131,292,464 100,804,137 10,314,128 38,145,253 2 56,461,837
51,410,46
2009 23,189,582 686,102,746 140,650,122 107,941,515 27,083,587 142,700,059 81,865,520 12,558,197 34,455,233 6 34,329,883
50,767,54
2010 22,659,722 779,428,543 170,416,026 90,215,295 29,985,061 143,443,111 83,879,554 13,575,614 31,096,962 0 40,982,578
52,015,90
2011 19,922,800 909,900,631 157,743,515 91,704,687 35,807,968 148,882,575 100,737,664 12,808,255 31,682,835 1 37,186,978
MUNICIPIUL
2008 17,085,371 474,875,580 459,936,384 89,590,699 15,719,684 23,668,838,967 123,143,721 111,903,577 16,062,618 330,018,898
2009 16,977,097 353,055,748 433,273,638 66,013,901 18,483,702 21,371,656,819 116,377,529 114,555,160 21,986,309 289,970,230
2010 14,042,415 502,872,308 513,399,762 73,474,051 16,634,343 21,205,159,323 115,402,692 55,035,179 17,240,327 569,132,042
2011 15,433,987 454,389,280 616,559,069 169,746,470 21,964,211 22,778,289,209 137,851,764 61,636,846 16,865,842 521,028,158
2008 18,963,284 46,111,660 141,050,652 58,528,550 41,569,559 1,507,581,483 16,271,171 88,172,379 15,535,160 35,250,400
2009 17,609,906 39,952,836 143,211,595 52,150,021 32,491,271 438,200,423 9,848,713 93,352,553 14,887,764 28,644,186
2010 14,436,905 33,161,617 176,704,543 51,248,199 35,588,790 807,803,252 9,838,313 91,227,526 12,958,203 27,277,728
2011 15,464,695 45,498,757 212,598,634 56,206,214 31,616,466 814,967,894 11,602,642 116,652,448 15,200,387 27,825,785
Tabel 6.15. Cifra de afaceri – sector TIC (u.m.)
Sursa datelor: INS
75
Studiul 6
76
300,000,000
270,357,728 CA sector TIC la nivelul județelor
asociate zonei costiere
250,000,000
214,326,003
200,000,000
180,254,339
169,346,157
150,498,835
150,000,000
100,000,000
50,000,000
0
2007 2008 2009 2010 2011
1,800,000,000
CA sector TIC la nivelul județelor asociate teritoriilor frontaliere
1,600,000,000
1,400,000,000
1,200,000,000
2007
1,000,000,000
2008
800,000,000 2009
2010
600,000,000 2011
400,000,000
200,000,000
0
Transfrontalier Transfrontalier Transfrontalier Transfrontalier Transfrontalier
VEST SUD non-UE SUD - UE EST NORD
900,000,000
CA sector TIC la nivelul județelor asociate teritoriilor montane
800,000,000
700,000,000
600,000,000
2007
500,000,000
2008
400,000,000 2009
2010
300,000,000
2011
200,000,000
100,000,000
0
Teritoriu montan Teritoriu montan Teritoriu montan EST Teritoriu montan
VEST SUD DOBROGEA
76
2014
1,600,000,000
CA sector TIC la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Centru si Vest
1,400,000,000
1,200,000,000
1,000,000,000
2007
800,000,000 2008
2009
600,000,000
2010
2011
400,000,000
200,000,000
0
30,000,000,000
CA sector TIC la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Sud
25,000,000,000
20,000,000,000
2007
15,000,000,000 2008
2009
2010
10,000,000,000
2011
5,000,000,000
0
600,000,000
CA sector TIC la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Est
500,000,000
400,000,000
2007
300,000,000 2008
2009
200,000,000 2010
2011
100,000,000
0
Zona Zona Zona Zona
Grafic 6.54. Cifra de afaceri – sector TIC – pentru zonele menţionate

Sursa datelor: INS
77
Studiul 6
78
Cifrele prezentate mai sus au o importanță foarte mare pentru a evalua gradul de echipare teritorială cu servicii din domeniul
tehnologiei informației și comunicațiilor. Din cifrele analizate în perioada 2008-2011, se pot extrage trei profile importante pentru
evoluția acestui domeniul. Rezerva ce trebuie luată ține de faptul că, în perioada menționată s-au succedat două perioade: o
perioadă de creștere importantă în anul 2008 și o perioadă de recesiune în perioada 2009-2011. Prima categorie este cea a
dinamicilor pe anumite teritorii. În primul rând, trebuie menționată creșterea importantă a județului Cluj, de la 654.717.326 milioane
lei în 2008 la 909.900.631 milioane lei în 2011. Aici putem corela creșterea cu investiția multinaționalei Nokia, în Parcul Industrial
Jucu, lângă municipiul Cluj Napoca. Din păcate, Nokia a părăsit după 2 ani de la stabilirea în zonă, să își reloce activitățile din această
zonă. Un al doilea caz pozitiv este județul Prahova, cu o creștere importantă de peste 35%, de la 330.018.898 mil lei, la 521.028.158
mil lei, ceea ce reflectă o creștere a activității firmelor. Județul Ilfov a a avut o dinamică bună, cu creștere până la 616.559.069 mil
lei.
A doua categoria este cea a județelor care au pierdut în valoare a cifrei de afaceri, dar se păstrează la un nivel important, în topul
național. Aici discutăm despre Municipiul București, care a scăzut de la 23.668.838 mil lei în 2008 la 22.778.229 mil lei în 2011, cifre
care indică o contractare a pieței dar păstrarea unei valori net superioare cifrelor de afaceri cumulate a tuturor teritoriilor
naționale. Bucureștiul este, chiar în recesiune, o piață foarte bună pentru afacerile din sectorul TIC, ajutat de faptul că este un nod cu
accesibilitate și competitivitate foarte bună, cu sector de CDI care la rândul său influențează aceste valori. Timișul este la rândul său
un județ cu o cifră de afaceri mare în sectorul TIC, dar care a piedut aproape 50% din aceadtă cifră de afaceri, cu o scădere extrem de
mare, de la 1.507.581 mil lei în 2008 la 814.967.894 mil lei în anul 2011.
Din județele cu cifre de afaceri în creștere se pot menționa județele Sibiu (crește cu aproximativ 25% ), Maramureș. O scădere
puternică se înregistrează în Neamț (de la 111 mil lei la 61 mil lei), în Botoșani, de la 74 mil lei la 35 mil lei, și chiar în Constanța, de la
198 mil lei la 157 mil lei.
A treia categorie de teritorii se referă la ac ele județe care au valori foarte mici ale vânzărilor în domeniu în cifra de afaceri. Aici se
pot aminti mai ales județele cu cele mai scăzute cifre de afaceri (Bistrișa Năsăud, Hunedoara, Harghita, Ialomița, Olt, Mehedinți,
Sălaj, Vaslui sau Tulcea . Teritoriul acestor județe nu oferă o piață pentru acest domeniu, acest lucru putând influența și dezvoltarea
economică locală a serviciilor suport pentru susținerea economiilor locale. Evident că vânzările din sectorul TIC sunt condiţionate de
populaţia şi nivelul de trai din aceste judeţe, dar şi de marja de adaos comercial.
Braşov,
Prahova, 1.5% 1.2% Bihor, 0.7%
Timiş, 3.2% Dolj,
Constanţa,
Cluj, 2.7% 0.6% Galaţi, 0.3%
Sibiu, 0.6% 0.5%
Iaşi, 1.6%
Ilfov, 1.8%
CA - sector TIC -
structura pe judete -
media pentru 2008-2011
Grafic 6.55. CA – sector TIC – structura pe județe – media pentru 2008 - 2011
Sursa datelor: INS
78
2014
Analizând valorile medii înregistrate ca medie în perioada 2008-2011 a ponderii Cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit
judeţ în total Cifră de afaceri din sectorul TIC, se constată că cea mai ridicată pondere o deţin Municipiul Bucureşti (80%), Timiş,
Cluj, Ilfov, Iaşi, în timp ce ponderea cea mai scăzută este înregistrată în judeţele Ialomiţa, Vaslui, Bistriţa Năsăud, Giurgiu, Tulcea
(de sub 0,06%). Se recomandă încurajarea dezvoltării comerţului în aceste judeţe, prin realizarea de investiţii în infrastructură şi
prin acordarea de facilităţi firmelor nou înfiinţate.
În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cifrei de afaceri din sectorul TIC în cadrul a două perioade – 2008-2009 şi 2010-
2011 în cadrul zonelor geografice menţionate:
Cresterea CA din sectorul de TIC in diferite teritorii - 2008-2009
20.00%
10.00% 8.69%
4.79%
2.31%
-29.78% -18.05% -12.09% 0.06% -12.35% -9.63% -15.92%
0.00%
-10.00%
-20.00%
-19.12% -18.91% -18.93%
-21.91%
-25.65%
-30.00% -28.39% -28.98%
-40.00%
-39.47%
-50.00%
-60.00%
-70.00%
-68.91%
-70.93%
-80.00%
Grafic 6.56. Creșterea CA din sectorul TIC în diferite teritorii 2008 - 2009
Sursa datelor: INS
După cum se observă în graficul de mai sus, majoritatea judeţelor au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri din domeniul TIC,
excepţie făcând judeţele asociate zonei metropolitane Craiova, judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei
metropolitane Braşov, judeţele asociate zonei montan Sud. Cele mai dramatice scăderi au fost înregistrate în judeţele asociate zonei
metropolitane Timiş, judeţele asociate zona transfrontalieră Sud non-UE, judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele
asociate zonei costiere şi judeţele asociate zonei transfrontaliere Est, cu scăderi de peste 28%.
Cresterea CA din sectorul TIC in diferite teritorii - 2010-2011

120.00%
101.85%
100.00%
80.00% 75.39%
60.00%
38.13%
40.00%
22.21%
18.01% 16.08% 17.93% 16.74%
20.00%
12.76%
9.90% 7.72% 8.19%
3.79%
-6.05% 1.15% -3.53% -4.08% 0.89% -7.44% -9.64%
0.00%
-20.00%
Grafic 6.57. Creșterea CA din sectorul TIC în diferite teritorii – 2010 -2011
Sursa datelor: INS
79
Studiul 6
80
asociate zonei metropolitane Satu Mare, judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord, judeţele asociate teritoriului montan Est, cu
creşteri de peste 35%.
În ceea ce priveşte productivitatea muncii în acest sector, cifra de afaceri pe angajat este reprezentată, în valorile medii înregistrate
în perioada 2008-2011, în următorul grafic:
350,000
CA/angajat in sector TIC - valori medii 2008-2011
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
Sălaj
Covasna
Iaşi
Arad
Caraş ‐ Severin
Constanţa
Dolj
Olt
Satu Mare
Timiş
Argeş
Bacău
Braşov
Buzău
Neamţ
Vaslui
Giurgiu
Gorj
Harghita
Prahova
Alba
Botoşani
Călăraşi
Cluj
Maramureş
Mehedinţi
Mun. Bucureşti
Suceava
Mureş
Teleorman
Dâmboviţa
Bihor
Brăila
Galaţi
Ialomiţa
Ilfov
Tulcea
Vâlcea
Hunedoara
Sibiu
Vrancea
Romania
Grafic 6.58. CA/angajat în sector TIC – valori medii 2008 - 2011
Sursa datelor: INS
Cea mai ridicată productivitate este înregistrată în Municipiul Bucureşti (singurul judeţ în care productivitatea este mai mare decât
valoarea medie pe ţară), judeţele Prahova, Ilfov, Covasna, Brăila, în timp ce locurile cu cea mai scăzută productivitate sunt asociate
judeţelor Gorj, Ialomiţa, Tulcea, Galaţi, Bistriţa Năsăud.
În ceea ce priveşte clasamentul aferent cifrei de afaceri pe firmă, acesta este surprins în graficul următor:
3,000,000 CA/firma in sector TIC - valori medii 2008-2011
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
Constanţa
Dolj
Sălaj
Arad
Iaşi
Olt
Covasna
Satu Mare
Argeş
Bacău
Braşov
Buzău
Caraş ‐ Severin
Ialomiţa
Neamţ
Suceava
Timiş
Mun. Bucureşti
Vaslui
Giurgiu
Gorj
Harghita
Alba
Botoşani
Călăraşi
Cluj
Maramureş
Mehedinţi
Mureş
Dâmboviţa
Prahova
Bihor
Brăila
Galaţi
Ilfov
Tulcea
Vâlcea
Vrancea
Romania
Hunedoara
Sibiu
Teleorman
Grafic 6.59. CA/firmă în sector TIC – valori medii 2008 - 2011

Sursa datelor: INS
80
2014
Se constată că valoarea medie cea mai mare a cifrei de afaceri pe firma se înregistrează în Municipiul Bucureşti (singuul judeţ în care
se înregistrează o valoare superioară mărimii medii înregistrate pe ţară), judeţele Timiş, Ilfov, Prahova, Covasna, în timp ce valorile
minime sunt înregistrate în judeţele Vaslui, Ialomiţa, Tulcea, Olt, Bistriţa Năsăud.
pentru fiecare judeţ. Valorile medii înregistrate în perioada 2008-2011 sunt reprezentate în graficul următor. Am înregistrat cu verde
/ albastru valorile medii aferente judeţelor în care se înregistrează o rată de marjă a profitului inferioară / superioară mediei pentru
România:
40.00%
Rata de marja a profitului - valoare medie 2008-2011
35.00%
30.00%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
Olt
Prahova
Sălaj
Covasna
Iaşi
Arad
Caraş ‐ Severin
Constanţa
Dolj
Satu Mare
Timiş
Argeş
Bacău
Braşov
Buzău
Neamţ
Vaslui
Alba
Botoşani
Călăraşi
Cluj
Giurgiu
Gorj
Harghita
Dâmboviţa
Maramureş
Mehedinţi
Mun. Bucureşti
Suceava
Mureş
Tulcea
Vâlcea
Bihor
Brăila
Galaţi
Ialomiţa
Ilfov
Hunedoara
Sibiu
Teleorman
Vrancea
Romania
Grafic 6.60. Rata de marjă a profitului – valoare medie 2008 - 2011
Sursa datelor: INS
Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul TIC generează, ca medie, cheltuieli
mai scăzute decât vânzările. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Caraş Severin, Dolj, Vrancea, Neamţ,
Argeş, cu performanţe medii de peste 15%, în timp ce judeţele Botoşani, Bihor, Harghita, Galaţi, Teleorman, cu rate medii de sub
7,9%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care
este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de
redresare.
81
Studiul 6
82
Harta 6.2. Nr. firme active sector TIC

Sursa datelor: INS
Conceptul de Societate Informaţională acoperă practic toate sectoarele Programului de Guvernare. Scopul de bază este crearea
unei societăţi care să includă accesul tuturor cetăţenilor, prin creşterea capacităţii de utilizare a serviciilor societăţii
informaţionale, reformarea modelelor operaţionale la nivelul administraţiilor publice şi creşterea eficienţei operaţionale prin
utilizarea adecvată a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, dezvoltarea comunicaţiilor electronice, respectiv creşterea
competitivităţii la nivelul mediului de afaceri prin utilizarea avansată a TIC.
Cu toate ca România are un ritm de creştere de 100% al penetrării conexiunilor broadband, ţara noastră se află pe unul dintre
ultimele locuri din Uniunea Europeana la implementarea acestor tipuri de conexiuni, potrivit unui studiu al Autorităţii Naţionale
de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Îmbucurător este faptul că noile tehnologii de ultimă oră încep să
înregistreze evoluţii şi în România. Spre exemplu, numărul conexiunilor Wi-Fi s-a dublat, iar cele de tip xDSL au crescut cu 78%, se
arată în raportul ANCOM. De asemenea, în valoare absolută, cea mai mare creştere a cunoscut-o numărul conexiunilor de acces
mobil la internet, (43%, până la 2,68 milioane), creştere care se datorează evoluţiei numărului de conexiuni furnizate prin
intermediul tehnologiei GPRS în cadrul abonamentelor la servicii de telefonie mobila, precum şi datorită numărului de conexiuni
care permit accesul mobil la internet.
Dezvoltarea şi diversificarea gamei serviciilor electronice îi scapă pe cetăţeni de efortul deplasării la sediile administraţiilor
publice datorită faptului că formularele pot fi transmise prin internet. Folosirea tehnologilor de comunicare permite cetaţenilor
şi întreprinderilor să comunice interactiv cu autorităţile publice.
În acest sens, ministerul de profil trebuie să propună o viziune unitară pentru crearea unui sistem naţional coerent şi integrat
pentru serviciile publice online dedicate cetăţenilor şi mediului de afaceri. Realizarea acestui obiectiv poate repoziţiona România
şi îi va conferi un avantaj pentru creştere economică durabilă, imagine internaţională pozitivă, convergenţă rapidă în spaţiul
european, incluziune şi consolidarea unor domenii de înaltă competenţă.
82
2014
III.2. Tendințe de evoluție
Din analizele realizate putem sintetiza urmatoarele tendințe de evoluție, în funcție de disponibilitatea datelor statistice:
 Vânzările en-gros şi comerţul cu amănuntul

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul de vânzări en-gros şi comerţul cu amănuntul înregistrează diferenţe semnificative în plan
teritorial.
Pentru perioada 2008-2009, cea mai spectaculoasă dinamică se înregistrează în judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea,
judeţele asociate zonei metropolitane Brăila, Judeţele asociate zonei transfrontaliere Vest, judeţele asociate zonei metropolitane
Bucureşti, dinamica în aceste zone fiind de peste 300% în numai 2 ani. După cum se observă în graficul de mai jos, cea mai
spectaculoasă dinamică în perioada 2010-2012 se înregistrează în judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele
asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, Judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord,
judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, dinamica în aceste zone fiind cuprinsă între 117% şi 256%.
La nivel judeţean, dinamica mărimii cifrei de afaceri, ca medie pentru ultimii patru ani, este cuprinsă între 40% - 546%. Cele
mai mari creşteri se înregistrează în judeţele Tulcea, Buzău, Sălaj, Ilfov, Alba, iar cele mai scăzute creşteri au fost obţinute în
judeţele Mehedinţi, Covasna, Teleorman, Olt, Suceava. În graficul de mai jos sunt înregistrate valorile medii ale ratelor de
creştere în ultimii patru ani ai cifrei de afaceri la nivel judeţean (verde / albastru – pentru cazurile în care rata de creştere este
superioară / inferioară ratei medii de creştere la nivel România)
Profitabilitatea acestui sector poate fi surprinsă prin rata de marjă a profitului net (profit net / cifră de afaceri). La nivel
judeţean se înregistrează diferenţe semnificative ale profitabilităţii firmelor din sectorul de vânzări en-gros şi comerţ cu
amănuntul, atât în ceea ce priveşte valorile acestui indicator, cât şi în dinamica înregistrată în ultimii cinci ani. Cele mai ridicate
valori ale ratei de marjă au fost înregistrate în Călăraşi, Dâmboviţa, Buzău, Teleorman, Ialomiţa.
Cifra de afaceri medie pe firmă are valorile maxime în Ilfov şi în municipiul Bucureşti
În ceea ce priveşte stocul modern de spaţii comerciale din România, acesta a înregistrat o creştere de 44% în semestrul al
doilea din 2012, comparativ cu primele şase luni ale anului trecut, potrivit unui raport CBRE despre piaţa spaţiilor comerciale.
Astfel, stocul de spaţii comerciale era la sfârşitul anului trecut la aproximativ 2,7 milioane de metri pătraţi, dintre care
Bucureştiul deţine 30% (806.000 mp).
Serviciile financiare
Situaţia înregistrată în sectorul serviciilor financiare a înregistrat în ultimii doi ani, în general, o evoluţie nefavorabilă – venituri
din activitatea de exploatare bancară au crescut cu 6,69%, această creştere fiind determinată în special prin creşterea
veniturilor din operaţiuni cu titluri şi din operaţiuni de schimb; cheltuielile pentru activitatea de exploatare bancară au
înregistrat o creştere cu 13,92%, această creştere fiind generată de creşterea cheltuielilor pentru operaţiuni de schimb, astfel
că profitul operaţional a înregistrat o scădere de 20,93%. Veniturile de exploatare pe salariat au înregistrat o creştere,
determinată de reducerea semnificativă a numărului de salariaţi cu care s-a confruntat acest sector. Ca urmare a acestor
evoluţii nefavorabile, nivelul investiţiilor nete realizate în domeniul bancar a scăzut.
În ce priveşte evoluţia numărului de unităţi locale din domeniul bancar pe macroregiuni, se constată că s-a înregistrat o
creştere doar în macroregiunile 2, 4, respectiv în zonele Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Vest şi Sud-Vest Oltenia.
83
Studiul 6
84
Situaţia în ce priveşte dinamica dobânzilor încasate şi plătite la nivel regional relevă diferenţe semnificative între macroregiuni,
dobânzile încasate înregistrând o creştere doar în zona Sud – Vest Oltenia, în această zonă înregistrându-se cea mai
spectaculoasă scădere a dobânzilor plătite.
Cercetarea-dezvoltarea-inovarea
Ponderea cercetătorilor în total populaţie ocupată este de 3,64% la nivelul României, mult sub nivelul de 9,2% din UE27, iar
ponderea angajaţilor în activităţi de cercetare dezvoltare în total populaţie ocupată este de 5,04% în România, faţă de 15,5%
în UE 27;
In plus, dinamica numărului de cercetători pentru ultimii ani este într-o continuă scădere, excepţie fiind ultimul an din analiză.
Pe ansamblul țării, se constată un regres semnificativ al numărului de cercetători. Se constată o puternică polarizare a acestui
indicator în macroregiunea trei: 24487 persoane, din totalul de 42363, adică 57,8%. Regiunea București Ilfov are aportul cel
mai mare, de 22234 persoane, din care municipiul București reprezintă 19621 cercetători, adică 46,32% din total țară, ceea ce
este extrem de mult în raport cu ponderea populației municipiului în raport cu populația României. Este evidentă polarizarea
acestui indicator în acest oraș, cauzele care au determinat acest aspect ținând în primul rând de infrastructura de cercetare
existentă în cadrul acestui municipiu. Ceilalți poli de cercetare importanți (peste 500 de cercetători) sunt, în ordine: Cluj 3393
persoane, Iași 2573, Brașov 2259, Dolj 1889, Timiș 1772, Argeș 1165, Constanța 787, Arad 719, Hunedoara 565 și Sibiu 550
persoane.
Serviciile guvernamentale
Investiţii publice – cheltuieli de capital
Analizând evoluţia ponderilor cheltuielilor de capital din fiecare zonă în total cheltuieli de capital la nivelul României se poate
observa: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în
2008 (de doar 3,94%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 8,37%); în județe asociate teritoriilor
frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de
doar 5,01%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,18%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere
SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 4,16%),
iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 8,08%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE
(judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 10,22%),
iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 13,57%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele
Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 8,10%), iar ponderea cea mai
ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 11,67%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa
Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 3,95%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2000 (de 8,29%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara,
Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 7,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2005 (de 13,09%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea),
ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 8,15%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de
13,22%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita,
84
2014
Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 5,23%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2000 (de 11,93%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea),
(de 1,92%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov),
(de 4,85%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu
Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 2,01%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2000 (de 4,71%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj
(judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2000 (de 5,02%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS
(judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,41%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2004 (de 4,33%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj),
(de 3,15%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul
Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 9,30%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2002 (de 30,07%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul
Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 2,73%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2002 (de 7,18%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila,
Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 3,98%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2006 (de 6,27%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău),
(de 4,87%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută
a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,39%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,90%); în judeţele
asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută
a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 5,36%).
puncte procentuale, apoi în judeţele asociate teritoriului transfrontalier sud UE, cu 1,21 puncte procentuale, în timp ce în
judeţele asociate teritoriului montan vest se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 1,67 puncte procentuale, urmată de
scăderea cu 0,9 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier vest.
 Servicii publice generale

Analizând ponderile cheltuielilor pentru serviciile publice generale din fiecare zonă teritorială în total cheltuieli pentru
serviciile publice generale la nivelul României se constată următoarele: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea
şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,36%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2001 (de 5,26%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu
Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de 6,57%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în
2005 (de 7,76%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea
în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea
mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 10,46%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 16,21%); în
judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost
înregistrată în 2011 (de 8,45%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 11,89%); în judeţele aferente zonei
transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010
(de doar 5,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,81%); în județele asociate teritoriilor montane -
montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de
10,47%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 12,63%); în județele asociate teritoriilor montane -
montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 8,69%), iar
ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 10,11%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST
(judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de
doar 8,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 10,71%); în județele asociate teritoriilor montane -
teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 1,21%), iar
ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 1,57%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi
Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,02%), iar
ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 3,36%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi
Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010
(de doar 3,37%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,05%); în judeţele asociate teritoriilor
metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000
(de doar 2,64%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 4,22%); în judeţele asociate teritoriilor
85
Studiul 6
86
metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în
2000 (de doar 2,63%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 4,70%); în judeţele asociate zonei
metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de
doar 2,64%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,89%); în judeţele asociate zonei metropolitane din
Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000
(de doar 3,52%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2010 (de 19,57%); în judeţele asociate zonei metropolitane
din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 0%),
iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,77%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona
metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 4,02%), iar
ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 5,39%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona
metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 2,49%), iar ponderea cea
mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,31%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI
(judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 2,46%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2000 (de 3,25%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele
Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 4,17%), iar ponderea cea mai ridicată a fost
înregistrată în 2000 (de 6,23%).
pentru serviciile publice România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate teritoriului montan
Vest, o creştere cu 1,35 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 1,26
puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de
3,09 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 0,33 puncte procentuale în judeţele asociate zonei metropolitane Constanţa.
 Servicii publice locale pentru dezvltare publica, locuinţe, mediu şi ape

Analizând ponderea cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică din fiecare zonă teritorială în total cheltuieli de capital la
nivelul României, se constată următoarele: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea
mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,48%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,67%); în
județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost
înregistrată în 2004 (de doar 5,17%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 8,68%); în judeţele aferente
zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în
2000 (de doar 4,58%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 8,32%); în judeţele aferente zonei
transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost
transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de
7,34%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 9,89%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD
(judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 3,35%), iar
ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 6,53%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST
(judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 8,34%), iar
ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 13,21%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD
(judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de 8,43%), iar ponderea cea mai
ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 13,28%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş,
Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 4,84%), iar
ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 8,47%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan
DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 0,83%), iar ponderea cea mai
ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 1,80%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona
metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 2,73%), iar ponderea
cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,85%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona
metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar
1,40%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,70%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din
Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 2,43%),
iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 6,35%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi
Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,07%), iar
ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2004 (de 4,70%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona
metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 2%), iar ponderea cea mai
ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,80%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană
Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 13,28%), iar
metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 0%), iar ponderea
cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 9,25%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană
BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,44%), iar ponderea cea
mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 5,61%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană
86
2014
BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 1,56%), iar ponderea cea mai ridicată a
fost înregistrată în 2003 (de 2,93%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi),
(de 3,90%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani),
(de 4,33%).
În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică în total
cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate
zonei transfrontaliere Sud UE, o creştere cu 4,96 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Constanţa,
transfrontalier vest.
 Transport şi comunicaţii
Analizând ponderea cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii din fiecare zonă teritorială în total cheltuieli de capital la
nivelul României, se constată următoarele: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea
mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 4,47%); în
județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost
înregistrată în 2000 (de doar 2,55%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 6,66%); în judeţele aferente
zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în
2007 (de doar 4,44%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 7,42%); în judeţele aferente zonei
transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost
transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de
4,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 12,93%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD
(judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 3,56%), iar
ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,81%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST
(judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 4,72%), iar
ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,24%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD
(judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de 5,71%), iar ponderea cea mai
ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 15,45%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş,
Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 4,04%), iar
ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 8,73%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan
DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,04%), iar ponderea cea mai
ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 1,47%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona
metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,91%), iar ponderea
cea mai ridicată a fost înregistrată în 2009 (de 4,51%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona
metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar
0,65%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 3, 15%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din
Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,04%),
iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 5,44%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi
Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,32%), iar
metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,44%), iar ponderea cea
mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 3,60%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană
Bucureşti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,50%), iar
metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 0%), iar ponderea
cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 3%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană
BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,39%), iar ponderea cea
mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 5,05%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană
BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 1,74%), iar ponderea cea mai ridicată a
fost înregistrată în 2000 (de 12,60%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi),
(de 3,40%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani),
(de 10,10%).
În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii în total
87
Studiul 6
88
transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 2,06 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud - UE,
scădere, de 5,56 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,05 puncte procentuale în judeţele asociate zonei costiere.
Serviciile de transport şi depozitare

Analizând dinamica cifrei de afaceri înregistrată în fiecare zonă teritorială, se constată că cea mai spectaculoasă dinamică în
perioada 2007-2008 se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, judeţele asociate zonei transfrontaliere
de Vest şi judeţelor asociate zonei metropolitane Constanţa, dinamica în aceste zone fiind de peste 11% în numai 2 ani. După cum
se observă în graficul de mai jos, cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2009-2011 se înregistrează în judeţele asociate zonei
metropolitane Braşov, zonei metropolitane Timiş, zonei transfrontaliere de Nord, zonei transfrontaliere de Vest, teritoriului
montan Est, transfrontalier Sud non-UE, dinamica în aceste zone fiind de peste 40%.
Cea mai ridicată productivitate este înregistrată în judeţele Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Argeş, Sălaj, în timp ce locurile cu cea mai
scăzută productivitate sunt asociate judeţelor Caraş Severin, Galaţi, Botoşani, Iaşi, Vaslui.
În ceea ce priveşte clasamentul aferent cifrei de afaceri pe firmă, acesta este surprins în graficul următor(culoarea de reprezentare
albastră / verde pentru cazul în care CA/firmă este mai mare / mică faţă de CA/firmă medie pe ţară).
La nivel judeţean, se constată că rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul de transport şi depozitare
generează, ca medie, vânzări mai mari decât cheltuielile. Pe grafic sunt trecute cu albastru / verde valorile ratelor de marja ale
profitului ale căror valori sunt superioare / inferioare ratei medii înregistrată în România. În top 5 al performanţelor privind rata de
marjă se află judeţele Sibiu, Bacău, Constanţa, Tulcea, cu performanţe medii de peste 6,92%, în timp ce judeţele Suceava,
Harghita, Argeş, Hunedoara, Giurgiu, cu rate medii de sub 3,10%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează
creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie
un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare.
Tehnologia informaţiilor şi telecomunicaţii

Analizând sectorul de tehnologie a informaţiilor şi telecomunicaţiilor, cifra de afaceri este repartizată la nivel judeţean astfel: cele
mai mari vânzări în sectorul TIC sunt în judeţele Municipiul Bucureşti, Timiş, Cluj, Ilfov, Iaşi, în timp ce vânzările minime sunt
înregistrate în judeţele Sălaj, Ialomiţa, Giurgiu, Vaslui, Bistriţa Năsăud. Analizând valorile medii înregistrate în perioada 2008-2011
ale ponderii cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit judeţ în total cifră de afaceri din sectorul TIC, se constată că cea mai
ridicată pondere o deţin Municipiul Bucureşti (80%), Timiş, Cluj, Ilfov, Iaşi, în timp ce ponderea cea mai scăzută este înregistrată în
judeţele Ialomiţa, Vaslui, Bistriţa Năsăud, Giurgiu, Tulcea (de sub 0,06%). Se recomandă încurajarea dezvoltării comerţului în
aceste judeţe, prin realizarea de investiţii în infrastructură şi prin acordarea de facilităţi firmelor nou înfiinţate.
În ce priveşte dinamica cifrei de afaceri din sectorul TIC, pentru perioada 2008-2009 se constată că majoritatea judeţelor
înregistrează o scădere a cifrei de afaceri din domeniul TIC, excepţie făcând judeţele asociate zonei metropolitane Craiova,
judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei metropolitane Braşov, judeţele asociate zonei montan Sud.
Cele mai dramatice scăderi au fost înregistrate în judeţele asociate zonei metropolitane Timiş, judeţele asociate zona
transfrontalieră Sud non-UE, judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei costiere şi judeţele asociate
zonei transfrontaliere Est, cu scăderi de peste 28%.
Pentru perioada 2010-2011, cea mai spectaculoasă dinamică se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare,
judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord, judeţele asociate teritoriului montan Est, cu creşteri de peste 35%.
Valoarea media a cifrei de afaceri pe firmă înregistrează diferenţe semnificative la nivel judeţean - cea mai mare valoare medie a
cifrei de afaceri pe firma se înregistrează în Municipiul Bucureşti, judeţele Timiş, Ilfov, Prahova, Covasna, în timp ce valorile minime
sunt înregistrate în judeţele Vaslui, Ialomiţa, Tulcea, Olt, Bistriţa Năsăud.
In ceea ce priveşte profitabilitatea din acest sector, a fost realizat calculul ratei de marjă a profitului net (profit / cifră de afaceri)
pentru fiecare judeţ. Valorile medii înregistrate în perioada 2008-2011 sunt reprezentate în graficul următor. Am înregistrat cu
verde / albastru valorile medii aferente judeţelor în care se înregistrează o rată de marjă a profitului inferioară / superioară mediei
pentru România:
Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul TIC generează, ca medie,
cheltuieli mai scăzute decât vânzările. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Caraş Severin, Dolj,
Vrancea, Neamţ, Argeş, cu performanţe medii de peste 15%, în timp ce judeţele Botoşani, Bihor, Harghita, Galaţi, Teleorman, cu
rate medii de sub 7,9%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută
cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi
aplicarea măsurilor de redresare.
88
2014
III.3. Priorități de dezvoltare
DIRECŢII DE ACTIVITATE
1. Dezvoltare echilibrată în profil teritorial
2. Dezvoltare durabilă
3. Cresterea competitivității
4. Stimularea activității de cercetare-dezvoltare-inovare
5. Dezvoltarea comunicaţiilor electronice
6. Tranziția către Societatea informaţională
7. Managementul cât mai eficient și prioritizat al Fondurilor structurale
8. Capacitatea administrativă crescută
Priorități:
1. Calitate crescută a serviciilor;
2. Sprijinirea IMM-urilor și creșterea productivității și a competitivității acestora;
3. Creșterea investițiilor/ finanțărilor pentru activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare;
4. Creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 20%;
5. Creşterea la 45% a procentului locuinţelor cu acces la Internet şi la 60% a procentului firmelor care utilizează Internetul ca
principal mijloc de interacţiune cu instituţiile statului;
6. Extinderea numărului de localităţi rurale care au acces la reţele de comunicaţii de bandă largă;
7. Crearea condiţiilor pentru realizarea unui stat funcţional, modern, performant şi interactiv, prin regândirea proceselor şi
procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
8. Îmbunătățirea constantă a calității guvernării
9. O prioritizare a fondurilor structurale alocate în concordanță cu Strategiile Naționale și Teritoriale de Dezvoltare
10. Un management tot mai eficient a fondurilor structurale și cresterea gradului de absorbție al acestora.
Obiectivele tematice prioritare ale Acordului de Parteneriat

1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării
2. Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de comunicare
3. Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii
4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor
6. Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura rețelelor importante
8. Promovarea ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă
9. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
10. Investirea în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții
11. Creșterea capacității instituționale și o administrație publică eficientă
Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt:

 rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70%;
 nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României;
 obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice;
 emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900;
 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile;
 creşterea cu 19% a eficienţei energetice;
 rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%;
 ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, de cel puţin 26,7%;
 scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.
III.4. Legături cu alte domenii
Există legături evidente cu celelate sectoare economice analizate, pentru faptul că sectorul primar și secundar produc input-urile
pentru aceste sectoare de servicii, iar serviciile oferite sunt indispensabile sectoarelor primar și secundar. O legătură există și cu
studiul privind reteaua de localitati, pe subiectul dezvoltarii localitatilor rurale. O corelare la nivel de ipoteze si concluzii va trebui sa
existe cu studiul privind resursele naturale, prin resursele mobilizate spre aceste sectoare. De asemenea, exista legaturi cu domeniul
89
Studiul 6
90
social privind venituri, structura educationala, servicii sociale dar si cu studiul privind planificarea teritoriala si administratia, vizavi de
nevoia de a gestiona dezvoltarea si resursele implicate.
La nivelul obiectivelor, politicilor şi programelor, Studiul 6. Activităţile din sectoarele terţiar şi cuaternar este în corelare directă cu
Studiul 4. Activităţile din sectorul primar, Studiul 5. Activităţile din sectorul secundar, Studiul 7. Activităţile şi infrastructura turistică și
cu Studiul 8. Context macroeconomic, politici bugetare şi finanţe publice, în cadrul domeniului 2. Dezvoltare economică (sectoare
economice), conducând la formularea obiectivului strategic OS2. Valorificarea specificului și potențialului economic al teritoriului.
Acest obiectiv, împreună cu obiectivul strategic OS9. Crearea unui cadru instituțional și de reglementare adecvat pentru
implementarea obiectivelor de dezvoltare (aferent Studiului 24. Structura şi funcţiile administraţiei publice și Studiului 25. Planificare
strategică teritorială) corespund priorității incluse în Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020 PT4. Asigurarea competitivităţii
globale a regiunilor pe baza economiilor locale puternice.
Acestei priorități a Agendei Teritoriale 2020 îi corespunde una dintre cele cinci provocări identificare la nivelul dezvoltării
teritoriale a României, şi anume SDTR3. Creşterea competitivităţii regionale şi locale prin coordonare eficientă şi planificare
strategică.
IV. Elemente strategice şi operaţionale
IV.1. Viziune și obiective strategice
IV.1.1. Fundamentarea viziunii
Analiza teritorială a sectoarelor terțiar și cuaternar a relevat diferențe importante ale nivelelor de dezvoltare, care se explică cel
mai adesea prin: diferențele urban-rural, diferențele de dezvoltare în teritoriu, ce provin de la sectoarele primar și secundar,
politicile publice utilizate și înzestrarea cu resurse naturale şi accesarea acestora. Diferențele existente înseamnă și probleme
economice și sociale la nivelul teritoriului.
Viziunea strategiei de dezvoltare teritorială a sectoarelor terțiar și cuaternar trebuie sa urmareasca planificarea, coordonarea
resurselor, a valorilor și intereselor naționale, regionale, locale, atat publice cat și private, pentru a rezolva problemele
identificate la nivel teritorial.
Economia României se confruntă cu următoarele probleme, resimtite puternic și la nivelul serviciilor din sectoarele terțiar și
cuaternar:
- Lipsa unor strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung;
- O dezvoltare teritorială dezechilibrată (dependentă în cazul multor teritorii de o singură ramură economică);
- O infrastructură inadecvată nevoilor curente, deci implicit și celor planificate;
- Resurse neexploatate;
- Lipsa capitalului autohton și a celui străin;
- Promovarea deficitară a serviciilor;
- Politici publice ineficiente și inadecvate;
- Influența excesivă a factorului politic;
- Număr mare de impozite și taxe;
- Birocrație excesivă;
- Corupția aparatului public;
- Legislație instabilă;
- Mediu politic si economic instabil.
90
2014
Prin viziunea de dezvoltare a sectoarelor terțiar și cuaternar la nivel teritorial sunt stabilite obiective care să fie în concordanță cu
celelalte obiective propuse la nivel mavroeconomic sau la nivelul celorlalte sectoare de activitate. Obiectivul general este acela de:
Dezvoltare a competitivității economice a teritoriului - ”O Românie competitivă”. Se vizează, pe ansamblu, identificarea și
utilizarea eficientă a resurselor, de orice natură, (inclusiv îmbunătățirea accesibilității la resursele existente) de care dispune
România, consolidarea infrastructurii economice și sociale, reducerea decalajelor existente între diferitele teritorii ale țării.
Pentru valorificarea potențialului semnificativ al României în serviciile aferente sectoarelor terțiar și cuaternar, având în
vederea dezvoltarea durabilă și protecția mediului, strategia de dezvoltare a sectoarelor terțiar și cuaternar susține:
- Identificarea tuturor resurselor existente la nivel local, regional, național, care pot contribui la creșterea economică și socială.
Creșterea accesabilității acestra și utilizarea lor cât mai eficientă.
- Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare ca alternativă de dezvoltare dar și sprijinirea industriei, agriculturii, turismului (mai ales
rural) cu ajutorul serviciilor aferente acestora (care sunt componente ale sectoarelor terțiar și cuaternar). Serviciile din sectoarele
terțiar și cutarenar trebuie să ajute și chiar să substituie ramurile clasice ale economiei (industria și agriculutura).
- Dezvoltarea cat mai echilibrată a teritoriilor, pe baza situației existente și a priorităților stabilite de către autorități.
Dezvoltarea economică și socială în anumite teritorii din România a depins/ depinde în mare măsură de sectorul industrial sau de
cel agricol. Restructurările din ultima perioadă în aceste domenii fundemantale au avut și au efecte negative semnificative în
cazul acestor teritorii.
În dezvoltarea teritorială a zonelor cu specific industrial sau agricol trebuie să se urmărească o evoluție economică și socială
independentă de aceste sectoare, în scopul unei dezvoltări durabile și eficiente.
Dezvoltarea turismului, a transporturilor, a infrastructurii de interes general, a serviciilor aferente (comerciale, bancare, de
telecomunicații, etc.) trebuie să potențeze dezvoltarea teritoriilor respective și chiar să crească activitățile din domeniile de bază
(agricultură și industrie).
- Stimularea investițiilor, atât autohtone cât și străine, ca motor al dezvoltării;
- Realizarea de parteneriate public - privat pentru proiecte în pentru realizarea obiectivelor prioritare;
- Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene (mai ales pentru finanțările referitoare la dezvoltarea serviciilor: POR, POS CCE,
Transport, Capacitate administrativă);
- Consolidarea serviciilor bancare pentru sustinerea economiei nationale și nu pentru realizarea de profit si expatrierea acestuia.
Sectorul bancar a contribuit la adâncirea crizei din România. Avem însă de-a face aici cu un cerc vicios, pentru ca adâncirea crizei
a atras la rândul ei și reculul sectorului bancar;
- Utilizarea de tehnologii moderne, performante, care să permită utilizarea resurselor în condiții de maxima eficiență dar și de
protecție a mediului;
- O legislație fiscală în sprijinul dezvoltării economice, inclusiv a serviciilor terțiare și cuaternare;

Este important ca fiscalitatea să fie cât mai simplă, mai stabilă, cât mai puțin împovărătoare și să stimuleze munca, dezvoltarea,
investițiile.
Este important să se creeze un mediu stabil care să permită atragerea de noi investitori și consolidarea poziției celor existenți.
În acest sens este absolut obligatoriu să se reducă evaziunea fiscală și arieratele către bugetul public național consolidat, deoarece
acestea distorsionează puternic spiritul competițional și încalcă principiile elementare ale eticii în afaceri.
- O legislație adecvată, în ansamblu său, pentru activitățile sectoriale.

Lipsa unei legislații modificate în acord cu prioritățile srategice, cu evoluțiile sectoriale așteptate, determină numeroase probleme
care contribuie la incapacitatea întreprinderilor active în sectoarele respective de a se dezvolta, de a deveni competitive pe piața
internă și/sau externă.
Aceste viziune este concordanță cu cea a Strategiei Europa 2020 și cu cea din Acordul de Parteneriat. Acesta a identificat
următoarele provocări care necesită investiții strategice pentru a îndepărta obstacolele din calea dezvoltării și pentru a
debloca potențialul economic al țării:
“i)Competitivitatea
Nivelul general al activității economice din România rămâne foarte scăzut. O analiză a nivelului, structurii și
performanței sectoriale arată clar faptul că problema competitivității reprezintă o provocare pentru România:
• dependența actuală a ocupării forței de muncă de o agricultură cu valoare adăugată foarte scăzută:
• cultura antreprenorială așa cum este reflectată de densitatea relativ scăzută a afacerilor în toate regiunile cu excepția
91
Studiul 6
92
regiunii București‐Ilfov, precum și orientarea către activități cu valoare adăugată redusă;

• niveluri de productivitate necompetitive la nivel internațional în multe domenii industriale;
• slaba reprezentare actuală a serviciilor cu valoare adăugată semnificativă în cadrul economiei;
• fragmentarea, standardizarea excesivă, utilizarea ineficientă a resurselor în mediile românești de cercetare și dezvoltare
și academice, precum și absența unei strategii pentru dezvoltarea instituțiilor cu activități intense de cercetare.
ii) Oamenii și societatea
În România sunt mari diferențe de avere, oportunitate, educație, competențe, sănătate și, în multe zone, acestea s‐au
intensificat în ultimul deceniu. În 2011, 40,3% din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, cu aproximativ
două treimi mai mult decât în media UE de 24,2%. Copiii sunt afectați în mod special (49,1%). Aceste diferențe au un caracter
profund teritorial, cu variații pronunțate între regiuni, precum și între zonele urbane și cele rurale.
În contextul austerității bugetare, serviciile publice ale României sunt foarte limitate față de cele dedicate cetățenilor din
vechile țări UE. Cu toate acestea, motivul marii nemulțumiri a publicului nu este atât nivelul absolut al serviciilor, cât
inechitatea calității și accesibilității serviciilor la care au dreptul cetățenii. Rezidenții din zonele rurale sunt
dezavantajați în mod deosebit. Extinderea serviciilor care utilizează livrarea electronică amenință să mărească și mai
mult această excludere dacă nu este însoțită de o schimbare profundă a competențelor digitale.
iii) Infrastructura
Creșterea economică a României este împiedicată de infrastructura subdezvoltată și depășită. Deși România este
poziționată pe rute importante care leagă Europa Centrală de Marea Neagră și Caucaz, infrastructura sa de transport este
subdezvoltată față de volumul de bunuri și pasageri ce tranzitează teritoriul românesc, iar accesibilitatea rămâne o barieră
majoră pentru dezvoltarea economică regională. Conectivitatea prin toate modurile de transport nu este optimă din cauza
întârzierii investițiilor, precum și a deficiențelor administrative legate de întreținerea și funcționarea infrastructurii.
În ceea ce privește infrastructura TIC, banda largă de bază ar trebui să fie valabilă universal până în 2015 ca rezultat al
inițiativelor existente, deși adoptarea acesteia rămâne restrânsă. Totuși, România se confruntă cu dificultăți deosebite în
ceea ce privește extinderea accesului de generație următoare în zonele rurale unde, în absența unei intervenții publice, se
estimează că, până în 2020, mai puțin de 50% dintre gospodării vor fi acoperite cu viteze de peste 30Mbps.
iv) Resursele
România este înzestrată cu potențial energetic, din care o proporție semnificativă provine din surse regenerabile și are
capacitate de extindere. Romania se bazează mult mai puțin pe energie importată (21,7% în 2010) decât UE 27 (52,7%). Deși
eficiența sistemelor românești de generare, transmitere și distribuție a electricității este aproape de media UE, eficiența
utilizării energiei este scăzută, în principal din cauza clădirilor rezidențiale și publice care sunt prost izolate și a ineficienței
sistemelor de transport și distribuție a încălzirii centralizate.
Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată continuă să fie una dintre cele mai importante priorități
de ameliorare a standardelor de viață din România. Gestionarea deșeurilor este încă departe de standardele europene, având
niveluri reduse de reutilizare, reciclare și valorificare energetică. Până în 2017, România are la dispoziție o perioadă de tranziție
pentru a elimina treptat depozitele de deșeuri care nu sunt conforme.
România este bogată în active naturale, dar calitatea mediului și biodiversitatea rămân sub presiunea procesului natural,
precum și a activității economice. Există o nevoie stringentă de a îmbunătății protecția mediului și de a trece la practici
mai durabile în agricultură, construcții, industriile extractive și, în general, în afaceri.
v) Administrația și guvernarea
România este caracterizată încă de o slabă capacitate administrativă a instituțiilor publice și de o predispoziție către
birocrație și reglementări exagerate care au un impact puternic asupra competitivității mediului său de afaceri. Sunt
necesare reforme care să amelioreze calitatea administrației publice. Diferențele semnificative de capacitate la nivelul
administrațiilor locale au împiedicat o absorbție egală a sprijinului pentru ameliorarea cadrului administrativ și posibilitățile
unităților locale de a mobiliza resurse și de a atrage investiții. Absența unui sistem eficient de cadastru reprezintă un
obstacol semnificativ pentru dezvoltarea și implementarea infrastructurii, dezvoltarea proprietății și consolidarea terenurilor
agricole.”
Obiectivul global al Acordului de Partenriat este acela de reducere a discrepanțelor de dezvoltare economică și socială dintre
România și statele membre UE. Pentru a îndeplini aspirațiile de creștere economică, România se va transforma într‐o
economie modernă și competitivă, abordând cele cinci provocări în materie de dezvoltare.
Obiectiv General
OG. Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare și echiparea teritoriului pentru sprijinirea industriei, agriculturii și turismului
în mod adecvat specificului funcțional și geografic al teritoriilor
Prioritate: Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare și sprijinirea industriei, agriculturii, turismului (mai ales rural) cu ajutorul serviciilor
aferente acestora (care sunt componente ale sectoarelor terțiar și cuaternar)
92
2014
Obiective Specifice Naționale
OSN1. Creşterea productivităţii sectoarelor terțiar și cuaternar
Măsuri
Dezvoltarea de proiecte de sprijin a sectoarelor (acordarea de facilităţi fiscale, ajutoare financiare pentru investiţii)
Proiecte de stimulare a funcţionării acestor servicii (din sectoarele terțiar și cuaternar) în localităţile rurale, în corelație cu
dezvoltarea agriculturii (ajutoare pentru teren, construcţii şi alte facilitate
Proiecte legislative pentru stimularea activităților din sectoarele terțiar și cuaternar
Indicatori de rezultat
Număr de proiecte dezvoltate
Număr agenți economici care beneficiază de facilități fiscale
Proiecte legislative adoptate
Ponderea investițiilor ca urmare a inițierii și implementării proiectelor
Indicatori de impact
Număr de noi societăți înființate în sectoarele terțiar și cuaternar
Ponderea sectorului terțiar și respectiv cuaternar în PIB
OSN 2. Concentrarea investiţiilor în areale prioritare și orientarea către adaptarea de noi tehnologii si servicii inovative;
OSN 3. Sprijinirea dezvoltării turismului, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare;
OSN 4. Consolidarea și extinderea echilibrată a serviciilor bancare pentru susținerea economiei naționale.
Pentru susținerea COMPETITIVITĂȚII, Strategia teritorială în sectoarele terțiar și cuaternar se pliază, în principal, pe
următoarele obiective tematice prevăzute de Strategia Europa 2020, Acordul de Parteneriat și Strategia Națională de
Competitivitate:
OT 1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării

OT 2. Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de comunicare
OT 3. Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului, pescuitului și acvaculturii
OT 6. Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
OT 7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura rețelelor importante
OT 8. Promovarea ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă
OT 11. Creșterea capacității instituționale și o administrație publică eficientă
Măsuri
Concentrarea investiţiilor în areale prioritare și orientarea către adaptarea de noi tehnologii si servicii inovative;
Măsuri fiscale (la nivel local și/sau regional) pentru proiecte orientate către adoptarea de noi tehnologii și industrii inovative;
Dezvoltarea parteneriatului public privat ca instrument pentru instrumentarea unor proiecte la nivel local sau regional;
Atragerea de investitori străini pentru aceste tehnologii și servicii.
Număr de programe/proiecte în care sunt adoptate noi tehnologii și industrii inovative;
Programe inițiate/finalizate în parteneriat public/privat;
Număr de inițiative de acordare de facilități locale pentru investițiile străine.
Obiective Specifice Teritoriale
OST 1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de transport la nivelul teritoriului
93
Studiul 6
94
Măsuri
Ameliorarea generală a infrastructurii de transport județean și național;
Îmbunătățirea transportului în zonele identificate cu potential de dezvoltare;
Îmbunătățirea infrastructurii de transport prin programe de proiectare şi execuţie ecologică în conformitate cu obligaţiile
protejării particularităţilor peisajului şi ale spaţiului rural, protejării vieţii sălbatice, a activităţilor agricole şi pastorale, a
necesităţilor populaţiei.
Număr de km realizați în zonele greu accesibile;
Finalizarea proiectelor de infrastructură;
Număr de noi proiecte inițiate;
Număr de km construiți (infrastructură rutieră și feroviară).
Timp de acces către zonele metropolitane;
Timp parcurs între localități.
OST2. Dezvoltarea sistemelor de comunicaţii (pentru locuire şi activităţi)
Măsuri
Ameliorarea generală a infrastructurii de comunicaţii;
Implementarea serviciilor de acces la comunicaţiile prin internet şi comerţul electronic, la care se vor adăuga probleme de
educare a populaţiei cu folosirea serviciilor de comunicaţii electronice moderne;
Accelerarea introducerii în exploatare a suportului pentru accesul la servicii de bandă largă, prin tehnologizarea corespunzătoare
a punctelor de acces şi extinderea reţelei fixe şi mobile la nivelul localităţilor cu specific rural;
Folosirea intensivă a sistemelor de educaţie prin e-learning, munca la distanţă (teleworking), telemedicină;
Folosirea sistemelor de e-guvern.
Număr de programe de extindere a rețelei de comunicații;
Număr de proiecte de îmbunătățire a infrastructurii de comunicații.
Număr de utilizatori internet, telefonie mobilă/fixă;
Număr de utilizatori a sistemelor de educație prin e-learning, muncă la distanță, telemedicină;
Număr de utilizatori e-Romania, e-guvern.
OST 3. Sprijinirea dezvoltării turismului în teritoriu, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare
Măsuri
Sprijinirea dezvoltării turismului pentru zonele care se confrunta cu declin economic, mai ales în zonele defavorizate natural
(zona montană, Delta Dunării);
Sprijinirea dezvoltării turismului rural.
Număr de programe/proiecte de dezvoltare a serviciilor în zonele cu potențial turistic;
Noi locuri de muncă create în sectoarele terțiar și cuaternar.
Creșterea Cifrei de afaceri în sectoarele terțiar și cuaternar prin serviciile conexe dezvoltării turismului;
Creșterea profitabilității și a productivității din aceste servicii.
OST 4. Sprijinirea dezvoltării agriculturii, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare economică
Măsuri
Realizarea de investiții în servicii de transport, comerț, servicii financiare și tehnologiile informației pentru sprijinirea dezvoltării
agriculturii pentru zonele care se confrunta cu un declin economic.
Număr de programe/proiecte de dezvoltare a serviciilor în zonele cu potențial agricol;
94
2014
Noi locuri de muncă create în sectoarele terțiar și cuaternar.
Creșterea cifrei de afaceri în sectoarele terțiar și cuaternar prin serviciile conexe dezvoltării agriculturii;
Creșterea profitabilității și a productivității din aceste servicii.
Obiectiv specific 5. Îmbunătățirea calității mediului și protecția sănătății populației prin dezvoltarea serviciilor publice
Măsuri:
- Organizarea unor programe de conștientizare și educare a factorilor implicați;
- Stimularea agenților economici ce finanțează acțiuni de educare și conștientizare a populației, prin deduceri din sumele
datorate Fondului pentru Mediu;
- Realizarea parteneriatelor public provat pentru gestiunea eficientă a utilităților la nivel local;
- Elaborarea de ghiduri legislative și documente informative;
- Crearea unui cadru legislativ care să încurajeze folosirea materiilor prime secundare;
- Desfășurarea la nivel local de campanii de promovare a materiilor prime secundare cu evidențierea avantajelor utilizării lor.
IV.2. Politici, programe
Politicile sectoriale și teritoriale care pot susține dezvoltarea sectorului terțiar trebuie să fie în strânsă legătură cu strategiile de
sector în primul rând, care la rândul lor trebuie puse în relație cu sursele de finanțare naționale și europene, constribuind la
atingerea unor obiective europene și naționale. Printre aceste politici, se pot enunța o serie de politici de profil național și
subnațional, precum:
Politici:
 Politica de stimulare a resposabilității fiscale locale prin transferul unei ponderi mai mari din taxe și impozite la bugetele
locale;
 Realizarea unui mecanism de monitorizare a serviciilor publice locale pe baza unor indicatori de performanță gestionați de
ANRSC;
 Transpunerea deplină a directivei europene privind serviciile;
 Politici de ocupare în muncă, politica de educație, cercetare și inovare;
 Politica de export care să conducă la echilibrarea balanței comerciale și în sectorul analizat;
 Parteneriatul Public Privat reglementat legal
 Continuarea finanțării politicii de acoperire cu internet broadband, pentru asigurarea accesului la rețele informaționale
pentru mediul rural;
 Reforma și modernizarea administrației și descentralizarea, pentru transferul atribuțiilor ce țin de gestiunea bunurilor
publice locale către comunitățile locale.
Programe
 Program național de transport a elevilor în zonele defavorizate natural;

 Programul Național de Cadastru;
 Continuarea Programului Național de Dezvoltare Locală pentru modernizarea infrastructurii județene;
 Asigurarea capacităților necesare pentru eliminarea deșeurilor prin promovarea cu prioritate a instalațiilor de eliminare la
nivel zonal;
 Dezvoltarea serviciilor pentru materiile prime secundare;
 Promovarea unui sistem de informare, conștientizare și motivare pentru părțile implicate în gestionarea deșeurilor;
 Adaptarea la condițiile locale a unor tehnologii curate de producție;
 Implementarea de tehnologii noi pentru neutralizarea și eliminarea deșeurilor periculoase;
 Crearea unei rețele de colectare a deșeurilor corespunzător repartizării în teritoriu.
IV.3. Modalități de implementare
Implementarea priorităților enunțate mai sus se poate realiza prin 3 elemente importante: mijloacele de reglementare (legale);
mijloace financiare și mijloace și de management/ instituționale.
Mijloacele de reglementare (legale):
 Legislație națională (legi privind cadastrul, Parteneriatul Public Privat, Codul Fiscal);
 Transpunerea Strategiilor, Tratatelor și Directivelor europene din domeniile sectoarelor analizate.;
95
Studiul 6
96
 Legislație privind finanțele publice locale.
Mijloace financiare
 Fondurile structurale, pe axele sale prioritare;
 Fondul European pentru Dezvoltare Regională;
 Finanțarea prin sectorul bancar;
 Finanțarea de parcuri industriale/poli de competitivitate/clustere.
Mijloace instituționale
 Crearea cadrului legal pentru PPP;
 Descentralizarea financiară în contextul reformei administrației;
 Creșterea capacității Camerelor de Comerț, ca promotori ai serviciilor;
 Extinderea serviciilor financiare oferite de către băncie cu capital de stat, către zonele cu nevoi de finanțare a investițiilor
(zone rurale, zone montane, zona transfrontalieră de Nord și Est);
 Finanțare cercetării aplicative cu ajutorul fondurilor naționale și europene, pentru creșterea competitivității economiei.
IV.4. Sinteză strategică și operațională
În urma analizei realizate în cadrul acestui studiu, respectiv a corelării cu obiectivele formulate în celelalte studii de
fundamentare a SDRT, pot fi identificate următoarele elemente strategice și de implementare ale Strategiei de Dezvoltare
Teritorială a României:
VIZIUNE (identificată pe domeniul studiului din analiza diagnostic)

Dezvoltarea competitivității economice a teritoriului - ”Servicii pentru o Românie competitivă”
PALIERUL STRATEGIC
Obiectiv strategic
OS 6. Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare și echiparea teritoriului pentru sprijinirea industriei, agriculturii și
turismului în mod adecvat specificului funcțional și geografic al teritoriilor
Obiectiv general (linie directoare)
OG6.
Obiective specifice naţionale
Obiective pe termen lung (orizont 2035) Obiective pe termen mediu (orizont 2020)
OTL6.1. Creşterea productivităţii sectoarelor terțiar și OTM6.4. Consolidarea și extinderea echilibrată a
cuaternar serviciilor bancare pentru susținerea economiei naționale
OTL 6.2. Concentrarea investiţiilor în areale

prioritare și orientarea către adaptarea de noi
tehnologii si servicii inovative;
OTL 6.3.Sprijinirea dezvoltării turismului, cu

ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de
dezvoltare;
OTL 6.4. Îmbunătățirea calității mediului și

protecția sănătății populației prin dezvoltarea
serviciilor publice.
Obiective specifice teritoriale (operaţionale)

OST 1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de transport la nivelul teritoriului
OST 2. Dezvoltarea sistemelor de comunicaţii (pentru locuire şi activităţi)
1. Urban-rural
OL 6.1. Sprijinirea dezvoltării agriculturii, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare economică
O 6.2. Creşterea calităţii rezidenţei în comunităţile rurale din apropierea oraşelor şi în oraşele mici din apropierea
96
2014
oraşelor mari, prin serviciile furnizate, atât publice cât și private;

O 6.3. Asigurarea unei bune conectivităţi a zonelor rurale cu serviciile existente în zonele urbane apropiate.
O 6. 4. Reducerea disparităților între rural și urban în ceea ce privește calitatea și gradul de accesibilitate la serviciile
de interes public.
2. Zone periferice (frontaliere)
O 6.5. Asigurarea unei bune conectivităţi a acestor zone și furnizarea de servicii necesare, pentru susținerea turismului
și a schimburilor comerciale cu exteriorul.
3. Zone slab populate sau izolate
O 6.6. Sprijinirea dezvoltării turismului în teritoriu, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare
O 6.7. Asigurarea accesului echilibrat la serviciile publice, inclusiv cele sociale, pentru populația din teritoriul național.
O 6.8. Asigurarea infrastructurii de furnizare a serviciilor de interes public în zonele cu acces limitat la acestea.
4. Zone în transformare sau declin
O 6.7. Asigurarea accesului echilibrat la serviciile publice, inclusiv cele sociale, pentru populația din teritoriul național.
5. Zone geografice
O 6.9. Corelarea specificului strategiilor de dezvoltare teritorială a serviciilor publice și private cu cerinţele de
dezvoltare economică ale zonei.
PALIERUL OPERAŢIONAL
Politici
- Politica de stimulare a resposabilității fiscale locale prin transferul unei ponderi mai mari din taxe și impozite la
bugetele locale;
- Realizarea unui mecanism de monitorizare a serviciilor publice locale pe baza unor indicatori de performanță
gestionațide ANRSC;
- Transpunerea deplină a directivei europene privind serviciile;
- Politici de ocupare în muncă, politica de educație, cercetare și inovare;
- Politica de export care să conducă la echilibrarea balanței comerciale și în sectorul analizat;
- Parteneriatul Public Privat reglementat legal
- Continuarea finanțării politicii de acoperire cu internet broadband, pentru asigurarea accesului la rețele
informaționale pentru mediul rural;
- Reforma și modernizarea administrației și descentralizarea, pentru transferul atribuțiilor ce țin de gestiunea bunurilor
publice locale către comunitățile locale.
Măsuri
- Facilităţi fiscale pentru serviciile care creează noi locuri de muncă;
- Încurajarea dezvoltării, la nivel rural sau la nivelul zonelor aflate în declin sau transformare, a activităţilor de prelucrare
a resurselor naturale existente (crearea de servicii conexe).
- Ameliorarea generală a infrastructurii de transport județean și național;
- Îmbunătățirea transportului în zonele identificate cu potential de dezvoltare;
- Îmbunătățirea infrastructurii de transport prin programe de proiectare şi execuţie ecologică în conformitate cu
obligaţiile protejării particularităţilor peisajului şi ale spaţiului rural, protejării vieţii sălbatice, a activităţilor agricole şi
pastorale, a necesităţilor populaţiei;
- Ameliorarea generală a infrastructurii de comunicaţii;
- Implementarea serviciilor de acces la comunicaţiile prin internet şi comerţul electronic, la care se vor adăuga
probleme de educare a populaţiei cu folosirea serviciilor de comunicaţii electronice moderne;
- Accelerarea introducerii în exploatare a suportului pentru accesul la servicii de bandă largă, prin tehnologizarea
corespunzătoare a punctelor de acces şi extinderea reţelei fixe şi mobile la nivelul localităţilor cu specific rural;
- Folosirea intensivă a sistemelor de educaţie prin e-learning, munca la distanţă (teleworking), telemedicină;
- Folosirea sistemelor de e-guvernare;
- Sprijinirea dezvoltării turismului pentru zonele care se confrunta cu declin economic, mai ales în zonele
defavorizate natural (zona montană, Delta Dunării);
- Sprijinirea dezvoltării turismului rural;
- Crearea unui cadru legislativ care să încurajeze folosirea materiilor prime secundare;
- Desfășurarea la nivel local a unor campanii de promovare a materiilor prime secundare cu evidențierea
avantajelor utilizării acestora;
- Realizarea de investiții în servicii de transport, comerț, servicii financiare și tehnologiile informației pentru sprijinirea
dezvoltării agriculturii pentru zonele care se confrunta cu un declin economic;
- Organizarea unor programe de conștientizare și educare a factorilor implicați;
97
Studiul 6
98
- Stimularea agenților economici ce finanțează acțiuni de educare și conștientizare a populației, prin deduceri din sumele
datorate Fondului pentru Mediu;
- Realizarea parteneriatelor public provat pentru gestiunea eficientă a utilităților la nivel local.
- Standardizarea de costuri privind serviciile publice
Programe
 Adaptarea serviciilor publice la realitățile și necesitățile teritoriale
 Stimularea participării furnizorilor privați de servicii la dezvoltarea de activități în teritoriile considerate
prioritare
 Programe de creștere a valorii adăugate și a gradului de prelucrare a produselor destinate exportului;
 Programe de promovare a transferului de tehnologie care să încurajeze adăugarea de valoare la serviciile
în care aceste teritorii dețin avantaje comparative și competitive
 Program național de transport a elevilor în zonele defavorizate natural;
 Programul Național de Cadastru;
 Continuarea Programului Național de Dezvoltare Locală pentru modernizarea infrastructurii județene;
 Asigurarea capacităților necesare pentru eliminarea deșeurilor prin promovarea cu prioritate a instalațiilor
de eliminare la nivel zonal;
 Dezvoltarea serviciilor pentru materiile prime secundare;
 Programe de dezvoltare a unor scheme de facilități fiscale locale pentru companiile care au cheltuieli de
cercetare-dezvoltare și depun eforturi în direcția inovării;
 Programe de stimulare a creării la nivel teritorial de facilități de creditare și garantare a creditelor pentru
IMM-urile private nou create, care să furnizeze servicii necesare
 Promovarea unui sistem de informare, conștientizare și motivare pentru părțile implicate în gestionarea
deșeurilor;
 Adaptarea la condițiile locale a unor tehnologii curate de producție;
 Implementarea de tehnologii noi pentru neutralizarea și eliminarea deșeurilor periculoase;
 Crearea unei rețele de colectare a deșeurilor corespunzător repartizării în teritoriu.
Proiecte (proiecte-pilot la nivel naţional)
Proiectele vor fi realizate la nivel teritorial în funcție de prioritățile Strategice adopatate, în strânsă legătură cu prioritățile
Agențiilor de Dezvoltare Regională.
Exemple de proiecte: înfiinţarea unor incubatoare de afaceri, centre expoziţionale şi de marketing, înfiinţarea de centre
de excelenţă, precum şi de parcuri industriale, proiecte care urmăresc creşterea competitivităţii IMM-urilor prin
achiziţionarea echipamentelor de înaltă tehnologie, proiecte pentru obţinerea certificărilor ISO, certificarea sistemului
de management al calităţii şi al mediului, proiecte care urmăresc accesul pe noi pieţe şi internaţionalizarea firmelor,
proiecte pentru înființarea de centre de studii avansate, laboratoare de testare, institute de cercetări, proiecte pentru
sprijinirea start-up-urilor şi a spin-off-urilor inovative, proiecte care urmăresc integrarea sistemelor inovative şi
software în cadrul întreprinderilor, proiecte pentru reabilitarea/modernizarea infrastructurii de transport, construcția
sau modernizarea unor centre logistice și de birouri, proiecte pentru sprijinirea turismului termal, a celui balnear,
turismului de circuit, a agroturismului, înfiinţarea unor parcuri tematice şi de distracţie, dezvoltarea infrastructurii
pentru producţia cinematografică, reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor integrate de apă, deşeuri şi recuperarea
solurilor contaminate în oraşe şi zonele limitrofe, protejarea parcurilor naţionale şi naturale, dezvoltarea unor sisteme
de energii alternative/neconvenţionale nepoluante (eoliană, solară), șamd.
98

Activitatile Din Sectoarele Tertiar Si Cuaternar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Activitatile Din Sectoarele Tertiar Si Cuaternar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI

Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor

STUDIUL 6. ACTIVITĂŢILE DIN SECTOARELE TERŢIAR ŞI CUATERNAR

Studiul 6. Activităţile din sectoarele terţiar şi cuaternar

I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final)

I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

I.4. Lista consultanțiilor de specialitate

I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor

I.7. Lista tabelelor şi graficelor

Grafic 6.1. Cifra de afaceri – sector comerţ – pentru zonele menţionate

II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR

II.2. Contextul european şi românesc

Strategia include şi 11 obiective tematice pentru perioada 2014-2020:

- Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării

Strategiile Uniunii Europene au 3 priorităţi:

II.2.2.Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă

Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt:

Programul Naţionalede Reformă (PNR).

Legislație: s-a ținut cont de legislația actualizată în cadrul domeniilor analizate.

II.3. Problematică şi obiective specifice

II.3.2. Obiective specifice

II.4. Ipoteze şi metode de cercetare

II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor

II.4.3. Indicatori şi indici

Cadrul Național Strategic de Referință

II.6. Glosar de termeni

III. Analiză şi recomandări

III.1. Analiza-diagnostic a situaţiei

III.1.1. Analiza vânzărilor en-gros și a comerțului cu amănuntul în România

• Județele asociate zonei costiere (judeţele Tulcea şi Constanţa);

Grafic 6.1. Cifra de afaceri – sector comerţ – pentru zonele menţionate

Grafic 6.2. Contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2008-2012

Cresterea CA din sectorul de comert in diferite teritorii -

Grafic 6.3. Creșterea CA din sectorul de comerț în diferite teritorii 2008-2009

Cresterea CA din sectorul de comert in diferite teritorii - 2010-

Grafic 6.4. Creșterea CA din sectorul de comerț în diferite teritorii 2010-2012

Grafic 6.5. CA/angajat în sector comerț - valori medii 2008-2012

Grafic 6.7. Rata de marjă a profitului – valoare medie 2008-2012

III.1.2. Analiza serviciilor financiare în România

CA servicii financiare la nivelul județelor

Grafic 6.8. CA – servicii financiare – structura pe judeţe – media pentru 2006-2011

Cresterea CA servicii financiare in diferite teritorii - 2006-2008

Grafic 6.9. Creşterea CA servicii financiare in diferite teritorii 2006-2008

50% 42.37% 42.82%

Grafic 6.10. Creşterea CA servicii financiare in diferite teritorii 2006-2008

Grafic 6.12. CA/firmă - servicii financiare in diferite teritorii 2006-2011

20000 10596 10961

Grafic 6.14. Ghişee automate de bancă, POS-uri

Indicatori U/M 2010 2011

Indicatori U/M 2010 2011

Indicatori U/M 2010 2011

2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011

Regiuni U/M 2010 2011

III.1.3. Analiza CDI (cercetare-dezvoltare-inovare)

Autoritățile române au 3 direcţii principale de acţiune În domeniul CDI:

Contribuţia fondurilor europene

Grafic 6.16. Evolutia numarului de cercetatori pe total

În profil teritorial avem următoarea situație în 2011, pe cele 4 macroregiuni de dezvoltare:

Tabel 6.7. Număr de cercetători 2011 (număr de persoane)

Grafic 6.17. Numărul de cercetători

TOTAL 2786830 Regiunea SUD-EST 63413 MACROREGIUNEA PATRU 251457