DEZINFECIA

Dezinfecia reprezint ntrebuinarea diferitelor metode pentru distrugerea

formelor adulte i de rezisten a microbilor din aer, de pe obiecte, tegumente i
instrumente.Se folosesc ageni fizici (raze solare, ultraviolete artificiale) i chimici.
Dezinfectantul este o substan chimic ce poate distruge microorganismele
patogene.Soluia dezinfectant antiseptic este un amestec de lichide bactericide,
constituit din cel puin 2 substane, dintre care una este substana dizolvant, iar
cealalt este substana dezinfectant.
Dezinfectarea ncperilor din unitile sanitare se face cu soluii dezinfectante
ca: var cloros, bromocet, etc, avnd concentraii diferite n funcie de scopul pentru
care este folosit ncperea respectiv.
Se va dezinfecta orice obiect care vine n contact cu omul bolnav: mobilier de
lemn, plastic sau fier, sistemul de nclzire i iluminare(radiatoare, becuri, globuri),
noptiere, crucioare, brancarde, telefon, ui ferestre, echipament de protecie i de
lucru, lenjerie, a obiectelor cu ajutorul crora s-au captat produsele biologice sau
dejeciile (plosc, bazinet, tvi renal, sticlue de analize dar n ultima vreme se
tinde ca toate acestea s fie de unic folosin sau mcar s fie folosite de un singur
pacient pe timpul spitalizrii sale i apoi incinerate).
SCOPUL SI TERMINOLOGIA DEZINFECTIEI
Prin contaminare, se intelege prezenta agentilor patogeni.
Prin infectie se intelege relatia dintre microoganism si macroorganism, adica, patrunderea
agentului patogen in tesuturile vii, pe care le paraziteaza.
Prin dezinfectie se intelege in mod uzual complexul de masuri care se aplica pentru
decontaminare si prin care se urmareste distrugerea, indepartarea sau micsorarea numarului agentilor
patogeni si conditionat patogeni de pe diverse elemente ale mediului extern pana la o limita la care
prezenta acestora sa nu mai prezinte riscul de producere a unei infectii.
Dezinfectia este un proces chimic care elimina organismele microbiene in crestere, dar nu
neaparat formele rezistente, sporii.
Prin dezinfectant se intelege produsul sau substanta care are capacitatea de a distruge sau
neutraliza agentii infectiosi din mediul extern.
Prin antisepsie se intelege complexul cu masuri prin care se distrug sau se indeparteaza partial
germenii patogeni de la diferitele elemente ale mediului extern la o limita la care prezenta foarte
redusa a acestora sa nu mai permita posibilitatea de transmitre si producere a unei infectii.
Prin antiseptic se intelege produsul utilizat si metoda care permite realizarea antisepsiei.
Prin asepsie se intelege absenta oricarei forme de viata de pe o suprafata.
Aseptic este termenul utilizat pentru un obiect pe care nu se gaseste nici o forma de viata.
n funcie de scopul urmrit deosebim:
1.Dezinfecia profilactic urmrete prevenirea apariiei i rspndirii bolilor
infecto-contagioase. Se aplic n colectivitate.
2.Dezinfecia curent continu urmrete distrugerea germenilor n focare.
Se aplic produselor eliminate de bolnavi i purttorilor de germeni.
3.Dezinfecia terminal radical i imediat a ncperilor i a inventarului
lor.

METODE DE DEZINFECIE

1.Metode fizice:
curenia reprezint ndeprtarea microorganismelor de pe obiecte i
tegumente odat cu ndeprtarea prafului i a substanelor organice, fcndu-se
o decontaminare de 95-96%, prin splare cu ap i spun sau detergent, cltire,
tergere, aspirare, periere,
incinerarea obiectelor
clcatul mbrcminii i a lenjeriei,
fierberea lenjeriei de corp i de pat 30 minute,
nclzirea cu vapori de ap sub presiune n etuve a paturilor, saltelelor,
pturilor i covoarelor, unde se formeaz vapori de ap ce asigur o
temperatur mai mare de 100C,
raze ultraviolete emanate de lmpile cu cuartz,
dezinfecia prin cldur - umed pasteurizarea
- uscat - flambarea

2.Metode chimice
Se folosesc un numr mare de substane chimice cu efect distrugtor asupra
microorganismelor patogene ca: formol, fenol, hidroxizi, carbonai de Na i K, clorura
de var, cloramina, gama larg a detergenilor.Vor fi utilizate alternativ mai multe
substane dezinfectante cum ar fi:
- pentru dezinfecia duumelelor din piatr, a materialelor plastice, a lemnului
se vor folosi prin alternan una din urmtoarele soluii sod de rufe 5%, var
cloros 2%, amestec de soluie apoas de sod caustic hidrod 1% cu soluie de
dero,
- pentru dezinfecia pereilor acoperii cu faian sau vopsea de ulei se folosesc
var cloros 2%, cloramin 2%, bromocet 1%,
- mobilierul din lemn i metal se terge cu bromocet 1%,
- lenjeria de pat i echipamentul de protecie se dezinfecteaz prin nmuiere n
soluie de cloramin 1% timp de 2 ore sau cu soluie de deroform,
- mbrcmintea bolnavilor, paturile i saltelele se dezinfecteaz prin vaporizare
n spaiu nchis cu formol 3-15 ml sol./ m de aer,
- termometrele se dezinfecteaz prin pstrare n soluie de cloramin 2% sau
tinctur de iod 1% n alcool etilic,
- plotile, scuiptorile i tviele renale se dezinfecteaz prin submersare timp de
2 ore n cloramin 4%, var cloros 4% sau iodoform,
- instalaiile sanitare se stropesc cu var cloros 20%
- vesela i tacmurile se dezinfecteaz prin submersare n cloramin 1% sau
bromocet 1% 2 ore dup splare prealabil.
Forma cea mai bun a dezinfeciei terminale este formolizarea cu ajutorul unor
aparate care transform soluia de formol 40% n vapori.Se calculeaz cubajul
camerei i se socotesc 3-15 ml , n medie 7 ml de soluie de formol 40% pentru fiecare
m de spaiu.Formolizarea sub presiune a spaiilor nchise se face folosind autoclave
formogene.Pentru controlul eficienei formolizrii se fac recoltri bacteriologice de pe
suprafee nainte i dup formolizare, comparndu-se numrul de colonii aprute n
fiecare caz.

Metode folosite
Mijloace folosite
-curenie

-radiaii UV

-cldura
uscat

Fizice
-cldura
umed

Procedee de aplicare
Suportul tratat
-splare cu ap i spun, -lenjeria,
cltire, ndeprtarea prafului -tegumentele pacientului,
folosind metode umede, -minile
personalului
aspirare, periere.
medical.
diverse suprafee: noptiere,
paturi, mese (de operaie,
de tratament, din sala de
mese, din saloane),alt
mobilier, pardoseli.
-unele suprafee cum ar
fi:masa de operaie, patul
pacientului
-aerul din ncperi: sli de
operaie, de pansamente,
saloane, etc.
-clcare
-lenjeria de pat i de corp
-incinerare

-deeurile

-flambare

-unele obiecte

-fierbere

-lenjeria,
tacmurile.

vesela,

-vapori de ap sub presiune

-haine, saltele,
pturi, covoare.

perne,

-pasteurizare

-unele alimente

-tergere

-paviment, perei vopsii

cu vopsea de ulei soluie
2%

-amestec

-produse patologice n
suspensie 20% (sput,
urin, fecale)

-tergere i
splare

-WC-urile soluie 4-5%

submersiune
timp de 2 h

-tergere i
splare

-plosca i urinarul n
soluie 4%
-lenjeria alb n soluie 11,5%
-paviment, perei soluie
2%
-chiuvete, bi soluie 1%
-muamale,
jucrii

soluie 0,5%

-splare

-plgi soluie 0,5-1%

-submersare

-termometre soluie 2%

3.Apa
oxigenat

-splare

-plgi soluie 3%

Soda de rufe

-splare,
tergere

-vesela,
tacmurile,
duumeaua soluie 1-2 %

-badijonare,
tergere

-tegumente,
suprafaa
mesei de operaie, lampa
scialitic alcool de 70

1.Var cloros

I.Soluii
oxidante

-tergere
2.Cloramina

Chimice

II.Soluii
hidrolizante
III.Soluii
care produc
coagularea
proteinelor
IV.Iodoforii

Alcoolul

-Septozol
-Soluie alco- -badijonare
olic cu iod
Formolul

V.

-vaporizare

-tegumente

-aerul din ncperi (7ml

soluie de formol la fiecare
m de spaiu

n prezent sunt utilizate substane dezinfectante noi cum ar fi:

Clorhexidin (Hibisol)1% pentru tegumente i mucoase
Virkon pentru pavimente, mobilier, lenjerie (eliberator de oxigen activ), non
toxic, dezinfectant cu spectru larg

Dezinfectantele se impart in 3 grupe:

- High-level solutii care omoara toti agentii microbieni, inclusiv sporii.
- Medium-level toate microorganizmele, cu exceptia sporilor.
- Low-level solutii care, in concentratiile si la timpul de actiune folosite in practica , nu au efect pe
spori, micobacterii, ciupercii si virusi.

MOD DE EFECTUARE A CURATENIEI

- se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se
deschide geamul pentru a se aerisi
- caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor
- se face ordine in salon : se aranjeaza halatele, ziarele, revistele
- se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant corpul de
iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera,
masa de scris si scaunele
- laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier
- se sterg de praf celelalte suprafete orizontale
- daca este cazul, in locurile murdarite, se sterg peretii, geamurile, usile.
- cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant se streg intrerupatorul electric si
balamalele de la usi.
- se curata grupul sanitar : oglinda, chiuveta, suportul pentru prosop, suportul pentru hartia igienica
si vasul de toaleta cu accesoriile.
- se matura umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de gunoi
si se curata; se pune in cos un sac mare de plastic. Deseurile provenite din salon se strang in spatiul
special destinat colectarii temporare din sectie.
- se matura cu matura umeda;
Spalarea
-Spalarea incepe de la geam catre iesire, mopul se manevreaza in forma literei S;
-Se introduce mopul in galeata cu apa cu detergent, se spala pavimentul pe o parte din suprafata si
apoi se introduce mopul in galeata cu apa simpla si se clateste, apoi se stoarce; se repeta procedeul
pana se termina intreaga suprafata.
Clatirea
-Urmeaza clatirea: se arunca apa folosita la spalare, se spala bine galetile si apoi se clatesc; se pune
apa simpla in galeti si se clateste suprafata in acelasi mod ca la spalare;
-Se lasa sa se usuce;
-Se spala si clatesc galetile si apoi se pregateste solutia de dezinfectant in galetile curate.
Dezinfectia
-Urmeaza dezinfectia cu solutie de dezinfectant de suprafete Surfanios Citron doua linguri de
dezinfectant la o galeata de 8 litri de apa si se lasa sa actioneze 15 minute;
- se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.

ATENTIE !
- exista galeti separate pentru saloane (apa se schimba la fiecare salon), pentru grupuri sanitare se
folosesc alte galeti de culoare diferita sau marcate diferit, pentru holuri sunt alte galeti; de asemenea
si mopuri separate pentru saloane, grupuri sanitare, holuri;
- dupa terminarea curateniei si dezinfectiei, toate galetile si mopurile folosite sunt spalate si
dezinfectate, uscate si pastrate in locuri special amenajate;
Pentru pereti, geamuri, calorifere, mobilier se respecta aceleasi etape:
- spalarea cu apa calda si detergent
- clatire
- dezinfectie
- se pastreaza aceleasi reguli ca la pavimente;
ATENTIE !
- se folosesc carpe separate de culori diferite la mobilierul din saloane, alte carpe la chiuvetele
din saloane, alte carpe la grupurile sanitare.
Personalul care efectueaza curatenia si dezinfectia este obligat sa poarte manusi de unica folosinta
nesterile la efectuarea curateniei si dezinfectiei, care vor fi schimbate dupa fiecare manevra. Este
obligatorie spalarea si dezinfectia mainilor dupa scoaterea manusilor.

METODE DE IGIENIZARE A SALOANELOR SI SPATIILOR ANEXE

Reguli de intretinere a ustensilelor de curatenie.
- zilnic, dupa fiecare operatiune de curatenie si la sfarsitul zilei de lucru ustensilele utilizate vor fi
spalate, curatate, dezinfectate (decontaminate)si uscate.
- personalul care executa operatiunile de curatenie si decontaminare a materialului de
curatenie si decontaminare a materialului de curatenie va purta manusi de menaj sau manusi de
latex nesterile.
- decontaminarea (curatarea si dezinfectia) materialului de curatenie se efectueaza la sfarsitul
operatiunii de curatenie pe sectie.

INTRETINEREA CURATENIEI SI DEZINFECTIA SALOANELOR

Bolnavii plasati intr-un mediu curat si dezinfectat zilnic pot sa primeasca servicii de sanatate in
conditii de asepsie corecta.
- atunci cand acestia sunt internati in spital, saloanele la care sunt repartizati trebuie sa le ofere
garantia unui mediu curat din punct de vedere vizual si bacteriologic.
Intretinerea zilnica.
in realizarea curateniei trebuiesc luate in considerare : ingrijirile curente, interventiile medicale,
contaminarea salonului. Se recomanda ca operatiunile de curatenie sa se inceapa cu saloanele mai
putin contaminate.
in fiecare salon se incepe curatarea obiectelor mai putin murdare si se termina cu obiectele mai
putin murdare (cosuri de deseuri si vasul de toaleta).

 in nici o sectie NU se admite existenta ghivecelor cu flori. Vase cu flori taiate NU se admit in
sectiile cu risc mare (sectii de N.N, reanimare, hematologie, dializa).
in sectiile in care sunt admise vase cu flori taiate, apa din vas se schimba zilnic, iar in apa se
adauga o lingurita de hipoclorit de sodium 12,5 % Cl activ; aceasta operatiune nu se executa la
chiuveta din salon, ci in incaperi special destinate pregatirii activitatii propriu-zise.
Pregatirea materialului si a produselor
- carucior pentru curatenie
- material pentru spalarea pavimentului
- solutie de detergent, dezinfectant
- o laveta pentru fiecare salon necesara la maturatul umed.
Tehnica
- se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se
deschide geamul pentru a se aerisi
- caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor
- se face ordine in salon: se aranjeaza halatele, ziarele, revistele
- se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant
corpul de iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera, masa de
scris si scaunele
- laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier
- se sterg de praf celelalte suprafete orizontale
- daca este cazul, in locurile murdarite, se sterg peretii, geamurile, usile.
- cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant se streg intrerupatorul electric si
balamalele de la usi.
- se curata grupul sanitar : oglinda, chiuveta, suportul pentru prosop, suportul pentru hartia igienica
si vasul de toaleta cu accesoriile.
- se matura umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de gunoi
si se curata; se pune in cos un sac mare de plastic. Deseurile provenite din salon se strang in spatiul
special destinat colectarii temporare din sectie.
- se spala si dezinfecteaza pavimentul
- se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.
Intretinerea curateniei si dezinfectia saloanelor dupa externarea bolnavilor.
- in timpul efectuarii curateniei mobilierul ramane in salon
- dezinfectia terminala (ciclica) se efectueaza in cazul evolutiei focarelor de infectii
nosocomiale dupa ce s-a declarat focarul inchis si s-au externat toti bolnavii pentru care s-a aplicat
procedura de izolare functionala (izolare pentru infectii cutanate, digestive, transmise prin sange,
respiratorii).
- in cadrul operatiunilor de curatare si dezinfectie este important : sa se curete cu detergent, sa se
clateasca si sa se utilizeze o solutie de dezinfectant.
- se strange lenjeria murdara si se pune in sac impemeabilizat.
- se strang si se evacueaza deseurile din cosul de gunoi, cosul din wc, acesta se curata si se
dezinfecteaza.
- se curata si se dezinfecteaza toate obiectele din salon : patul, salteaua, mesele, noptierele.
- se curata si se dezinfecteaza obiectele sanitare din grupul sanitar atasat salonului. Daca este necesar
se detartreaza obiectele sanitare, se matura umed, se spala pavimentul si se dezinfecteaza.
- persoana care a efectuat curatenia si dezinfectia se spala pe maini si apoi pune lenjerie curata pe
pat.
- in cadrul intretinerii si curateniei saloanelor se recomanda ca de 2 ori pe an sa se spele peretii
placati cu faianta sau vopsiti, jaluzelele de la ferestre.

Notiuni de curatenie si dezinfectie.

Curatenia = cea mai raspandita metoda de decontaminare utilizata in unitati sanitare prin care
se indeparteaza microorganismele de pe suprafete, obiecte sau tegumente odata cu
indepartarea prafului si substantelor organice.
Aplicarea rationala a metodelor de curatenie a suprafetelor incaperilor, obiectelor si
echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98 %, foarte apropiata de cea obtinuta printr-o
dezinfectie eficace. Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra tuturor microorganismelor.
Dezinfectia = reprezinta procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate
microorganismele patogene (distrugere in proportie de 99,99 %) de pe obiectele din mediul
inert, cu exceptia sporilor bacterieni.
Produse de intretinere pentru curatenie.
- intretinerea spatiilor din unitatile sanitare are drept scop realizarea curateniei vizuale,
esteticii spatiilor, intretinerea acestora, dar si a dezinfectiei.
- actiunile de curatenie trebuie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a suprafetelor.
Aceste operatii fizico-chimice se efectueaza cu ajutorul detergentilor. Dezinfectia
suprafetelor este asigurata prin aplicarea unui dezinfectant.
Pentru intretinerea zilnica a curateniei se recomanda utilizarea de detergenti si detergenti
dezinfectanti.
Rezultatele operatiilor de curatenie si dezinfectie depind de cunoasterea podusului folosit si de
respectarea conditiilor de utilizare ale acestuia.
PRODUSE :
SAPUNURI :
Sapun tare
Compozitie: - amestec de saruri alcaline si acizi
- efectul este diminuat de apa dura
- PH alcalin
- nu are putere dezinfectanta
Utilizare :
- intretinerea suprafetelor cu ceramica, ulei, otel inoxidabil
- clatiri obligatorii
Atentie! Mentinerea inmuiata a sapunului devine mediu pentru multiplicarea microbilor
Clatire dupa utilizare, depozitare pe port-sapun pentru scurgere.
Sapun moale sau sapun negru
Compozitie: - amestec de saruri alcaline si un numar mare de uleiuri vegetale
- alcalinitate scazuta
- sub forma vascoasa
- nu are putere dezinfectanta
Utilizare:
- curatare grosiera ( ex. Paviment, gresie )
- se dizolva in apa calda
- clatire obligatorie
- se depoziteaza si se conserva sub forma vascoasa la adapost de curenti de aer
DETERGENTI :
Detergenti neutri sau detergenti lichizi universali
Compozitie: - putere mare de inmuiere si emulsionare
- putere de spumare variabila
- nu are putere dezinfectanta
Utilizare:
- mobilier, paviment, vesela, spalarea manuala a textilelor
- dilutie variabila in functie de concentratia detergentului

- clatire obligatorie
Detergenti alcalini sau ,, decapanti
Compozitie: - apa, agenti de suprafata
- lichide transparente sau praf cu miros puternic
- indeparteaza murdaria si straturile vechi de ceara depuse pe paviment
Utilizare:
- in functie de dilutie, spalarea zilnica a pavimentelor
- sunt necesare mai multe clatiri
Atentie ! - lichidele amoniacale nu se utilizeaza in sectorul alimentar.
Detergenti acizi sau ,, detartranti
Compozitie: - detergenti + solutii acide puternice
- anumiti detartranti combat rugina
Utilizare:
- curatarea materialelor cu depuneri de piatra
- daca produsul este avizat pentru sectorul alimentar se spala vesela si ustensilele de bucatarie.
Precautii:
- de evitat contactul cu obiecte din otel inoxidabil
- nu amestecati niciodata cu alte produse
- dilutii diferite in functie de cantitatea de piatra
- evitati contactul cu pielea si mucoasele
- clatiti abundent
ABRAZIVE :
- sunt substante minerale de natura calcaroasa sau argiloasa cu granule mai mult sau mai putin
fine, detergent, parfum, eventual clor.
- sub forma de pulbere, crema sau pasta
- actiune mecanica asupra murdariei
Utilizare: - curatarea punctuala a suprafetelor dure, obiectelor sanitare, pavimente, cu grija
pentru suprafetele emailate.
Atentie ! Produsele sunt agresive pentru materiale ,, moi : stratificate, material plastic,
suprafete vopsite.
MATERIALUL DE INTRETINERE A CURATENIEI
- materialul de intretinere a curateniei trebuie utilizat la maximum de eficienta respectand regulile de
igiena pentru ca operatiunile de curatenie si dezinfectie sa-si atinga scopul, acela de a elimina
microorganismele.
- se recomanda ca alegerea materialului de intretinere a curateniei sa se faca pe baza unui studiu la
fata locului.
Materiale :
maturi din PVC, perii, teuri, mopuri
- cu ajutorul lor se realizeaza indepartarea prafului si a gunoiului de pe pavimente
carucior pentru curatenie
- permite aranjarea si transportul tuturor materialelor si produselor de intretinere
necesare curateniei zilnice.
carucior pentru spalarea pavimentului
- permite separarea apei curate si a apei murdare, garanteaza calitatea antimicrobiana a solutiilor de
detergent.
Se manevreaza usor, este ergonomic,igienic pentru manipulator. Utilizarea sa permite realizarea unei
bune spalari.
aspirator
accesorii manusi de menaj

PROTOCOL DE CURATENIE SI DEZINFECTIE SALI DE TRATAMENT

I. CURATENIA SI DEZINFECTIA ZILNICA
In fiecare sala de tratament se incepe cu curatarea obiectelor mai putin murdare si se continua cu
obiectele murdare (cosuri de deseuri).
NU se admite existenta existenta ghivecelor cu flori si vaselor cu flori taiate.
- se deschide geamul pentru a se aerisi;
- se colecteaza si se evacueaza lenjeria murdara;
- se curata si dezinfecteaza:mesele pentru tratament obligatoriu de doua ori pe zi si de cate ori este
nevoie, mesele de depozitare temporara a analizelor recoltate de la pacienti - obligatoriu de doua ori
pe zi si de cate ori este nevoie, mesele cu instrumentar steril, biroul de scris, corpul de iluminat,
scaunele, reflectoarele de la lampile de UV, stativul pentru perfuzie, dulapurile pentru medicamente
si instrumentar si alte suprafete verticale;
- se curata si dezinfecteaza mesele chirurgicale sau ginecologice cu accesoriile lor, scarita,
reflectorul;
- intretinerea instalatiei de aspiratie: se evacueaza borcanele de aspiratie, se curata si se dezinfecteaza
tubulatura de aspiratie si barbotoarele prin imersare intr-o solutie de dezinfectant; se sterilizeaza in
functie de material prin imersare in solutie de sterilizant la rece, se clatesc abundent cu apa sterila si
se usuca sau la oxid de etilena sau la autoclav si se mentin pana la utilizare in cutii metalice sterile;
se monteaza borcanele de aspiratie curatate si dezinfectate;
- se asigura tubulatura si masti de oxigen sterile;
- laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier;
- se continua cu stergerea prafului de pe restul suprafetelor orizontale:pervazul, partea superioara a
dulapurilor;
- daca se impune se sterg peretii, geamurile, usile, inclusiv balamalele;
- se curata si dezinfecteaza recipientele pentru decontaminarea instrumentarului;
- chiuveta pentru spalarea mainilor:se curata si dezinfecteaza oglinda, suportul de prosop, sapuniera,
etajera, bateria, cuva cu sifonul chiuvetei; daca este cazul se aplica si detartrant;
- se pune sapun, produs antiseptic, prosop hartie;
- se evacueaza deseurile periculoase si se inlocuieste recipientul de colectare, se goleste cosul de
gunoi si se curata, se inlocuieste sacul de plastic din cos, se matura umed pavimentul de la geam
catre usa;
- se spala si se dezinfecteaza pavimentul;
- se verifica aspectul estetic al salii si se inchide fereastra.
DEZINSECIA
Dezinsecia reprezint totalitatea operaiilor prin care se urmrete distrugerea
insectelor gndaci, nari, mute -, care transmit boli infecioase.
Insecticidele sunt substane chimice folosite n dezinsecie i care omoar
insectele prin contact direct sau pri ingestie.
Insectele ca ageni vectori pot fi:
- vectori cu rol pasiv care doar transport germenii musca, gndacul de
buctrie pentru boli ca dizenteria, toxiinfeciile alimentare,
- gazde intermediare plonia,
Dezinfecia se realizeaz prin metode fizice i chimice.
Dezinfecia prin metode chimice se face cu:
- soluii care se pulverizeaz(omoar insectele pri contact)
- soluii pentru momeli alimentare (omoar insectele prin ingestie)

Din categoria insecticidelor fac parte: DDT-ul, HCH-ul (hexaclorciclohexan),

lindanul, pedimorul, plotoxul, neguvonul, etc.

1.Dezinsecia slilor de ateptare, a cabinetelor i magaziilor se face astfel:

pentru mute se pulverizeaz plotox 40 ml / m, cu remanena de 21 zile,
pentru combaterea gndacilor se folosete plotox cu remanena de 14 zile,
pentru combaterea plonielor se folosete plotox cu remanena de 2 luni.

2.Dezinfecia n saloanele de bolnavi, slile de tratament i de mese se face

astfel:
pentru combaterea mutelor se pulverizeaz lindatox soluie 40 ml/m, cu
remanen de 1 lun sau se fac momeli alimentare cu neguvon i zahr,
pentru combaterea gndacilor se fac pulverizri cu soluie de cimexan,
pentru combaterea plonielor se folosete cimexan sau plotox.

Metode fizice de dezinfecie:

ndeprtarea resturilor alimentare din ncperi
aezarea de plase de protecie la ferestre,
astuparea fisurilor din perei i podele
pstrarea alimentelor n dulapuri speciale i frigidere,
golirea noptierelor de alimente zilnic,
clcarea rufelor,
fierberea rufelor

DERATIZAREA

Deratizarea reprezint totalitatea msurilor de distrugere a roztoarelor care

au rol n transmiterea la om a unor boli infecto-contagioase i a infestaiilor parazitare
oareci, obolani.
Raticidele sunt substane chimice folosite pentru distrugerea roztoarelor.
Msurile preventive constau n mpiedicarea accesului roztoarelor la alimente
i suprimarea posibilitilor lor de hran i adpost.
Metodele de combatere a roztoarelor sunt fizice, biologice i chimice.
Metodele fizice constau n folosirea de curse i capcane.
Metodele biologice constau n cunoaterea i folosirea n combaterea
roztoarelor a dumanilor lor naturali cini, pisici.
Metodele chimice constau n folosirea unor substane chimice cu efect raticid,
cum ar fi:
- efectuarea deratizrii cu antu prin prfuire.Se amestec antu cu talc 2030%, se prfuiete apoi podeaua n benzi late de 20-30 cm, perpendicular
pe pereii ncperii.Se pot prepara i momeli cu 1-3 gr antu la 100 gr
mlai sau tre, apoi momelile se pun lng sursa de ap sau alimente i
se prfuiete n jurul momelii cu praf de antu.
- efectuarea deratizrii cu warfarin prin pregtirea de momeli prin amestec de
alimente 99,5% i warfarin 0,5%.Aezarea momelii se va face lng sursele
de ap i alimente.
- efectuarea deratizrii cu past fosforic prin ungerea unor alimente cu past.

COLECTAREA DESEURILOR
Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr.185/2003 Norme tehnice privind asigurarea
curateniei, dezinfectiei, efectuarea si pastrarea sterilitatii, va informam urmatoarele:
NU este permis amestecul produselor folosite la curatenie, al substantelor dezinfectante sau al
antisepticelor ! Exista riscul unor reactii chimice periculoase pentru cel care le manipuleaza,
precum si riscul de inactivare si incompatibilitate.
NU este permisa utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de intretinere a
curateniei, pentru dezinfectante si pentru antiseptice.
NU este permisa aruncarea ambalajelor goale de la produsele de curatenie, de dezinfectie sau
de la antiseptice decat dupa ce au fost curatate sau /si neutralizate.
NU este permisa utilizarea de recipiente goale de la produse dezinfectante pentru produsele
antiseptice.
- flacoanele cu dezinfectante sau antiseptice vor fi etichetate astfel:
denumirea produsului, concentratia, data cand a fost preparat, termen de valabilitate.
Ordinul 219/2002: privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale

DESEURI NEPERICULOASE :
Sunt deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu
prezinta risc major pentru sanatatea umana si mediu:
Ambalajele materialelor sterile, hartia, resturile alimentare;
Flacoane de la solutiile perfuzabile care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice,
gipsul necontaminat cu fluide biologice;
Saci si ambalaje de material plastic, manusi folosite la curatenie;
Recipiente din sticla intacte care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice;

SUNT DESEURI NEPERICULOASE - SE COLECTEAZA IN SACI NEGRI SI SE

TRANSPORTA LA RAMPA DE GUNOI A SPITALULUI PENTRU A FI PRELUATE IN
SISTEMUL DE COLECTARE DE DESEURI MENAJERE A ORASULUI .
DESEURI PERICULOASE:
DESEURI ANATOMO-PATOLOGICE
Parti anatomice, fetusi, placente, material biopsic din blocurile operatorii
Cadavre de animale de laborator
SUNT DESEURI INFECTIOASE - SE COLECTEAZA IN SACI GALBENI SI SE
TRANSPORTA LA INCINERATORUL SPITALULUI PENTRU A FI INCINERATE

DESEURI INFECTIOASE
Deseuri solide sau lichide care contin sau au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice:

Deseuri solide sau lichide care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti sau
toxinele microorganismelor
Seringi, perfuzoare fara ac, sonde si alte materiale de unica folosinta
Recipiente care au continut sange sau alte fluide biologice
Campuri operatorii, manusi folosite in acte medicale
Sonde si alte materiale de unica folosinta
Materiale de laborator folosite, comprese, pansamente, membrane de dializa
Pungi din material plastic pentru colectarea urinei

DESEURI INTEPATORE-TAIETOARE
Ace, ace cu fir, seringi cu ac, acele de la perfuzoare
Catetere, branule, pipete
Lame de bisturiu de unica folosinta
Sticlarie de laborator si alta sticlarie sparta sau nu, care a venit in contact cu materialul infectios
SUNT DESEURI INFECTIOASE - SE COLECTEAZA IN CUTII DE CARTON CU PERETI
REZISTENTI SI SE TRANSPORTA LA INCINERATORUL SPITALULUI PENTRU A FI
INCINERATE

DESEURI CHIMICE SI FARMACEUTICE

Seruri si vaccinuri cu termen de valabilitate depasit, medicamente expirate
Reziduuri de substante chimioterapice
Reactivi si substante folosite in laboratoare
Substante dezinfectante expirate sau deteriorate prin depozitarea necorespunzatoare
SE COLECTEAZA IN RECIPIENTE SPECIALE CU MARCAJ ADECVAT PERICOLULUI
(INFLAMABIL, COROZIV, TOXIC) SI SE INDEPARTEAZA CONFORM PREVEDERILOR
LEGALE PRIVIND DESEURILE CHIMICE PERICULOASE.

COLECTAREA, DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL DESEURILOR MEDICALE

Ordinul M.S.F. nr. 219 din 01.04.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale.
Deseurile rezultate din activitati medicale sunt toate deseurile, periculoase sau
nepericuloase, care se produc in unitatile sanitare.
Deseurile nepericuloase - sunt deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea
a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si mediu.
Deseurile periculoase - sunt deseurile rezultate din activitati medicale care constituie
un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea
sanitara, in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea
bolilor si recuperare medicala, inclusiv cercetarea medicala si producerea, testarea,
depozitarea si distributia medicamentelor si produselor biologice.
Deseurile anatomo-patologice si parti anatomice - sunt deseurile care includ
tesuturile si organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii
si din alte proceduri medicale.
Deseurile infectioase - sunt deseurile lichide si solide care contin sau sunt
contaminate cu sange sau alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau
au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor.

Deseurile chimice si farmaceutice sunt reprezentate de substantele chimice solide,

lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile; medicamentele
expirate si reziduurile de substante chimioterapice.
Deseurile intepatoare - taietoare - sunt deseurile care pot produce leziuni mecanice
prin intepare sau taiere.
Deseurile radioactive - sunt deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din
activitatile
nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale
radioactive.
Sistemul de gestionare a deseurilor - reprezinta totalitatea activitatilor de colectare
separata la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara, transport si
eliminare finala.
Depozitarea temporara - este pastrarea pe o perioada limitata de timp a deseurilor
ambalate corespunzator, in spatii special destinate si amenajate, pana la preluarea si
transportul lor la locul de eliminare finala.
Eliminarea finala - reprezinta totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si
biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale care
vizeaza eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii
de sanatate a populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri.
Incinerarea deseurilor - arderea deseurilor si instalatii speciale, denumite
incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi inalte de combustie.
Depozitarea sanitara - este depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala
in locuri special amenajate numite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase.
Deseurile periculoase sunt depozitate in depozitul de deseuri dupa ce au fost
supuse tratamentelor de neutralizare.

COLECTAREA LA LOCUL DE PRODUCERE

Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor este prima etapa in gestionarea
deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. In situatia in care nu se
realizeaza separarea pe categorii, intreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri
periculoase. Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu
deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se
elimina odata cu continutul.
Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile
sanitare sunt :
a) Galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice
si farmaceutice)
b) Negru - pentru deseurile nepericuloase (deseuri asimilabile cu cele menajere).
- pentru deseurile infectioase si taietoare-intepatoare se foloseste pictograma ,, pericol
biologic .
- pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate
pericolului : inflamabil, coroziv, toxic.
Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din
carton prevazute in interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbena sau
marcati cu galben.
Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la
actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special
care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice scoaterea acestora dupa

umplere, avand pentru aceasta un sistem de inchidere definitiv. Capacul cutiei are
orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care
se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru
mediu. Cutiile trebuiesc prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile
la locul de depozitare intermediara si ulterior la locul de eliminare finala. Cutiile au
culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma ,,pericol biologic
Caracteristicile recipientului destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare :
- recipientul trebuie sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de
inchidere definitive sa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care
manipuleaza deseurile intepatoare-taietoare si a mediului
- recipientul trebuie inscriptionat in limba romana
- recipientul trebuie avizat de M.S., dupa ce a fost supus procedurilor de testare
specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice.
In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate in recipientele descrise,
seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in interior cu sac din
polietilena.
Al doilea ambalaj, in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase,
este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi.
- deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj
adecvat pericolului (inflamabil, coroziv, toxic). Ele se indeparteaza conform
prevederilor legale privind deseurile chimice periculoase.
- deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci de
polietilena de culoare neagra, inscriptionati cu ,, Deseuri nepericuloase . In lipsa
acestora se pot folosi saci de polietilena transparenti si incolori.
- pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu
datele de identificare ale sectiei sau laboratorului.