Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Irina Holdevici - PSIHOTERAPII SCURTE PDF
Irina Holdevici - PSIHOTERAPII SCURTE PDF
HOLDEVICI
PSIHOTERAPII
l:.o
"l<:
10loi
e:c
SCURTE
Sa ne rezolvam problemele de via!a rapid i eficient
l:.o
-u;>
10loi
Q
....I
e:c
<:
-"z
OEjji/
ltl
60.00
EDITURA CERES
ISBN 973-40-0474-3
EDITURA CERES
I
Prof. univ. dr. IRINA HOLDEVICI
PSIHOTERAPII
SCURTE
EDITURA CERES
Bucure~ti, 2000
Redactor:
Tehnoredactor:
Coperta:
CRISTIANA GAVRILESCU
EUGENIA CERNEA
CRISTINA MARCU
CUPRINS
Cuviint fnainte
Capitolull
o PLEDOARIE
PENTRU PSIHOTERAPIA
DE SCURT A.
DURAT A.
Capitolul2
PSIHOTERAPIILE
14
Capitolul3
PSIHOTERAPIILE
TIVE
COMPORTAMENTALE
~I COGNI29
Capitolul4
HIPNOZA PERMISIV A.
56
Capitolul5
PSIHOTERAPIA
CONSTRUCTIVISTA.
88
Capitolul6
ISBN 973-40-0474-3
PSIHOTERAPIA
TEGICA.
SCURTA. CONSTRUCTIVIST-STRA111
Capitolul7
METAFORELE
SCURT A
CapitolulB
CONDITIlLE
Bibliografie selectiva
EFICIENTE
188
200
eajdtoted 1
o
PLEDOARIE
PENlRUPSIHOTERAPIA
DE SCURlA
DURAlA
() psihoterapie
eficienta trebuie sa fie scurta ~i preelsa
L a z a r u s ~i Fay (1990).
~edinta de psihoterapie nu trebuie sa
contina teste inutile, metode redundante, pauze prelungite sau
discursuri nefo1ositoare. Aceasta nu inseamna ca terapeutul trebuie
sa omita deta1ii importante sau sa nu ap1ice 0 anumita tehnica doar
din dorinta de a scurta terapia (2 e i g ~i Gill i an, 1990, p. 37).
Reducerea duratei terapiei are 1a baza ~i ratiuni de ordin etic,
deoarece numai terapeutii 1ipsiti de profesionalism pot prelungi 1a
nesfar~it terapia, nerezo1vand cazu1 ~i creand dependente ale
pacientului.
Referindu-se la psihoterapia scurta, H 0 Yt (1989) subliniaza
faptul ca "scurt inseamna nu mai mult decat este necesar". Din
aceasta afirmatie putem trage concluzia ca nu putem stabili 0 durata
optima pentru psihoterapie; astfel, de pilda, 0 psihoterapie care a
durat ~ase 1uni, dar in care au avut loc doar doua ~edinte, poate fi
considerata mai scurta decat 0 terapie care a durat doua 1uni, cu
~edinte bisaptamanale ..
Coneeptu1 de psihoterapie scurta este de data relativ recenta,
deoarece pana nu demult, psihana1iza, a carei durata era in medie
de 2-3 ani, era considerata tehnica psihoterapeutica
dominanta,
multe persoane avand chiar tendinta de a confunda psihanaliza eu
psihoterapia, in general.
Cu toate acestea, psihoterapia
scurta a aparut pe terenu1
psihanalizei ~i a imbracat forma terapiilor dinamice de scurta durata.
Astazi, se includ in cadrul psihoterapii1or scurte ~i alte sisteme
terapeutice moderne, cum ar fi terapia ericksoniana,
terapiile
Psihoterapii scurte
comportamentale,
cogllltIve, terapia rational-emotiva,
terapia
stratcgica sau terapia prin interventie paradoxala.
La z a r u s ~i Fay (1990) sunt de parere ca psihoterapia dc
lunga durata nu este numai incficienta, fiind lipsita de precizie ~i
insuficient focalizata, ci chiar nociva, deoareee intare~te imaginea
de sine patologicii a pacientului.
Aceia~i autori sustin ca un avantaj major al tcrapici scurte este
~i faptul ca, daca tcrapia nu da rezultatclc seontatc, macaI' se poate
afla aeest lueru mai dcvrcmc.
How a r d ~i My c r s (1987) subliniaza ca factorii care au tacut
posibila interventia de seurta durata incununata de sueces sunt:
abordarca terapeuticii foealizata pc problema;
abordarile pc principiilc Invatarii;
abordarca sistemicii In psihoterapie;
sucecsele rapidc obtinute prin intermediul interventiilor
farmacologiee.
Astfcl, de pilda, multe caricrc artistiee sau sportive au fost
distruse de traeul de scena, de~i subieetii 'urmasera programe
psihoterapeutiee Intinse pe luni sau ani, in timp ee alte persoane au
rczolvat aeeste probleme luand 0 singura doza de sub stante betabloeante Inainte de a-~i juca rolul (B ran t i g a:n, B I'ant i g a n
~i J 0 s e ph, 1982).
CRITERIUL TEMPORAL
iN
PSIHOTERAPIA
SCURTA
Psihoterapii scurte
10
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
II
12
Psihoterapii scurte
ill
III
II
II
DEMERSUL
PSIHOTERAPEUTIC
CENTRAT
PE REZOLVAREA
DE PROBLEME
Psihoterapii scurte
13
sunt pe calc sa-mi pierd serviciul, iar unica mea prietena s-a
mutat in aIt ora~ pentru a nu mai auzi de mine".
Clienta era foarte inteligenta, vioaie, activa ~i aproape simpatica,
de~i stilul ei interpersonal era dezastruos.
Ea s-a adresat terapeutului pe un ton rastit, amenintandu-I cu
degetul:
"Asculta, mai bine l-ai chema aici pe sotul meu ~i i-ai spune di
unele din lucrurile pe care Ie face ma calea pc nervi".
Cu permisiunea clientei, terapeutul a solicitat informatii in
legatura cu ea de la ceilalti terapeuti pe la care mai fusese ~i care
o etichetasedi "psihotica ~i periculoasa".
Unul dintre terapeuti (0 femeie) a relatat faptul ca la ultima
~edinta de psihoterapie, clienta a mu~cat-o ~i acesta a fost motivul
"terminarii terapiei".
InterogaHi fiind, clienta a oferit urmatoarea explicatie:
"La ~edinta respectiva de psihoterapie ma aflam impreuna cu sotul
meu, care fi'icea remarci nepotrivite la adresa mea, remarci pe care
terapeuta Ie tolera. M-am enervat ~i i-am dat sotului "un ghiont". Ca
sa intelegeti cum s-au desfa~urat lucrurile, trebuie sa va spun ea
sotul meu are "centura neagra" la karate, 1,90 m inaltime, 96
kilograme, in timp ce eu am 1,65 inaltime ~i 59 kg. Dna dr. N. a
sarit in picioare, a inceput sa strige ca dezaproba violenta fizica; ma apucat de brat ~i incercand sa ma imobilizeze, m-a zgariat. Atunci
am mu~cat-o!" (dupa L a z a r u s ~i Fay, 1990, p. 44).
In urma interviului clinic, terapeutul a ajuns la concluzia ca
pacienta nu este nici psihotica, nici periculo as a, ci doar ca s-a lasat
prinsa in cateva din capcanele interpersonale descrise de Fay
(1990), dintre care enumeram: a critica, a blama, a te autojustifica,
a acuza, a amenin!a, a dori sa ai totdeauna dreptate, a utiliza un
limbaj cu indirditura emo!ionala negativa, a da ordine cu prea
multa u~urinta, sfaturi ~i indrumari care nu iti sunt cerutc.
A~a cum am mai subliniat, clienta era inteligenta ~i avea 0 buna
capacitate de invatare, care a ajutat-o sa-~i insu~easca, in cele 12
~edinte de psihotcrapic, ni~te modalitati eficiente de a intra in rclatii
cu ceilalti. La sfar~itul terapiei, clienta a marturisit ca a devenit
chiar "populara".
Psihoterapii scurte
?lee g g 1e
(1990) sublinia faptul ca. insu~i F r e u d, intemeietorul psihanalizci, despre care ~tim cu to!ii ca are 0 durata
foarte indelungata, este ~i precursorul terapiilor scurte.
Astfel, in 1906, el I-a vindecat pc dirijorul B run 0 Wa 1t e r
de 0 paralizie a bra!ului drept in numai ~ase ~edin!e de psihoterapie,
iar compozitorul Gus t a v M a hIe r a fost vindecat de 0 tulburare
de dinamica sexuala intr-o singura :;;edinta de psihoterapie care a
durat 4.
Cu toate acestea, F r e u d a eonstatat faptul ca in cazul multor
pacienti, analiza dura mult timp, in uncle cazuri aceasta fiind
nelimitata.
Preocupat de durata curei psihanalitice, F r e u d a publicat spre
sfiir:;;itul vietii lucrarea "Analiza eLlfinal ,vi analiza fara sfdr~it"
(1937). Cu toate acestea, 0 cura psihanalitica nu poate dura la
nesfiir:;;it,problema terapiei ramanand inca l1erezolvata in psihanaliza
elasica.
F r cud (cit. Me g g 1e, 1990) a gasit 0 oarecare explicatie a
prelungirii excesive a curei psihanalitice chiar in faptul cii ajunsese
o personalitate recunoscuta, care avea succes.
La inceputul carierei sale, el trebuia sa lupte mai mult pentru a
convil1ge pe ceilalti in legiitura cu validitatea
tratamentului
psihoterapeutic.
data devenit celebru, pacien!ii doreau tot mai mult sa urmeze
terapia :;;ierau tot mai tentati sa mearga mai inprofunzime in ceea
cc prive:;;te sondarea incon:;;tientului, fapt ce a condus la apari!ia
analizelor interminabile.
15
p.43):
1. Destinul. F r e u d considera ca insa~i conditia umana
reprezinta un obstacol in calea psihanalizei. Asdel, fiii lui Adam
trebuie sa munceasca din greu, sufera ~i mor, iar fiiccle Evei nasc
in dureri.
Din acest motiv, orice psihoterapie, indiferent cat de valoroasa
ar fi, nu poate rezolva toate problemele omenirii.
2. Coneeptele teoretiee ale psihanalizei, denumite de F r e Lld
prin termenul
de "metapsihologie".
Conform
interpretarii
psihanalizei, cura psihoterapeuticii nu se poate incheia atunci cand
anumi!i factori de natura cantitativa se impotrivesc vindecarii: for!a
pulsiunilor instinctive, violenta psihotraumelor
suferite, puterea
mecanismelor de aparare ale ego-ului.
16
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
17
tive, indreptate in directia disolutiei fiintei umane. Acestea sunt denumite de F I' e u d prin termenul de "thanatos" sau instinct al mortii.
F I' e u d este de parere ca atunci cand pacientul opune rezistcIlta
Ia vindecare sau se simte chiar mai rau, este pus in actiunc accst
instinct, care a depa~it in intensitate instinctul vietii (Eros).
7. Particularitajile personalitajii analistului. Un aIt factor care
contribuie Ia prelungirea curei psihanalitice 11reprezinta "Ilevroza
psihoterapeutuIui" .
Cand rezistentele
pacientului
interactioneaza
cu cele ale
terapeutuIui, psihoterapia nu mai poate inregistra progrese ~i, din
acest motiv, F I' e u d considera ca este necesara analiza personala
a terapeutului.
Trecand in revista aceste obstacole, F I' e u d considera ca singura
solutie a problemei duratei curci terapeutice este una de natura
intuitiva, aeeasta putand fi rezolvata in plan practic.
San dol'
Fer e n e z i, unul din diseipolii lui F r e u d, a
intreprins 0 serie. de eercetari menite sa conduca Ia scurtarea duratei
psihoterapiei, subliniind faptul ca psihanalistul ar putea fi mai activ
in timpul demersului terapeutic. Astfel, a luat na~tere "psihanaliza
activa", care, conform principiilor freudiene este antipsihanaliza,
pentru ea nu permite asociatiilor libere sa se deruleze spontan,
conform dinamicii
vietii psihice a pacientului.
Mai mult,
psihoterapeutul nu-~i mai pastreaza neutralitatea, ci 11bulverscaza
pc pacient, silindu-l sa asocieze cat mai repede ~i sa ajunga la
esenta problemei.
Fer e n c z i este de parere ca atunci cand pacientul nu exprima
acele fantezii pc care terapeutul crede ca ar trebui sa Ie exprimc,
acesta din urma trebuie sa Ie provoace. De asemenea, autoruI
eonsidera ca pacientii care vorbesc despre psihotraumele copilarici,
chiar Ie-au trait cu adevarat ~i ca nu este yorba doar de exprimarea
simbolica a unor dorinte de natura incon~tienta.
Mai mult,
psihotraumele actuale au un rol important in structurarea tulburarii
nevrotice ~i, din acest motiv, ele trebuie luate in considerare de
catre psihanalist.
Alte particularitati
ale demersului
psihoterapeutic
al lui
Fer e n c z i constau din stabilirea relativ rapida a termenului dc
\'
18
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
19
20
Psihoterapii scurte
21
Psihoterapii scurte
PSIHOTERAPEUTI(
Al
(1972; 1981)
22
Psihoterapii scurte
este eel de
Psihoterapii scurte
23
24
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
25
26
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
27
Psiholerapii sowle
ALTE SISTEME
PSIHOTERAPEUTICE
ANALlTlCE
DE SCURTA
DURATA
PSIHOTERAPIILE
COMPORTAMENTALE
~I COGNITIVE
;4'bordarea
eomportamentalista
in psihotcrapie Ineepe 0 data
eu Wa t s ~ n (1925), care a provoeat, pentru prima oara In mod
de~iberat
0 reaetie
de teama prezentarea
la un copil de
cateva luni
qnui
$obolan
alb, asoeiind
animalului
cu In
un prczcnta
zgomot
puternic. La putin timp, copiluI a inceput sa se teama de alte animale
eu blana $i chiar de obiecte din plu$.
Cativa ani mai tarziu, Mar y C o.v e r Jon e s, 0 eleva a lui
Wa t son, a reu$it, dimpotriva, sa vindece un copil de 2 ani ~i
jumatate de 0 fobie de animale miei, prin exemplul personal ~i prin
apropierea gradata de copil a unui iepure aIb pana cand acesta a
reu$it sa-l atinga $i sa se joace cu el. Aeesta este, de fapt, principiul
deconditionarii, specific psihoterapiei comportamentale.
. Pornind de la aceste date, psihologii comportamentali$ti sustin
afirmatia ca anxietatea nu are la baza conflicte incol1$tiente, ascunse,
ci reprezinHi doar 0 teama conditionata. Nevroza devine In conceptia
aeestor autori 0 modalitate de reaetie invatata.
Dupa numeroase studii experimentale ale multor cercetatori,
studii realizate pe animale, apare In 1952 $i 0 lucrarc de psihotcrapie
. comportamentala, apartinand lui E y s c n c k, lucrare In care accsta
sustine ca prin metoda respectivii sc pot vindcca, In aproximativ
doi ani, doua din trei ncvroze.
Astfel, pentru a-$i dovedi superioritatea, psihanaliza ar fi trcbuit
sa raporteze un procent de vindeeare de peste 60%, ceca ce era
imposibil. Legea Intaririi negative este utilizata de terapeutii
comportamentali$ti pentru a expliea instalarea nevrozelor la om.
Astfel, de pilda, 0 persoana agorafobica Incepe sa perceapa strada
30
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
31
familiarizat
cu relaxarea,
pacientul
va incepe sa practice
desensibilizarea sistematica.
Aflat in stare de relaxare, pacientul va incepe prin a-~i imagina
o scena placuta, la care se va putea intoarce ori de cate ori va dori.
Apoi, terapeutul ii va cere sa-f;'i imagineze prima situatie anxiogena
(cea mai u~oara). Daca pacientul devine anxios, procedeul imaginativ
se va intrerupe f;'ise va relua relaxarea. Situatia anxiogena trebuie
repetata in plan imaginal' pana cand nu mai declan~eaza niei un fel
de anxietate, dupa care se trece la urmatoarea situatie din cadrul
ierarhiei. 0 f;'edinta de psihoterapie dureaza in jur de 20 de minute.
Desensibilizarea poate fi realizata f;'iin plan real, subieetul fiind
ghidat progresiv sa se apropie tot mai mult de stimuli care ii produe
teama.
As~fel, unui copil eu fobie de caini i se pot prezenta pozc eu
caini, animale de plu~, alte animale mici cu blana, catei blanzi f;'i
treptat animale tot mai mari. Fiecare pre zen tare este urmata de 0
intarire pozitiva (bomboane, juearii).
Din neferieire, desensibilizarea in plan real nu se poate utiliza
in to ate situatiile ca, de pi Ida, in cazul fobiei de zbor eu avionul;
ea este costisitoare sub aspect financial' f;'ial timpului, iar speeiali~tii
considera ca pentru unii subiecti, ea poate fi excesiv de anxiogena.
b) Tehnica imersiunii (flooding) implica confruntarea directa ~i
brutal a a pacientului cu situatia anxiogena, fad ca acesta sa aiba
posibilitatea sa iasa din aceasta.
Me g g 1e (1990, p. 59) relateaza faptul ca a avut un paeient eu
fobie de locuri inalte: etaje superioare, poduri, pasarele, balcoane
etc., aeesta suferind ~i de ejaculare precoce. Ca multi alti fobici,
pacientul eonsuma 0 mare cantitate de alcool pentru a face fata
anxietatii
sale. Tulburarile
aeestuia durau de mai bine dc
cincisprezece ,ani ~i aveau efecte negative asupra vietii profesionalc
~i de familie. In urma unei spitalizari, paeientul a renuntat la alcool,
iar fobiile f;'i ejacularea preeoce au disparut pentru cateva luni,
dupa care au revenit.
In aCtfasta situatie, terapeutul a fost nevoit sa rezolve problcma
foarte repede pentru ca altfel pacientul risca sa se apuce din nou de
bautura. Acesta a abordat mai intai problema sexuala in maniera
32
Psiholerapii scurle
Psiholerapii scurte
33
34
Psihoterapii scurte
35
Psihoterapii scurte
TERAPIILE COGNITIVE
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
37
3X
Psihoterapii scurte
2. Sprijinirea pacientului sa identifice gandurile negative automate, care stau la baza starilor depresive ~i modificarea acestora.
3. Oescoperirea ~i modificarea schemelor cognitive, care produc
declan~area gandurilor automate.
o data diagnosticul stabilit, terapeutul ~i pacientul rezuma
problema ~i consecintele acesteia in planul vietii cotidiene. Apoi
tcrapeutul va explica principiile teoriei ~i psihoterapiei cognitive.
Se trece, in continuare,
la defalcarea
problemci in parti
componente, care sunt ierarhizate in ordinea prioritatilor.
Se alege apoi un obiectiv u~or de atins, terapeutul ajutandu-l pe
pacient sa formuleze 0 ipoteza ~i s-o verifice in practica, ca in
exemplul urmator (M egg Ie, 1990, p. 71):
"Spuneti ca nu puteti sa va concentrati deloc. Oar daca v-a~ da
un ziar, cate randuri credeti ca ati putea sa cititi?"
Pacientul se gande~te ~i raspunde ca probabil nu va putea citi 20
de randuri, poate doar 15.
Acesta va fi pus in situatia de a-~i verifica ipoteza ~i daca reu~qte
sa citeasca 25 de randuri, acest mic succes 11va ajuta sa continue
terapia. In felul acesta, pacientul s-a familiarizat
cu metoda
autoexperimentarii.
In continuare i se traseaza ca sarcina pentru acasa sa-~i
monitorizeze activitatile cotidiene in scris ~i sa citeasca 0 carte sau
o bro~ura de terapie cognitiva.
faza preliminara a terapiei dureaza doua ~edinte.
In ~edinta a treia, terapeutul va face inca 0 trecere in revista a
simptomelor .~i va studia jurnalul personal al pacientului. Apoi,
acesta ii va explica pacientului modulin care structurile cognitive
inflyenteaza emotiile ~i comportamentul.
Incepand din acest moment, psihoterapeutul ~i pacientul incep
demersul terapeutic propriu-zis. Cei doi cad de acord asupra unei
activitati de rutina, abandonata de pacient din cauza depresiei: a
face ordine in casa, in dulap, a spala rufele etc. Daca activitatea
respectiva i se pare pacientului prea greu de realizat, el 0 va efectua
la inceput in plan imaginativ. In acest mod, pot sa fie evidentiate
~i obstacolele care stau in calea realizarii sarcinii, obstacole care
sunt discutate impreuna cu terapeutul.
Psihoterapii scurte
39
40
Psihoterapii scurte
T: Faarte bine. V-atl adresat tat acest discurs interior, care era
de fapt, impotriva dumneavaastra. Nu credeti cum va ca 'discursul
acesta v-a deprimat mai mutt dedit situa{ia in sine?
Pacienta este astfcl antrenaUi sa-~i identifice gandurile negative
disfunqionale.
Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei de
psihoterapie
~i apoi in afara acesteia, utilizand 0 scala de
autoevaluare realizata de Be c k(1987) ~i care cuprinde urmatoarele
aspccte:
situatiile-problema;
emotiile negative,. asociate ~i intensitatea acestora exprimata
numerIC;
gandurile negative, automate legate de situatiile respective.
Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale,
pe. care subicctul va invata sa Ie opuna celor negative, automate,
precum ~i a efectului acestora asupra starilor emotionale
~i
gandurilor automate.
Timp de aproximativ 10 ~edinte, pacientul va exersa identificarea
~i modifiearea gandurilor negative. Terapeutul il va invata sa Ie
examineze in mod obiectiv, sa verifice gradul lor de plauzibilitate
~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema.
pacientul poate interoga ~i alte persoane cu privire la ceea ce
fac ele in situatii similare, poate observa comportamentul altor
persoane sau se poate transpune, din nou, in situatiile respective,
pentru a-~i observa propriul comportament. Se poate continua, de
asemenea, ~i jocul de rol, pentru a-I ajuta pc pacient sa descopere
~i alte alternative de intcrpretare ale unei situatii date.
Astfel, de pi Ida, in cazul descris mai sus, exista mai multe
posibilitati:
Jpoteza 1: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ~i
persoana ca atare.
Examinand aceasta posibilitate,
pacienta poate descoperi
urmatoarele a$pecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el era
preocupat de alte probleme. De altfel, privirea lui nici nu exprillla
ostilitatea, fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoarea
ipotezei 2.
Jpateza 2: Seful era preocupat de altceva.
Psihoterapii scurte
41
40
Psihoterapii scurte
T: Faarte bine. V-ati adresat tat acest disnll's interior, care era
de fapt, impotriva dumneavaastra. Nu credeti cum va ca 'discursul
acesta v-a deprimat mai mult dedit siluatia in sine?
Pacienta este astfel antrenata sa-~i identifice gandurile negative
disfunctionale. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei de
0 scala de
psihoterapie
~i apoi in afara acesteia, utilizand
autoevaluare realizata de B e c k (1987) ~i care cuprinde urmatoarele
aspecte:
situatiile-problema;
emotiile negative,. asociate ~i intensitatea acestora exprimaHi
numcrlc;
gandurile negative, automate legate de situatiile respective.
Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale,
pc. carc subiectul va invata sa Ie opuna cclor negative, automate,
precum ~i a efcctului acestora asupra starilor emotion ale ~i
gandurilor automate.
Timp de aproximativ I 0 ~edinte, pacientul va exersa identificarea
~i modificarea gandurilor negative. Terapeutul 11 va invata sa Ie
examineze in mod obiectiv, sa verifice gradul lor de plauzibilitate
~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema.
pacientul poate interoga ~i alte pcrsoane cu privire la ceea ce
fac ele In situatii similare, poate observa comportamentul altor
persoane sau sepoate transpune, din nou, in situatiile respective,
pentru a-~i observa propriul comportament. Se poate continua, de
asemenea, ~i jocul de rol, pentru a-I ajuta pe pacient sa descopere
~i alte alternative de interpretare ale unei situatii date.
Astfe1, de pilda, in cazul descris mai sus, exista mai multe
posibilitati:
lpateza I: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ~i
persoana ca atare.
Examinand aceasHi posibilitate,
pacienta poate descoperi
urmatoare1e aspecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el era
preocupat de alte probleme. De altfel, privirea lui nici nu exprima
ostilitatea, fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoarea
ipotezei 2.
lpateza 2: Seful era preocupat de altceva.
Psihoterapii scurte
41
42
Psihoterapii sC!lrte
Psihoterapli sC!lrte
43
44
Psihoterapii sClirte
TEHNICI
CARE
it
POT
FACE PE PACIENT
SA SE SIMlA
MAl
DINE
Psihoterapii sClirte
45
acestui fenomen
de probleme
46
Psihoterapii scurte
47
Psihoterapii scurte
7. intiiririle ~i sancfiunile
Principiile intaririi ~i sanctiunilor sunt specifice psihoterapiei
comportamentale, pusa la punct de Wa t son (1920) ~i perfectionata
apoi de Ski n n e r (1971) ~i W 01 p e (1982).Aceste principii au
fost utilizate pentm a modifica starile afective ~i comportamentele
disfunctionale ~i dau rezultate bune mai ales in terapia toxicomanilor
sau a altor comportamente dezadaptative (ca de pilda, in cazul
bulimiei, fumatului sau alcoolismului incipient).
Din pacate insa nici in acest caz, rezultatele nu sunt de dUrata.
Adesea, 0 astfel de abordare ii determina pe subiecti sa faca ceea
ce trebuie pentm motive exterioare, cum ar fi obtinerea unei
recompense sau evitarea unei pedepse.
Ell i s este de parere ca aceasta tehnica nu face dedit sa incurajeze
egocentrismul, orientarea hedonista ~i toleranta scazuHi la frustratie
a subiectilor, defecte de'personalitate care stau de obicei la baza unci
conduite adictive, specifice toxicomaniei. Atunci cand se utilizeaza
drept intarire, aprobarea terapeutului sau a altei persoane, subiectii
au tendinta de a deveni mai sugestibili, de a gandi mai putin cu propriul
lor cap, devenind ~i mai perturbati (E 11 is, 1983).
TEHNICI DE TERAPIE SCURTA CARE il FAC PE SUBIECTI
SA SE VINDECE (ELLIS, 1990)
propriei autoperturbiiri
Psihoterapii scurte
48
modului dogmatic
cu orice
sa..."
~ia
imperativelor
a gandurilor irafionale
categorice
49
Psihoterapii scurte
reanaliziirii
unor comportamente-problemii
50
Psiholerapii .Icurle
cu".
Ell i s (1990) este de parere insa ca aceasta reprezinta 0
acccptare care este totu~i condi!ionaHi, pcntru ca detennina clientul
sa devina dependent de terapeut.
Acceptarea neconditionata ar insemna ca pacientul sa se acceptc
pc sine, chiar dad ceilalti, inclusiv terapeutul, il accepta sau nu.
In cadrul terapiei ratio~al-emotive (RET), c1ientilor nu numai ca
Ii sc arata, prin intermediul tonului ~i modului de comportare al
terapeutului, ca ei sunt accepta!i a~a cum sunt ci, mai mult, ei sunt
inva!ati sa se autoaccepte, indiferent de comportamentullor
negativ
sau de dezaprobarea celorlalti. Penttll atingerea acestui obiectiv,
Ell i s (1990) ~i colaboratorii sai Ii inva!a unnatoarele:
oamenii sunt fiinte prea complexe pentru a primi 0 apreciere
cu caractcr global;
Psihoterapii scurte
51
Psihoterapii scurte
52
II
53
Psihoterapii scurte
II
TERAPIA
MULTIMODALA
(MMT)
54
Psihoterapii SClirte
I)roblema
Dezordine; lmpra~tiere.
Tulburari fobice.
Lasa lucrurile nCTacute pana
In ultimul moment.
Senti mente de culpabilitatc.
Psihoterapii SClirte
55
Psihoterapii scurte
HIPNOZA
PERMISIVA
~ceasta
abordare in psihotcrapie a fost initiata de Mil ton
E r i c k son $i dezvoItata de discipolii acestuia, H a ley ~i R 0 s s i
(E r i c k son $i R 0 s s i, 1976; 1979).
Obiectivul principal al acestui gen de psihoterapie este sa venim
in intampinarea nevoilor pacientului.
Mil ton E r i c k son nu prezinta pacienlilor sai concepte sau
cxplicalii teoreticc, a$a cum fae psihanali$tii, intr-o masura oarecare
chiar $i cognitivi$tii,
autorul eoncentrandu-~i
atenlia asupra
pacientului viu, cu pcrsonalitatea $i problemele sale unice.
Astfel, terapeutul este cel care trebuie sa se adapteze fiecarui
pacicnt $i nu invers, intrand in rezonanta cu acesta.
Pentru a realiza acest deziderat, terapeutul va trebui sa reproduca
atitudinea corporaHi, mimica, pantomimica, tonul vocii ~i cuvintele
utilizate de pacient, mai precis sa patrunda in lumea aeestuia $i sa
vorbeasca "pe limba lui".
Terapeutul se va adresa unui om de $tiinla in termeni $tiintifici,
unui muncitor in limbajul sau, iar unei femei casnice in alli termeni
deeat unui psiholog. Daca pacientul se teme sa intre in contacteu
terapeutul,
acesta va fi, la randul sau, rezervat, daca va fi
demonstrativ, la fel va proceda $i terapeutu!. In felul acesta, paeientul
va accepta mai u~or dialogul ~i 11va eonsidera pe terapeut ca pe un
adevarat partener de disculie.
Mil ton
E r i e k son obi$nuia apoi sa observe care sunt
elementele dominante ale experientei subiective a pacientului $i sa
Ie utilizeze in mod terapeutie. Astfel, daca paeientul traie$te 0 durere
puternica ~i singurul lucru care 11 intereseaza este sa seape de
57
5X
Psihoterapii seurte
Psihoterapii seurte
59
60
Psihoterapii sCl/rle
iN
PSIHOTERAPIA
ERICKSONIANA
61
Psihoterapii sCl/rle
hipnozei eric:ksoniene
62
Psihoterapii scurte
Emisfera dreapta
(Transii)
Pantomimica
Nivel kinestezic
Nivel muzical
Nivel vizuospatial
Nivel intuitiv
Nivcl pcreeptiv-sintetie
Aetivitate spontana
Activitatc difuza
Stare confort
Psihoterapii scurte
63
64
Psihoterapii scurte
Fixarea
atenfiei
~i stabilirea
raporturilor
65
Psihoterapii scurte
Disociere
(on~tientin(on~tient
se realizeaza
Mentalul
~i
poate fi interesat
ceva
~i
face altceva
este interesat in ceea ee este
Mentalul
tau con~tient
sa invete
~i
~l
~l
prea
in timp ce
in timp ce
in timp ce
tau incon~tient
in timp ce
in timp ce
intelege eontextul
pentru ea
se poate
lucruri
pentru ea
sorteaza,
sertare
clasifica,
mira
a~aza in
de unele
~i in acela~i timp
66
Psiholerapii scurle
"Mentalul tau incon~tient ~tie mai mult dedit ~tii tu". Mentalul
con~tient i~i da seama ~i este orientat in raport cu situatia de moment.
Astfel, este con~tient de prezenta mesei, bibliotecii, telefonului,
lucruri care nu au nici 0 lcgatura cu venirea ta ai~i. Dar incon~tientul
tau face abstractic de toate aceste lucruri nelnsemnate ~i acorda
atentie doar cuvintelor mele ~i propriilor sale reactii. Multe din
lucrurilc pc care Ie gandim la nielul subcon~tientului nostru se
dcsta~oara fad ~tiinta noastra.. .".
al
ca
se
de
cu
Psiholerapii scurte
67
Utilizarea
transei In scopuri clinice presupune
luarea In
considerare a personalitatii privite ca un tot unital' ~i nu doar simpla
reducere de simptome prin sugestii directe, pentru ca sugestiile
directe VOl'aduce clientului doar 0 u~urare momentana, VOl'accentua
~i VOl' accentua reprimarea conflictului
relatia transferentiala
generator de simptome.
E rick son utiliza In scopuri clinice urmatoarele strategii:
a) Utilizarea sugestiilor indirecte pentru a declan~a schimbarea;
b) Utilizarea unor metafore ~i anecdote cu rol terapeutic pentru
a stimula resursele clientului ~i pentru a ilustra schimbarea;
c) Furnizarea unor explicatii, a repetarii in plan imaginal' ~i a
unor prescriptii terapeutice pentru activarea resurselor clientului.
Mai ales In ultimii sai ani de activitate, Erickson Ie spunea din
ce In ce mai rar pacientilor ce trebuie sa faca (in mod direct).
E r i c k son utiliza, atunci dnd considera necesar, ~i tehnici
clasice ale hipnozei, cum ar fi: sugerarea amneziei, regresia de
varsta, distorsionarea perceptiei timpului, sugerarea unor halucinatii
pozitive ~i negative, sugestii posthipnotice .
con~tientului in legatura
68
Psihoterapii scurte
MODEL
DE INDUCTIE
COMPLETA
(DUPA
ERICKSON)
Psihoterapii scurte
69
70
Psihoterapii SClIrte
Acceptarea
~i utilizarea
comportamentului
manifest
01 pacientului
71
Psihoterapii scurte
care vei sta, mergi direct spre scaunul pc care vei sta etc .... mcrgi
spre scaunul in care te vei a~eza confortabil". Pacientul a inceput
sa mearga tot mai incet, pana dind s-a a~ezat pc scaun ~i a intrat
in transa.
Valoarea tehnicii utilizarii consta in demonstrarea pentru pacient
a faptului cii acesta este acceptat integral ~i cii terapeutul il poate
controla, indiferent de comportamentul sau.
Utilizareo
situotiilor
de urgent a (criza)
Utilizoreo
realitatilor
interioare
ale pacientului
Presupune utilizarea pentru inductie nu numai a comportamentului manifest, ci ~i a gandurilor, sentimentelor ~i experientelor
subiectului.
72
73
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
----------
--
----
-----
74
Psihoterapii scurte
INDUCTIE HIPNOTICA SIMPLA (GODIN,
1992)
Psihoterapii scurte
75
76
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
77
78
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
79
xo
Psihoterapii scurte
R 0 x ann a E r i c k son
K 1 e i n (1990), fiiea marelui
psihoterapeut
Mil ton
E r i c k son,
considera
cii durerea
reprezinta un fenomen care face parte din existenta noastra. Aeeasta
reprezinta 0 problema, este neplaeuta, dar poate fi ameliorata ~i nu
trebuie sa ne distruga viata.
Mil ton
E r i c k son (1967) a pus la punct 11 tipuri de
interventii terapeutice In stare de hipnoza pentru combaterea durerii.
Aceste interventii aplicate in hipnoza reprezinta mijloace
ajutatoare care se adauga demersurilor medicale ~i psihoterapeutice,
specifice fiecarui pacient in parte ~i cu care formeaza un tot unitar.
81
Psihoterapii scurte
82
Psihoterapii scurte
83
Psihoterapii scurte
84
Psihoterapii scurte
o data
Psihoterapii scurte
85
86
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
87
Psihoterapii scurte
PSIHOTERAPIA
CONSTRUCTIVIST A
iZ'sihoterapia
constructivisHi se refera la un model psihoterapeutic strategic elaborat de N a r don e (1996) ~i care se aplica
in special in tratamentul tulburarilor anxioase, mai ales fobice.
Programul de psihoterapie propus cuprinde un ansamblu de
tehnici, prin intermediul carora terapeutul produce 0 modificare in
organizarea relational a, cognitiva ~i emotionala care sta la baza
fonnuHirii ~i mentinerii fobiilor simple ~i generalizate.
Tratamentul psihoterapeutic este de scurta durata, rezultatele
acestuia putand fi evaluate imediat.
Tehnica terapeutica
propriu-zisa
se refera la modificarea
perceptiilor ~i reprezeiltarilor pc care Ie are clientul cu privire la
propria persoana, la lumea extema ~i la ceilalti, mai precis este
yorba de restructurarea schemelor relationale care sustin ~i valideaza
trairile cu caracter fobic.
Procedeele utilizate se caracterizeaza prin claritate, preeizie ~i
caracterul controlat al rezultatelor, care pot fi apreciate in mod
obiectiv nu numai de terapeut, ei ~i de client.
Obiectivul pragmatic al psihoterapiei consta in destructurarea
modalitatilor dc adapt are ~i a solutiilor patologice elaborate de
pacient, care au drept scop punerea in actiune a unoI' mecanisme
dcfensive, de aparare impotriva anxietatii.
In elaborarea metodelor ~i tehnicilor sale, N a r don e se bazeaza
mai ales pc studiile ~colii de la Palo Alto, reprezentata in special
de Wa t z I a w i c k ~i We a k I and, prceum ~i de eele ale lui
Mil
ton
E r i c k son
, care utiliza adesea in psihoterapie a~a-numita "hipnoza tara trans a" (S a 1v i ni, 1996).
89
Modelul psihoterapiei
constructiviste
reprezinta un demel'S
~tiintific, deoareee se caracterizeaza prin transparenta, posibilitatca
de verificare publica a rezultatelor ~i eoncordanta dintre supozitiile
teoretice ~i metodele de interventie psihoterapeutica apticate asupra
subieetului.
Pentru a intelege bazele teoretice cognitiv-constructiviste
care
stau la baza aeestui sistem psihoterapeutie, autorul pome~tc de la
eoneeptia lui Bat e son
(1972), conform careia convingcrile
noastre, de regula necon~tientizate, cu privire la lumea extcrioara,
determina modul nostru de a aetiona in lume ~i, la randul sau,
modul nostru de a simti ~i de a aetiona influenteaza convingerile ~i
conceptiile despre lume ~i viata.
Psihoterapia strategica urmare~te sa produca modificari in ceca
ee prive~te modalitatile in care oamenii ~i-au construit "realitati Ie"
disfunctionale. Pentru a reu~i acest lucru, primul pas pentm tcrapcut
inseamna intelegerea ~i adoptarea stilului de gandire al pacicntului
~i abia apoi, pornindu-se de la aceasta "rezonanta" psihoafcctiva se
poate trece la mobilizarea resurselor interioare ale subiectului.
Criteriul de valid are al psihoterapiei 11reprezinta, conform acestci
ori~ntari pragmatice, redueerea sau disparitia simptomelor.
In urma aplicarii modelului terapeutic, elaborat de N a I' don e
(1996) pe un numar de 52 de pacienti suferind de tulburari obsesive
~i fobice, s-au obtinut rezultate pozitive in 86% din cazuri, intr-un
timp relativ scurt (14 ~edinte de psihoterapie).
Principiul interventiei terapeutice construetiv-strategicc poate fi
ilustrat intr-un mod sugestiv de 0 povestire specifica traditici
islamiee:
"La moartea sa, Ali Baba a lasat drept mo~tenire 39 de camilc
celor 4 fii ai sai. Testamentul prevedea urmatoarele: 0 jumatate din
camile va reveni fiului celui mare, un sfert eelui de-al doilca, 0
optime celui de-al treilea ~i 0 zeeime mezinului.
Cei patru fii nu puteau cadea de acord asupra impartelii ~i s-au
pus pe cearta. Problema a fast rezolvata de un inteJept care calatorca
pe 0 camHa ~i care, atras de zgomot, a intervenit in disputa. Acesta
a descoperit solutia intr-un mod aproape magic: el a adaugat propria
camiUi eelor 39 ~i a rncut impartirea pomind de la 40 de camile. In
90
Psihoterapii scurte
91
Psihoterapii scurte
PANICA ~I FOBIE
Criterii de diagnostic:
92
c)
putin
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
94
Psihoterapii .I'curte
95
Psihoterapii scurte
FORMAREA
~I MENJiNEREA
TULBURARILOR
FOBICE
96
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
97
08
Psihoterapii scurle
00
Psihoterapii scurle
DE PSIHOTERAPIE
STRATEGlcA
ELABORAT DE NARDONE
(1996)
Modificarea
realitatii psihologice
rigide, care sUi la baza
comportamentelor
de tip fobic,este
dificilii, dar nu imposibila.
Dificultatea consta In aceea ca, a gasi 0 solutie eficienta, intr-un
timp relativ scurt, implica dirijarea subiectului intr-un astfel de
mod incat acesta sa-~i modifice, nu numai propriile actiuni, ci ~i
modul in care percepe realitatea, iar pentru a realiza aeest lucru
este necesara modificarea modalitatii in care acesta i~i organizeazii
informatiile.
Pentru a nu declan~a rezistentele pacientului, modul de abordarc
al acestuia trebuie sa aiba un caracter indirect, bazat pc utilizarea
sugestiilor, instructiunilor paradoxale, a capeanelor de comunicare,
a reetichetarilor ~i a prescriptiilor de tip comportamental.
Prezentam planul modelului de psihoterapie scurta, construetivist-strategiea, pentru tulburarile obsesive ~i fobiee (N a r don e ,
1991, p. 62).
Etapa I (prima ~edinta).
Obiective:
I. Definirea problemei ~i ca~tigarea increderii paeientului.
2. Realizarea unui aeord cu paeientul asupra obiectivelor
psihoterapiei.
Construirea relatiei psihoterapeutiee;
intarirea increderii ~i cii~tigarea eolaborarii pacientului.
3. Explorarea sistemului perceptiv-reactional al pacientului
~i redefinirea acestuia.
4. Construirea unci ipoteze de interventie.
5. Prime Ie actiuni cu caracter terapeutic.
100
Psihoterapii scurte
Strategii:
1. Tehnica "tracing" -ului.
2. Reetichetarea (recadrajul) circulara a problemei.
3. Rcetichetarea circulara a sistemului perceptie-reactie,
prccum ~i a solutiilor incercate de paciel1t.
4. Reetichetarea paradoxa1a.
5. Tehnica hazata pe confuzie.
6. Comunicarea metaforica.
7. Il1structiunile il1directe (prescrierile indirecte).
Modul de comunicare cu suhiectul: limbaj hipnotic (utilizal'ea
hipnozei in afara transei, ascultare activa, sugestii non-verbale ~i
intluenta personala a terapeutului).
Etapa a II-a (~edintele 2-5)
Obiective:
1. Distrugerea sistemului rigid perceptie-reactie ~i solutii
incercate de subiect.
2, Redefinirea primci schimbari.
3. Stimularea altor schimhari progresive.
4. Modificarea modului in care clientul percepe realitatea.
Strategii:
1. Reetichetarea (recadrajul):
=> paradoxala;
=> provocativa;
=> activarca indoiclii.
2. Prescrieri (instructiuni) in sfera comportamentului:
=> directe;
=> indirecte;
=> paradoxale.
3. Comunicare metaforica:
=> anecdote;
=> povestiri;
=> aforisme.
4. Redefinirea cognitiva ~i explicativa a modificarilor
obtinute.
Comunicarea cu subiectu1: limbaj hipnotic (hipnoza in absenta
transei) ~i intluenta personala maximaUi a terapeutului.
Psihoterapii scurte
10)
]02
STRATEGIA
Psihoterapii scurte
PSIHOTERAPEUTlcA
UTILIZATA
iN
(AZUL
AGORAFOBIEI
Psihoterapii scurte
103
]04
Psihoterapii scurte
Psihoterapii sClirte
105
Etapa a IIa
~
J,
t:f
106
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
IO?
Interesant este faptul ca cea mai mare parte dintre pacientii care
au avut cele doua tipuri de reactii nu au mai avut nici un atac de
panica in afara jumatatii de ora programate, iar ceilalti au mai avut
momente rare ~i scurte de panica, pe care Ie-au putut controla cu
u~urinta.
In $edinta urmatoare, terapeutul asculta relatarea pacientului ,$i
apoi redefine$te situatia in termenii unei schimbari benefice. In
cazul reactiei specifice primului tip, se spune:
"A~a cum ati avut ocazia sa constatati, problema dvs. i~i pierde
din acuitate, atunci cand 0 provocati in mod voluntar. Dupa cum
probabil $titi, psihicul nostru functioneaza uneori in mod paradoxal
$i nu in acord cu principiile bunului simt. Sunteti pe cale sa invatati
sa nu mai dideti in capcana propriei tulburari $i a solutiilor deja
incercate, care nu fac decat sa complice problema in loc s-o rezolve".
Pentru reactia de tipul al doilea, terapeutul se va adresa
pacientului astfeI:
"Va felicit! Ati invatat sa modulati ~i sa modificati voluntar
simptomeIe, puteti la fel de bine sa Ie faceti sa dispara sau sa Ie
reduceti. Cu cat reu$iti mai bine sa provocati simptomele timp de
o jumatate de ora, cu atat reu$iti sa Ie controlati mai bine tot restul
zilei".
Prin intermediul ambelor instructaje, terapeutul intentioneaza sa
intareasca increderea pacientului in posibilitatea schimbarii, precul11
$i faptul ca el este pe cale sa achizitioneze noi strategii eficiente,
care 11 vor putea ajuta in viitor sa infrunte frica.
In felul acesta, pacientul a obtinut dovezi incontestabile cu privire
la faptul ca ceea ce face el impreuna cu terapeutul se dovede~te
eficient, fapt ce contribuie la inUirirea colaborarii dintre cei doi $i
produce alte modificari progresive in ceea ce prive~te modul in
care pacientul percepe realitatea.
Terapeutul trebuie sa fie foarte atent pentru a atribui meritelc
schimbarii doar capacitatilor pacientului, prezentiindu-se pe sine
doar ca pe un strateg, care utilizeaza anumite metode ce au menirea
de a scoate la lumina disponibilitati ce exista deja in pacient, dar
pe care acesta nu a $tiut atunci cum sa Ie utilizeze.
lOR
Psihoterapii scltrte
109
Psihoterapii sCllrte
centrul ora~ului. Mergeti in piata ~i alegeti miirul eel mai mare, eel
mai ro~u ~i eel mai copt. Nu eumparati decat acel mar ~i aduceti-1
1'1mine 1'1cabinet. Eu voi fi ocupat, a~a ca bateti 1'1 u~a, eu voi
desehide, imi lasati marul pe care il voi manca 1'1pranz. Ne rcvedem
1'1~edinta viitoare".
Majoritatea pacientilor se prezinta zambind 1'1 cabinet ~i aduc
psihoterapeutului cate un mar frumos. Lucrurile nu se opresc insa
aici, pentru ca pacientii incep sa iasa din casa ~i se aventureaza in
locuri tot mai indepartate. Aceasta instruetiune ajuta pacientii sa se
expuna unei situatii anxiogene,
pentru ca atentia lor a fast
directionata in alta parte ~i anume in directia indelinirii unci actiuni
mai eomplexe.
data ce au realizat cele indicate, pacientii i~i dau
seama ca au depa~it teama. Ei ajung sa inteleaga sensul stratagemei
dar ~i-au dovedit lor in~i~i, prin intermediul unei actiuni practice,
fap!ul ca sunt capabili sa-~i depa~easca dificultati1e.
In cazul desensibilizarii comportamentale clasice, se inregistreaza
'Ide sea e~ecuri pentru ca pacientii refuza Sa indeplineasca sarcinilc
comportamentale directe.
In aceasta etapa a terapiei, tratamentul evolueaza datorita
indeplinirii gradate 'lunar sarcini de confruntare eu situatii tot mai
anxiogene. Lista respectivelor situatii este realizata de eomun 'Icard
eu pacientul.
Dupa fiecare sarcina, terapeutul va redefini in termeni pozitivi
calitatile reale de care a dat dovada pacientul eand s-a confruntat
cu 0 situatie, care alta data i-ar fi declan~at 0 criza anxioasii.
Pe masura ce tratamentul progreseaza, instruetiunile ~i sugestiile
eare insotesc indeplinirea sarcinii vor trebui reduse, Uisand loc
instructiunilor comportamentale directe.
Pacientii ajung pana 1'1urma sa afirme ca se simt in stare sa faca
fata, tara probleme, tuturor situatiilor care inainte ii speriau.
1
f
II
Etapa a IV-a
Aceasta etapa are loc in cadrul ultimei ~edinte de psihoterapie.
Obiectivul acesteia consta in consolidarea definitiva a autostimei,
pre cum ~i a sentimentului autonomiei pacientului. In acest scop,
terapeutul realizeaza 0 recapitulare in detaliu a eelor petreeute in
110
Psihoterapii scurte
PSIHOTERAPIA
!
t
j
SCURTA
CONSTRUCTIVIST-STRATEGICA
~cest
model terapeutic apar~ine lui S h a z e r (l 985). Inca din
anul 1969, de cand a inceput sa se ocupe de psihoterapia scurta,
Shazer era framantat de ideea cum ar putea decide mai binc ce
tehnica terapeutica sa aplice ~i la care sa rcnun~e. AHit speciali~tilor,
cat !,'i clientilor nu Ie este foarte clar ce anume inseamna 0
psihoterapie de scurta durata. Pentm unii speciali!,'ti, 0 terapie scurta
dureaza 10 ~edinte, pentm altii 25 sau chiar 50 (M a I an, 1976).
Weakland
~i colab. (1974) au ajuns, in urma unor studii, la
concluzia ca 72% dintre pacien~ii trata~i de ei au atins obiectivcle
terapiei, in medie cam in !,'apte !,'edinte.
De asemenea, F ish e r (1980, 1984) a comparat rezultatele
terapiei cu 6, 12 !,'icu numar mai mare de !,'edinte $i nu a identificat
diferen~e semnificative in ceea ce prive!,'te ameliorarea pacien~ilor.
S h a z e r (1985) considera ca 0 terapie scurta se caracterizeaza
nu numai prin faptul ca este limitaUi in timp, cat !,'iprin faptul ca
rezolva problema cu care s-a prezentat clientul !,'i nu "macina" in
gol acelea!,'i dificulta~i, tara a ajunge la vreo concluzie.
Mil ton E r i c k son descrie cazul unui barb at de 59 de ani
care prezenta 0 paralizie isterica a bra~ului drept !,'irisca, din acest
motiv, pierderea serviciului. Terapeutul i-a spus pacientului ca sufera
de un sindromprogresiv,
care va .conduce la triiirea senza~iei de
amo~eala in spate, atunci dnd mana va lucra. A!,'a cum a fost de
a~teptat, paralizia a "progresat", pana dnd pacientului i-a in~epenit
o zona a spatelui, in timp ce mana a inceput sa functioneze normal.
In acest caz a fost yorba de substituirea unei i~finnita~i de tip
nevrotic, cu alta infirmitate comparabiIa care insa nu conducea la
112
Psiholerapii scurle
Psiholerapii scurle
113
utiliza confuzia mai ales pentm a induce mai u~or hipnoza. Aceasta
tehnica se refera la faptul ca terapeutul stabile~te relatia terapeutica
~i solicita cooperarea pacientului, provocand ~i utilizand confuzia
in a~a fel incat nevoia acestuia de a gasi un sens in situatia
terapeutica este fmstrata, fortandu-se astfel subiectul sa-~i fixeze
un obiectiv.
In psihoterapia de cuplu Se intampla foarte frecvent ca fiecare
dintre parteneri sa aiba pareri diferite in legatura cu problema ;;i cu
cine anume ar trebui sa se schimbe ~i in ce fel. 0 data ce obicctivclc
au fost precizate clar, chiar daca acestea nu au un caracter mutual,
se creeaza conditiile pentm rezolvarea problemei, solutiile izvorand
in mod spontan ~i intr-un timp scurt.
A treia conditie a unci interventii terapeutice eficiente consta in
aceea ca interventia trebuie sa utilizeze aceea~i harta mcntala, prin
intermediul careia a fost descris.a problema simptom (accla$i sistcm
de concepte, reprezentari, simboluri).
A patra conditie a reu~itei terapiei 0 constituie caracterul indirect al demersului terapeutie, in cadml caruia simpt9mul estc
acceptat ca atare ~i devine 0 parte a solutiei.
Astfel, S h a z e r citeaza cazuJ unui preot care s-a prczcntat Ja
psihoterapie afirmand ca ~i-a pierdut credinta in Dumnezeu. In urma
interviului clinic a rezultat faptuJ ca preotul era foarte interesat de
arhitectura ~i picturiJe din biserici. Terapeutul i-a reeomandat sa
viziteze dit mai multe biserici ~i sa faea fotografii pentm un prieten
care Jucra Ja un album de arta. Aflandu-se la un moment dat intr-una
din bisericile in care fotografia, preotuJ ~i-a regasitdin nou credinta.
Este evident faptul ca obiectivul unci tcrapii eficiente nu este
atat eJiminarea simptomeJor, cat, mai aJes, ajutarea sa-~i atinga in
mod spontan obiectivele dezirabile.
o aWi problema care impiedica progresul terapiei 0 reprczinta
rezistentele clientuJui. Pentm inlaturarea acc;stora, S h a z e r (1985)
procedeaza in felul urmator: la inceput, conecteaza prezentul cu
viitoml ignoriind trecutul, apoi adreseaza complimente clientului
pentm ceea ce face bine ~i in foJosul sau ~i, abia dupa Ce acesta s-a
convins ca terapeutul se afla de partea sa, se pot da sugestii in
legatura cu ceva nou care ar trebui facut ~i care ar fi uti 1 clientului.
114
Psihoterapii sClIrte
PACIENTILOR
nr. 1
Psihoterapii scurte
lIS
nr. 2
116
Psihoterapii sClirte
sc comporte
tot mai mult in modul in care se comporta
(Wa t z 1a w i c k ct al. 1974) datorita faptului ca "i~i interzic"
ecalalta varianta..
Astfel, in eadrul unui sistcr'n familiar, simptomul imbraea un
earaetcr circular.
o data ce decizia considerata coreeta a fast luata (de exemplu,
in eazul enurezisul), clientii incearcii sa rczolve problema. Astfel,
dad se eonsidera. ca copilul urineaza in pat dinadins, atunci el
trcbuic tot mai mult pedepsit, iar pcdcpsele VOl' imbraea multe
forme, mai alcs pentru ca ele nu dau rezultate. In felul acesta,
pcdepseJc sunt urmate de comportamentul
problema. ~i comportamentul problcnia. estc urmat de pedepse, deoarece persoanele
in eauza considera. ca, a~a cum am aratat, alegcrea lor este singura
coreeta.
TRANSFORMAREA
ACUZELOR
iN
PROBLEME
Psihoterapii SClirte
117
118
Psiho(erapii scur(e
!.,
Sarell1l
terapeutice
1\.
Ce diferenlii va
fi pentru ei?
Reeadrajul
altei
"etichete")
(Acordarea
Secven1'ii
, "
eomportamentalii
Atribuire de
semnifieatii __
Gradul de
invol untaritate
Stiiri fiziologice
Trecutul
problemei
Predictii utopice
Predictii pentru
viitor
1
Schimbiiri
I11l11ore
-. Exceptii de la regulii
+- - -
tI' .~
Noi
localiziirl
I!
Ciind va fi
rezolvatii
problema
vinoviitiei
"
P""ri"" "rlomUIU'
. Succesele treeute
Noi expectatii
119
Psihoterapii scur(e
porti care
GASIREA SOLUJIEI TERAPEUTICE
fi gasita
la solutii
la solutii
impreuna
Ipoteza or. 3
120
Psihoterapii ,I'curte
121
Psihoterapii scurte
Tncercand
sa stabileasca
un obiectiv
terapeutic
minimal,
ea.
122
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
123
124
Psihoterapii sClwle
Psihoterapii SClirte
125
126
Psihoterapii scurte
127
Psihoterapii scurte
Studiind
lucrarile
~i cazurile
clinice ale lui Mil ton
E r i c k son, terapeutul incepator se intreaba adesea ce se ascundc
de fapt in spate Ie demersului intuitiv ~i aparent irational al genialului
terapeut.
12X
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
129
i30
Psihoterapii sClirte
Psihoterapii scurte
]3\
1988)
132
Psihoterapii scurte
(ONDIJIE
A TERAPIEI
EFICIENTE
Psihoterapii scurte
133
134
Psihoterapii scurte
//l\~
Relatarea
Daca e
indeplinita
(direct)
Daca e
modificata
ca atare
1
Atunci
trebuie
indirectc
sau
sarcina
sarCInI
un
caracter
sa
aiba
Atunci
trasatc
trebuie
Atllnci
sarcini
traseaza
Iescsa
modificabilc
care
sa
vag
Raspuns
potential
imp
lice
un
cu privire la reac(ie
Dadi
Daca
Daca nu
implica
opozi(ic
reaqioneaza
vag
indepline~te
sarCIna
1
Atunci
nu se
traseaza
SarCInI sau
se dau
sarcini
i(ia
ta
1
1
op(ionale
sau indirecte
Raspuns
Shazer
(1985, p. 68)
Psihoterapii scurte
135
136
Psihoterapii scurtc
137
Psihoterapii scurte
BIlE!
DE CRISTAL
Psihoterapii SClirte
Psihoterapii scurte
139
140
Psihoterapii scurte
Psilioterapii scurte
141
142
Psihoterapii scurte
1985).
Terapeutul a constatat ca i pentru ea gelozia reprezenta 0
problema. in cursul primului interviu terapeutic acesta a intrebat-o
"de unde va afla Marian ca problema ta este rezolvata?".
Din discutii a rezultat faptul ca Marian era un tanar linitit,
care abia daca scotea cateva cuvinte In societate. Totul era In
regula Insa pana cand acesta se adresa unei femei. in acest
moment, Paula declan8 0 scem~ i pleca acasa. Glienta
considera ca problema va fi rezolvata atunci cand Marian va
putea vorbi unei femei In prezenta sotiei sale, fara ca aceasta
din urma sa se lnfurie ..
Terapeutul a Intrebat-o daca ea ar trebui sa-i modifice
sentimentele sau daca ar fi suficient daca ea i-ar manifesta
intr-o mai mica masura sentimentele de gelozie. Paula a spus
ca Marian nu va sesiza diferenta i ca acest lucru ar fi suficient.
in momentul respectiv, Paula se afla In Bucureti doar pentru
a-i rezolva problema, ea fiind doar In contact telefonic cu Marian.
Gei doi sperau ca psihoterapia va salva relatia dintre ei i au
decis ca ea sa revina acasa doar dupa ce problema va fi
rezolvata. Deoarece, partenerii nu se vedeau unul pe celalalt,
era greu de ghicit cand va fi momentul ca Paula sa se lntoarca
acasa. Paula a afirmat ca acel moment ar fi cand ea va da un
telefon neanuntat, nu-I va gasi acasa pe Marian i nu se va
enerva. Interesant este faptul ca sotul nu i-a dat pana In prezent
nici un motiv de gelozie Paulei, singura problema fiind faptul ca
el can versa cu alte femei. Din interviu a rezultat faptul ca Marian
nu-i dadea sotiei atentia pe care aceasta i-o dorea. Ea era
143
Psihoterapii scurte
mesaj
care implica,
de
144
Psihoterapii scurte
145
Psihoterapii scurte
Aceasta afirmatie
Exemplele prezentate mai sus evidentiaza faptul ca, fie ca se utilizeaza transa, fie ca nu, ~edintele de psihoterapie scurta seamana cu
ceea ce se petrece in hipnoza pentru ea modifica atitudinile ~imodelele
obi~nuite de comportament prin utilizarea unar sugestii indirecte,
acestea dec1an~and noi tipuri de asociatii ~i actualizand disponibilitatile latente ale pacientului pentru a implementa anumite scopuri
terapeutice" (dupa E r i c k san, R ass i ~i R 0 s s i , 1976, p. 20).
Detectivul Hercule Pairot, personajul romanelor Agathei Christie, spunea ca metoda sa cansta din a asculta martorii ~i suspectii,
pana dnd ace~tia ii spun ceea ce el dore~te sa afle. Din cele auzite,
detectivul eonstruia 0 realitate care 11 conducea la solutionarea
cazurilor la care lucra.
In acela~i mod, in cursul interviului preliminar, terapeutul trebuic
sa-l asculte pe client pentru ca acesta este eel care-i va furniza
cheia rezolvarii problemei.
S h a z e r (1985) subliniaza faptul "cii fiecare pacient poarta eu
sine cheia problemei sale", terapeutul avand doar sarcina de a
asculta.
/
146
Psihoterapii scurte
PROBLEMELOR
Psihoterapii scurte
147
14X
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
149
Marine pe locul Intei, iar sora a considerat ca tatal este eel mai
afectat de simptom.
Tn urma consultarii
cu echipa sa, terapeutul a ajuns la
urmatoarea concluzie: toti membrii familiei sunt In acelai timp In
mod egal preocupati de simptom i In mod egal nepreocupati de
acesta.
150
151
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
SIMPLIFICAREA
in terventii.
Maxine a afirmat ca va ti ca problema este rezolvataatunci
cand se va modifica relatia cu sora ei.
Terapeutul a construit problema ca fiind de natura interpersonala: una din surori atacand, iar cealalta reactionand Tn
mod involuntar, Tn mod defensiv, prin retragere.
Terapeutul i-a spus clientei ca nu-i va face pia cere sarcina
terapeutica, dar ca s-a angajat s-o Tndeplineasca.
Pentru a spori expectatiile acesteia, terapeutul i-a spus ca
nu-i va dezvalui Tnca despre ce este vorba, dar ca este ceva
"teribil". Sarcina terapeutica a fost urmatoarea:
incepand de acum, ori de cate ori ea va vomita, ea va trebui
sa-i dea surorii ei 5 dolari fara sa-i of ere nici 0 explicatie i sa-i
DEMERSULUI
TERAPEUTIC
Abordarea psihoterapeutica
sistemica postuleaza
faptul ca
familiile sau orice alte grupuri de subiecti nu reprezinta simple
agregate de indivizi izolati, ci reprezinHi sisteme complexe aflate in
interactiune ~i nu doar 0 suma a partilor componente. Din acest
motiv, schimbarea suferita de unul dintre membrii componenti ai
sistemului
se va repercuta
asupra sistemului
in ansamblu
(Watzlawick
~i aI., 1967).
Aceasta ne permite, pe de-o parte, sa minimalizam interventia
psihoterapeutica,
iar, pe de alta parte, sa utilizam complexitatea
sistemului in construirea solutiei care insa trebuie sa fie adecvata
rea~tatii sistemice, individuale ~i interpersonale.
In viziunea lui S h a z e r (1985), problemele reprezinta accle
aspecte de care se plange clientul ~i asupra carora clientul ~i
terapeutul pot intreprinde ceva pentru a Ie rezolva.
152
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
153
154
Psihoterapii SClirte
Psihoterapii scurte
155
156
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
157
TERAPEUTICE
EFICIENTE
tanara a rupt relatia ell prietenul ei, de~i nu dorea acest lucru.
Luni de zile dupa ruperea legaturii ea era obsedata de acest lucru,
avea vise legate de situatia respectiva, se autoacuza ~i Illcerca sit
descopere ce anume a gre~it. Fata i~i amintea momentelc pl(k\ll~
petrecute impreuna cu prietenul ei, cele neplacute ~i, IlIl1i IIk'N,
finalul nea~teptat ~i de ndnteles al relatiei care purcu en tlnd..,
se trans forme intr-o casatorie.
141\
/
L.
Psihoterapii scurte
158
Psihoterapii scurle
159
Psihoterapii SCllrte
160
o mama
161
Psihoterapii scurte
INEVITABILITATEA
SCHIMBARII
162
Psihoterapii scurte
la psihoterapie
fn stare de panica
Psihoterapii scurte
163
164
Psihoterapii sClIrte
Succesele
trecute
Excepfiile
de
10
Psihoterapii scurte
165
regula
Regula
"sau/sau"
:-UIII
166
Psiholerapii scurte
Psihoterapii scurte
167
Regula "tertitudinW'
Psihoterapii scurte
168
Psihoterapii scurte
169
daca ai incerca acesta ... , ce ar fi daca lucrurile s-ar schimba ... "),
el sade~te samanta indoielii in mintea clientului sau.
Pentm ca terapia scurta sa fie eficienta, terapeutul trebuie sa
creeze la clienttil sau expectatii pozitive in legatura cu schimbarea,
motiv pentru care cuvantul dadi trebuie sa dispara din afinnatiilc
acestuia.
Deci, nu se pune intrebarea "Ce ar fi dad schimbarea sc
produce?", ci "Cand se va produce schimbarea?".
Atunci dnd in psihoterapie sunt integrati mai multi membrii ai
unei familii, se include 9i intrebarea aditionala: "Cine anume se va
modi fica primul?".
In situatiile in care este yorba de mai multe problcme-simptom,
terapeutul poate adresa ~i intrebarea: "Care schimbare sc va produce
mai repede?".
171
Psihoterapii scurte
el
SCURTA
172
Psihoterapii scurte
tendinta de a se opune unul altuia in mod antagonist, iar eomportamentul simptomatie trebuie privit ea 0 modalitate de a-i domina
pe ceilalti. Seopul fiecarui membru al familiei este de a domina in
interesul sau personal, iar starea afectiva cel mai freevent intalnita In
astfel de familii Cll probleme este teama, deoarece eontrolul ~i
dominatia sunt asigurate prin intermediul intimidarii ~i exploatarii.
Sarcina terapeutului este sa redistribuie puterea intre membrii
familiei ~i sa modifice modul in care puterea este utilizata.
Comunicarca in cadrul familiei disfunqionale este eentrata in
jurul metaforclor legate de crima, razboi ~i pedepse, iar distanta
dintre rude este prezentata ea 0 separare, cand de fapt aee~tia sunt
strans legati unii de ceilalti. Diferentele
dintre strueturile de
personalitate ale membrilor familiei sunt considerate atat de mari,
ineat eonflietele par a fi ireeonciliabile, strueturile respective fiind,
dc altfcl, foarte asemanatoare.
Astfcl, de pilda, 0 familie s-a prezentat la psihoterapie pentru ca
fiul in varsta de 15 ani arunca benzina pc langa zidurile casei ~i se
juca aprinzand chibrituri.
Copilul 0 ameninta pc mama cu bataia ~i se comporta
11ccorespunzator in multe privinte. Parintii se purtau urat unul eu
celalalt ~i avusesera 111trecut aecese de violenta reciproca.
Tcrapeutul a emis ipoteza ca fiul, fdnd ingrijorat (desigur la
nivelul incon~tient) de multiple problemc pc care Ie aveau parintii,
incerca sa-i ajutc atragandu-le atentia asupra sa. De~i aceasta ipoteza
era probabil adevarata, urgenta 0 reprezenta Insa conduita Miatului,
carc putca da foc casei.
Strategiile terapeutice utilizate 111acest caz au fost corectarea
ierarhiilor, negocierile ~i contractele, modificarea beneficiilor,
precum ~i ritualurile ~i sarcinile terapeutice.
(orectarea
Psihoterapii scurte
]73
Negoderi
~i eonfrade
Modifjearea
benefidilor
174
Psihoterapii scurte
dificile
175
Psihoterapii scurte
Psiholerapii scurle
176
Realizarea
unor modificari
in inteructiunea
parinte-copil
177
Psiholerapii scurle
Premiere a
simptomelor
Psihoterapii scurte
171'\
Premiereo
simbolic
Psihoterapii scurte
179
Mimarea
simptomului
ETAPA a III-a.
A IUBI ~I A PROTEJA
180
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
Reunirea
membrilor
81
familiei
Schimbarea
Il
IX2
Inversarea
ierarhiei
183
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
ETAPA a IV-a.
RESENTIMENTELE ~I IERTAREA
ACfiunile pozitive
1-
IR4
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
185
Psihoterapii scurte
Compusiune
~i unitute
Psihoterapii scurte
187
Psihoterapii scurte
(ONDITIILE
PSIHOTERAPIEI
EFICIENTE
?oate
di problema cea mai importanta care se ridica In cazul
psihoterapiei eonsta In aceea ca multi terapeuti Ineearea sa 0
Incadrczc Intr-un sistem tcoretic coerent, terapia fiind apreciata In
Cunqie de limbajul conceptual utilizat sau de ~coala terapeutica In
cadrul careia a aparut (psihoterapie cognitiv-comportamentala,
psihotcrapic erieksoniana, terapie seurta, terapie de familie etc.). In
felul aeesta, tcrapeutul ~i elientul devin selavii unui model In loe
sa utilizezc respectivul model pentru a servi intercselor clientului.
Lan k ton (1990) introduce notiunea de "terapie efieienta",
apreeiind valoarea aeesteia In functie de trei criterii:
relatia client-terapeut;
practica terapcutica;
experienta persanala a autorului In ealitate de client ~i terapcut.
Faetorii speeifiei relatiei elient-terapeut,
care eontribuie la
sucecsul psihoterapiei sunt urmatorii (L a n k tan,
1990):
infelegerea
~iintolnirea
dientului
pe terenul
sau
189
100
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
191
de atingere
192
Psihoterapii scurte
Utilizarea ~edintei de psi hot era pie pentru a motiva dientii in directia
schimbiirii
Actiunilc Intreprinse
de terapeut In cursul ~edintelor de
psihoterapie au ~i menirea de a-I face. pe client sa se raporteze
altfcl la realitatea Inconjuratoare.
Adesea, discutiile ~i comunidirile
cu caracter metaforic Ie
reamintesc clientilor despre experientele lor trecute. eu toate aeestea,
S t e I' hen Lan k ton (1990) nu insistii pe expcrientelc treeute ~i
pc rclatiilc pc care Ie-au avut ace~tia cu parintii In copiliirie decat
In masura In care aceste experiente pot motiva clientul sa priveasca
altfel realitatea prezenta. Astfel, de pilda, exprimarea ostilitatii fata
dc tata In cursul transei hipnotice, 11 poate facc pc clicnt sa fie mai
aservit eu partenerul de viata.
193
Psihoterapii scurte
repertoriul
de abilitati
pentru
ph"
nr..,
ltohllUI
\lnOf ,
]04
Psihoterapii scurte
FACTOR II CRE~TERII
Identificarea
problemelor
105
Psihoterapii scurte
~i infelegerea
semnificafiei
unui contract
terapeutic
196
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte
vrea sa fie mai putin anxios la facultate, dar in cele din urma a
decis ca nici nu vrea sa urmeze 0 facultate,iar alt client spunea ca
ar dori sa se simta mai putin tensionat la locul de muncii, in final
rezultiind ea el nu dorea sa ramana in acel serviciu.
In astfel de cazuri, terapeutul nu trebuie sa se multumeasca doar
cu solicitarea initiala, ci sa provoace clientul a obtine date
suplimentare.
Astfel, de pilda, terapeutul at trebui sa adreseze intrebari de
tipul: "nu inteleg de ce aceasta reprezinta 0 problema?" sau "flU
te-ai gandit sa nu faci acest lucru deloc?" (sa ramai la facultate, sa
te muti, sa te casatore~ti etc.).
Desigur, aceasta nu inseamna cii terapeutul ar trebui sa sugereze
cu prea multi'i u!lurinta divorturi
sau schimbari
de cariera.
Dimpotrivli, in cazul in care clientul se arata prea entuziasmat de
astfel de idei, terapeutul trebuie sa devina ~i mai circumspect ~i sa
continue investigatiile.
dienfilor
Provocarea
dienfilor
Utilizarea sardllilor
terapeutice
suplimentore
__
197
l~
~_~
u_~~
__
~_~
~ __
~_~
__
PsillOterapii scurte
198
CAlITATILE
UNUI
TERAPEUT
SUNT
APRECIATE
DE PACIENTI
(L a n k Ion,
1990)
Psihoterapii scurte
199
i, i
Tiparit la
S.C. UNIVERSUL
a.A.