Aproximativ 20% din alcoolul consumat este absorbit in stomac, iar 80% este absorbit in

intestinul subtire.
Compuii fenolici din struguri sunt cei care confer vinurilor culoarea (n cazul vinurilor roii),
gustul catifelat sau astringent, extractivitatea sau corpolena, precum i stabilitatea fizico-chimic
(rdea C.,2000). Ei se gsesc n pielia bobului de struguri i se extrag de acolo prin procesul de
macerare-fermentare. De asemenea, polifenolii din struguri i vin reprezint pentru organismul
uman multe nsuiri sanogene, n sensul c sunt protectori vasculari i factori antivirali
Acidul galic este cel mai important acid hidroxibenzoic, are un gust acrior-astringent i precipit
metalele din must i vin. Cea mai mare parte de acid galic din vin este extras din doagele de
stejar. Are loc o sporire a coninutului de acizi fenolici n perioada de pstrare-nvechire a
vinurilor.
Cea mai puternic activitate anti-radicalic fost gsit n visinata , care a avut cel mai mare
coninut de compui fenolici i cea mai sczut activitate a fost obinut pentru distilatul
topinambur, care a avut cel mai mic coninut fenolic. Coninutul ridicat de compu i fenolici n
vinurile roii contribuie la activitatea antioxidant crescut a acestora, n comparaie cu cele ale
vinurilor roz i albe.
Valoarea biologica a tuturor celor 3 tipuri de bauturi alcoolice a scazut din ce in ce mai mult la
trecerea prin tractul gastro-intestinal.
Efectul alcoolului in esofag
Se presupune ca congenerii ( compusi chimici mici, in special cei care dau un caracter special
vinului sau lichiorului si sunt responsabili pentru unele din efectele psihologice) din bauturile
alcoolice ca nitrozaminele, hidrocarburile policiclice, acetaldehida si solventii (etanolul) inhuba
detoxificarea, suprima functia imuna, cresc expunerea oxidativa, altereaza permeabilitatea
membranei, cresc proliferarea celulara si pot inlocui nutrientii din alimentatie.

Efectul alcoolului in stomac

Aproape toate studiile bazate pe efectul bauturilor alcoolice asupra motilitatii gastrice sunt legate
de viteza de golire a continutului gastric, deoarece reprezinta parametrul clinic decisival
motilitatii gastrice, insumand totalitatea activitatilor gastrice motorii..
Studiile timpurii ale lui Cooke din 1970, au relevat o golire intarziata a continutului gastric
pentru o concentratie de etanol de 8g/100 ml sau chiar mai mult, comparativ cu apa.Franke et al.
au confirmat recent efectul inhibitor al etanolului chiar si la concentratii mici. (4% v/v)
Bauturile alcoolice produse prin fermentatie ca vinul rosu si berea determina o inhibare
semnificativ mai mare decat concentratiile lor in etanol corespondente (4-10 % v/v). Bauturile
produse prin distilare precum whiskey inhiba golirea gastrica in acelasi grad cu cel al unei solutii
de etanol de concentratie 40%.
Vinurile rosii cresc producerea acidului gastric pana la 61% din MAO.
Valoarea biologica a cantitatii de fenoli dupa tranzitul prin stomac a fost diminuata de cateva ori,
cea mai semnificativa scadere avand loc in cazul afinatei, de aproape 4 ori mai mica.In cazul
distilatului topinambur au fost variatii nesemnificative fata de valoarea initala.Inhibarea ABTS a
crescut in cazul tuturor celor 3 probe. Puterea de reducere a scazut semnificativ, cea mai mare
diferenta inregistrandu-se in cazul visinatei.

Fig.1. Gastric acid secretion ( mmol/h) after instillation of different types of alcoholic beverages
compared to the maximal acid output (MAO) of pentagastrin. Results represent means

SEM from 6 subjects. p<0,05 for the difference compared with glucose control (5.76% w/v).
Efectul alcoolului in intestinul subtire
Etanolul este foarte solubil in apa datorita prezentei gruparii hidroxil.Gruparea nepolara, C 2H5
permite etanolului sa dizolve lipidele si distruge membranele celulare,Etanolul patrunde in celula
prin transport pasiv-difuzie. Absorbtia are loc de-a lungul mucoasei gastro-intestinale dar este
mai rapida in duoden si jejun astfel incat majoritatea etanolului este absorbit dupa ce paraseste
stomacul.
Absorbtia nutrientilor are loc in 3 etape : luminala, membranara si intracelulara.Diferite
mecanisme sunt implicate in fiecare faza pentru fiecare nutrient si pot fi active sau
pasive.Etanolul reduce suprafata zonei efective de absorbtie si inhiba fiecare din aceste procese.
Alcoolul inhiba atat transportul activ cat si pasiv al glucozei in vivo iar concentratiile de peste
2% inhiba absorbtia aminoacizilor, lipidelor, vitaminelor si oligoelementelor. De asemenea,
inhiba si transportul acidului folic, a carui deficienta reprezinta cauza primara a malnutritiei.

Valoarea biologica a cantitatii de fenoli dupa tranzitul prin intestinul subtire a fost de cca. 2 ori
mai mica decat cea dupa tranzitul prin stomac, distilatul topinambur avand valori aproape egale
cu cele ale tranzitului prin stomac..Inhibarea ABTS a scazut foarte mult, aproape de 10 ori in
cazul distilatului topinambur si de doua ori in cazul visinatei.Fata de valoarea initiala inhibarea
ABTS a scazut de 4 ori pentru visinata.Valoarea puterii de reducere aproape s-a dublat in cazul
visinatei fata de valoarea obtinuta la trecerea prin stomac, in timp ce celelalte doua probe au
inregistrat scaderi importante.