Sunteți pe pagina 1din 11

Potasiu

Argon Potasiu Calciu


Na
K

19

Rb
Tabelul complet Tabelul extins
Informaii generale
Nume, Simbol, Numr
Potasiu, K, 19
Serie chimic
metale alcaline
Grup, Perioad, Bloc
1, 4, s
Densitate
856 kg/m
Culoare
alb argintiu
Numr CAS
7440-09-7
Numr EINECS
231-119-8
Proprieti atomice
Mas atomic
39,0983 u
Raz atomic
220 (243) pm
Raz de covalen
196 pm
Raz van der Waals
275 pm
Configuraie electronic
[Ar] 4s1
Electroni pe nivelul de energie
2, 8, 8, 1
Numr de oxidare
+1
Oxid
baz tare
Structur cristalin
cubic cu fee centrate
Proprieti fizice
Faz ordinar
solid
Punct de topire
63,4 C ; 336,53 K
Punct de fierbere
758,9 C ; 1032 K
Energie de fuziune
2,334 kJ/mol
Energie de evaporare
79,87 kJ/mol
45,9410-6 m/kmol
1,0610-4 Pa
2000 m/s la 20 C
Informaii diverse
Electronegativitate (Pauling)
0,82
Cldur specific
757 J/(kgK)
Conductivitate electric
13,9106 S/m
Conductivitate termic
102,4 W/(mK)
Primul potenial de ionizare
418,8 kJ/mol
Al 2-lea potenial de ionizare
3052 kJ/mol
Al 3-lea potenial de ionizare
4420 kJ/mol
Volum molar
Presiune de vapori
Viteza sunetului

Al 4-lea potenial de ionizare


5877 kJ/mol
Al 5-lea potenial de ionizare
7975 kJ/mol
Al 6-lea potenial de ionizare
9590 kJ/mol
Al 7-lea potenial de ionizare
11.343 kJ/mol
Al 8-lea potenial de ionizare
14.944 kJ/mol
Al 9-lea potenial de ionizare
16.963,7 kJ/mol
Al 10-lea potenial de ionizare
48.610 kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol

AN

39

93,26 %

40

0,01167 %

41

6,73 %

Ed
MeV
stabil cu 20 neutroni
1,505
10,48%
1,277109 ani
89,52% 1,311
stabil cu 22 neutroni
T1/2

MD

PD
40

Ar

40

Ca

Unitile SI i condiii de temperatur i presiune normale dac nu s-a specificat altfel.

Potasiul este elementul chimic notat cu simbolul K (Limba latin: kalium, din limba arab: alqalyah cenu de plante). Numrul su atomic este 19, iar masa atomic este de 39.0983. u.a.m.
Acest element chimic a fost izolat prima data din potas. Este un metal alcalin de culoare albargintie, moale, care se oxideaz rapid n aer. Este foarte reactiv cu apa, genernd suficient cldur
pentru a aprinde hidrogenul evoluat.
n natur este ntlnit doar ca i sare ionic, fiind dizolvat n apa de mare i fiind ntlnit ca i
constituent al mineralelor. Ionul potasiu este necesar n funcionarea celulelor vii, fiind prezent n
esuturile vegetale i animale. Cea mai mare concentraie de potasiu o au celulele plantelor, n
special n fructe.
Potasiul i sodiul sunt substane chimice similare, dei au funcii diferite n organisme, n special la
cele animale.

Cuprins
[ascunde]

1 Rspndire n natur

2 Descoperire

3 Productie

4 Izotopii potasiului

5 Proprietati fizice

6 Propritati chimice

7 Ionii de potasiu in organism


o 7.1 Functie biochimica
o 7.2 Polarizarea membranei
o 7.3 Filtrarea si excretia
o 7.4 Potassium in the diet and by supplement

7.4.1 Aportul adecvat

7.4.2 Aportul optim

7.4.3 Supliment medical si boli

8 Aplicatii
o 8.1 Aplicatii biologice
o 8.2 Aplicatii alimentare
o 8.3 Aplicatii industriale

9 Precauii

10 Note

11 Mai vezi

12 Legturi externe

[modific] Rspndire n natur

Potasiul n feldspat
Potasiul nu este rspndit n stare nativ deoarece reacioneaz violent cu apa.[1] La fel ca i ali
compui, potasiul are un procentaj de 1.5% din greutatea scoarei terestre i este al aptelea element
ca i rspndire pe planet.[2][3][1] Fiind foarte electropozitiv, potasiul metalic este foarte greu de
obinut din mineralele sale.

[modific] Descoperire
Potasiul elementar nu a fost cunoscut n Roma Antic, iar numele lui nu deriv din latina clasic, ci
mai degrab din neo-latina. Numele kalium a fost mprumutat de la cuvntul "alkali", cuvnt de
provenien arab, al qaly = "cenua calcinat". Denumirea de potasiu deriv de la cuvntul
"potas", substan al crei nume uzual este dat carbonatului de potasiu i care putea fi obinut din
resturile vegetale carbonizate. Prin nclzire, carbonatul elibereaz dioxidul de carbon, iar produsul
de reacie este potasa caustica, nume dobndit datorit arsurilor chimice ce pot aprea n cazul
contactului cu esutul uman.
Potasiul metalic a fost descoperit n anul 1807 n Anglia de ctre Sir Humphry Davy, care a obinut
potasiu din potasa caustic, prin electroliza srii topite cu nou-descoperita pila voltaic[4]. nainte de
secolul 18 nu se putea face o distincie clar ntre potasiu i sodiu. A fost primul metal care s fie
izolat prin electroliz.[5] Davy a extras sodiul printr-o metod similar, demonstrnd astfel diferena
dintre elementele chimice.[6]

[modific] Productie
Potasiul metalic pur poate fi izolat prin electroliza hidroxidului de potasiu, proces care a fost puin
mbuntit de la Davy ncoace.[1] Metodele termice sunt folosite de asemenea n producia de
potasiu, folosind clorura de potasiu.
Srurile de potasiu precum carnalitul, langbeinitul, polihalitul i silvitul formeaz depozite scumpe
n bazinele lacurilor vechi, fcnd astfel extracia lor s fie viabil. Principala surs de potasiu,
potasa, este exploatat n regiuni precum Saskatchewan, California, Germania, New Mexico, Utah.
De asemenea este gsit n abunden n Marea Moart. La peste 900 de metri sub suprafaa regiunii
Saskatchewan sunt depozite mari de potas, surse importante de potasiu i sruri ale acestuia, cu
cteva mine mari ce sunt operaionale din perioada anilor '60. Saskatchewan a pionierat tehnica
ngherii srurilor umede (formarea Blairmore) pentru a manevra mine shafts prin ele. Principala
companie minier este Corporaia de Potas din Saskatchewan. Oceanele reprezint o alt surs de

potasiu, ns cantitatea prezent ntr-un volum dat de apa de mare este relativ sczut, n comparaie
cu sodiul.[7][8]

[modific] Izotopii potasiului


Potasiul are 24 de izotopi cunoscuti. Trei izotopi sunt intalniti in natura in urmatoarele proportii: 39K
(93.3%), 40K (0.0117%) and 41K (6.7%). Izotopul 40K de dezintegreaza in izotopul stabil 40Ar (11.2%
din dezintegrari) prin captura electronica sau emisie de pozitroni, sau se descompune in 40Ca (88.8%
din dezintegrari) prin dezintegrare beta; 40K are un timp de injumatarire de 1.250109 de ani.
Dezintegrarea izotopului 40K to 40Ar activeaza o metoda folosita in datarea rocilor. Metoda
conventionala de datare prin potasiu si argon presupune ca rocile nu contineau argon la momentul
formarii si ca argonul radiogenic a fost retinut cantitativ (de exemplu 40Ar). Mineralele sunt datate
prin masurarea concentratiei de potasiu si de 40Ar radiogenic acumulat. Mineralele cele mai potrivite
pentru datare includ biotitul, muscovitul, hornblenda plutonica/metamorfica de grad inalt si feldspat
vulcanic; mostre intregi de roci din curgerile vulcanice si intruziuni pot fi de asemenea datate daca
sunt nealterate.
O alta aplicatie a izotopilor potasiului a fost in studiul meteorologic. Sunt de asemenea folositi in
studiul ciclului biogeochimic, deoarece potasiul este un macronutrient necesar vietii.
Cantitatea de 40K care este raspandita in potasiul din natura (implicit in unii substituenti comerciali
ai sarii) este suficienta pentru a indica faptul ca acele pungi cu substituenti sunt surse radioactive in
demonstratiile la clasa. In animalele si oamenii sanatosi, 40K reprezinta cea mai mare sursa de
radioactivitate, mai mare decat cea a izotopului 14C. Intr-un corp uman, cu masa de 70 kg,
aproximativ about 4,400 de nuclei de 40K sunt dezintegrati per secunda.[9]
Activitatea potasiului natural este de 31 Bq/g.

[modific] Proprietati fizice

The flame-test color for potassium


Potasiul este cel de-al doilea metal care are o densitate redus; doar litiul este putin mai dens. Este un
metal moale, cu un punct de topire scazut, fiind usor de taiat cu un cutit. In taietura proaspata, este
un metal argintiu, insa in aer incepe imediat sa capete o culoare cenusie.[1]
La testul in flacara, potasiul si compusii sai emit o culoare pala de violet, care poate fi mascat intr-un
galben puternic de catre sodiul continut, daca acesta este prezent. Sticla de cobalt poate fi folosita
pentru a filtra culoarea galbena provocata de sodiu.[10] Concentratia de potasiu in solutie este
determinata prin fotometria cu flama, spectrofotometria cu absorbtie atomica sau prin electrozi
selectivi cu ioni.

[modific] Propritati chimice


Potasiul trebuie sa fie protejat de aer atunci cand este stocat pentru a preveni coroziunea metalului
provocata de oxidul si hidroxidul acestuia. De obicei, mostrele sunt pastrate intr-un mediu de
hidrocarbura, unde nu reactioneaza cu metalele alcaline, precum uleiul mineral sau kerosenul.
La fel ca si alte metale alcaline, potasiul reactioneaza violent cu apa, producand hidrogen. Reactia
este mult mai violenta decat cea a litiului sau a sodiului cu apa, si este suficient de exoterma pentru a
cauza aprinderea hidrogenului rezultat.
2K(s) + 2H2O(l) H2(g) + 2KOH(aq)
Deoarece potasiul reactioneaza rapdi chiar si cu urme de apa, si produsii sai de reactie sunt
nonvolatili, este folosit uneori singur sau cu NaK (un aliaj cu sodiul care este lichid la temperatura
camerei) pentru a usca solventii, metoda alternativa distilarii. In acest rol, serveste ca un desicant
potent.
Hidroxidul de potasiu reactioneaza puternic cu dioxidul de carbon pentru a produce carbonat de
potasiu, fiind folosit la indepartatea urmelor de CO2 din aer.
Compusii potasiului in general sunt foarte solubili in apa, datorita energiei mari de hidratare a
ionului K+. Ionul potasiu este incolor in apa.
Metodele de separare a potasiului prin precipitare, uneori pentru analiza gravimetrica, includ metode
precum utilizarea tetrafenilboratului de sodiu, acidului hexacloroplatinic si cobaltinitritului de sodiu.

[modific] Ionii de potasiu in organism


[modific] Functie biochimica
Pentru detalii, vezi: Action potential.

Cationii de potasiu sunt importanti in functionarea neuronilor (creier si nervi) si influentarea


echilibrului osmotic dintre celule si lichidul interstitial, cu o distributie mediata in toate animalele
(insa nu in toate plantele) de catre asa-numita pompa de Na+/K+-ATP.[11]
Potasiul poate fi detectat gustativ deoarece provoace trei din cele cinci senzatii gustative, conform
concentratiei. Solutiile diluate ale ionului de potasiu au un gust dulce (permitand concentratii
moderate in lapte si sucuri), in timp ce concentratiile mai mari devin acre/alcaline, si la final confera
un gust sarat. Combinatia dintre amar si sarat de catre suplimentarea prin ingestia lichidelor cu
continut ridicat de potasiu reprezinta o provocare palatabila.[12]

[modific] Polarizarea membranei


Potasiul este important in preventing muscle contraction si trimiterea tuturor semnalelor nervoase in
organismele animale prin potentialul de actiune. Prin natura lor electrostatica si prin proprietatile lor
chimice, ionii de K+ sunt mai mari decat ionii de Na+, iar canalele si pompele ionice din celulele
membranelor pot sa deosebeasca cele doua tipuri de ioni, pompand activ sau permitand trecerea
pasiva a unuia din ei, in timp ce al doilea ion este blocat. [13]
Un deficit de potasiu in fluidele corpului conduce spre o conditie medicala, care poate fi fatala,
numita hypokalemia, care survine din diaree, diureza si voma. Simptomele includ slabiciuni
musculare, reflexe scazute, paralytic ileus, ECG abnormalities si in cazurile severe paralizie
respiratorie, alkaloza si aritmie cardiaca.

[modific] Filtrarea si excretia


Potasiul este un micronutrient mineral esential in nutritia umana; este cationul major din interiorul
organismelor animale, fiind important in mentinerea echilibrului fluidelor si electrolitilor din corp.
Cationii de sodiu sunt prezenti in plasma sanguina in cantitatea de 145 miliechivalenti per litru
(3345 miligrame) si potasiul in fluidele celulelor in cantitatea de 150 miliechivalenti per litru (4800
miligrame). Plasma este filtrata prin glomerulii rinichilor in cantitati mari, ce pot atinge nivelul de
180 litri pe zi.[14] Prin aceasta, 602,000 de miligrame de sodiu si 33,000 de miligrame de potasiu sunt
filtrate zilnic. Cantitatea de element care trebuie reabsorbita din dieta este preferabil a se situa la
nivelul de 1000-10,000 miligrame de sodiu si 1000-4000 miligrame de potasiu. Sodiul trebuie
reabsorbit in asa maniera incat volumul sanguin sa fie constant, la fel si presiunea osmotica; potasiul
trebuie absorbit incat sa mentina concentratia serului la 4.8 miliechivalente (aproximativ 190
miligrame) per litru.[15] Pompa de sodiu din rinichi trebuie sa opereze mereu pentru a conserva
sodiul; potasiul trebuie de asemenea conservat, insa pe masura ce cantitatea de potasiu din plasma
sanguina este foarte mica si cantitatea de potasiu din celule este de treizeci de ori mai mare, acest
lucru nu reprezinta o problema pentru organism. Din moment ce potasiul este pompat pasiv[16][17]
comparativ cu sodiul, ca raspuns la un aparent echilibru Donnan,[18] urina nu poate scadea nivelul de
potasiu din ser, exceptand situatiile cand excreta apa in mod activ la sfarsitul procesarii. Potasiul este
secretat de doua ori si reabsorbit de trei ori inainte ca urina sa ajunga la tuburile colectoare.[19] La
acel punct, de obicei concentratia de potasiu este aceeasi cu cea din plasma. Daca este eliminat din
dieta, exista o excretie minima obligatorie de potasiu de catre rinichi, de aproximativ 200 mg pe zi,
cand serul ajunge la nivelul de 3.0-3.5 miliechivalente per litru in aproape o saptamana,[20] si nu
poate fi eliminat total. Deoarece nu poate fi stopat complet, decesul intervine atunci cand toata
cantitatea de potasiu a corpului scade catre apropierea functionarii pe jumatate. La sfarsitul
procesarii, potasiul este secretat inca o data daca nivelurile serului sunt prea mari.

Reference ranges for blood tests, showing blood content of potassium (3.6 to 5.2 mmol/l) in blue in
right part of the spectrum.
Potasiul este pompat pasiv prin peretele celular. Cand ionii se misca prin pompe, acestea au anumite
spatii pe fiecare parte a peretelui celular si doar un singur spatiu poate fi deschis. Ca rezultat, sunt
fortati sa intre 100 de ioni pe secunda. Porii au doar un singur spatiu, iar acest tip de ioni pot trece de
la un numar de 10 milioane la 100 de milioane de ioni pe secunda.[21] Porii au nevoie de calciu
pentru a se putea deschide[22] desi se crede ca acesta actioneaza in mod revers, blocand cel putin unul
din pori.[23] Gruparile carbonil din interiorul porilor aminoacizilor mimetizeaza hidratarea apei ce are
loc in solutiile apoase[24] prin natura incarcarilor electrostatice al celor patru grupari carbonil din
interiorul porilor.[25]

[modific] Potassium in the diet and by supplement


[modific] Aportul adecvat
Un aport adecvat de potasiu pentru a sustine viata este garantat prin consumarea unor alimente
variate, in special legume. Cazele clare de deficienta de potasiu sunt rare la indivizii care au o dieta
echilibrata. Alimentele cu un continut ridicat de potasiu includ sucul de portocale, cartofii, bananele,
rosiile, broccoli, soia, orezul brun, usturoiul, caisele si avocado, desi este intalnit des in majoritatea
fructelor, legumelor si carnurilor.[26]
[modific] Aportul optim
Studiile epidemiologice si studiile pe animale pentru a studia hipertensiunea au indicat ca dietele cu
continut inalt de potasiu pot reduce riscul aparitiei hipertensiunii si infarctelor (printr-un mecanism
independent de presiunea sanguina) si un deficit de potasiu combinat cu un aport inadecvat de
tiamina a produs boli cardiace la sobolani.[27] Cu aceste rezultate, aportul optim de potasiu este
disputat. De exemplu, in anul 2004 directivele Institutului de Medicina specificau o doza optima
recomandata de 4,000 mg de potasiu (100 miliechivalente), desi majoritatea americanilor consuma
doar jumatate din acea cantitate pe zi, care i-ar categoriza ca fiind deficienti conform acestei
recomandari.[28] Similar, in Uniunea Europeana, in Germania si Italia, deficitul de potasiu este
comun.[29]
[modific] Supliment medical si boli
Suplimentele pe baza de potasiu in medicina sunt utilizate in diureticele ansei si tiazidelor, clase de
diuretice care elimina sodiul si apa, insa au ca efect secundar pierderea potasiului in urina. O
varietate de suplimente medicale si non-medicale sunt disponibile. Sarurile de potasiu precum
clorura de potasiu pot fi dizolvate in apa, insa gustul sarat/amar din cauza concentratiei mari de ioni
de potasiu fac ca suplimentele lichide palatabile de concentratie mare sa fie greu de formulat.[12]
Suplimentele medicale tipice au doze ce variaza de la 10 miliechivalente (400 mg, aproximativ egale
cu o cana de lapte) la 20 miliechivalente (800 mg) per doza. Sarurile de potasiu sunt de disponibile
in tablete sau capsule, care pentru scopuri terapeutice sunt formulate pentru a permite potasiului sa
iasa incep din matrita, pe masura de concentratia mare de ioni de potasiu poate ucide tesutul, si

poate cauza leziuni mucoase gastrice sau intestinale. Din acest motiv, suplimentele cu potasiu fara
prescriptie sunt limitate in Statele Unite la doar 99 mg de potasiu.
Indivizii care sufera de boli renale pot suferi anumite reactii adverse datorate consumului excesiv de
potasiu din alimentatie. Pacientii cu insuficienta renala care fac dializa trebuie sa aiba in vedere
limitele aportului de potasiu, rinichii fiind cei care controleaza excretia potasiului si instalarea
hiperkalemiei pot declansa aritmii cardiace fatale.

[modific] Aplicatii
Aproximativ 93% din productia mondiala de potasiu este consumata de industria ingrasamintelor.[8]

[modific] Aplicatii biologice

Potassium and Magnesium sulfate fertilizer


Ionii de potasiu sunt o componenta esentiala in nutritia plantelor si sunt intalniti in cele mai multe
tipuri de soluri. Principala utilizare in domeniul agriculturii, horticulturii si culturile hidroponice este
cea de ingrasamant ca si clorura de potasiu, sulfat de potasiu sau azotat de potasiu.
In celulele animale, ionii de potasiu sunt vitali in mentinerea celulelor vii.
Sub forma clorurii de potasiu, poate fi utilizat in oprirea activitatii cardiace, de exemplu la operatiile
pe inima si in solutiile folosite in executarea prin injectia letala.

[modific] Aplicatii alimentare


Ionul de potasiu este un nutrient necesar pentru viata si sanatatea umana. Clorura de potasiu este
utilizat ca un substitut pentru sarea de masa de catre cei care vor sa reduca aportul de sodiu pentru a
putea controla hipertensiunea. Listele Departamentului de Agricultura al Statelor Unite au considerat
ca pasta de tomate, sucul de portocale, sfecla, bananele, cartofii si multe alte alimente ca fiind
alimente cu un continut de potasiu optim. United States Department of Agriculture Potassium ion is
a nutrient necessary for human life and health.[30]
Tartratul de potasiu si sodiu, sau sarea Rochell (KNaC4H4O6) este principalul constituent al prafului
de copt. Bromatul de potasiu este un oxidant puternic, folosit ca imbunatatitor al fainii (E924) pentru
a imbunatatii aluatul si a-i imbunatati cresterea.

Bisulfitul de potasiu este folosit ca un conservant alimentar, de exemplu in vinuri si in fabricarea


berii (insa nu si in carnuri). Este folosit si in inalbirea textilelor si in tabacirea pieilor.

[modific] Aplicatii industriale


Vaporii de potasiu sunt utilizati in unele tipuri de magnetometri. Un aliaj de potasiu si sodiu este o
substanta lichida la temperatura camerei, fiind folosita ca un mediu pentru transferul de caldura.
Poate fi folosit ca un desicant pentru producerea solventilor uscati.
Potasiul metalic reactioneaza viguros cu toti halogenii pentru a forma halitii corespunzatori
potasiului, care sunt saruri albe si solubile in apa cu o morfologie cristalina in sistem cubic. Bromura
de potasiu si iodura de potasiu sunt folositi in emulsiile fotografice pentru a fi corespondentii
halitilor fotosensibili ai argintului.
Hidroxidul de potasiu este o baza puternica, fiind folosita in industrie in neutralizarea acizilor
puternici si slabi, astfel avand o utilizare in controlul pH-ului si in fabricarea sarurilor de potasiu.
Totodata este folosit in fabricarea sapunuriloe, uleiurilor si in reactie de hidroliza a uleiurilor, de
exemplu a esterilor si in detergentilor industriali.
Azotatul de potasiu sau salpetrul de India este obtinut din surse naturale precum guano si evaporiti
sau fabricar prin procesul Haber, fiind un oxidant utilizat in praful de pusca sau in ingrasaminte.
Cianura de potasiu este folosita in industrie in dizolvarea cuprului si a metalelor pretioase precum
aurul si argintul prin formarea complecsilor; aplicatiile acesteia includ mineritul aurului,
electroplatinarea si electroformarea acestor metale. Totodata este folosita in sinteza organica pentru
a forma nitrilii. Carbonatul de potasiu (potasa) este utilizat in fabricarea sticlei, sapunului si ca un
desicant usor.
Cromatul de potasiu (K2CrO4) este utilizat in cerneluri, vopseluri, pete, explozibili si artificii,
chibrituri. Fluorosilicatul de potasiu (K2SiF6) este utilizat in confectionarea sticlelor specializate,
ceramica si smalturi. Sarea lui Rochell (KNaC4H4O6) este folosita in argintarea oglinzilor.
Superoxidul de potasiu KO2 este un compus solid de culoare portocalie care poate fi folosita ca o
sursa portabila de oxigen si ca un absorbant de dioxid de carbon. Este utilizat in sistemele portabile
de respiratie. Este folosit de scara larga de submarine si navete spatiale, avand un volum mai mic
decat al O2 (g).
4KO2 + 2CO2 --> 2K2CO3 + 3O2
Cloratul de potasiu este un oxidant puternic, fiind folosit in fabricarea chibriturilor si in agricultura
ca erbicid. Sticla poate fi tratata cu topitura de azotat de potasiu pentru a intari sticla, care este mai
puternica decat sticla normala.

[modific] Precauii
Potasiul reacioneaz n mod violent cu apa, producnd hidrogen gazos, care de obicei se aprinde.
Este inut n uleiuri precum cel mineral sau kerosen, pentru a opri reacia dintre metal i vaporii de
ap prezeni n aer. Cu toate acestea, spre deosebire de litiu i sodiu, potasiul nu trebuie inut
definitiv n ulei. Dac este meninut n acest mediu mai mult de ase luni spre un an, pe metal se

poate forma peroxid sensibil la oc, fiind un factor periculos care poate determina o explozie prin
deschiderea capacului mediului colector. Este recomandat ca potasiul, rubidiul sau cesiul s nu fie
stocate mai mult de trei luni, dect dac sunt inute ntr-un mediu cu gaz inert (fr oxigen) sau n