Teatru realist

romnesc
Realismul e privit ca o expresie a banalitii de fiecare zi n cadrul creia omul trebuie observat
n ct mai multe din atitudinile sale definatorii.
Realimsul este cel mai prolific n direcia teatrului i n literatura universal. Este considerat ca
fiind prolific din cauza 1) a atitudinii , 2) a stilului sau a metodei de creaie. Din punctual de
vedere al atitudinii , fr s fie terorizat , l ntlnim nc din antichitate din perioada Epopei lui
Ghilgame ( poezie mitrogrfic avnd ca personaj principal semizeu) , a Vedelor ( scripturi ale
hindismului) , a pomelor homerice i i face loc de-a lungul tuturor celorlalte epoci (povestirile
renascentiste) , romanul picaresc ( gen literar, forma de roman narat la persoana 1) , piesele lui
Shakespeare, referirile la psihologia personajelor din creaiile clasicismului, drama burghez din
secolul XVIII-lea, sunt realiste nainte ca realismul sa se fie constituit ca metod. Abia dup ce se
nfiripa idiologia clasic i se impune viyiunea despre lumea romantic, ncepe s fie formulate
teoria realismului medota sa de creaie. Cei dintai care utilieazeaz termenul de realism n
conceptul de mimesis , este Schiller in 1798. Schiller susine ca francezii sunt mai buni ca realiti
dect ca idealiti. n Frana termenul devine recunoscut n jurl anului 1850 cnd picturile lui
Courbet ( a fost un pictor francez, care a condus micarea artistic a realismului mn pictur)
determina un ntreg process pro i contra, process n care se va auzi vocea lui Champfleury ( a
fost un scriitor francez ),care i public n 1857 volumul de eseuri La realisme. Tot n acelai
an Louis Edmond Duranty ( critic de art i a scris nuvele)

Despre autor
Tudor Musatescu a fost un poet, dramaturg, prozator, ziarist si un umorist roman. S-a nascut la data de 22
Februarie 1903 in comuna Matu de lng Cmpulung-Muscel, judeul Arge. Provenind din familia unui
avocat, primar de Cmpulung si prefect de Arge, "contaminat" de nclinaiile artistice ale mamei sale,
Tudor Muatescu este cuprins de patima scrisului nc din anii de coal. A invtat la Gimnaziul Dinicu
Golescu din Cmpulung Muscel si in timpul primului rzboi mondial, familia s-a mutat la Iai, apoi la
Bucureti. A continuat studiile la Liceul Sf. Sava si in 1924 a absolvit Facultatea de Drept si Facultatea de
Litere din cadrul Universitii Bucuresti.
A scris nc din perioada liceului in revistele pe care nsui le-a fondat,Ghiocelul, Zori de ziua, Muguri, a
colaborat la Revista copiilor si tineretului, la Romnia, Scena.
A debutat in 1923 cu piesa de teatru Focurile de pe comori, scrisa in limba francez si jucat la Paris.
Dup absolvirea universitii a fost o perioada profesor dar a renunat, si-a satisfcut stagiul militar la
Craiova si in 1925 i se jucau pe scena Teatrului Naional craiovean doua piese: T.T.R si Datoria. In 1926
publica la Cmpulung-Muscel primul volum de versuri, Vitrinele toamnei. Ca umorist a debutat cu
volumele Nudul lui Gogu (1927) si Ale vieii valuri (1932). S-a casatorit cu Edith Heckter, de care a
divortat in 1935.
In 1928 se juca piesa Pantarela si era premiata de Asociaia criticilor dramatici, in 1931 era reprezentat pe
mai multe scene din ar vodevilul Sosesc desear. L-a consacrat ns ca mare dramaturg piesa Titanic
Vals (1932), care s-a jucat in deschiderea stagiunii Teatrului Naional din Bucureti. Au urmat Escu
(1933), continuarea la Titanic Vals, Licurici (1935), Chestiuni de familie (1936), Visul unei nopi de iarn
(1937), Tara fericirii (1946), Profu' de francez (1947), Geamandura (1950). A colaborat cu regizorul
Sic Alexandrescu la scrierea ctorva piese ca Figura de la Dorohoi, Sinaia la domiciliu, Birlic, Teoria
cocosului, etc.
A tradus din operele unor dramaturgi strini, a realizat adaptri dup piese de teatru romaneti sau
strine. A fost de inspector general al teatrelor, a condus mpreun cu Maria Filotti .
Teatrul din Sarindar, a nfiinat teatre particulare (Teatrul C.A. Rosetti, Teatrul Nostru, Colorado, Roxy).
In 1935 a publicat romanul Mica publicitate . S-a cstorit in 1939 cu actria Kitty Gheorghiu de la
Teatrul Naional si au avut un fiu. Pentru soia sa a scris piesa Madona (1947). A publicat volumul de
aforisme Fiecare cu prerea lui (1970) . Scrie epigrame, compune de unul singur o revist scris de mn,
"Ghiocelul", cu versuri, schie i chiar cu o pies de teatru, intitulat "Ardealul". A scris schie, romane,
piese de teatru dar succesul i-a fost adus de teatru.

La maturitate, att ca vrst, ct i ca formaie artistic, Tudor Muatescu se dedic trup i suflet teatrului,
n calitate de dramaturg, traductor, director de scen, de conductor i proprietar de teatru. Criticii l-au
considerat un fidel continuator, n perioada interbelic, al comediei caragialene de moravuri, prin
tipologie, situaii i dialoguri spirituale. Debutul scenic l-a avut laParis, n 1923, n piesa Focurile de pe
comori.

Piesele de teatru ale lui Muatescu, cu deosebire comediile "Titanic-Vals", "...escu" i melodrama
"Visul unei nopi de iarn", au avut succes i n strintate. Titanic-Vals i ...escu au fost
ecranizate.
Multe dintre ele au fost traduse n limbile francez, englez, german, italian, greac, polonez,
ceh etc.
Tudor Muatescu a murit la 4 noiembrie 1970 in Bucureti, la 67 de ani.

-Textul este scris in 1946

-2-