Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Sistemul de ungere

Motoarele de autovehicule s-au dezvoltat foarte mult n ultima perioad oferind

performane ,durabilitate si economicitate superioar datorit progreselor realizate n
domeniul ungerii precum i al tehnologiei de fabricare a uleiului.
Stratul de ulei dintre suprafeele de frecare are ca scop:
1) micorarea lucrului mecanic consumat pentru nvingerea forei de frecare (prin proiectarea
corect a sistemului de ungere i utilizarea unor uleiuri corespunztoare se obine o reducere a
consumului de combustil de 6 10 %);
2) reducerea uzurii de toate felurile ale organelor motorului aflate in micare relative ;
3) reducerea temperaturii organelor n micare (uleiul preia i evacueaz aproape integral
cldura dezvoltat prin frecare;uleiul preia o parte din fluxul de cldur primit de unele
organe n contact cu gazele sau suprafeele fierbini);
4) o mai bun etanare a cilindrului;
5) evacuarea impuritilor ajunse ntre suprafeele n frecare.
n funcie de procedeul de aducere a lubrifiantului la suprafeele de frecare a pieselor
motorului se deosebesc urmtoarele sisteme de ungere:
a) prin stropire sau barbotaj;
b) prin presiune;
c) prin picurare sau scurgere;
d) prin amestec (motoare n doi timpi).
Ungerea prin stropire sau barbotaj se caracterizeaz prin faptul c uleiul aflat n baia de
ulei a motorului este antrenat de piesele mobile ale mecanismului biel-manivel i mprocat
sub form de picturi spre suprafeele de frecare.
Ungerea prin presiune se caracterizeaz prin faptul c uleiul este trimis prin conducte n
mod forat de ctre pomp n toate locurile unde este necesar ungerea.Presiunea de lucru din
astfel de instalaii asigur n acelai timp splarea impuritilor mecanice produse prin uzarea
pieselor n frecare i rcirea acestora.
Ungerea prin picurare se produce prin scurgerea i prelingerea uleiului de pe unele piese
ale motorului aflate deasupra punctelor unse n acest mod.Un exemplu de ungere prin picurare
l constituie tijele mpingatoare ale supapelor ,tacheii i camele motoarelor la care uleiul ieit
din lagrele axului culbutor se scurge spre baia de ulei.
Ungerea combinat sau mixt se caracterizeaz prin faptul c piesele cele mai
importante ale motorului se ung sub presiune , iar celelalte prin stropire sau picurare.
Sistemul de ungere este format din dou circuite de ulei:
a)circuitul principal cuprinde rezervorul de ulei ,pompa de ulei ,conductele prin care
se deplaseaz uleiul spre punctele principale de ungere i supapele de siguran
b)circuitul secundar cuprinde filtrul de ulei i radiatorul de rcire.
n funcie de dispozitivul care formeaz rezervorul de ulei ,sistemele de ungere pot fi cu
carter uscat (existena unui rezervor special) si cu carter umed care este cel mai utilizat la
motoarele de automobile si se difereniaz de cel uscat prin faptul c 90-95% din cantitatea
total de ulei se gsete n carterul interior al motorului.
1

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Uleiuri.
Proprieti fizico-chimice
Uleiurile folosite la motoare trebuie s aib anumite caliti care depind de proprietile
lor fizico-chimice i sunt exprimate prin indici de calitate care se mpart:
-

indici ce exprim proprietile de exploatare ale uleiurilor: vscozitate, capacitatea

de ungere ,stabilitatea de oxidare i cifra de aciditate;
indici ce servesc la controlul calitii uleiurilor : densitatea ,punctul de
inflamabilitate,punctul de congelare,culoarea,coninutul de ap i impuriti
mecanice,coninutul de cenu i cifra de cox.

Vscozitatea este influenat foarte mult de temperatur ,ns condiiile de func ionare
ale motorului cer ca aceast variaie sa fie ct mai mic.Astfel la pornirea motorului la rece
vscozitatea nu trebuie sa cresc,iar la temperaturi ridicate s nu scad sub anumite
limite.Mrimea vscozitii relative se exprim n grade Engler( E ).
Aditivi pentru uleiuri
Aditivii sunt substane care se adaug uleiurilor pentru mbuntairea calitii sau pentru
crearea unor noi proprieti.Aditivii se grupeaz dup proprietatea pe care o mbuntesc sau
fenomenul nedorit pe care l reduc.
Aditivii antioxidani frneaz procesul de oxidare prin ntreruperea reaciilor chimice i
prin acoperirea suprafeelor metalice cu o pelicul izolatoare.
Aditivii pentru mbuntirea vscozitaii elimin posibilitatea unei vscoziti prea mici
la temperaturi de lucru ridicate i asigur meninerea vscozitii normale ,att la temperaturi
joase ct i la temperaturi nalte.
Aditivii anticoagulani coboar punctul de congelare prin frnarea procesului de
solidificare a unor componeni ai uleiurilor .
Aditivii detergeni mpiedic formarea si meninerea depunerilor pe pieselor motorului
prin ncetinirea proceselor care produc substane strine i prin transformarea acestora in
substane ce nu se pot fixa pe piese.
Aditivii polifuncionali mbuntesc mai multe proprieti ale uleiului i sunt forma i
din amestecuri de aditivi sau din compui organici cu aciuni complexe.
Constructia instalatiei de ungere
Ungerea suprafetelor diferitelor piese ale motorului depinde ,in general,de rolul lor
functional,dar si de conditiile de lucru(sarcina si turatie).
La motoarele pentru autovehicule se utilizeaza ungerea mixta,unde anumite
componente(lagare,boltul,tachetii hidraulici ,intinzatorul de lant)se ung cu ceata de ulei sau
prin stropire cu jet.Motoarele pentru autovehicule utilizeaza in principiu sistemul de ungere cu
carter umed si numai in cazuri speciale se utilizeaza sistemul de ungere cu carter uscat.

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Instaltia de ungere ,in principiu,consta in urmatoarele elemente:

-

rezervorul de ulei;
pompa de ulei;
conducte interne si externe
radiatorul de ulei
elemente de siguranta si control.

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Calculul procesului de admisie

1.Ipoteze de calcul:
- fluidul proaspt i gazele reziduale sunt gaze ideale
- dup intrarea n cilindru, energia cinetica a ncrcturii proaspete se transform integral n
cldur
2. Condiiile iniiale de stare
Presiunea i temperatura fluidului proaspt la intrarea n motor, n cazul admisiei
normale, sunt presiunea i temperatura aerului ambiant, p0 i T0:
p0 = 1 [bar]
;
T0 = 298 [K]
3. Presiunea i temperatura gazelor reziduale
La motoarele n 4 timpi, se consider c presiunea gazelor reziduale, p r este egal cu
presiunea medie din colectorul de evacuare. n general, se adopt:
pr = (1,05..1,25) p0 => pr = 1.05 [Mpa]
Temperatura gazelor reziduale variaz n funcie de turaia motorului, raportul de
comprimare i coeficientul de exces de aer. Valorile lui Tr sunt:
- M.A.S.:
Tr = 900 1100 K => Tr = 1000 [K]
4. Coeficientul gazelor reziduale, r

r r
fp
, unde r (kmol/ciclu) este numrul de kmoli de gaze reziduale pe ciclu, iar fp
(kmol/ciclu) reprezint numrul de kmoli de fluid proaspt pe ciclu
- M.A.S. : r = 0,04 0,1 => r = 0,09
5. Creterea de temperatur a fluidului proaspt, T
Fluidul proaspt se nclzete n contact cu pereii sistemului de admisie i al
cilindrului. Creterea temperaturii depinde de viteza fluidului proaspt, de durata admisiei, de
temperatura pereilor i a fluidului proaspt. n funcie de tipul motorului, T are valorile:
- m.a.s. cu carburator:
T = 0 20 => T = 10 [K]
6. Presiunea din cilindru la sfritul cursei de admisie, pa
pa = p0 - pa ,
n care pa (bar) cderea de presiune pe colectorul de admisie
Pentru motoarele de automobil, la regim nominal, valorile lui pa sunt:
- m.a.s. cu carburator:
pa = (0,05 0,20) p0 =>pa = 0.1 * 0.1
pa = 0.01
7. Temperatura la sfritul cursei de admisie, Ta
Aceast temperatur se determin din relaia bilanului termic aplicat fluidului
proaspt nainte i dup amestecarea cu gazele arse. Se consider c amestecarea se produce
la presiune constant, iar capacitatea caloric specific a amestecului este egal cu a fluidului
T T r Tr
Ta 0
Ta
1 r
proaspt:
=>
= 365,138 [ K ]
unde = Cpr / Cpfp => = 1;
Cpr capacitatea caloric specific la presiune constant a gazelor restante
Cpfp capacitatea caloric specific la presiune constant a fluidului proaspt
Pentru calcule aproximative, se poate adopta = 1.
4

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Orientativ, funcie de tipul motorului, temperatura la sfritul procesului de admisie nu

trebuie s depeasc 370 K la m.a.s., i 350 K la m.a.c.
8. Gradul de umplere, v
Acesta este definit prin raportul dintre cantitatea (masic, molar, volumic) de fluid
proaspt reinut n cilindru la sfritul admisiei i cantitatea posibil de a fi introdus n
cilindreea VS, n condiiile de temperatur de la intrarea n motor.
p T

1
v a 0

p 0 Ta 1 1 pu r
= 0.816
pu = 0.15
pu este gradul de postumplere, reprezentnd raportul dintre numrul de kmoli de fluid
proaspt care ptrunde n cilindru dup p.m.e. i numrul total de kmoli de fluid proaspt
reinut n cilindri. Pentru motoarele n 4 timpi, pu = 0,08 0,25, el depinznd de turaie i de
performana umplerii.
Calculul procesului de comprimare
Calculul procesului de comprimare are ca scop determinarea strii fluidului motor din
cilindru, n momentul declanrii scntei sau injeciei, n punctul c de pe diagrama indicat.
2.1. Presiunea i temperatura fluidului de lucru la sfritul comprimrii se calculeaz
aproximnd comprimarea cu o evoluie politropic cu exponent politropic constant nc.
p c p a nC

Tc Ta n C 1

=> pc = 2.015 [MPa]

=> Tc = 817,441 [K]

2.2. Valorile exponentului politropic nc depind de schimbul de cldur dinttre fluidul

motor i perei cilindrului. Odat cu creterea turaiei, nc are o cretere important.
Valorile lui nc sunt cuprinse ntre:
M.A.S. cu carburator ..nc = 1,32 1,38 => nc = 1,35
Calculul procesului de ardere
1. Calculul arderii urmareste precizarea legii de variatie a presiunii p() in perioada degajarii
caldurii de reactie, in vederea:
- determinarii presiunii maxime din cilindru, care defineste solicitarea mecanica a
organelor mecanismului motor;
- precizarii temperaturii fluidului motor, care defineste incarcarea termica a
organelor in contact cu gazele fierbinti;
- determinarea ariei diagramei indicate care defineste lucrul mecanic specific sau
presiunea medie.

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

2. Ipoteze fundamentale de calcul.

- capacitatile calorice specifice depind numai de temperatura;
- arderea se desfasoara dupa evolutii simple: izobare, izocore, izoterme. Se considera
ca arderea se desfasoara izocor pentru M.A.S. si mixt (izocor si izobar) pentru M.A.C.
- compozitia fluidului motor la sfarsitul arderii depinde de coeficientul de exces de aer
. Pentru 1 produsele de ardere sunt: CO2, H2O, O2 si N2.
Pentru 1 produsele de ardere sunt: CO2, CO, H2O, H2 si N2.
- gazele reziduale au compozitia gazelor de la sfarsitul arderii.
- caldura dezvoltata prin ardere este egala cu caldura de reactie chimica la presiunea si
temperatura mediului inconjurator, degajata pana la formarea produselor de ardere, neglijand
variatia caldurii cu temperatura.
- variatia energiei interne a fluidului motor si efectuarea lucrului mecanic exterior in
timpul arderii sunt efectul caldurii utile, masurate prin coeficientul utilizarii caldurii z, care
tine seama de caldura degajata prin ardere pana in punctul z, si pierderile de caldura aferente.
3. Cantitatea teoretica de aer L0 (kmoli sau kg) necesara pentru a arde complet 1 kg de
combustibil lichid.
Compozitia chimica a combustibilului este determinata de analiza elementara in parti
sau procente de greutate. Combustibilii lichizi au urmatoarea compozitie elementara: C + H
+ S + O + . = 1 kg,
In care: C, H, S, O, sunt participatiile masice de carbon, hidrogen, sulf, etc.Compozitia
elementara a unor combustibili utilizati in motoare este dat in tabelul de mai jos:
COMBUSTIBILUL
Benzina
Motorina

Compozitia elementara
C(kg)
0,854
0,857

H(kg)
0,142
0,133

O(kg)
0,004
0,010

MT
(kg/kmol)

HI
(kcal/kg)

110 120
180 200

10500
10150

MT = 110 [kg/kmol]
Unde MT = masa moleculara [kg/kmol]
HI = 10500 [kcal/kg]
HI = puterea calorica inferioara a combustibilului [kcal/kg]
L0 = cantitatea de aer teoretica necesara arderii = cantitatea minima de aer necesara arderii
complete.

L0

1
0 , 21

C H OS

32
12 4

= 0.507 [kmol aer/kg comb.]

4. M1 - Numarul de kilomoli de amestec proaspat ce participa la reactie.

M1 = L0 + 1/MT
(kmoli/kg comb.).M.A.S.
= 1.05
M1 = 0.542 [kmoli/kg comb.]
6

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

5. M2 Numarul de kilomoli de produse rezultate din ardere

a) Cazul arderii complete: 1
MCO2 = C/12
=> MCO2 = 0,071
MH2O = H/2
=> MH2O = 0,071
MO2 = 0,21 L0( -1) => MO2 = 0,005
MN2 = 0,79 L0
=> MN2 = 0,421
C H
M2
0,21 L0
12 2
=> M2 = 0,568 [kmoli/kg comb.]
6. Coeficientul variatiei molare a amestecului proaspat, 0
0 = M2 / M1 => 0 = 1.049
7. Coeficientul variatiei molare a amestecului real, R

0 r
1 r

=> R = 1,045
unde r este coeficientul gazelor reziduale.
Valorile lui R variaza intre limitele:
M.A.S1,02 1,12
8. Caldura molara medie la volum constant a amestecului de lucru inainte de ardere:

mC

/ TC
V T0 298

4,7 0,6 TC 10 3
= 5,19

9. Caldura molara medie la volum constant a produselor de ardere:

Pentru 1

Tz
mCV// T 298
0

mC

CO2
M
CO2 mCV

M2

M N 2

mC

// Tz
V T0 298

Tz
298

M H 2O mCVH 2O

Tz
298

M O2 mCVO2

Tz

N2
V 298

6.792

Valoarea temperaturii TZ se adopta in intervalul 1800 3000 K.

Caldurile molare medii la volum constant ale componentilor mai sus mentionati, in
intervalul de la T0 = 298 la TZ, pot fi calculate cu formulele de mai jos:
Tz = 2000 [K]

9,2 0,8 10 3 TZ

5,0 0,5 10 3 TZ

CO2 Tz
V
298

Tz
mCVCO 298

Tz
298

mC

=>
=>
7

mC

mC

CO2 Tz
V
298

CO Tz
V
298

10,8 [kcal / kmol K]

6

[kcal / kmol K]

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

mC
mC
mC
mC

H 2O Tz
V
298

N 2 Tz
V 298
Tz

O2
V 298
Tz

H2
V 298

5,7 1,2 10 3 TZ

5,1 0,4 10 3 TZ
5,5 0,4 10 3 TZ
4,4 0,5 10 3 TZ

=>
=>
=>
=>

mC

H 2 O Tz
V
298

mC

mC

mC

N 2 Tz
V
298

O2 Tz
V
298

H 2 Tz
V
298

8,1 [kcal / kmol K]

5,9 [kcal / kmol K]
6,3 [kcal / kmol K]
5,4 [kcal / kmol K]

10. Caldura molara medie la presiune constanta a produselor de ardere

mC

// Tz
P 298

1,985 mCV//

Tz
298

=>

mC

// Tz
P 298

8,777

[kcal / kmol K]

11. Z Coeficientul de utilizarea a caldurii pentru perioada arderii - Z este raportul dintre
cantitatea de caldura folosita pentru cresterea energiei interne a fluidului si efectuarea de lucru
mecanic in perioada de la inceputul arderii si pana la sfarsitul ei (punctul z), si puterea
calorifica inferioara a combustibilului. Valorile coeficientului Z depind de tipul motorului,
turatie, conditiile de racire, arhitectura camerei de ardere, sarcina motorului. Valorile reduse
indica nu numai un transfer intensiv de caldura, dar si o crestere intensa a arderii in
destindere.
Valorile lui Z se adopta astfel:
M.A.S..0,80 0,95 => Z = 0,8

12. Calculul puterii calorice superioare a combustibilului.

HS = 8100 C + 30000 H + 2600 (S O) => HS = 11167 [kcal / kg comb.]
Unde S este participatia masica de sulf; S = 0 la combustibilii petrolieri din tara noastra.
13. Calculul temperaturii TZ la sfarsitul arderii
Pentru M.A.S.:
Cand 1

R mCV//

=>

Tz
298

(TZ 298 ) Z

HI

1
L0
MT

Tz = 2681,978 [K]

14. Calculul presiunii pZ la sfarsitul arderii:

p Z pC

=> pz = 69,076[bar]
8

1 r

mCV/

TC
298

TC 298

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

in care este raportul de crestere a presiunii.

15. Alegerea raportului de crestere a presiunii
Tz
R
TC

a) La M.A.S.,
=>
= 3,428
b) La M.A.C.
= 1,7 2,2
Orientativ, valorile temperaturii si presiunii la sfarsitul procesului de ardere sunt:
M.A.S.TZ = 2400 2900 K
pZ = 35 75 bar

CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE

Destinderea este evaluata printr-o evolutie politropica, cu exponent politropic
constant, notat cu md.
Valoarea exponentului politropic md depinde de cantitatea de combustibil care arde in
destindere (cresterea sa determina scaderea lui md si a coeficientului de utilizare a caldurii), de
schimbul de caldura cu peretii si de pierderile prin neetanseitati (md scade cu scaderea cedarii
de caldura si a pierderilor de gaze prin neetanseitati).
Exponentul politropic md scade cu cresterea turatiei si scaderea sarcinii. Valorile spre
limita inferioara se obtin pentru motoare de dimensiuni mari, la reducerea racirii cilindrului si
la viteze de ardere mici.
Valorile lui md se adopta intre limitele:
M.A.S.1,23 1,30 => md = 1,25
Relatiile de calcul pentru presiunea si temperatura la sfarsitul cursei de destindere
sunt:
a) Pentru M.A.S.:
p
p d mZd
pd

=>
= 3,884
[bar]

Td

TZ

md 1

=> Td = 1508,187

[K]

Verificarea valorii adoptate pentru temperaturia Tr a gazelor reziduale.

Cunoscand presiunea si temperatura gazelor la sfarsitul cursei de destindere, pd si Td ,
se poate verifica temperatura gazelor Tr admisa. Se admite ca destinderea de la presiunea pd la
presiunea pr este o evolutie politropica cu exponentul constant 1,5. Se obtine:

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Tr

Td
pd
3
pr

=> Tr = 975,159
[K]
Trc Tra
T
100
Trc
T
Se calculeaza
=>
= 2,547
[%]
Unde Trc = temperatura gazelor reziduale, calculata (K)
Tra = temperatura gazelor reziduale, adoptata (K)
Eroarea maxima admisibila intre valoarea temperaturii gazelor reziduale adoptat
anterior, la calculul procesului de admisie, si cea care se obtine prin calcul, este de 10%. In
caz contrar, se reiau calculele, adoptand alte valori pentru Tr si pr.
Trasarea caracteristicii de turaie la sarcin total
Caracteristica de turaie la sarcin total delimiteaz toate regimurile posibile de
exploatare ale motorului, i este necesar pentru efectuarea calculelor de traciune i pentru
estimarea performanelor dinamice ale unui autovehicul aflat n stadiul de proiectare.
Caracteristica de turaie la sarcin total reprezint dependena n funcie de turaie a
puterii efective Pe, momentului motor efectiv Me , consumului specific efectiv de combustibil
ge i a consumului orar de combustibil Ch, n condiiile meninerii n poziia deschiderii
maxime a clapetei de acceleraie (la MAS), sau a organului de reglaj al debitului ciclic de
combustibil (la MAC). Pentru trasarea acestor variaii, se pot utiliza urmtoarele relaii
empirice:
-

Pentru variaia puterii efective Pex:

n
n
Pex Pen a 1 x a 2 x
n
n

n
x
n
3

[kW]

n care Pex reprezint puterea corespunztoare turaiei nx [rot/min], Pen [kW] puterea efectiv
nominal, n [rot/min] turaia nominal, iar a1 i a2 sunt coeficieni care depind de tipul
motorului.
Pentru MAS, a1 = a2 = 1
Pentru variaia momentului motor efectiv, Mex la turaia nx:
M ex

3 10 4 Pex
nx

[Nm]

- Pentru variaia consumului specific efectiv de combustibil gex [kg/kWh] la turaia nx:

Pentru MAS:

n
n
g ex g en 1,2 1,2 x x
n n

10

[kg/kWh]

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

- Consumul orar de combustibil, Chx [kg/h], la turaia nx:

C hx Pex g ex

[kg/h]

Domeniul de variaie a turaiei nx este:

La MAS, 0,2n < nx < 1,1n
La MAC, 0,2n < nx < n
Se va completa urmtorul tabel (pentru MAS):
nx[rpm]
900
1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800
2900
3000
3100
3200
3300
3400
3500
3600
3700
3800
3900
4000
4100
4200
4300
4400
4500
4600
4700

Pex[kW]
16.817073
18.88512745
20.97978067
23.09740555
25.234375
27.3870619
29.55183916
31.72507965
33.90315629
36.08244197
38.25930957
40.430132
42.59128215
44.73913291
46.87005718
48.98042786
51.06661783
53.125
55.15194726
57.1438325
59.09702862
61.00790851
62.87284507
64.6882112
66.45037978
68.15572371
69.8006159
71.38142922
72.89453658
74.33631088
75.703125
76.99135184
78.1973643
79.31753528
80.34823765
81.28584433
82.12672821
82.86726218
83.50381913

Mex[Nm]
178.5251911
180.4311539
182.2216039
183.896541
185.4559652
186.8998765
188.2282749
189.4411604
190.5385329
191.5203926
192.3867394
193.1375732
193.7728942
194.2927023
194.6969974
194.9857797
195.159049
195.2168055
195.159049
194.9857797
194.6969974
194.2927023
193.7728942
193.1375732
192.3867394
191.5203926
190.5385329
189.4411604
188.2282749
186.8998765
185.4559652
183.896541
182.2216039
180.4311539
178.5251911
176.5037153
174.3667266
172.114225
169.7462105
11

gex[kg/kWh]
306.6789941
301.8639053
297.2707101
292.8994083
288.75
284.8224852
281.1168639
277.6331361
274.3713018
271.3313609
268.5133136
265.9171598
263.5428994
261.3905325
259.4600592
257.7514793
256.2647929
255
253.9571006
253.1360947
252.5369822
252.1597633
252.0044379
252.0710059
252.3594675
252.8698225
253.602071
254.556213
255.7322485
257.1301775
258.75
260.591716
262.6553254
264.9408284
267.4482249
270.1775148
273.1286982
276.3017751
279.6967456

Chx[kg/h]
5.15744303
5.700738324
6.236674296
6.765216419
7.286425781
7.800451034
8.307520346
8.807933357
9.302053126
9.790298085
10.27313399
10.75106587
11.22462999
11.69438578
12.16090781
12.62477774
13.08657624
13.546875
14.00622862
14.46516659
14.92418527
15.38373977
15.84423598
16.30602247
16.76938245
17.23452576
17.70158075
18.1705863
18.64148375
19.11410881
19.58818359
20.06330849
20.53895417
21.0144535
21.48899353
21.96160741
22.43116637
22.89637164
23.35574645

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

4800
4900
5000
5100
5200
5300
5400
5500
5600
5700

84.03277196
84.45049357
84.75335685
84.9377347
85
84.93652566
84.74368457
84.41784962
83.95539372
83.35268975

167.262683
164.6636427
161.9490895
159.1190234
156.1734444
153.1123525
149.9357476
146.6436299
143.2359993
139.7128558

283.3136095
287.1523669
291.2130178
295.4955621
300
304.7263314
309.6745562
314.8446746
320.2366864
325.8505917

23.80762794
24.25015911
24.68128081
25.09872366
25.5
25.88239586
26.24296291
26.57851039
26.88559709
27.16052328

n figura de mai jos este prezentat un exemplu de trasare a caracteristicii de turaie la

sarcin total pentru un MAS aspirat, alimentat cu combustibil lichid.
90
80
70
60
Pe

50

Me
40

ge
Ch

30
20
10
0
0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Trasarea diagramei ciclului de calcul rotunjit

Prin diagrama indicat a unui motor cu ardere intern se nelege reprezentarea grafic a
ciclului termodinamic real,definit prin variaia presiunii reale a gazelor din cilindru n funcie
de volumul descris de piston ori de cursa acestuia; evident, diagrama indicat se obine numai
pe cale experimental, cu aparatura adecvat.
n faza de proiectare, se traseaz ntr-o prim etap diagrama ciclului de calcul care apoi
se rotunjete; diagram ciclului de calcul rotunjit trebuie s reproduc ct mai fidel diagrama
indicat, astfel nct s permit tragerea unor concluzii viabile asupra ciclului real, concluzii
necesare eventualelor mbuntiri ulterioare ale proceselor termice sau aplicaiilor motorului
n alte domenii dect cel preconizat iniial.
La rotunjirea diagramei ciclului de calcul se pot strecura erori, dar amploarea lor
trebuiete diminuat prin informaiile experimentale de care dispune proiectantul referitoare la
motoare similare care s-au comportat bine n exploatare. Pentru aprecierea corectitudinii
rotunjirii s-au emis i unele criterii. Un asemenea criteriu are n vedere c, n momentul de
12

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

fa,se poate estima cu precizie suficient randamentul rotunjirii mecanic la un anume tip de
motor care funcioneaz la regimul nominal. Sub acest aspect, se poate considera c presiunea
medie indicat reflect cu precizie realitatea ntruct depinde de puterea efectiv, cilindree,
turaie i randamentul mecanic. n consecin, concordana dintre presiunea medie indicat
obinut din calculul ciclului i cea furniyat prin planimetrarea ciclului de calcul rotunjit
consituie un criteriu important de apreciere a viabilitii modelului matematic adoptat.
Ciclul de calcul poate fi trasat prin metode grafice sau analitice. Cele mai grafice sunt
mai expeditive ns precizia care se obine este mai mic i depinde de mrimea scrii la care
se execut desenul. Metodele analitice sunt mai laborioase att timp ct trasarea funciilor
matematice se efectueaz manual; dac pentru trasare se utilizeaz calculatorul numeric i
echipamentele periferice adectvate ( imprimant grafic sau plotter) metodele analitice sunt de
preferat din toate punctele de vedere.

TRASAREA DIAGRAMEI CICLULUI DE CALCUL PRIN METODE GRAFICE

ntr-un sistem de coordonate rectangulare xOz se impun dup dorin scara presiunilor
BZ mm
BH mm
k p=
[
] i scara volumelor k v =
[
]
p z MPa
V h dm 3 . Apoi se calculeaz segmentele OB+
corespunztoare mrimii volumului

Vc

i ZZ- corespunztor volumului V z

la MAC, cu

ajutorul
relaiilor.
n prima etap se poziioneay punctele caracteriznd momentele importante ale ciclului: BBH =V hk p
cu relaia,
, Z BY =p zk p , Z cu rel, C ( BC= p ck p ) , D ( DH =p dk p )
H
p
AH
=p
ak i
,
A

p
HR= prk . Prin R i A se duc parelele la axa absciselor.
R

n urmtoarea etap se traseay politropele de comprimare i destindere. N acest scop

din O se duce dreapta OE nclinat fa de Ox cu unghiul a g ( pentru obinerea unui numr
suficient de puncte prin care se traseaz politropa se recomad
dreptele OG i OF nclinate n raport cu axa Oz cu unghiul

a g=15o . Tot din O se duc

1 i respectiv

2 ; aceste

unghiuri trebuie s respecte condiiile:

tga
1+
;

1=arctg

tga
1+

2=arctg

Se ncepe cu trasarea politropei de compirmare dup cum urmeaz. Din punctul C se

duce paralel la abscis care intersecteaz axa Oy (ordonata) n punctul 1. Din 1 se traseaz o
o
dreapt nclinat cu 45 fa de Oy care intersectez dreapta OE n punctul 3; din 3 se
duce o linie nclinat cu

45

fa de Ox care se intersectez cu aceasta n punctul 4.

Paralela la Ox prin punctul 2 i paralela la Oy prin punctul 4 se intersectez n punctul 5, care

13

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

este situat pe politropa de comprimare. n continuare se procedeaz analog: prin 5 se duce o

o
paralel la Ox care intersectez Oy n 6 iar prin 6 se traseaz o linie nclinat cu 45 fa
de Oy care intersectez OG n 7.Paralela la Oy prin 5 se intersecteaza cu OE in punctul 8,prin
care se duce o linie inclinata cu 45 fata de Ox cu care se intersecteaza in punctul 9.Paralele
prin 7 la Ox si prin 9 la Oy se intersecteaza in punctul 10 care este urmatorul cuprins pe
politropa de co9mprimare.Ciclul de trasare se repeta dupa aceeasi metodologie pana cand
ultima intersectie coincide cu punctul A.Prin unirea punctelor C, 5, 10, ..., A se obtine
politropa procesului de comprimare.
Se traseaza apoi politropa de destindere, pornin din punctul Z la MAC sau din
punctul Z - la MAS.Din punctul Z se duce o paralela la Ox care intersecteaza Oy in punctul
11 iar din acesta se traseaza o linie inclinata cu 45 fata de Oy care intersecteaza dreapta OF in
puntul 12 .
Paralela
din
Z la Oy intersecteaza dreapta OE in punctul 13 prin care se traseaza o linie inclinata cu 45
fata de Ox prin 12 si la Oy prin 14 se intersecteaza in punctul 15, care este situat pe politropa
de destindere.Se procedeaza identic (de pilda punctele 16...20) pana cand ultima intersectie
coincide cu punctul D, in continuare se traseaza ptin punctele astfel obtinute politropa de
destindere.
Rezulta in final diagrama ciclului de calcul compusa din izobara admisiei NA, politropa
compresiei AC,izocora arderii CZ,izobara arderii ZZ(numai la MAC),politropa destinderii
ZD si izobara evacuarii RM.
Trasarea diuagramei ciclului de calcul pe cale analitica
Se considera drept moment initial al ciclului cel in care pistonul se afla in PMI , la
inceputul cursei de admisie;in aceasta pozitie pistonul delimiteza numai volumul spatiului de
comprimare V c ,deplasarea sa fiind s=0 iar unghiul manivelei = 0.Intrucat columul
descris de piston reprezinta produsul intre deplasarea sa s si o constanta (suprafata
pistonului),este avantajoasa trasarea ciclului in coordonate p-s,diagrama avand strict aceeasi
forma; in acest caz conversia unitatilor de deplasare in unitati de volum se realizeaza
simplu ,prin pozitionarea a doua axe paralele, cu notatii corespondente.
In prima etapa se impun scarile convenabile ale presiunilor si deplasarii pistonului;
k p =BZ / pz

[mm/Mpa]

k s=BH /S [mm/mm]
in care lungimile BZ si BH se aleg in functie de marimea suportului pe care se imprima
diagrama(punctele A,B,C,H,N,Z si Z semnifica aceleasi momente ale ciclului .
Procesul admisiei se reprezinta printr-un segment NA paralel cu axa abscielor,
considerand ca pe parcursul deplasarii pistonului presiunea ramane constanta, adica:
p= pa

[Mpa]

Procesul comprimarii este descris de o politropa avand ecuatia:

p= pa

h c+ S
h c+ s

n1

( )[

MPa ]

in care
14

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

hc =

S
[mm ]
1

Iar dependenta intre deplasarea s a pistonului si unghiul al rotatiei manivelei se exprima

prin relatia:
s=

[(

)(

S
1
1+
2

1 2 sin2 +cos

)]

[mm ]

Procesul destinderii la MAS incepe din punctul Z, presinea evoluand dupa o politropa
a carei ecuatie este:
h +S
p= pd c
hc +s

n2

( )

[ MPa ]

Procesul evacuarii se reprezinta printr-o izobara cu

p= pr [ MPa ]

Rotunjirea diagramei ciclului de calcul

Consta in corectia evolutiei presiunii din cilindru intre anumite momente ale ciclului pe
baza unor considerente care tin seama de nmodificarile reale(obtinute experimental)induse de
caracteristicile procesului de ardere sau de schimbul de gaze.
c

Momentele ciclului in care trebuie aduse coretii ale presiunii sunt delimitate de unghiul
al avansului la aprindere (sau injectie), unghiul z pentru care presiunea pz se

considera ca se mentine constanta la MAC, unghiul intarzierii inchiderii supapei de evacuare

ie , unghiul avansului la deschiderea supapei de evacuare de si unghiul avansului la
deschiderea supapei de admisie da .
SCHEMA
Se considera ca moment initial al ciclului cel in care pistonul se afla in PMI, la
inceputul cursei de admisie, cand s=0 si =0.Intrucat momentele caracteristice ale ciclului se
exprima prin unghiuri de rotatie a manivelei, principiile de rotunjire pot fi urmarite mai usor
pe diagrama ciclului de calcul in coordonate p .Relatiile analitice pentru functiile de
rotunjire pot avea ca variabila fie unghiul , fie cursa momentana a pistonului.Deoarece
scopul final consta in obtinerea diagramei in coordonate p s ( p V).
n intervalul 0<e, la motoarele cu aspiraie natural se poate aproxima
c presiunea scade liniar cu unghiul de la pr la pa, adic:

p pa
p p r r

ie

[Mpa]

n intervalul e<180 presiunea rmne constant la valoarea:

p=pa [MPa]
15

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

n intervalul 180<365-c se poate admite c presiunea are o variaie

politropic cu exponentul n1 constant i se exprim analitic prin cu relaiile 7,6,
7,7, 7,8. Limita superioar a intervalului, de 365-c, ine seam de faptul c
modificrile effective ale presiunii n raport cu evoluia politrop, datorate
nceperii arderii, apar mai trziu cu cca. 5 fa de momentul c al declanarii
scnteii de aprindere sau al nceperii injeciei combustibilului.
Pe intervalul 365-c<360 se admite o variaie liniar a presiunii n
funcie de , dup relaiile:

c 365
p p1 1.25 p c p1

c 5

[MPa]

in care:

h S

p1 p a c
hc s1

n2

[MPa]

S
1
s1 1
2

1 2 sin 2 (365 c )

cos(365 c )

[mm]

Iar hc se determina cu relaia 7,7.

Pe intervalul 360<370 diagrama se rotunjete cu un arc de parabol,
relaia ntre presiune i deplasarea s a pistonului fiind:

1.25 p c p z 2
p 1.25 p c
s 2 z
s 1.25 p c
2
s2
s2

[MPa]

n care:

s2

S
1
1
2

1 2 sin 2 370
cos 370

[mm]

Iar s are semnificaia din rel 7.8.

n intervalul 370<380 , presiunea se rotunjete cu un arc de parabol a
crei ecuaie este:

p p3
p pz z
(s s2 ) 2
2
( s3 s 2 )

[MPa]

n care:

h S

p3 p d c
hc s 3

n2

[MPa]

16

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

s3

S
1
1
2

1 2 sin 2 380
cos 380

[mm]

iar s si s2 se determin cu relaiile 7.8 i 7.20

Pe intervalele 380<540- de presiunea are o variaie politropic cu
exponentul constant n2, exprimndu-se cu relaia 7.9.
n intervalul 540- de<540 se practic o rotunjire cu un arc de parabol
a crei ecuaie este:

p p

( p p4 ) 2
( s 4 s)
( p4 2 p ) p4
s4 S
[MPa]

n care s se calculeaz cu relaia 7.8,

pd pr
2

[MPa]

S
1
s4
1
2

h S
p 4 p d c
hc s 4

1 2 sin 2 (540 de )

cos(540 de )

[mm]

n2

[MPa]

Pe intevalul 540<540+ de se admite o rotunjire cu un arc de parabol,

expresia presiunii fiind:

p p

p ( s5 s )

( p pr ) 2
( pd pr )
s5 S
[MPa]

n care s se calculeaz tot cu relaia 7.8,

s4

pd pr
2

S
2

[MPa], iar

1 2 sin 2 (540 de )

cos(540 de )

[mm]

n intervalul 540+ de<720 la motoarele cu aspiraie natural se

consider:
p=pr [MPa]

17

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Diagrama indicat
8

p [MPa]

p[Mpa]

0
0

100000 200000 300000 400000 500000 600000

V[mm^3]

18

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Calculul pompei de ulei

Debitul pompei de ulei se determin pe baza bilanului energetic ,n ipoteza c uleiul

preia cldura dezvoltat prin frecare , care reprezint fraciunea f u din cldura degajat ,
u= f uC cQi
Ce
C c =103C ePe [kg/h],unde
adic
[kJ/h].ntruct
este n
Q
[g/kWh],iar

Pe in [kW],rezulta:

u=103f uC ePeQi
Q
puterea calorific a combustibilului poate fi considerat Qi =43900 [kJ/kg] la MAS i
Qi =42400 [kJ/kg] la MAC.Se admite c f u =0.02...0.06,valorile mai mari caracteriznd
MAC supraalimentate,la care pistoanele sunt rcite cu ulei.Consumul specific la puterea
maxim a motorului ,adic Pe = 85 [kW] este C e=300 [g/kWh] .Astfel fluxul de
caldur Qu

poate fi calculat adoptnd f u =0.03 .

u=1030.033008543900=33583.5
[kJ/h],
Q

Presupunnd c fluxul de caldur

Qu este preluat de uleiul de ungere ,debitul necesar

se poate calcula cu relaia:

V u=

Qu
[l/h] ,
ucu T u

u este densitatea uleiului exprimat in [kg/ dm 3 ] iar c u este caldura

specific la presiune constant ,exprimat n [kJ/(kg*K)]. T u=10 15 [K] i reprezint
c u variaz n
creterea temperaturii uleiului n instalaia de ungere.Mrimile u i
Unde

limite relativ restrnse n funcie de calitatea uleiului i de temperatura lui ,astfel nct se
2
2
poate admite ucu =1674 1883 [kJ/ m *K].Se adopt ucu =1750 [kJ/ m *K],
iar T u=15 si se obine valoarea debitului de ulei ce trece prin instalaie.

V u=1279.371 [ l/h ]

19

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Volumul de ulei din carter

V b depinde de construcia i destinaia motorului si se

determin n ipoteza ca uleiul efectueaz aproximativ 100...250 de treceri pe or ,de aici

rezulta c :
V b=V u /(100 250) [ l ]
-

se adopt numarul de treceri: 250 ,rezult:

V b=

1279.371
=5.117 [ l ]
250

Valori de referin sunt date n tabelul (19.8)

Pompa de ulei trebuie s furnizeze un debit

Vu

Vp

mai mare dect debitul necesar

,pentru a prentmpina scderea inadmisibil a presiunii i a debitului de ulei la turaii

mai joase dect cea de calcul.Aceast condiie are n vedere i mrimea n timp a cantitii de
ulei necesar ungerii ,datorit faptului c majoritatea jocurilor dintre fusuri i cuzinei ,i a
uzurii pompei determin scderea cantitii de ulei care circul prin ntreaga instalaie.Se
recomand V p=( 1.5 3.0 )V u .n funcie de tipul motorului i de puterea efectiv ,se
3
ntlnesc urmatoarele domenii pentru V p=( 19 34 )Pe exprimat n [ dm /h .

V p=2V u= V p =2558.73 [ l/h]

Se consider pompa de ulei cu roi dinate angrenate la exterior ,cu un singur etaj.Viteza
periferic a roilor nu trebuie s depeasc w p=5 6 [m/s],pentru a nu afecta inadmisibil
coeficientul de umplere

al pompei .Acest coeficient depinde de calitatea de execuie si

de factorii de exploatare ,cum ar fi turaia n p a pompei ,vscozitatea uleiului ,temperatura
lui i uzura pompei.Se recomand randamentul volumetric p=0.6 0.8 .Turaia pompei
se alege de obicei jumtate din turaia motorului astfel nct :
n
n p = = n p=2600 [ rpm ]
2
Diametrul primitiv
D p=

D p al roii dinate va fi :

60103w p
n p
20

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

w p=4

Se adopt viteza periferic

[ ]
m
s

, i randamentul volumetric

p=0.85

,rezultnd:
D p=29.382[mm]
Numrul de dini al roilor trebuie s fie ct mai mic ,ntruct se mrete astfel seciunea
util a golurilor dintre dini .La motoare uoare z=6 12 dini ,fa de motoarele mari
unde numrul de dini se poate chiar dubla.
Se alege

z=12 [dinti]

Cu z ales se determin pasul

p=

D p
z

=>

p=7.692 [mm].

Modulul m se calculeaz cu ajutorul pasului calculat

m=

=>

m=

2.449

[mm]
Se adopt din STAS 822-61 ,valoarea standardizat a modulului i se recalculeaz
diametrul i pasul :

modulul : mc =3 ;
diametrul: D c =m cz =>

se recalculeaz pasul:

nlimea dintelui se alege constructiv h=( 2 2.3 )mc

D c = 36 [mm]
Dc
p=
=> p=9.425
z

[mm]

h=2mc => h=6 [mm]

Pe baza rezultatelor obinute se poate calcula lungimea dintelui:

Vp
3600
l= 6
= l=28.437 [ mm ]
10 Dc h p
p
60
Se adopt o valoare rotunjit a lungimii dintelui
l=29[mm]
21

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Puterea necesar pentru antrenarea pompei se calculeaz cu relaia :

3

10 V p p
P p=
m
V p este n [ m2 / s ,cderea de presiune din pomp p =0.3 0.8[ MPa]
,iar randamentul mecanic al pompei m =0.85 0.90 .La MAS valorile cderii de presiune
unde :

la pomp nu depesc 0.5 [MPa],rezult

adopt m =0.85 .Aadar :

p =0.4

, iar valoarea randamentului mecanic se

10 2558.730.4
P p=
= P p=1.204 [kW ]
0.85

Angrenaje cilindrice
Angrenajele(trasmisiile prin roti dintate) sunt mecanisme formate din ce putin doua roti
dintate aflate in angrenare.Se asigura astfel o transformare a miscarii,prin raportul de
transmisie constant(ca raport al vitezelor rotilor),prin tipul rotilor si o modificare a
momentelor de torsiune,prin impunerea parametrilor geometrici si functionali optimi.O
situatie deosebita o reprezinta angrenarea dintre o roata dintata si cremaliera(roata cu un
numar infinit de dinti),caz in care miscarea de rotatie este transformata in miscare de
translatie.
Domeniile de utilizare sunt extrem de vaste,date fiind performantele pe care transmisiile
cu roti dintate le asigura.Puterile se inscriu in intervalul 1W .... 10 MW (de la
aparate,calculatoare etc. la motoare navale si generatoare electrice); vitezele periferice ale
rotilor dintate sunt cuprinse in intervalul 0...150 [m/s](valorile reduse pentru aparate si tehnica
de calcul ,valorile mari fiind specifice giroscoapelor ,generatoarelor electrice si tehnicii
spatiale);rapoartele de tramsmisie pot ajunge la 1000(la transmisiile planetare),pentru o
singura treapta de reducere a turatiei,in timp ce diametrele rotilor sunt cuprinse intre 0.2 mm
si 20...30 m.
Comparativ cu alte transmisii mecanice ,rotile dintate prezinta o serie de avantaje ,dintre
care se pot enumera :fiabilitate si siguranta superioare in functionare,randament ridicat
,asigurarea unor constructii compacte in domenii largi de putere,turatie si rapoarte de
transmitere.In schimb realizarea lor necesita un procesc tehnologic complicat si
scump,materialele utilizate sunt (in general) pretentioase ,intretinerea si nivelul de zgomot si
vibratiile reprezentand ,de asemenea , praguri care ridica probleme legate de eficienta
transmisiilor prin angrenare.
Comparativ cu angrenajul cilindric exterior ,la angrenajul cilindric interior tensiunea de
contact intre flancurile active ale dintilor este mai mica in conditiile aceleiasi
incarcari(contactul are loc intre profilul covex al flancului dintelui pinionului si profilul
concav al flancului dintelui rotii),gradul de acoperire este mai mare,gabaritul redus,cu
posibilitati multiple de utilizare la transmisiile planetare.Dificultatile de montaj,precum si o
serie de limite impuse de posibilitatile unei executii si angrenari corecte limiteaza utilizarea
acestui tip de angrenaj.
Elementele geometrice ale angrenajului cilindric cu dinti drepti
22

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Profilul evolventic al dintilor descris de curba care se obtine prin rostogolirea fara
alunecare a unei drepte () pe un cerc baza , de raza r b ca in fig. 7.32.punctul initial de
tangenta fiind A,rostogolirea producandu-se cu unghiul + ,urmatorul punct de tangenta
este T ,arcul de evolventa obtinut este curba care uneste punctele A(initial) si
B(final).Egalitatea dintre masurile arcului

AT

si segmentul BT

conduce la :

=tg =inv =ev

functia inv

(involut ) sau evolvent ( ev ) reprezentand ecuatia evolventei.

(desen)
Legea fundamentala a angrenarii impune ca punctele de contact dintre doi dinti ,plasati
pe linia de angrenare ,sa treaca prin polul angrenarii ,punct plasat pe dreapta ce uneste
centrele rotilor.In aceste conditii,raportul de transmisie este constant .Daca pe evolventa se
considera polul angrenarii ,unghiul devine unghiul de angrenare.
Profilul evolventic prezinta cateva particularitati:
-

angrenajul nu este sensibil la abateri de la distanta intre axele rotilor ,deoarece

profilul evolventic permite mentinerea polului angrenarii si deci dintii pot fi
corijati corespunzator modificarii distantei intre axe;
prelucrarea poate fi executata usor cu scule cu profil rectiliniu care imita pozitia
normalei la profil,de exemplu in punctul B de pe fig. 7.32;
angrenajele pot fi controlate usor prin masurarea cotei peste un numar de dinti ,in
vederea evaluarii pasului danturii;
dantura poate fi usor corijata,adaptand profilul dintilor la cerintele impuse de
functionare.

Elementele geometrice principale pentru un angrenaj cu dinti drepti sunt prezentate in

Fig.2

23

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

Fig.2

1) numarul de dinti z
z=12
2) linia de profil a dintelui prima conditie ca dantura sa fie normala ,adica
necorijata este ca linia de profil sa fie un arc de evolventa.
3) diametrul de cap al danturii d a este diametrul cercului cu centrul in centrul
rotii care trece prin varful tuturor dintilor.
d a=
4) Diametrul de fund sau de picior al danturii d f diametrul cercului cu centrul
in centrul rotii care trece prin fundurile golurilor dintre dinti.
5) diametrul de divizare d diametrul cercului cu centrul in O pe care se
masoara grosimea dintelui S d si latimea golului dintre dinti S g .Se mai
numeste diametru de divizare deoarece in procesul de danturare acest cerc se
imparte 2z parti egale.
6) inaltimea capului dintelui ha distanta masurata pe raza intre diametrul de
varf si diametrul de divizare .
d d
ha = a
2
7) inaltimea piciorului dintelui h f este distanta masurata pe raza intre
diametrul de divizare si diametrul de picior.
8) inaltimea dintelui reprezinta distanta de la piciorul dintelui pana la capul dintelui
h=ha +h f
9) jocul la fund al danturii c distanta masurata pe raza intre diametrul de picior si
diametrul de cap al rotii conjugate
24

Analiza unor soluii constructive pentru instalaia de ungere a motorului

10) inaltimea activa a dintelui

H a=H c
11) flancul dintelui reprezinta suprafata delimitata de cilindrul de cap si inaltimea
L ,cilindrul de picior si doua linii de profil de acelasi sens ale aceluiasi dinte.
12) lungimea L
13) pasul danturii p distanta masurata pe diametrul de divizare intre doua linii de
profil de acelasi sens a doi dinti alaturati
p=S d +S g =2 S d=2 S g
14) modulul danturii m

d
Rezulta din : d =zp= z= p

p=m = m=

Se adopta cea mai apropiata valoare din STAS

25