Sunteți pe pagina 1din 13

Teatru realist românesc

Realismul e privit ca o expresie a banalităţii de fiecare zi în cadrul căreia omul trebuie


observat în cât mai multe din atitudinile sale definatorii.
Realimsul este cel mai prolific în direcţia teatrului şi în literatura universală. Este considerat ca
fiind prolific din cauza 1) a atitudinii , 2) a stilului sau a metodei de creaţie. Din punctual de
vedere al atitudinii , fără să fie terorizat , îl întâlnim încă din antichitate din perioada Epopei lui
Ghilgameş ( poezie mitrogrfică având ca personaj principal semizeu) , a Vedelor ( scripturi ale
hindismului) , a pomelor homerice şi îşi face loc de-a lungul tuturor celorlalte epoci (povestirile
renascentiste) , romanul picaresc ( gen literar, forma de roman narat la persoana 1) , piesele lui
Shakespeare, referirile la psihologia personajelor din creaţiile clasicismului, drama burgheză din
secolul XVIII-lea, sunt realiste înainte ca realismul sa se fie constituit ca metodă. Abia după ce
se înfiripa idiologia clasică şi se impune viziunea despre lumea romantic, începe să fie formulate
teoria realismului “metodă” sa de creaţie.

În literature română, creația de tip realist corespunde celei de a doua jumătați a secolului XIX-lea
și primei jumătăți a secolului XX ( partial) . Realismul literar românesc este inaugurat
în proză șidramaturgie de către scriitori pașoptiști și pospașoptiți. Romanele realiste au
următoarele caracteristici:

 1. Teme: parvenitismul, avariția, imoralitatea, etc.

 2. Motive: parvenitul, avarul

 3. Compoziție: obiectivă, narator omniscient și omniprezent

 4. Subiecte: inspirate din realitate

 5. Acțiune: pe mai multe planuri


 6. Conflicte: sociale, psihologice, politice, etc

 7. Personaje: întruchipează mai multe categorii sociale, complex caracterizate, reprezintă

tipuri umane

 8. Structura închisă

 9. Se utilizează tehnica detaliului

 10. Se accentuează relația dintre mediu și personaj

Tudor Mușatescu
1903-Tudor Mușatescu născut la data de 22 februarie (stil vechi), 7 martie ( stil nou) 1903, se
naște la Câmpulung Muscel. Tatăl, Alexandru, avocet și profesor. Mama, Elena, are înclinări
artistice și un puternic simț al umorului pe care fiul său le va moșteni. Familia a mai avut
încă doi băieți : Mihai, născut în 1898 și Sandu, la moartea căruia Tudor avea numai câțiva
ani.
1910-1919- Școala primară nr. 2, la Câmpulung. Scoate revista “Ghiocelul” (scrisă de mână),
unde publică piesa Povestea violetelor, urmată, mai târziu, de Ardealul. Liceul la
Câmpulung, gimnaziul la Iași și ultima clasă, în 1919 la Sf. Sava din București. Scrie cuplete
pentru revistele jucate în timpul primului razboi mondial, intră în publicistică ( versuri,
colaborări umoristice la “ România” , “Scena” , “ Rampa” ).

1919-1924- Se ]nscrie la Faciltatea de Drept și Filosofie, apoi se transferă la Litere, unde


studiază franceza și latina. Absolvent în 1924. Abandonează destul de repede munca la catedră.
Din jurul anilor 20 datează un interesant proiect literar împreuna cu Camil Petrescu cu titlul
Secretul paradoxelor, al cărui manuscris spune că l-a pierdut în rapidul Constanța- București. În
1923, debutează în teatru, la Paris, cu piesa Les feux jollets ( Focurile de pe comori).

1926- Debut editorial: Vitrinele toamnei, volum de versuri, editat la Câmpulung care apare cu
mulți ani mai târziu pentru cititori, 2 semptembrie 2011 și fiind îngrijit chiar de fiul său Bogdan
Mușatescu.

1928- februarie, 25. Premiera piesei Panțarola ( regia Sică Alexandrescu). Distinsă cu premiul
asociației citicilor dramatici. Prima sa piesă de fapt fiind a 25-a pe care a scris-o după o serie de
piese aruncate la coș.La 25 martie, “ Univesrul Literar” tipărește Pălăria, proză în care se anunță
la modul cel mai direct unul dintre cele mai cunoscute și dincutate episoade din viitoare piesa
Tyitanic vlas. În același an apare și volumul de schițe Nudul lui Gogu.

1929- Apare volumul de schițe Ale vieții valuri.

1930- De acum, de-a lungul unui deceniu, inspector general al teatrelor.

1931- decembrie, 21 și 23. În fața comitetului de lectură al Teatrului Național, Mușatescu citește
comedia Familia Ionescu. Ioan Masoff presupune că Familia Ionescu ar fi prima versiune a
Titanicului.

1932- Premiera piesei Sosesc deseară, anunțată de Adevărul fiind o “comedie de moravuri”.

1932- octombrie, 14. Comitetul de lectură al Teatrului Național din București discută Titanic
Vals.Premiera are loc după cinci săptămâni, adică la 21 noiembrie.Îm 1933 Titanic Vals,
primește Marele Premiu al Teatrului Național pe stagiunea 1932-1933.

1933- noiembrie, 18. Titanic Vals ajunge pe scena Naționalului din București la reprezentația
100.

1935- Debutează ca romacier: Mica publicitate. La Național premiera Licuricii.


1936-1937- La teatrul radiofonic, spectacolele: Domnul cu oamenii, Obligații, Trecut, prezent,
viitor.

1937- Visul unei nopți de ianră, premieră a Teatrului Comedia. În 1943, primăvara, piesa este
montată la Teatrul Național din Iași iar în toamna aceluiași an este montată la Teatrul Național
din Craiova. Visul are și o carieră internațională : Milano, Torino (1941), Zagreb (1944).

1946- Scrie si piesa de teatru Profesorul de franceză, Mi s-au deschis ochii și al optulea Păcat.
1970- noiembrie, 4 Tudor Mușatescu a fost un poet, prozator, dramaturg și umorist român, dar
încetează din viață lăsând în urmă o adevărată comoară literară.

Apropierea de text și de autor


Din prima clipă când am auzit tema finală a acestui examen mi-am dat seama ca nu va fi ceva
ușor pentru mine. La început m-am gândit despre ce aș vrea sa fac cu acest spectacol si care este
miza în scenă. Cine ar fi dramaturgul care ar putea sa-mi fie un bun aliat si care ar putea să
“lupte” alături de mine. După un șir lung de cautări trecând prin diferite opere a diverșilor
dramaturgi am decis că ar fi timpul sa mă reîntorc la cel pe care l-am descoperit la începutul
anului acesta. Cel care m-a ajutat să am, cred că, cel mai bun spectacol-examen de când am
intrat în acestă lume tumultoasă, Tudor Mușatescu. Am început sa-l descopăr prin Mi s-au
deschis ochii piesa care m-a ajutat într-adevăr să deschid ochii mai mari asupra a ceea ce fac și
să înțeleg că fac chiar ceea ce îmi place. Mi s-au deschis ochii pentru mine a fost doar începutul
de a merge mai departe si a descoperi lumea lui Mușatescu. Când am început sa-i citesc operele,
cele mai cunoscute dintre ele, cum ar fi Escu..., Titanic Vals și Visul unei nopți de iarnă am
rămas fascinată de felul în care scria : simplu, dar și foarte ușor de înțeles la prima lectură și mi-
am dorit să aflu mai multe despre viața și operele sale. Acest om era o adevărată comoară pentru
literatura română și mai ales pentru ziarele sau revistele unde a publicat. Un om care iubea ceea
ce făcea. Din scrierile lui pare a fi un om destul de simplu și modest, fără a încerca să facă viața
mai grea a cititorului.
Descoperind Profesorul de franceză am început să-mi doresc și mai mult să citesc din operele
sale și am facut-o. Am descoperit ardoarea de a explica spațiului unde se aflau personajele lui
alese cu grijă. Detaliile pe care le folosea la arenjarea spațiului si mai ales didascaliile folosite în
timpul dialogurilor. Din ceea ce am citit reiese că ar fi fost si un bun scenograf și miza foarte
mult pe decor.Acesta nu este niciodată ales la întâmplare, totul este pus bine la punct ca
personajele să se plieze cu spațiul. Dupa citirea piesei m-am hotărât că asta este cea mai bună
alegere pentru mine și pentru a încheia acest an mai vesel. O comedie frumoasă, adolscentină
despre dragostea care o poartă o fată de liceu, care este aproape de finalul clasei a XII-a, despre
prietenie si orgolii, visele pe care vrem sa le facem realitate când creștem mari si puritatea care
cu timpul cât creștem o pierdem. Am găsit tot ceea ce cred ca aș putea sa mă ajute pentru tema
pe care o avem.

Montări anterioare
Premiera pe care a avut-o acestă piesă a fost la Teatrul Modern alături de Mi s-au deschis ochii și
Al optulea păcat în primăvara anului 1946. A mai fost difuzat și la teatru radiofonic pe data de
31 iulie 1972, regia artistică fiind susținută de Constantin Moruzan, cu Ion Caramitru, Gina
Patrichi, Toma Caragiu și Virgil Ogășanu. În 2013 s-a mai montat la Teatrul de Nord Satul Mare
în regia lui Andrei Mihalache și după câte am citit pare a fi fost un success total. Profesorul de
franceză pare a fi mai puțin cunoscut de către cititori din cauză că cele mai jucate piese ale lui
Mușatescu au fost Titanic Vals, Escu… și Visul unei nopți de iarnă.

Prezenatrea exactă a
vremurilor
Din punct de vedere istoric ne aflăm în perioada 1940-1950 spre sfârșirea celui de al doilea
război mondial. Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial mai sunt încă subiect de dezbatere și
de cercetare, dar un punct de vedere comun, în special în perioada postbelică, printre aliații
victorioși, era că acestea sunt legate de expansionismul Germaniei și Japoniei. În urma
înfrângerii din Primul Război Mondial, Germania pierduse puterea, statutul internațional și
uriașe sume de bani, expansiunea ar fi trebuit în planurile naziste germane să-i readucă măreția
de odinioară.

Analiza textului dramatic


Caracterizarea personajelor :

Dan Balint: “Zicea că e un băiat tânăr, frumos, deștept, cult, care o s-ajungă, cu siguranță,
profesor universitar”( preluat din text) . Aceste sunt primele informații pe care le primim din text
despre profesorul care urmează să ajungă la liceu. Discuția aceasta este între cele trei viitoare
eleve ale lui. Fetele deja își imaginează cum domnul profesor de faranceză ar arăta : frumos,
înalt, brun, cu ochii verzi și puțin rârâit la fel ca iubitul iamginar a lui Tuți. Apariția lui pare a fi
așteptată cu mare drag și deja cele trei eroine încep să viseze la el.
După câte observăm în text, Tudor Mușatescu nu ne oferă prea multe informații despre cum
arată personajele, cel puțin ca și înfațișare, însă ne oferă foarte multe detalii despre mișcarile pe
care le execută în timpul replicilor. La fel cum face și cu locația unde se întâmplă. Cele mai
multe trăsături le regăsim din ceea ce fac și cum reacționeză personajele lui în situațiile în care
sunt puse. În bucata pe care mi-am ales-o Dan Balint primește acea scrisoare de la elevele lui și
imediat merge sa se întâlnească cu ele pentru a vedea ce se întâmplă cu adevărat, dar până la
urmă se întâlnește fix cu cine nu trebue, Tuți. De acolo începem să ne dăm seama despre jocul
lui și atragerea lui față de eleva sa. Profesorul pare a fi un om destul de calm față de situația în
care a fost pus și o întâmpina cu un amuzament aparte. Vedem ca îi face plăcere compania lui
Tuți și îi intră în joc pentru a vedea ce alte minciuni ar putea să scoată pe gură. Observăm că el
încercă pe tot parcursul dialogului cu eleva sa să își ascundă ceea ce simte cu adevărat și o
tachinează elegant într-una. Îi face plăcere să fie lângă ea și face același joc ca și Tuți, minte, iar
apoi găsește o modalitate de a se scuza pentru minciuna spusă sau pentru a o salva și a rămâne pe
aceiași linie. Momentul culminant este atunci când dezvăluie că este însurat și are 4 copiii și unul
probabil. Acolo observăm cum Tuți începe sa-l atace, iar el răspunde foarte calm înapoi. Dan are
o replică bazată pe acest subiect unde spune “ Dar sunt un om foarte liber. Dovadă că vin la
întâlniri foarte puțin recomandabile pentru un soț și un părinte” (....) De aici înțelegem faptul că
el minte și că îi place jocul dintre ei doi. Sărutul este confirmarea lui că este astras de Tuți și că
aștepta de mult acest moment.

Tuți Panait: O adolescentă de optisprezece ani, în ultimul an de liceu, se îndrăgostește fără voia
ei de profesorul său de franceză. Observăm că are o manie de a spune minciuni, trăiește în
realități închipuite de ea, îi place să fie în centrul atenției, îi place să domine apelând la
caracterul său. Are o imaginație foarte bogată și îi place să creadă și să spună că trăiește pe picior
mare. Din text reiese a fi o persoană sigură pe ea și știe ce vrea de la viață, aparent, dar ne dăm
seama pe parcurs că este superficial și doar așa de conveniență. Îi place sa fie diferită mai ales în
momentul în care toate fetele sunt îndrăgostie de Dan Balin, iar ea o joacă pe indiferenta. Este
atrasă aparent de profesor, dar nu-i place faptul că mai sunt și alte rivale cu care se simte a fi în
competiție în a acapara atenția domnului profesor. Momentul când cei doi se întâlnesc, observăm
ca Tuți este interesată de profesorul său. Pe parcursul dialogului dintre cei doi eleva îi oferă
multe informații despre viața ei încercând să pară cât mai interesantă în fața lui și cât mai
matură. Atitudinea ei cameleonică arată faptul că este atrasă de el. Felul în care trece de la o
stare la alta denotă că este implicată emoțional deja. Observăm că Dan Balint întruchipează
idealul de bărbat a lui Tuți prezentat în chipul iubitului imaginar de la începutul textului. Vedem
că este deranjată de situația în care profesorul spune despre prietenela sale că sunt drăguțe și
imediat le atacă și le denegrează adăugand și cuvinte mai puțin frumoase la adresa lor. Este o fire
răzbunătoare și îi place sa-și pună amprenta oriunde. Crede ca i se cuvine totul și ca fără știrea ei
nu se poate întâmpla nimic. Îi place să fie lider și să conducă. Este foarte sigură pe sine și crede
în orice minciună spusă de ea ca fiind un adevăr. Are farmecul de a te lua în poveste și de a te
face și pe tine ca cititor să crezi că este adevărat ceea ce spune, pana la momentul contrariu
evident. Tuți nu este un personaj deloc complex, dar este o copilă foarte pură, care își dorește din
spusele ei să trăiască cât mai bine și consideră că merită un bărbat important și nu o orice tip care
nu are de spus un cuvânt în societate.

Relația personajelor: În bucata pe care am ales-o relația pe care o avem este clară: profesor și
elevă. Cei doi sunt atrași unul de celălalt și le place să se joace cu acest sentiment pe care
amândoi le au. Jocul dintre ei este foarte copilăresc și dă o notă de prospețime din partea
amândurora. Se tachinează între ei pentru că niciunul nu vrea să ceteze primul. Până la urmă
cedează profesorul ne mai putând rezista. Autorul nu ne dă informații mai multe despre ce se
întâmplă în viitor cu relația lor dar am descoperit că folosește aceleași personaje, doar că mai
înaintate în vârstă în piesa Mi s-au deschis ochii. După citirea piesei mă gândesc că ar putea fi o
legătură între cele două piese, adică sa fie o continuare a Profesorului de franceză.

Tema spectacolului-examen
Fiind în timpul războiului mondial și având altă mentalitate atunci, tema este iubirea interzisă
dintre cei doi și jocul copilăresc pe care îl au. Modul în care se înțeleg cei doi amorezați și
puritatea lui Tuți de a aborda un bărbat mai învârstă decât ea. Dan Balint cum o trateză pe
studenta lui și atenția care îi oferă în mod repetat. În bucata aleasă din text întâlnim prospețimea
personajului interpetat de Tuți alăturat de Dan Balint celo obosit și trecut prin viață.

Prezentarea regizorală a
spectacolului
Spectacolul este axat pe actul trei unde asistăm la întâlnirea neașteptată dintre Tuți și Dan Balint.
Totul se îmtâmplă în garsoniera prietenelor lui Tuți care au trimis o scrisoare către profesor ca
dacă nu vine să se întâlnească cu ele se vor sinucide. Așa că ajungând la locul cu pricina se
întâlnește cu cine se aștepta mai puțin. Totul se întâmplă în anii 1940-1950, decorul fiind
aproape la fel ca cel de atunci, la fel și costumele care vor fi purtate de către actori. Ideea
teatrului realist este una foarte concisă pentru acest moment și foarte potrivită pentru a părea
totul cât mai credibil. Faptul că totuși este o convenție nu înlătură părțile de comic și momente
sinceritate din partea celor doi. Conflictul este iubirea ascunsă și ascunderea adevărului. Jocul
este bazat pe adolescența lui Tuți și este condus tot diaologul de către ea.

Fotografii pentru costumele


folosite