wi a < 5 Zz <Revista lunard de stiinfa gi practica apicola editatad de Asociatia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romania. Anul L * Nr. 1 x lanvarie 1975 V. HARNAT La inceput de An Now 1 N. FOTT Cereetarea si productia 1 1. CIRNU Polenizarea fiorli-soarelut eu ajutorul albinelor, factor edicient de sporire a productiet 2 v. POPESCU Asigurarea optima a iernarii — Familit puternice in primavara 2 c. MELICA Sumaré retrospectiv asupra stupului ideal" in ultima jumatate de veae 1 c. ANTONESCU Cresterea eficientel investitilior in stupinele apicultorilor amatori 6 ELENA HOCIOTA Cultivarea lavandel in Franja 1 v. ARSU Gaselnija sau molia cerli — Un daundtor ce nu trebuie negiijat 4 A. CIOARA Din practici vechi, Invaaminte noi a M, IALOMITEANU Recoltarea polenulul 1 DOCUMENTAR APICOL Rezumate dupa referatele prezentate a Simpozionul de Apiteraple, Madrid, 1974 a Revista revistelor 2 DIN ACTIVITATEA APIMONDIA DIN ACTIVITATEA FILIALELOR Sedinfa de iucru pe fara cu activul A.C.A, 1“ Vaslui “ Lfov si municipiul Bucuresti 4 Constanta 15 Dimbovita 6 CALENDAR APICOL Timpul probabil 16 Lucrari apieote pentru luna februarie 6 DE VORBA CU CITITORU Coperta: Combinatul apicol — Bucuresti COMITETUL EXECUTIV: AL ASOCIATIEl CRESCATORILOR } DE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Prose Prof, dr. Ing. V. HARNAJ tate Vicepresedinfi Ing. NICOLAE FOTI Prof, COSTACHE PAIU Secretar general Ing. EUGEN MARZA Mombri: VASILE CANTEA Dr. Ing. STELIAN DINESCU CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA ALEXANDRU MARCOVIC! Ing: AUREL MALAIU Prof, dr. EUGEN MURESAN STEFAN NASTAC TULIUS ORDOG Dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI DAC TIONAL Prosedinter Ing. NICOLAE FOTI Membrl: Ing. CIOLCA ION, ing. CIRNU IOAN dr. COLTOFEANU NICOLAE, Ing HARNAJ ALBINEL, Ing. IONESCU TRAIAN, MARINOIU ION, prof dr. MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU STEFAN, de. SIRBU VALERIU, VOI- CULESCU ZAHARIA, ing. VOLCIN- SCHI TRAIAN, TITOV ILIE (red. ge). * Redactia $i administra- fia: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATO- RILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. lulivs Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 12.37.50 @ Cont viram, 408002 B.A.1.A. A, Filiala judetul IIfov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primese prin cercurile si fi- liglele A.C. A. @ Cititorii din strainatate care doresc sa se aboneze la revista noastra se pot adresa__intreprinderii vs ROMPRESFILATELIA” Serv. Import - Export Press, Bucuresti, Calea Grivitei nr. 64-66.LA INCEPUT DE AN NOU A mai imbelsugatd, liberdt si prosperd. In acest cadru-este un pldicut prilej transmit SESS ES SSS SS SOSOD Le Mdllicthi BSEOSESSOSOSOOSOS CERCETAREA $1 PRODUCTIA Ing. N. FOTI Directorul Institutulut de cercetdrt pentru apiculturd Ca urmare a sprijinulul acordat de partid 1 de stat, pe linia legarii strinse a cereetarit stiinjifice de Broductie, incepind de la jumatatea anului trecut, activitatea de cercetare In domeniul apleutturit. 3 trecut la Asociatia Crescatorilor de “Albine din BS, Romania, desfasurindu-se in prezent In cadrul Insiitutului de cereetart pentru apleultura. Incredin- yarea avestel sarcini de onoare de cdtre conducerea Superioara de partid si de stat asociatiei noastre, a fost. posibilé ca urmare a contribufiel aduse de aceasta 1a dezvoltarea aplculturll, la sporirea si di- Versificarea productiel apicole in ara noastra. Sarcina de bazd a institutului o constitule elabo~ rarea de tehnologil care 84 contribuie la ridicarea nivelulul tennie al apiculturii, la sporirea productiet apicole ia -nivelele prevazute prin. planurile cinci- nale, Planul tematic pe anului 1978 fost aprobat de Comitetm Executiv al agociatiel gl avizat de Ml- nisterul Agricuituril, Industriel Allmentare §i Apelor side Academia de Stiinte Agricole. * In vederea imbunatatirii si extinderii activi- 4a{ii de cercetare in domenitl apiculturii, a sporirii eficientei si legarii strinse a acesteia cu product.a, se prevede ca in urmatorii ani institutul s4|mobilizeze si si angreneze in munca de cercetare un larg activ de volun- tari din rindul membrilor asociatiei_noastre, care dupa cum ne este bine cunoscut, au dat XXVI-a Aniversare a proclamdrii Republic sint evenimente ce umplu de bucurie pe care le intimpiniim cu bucuria sdirbiitoreascd proprie viziunit vittorului luminos in care ne impletim idealurile, sperantele, visele cele mai indreznefe, citre care ne indreptiim aspiratiile noastre de milenii pentru pace, pentru o viafd mai bunt, al Asociatiei Crescittorilor de Albine din RS. Romédnia si al meu personal, tuturor apicultorilor din fara noastré si familiilor acestora, cele mai cor- diale urdri de fericire, sindtate, prosperitate, succese depline si tradifionalul : si intimpinarea Anului Nou 1975, inimile intregulut nostru popor si Pentru noi apicultorii, Anul 1975 se inscrie si ca anul celui de-al XXV-lea Congres International APIMONDIA de la Grenoble-Franfa, prilej de stirbatoreascd si rodnict reintilnire a apicultorilor din intreaga lume. pentru ca, in numele Comitetului Executiv 3d, Prof. dr. ing. V. HARNAS Presedintele Asociafiei Crescstorilor de Albine din R. S. Romania dovada intotdeauna de spirit inventiv si de reale talente de experimentatori. In realizarea acestei acfiuni, dar mai ales pen- tru mobilizarea si identificarea celor mai buni experimentatori voluntari, se solicita sprijinul filialelor judefene ale asociatiel, Pentru contribufia experimentatorilor volun- tari la rezolvarea problemelor de cercetare, urmeaza sa se acorde acestora stimulente sub forma de diplome, medalii, premii in bani si in ulilaje. Pentru antl 1975, actiunea urmeazA s4 se ex- tindé asupra urmatoarelor domenii « Ameliorarea albinei locale. Apreciem c& api- cultorii amatori posesori de stupini mici, pot aduce o contributie importanta la ameliorarea albinei noastre carpatine, prin aplicarea unor scheme simple de selectie masalé sau indi- vidualé. Materialul ameliorat sau cel putin preselectionat obtinut va constitui un ma- terial de bazd pentru continuarea ameliorarii in centrele de selectie zonale. Activitatea de cercetare in acest domeniu va putea cuprinde urmatoarele aspecte : — aplicarea unor scheme tip de selecjie ela~ borate de institut ; — verificarea in stupinele acestora a calitatiil materialului biologic produs in cadrul pepi- nierelor de crestere a matcilor ; — identificarea materialului_ apicol valoros din zona, pentru imbogafirea fondului genetic al colectiilor din statiile zonalé ; = — organizarea de puncte de imperechere con-_ trolaté a matcilor, destinate pentru stupinele din proprietatea populatiei si a celor din sec- torul socialist ; a +— identificarea de suse sau popula(ii de al- bine care in diferite zone ale {arii freeven- teazd lucerna pentru recoltarea nectarului dar mai ales a polenului, Cresterea si intrefinerea atbinelor. Bvidentie~ rea _tehnologi lor folosite de diversi apicultori fruntasi, urmata de o analiz\ amanuntita in edevea stabiliril procedeelor de intretinere care au contribuit la realizarea productiilor mari de miere, ceara, roiuri, laptisor, polen etc. ; —experimentarea de tehnologii de intreti- nere a albinelor diferentiat pe zone caracte- ristice recomandate de institut. Valorificarea resurselor melifere. Apicultorii experimentatori pot fi de un real folos in rea- lizarea_mai operativa a prognozei culesurilor Ja salcim, tei, floarea-soarelui si in special la culesul de mana, prin observarea si inscrie- rea in formulare lip si comunicarea rapid’ a fenofazelor de importanjaé mare pentru pro- gnoza culesurilor. De asemenea pot contibui la POLENIZAREA FLORII-SOARELUI CU AJUTORUL ALBINELOR, FACTOR EFICIENT DE SPORIRE A PRODUCTIEI*) Dr, ing, I. CIRNU Institutul de cercetari pentru apicultura rmare a fndelungate studi si ex- Periente de polenizare cu ajutorul albi nelor, efectuate in condifii de productie 4n fara noastra, asupra a 22 soiuri si hibriai de floarea-soarelui, de perspectivii s-a stabilit ci prin efectuarea polenizarilor cu ajutorul al- inelor se influenteazi deosebit de favora- Bil sporirea productiei culturilor de floa- rea-soarelui, astfel : 1. Sporul_mediu de recolta, ca rezultat al polenizérii suplimentare cu ajutoru) albi- nelor a fost de 322 kg siminfa/ha, variind intre 313—358 kg/ha, ceea ce a reprezentat o erestere do productie de 21-27% la o norma medie de polenizare de 1,05 familii de albine la un hectar, 3 Preventare dupa veteratul eu acceasi tema, sus- foul de" dey tage Chu, the, $F. SBumltracne.s) Ing. lena *ocloih iaceea eva Vira Converinga a0 ternationaia a Piorii-sonrelit, organiznth. de. Meade fla de Stine Agricole 9 Sitsee cin N.S: xomenia ia ‘Bucuresti, an vara acesiul an ‘cu, pavticipates Ho cereetator! al spectuigt in, domenie “cular Honi-soatelsi, a ameliorarl af prosieeril de seminte Scleciionate, fistaogiet st blochimiel,soparotoaist Hentomolgley tehnologiet ——. In acelasi timp, s-au obfinut si insemnate cantititi de miere si ceara. Valoric, sur- plusul de venit s-a ridicat Ja cca. 1000 Jei/ha anual. 2. Productia_ de nectar (zahiir) variazi in functie de factorii genetici si pedoclimatici Genetic, aceasta a variat de exemplu de la 13,60 kg/ha (HS. 61) pind la 42,80 kg/ha (Romsun 52) in ‘cadrul aceleiasi localittiti. Sub acfiunea factorilor pedoclimatici, pro- ductia de zahar a oscilat de la 23,60 kg/ha pina la 38,00 kg/ha. 3. Freeventa si intensitatea de vizitare a florilor de c&tre albine sint conditionate atit de oantitatea de nectar, cit si de accesibili- tatea acestuia (adincimea corolei). Cei_ mai valorogi_hibrizi_sub acest raport sint: HS. 59, HS. 80c, Romsun 53, R. 52 etc, hibrizi care se situeazi pe primul plan gi din punct de vedere al potentialului melifer, Pata de aceste rezultate se fac urmatoarele recomandari ; —In lucrirife de ameliorare, inclireare si zonare in productie, a hibrizilor si soiurilor de floarea-soarclui, ‘si se ia in consideratie, alaturi_de celelalie objective principale si insusirile nectaro-polenifere ale acestora, deoarece concuri Ia cresterea productivi- titi lor. — In tehnologia culturii florii-soarelui si se includ’ polenizarea cu ajutorul albinelor, miisur&_agrotehnict eficienti pentru spori- rea productici de sdmint& Ia hectar. — Folosirea albinelor la polenizarea flo1 soarelui si se efectueze in mod organizat pe bazi de contracte intre cultivatorli de floarea-soarelui $i cresc&torli de albine.Asigurarea optima a_lernarli FAMILIT PUTERNICE TN PRIMAVARA V. POPESCU®) Secretarul cercului apicol Timisoara entru a avea familii de albine puternice p am utilizat o metod’ cu rezullate deosebit de bune, fird a apela la unifi- carea famillilor de albine slabe. La data de 22 mai 1973, am cumpiirat un lot de 4 familii de albine fn stupi Dadant-Blatt, Desi acestea erau dupa culesul de la salcimul I, populatia fiecdrei familii abia acoperea 6—7 faguri, din care 4—5 erau cu puiet de toate virstele. Tinind seama de slaba dezvoltare a acestor familli si de faptul cd la acea dati fn zona respectivi nu exista nici o altd sursé de cules mare, am renuntat la productia de miere si am folosit cele 4 familii ca lot- de inmulfire. Fagurli marginasi, care nu erau ocupati cu albine si puiet, iam introdus tn miflocul cuibului, Intruett proviziile existente erau sub minimum necesar, iar in natura exista doar un cules de ttretinere lmitat, am Ineeput si administrez familiilor de albine, zilnic, sirop de zahar 1/1, tn ratii de 200— 300 g, seara, dupa incetarea zborulul. Aceste hrdniri de stimulare le-am administrat pind fn a doua jumatate a lunii iunie. Rezultatele au fost deosebit de bune: fiecare familie avea acoperite complet cu albine cele 10 rame, din care 7—8 faguri erau cu puiet; iar la sffrgitul Iunii iunie, fn fiecare famili¢ existau mai multe botei ‘eipicite, lueru pe care de altfel fl si urmaream. Am divizat famillile de albine fn doud s1 chiar trei roluri artifielale, in funetie de potentialul familillor de baza, luind tofi fagurii cu pulet mai vechi de 5 zile pe care s-au gisit botcile, impreund cu albina tinard si punindu-i intr-un stup orizontal nou, Am lsat numai doua botel cApacite dintre cele mai frumoase, jar pe celelalte le-am distrus. Apoi am se- parat cuibul format de restul stupulul, printr-o diafragma si un material izolator (polistiren) fn partea exterioar§ a cuibului. Tn familiile de baz am lasat numai fagurele cu puiet, pe care era matca, impreund cu albinele ‘de pe el, un fagure ou puict ne- cipaecit si doi faguri cu provizii (miere gi pastura), Am mai adugat inci 3—4 faguri artificiall, astfel ca matea sé nu aib& in fagurii Isafi celule goale pentru a depune oud, iar intreg efectivul de albine culega- toare sé clédeascd faguri aritificiali pentru vs Talaz, nr, 10, Timisoara, Jud, Timis. = a creea spatiul necesar depunerii oualor, Cum Ins& fn perloada respectiva n-a existat cules fn natura, tuturor roiurilor obtinute Je-am administrat, zilnic, hraniri stimulente eu sirop de zahir 1:1, pind cfnd din botei au legit matelle tinere ‘gi acestea au inceput sé_depund oud. Am continuat hrinirea cu placi de zahdr candi, spre a inldtura peri- colul furtisagulul. Astfel stimulate si supra- vegheate cu atentie, cele 10 roiuri rezultate din 4 familii slabe au devenit familii cu populajii de cite 8—9 faguri bine acoperiti cu albine. Urmatoarea operatiune a constat in admini- strarea hranel pentru iarnd pe care am Inceput-o la data de 20 august si am in- cheiat-o la 10 septembrie. In toati aceasta perioadi am administrat fiecdrei familii, din doud in doua zile, cite 1,5 litri sirop de zahér, in concentralie de 1.5/1, in care am introdus rafia corespunzitoare de polen sau inlocuitorii acestuia (lapte praf, drojdie, fasole soia praf). Datoritd administrérii hrénirilor de toamna pe o perioadé mai fndelungata, matca a inceput si depund oud fn mod masiv, ceea ce a facut ca albinele batrine sA fie inlocuite cu generatii tinere, eclozionate in luna sep- tembrie si octombrie. Acestea ferneazi in condifiuni mai bune si asigura populatia ne- cesar& Ingrijirii generatiiler de albine din rimavara urmatoare. impachetarea familiilor de albine pentru perioada de iarné am efectuat-o fn prima decada a lunii noiembrie, fermind cuibul de jernare din 78 faguri bine acoperiti. cu albind, iar protectia Impotriva intemperiilor am asigurat-o prin adapostirea a cite dou& familii de albine intr-un stup orizontal. Pen- tru aceasta am agternut pe podigor cite o foaie de hirtie semicartonata si ondulata, dou foi de ziar si saltelute de paie. In partea exterioard a diafragmei, am asezat cite o placi de polistiren espandat cu gro- simea de 3—4 cm, protejatd pe ambele parti cu hirtie cartonatA pentru ca albinele si nu © roada. Urdinisurile le-am redus la 6—7 cm, Pe tot timpul iernii am efectuat controale auditive periodice, cu ajutorul unui tub din plastic cu diametrul interior de 5 mm, far a constata vreo neregulA care si reclame interventia in interiorul cuibului, Albinele au facut primul zbor de curative pe data de 22 ianuarie 1974, cind temperatura aerului a fost de +13°C, Cu acest prilej am administrat fiecdrei familii, deasupra cuibu- lui, cite o placd de zahar ‘candi, stropita in prealabil cu ap cdldut si tinuté 24 ore la temperatura camerei de locuit (24°C), Intre 10 si 18 februarie temperatura aeru- lui flind de -+15—18°C, albinele au avut © activitate intensi de colectare a polenulut de alun $i salcie. Am folosit si aceasta ocazie pentru administrarea unei hréniri stimulente (Cltiti continuarea articolutui in pag. 5) 3SUMARA RETROSPECTIVA ASUPRA STUPULUI ,,IDEAL IN ULTIMA JUMATATE DE VEAC si in alte {arl, stupul zis automat. Termenul au- fomat era sugestiv, lésind s& se inteleagii cd acest stup se conduce singur. De fapt, In mod automat se #4cea numai evacuatea gozurilor. din stup, da torita forme! de pilnie a stupulul. Se constriia in dowd varlante: cu ram trapezoidald si cu rama Dadant sau alta. Rama trapezoidaia vola si imite construchia faguriior naturall ; lntura de sus mai Inare, cea de jos mai micA. Tn cealalta yarianta se foloséa rama Dadant intr-un sup eu fundu. in- clinat spre urdinig. C. Hristea a lucrat multi fant cu stupul trapezoidal, il recomanda in revista, dar ‘a renunfat ulterior "la el datorita ramet i comode si a stupulu greu de construit si de ma- nevrat, Renuntariie de pretutindent au dus la des- fintarea acestul sistem, Prinwre alfi stupa mai aparut ‘apoi Intre anil iy—i9s2 un stup- numit Dogdrescu dupa numele fnventatorulul. N. Dog & reseu. era” zgirelt’ in ee anii 19251935, era la moda, atit 1a not cit Care este stupul cel mai bun? lati © intrebare mereu actuali, al cirei Prof. C. MELICA *) I se zicea diagonal pentru cA sipeiie ramelor aveau in. stupi pozitle diagonals, Rama cra. tomboldala, asezata cu un colh in jos $i cu doun ‘aerate. pe faijurl, Stupul avea un capac special ‘care aco- perea “jumatatea. de sus ‘a ramelor; un. fel de Stup automat, Gr. Giossan, presedintele de atunei al Societdfit de opicultura din omdnia, 11 Calitica “drept wn. stip care acumuleaza condifiiLe unut stup ideal. (Rom. apie. YV/098, 1997). Dar cel mal mare admirator al stupulul era C. Anto- nescw care-l considera a ‘bijuterie, un ‘stup al viltorulut, “o invenfie genial. Asta se spunea in 1838, adic acum 37 de ani. De atunel nu se mai gtle nimie de stupul rombodail D.M.P. Intre timp au fost_standardizafl stupli R.A, 1001, stupul Dadant orizontal gi stupul multietajai, Si iata ca ‘In ‘prezent, au fost propuse gl alte tipuri de stupl. Ce'sé credem des- pre acegtia? Sa ne referim fh cltiva mai semnifieati, Intli Stupul de. productie al ld D, Chiru (Apic. 15/1973) ‘este denumit stup @ifuzarea amanuntelor Stupulu. Dupa el, cuibul rlispuns este mereu controversat $i de producfie, ‘pentru ci: trebuia s& stea Ihtotdea- earaWalrainin talc oalerencatorit ae) autora "ueteaza’ cu 38 tna la tavan gi sf alba un anumit sistem de ven- Matic. Despre acest stup Felateaza nedumerit s1 iro~ nic ing. C. Bulyghin (Romdnia ‘apicold ne. 9 1929'2,,Stupul Tut Do- dreseu'a zapacit capetcle fratilor nostri apicultor. Sicum #4 fle altfel ? S& &i_d-ta 100 de stupl, din Care flecare-fi da 50—60 kg recoita pe an, ceea ce face frumoasa cantitate do 5— 6 tone de. miere! S-o yinzl eu pret minim de 40 Jet ic st te pomenesti eu frumossa suma de ict 240.000 sau, repartizatl, pe lund, da lei 160661 Care funclionar primeste 17 090 lel pe lunaz Stupul ut Dogirescu n-a durat pen- fru cA era un stup nefirese si greu de minult Tot in acea cpock, apicuitorii de la noi erau fas- clnat! de producjiiie fantastice de miere pe care le promitea stupul luminat, adica eu geamurl, Eminentul prof A. N, Briuehanenco, direc= forul statiunii expérimentale apicole din U.RS.S., spunea ch a experimentat in mod stlintitic com= portarea albinelor in stupit lumina}i sim con Statat cain acest siupl, albinele, sub influenta Tuminit gL a eaidurit genbrate de aceasta, produc de zece orl mal multi miere decit in siupiiin- tunecayi, “construiese mal multi fagurl si devin foarte blinde. Descoperirea a fost crezut gi pus& ia practicA in Leningrad, Saratov, ‘Tver, Novo Dvinsk si in alte parti cu mil de stupi, Numat in feglunes Bagkitla erau 194 de stupt luininali. Ex- perlentele s-au exting in Pranta, in S.U.A. st in Rominla, Dac rezullatele erau contradiciorit mat ales in U.R.S.S. S-a deschis atunel o ancheta in patru Pegluni diferite. Concluzille au fost negative. ‘Toit stupil lumina} au fost reformat sau transformalt in stup! intuneeatl, Nostalgia stupulul Iuminat a mat Fevenit la not printr-o rabutnire intre anit 10571939, cind am facut $i eu o experienté cu Aecleagi ‘rezultate negative, pe care je-am cone Semnat fn revista Apicuitura nr. 1/1950. There anil 1938—1050 a inirat in viltoarea aiscu~ {illor stupul diagonal al lui D. M. Popescu. cursul referi pra viitorului, “Galea Vacdresti $11, Bucurestl, sectorul 5 4 albine din toate timpurile. In de- anilor s-au cheltuit bani, energie si timp fliri ca si se gi- seasci formula celui mai bun stup, mai bun decit Dadant sau Lang- stroth. Spre exemplificare ne vom la citeva cazuri situate in apicultura romaneascd de la primul r&zboi mondial incoace. In acest fel analizind trecutul, vom sti si apre- ciem prezentul si si reflectiim asu- care face corp cu. part Tul; pentra cA toamina $i primavara’ face. cite 0 transvazare; pentru 4 fo- loseste si puiet de la fa mill ajutatoare $i in fine ii spune stup de producfie pentru c& in 1909 a rea leat 110 kg miiere marza si a objinut premiul dol pe tard Ia coneursul Duna stupina*. Tn apicultorul Kotoghian a obfinut sf el pe vremuri peste 300 Ke miere de lao familie de albine purtat tot timpul in pastoral, dar a inclus in aceast4 canti- tate §i cantitatile de micre obtinute de la roll families de baz, aaica de la toate familiile familie, Despre stupul_multietajat ‘modificar al. iui peter Felcete am serig in revista Apicultura ne. 1av7a. Auiorul care a’ megoret rama Stas, il spune’ sup aur. In ‘int. 111973 al revistei Apicuttura, P. Geor- geseu ne prezinta ined “un stup ‘ideat, Ii vice ideal pentru cA : are 16 rame Dadant la cuib i la eta} 16 rame ME. ; pentru cA Iucreaza cu doua familii dintre care una devine nucleu in, prealma culesului ; pentru ed dupa cules divizeaza tamilia producdtoare ca sé nu rolascd. Poate fun stup bun, Dar acest stup geamdn despre care s-a vorbit origi mult in Ineratura apicold nu necesita oare C. Balan (Apic. 12/971), are si el stupul lui, cu un anumit sistem de iernare. Dinsul a tras cu Buretele Sia zis aga : Ghemul de iernare dicteazd rama, pro- duotia st sdndéate albinelor. Apicultorul sta la BUCK. resti $1 stupll produe in Vrancea, In revista Apicultura nr, 4/1972, sotil Antonescu propun Inirefinerea familitlor de atbine In stupi tmul- Getajafi cu rama Ingustd, & un stup interesant pen- tin ea deriva din stupul Layens, Pacind 0 incursiune asupra Aacestui stup, econstatamn ea in Franta stupul Layens stitea la egalilate cu stupul Dadant, 1a stfir- gittl secoluiti trecut, A fost adoptat sl 1a nol sl fn multe farl europene. Insa, de ia. primul razbol mondial incoace, Jocul iul @ fost luat ireptat de stupul Dadant gt Langstroth. Care ar fi explicatia ? In 1938. J. Hur pin (Liapicutture pratique) spune c&cel may raspindlt in Feanja este tipul Dadant ; jar fipul Layens, mult mal pulin. Ramele stupulut’ Da~ dant se minulese mal cu Usurini’, stupul produ: flere’ aleasd in cat, ins albinele hu pres terneaa eomod I aeesie Fame joase. Th sehimb rama Layens (de 40 cm inalta gi lata de 30 cm) 2 mal potrivita’ pentra fernare dar mierea, find recolata numal toamna, nue prea de sol, Pentru a imbina avantajele celor doud sisteme — Layens $1 Dadant um) teancez| au constrult un siup de Compronus — relateaza Hur pin, S-a creent Un Layens veruical eu §—10—11 sau 12 rame inalte Ja cui si respectiy 912 jumatayl de rame la mag: Zin, fleeare apicultor adoptind numaral de came po- frivit cu regitnes iul, ,,S1 acest sistem de compromis Este mult mat putin kaspindit deceit stupul, Dadant SMyice Hurpin'— dar cel care fl au sint foarte Fuljumifi de dinsul". Peste dol ani, in 1941, Louls Corn (Lapleulture familiate), vorbeste 1 despre Stupul Layens care netiind potrivit pentru. flora Grictret regiuni a fost modificat de uni punind un Gat peste 12 tame Layens Intregi, Mai apol, in 1046, Maurice Gicaue! (au pays des abelliés) scr despre stupul Layens : tach un stup, desconside- fat si tolusi exelent, “Tard sl vorbeascd despre stupul Layens einja. in 1955 G. Alphand ory fveavtea sa. ntnitlation @ Vapicuttures dupa ce vorbeste despre. stupil Dadant, Langstroth si Volr- Rot, dao notife Ja subsol: /Stupul Tayens, fiind din’ ce In ce mat putin folosit, fl eltam spre adu- Gere aminte", Agadar, tata declinul stupului La yens orizontal si vertical chiar In el acasit. Wx- $iieatia ar fi sezea data de Hur pin ca orizon falul’ Layens nu dao. miere solectionata, Cit despre eal vertical, eX a chirut in fata stupului Lang Stroth, mal_amplu, mai stabil, mai accesibil pentru fapleultura pastorala, Revenind acum 1a stupul insusit de C. Ant hese, vedem cd acesta propune in "7 ceea ce Tolosea Hurpin in '33. Bl gaseste numai cali tay stupulul etajat eu Tame inguste, Dar tes in fale ‘ov suma de nedumeritl, In afard de insue- Gesul pe. care Tatr avut. francezit cl acest. sis~ fem de stup. Personal, eu nu contest nimie. Acum 16 ant, insipirat de Hurpin, am pus in picloare exact acelas! sistem. Dar in’ el doiiea an, albinele Gin el imbolnavindw-se de. loca, Iam 'scos din cireulatie. Ce n-am pitut sk urméresc atuncl, am fneeput s8 urmarese in toamna anulut 1973. “Dar, ing. 1 Mateescu din Bucuresti, po ling Cal 35 de stupl Layens orizontall, are si 4 vertical Gu dous corpuri, cite 9 rame la corp, it are tot de veco 13 ani, Dar nu lucreaza cu jumétatl de ramd, Geeu tame intregt aut 1a cui elt si Ja eta). « fncereat gi temneze ‘albinele pe rame mic dar a Avul plerderi : fernate pe dowd eorpurl, elbinele Ist formeazd ghemul pe cotpul de la parter si cach ter mind micrea acolo, nu se ureti la eta) sl mor 1a rier. A micgorat’ distanja dintre corpunl pind ta mim, dar tot degeaba. Unit an facut o legaturd intre stupul etajat cu rame: inguste, preeonat dec. Antonescu si stupul Chinatsiabil al francezulut G. Delon (vert Api- cullura nt. 121867). Intr-adevar, ramele cclor doud ‘Sisteme Sint aproape aldoma, Insi in privinta com= portacil wibinelor pe aceste rame, reiese din afle Prajilie untia st altiia ed exists deosebiri. tn timp, eC. Antoneseu spun ed in stupul susiinut de dinsul, nue nevole decit de patru corpurl, Delon spune cd el merge cu stiva pind la 7 corpark, Ca in acest stu) inalfi albinele ar luera cain bidurol, adicd adduginductiese tagurl artis (elall sub corpurile tn functie, Tnsi I. Mate Clue din Buourest! afirma ed nu i-a reuslt acest rocedeu In stupul climatstabil. fn coos co ma priveste, eu am renuntat 1a cel pate stupi cimatstabit sft in expertenta :_stbinele se Gezvolta grenin aceste rame micufe, eel putin Ia hol in fara, ‘Totodais am yest negative de. pe me- Teagursie noastre, Sint mui apicultori care ali tout experienje in mie s1 alg care fs transformascrd Integral ‘swupinele adopting stupul Delon, Pina ik urma ou renunjat, fle adoptind un alt stup, fo 1a- sindi-se de apiculturd, * Si acum, ce pronosticuri sé facem tn privinta stupilor actuali, liudaji? ‘Trecutul ne dao Jectie privind viltorul: aceea a prudentei. Dar avem gi o lege a evolutiel : noul nu ra- tine vegnic nou, el se invecheste, Plugul cu boi s-a dus, tractorul actual se va transforma si cl, Si mergem inainte si eu un stup mai bun, cel mai bun dintre cei mai buni. Ca s& fie cel mai bun el trebuie si convin& atit pretentiilor biologice ale albinelor oft si pre- fentiilor de comoditate ale stuparului, S& pro- duck mult, eit mai mult, sl si se potriveascd oricdrei regiuni, Pentru a implini asemenea exigente acel stup ideal are nevoie de doi factori: experient’ si timp. Experient{ meticuloasa, stiintified ‘Timp suficient, de ani de zile, timp in care, Intors pe toate partile, stupul nou si reziste la toate Inceretrile, 1a toate criticile. RIANA ANNAN NRE DOD DDD DDD DDD AP ODDO EDL OLDER DRILLED DEPP E DELLE ASIGURAREA OPTIMA A IERNARII (urmare din pag. 3) cu sirop de zahar 1:1, preparat cu ceai de maéeies, musetel si pelin, La fiecare kilogram de zahir din compozitia siropului, pe Iingé polen, am introdus 2 g acid citric, o tableta hidrazidé izonicotinie’, o tableté vitamina 200, o tableté B complex, 1 g fosfat de calciu si zeama de la o lamtie. Incepind cu 19 februarie, temperatura aerului a scdzut sub -+10°C ‘si n-am mai putut continua hrdnirea stimulent& cu sirop. De aceea, la fiecare familie de albine am agezat deasupra cuibului, cite o plac de zahar candi stropit cu apa cdlduté. Dupd 5 martie, cind timpul a fost favorabil lucrari- lor fn stupind, am procedat la transvazarea ‘tuturor familiilor de albine din stupii in care au iernat, in stupi dezinfectati, dupa tehnica descrisi in revista, ,Apicultura‘ sir 9/1973. Am reluat hrinirile stimulente cu sirop de zahir 1:1, fn cantititi ailnice de cite 250—300 g, ‘pind la 30 mertie, cind am sistat hrénirea cu sirop. Am pus apoi cite © plat de zahar candi, deoarece fiecare fa- milie ajunsese s& aib& populatie pe cite 9— 10 faguri gi cu puiet de toate virstele pe cite 6—7 fagurl. La inflorirea pomilor fructiferi, familiile de aibine din stupii tip Dadant-Biett au ajuns la limita maxima a dezvoltirli, reclamind punerea magazinelor, iar familile de albine din stupii orizontall aveau cite 13—14 faguri cu populatie, din care 9—10 faguri cu puiet. Prin aplicarea procedeului descris, care nu constituie nici un secret pentru marea majo- ritate a apicultorilor, am reusit ca din 4 familii de albine slabe, si obtin 10 familii bune pentru fernat, care in primavara erau puternice, pregatite pentru marile culesuri. 5CRESTEREA EFICIENTE! INVESTITIILOR [N STUPINELE APIGULTORILOR AMATORI C. ANTONESCU Asoclajla Crescdtoriler de Albine In unele stupine din gospodiriile personale ‘ale crescdtorilor de albine amatori, care detin aproape 80% din efectivul total al familiilor de albine din fara, mai exista si ‘mai pot fi valorificate mcd importante re- zerve in scopul cresterii eficientei_investitii- lor. Ma refer in special la posibilitafile aflate la indemina oriearui_crescdtor de albine, mare sau mic, de a méri considerabil durata de folosire a utilajelor apicole, de a reduce cu cel putin 50% timpul de Iucru in stupind si de a ridica productivitatea mate- rialului siu biologie fra a depune eforturi deosebite. MARIREA DURATEI DE FOLOSIRE A UTILAJELOR APICOLE In literatura de specialitate’) se prevede c& stupii — utilajele cu o pondere in investifiile necesare practicérii apiculturii aproximativ egali cul aceea a familiei de albine — sint amortizabili in 14—15 ani, Prevederea cores- punde cu termenul de scoatere a stupilor din circuitul produetiei din unele stupine, ca urmare a deteriorarii si uzurii acestora in perioada respectiva. In alte stupine durata de folosire a stupilor este de 2—3 ori mai mare. Personal practic apicullura tncepind din anul 1932. Stupii_procurati in acel an sint si in prezent la fel de aspectuosi si de rezisten{i In deplasfrile impuse de stupéritul pastoral pe care fl practic de cite 3—5 ori anual, ined din 1947. Am reusit aceasté per- formanta fn conservarea stupilor deoarece ca si multi alfi crescatori de albine am procedat periodic, la sfirsitul fiecdrui sezon apicol, la revizuirea atenta, dezinfectarea, reconditionarea si intrefinerea lor corespun- zatoare, prin completarea partilor sau piese- lor deteriorate, chituirea crapaturilor, vopsi- rea in culori deschise etc. La fel procedez si cu restul de utilaje pe care nu Je-am inlocuit niciodaté inci de la inceputul activitatii mele de apicultor. % Capit. ,,Venituri si cheltuiel meait din apicul- tha", Agenda apicultorului 15671968, p. 409-410 3.2. 6 REDUCEREA TIMPULUI DE LUCRU Reducerea timpului de lueru In stupini este posibili prin renunfarea la interventiile inutile, uneori chiar déunatoare, in cuiburile familiilor de albine normale, pe intreaga duraté a sezonului activ. Acest lucru este posibil in primul rind, prin cunoasterea si interpretarea starii_ familiilor de albine, dupa activitatea desfaguratd de albinele cu- legitoare, observata cu atentie la urdinisurile stupilor, prin aprecierea cantitatilor de provizii, prin ,cint&rirea lor cu mina, prin renun{area la interventiile riscante din peri- oada sezonului rece etc. In felul acesta poate ajunge la numai 6—8 interven anuale in cuibul unei familii de albine. RIDICAREA PRODUCTIVITATIL MATERIALULUI BIOLOGIC Dupa cum ne este cunoscut, producti mari de miere, cearé si alte produse apicole dau numai familiile de albine puternice, active si sandtoase. Un asemenea material biologie valoros impune lucréri de ameliorare si de selectie, aprovizionarea cu matci selectionate si sacrificarea tuturor familiilor de albine necorespunzatoare, slab productive, bolnave etc, Acest hicru nu va putea fi niciodata realizat daci nu se va acorda o grijé per- manenta pentru apararea sdnatati albinelor si pentru Iuarea unor mésuri corespun7é- toare, atunci cind situatia de fapt o cere, Personal am adoptat si procedez de mulfi ani la fnloculrea — primenirea — anuald a fagurilor clédifi din cuiburile familiilor de albine. In felul acesta, pe lngd prevenirea aparifiei bolilor infeclioase la puiet si la albinele adulte, objin fn plus si cite cirea 1 kg de cearé marfi la flecare familie. Numerosi erescitori de albine recolteazé si valorific’ an de an importante cantitati de polen, ldptisor de mated si propolis. Valoa- rea acestora reprezintdé un plus de venit la balanta eficientei investitiilor efectuate, la ridicarea productivita{ii muneli si influen- {eaz pozitiv cresterea in general a ventturi- lor rezultate din cresterea albinelor, Aceste activita{i se impun generalizate de catre toti epicultorii pentru valorificarea maxima si a produselor apicole secundare. * Marirea duratei de folosire a wtilajelor apicote, reducerea timputni de tucru in stupind, ridicarea continua « ealiediit materialului biologic si vatorificas Yea produselor apicole secundare, reprevinta surse inepuizabile pentru cresterea eficlenel investijillor necesare organtzarit stupinelor si practicdrli apicut- turtt, Fard indolald cd corcetarite stiintifice de speciatitere a $i practica upicotd de zi cu 21 a fiecdrui apicultor Gescoperd si stabilesc mereu noi $1 variate. procedee in aceasta wirectie. Cunoseute, aplicate experimental #1 apoi_generalizate in activitatea noastra porrivit Condifitior de mediu locale $i tndeosedt ‘naturit culesurltor, rezultatele pozitive nu vor tnttrzia sé ne recompenseze preccupdrite si investigaflile depuse pe aceasta directie.CULTIVAREA LAVANDEI IN FRANTA Ing, ELENA HOCIOTA Institutul de eereetari entra apicultura ultivarea si valorificarea Javandei_in Franja cu- hoaste o larg dezvoltare datorité pe de o parte calitd- filor deosebite ale acestel plante aromatice si melifere, jar pe de alté p dato- rit spurafetelor intinse de teren care oferé in aceasta faré conditii favorabile cres- teri spontane a diferitelor specii si varietati de la- vanda, Uleiul de lavandi de provenienté franceza, folosit in industria parfumului si tn cosmetica, reprezinté 95/4 din productia_ mondiala, Ple- cind de la faptul cd uleiul extras din lavanda spontana este de calitate inferioara ce- lui provenit din culturile de lavanda, s-a_trecut cu succes ‘la cultivarea lavandei in afara arealului de raspindire naturala, In ansamblu, speciile de la- vanda se prezintA ca o popu- latie eterogend, oferind pen- tru lucrdrile de selectie un material cu variabilitate foarte mare, In practica, plecind de la plantele considerate ca in: teresante din punct de vedere al_productivitatii_ gi randamen- tului, prin: fnmulfiri vegeta tive 's-au objinut indivizi cu © omogenitate perfectd, la care s-a urmarit randamen- tul in ulei esential, producti- vitatea (numarul de flori_ pe planta), precocitatea, vigu- rozitatea, In ultimii ani, in lucrarile de selectie la varietatile noi de lavanda s-a urmérit si pro- ductia de nectar. Hibrizii obtinufi prin fncruci- sarea natural Intre Lavan- dula spica si L. latifolia pre- zinti mult interes pentru apicultur. Diferitele specii de lavanda furnizeazii esalonat pilor in pastoral. In unele albine'or, culesuri de nectar zone se ajunge la o den- si polen, intre 15 iulie si 15 sitate maxima de 1000—2 000 august in» Alpi provensali, familii de albine/km* unde se objin cantitaji_ im* Faptul cd mierea recoltaté de portante de miere monoflora. la lavanda si lavandinuri are Hibrizii de lavand& (lavan- 0 aroma deosebiti de accea dinurile) infloresc cu aproxi- a_esentei, constituie dovada mativ o saptémind mai tirciu c& albinele nu aduc nici un decit javandele, au o inten- prejudiciu producfiei de sitate mai mare a infloririi si uleiuri: Mai mult, Barbier a ofera cu'esuri abundente de aratat in 1906 ca florile de nectar. lavanda vizitate de albine au Mierea monoflora de lavan- produs o cantitate mai’ mare din este apreciaté pentru ur- de ulei fata de cele care au mitoarele cali este lim- fost izolate. Aceste argumente pede, cristalizeaz& fin siare 0 se opun rezervelor pe care aroma si gust deosebit de unii cultivatori le manifesta placute. Ea prezinté totugi fata de prezenja_stupinelor doud. dezavantaje: continu- la culturile de lavanda. tul miare in apa care favori- Culesul de la lavanda asigura zeazi fermentatia si mai ales 30% din productia de miere confinutul foarte sérac in a Franfei, Rentabilitatea api- poien, care fi imprimA o va- culturii din sud-estul Franfei Joare ‘alimentara: redus, ceea depinde in mare masura de ce are drept consccintd une- cantitatea de miere realigatd ori, in lipsa altor surse de de la aceste speci. Argumen- polen, depopularea stupilor, tele cultivarii lavandelor in Cu toate acestea, lavandele si Mranta sint convingatoare. In mai ales lavandinurile pre- preocuparea extinderii surse- zinté 0 importan{i deosebita lor de. cules fn fara noastré, pentru apicultura din sudul lavanda cu -multiplele sale Franfei. Diferite specii spon- calitéti — aromatizanta, me- tane si. cultivate au o pe- liferé si decorativa — se do- rioadd tndelungata de inflo- vedeste a fi una dintre cele rire abundenti, oferind pro- mai interesante specii, care ductii mari de nectar, Supra- poate fi cultivaté si valo- fetele intinse ocupate de rificaté in multe zone, folo- aceste culturi sint usor acce- sind — experienta cultivatori- sibile pentru deplasarea stu- lor si apicultorilor francezi. inte a ae TET FIR ) ees S te : 1Gaselnifa sau molia cerii UN DAUNATOR CE NU TREBUIE NEGLIJAT DESCRIEREA DAUNATORULI Se cunose doua speci de ga- selnité: gaselnifa mare (Gal- Jeria melonella) si gaseinita mica (Achroea grisella). Adultul este un fluture de cu- loare alb murdar ce atinge o lungime de 11 mm la mascul si 13 mm la femela. Trieste in afara stupului, iar dupa fecundare in. perioada mai septembrie, femela patrunde noaptea in interiorul stupu- Jui unde {ncepe depunerea oualor in crapaturile sila fn- cheicturile stupului si in res- turile de ceara, © femeli poate depune 700— 800 oud. Locul depunerii oudlor este ales special de femeli pentru a le jeri de atacul albinelor si al unor daunatori, Dependent de temperatur de afaré, dupi 5—15 ile, din oud ies larve foarte mici ce ating doar 1 mm lungime. Spre deosebire de puietul al- binelor, Iarvele de gaselnita se hranes¢ singure si se dezvol- tA relativ repede. O caracte- risticd a oudlor de gaselnita este aceea c& peste iarna re- zisti la temperaturi _foart scdizute si eclozioneazi primi. vara cind temperatura de afari incepe si se men{ind peste 9°C. Cea mai bund evo- Secretarut filiatel A.C.A. judetut Vv. ARSU") lutie a larvelor o asigura pe- rioadele in care temperatura atmosfericd se men{ine in jur de 28—29°C, Hrana larvelor de gaselnita este compusi din cdmagile nimfelor de albine lipite pe interiorul celulelor, excremen- tele eliminate de ‘acestea pe fundul celulelor, ceara $i pastura depozitaté de albine in celule, De la eclozionare si pind la ingogosare (stadiul de pupa) larvele de gaselniti consuma foarte mult hrand si au nevoie de 19—21 zile. In aceasta perioadi_cresc treptat, iar fn ultimile zile ale stadiului de larva ating o lungime de 1,5 cm—3 cm in raport de cantitatéa de hrand pe care o att la dispozifie si de temperatura la care se dezvolté. Larvele produc cele mai mari pagube spre sfirsi- tul stadiului larvar (@19—21-a zi) cind devin foarte lacome $i devoreaza tot ce intilnesc in cale Dupa aceasta perioadi larvele tree in stadiul de pupa si in- gogoseara, invelindu-se cu o fesitura de mitase foarte fina, Peste 45 zile de la ingogosare apar primii adulti, fluturele sau molia propriu-zisi). Lar- vele nu ingogoseazA izolat ci grupate foarte aproape una de alta pentru a-si asigura temperatura necesara, pe spe- tezele ramelor, pe fundul. si perefii stupului sau chiar: in interiorul_fagurelui. Pe locu: unde isi fixeaza gogoasa, lar- va produce o adincitura’ pro- nunjaté fn lemnul ramelor sau in perefii stupului, pro- ducind deteriorarea acestora si chiar scoaterea din uz a ramelor. Dupa aparitia adulfi- lor, incepe fecundarea feme- lei, iar dup& 4—5 zile acestea pairund noaptea in stup si incep depunerea oualor, Larvele mici patrund in fa- guri, sap‘ galerii, distrug ce- lulele, consuma ceara si pas- tura. Cind galeria este sépata intre fundul celulei si puietul de albina, acesta este incon- jurat de o matase find pro- dusi de larva de gisclnifa, ce ice ca puietul sa fie stinjenit in crestere. Daci un astfel de puiet reuseste sd eclozioneze, are picioarele si aripile de- formate. Cind familia de al- bine este atacati in masi de giselnite si nu se intervine, aceasta inceteazi_activitatea de cladire si curdtire a fagu- rilor, nu mai hrdneste puietul si_se distruge sau in unele cazuri pentru a se salva, ro- este. Neglijenta sau _nepriceperea apicultorului lasd cale libera daunatorului care in unele cazuri produce pagube enor- me. Am intilnit cazuri cind fa- milli intregi au pierit, ele hemaiputind recupera " nici un gram de cearé si nici micar ramele existente in stup. De’ pildi in anul 1970 1a CAP. Baduleasa din judetul Teleorman, din cele 900 rame cu faguri. crescuti, puse la pastrare si netrataie nu s-a mai recuperat-nimic, paguba produsa ridicindu-se la 12960 lei ee ew 4 Vv =-- == fuU-<0 auwrZz >< z7> a See © Plantele medicinale Stuparii de alt data, inainte de a prinde un roi, frecau cognifa sau buduroiul cu menté, rointa, lamii{A sau alte plante AceastA practic’ straveche este azi reluata medicinale. prin fntrebuintarea plantelor medicinele in sirop, mai cu seama ca adjuvant fn tratarea bolilor. Din pacate, trebuie sA aratim ca fn marea lor majoritate apicultorii de azi folo- ceaiul bine fiert din aceste plante. Prin acest procedeu se o minerale dar se pierd vitaminel substante . volatile, probabil extre portante. Am putea spune ci er clenté metoda stréiveche; frecares nefierte. Din fericire exista a care tin seama de aceste fapte, Pt niez pentru un procedeu destul | se fierbe 1/, din cantitatea destina’ macereazA In apa rece, cu o Zi iné losirea extractului respectiv in. greseste nici cine freacd ad&pitor:Aduttul i (eiuture). MASURI DE PREVENIRE $I COMBATERE Masurile ce se impun a fi aplicate impotriva _acestui daunator nu sint nici cost sitoare si nici mu necesiti o specializare deosebiti. In schimb, nu trebuie sa ne sca- pe de ‘sub observatie. Astfel in stup nu trebuie sA se lase decit un numar de rame cu faguri egal cu cel acoperit de albine. Fagurii neocupati cu albine sint mai usor atacati de larvele gaselnifei. Cu oca- zia lucrarilor curente in stu- pina trebuie sd se aplice di trugerea mecanicd a larvelor sha cuiburilor de gaseinita. Crapaturile ivite in peretii stupului se yor curaja si chi- tui, Fagurii vechi sint prefe- raji de larvele daunatorului ; ele nu ataci aproape de loc wig. 2 Dispunerea _go- gogilor de gaselnita pe Temnul unei rane, > siruri de plante, cu conditia si-1 spele zilnic. Altfel resturile de plante macerate ramase pe adi- post fermenteaz’ si mucegiiesc, unele ers | efi ante jetare 1 opi- aplu : Ye se ie fo- | Nu astfel Usturoiul Pe timpul cosnifelor primitive, primavara si toamna, unii stupari frecau scindura de sub eogni{é cu usturoi. De ce ? Raspunsurile erau Fig. 3. Larve de gaselnit si galeriille sipate de acestea tn’ fagure, fagurii nou crescul{i. De aceea se va avea grija ca fagurit vechi de peste 3 sau chiar 2 ani sa fie scosi din produetie. In stupii care adapostese fa- miliile de albine nu pot fi fo- losite substanfele _ chimice peniru combaterea diuntito- rului, acestea avind actiune nociva asupra albinelor. Dar ramele cu faguri clidifi, tre~ cute la rezerva, o data depo- zitate in dulapuri sau incd- peri speciale, trebuie tratate. Dezinfectarea acestora trebuie repetata pentru ci o singura tratare nu distruge toate ouale daundtorului, Cel mai bun tratament s-a dovedit a fi cel cu paradi- clorura de benzol, care se gaseste in comert si la ma- gazinele de desfacere ale fi- Nalelor judefene A.C.A. sub denumirea de ,,galecid. Acest Produs se introduce in vase speciale (1_ g/l _m? de spaliti) in stupi, cind ramele se pas- treaza in stupii gol, in fncd- perile sau dulapurile in care se plistreazi ramele de re- zerva si mu pe fagurl, cdci altfel se pot inregistra ne- pliceri fn ce priveste patrun- derea substanjei active tn ceara st in. final intoxicarea albinelor dupa introducerea fagurilor tratati in cuibul fa- miliei de albine. Paradicloru- ra de benzol, ,galecidul", find tabletat, se poate folost mult mai usor, Pe fiecare ra- ma (pe speteaza superioartiy se asaza cite o pastild de ga- lecid apoi se tnchide ermetic stupul, incperea sau dulapul, dupa caz, Daci nu gisim paradiclorura de benzol putem folosi in aceleasi propor{{i hexacloreta~ nul (naftalina). De obicei se aplicd un trata- ment toamna prin septem- brie—octombrie (in timpul fernii nu este nevoie de tra- tament pentru cd eclozionarea larvelor nu se produce din cauza temperaturilor de sub 9°C) si un tratament fn pri- mavara, martic-aprilie, cind temperatura incepe si urce peste 9°C. La tratamentul din primavara se va folosi juma- tate din cantitatea de sub- stanta folosita toamna avind in vedere ci dupa scurt timp (aprilic—mai) va fi nevole sa introducem din fagurii de la rezerva in cuibul fami- liflor de albine. Inainte de introducerea ramelor in stupi, acestea se vor oxpune la curenti de aer reece timp de 24 ore, intr-un loe deschis, ferite de ploaic si de razelé dixecte ale soarelui, M& Indolese e& soarecii sau albinele hoate s-ar fi speriat de usturoi. Ulterior s-a dove- dit ca usturotul confine 0 substanta (alicina), cu acflune bactericidé foarte larg, In nici un caz deci bAtrinii nu greseau, Introducerea extractului de usturol de astazi, din aceleagi motive, este o mi- sura salutara si astfel de biostimulatori tre- buie priviti cu toatl inerederea, urmétoarele: si nu intre soarecii; sa nu se bata albinele ; asa trebuie, asa am vazut la alfii. in_unii biostimulatori Prof. A, CIOARA str. Avram Jancu, nr, 35, Ineu, jud. Arad, a9Calitate sporita produselor apicole RECOLTAREA POLENULUI onditia esentialé de apli- care a polenului in tera- pie o constituie in primul rind calitatea si pregdtirea co- rectd a lui in vederea pastrarii pe un timp cit mai indelungat, fArd asi pierde din princl- piile sale 1amaduitoare, Daci nu se respect aimite conditii de conservare, pole- nul suferd consecinfe grave, ‘au numai prin pierderca efi- cienfei, ci putind deveni chiar daundtor sfinétafii omului, Dupa cum se stie, sub numele generic de polen sé indic& ga~ metii_masculini, Iuati de pe florile diferitelor plante, de etre albine, care il incarcd cu atita trudd in cosuletele de pe piciorusele posterioare ale jor, in momentul cind acesti gameti au devenit maturi, El se infitigeazi sub forma de pulbere, cuprinzind graunciori foarte fini, care nu pot fi va- zuti decit la microscop. Mari- mea lor medie este de 25—45 microni (micron =a mia parte dintr-un_milimetru), Ca greu- tate, 15000, de gréunciori abia cintiresc un miligram. Pole- nul este adus la stup sub for- mA de ,ghemotosice’, transpor~ tate in cosulefele amintite. Gréunciorul are un. Snvelis foarte rezistent numit cxind si care la rindul ei are pe su- prafata sa o substanté numi- ta poleind, alcdtuité din unele zaharuri $i uleiuri aromate. Poleina protejeazi in parte griunciorul de excesul de umi- ditate care i-ar putea compro- 10 Dr, M, IALOMITEANU Spitalul de boll infectioase ;Vietor Babes" mite existenta. Datoriti po- leinei_ care favorizeazé adezi- unea gréuncioarelor de polen, se formeazé _,,ghemotoacele“. Odat& adus de albine la urdi- nig, polenul, prin dispozitivele folosite de apicultori (colectoa- re), este sustras albinelor $i dat in folosinja omulut. Polenul recoltat are in mod normal 30—40"/ umiditate. Recoltarea, uscarea, pastrarea cit si ambalarea trebuie sé indeplineasci anumite condi- fiuni obligatorii. Octavio A- guar Monterde (Congresul_de Apiterapie Madrid 1974), atrage in mod imperios atentia asupra acestor conditii si anu- me: Cutiile de recoltare trebuie si fie perfect curate. In consecin- {A ele vor fi confectionate dintr-un material si de o ase- menea natura, fneft si poaté fi spalate cu usurinta: sau chiar dezinfectate periodic cu solu- {ii germicide. Aceleasi condi- tii vor fi asigurate si reci- pientelor in care se golese cu- tiile colectoare. Altfel, polenul isc si fie infectat cu o serie de cermeni microbieni, Usearea polenului reprezinté © operatie de importanta pri- mordialé, deoarece de rapidi- tatea ei depinde pastrarea principiilor care asigura efici- enta terapeutica a polenului, Una dintre metodele de uscare naturald, utilizaté ined 31 astizi, const’ din expunerea polentlui Ja radiatiile solare. Aceasté metoda nu este reco- mandabil& deoarece o serie de substante fotosensibile, conti- nute fn’ polen, se distrug, Alta metodd consté in expunerea polenului, in cuptoare sau etu- ve, la temperatura ridicata (de peste 60°C.) Astfel insa se distrug o serie de substante termolabile si indeosebi enzi- mele, Se pare ci o metoda bun& ar fi expunerea prin contra curenti de aer cald cu temperatura la maximum 30— 45°C, Pastrarea polenului are de asemenea o mare importan- tA, deoarece umiditatea si tem- peratura la care este pastrat, pot impiedica sau favoriza multiplicarea__germenilor _mi- crobieni sau a clupercilor. Tre- buie subliniat faptul c& pole- nul nu poate fi sterilizat fra a fi distrus din punct de ve- dere chimic gi biologic. La Congresul de Apiterapie — Madrid 1974 — s-a propus ca cifrA limita admisibila, exis- tenfa a 150000 de germeni pe gramul de polen, faré ca nici unu] dintre ei si fie patogen, iar pentru ciuperci, si nu de- paseased 100 colonii pe gramul de polen. Recomandam pastrarea unei curatenii exemplare in came- rele de pistrare si depozi a polenului, excluzind prezen- ta altor materiale organice ce se pot altera si care pot in- fecta polenul, sau a substante- lor chimice, care pot influen- ta calitativ polenul prin reac- fille chimice pe care le pot declansa. Numai prin asigurarea_unei recoltari, uscfiri sau conserviri a polenului, care si indepli- neascl in totalitate condifiile de mai sus, putem vorbi de un polen, care igi va pastra calitatile native si care va putea fi utilizat fn terapeuticd,