ye KRPB am ee!
in Romania
Revista lunard de stiinfa gi practica apicola
editata de Asosiatia Creseatorilor de Albine
din Republica Socialista Romania
Anul LIV + of. 5 *& mai 9 9
Cuprins is Ea
Sedinta statutard a Consiliului Asociatiel Crescdtoritor
de Albine din R. S, Romania 1
Cerintele crescinde de ceark naturali de albine pot
si trebuie ef fie satistacute in Intrezime
4, HUMENT
Din now despre matel
Vy. CINDULET
Ce stim despre rojrea naturaia
Veniamina DAMIESCU
Unele gregelt in apleulturs 2
Prognoza preliminari a infloririi’ salcimutui fn anut
ist
St, POPESCU
Sa prevenim intoxicarea albinelor 13
Maria si P. CONDOVICI
Pregatirea "si amplasarea familillor de aibine pen-
tru_polenizare 4
‘Ana’ Maria ‘ROMAN
Rol. Tnvellguiut floral in ateagerea entomoraunet
2
polenizatoare la speciile forestiere Fy
V. ARSU,
Polenizarea culturilor agricole entomotile cu aju-
torul albinelor in judeful ‘Teleorman 0
I HARAPESCU "
Bolenizarea culturilor agricole entomotile in judetul
Buu 20
P. LAICHICI
Cam am objinut miere in sectiuni si faguri in
stupl, orizontal 2
L OGRADA,
Infepatura de albind. Efect, profilasie, tratament (),
Z, VOICULESCU.
Colector de polen pentru stupine pavillonare a
DIN ACTIVITATEA FILIALELOR 29
DOCUMENTAR APICOL 30
RECENZIL a
TIMPUL PROBABIL 2
DE VORBA CU CITITORIT vop. TIL
Coperta 1: Stupine din judejul Arad deplasate in pastoral
la pildurea de salcim Jiaria din judejul Meedintl.
Coperta IV? Din. setul de diapozitive ,,Stupsritul pastoral
si polenizarea cullurilor “agricole entofnotile eu ajutorul
albinelor
Pavilion apicol mobil pentru 75 stupi, prolectat de Institu-
tul de cereetari pentru’ apicultura si fealizat de Combinatut
apleol pe bazA de comenai ferme :
= prevazut eu stupt multletajati cu 2 corpurl ; se pot ageza
si stupi eu rama STAS (orizontali) si magazin
= gabarit : Iunglmea total 7315 mn; la\ime totala 2300 mm;
inditime totala $500 mm ; greuitate proprie 2800 kg ; greatate
maxima admis eu fnckreatura 8000 kg;
= frind de servieiu pneumatied ex comanda de 1a tractor
si feink de parcare ;
“Srezervor de ap cu capacitate de 200 1,
(Foto : Ps, VOLCINSCHI)
so ~ ae
COMITETUL EXECUTIV Al
ASOCIATIE] CRESCATORILOR
IDE ALBINE DIN R.S, ROMANIA
Presedinte:
Prof, dr. ing. V. HARNAS
Vicepresedingi:
Dr. ing. STELIAN DINESCU
Ing. NICOLAE FOTI
Dr, ing, ALBINEL HARNAS
Prof. dr. EUGEN MURES AN
Prof. COSTACHE PAIU
Secretar:
Ing. EUGEN MARZA
Membri:
VASILE CANTEA
CONSTANTIN FUIOR
TON GRAMA
ALEXANDRU MARCOVICI
Ing. AUREL MALATU
IULIU ORDUG
Ing, STEFAN SAVULESCU
Cont. dr. ing. LIA CARMEN
SPATARU,
Ing, TRAIAN VOLCINSCHI
ICOLEGIUL REDAC TIONAL
Presedinte:
Ing, NICOLAE FOTT
Membri:
Ing. CIOLCA ION, dr, ing, CIRNU
IOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL,
ILIESIU NICOLAE, Ing. 1ONESCU
TRAIAN, prof, dr. MURESAN
EUGEN, ing, SAVULESCU $7!
FAN, dr. SIRBU VALERIU,
VOICULESCU. ZAHARIA, ing.
VOLCINSCHI TRAIAN, ‘TITOV
ILIE (red, sef).
*
Redactia administratia ;
COMITETUL EXECUTIV AL
ASOCIATIEI CRESCATORI-
LOR DE ALBINE DIN R. S,
ROMANIA @ Str. Iulius Fucik
nr, 17, Bucuresti, sect, 2 @
Tel. : (12.37.50 @ Cont vii
4596014 B.A.LA, filiala judetul
Ilfov.
*
Costul unui abonament anual
este de 36 lei, Abonamentele
se primese prin cercurile si
fillalele A.C.A. @ Cititorii din
strinatate care dorese sf se
aboneze la revista noastra
se pot adresa intreprinderii
»ILEXIM“ Departamentul ex-
port-import presi Buewesti,
str. 13 Decembrie nr. 13, P.O.
Box 136—137 telex 11226, ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA
VA INFORMEAZA:
In dorinfa de a veni in sprijinul apicultorilor din localitatile unde nu
funcfioneazé magazine apicole si care doresc sa-si procure literatura de
specialitate,°s-a organizat livrarea acesteia contra ramburs. Expedierea
se face pe baza prezentei note de comandé, completaté 3! expediata de
dumneavoastra recomandat pe adresa : “ASOCIATIA CRESCATORILOR DE
ALBINE, str. IULIUS FUCIK. nr. 17, sector 2, BUCURESTI, cod. 70231,
cu mentiunea ,,CARTEA APICOLA PRIN POSTA", indicind adresa dumnea-
voasira exacté. In termen de circa 30 zile comanda va va fi onorata prin
posta, contra ramburs, la domi | dumneavoastra, Lista de mai jos
cuprinde lucrarile editate de A.C.A. pe care putefi sa le comandati hasurind
patratul din dreptul cértilor pe care le dori, Comenzile se vor limita
numai la carfile de specialitate din aceasta list. Valoarea minima a unei
comenzi va fi de 30 lei. Spezele postale de transport se suporté de cdtre
beneficiar.
Catre,
ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE
DIN R. S. ROMANIA
70231 Bueuresti, sector 2, str. Iulius Fucik nr. 17
Subsemnatul domicilat in
, judepul
prin prezenta, rog a mi se expedia contra ramburs, la adresa mai sus
menfionata, lucrarile de specialitate editate de ctitre Asociatia Crescdtorilor
de Albine din R. S. Romdnia pe care le-am indicat prin hagurarea
patratului din dreptul lucrarii respective din lista de mai jos.
(semnatura)
oO 1. Apicultura in zona rece 15,00
2. Apicultura,st baza melifers 13,50
oO 3. Apiterapia azi 10,00
(2 4. Baza melifer4 si cultura plantelor entomotile 19,60
O 5. Bazele apiculturit 23,00 OOoOo00D0O0CoOoOoOoCoOo00ooOooAeaG oOo Oo Baoonoo00cnoo0o
6. Boala in prisact
7. Bolile si dunitorii albinelor
8 Catalogul apicol
9, Cercet&ri noi in apiterapie
10. Combaterea intoxicafiilor la albine
11. Indrumator de acte normative
12, Indruméri tebnice
— Nr. 1 — Faguri armafi
— Nr, 2— Recoltarea si conservarea polenului cules de albine
— Nr, 3 — Pistura — productie, recoltare si conservare
— Nr, 4 — Folosirea in productie a familiilor ajutitoare vremelnice
— Nr. 5—Sporirea producfiel de miere prin folosirea familiilor
ajutitoare permanente
— Nr, 6 — Tebnologia produceril laptisorului de matci in flux
continua si in prezenfa miteii
— Nr, 7— Prevenirea gi combaterea varroozei la albine
— Nr. 8 — Combaterea puietului viros (Ascosferomicozel) Ia al-
bine
— Nr, 9 — Nucleu pentru imperecherea dirijati a miteilor
— Nr. 10 — Lucriri de ian’ in stupind
18, Insiminfarea artificial a miteii
14. Lucrarile Congresului XX
15, Lucririle Congresului XXT
16. Manualul apicultorului, edifia 1V, 1979
17. Mierea de mani
18. Mierea gi alte produse naturale
19. Noutifi in apteultura, nr. 1, 2, 8, 4.
20. Pentru tinerti prieteni ai albinelor
21. Polentzarea cu albine
22. Polenul
23, Polenul, aliment — medicament
24, Producerea mierli in faguri gl sectiuni
28. Produsole albinelor in sInjba sin&tafii omului
26. Produsele apicole gi alte remedii naturale in reumatism
21. Produsele apicole
28, Produsele stupulul — hrani,
29, Propolisul
30. Stuparitul now
81. Valorificarea intensivé a culesului
32, Valoarea dietetic’ a polenulul
33. Varroaza
34. Viafa albinelor
Jindtate gl frumusefe
8,00
16,50
34,00
22,00
0,25
2,00
0,75
075
0,75
0,75
0,75
0.95
075
0,75,
0,75
0,75
15,00
25,00
85,00
27,00
12,00
19,00
12,00
3,00
25,00
14,00
18,00
2,15
10,00
20,00
35
17,00
21,00
33,00
1,50
3,00
20,00
14,00 SEDINTA STATUTARA A CONSILIULUI .
ASCCIATIE! CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA
In atmosfera si_avintul ce insuflefeste intregul nostru popor de a intimpina cu
not realizdri al XI1-lea Congres al Partidului Comunist Roman si ia 35-a Aniversare
a Bliberdrii patrici, s-au desfasurat ta Bucuresti, in ziua de 20 martie 1979, sub
conducerea tovardsului prof. dr. ing. V. Harnaj, presedintele Asociatiei Cresciito-
care conduce intreaga activitate a organizajiei noastre in intervalul dintre
conjerinte,
La lerdri au luat parte membrii Consiliului Asociafici, cadre de conducere din
\
,
\
S
\
,
\
.
\
.
\
S
\
2
Combinatul apicol, Institutul de cereetari pentru apiculturé si Liceul apicol.
Eon
ul Asociatiei a analizat rezulta-
tele activitatii tehnice, organizatorice, e-
conomice si financiare ale Asociafiei din
anul 1978, aprobind attivitatea desfa-
surat de c&tre Combinatul apicol, In-
stitutul de cercetari pentru apicultura
si organizatiile teritoriale ale Asociatiei,
a dat desctircare de gestiune Comite-
tului Executiv si a aprobat, totodata,
planul de activitate al Asociatiei pentru
anul 1979.
Dintre activitatile si contributiile Aso-
ciatiei la dezvoltarea apiculturii in tara
noastré in anul 1978, au fost eviden-
tiate urmitoarele :
— cresterea efectivului de -familii de
albine pe {ard la 1046 097 ;
.
{ier ae Albine din R. S. Roménia, luerdrile Consiliului Asociatiei, organul statuiar
\
Ua set emer ames mae 2
\
y
\
— cresterea productici medii de miere
marfa la peste 15 kg pe familia de
albine si la alte produse, fapt care a
determinat achizitionarea pentru fondul
de stat de cAtre organizatiile teritoriale
ale Asociatiei a peste 4400 tone miere,
220 tone cear&, 60.000 kg polen recol-
tat de albine, 1150 kg propolis si 450
kg liptisor de matca ;
— livrarea — in scopul asigurdrii sec-
toarelor apicole — cu o bazi mate-
riald tot mai corespunz&toare, a unui
volum sporit de m&rfuri in valoare de
peste 220 milioane lei, din care : 30 000
stupi sistematici montati si in ele-
mente, 1700 extractoare de miere, pes-
te 500000 rame la pachet, 215 tone
faguri artificiali etc.
Prof. dr. ing. V. HARNAJ, presedintele Asociafiel Cresedtorilor de Aldine rostind
Cuvintul de desenidere la sedinja’ Consiliulut asociafiel. In ‘prezidiu: ar. ing.
A. HARNAJ (vicepresedinte), ing. E. MARZA (secretar),
rof. C, BAI (vice
‘preyedinte) ‘gi ing. N. FOTI (vicepreseainte) In baza experientei dobindite in ani
precedenti in organizarea . valorificarii
fondului melifer national, in anul 1978
au fost deplasate succesiv la stuparitul
pastoral aproape 1100000 familii de
albine, din care peste 300 000 in scopul
polenizérii dirijate a unor culturi a-
gricole entomofile.
Participantii la discufii au scos in evi-
den{a si unele neajunsuri manifestate
in activitatea Asociajiei de-a lungul
perioadei analizate si aceasta indeosebi
in ceea ce priveste aprovizionarea sec-
toarelor apicole cu rame si faguri arti-
ficiali in perioadele de virf, facind pro-
puneri ca aceste lipsuri sé fie lichidate
in cel mai scurt timp.
Consiliul a hotarit luarea de masuri in
sprijinul ‘sporirii productiei de cear
prin antrenarea si indrumarea masei de
crescdtori de albine de a trece la va-
lorificarea integralé a potentialului al-
binelor in aceasta directie si sprijinirea
apicultorilor de a prelucra corespunzé-
tor materia prima de ceara, Totodata
s-au adoptat m&suri pentru o mai efi-
cient& valorificare a surselor de cules
din fondul melifer national, combaterea
bolilor si apararea s&natafii albinelor,
intensificarea activitatii de cercetare si
de introducere in productie a rezulta-
telor cercetarilor, precum gsi a noilor
metode si tehnologii de crestere si in-
tretinere a familiilor de albine, S-a ho-
tarit, de asemenea, s& actioneze in con-
tinuare cu eforturi sporite pentru im-
bunitdtirea activitatii organizatiflor te-
ritoriale ale Asociatiei si si fie luate
mésuri corespunzitoare pentru aprovi-
zionarea stupinelor cu utilajele si ma-
terialele strict necesare practicarii stu-
paritului.
Intr-un cadru festiv s-au inminat di-
plome gi cupe filialelor judefene ale
Asociatiei pentru activitatea desfagurata
in anul 1978 si rezultatele obfinute in
cadrul concursului de ,,Filialé fruntas&
pe fara: Filiala A.C.A. judeful Sibiu
— locul I, Filiala A.C.A. judejul Ilfov
si municipiul Bucuresti — locul I, Fi-
lila ACA. judeful Mehedinti — lo-
cul IT.
In incheierea lucrdrilor, Consiliul Aso-
ciatiei_a transmis tovarasului Nicolae
Ceausescu, secretar general al Parti-
dului Comunist Romén, care cu 30 de
ani in urm& (20 aprilie 1949) a inaugu-
rat la Bucuresti prima expozitie de do-
cumentare in domeniul albinéritului,
indicind c&ile de dezvoltare si moder-
nizare a cresterii albinelor in fara
noastra, o telegrama de sincere mulfu-
miri pentru sprijinul neprecupefit a-
cordat permanent acestei indeletniciri
tradifionale a poporului roman.
Consiliul Asociatiei si participantii la
consfatuire s-au angajat totodatii, ca
alituri de toti oamenii muncii din fara
noastrii, si-si inzeceasca eforturile pen-
tru indeplinirea exemplar& a sarcinilor
ce le revin, s& intimpine cu cinste si
deosebité prefuire marile evenimente
din viata poporului nostru, al XII-lea
Congres al Partidului Comunist Roman
sia 35-a Aniversare a Eliberarii patriei
noastre.
Pregedintele Asoclatiei Crescdtorilor de Albine, prof. dr. ing. V. HARNAJ ald-
turt de presedingit fillaletor fruntage pe fark premiate pentru activitatea desta
suratd in anul 1978, In miflocul unut grup de particlpanfi la sedinga Consitiulul
“Asociafiet CERINTELE CRESCINDE DE CEARA NATURALA DE ALBINE
POT $1 TREBUIE SA FIE SATISFACUTE iN INTREGIME
PRR ARRARARRAA ARRAS
: Fagurit artificiali necesari. pentru dezvoltarea fama
albine gi asigurarea condifiilor pentru depozitarea mierti
RRR
lor de
CO
fectioneazé din cearti naturala de albine. Realizind cantitafi mai
mari de ceard, crescitorii de albine isi pot asigura necesarul
de faguri prin schimb de ceara de stwpind cu faguri artificiali
sau de a realiza venituri suplimentare, valorificind la prefuri
avantajoase excedentul de ceard, prin filialele judetene ale
Asociatiei Crescétorilor de Albine din R. S. Roménia.
Este cunoscut faptul c4 tehnologiile
referitoare la valorificarea potentialului
albinelor de a produce cearé ocup& spa-
fii largi in toate manualele si tratatele
de albinarit. Continuind aceasta tradi-
tie si revista noastra a oferit numeroase
pagini pentru dezbateri si recomanda
rile unor autori de prestigiu in spr
nul sporirii productiei de ceara, cit si
pentru popularizarea diverselor utilaje
destinate extractici de cear& din faguri
vechi si alte sortimente de materie pri-
ma de ceara.
Pind nu de mult, pirerile si recoman-
dirile privind eficienja productiei de
ceardi au creat o serie de controverse si
confuzii in conceptia si practica api-
cultorilor mai putin inifiati in cunoas-
terea biologiei albinelor si a tehnologiei
ingrijirii economice a acestora. Se a-
junsese astfel la falsa credinta potrivit
c&reia valorificarea productiei de ceara
ar influenta negativ productia de miere
s.a. La toate acestea a contribuit si fo-
losirea de utilaje pentru extractia si
condifionarea acestui produs in condi-
fii de stupin’ cu randament scdzut, de
unde si considerarea acestei producti
ca putin sau aproape de loc economica.
In ultima vreme lucrurile s-au schim-
bat, in sensul elimin&rii confuziilor si
falselor credinte privind eficienja pro-
ductiei de ceara. Astfel, crescdtorii de
albine au aflat c& lucr&rile impuse de
valorificare a potentialului familiilor de
albine de a produce cear’ nu stinghe-
RNS
rese si nu micsoreazi cu nimie produc-
tia de miere si alte activit&{i folositoare
ale albinelor. Ceva mai mult, s-a_evi-
dentiat ci favorizarea producjiei_de
cearai stimuleazi atit productia de mie-
re, cit si a altor produse apicole.
Indemnurile referitoare la_valorifica-
rea potentialului familiilor de albine de
a produce ceara si de a clidi faguri in
scopul cresterii considerabile a produc-
fiei de ceara-marfi, se bazeaz, de a-
proape doud decenii, si pe o conclu-
dent& atestare stiinfificd. Astfel, insu-
sirea economic’ a familiilor de albine
de a produce economic cear’ — in con-
difiile stup&ritului sistematic contem-
poran — a facut obiectul unor inte-
resante cercetiri in fara noastré (A. Ma-
Jaiu gi V. Florea, 1960) cu urmatoarele
rezultate : familiile de albine carora li
s-au creat condifii s& produca nestinje-
nit ceara si s4 clideascd faguri naturali
in ramele claditoare de ceari, au produs
in medie intre 0,834—1,448 kg cara,
fati de numai 0,355 kg cearA obtinutd
de la familiile de albine martor, fara
si influenteze asupra productiei de
miere.
In urma popularizirii cunosin{elor noi
si realiste privind producerea cerii si a
rezultatelor cercet&rilor stiintifice, a
crescut considerabil productia de ceara
in unele stupine. In acelasi timp, au
fost realizate si se folosesc cu succes
noi utilaje pentru extractia si purifi-
carea ceri, cu randament sporit. Un
3 exemplu deosebit de edificator in a-
ceast privinta este urmatorul : stupina
de tip intensiv din cadrul LA.S. Tulcea
(ef de fermA Gh, Puscasu), cu un e-
fectiv de peste 5000 familii de albine,
recupereazd dintr-un fagure reformat
din rama de 435x300 mm cite aproxi-
mativ 180 g ceara, ca urmare a folos'
unei prese puternice de struguri adap-
tat scopului urmirit.
Prin innoirea anuala a fagurilor de cuib
si extractia cerii cu o presi adecvatd,
se asigura obfinerea a cite 1,6—2,4 kg
cearé pe an de la fiecare familie de
albine normal, din care aproximativ
1 kg ceard-marfi, aceasta devenind o
realizare obisnuit&, alaturi de producti
mari de miere si alte produse apicole,
Rezulté astfel c& in orice stupina, in-
diferent de marimea ei, pe ling’ reali
zarea unor producfii mari de miere, cit
a altor produse apicole, se pot obfine
in paralel si productii sporite de ccara,
prin valorificarea optima a potentialu
lui familiilor de albine de a produce
ceari si clidi faguri, precum si prin
recoltarea si. prelucrarea corespunzi-
toare a materiei prime de ceard obti-
nute. Trebuie sé mentionam c& pina in
prezent, productia medie de ceara na-
tural de albine pe {ard se situeaz& inca
Ja un nivel necorespunzittor : aproxi-
mativ 0,220 kg pe familia de albine,
ceea ce practic vorbind inseamn& cu de
3—5 ori mai putin fata de posibilita-
tile existente.
Se impune, prin urmare, sé reamintim
cititorilor cu mai putind experienfa si
tuturor acelora care subapreciaz§ im-
plicatiile negative ale productiei scé
zute de ceari in economia apicold, in
primul rind cresc&torilor de albine con-
sumatori de cearé prin cumpararea de
faguri artificiali, fara a valorifica in
schimb nici macar echivalentul de cea-~
ré de stupind, cA oricare familie de
albine normalé produce cear& si cla-
deste faguri odata cu ivirea conditiilor
care favorizeazi aceast& activitate a al-
binelor de stup, productie ce se pierde
atunci cind nu este valorificaté de catre
apicultor.
4
Condifiile care stimuleazé si favorizea-
2a productia de ceard :
— prezenja in familie a unui mare nu-
mar de albine tinere, cu glandele ceri-
fere dezvoltate, stiut fiind cA acest lucru
are loc atunci cind albinele respective
au virsta de 12—18 zile si nu au de-
venit albine culegitoare de ap, nectar
si polen din natura ;
—intensitatea culesului de polen gi
nectar ;
— existenfa in cuib a unor spatii li-
bere — anume create de crescatorul de
albine — pentru cldirea de faguri ar-
tificiali sau de faguri naturali (in ra-
mele claditoare de ceara),
Cind trebuie folosite insusirile albine-
lor de a produce cearé ?
Aparifia culesului de polen si nectar,
atunci cind albinele incep si ,albeasci*
partea de sus a fagurilor din cuib, re-
prezinta semnalul in urma ciiruia cres-
c&torul de albine trebuie s& treacd la
crearea spatiilor libere din cuib in
seopullvalorifiearit primelor cantitaji de
cear’ din sezon. In toate zonele din
fara, aceasta corespunde cu perioada
in care albinele beneficiaz’ de un bun
cules de intrefinere oferit de flora me-
lifer spontan& din p&duri sau de flo-
rile pomilor fructiferi. In aceast& pe-
rioadi, familiile de albine se gasesc in
plina dezvoltare, iar temperatura din
timpul zilelor si mai ales al noptilor
permite lirgirea f4rA risc a cuiburilor,
pentru introducerea de noi rame pre-
vazute cu faguri artificiali.
Cum se valorified capacitatea albinelor
de a produce ceart ?
La inceput se introduce in cuibul unei
familii de albine cite o singurd ram&
cu fagure artificial gi anume la una din
marginile cuibului, intre ultimul fagure
cu puiet si cel m&rginas cu provizii.
Apoi se folosesc deodata cite doua ra-
me cu faguri artificiali. Dup& 3—4 zile,
fagurii artificiali — de obicei incomplet
clditi — se ridic& gi se tree la rezezva
stupinei. In locul lor se introduc alte
rame cu faguri_artificiali, pind se ob-
fin cite 6—12 faguri incomplet claditi de la o familie de albine. In condifii
favorabile se pot realiza primavara si
cite 12—16 faguri incomplet cladifi de
la o familie de albine. Acestia se folo-
sesc ulterior pentru largirea cuibului,
inlocuirea fagurilor vechi si depozitarea
mierii pe durata culesurilor intense.
Dupa cladirea numarului corespunzdtor
de faguri artificiali, in restul perioadei
din sezonul cald care favorizeazi pro-
ductia de ceara, se folosese — tot de
© parte si de alta a cuibului — ramele
cliditoare, in care albinele cladesc fa-
guri naturali. Acestia se recolteazi la
fiecare 4—6 zile, dupa care se trec ime-
diat in topitorul de ceara solar.
In stupul multietajat, in cazul unui cu-
les abundent, prin suprapunerea sau
intercalarea intre cuib si corpul ce con-
fine fagurii cu miere, a unui al treilea
corp cu faguri artificiali, se realizeaz&
in timp scurt cladirea in totalitate a
acestora de ctre familia de albine res-
pectiva.
Cité ceard adaugd albinele pentru cli-
direa unui fagure artificial ?
Unii autori au afirmat c& albincle a-
dauga la clddirea unui fagure artificial,
in suprafafai de circa 12 dm? gi in greu-
tate de aproximativ 100 g, pind la 70 g
ceara. Alfi autori, Simson J. si Fairey
E. M. (in ,,Extractia eficienta a cerii din
fagurii de puiet prin metode simple“)
si-au exprimat piirerea cA prin cladirea
fagurilor artificiali, albinele dubleazi
cantitatea de ceard con{inuta initial de
acestia.
Orientéri privind extractia cerit in con-
difii de stupind.
Extractia cerii in condifii de stupin&
este apreciat& ca fiind una din cele mai
dificile lucrari in practica stupritului
contemporan, datorité unui volum spo-
rit de munca si a randamentului scazut
al unor utilaje folosite pentru extractia
cerii.
In majoritatea stupinelor se folosesc pen-
tru extractia cerii urmatoarele utilaje :
— topitoare solare de ceard ;
— topitoare de ceara cu aburi ;
— prese de stupina.
In afara de acestea, unii crescitori de
albine folosesc pentru extractia ceri
procedee si utilaje cu randamente ne-
glijabile : fierberea si presarea fagu-
rilor topifi in s&culeje de pinzd de
sac, ete.
* +
Consiliul Asociatiei Crescitorilor de Al-
bine din R. S. Romania, in cadrul se-
dinfei din 20 martie a. c. a dezb&tut
pe larg cauzele care au determinat refi-
nerea unor cresc&tori de albine pro-
fesionisti si amatori de a trece la valo-
rificarea corespunztoare a potentialu-
lui familiilor de albine de a produce
ceara. Cu acest prilej s-a hotarit luarca
unui complex de masuri care s& asigure
cresterea productiei de cear§, antrenind
in aceasta actiune toate cercurile api-
cole comunale si in primul rind filialele
A.A. judefene si a municipiului Bucu-
resti. Prima mfsura const’ din popu-
larizarea — la nivelul tuturor organi-
zatiilor teritoriale A.C.A. — a noilor cu-
nostinfe privind potentialul albinelor
melifere de a produce ceara, avantajele
valorificérii acestui potential, influenta
negativa a frindrii productiei de ceara si
utilajele indispensabile in orice stupin’
pentru prelucrarea materiei prime de
cear& : topitorul de cear& solar si o pre-
s& de cear§ cu randament corespunzator.
Paralel cu aceasta, filialele A.C.A. ju-
defene urmeaz& si organizeze neintir-
ziat, la inceput la nivelul judetului res-
pectiv, centre de extractie a cerii din
faguri vechi si reziduuri de faguri, in-
zestrate de Combinatul apicol al Aso-
ciatiei Cresc&torilor de Albine, cu prese
de cear& de mare randament, unde cres-
c&torii de albine pot extrage ei insisi
ceara destinaté schimbului cu. faguri
artificiali sau valorifictrii acesteia.
Consideram ci apicultorii din fara
noastrA vor infelege importanta deose-
Dit& ce o reprezint& sporirea productici
de ceara, precum si avantajele de care
pot beneficia prin aceasta, fairs chel-
tuieli suplimentare si cu un efort
minim, DIN NOU DESPRE MATCI
CARE MATCA E MAI BUNA
Printce factorii de care depinde cali-
tatea unei familii de albine, pe primul
loc se aflé matca. Ea este cea care im-
prima in gradul cel mai inalt caracte-
rele intregii colectivitatii _dintr-un
stup ; harnicia, blindetea, rezistenja la
boli, inclinarea spre roire ete. Toate in-
fluenjeazi asupra cantitafii de produse
apicole pe care le putem objine de la
familia respectiva.
In consecin{, trebuie si ne ingrijim s&
avem in stupind numai métci cu cele
mai bune insusiri, mati ale cdror fa-
milii realizeazi producfii record.
Cu ani in urm, in literatura apicola se
preconiza c& cele mai bune mitei sint
cele obfinute de la familiile care s-au
pregitit pentru roit. Pe locul al doilea
urmau matcile schimbate de insdsi al-
binele pe cale linistitS, iar cele mai
oropsite. erau gi sint matcile crescute
in botcile de salvare.
In prezent, pe. locul intii_sint cotate
mitcile provenite prin schimbarea li-
nistit’ de cAtre albine gi fiecare stupar
se bucuri cind vede c& o familie isi
schimb& matca.
In practica mea am folosit atit ma&tei
crescute de mine prin diferite metode
— inclusiv cele din botci de salvare,
cit si m&tci cumpirate de la statiunile
specializate in cresterea matcilor.
Constat&rile mele in decursul timpului
m-au facut si ajung la unele concluzii
care difer& uneori de cele din literatura
apicol’.
Din botcile de salvare, dack sint lAsate
8& fie construite la intimplare, s-ar pu-
tea si obtinem intr-adeviir matci slabe,
dar dacA vom interveni putin cu unele
corective, vom putea obtine m&tci des-
tul de bune cel putin in primul an.
Construirea botcilor de salvare poate fi
i ‘i ceea ce
ajuta-
toare care toamna pot fi unite cu fa-
miliile de baz, asigurindu-le astfel o
6
|. HUMENI
populajie mai numeroas& pentru iarnd,
Familiile care urmeaz& a construi botci
de salvare vor fi stabilite din rindul
celor selectionate si care indeplinesc
condifiile in acest scop. De la acestea
vor fi ridicate_ mi&tcile cu care vom
forma nuclee. Familiile orfanizate vor
incepe atunci si construiasc& botci de
salvare pe care insi le vom distruge
dup o sfptimina de la orfanizare. Nu
vom folosi aceste botci deoarece albi-
nele fn disperarea lor hr&nesc cu lipti-
sor de matc& si larve de 3—4 zile din
cate nu vor iesi matci bune.
Dup& ce botcile au fost distruse vom
introduce in cuib un fagure nou care a
fost in prealabil insiminfat cu ou in-
tr-o alt familie care, de asemenea, are
insusiri pretioase.
In acest fel, familiile orfanizate vor
construi alte botci in locul celor dis-
truse si vor hr&ni cu l&ptisor de matcd
larvele chiar din momentul eclozion&rii
lor. Aceste matci vor fi mult mai bune,
stiut fiind c& orice intirziere in hr&ni-
rea larvelor cu laptisor de mate, di-
minueaza calit&tile m&tcilor.
In tot timpul cit dureaz& cresterea lar-
velor de matc&, familia respectiva va fi
hrénit& zilnic, dimineata, in hrdnitorul
uluc, cu cite 300 g sirop de zahar avind
concentratia de 1:1. Ca urmare a cer-
cet&rilor facute in U:R.S.S. sub condu-
cerea profesorului G. F. Taranov, hra-
nirea albinelor crescdtoare facut
seara nu are nici o influenfai asupra ca-
lit&tii_mateilor, in timp ce hr&nirea f&-
cut in orele de diminea{& permite ob-
finerea celor mai bune matci. Este nor-
mal s& fie asa, deoarece hr&nirea sti-
mulent& facutS in orele de dimineafi
imit& culesul natural care se face ziua
si nu noaptea, in timp ce hrdnirea fa-
cut seara, este impotriva firii, Seara
se pot face numai hr&nirile de comple-
tare a rezervelor de hran&. Hranirea cu
sirop a familiilor crescitoare va fi
efectuat& gi atunci cind exist un cules
natural. DOULA PROCEDEE
DE INTRODUCERE
A MATCILOR
Oaericuitn intensivé nu se poate
face fara mitci tinere si bune ouatoa-
re. Schimbarea unei matci nu inseam-
na neaparat folosirea unui procedeu cit
mai comod si mai simplu, ci a unuia
cit mai sigur, care sd evite esecurile.
Intre albinele unui stup, puiet si mat-
c& exist o legaturé strinsa, stabilita de
substanja secretaté de mated, numit&
»feromon*. Aceasté armonie din inte-
riorul unui stup va fi cit mai putin de~
ranjaté, atunci cind procedim la
schimbarea unei mat
In cele ce urmeaz&, voi descrie doud
procedee de inlocuire a matcilor, ex-
trase din literatura stréinA si care,
dupa afirmafiile autorilor ° respectivi,
asigura o reusit’ de 95—100%,
I. Matca tinar& se introduce intr-o
cusc& de forma celei din figura 1, a ci-
rei caracteristicA const& in aceea c&
matca este eliberata de apicultor si nu
de albine, prin tragerea firului de ny-
lon, la momentul hotarit. In cugcd se
pune un strat de 1 cm serbet consis-
tent, pentru a nu se naclai matea.
Se scoate din stup matca bitrina si tot
atunci se introduce in stup cusca cu
matea tinard. Aceasté cugci este ase-
zat in mijlocul cuibului si fixaté sub
Firul de nylon este
prin sipca lateralA a ramei astfel incit
capitul firului sA ias& in afara stupu-
lui. Trebuie si evitim ca albinele s&
rémin& orfane de matci, deoarece, in
YY
Aye
Fig. 1
lipsa ei, ele devin nelinistite si agre-
sive.
Introducind o matcd noua in mijlocul
cuibului se creeazd de la inceput con-
ditii optime pentru matca introdusa.
Albinele incep sa ling& serbetul din co-
livie si astfel incepe s& se stabileasca
legitura cu matca noua, care treptat
secreté mai mult feromon, fapt hotari-
tor pentru primirea ei. Spre sear, se
pune in stup un hranitor cu 1/2 | sirop
de zahir 1:1, Albinele sint lésate in
Iiniste timp de 24 ore dupa care li sé
administreaz4 inca 1/2 1 sirop. Albinele
fiind preocupate cu transportarea siro-
pului in stup se restabileste treptat ar-
monia, In timp ce albinele cara a doua
portie de sirop, se trage incetisor de fir
pentru a deschide cusca si a elibera
matca, Stupul se deschide numai dup&
5—6 zile, pentru a controla dacd.matca
a inceput ouatul si atunci se scoate si
cusca*).
II. Se scoate din stup matca b&triné in
timpul amiezii si se lasi asa pind sea-
ra, pentru ca albinele s&-si dea seama
c& sint orfanizate. Spre searA se intro-
duce matca noua intr-o cusca in care
se pune gi o picdturd de miere. Se as:
z& cusca pe gsipca superioar a unei
rame. Se ia de pe stup planseta sau
salteluta si se pune numai capacul
pentru a asigura in stup o aerisire na-
turalé intensi, ca in cazul _pregatirii
pentru transport. Se las astfel stupul
descoperit peste noapte, iar dimineata,
inainte de plecarea albinelor la cules
se deschide cu atentie cusca, eliberind
matca, De asemenea, se acopera stupul
cu planseta si capacul.
La fel se pot introduce mitcile neimpe-
recheate. Pentru a introduce matca in-
tr-un nucleu, acesta se formeaza de la
amiaza si se las& asa pind seara pentru '
ca albinele zburatoare si se intoarc&
toate la vechiul lor stup, Seara, pe ra-
mele nucleului se asazA cusca cu mat-
ca si se lasi descoperit peste noapte,
avind numai capacul pus, Dis-de-dimi-
neat se elibereazi matca si se impa-
cheteazA nucleul**).
Gaylen und ieintlerzueht, 2918, ar. 4,
*) Peelovodstvo, 19%8, CE STIM DESPRE RO/REA NATURALA
Roivea este actul final de reprodu-
cere, singura forma natural de inmul-
fire a familiilor de albine. In tara noas-
tt& roirea are loc cam la inceputul ve-
in a doua jumatate a lunii iunie, In
unii ani poate avea loc mai devreme,
mai tirziu sau chiar deloc, in functie de
ras&, de puterea familiilor si condifiile
de cules. Indiferent de perioada de
timp in care se produce, de cele mai
multe ori, roirea natural determina
unele prejudicii stupinei si bataie de
cap stuparului.
Este recunoscut faptul cd rentabiliza-
rea stupinei se poate face numai avind
familii de albine puternice care s& poa-
t& sa valorifice din plin marile cule-
suri
Dezvoltarea maxima a cuiburilor fami-
liilor de albine duce ins& implicit si la
dezvoltarea instinctului de roire care
este favorizat de mai mulfi factori
printre care sint :
— expunerea pe toata durata zilei a stupilor
Ja soare, fapt care determina urcarea peste
normal a temperaturii in stup, ceea ce face
ca numeroase albine s& fie retinute in ope-
rafia de ventilare si ricire a aerului;
— spatiul insuficient pentru ouatul mateii si
de depozitare a nectarului ;
— prezenta a foarte multe albine tinere in
raport cu suprafata de puict necipicit
— existenta in cuiburi a mitcilor batrine
predispuse la roire ;
— insuficienta culesului de nectar, sau re-
zerve prea mari de miere ;
—cauza principal este fnsi instinctul de
reproducere, propriu fiecirei fiinte, in mod
natural ; el este declansat fie de abundenti,
fie de necesitate.
In functie de tipul de stup pe care il
avem, in perioada propice roirii_ natu-
rale, pentru prevenirea intrarii in fri-
gurile roitului trebuie luate urmatoa-
rele masuri
asezarea stupilor in locuri umbrite
si asigurarea unei bune aerisiri prin
deschiderea completé a ambelor urdi-
nisuri, iar la cei multietajati a orificiu-
lui din podigor ;
8
. CINDULET
— crearea spafiului necesar ouatului
miateii prin ad&ugarea de faguri claditi
in partile laterale cuibului sau un corp
ME. ;
— ridicarea periodicd de faguri cu pu-
ict cipacit din 10 in 10 zile din cuibul
familiilor puternice. Se pot ridica chiar
2—3 faguri cu care se formeaz nuclee,
sau se intdrese familiile ramase in ur-
ma; in acest fel nu se acumuleaz& in
stupi prea multe doici si se formeaz&
un echilibru intre puietul c&picit si cel
necapacit ;
— asigurarea rapida cu faguri artifi-
ciali pentru cladit atunci cind se obser-
vA un inceput de albire a fagurilor din
stup, intrucit se stie ci atunci cind o
familie de albine are de lucru ea nu in-
tra in frigurile roirii si in acest scop
folosesc si rama clAditoare pe care 0
recoltez siptaminal ;
— schimbarea mitcilor mai mari de
doi ani este o msura care previne in-
stinctul roirii, cdci atunci cind sint
nere, secretia ‘substanjei de matc’ fiind
mai mare instinctul de roire nu-si mai
face aparitia ; in raport de posibilitati
este bine ca schimbarea matcilor si se
facd cu matci de la centrele zonale de
selectie ale A.C.A. ;
— mentinerea in stare activa prin
transportarea stupilor in locuri care
ofera culesuri sau hrinirea pe perioa-
da lipsit’ de cules cu zahar candi si
cristale de zahar in hranitoare ; cu
aceste produse am obfinut rezultate
bune, deoarece albinele le consuma lent
si nu provoac& furtisagul ;
— o alti metodi de prevenire a in-
stinctului roirii este selectia; prin a-
ceasti metodd se urmireste inmulfirea
familiilor de albine, folosindu-se ca
sursi numai familiile recordiste ca pro-
duetie si cu o slab& tendinf& de roire.
In situatia in care cu toate mAsurile de
prevenire a roirii in familiile de albine
au ap&rut botci cu oud sau larve pe
faguri, inseamn& ci familia respectiva se pregiteste de roit, care se va produce *
Ja cSpacirea primelor botci. Pentru a@
frina iesirea roiului folosesc metoda de @
schimbare a familiilor slabe cu ccle »
pregatite de roire, astfel: cu o zi mai g
inainte introduc in stupii ce urmeazd a»
fi schimbai o pungulifé cu naftalina 9
pentru a uniformiza mirosul albinelor ;
a doua zi schimb intre ei stupii respec-
tivi si mut totodata din familia pre-
gitita de roit, dup& caz, unul sau doi ™
faguri cu puiet necfipicit in familia =
slaba, dupa ce m-am asigurat cA matca m
a rémas in familia pregatitt de roit.
Dupa aceast’ operafie familia slabi »
primeste toatd albina zburdtoate si de-
vine 0 familie bund, iar la marile cu-
lesuri \va aduna mult& recolta.
Familia\ pregatita de roit riminind cu ®
putin albind culegétoare, dupa ce i se @
vor strica toate botcile, isi va restabili m
echilibrul biologic renunfind definitiv m
la roire. 2
In situatia in care roirea a avut loc,
prinderea roiului este singura cale de
urmat. Roiul prins prin metodele cu-
noscute de apicultori va fi introdus in-
tr-un stup, in care au fost asezati nu-
mai faguri artificiali pentru clddit, in @
raport cu marimea pe care o are, Ing
functie de posibilititile de cules, roiul »
clideste sirguincios faguri artificiali in y
urmitoarele dowd sdptamini, singurul »
avantaj pe care-l poate oferi, dupa
care devine slab, neavind puiet care s&
eclozioneze, Poate fi ajutat cu faguri™
cu puict c&pacit gata de eclozionare
sau unificat. s
Cu bune rezultate, cind a fost cazul, am @
folosit si metoda tdierii in curmezis am
unei aripi a mAtcii, Prin aceasta -me-
tod’ siguri de prindere a roiului, se g
inl&tur& posibilitatea pierderii sale in-
trucit prin scurtarea aripii, matca iesit&
cu roiul se dezechilibreazi in zbor si
cade pe sol iar albinele roiului se string ®
in jurul ei, De aici roiul poate fi ridicat ®
cu usurinta. s
In concluzie, folosind procedeul des- ®
cris mai sus, am reusit si frinez aproa- m
pe la toate familiile de albine instinc- »
tul de roire si s& obtin productii sporite »
de miere si ceara.
UNELE GRESELI
IN APICULTURA
Veniamina C. DAMIESCU
Mure invat&eapicultorul de Ja albind
si poate cindva o va egala in miaies-
trie. Pind atunci mai greseste.... Am.
trecut si eu prin stadiul de incepator gi
de atunci m-am striduit si evit grege-
lile pe care le fac unii in stuparit. Sa
relatez deci citeva din aceste greseli
care genereazA pierderi materiale si
framintari inutile in cresterea albine-
lor.
Unii incepitori se avint& in practica a-
picola fara sA se documenteze in mate-
ie, fara si urmeze un curs de apicul-
turd, fir si consulte o carte ori
revist& despre albinarit, Ei pornese de
la sfaturi culese la intimplare, stupina
e gata si greselile prind si se arate.
Greseala cea mare este c& din capul lo-
cului ei vor si-gi injghebeze o stupina
mare, Din doi stupi pe care i-a achizi-
fionat, stuparul incepitor face zece. De
aici necazurile se {in lanf, Nu le insi-
rim, ci precizéim c& numai familia care
are incd din primiivara o pornire vigu-
roasd si-i adund singurd tot ce are ne-
cesar pentru iernare va intra in rindul
familiilor productive in anul urmitor.
Inci din primul sau al doilea an, tot
la ,ucenicii* in apicultura, exist& ten-
dinfa de a se grabi si ia albinelor a-
proape toati agoniseala, mindri c& au
umplut citeva borcane cu miere. Ei
nu-gi dau seama ci abundenta prov
lor de miere in stupi constituie un sti
mulent si o garantie de sinatate i
prosperitate pentru albine in orice ano-
imp. De altfel, aceasti cerinfi exista
si la unii apicultori mai vechi i
avansati“, pentru motive nejustificate,
jolese stupul de miere dind 1a centri-
fuga chiar si fagurii din cuib. In locul
ei toarné un surogat de hrané si un
timp dorm linistiti, Ulterior ei nu
mai pricep cum sA se descurce in pro-
pria lor inctleeald. Multi apicultori nu stiu si nici nu se
intereseaza sa afle cifi faguri trebuie s&
aiba o familie la indemina in cursul a-
nului, Stupul lor este plin de rame atit
vara cit si iarna indiferent de puterea
familiei. Daca vara, in timpul culesului,
albinele se impacd’ oarecum cu aceasta
situatie, nu acelasi_ lucru se intimpla
primavara si indeosebi jarna. Adevarul
este cA albinele se simt in elementul lor
cind evolueaz& intr-un spatiu propor-
fional cu numarul lor, adic& ocupind
tofi fagurii fard si-i aglomereze. Deci
in timpul verii au nevoie de un spatiu
mult mai mare decit in celelalte ano-
timpuri, Indeosebi iarna albinele cer
provizii bogate pe rame cit mai putine,
limitate de diafragme.
In privinfa frecvenjei intervenfiilor in
cuiburile familiilor de albine se gasesc
incepatori sau avansafi care, de dragul
albinelor sau neavind ce face, cotro-
baie prin stupi, frd nici o justificare,
la orice ora din zi si pe orice vreme. In
urma acestor interventii in treburile
lor interne albinele reactioneaz cu ner-
vozitate aducitoare de pagube : devin
rele, incetinese culesul si clAdirea de fa~
guri; deranjate mereu se debiliteazA si
sint expuse bolilor ; pe'de alt’ parte
furtisagul incepe sa facd ravagii, Se stic
ca albinele ldsate in apele lor devin
mai productive, mai blinde si mai re-
zistente. Reiese deci c& deschiderea st
pilor si interventiile in cuiburile fami
liilor de albine nu se pot face decit cu
0 motivare serioas& (amenin{farea unei
maladii, probabilit&fi de roire, introdu-
cerea de faguri etc.), fArA s z’bovim
prea mult. Acum, invers, se intilnesc
uneori stupine foarte rar cercetate, a-
proape parasite ; albinele intra in stup
pe unde vor, ies pe unde vor, cu niste
apicultori incuredé-lume. In _asemenea
cazuri ar trebui luate masuri de secu-
ritate pentru stupinele din jur. Cine
poate interveni? Asociatia Crescitori-
lor de Albine, fiind sesizat& de existen-
fa unor astfel de situatii ar putea si
rezolve asemenea problem4, desigur
periculoas’ pentru stupinele din jur.
Gregeli se fac si in stuparitul pastoral.
Fara o pregatire temeinicd, stupii sint
10
incareati la repezeala si se porneste la
drum, Urdinisurile blocate superficial
las& albinele si ias& ; aerisivea insufi-
cient sufoca albinele si pot pieri cele
mai bune familii ; ramele nefixate joa-
ca, strivese albinele, matcile; fagurii
se prabusesc si acesti apicultori pripiti
ajung la destinatie cu un numéar redus
de familii viabile in stare si benefi-
cieze de culesul care li se ofer’. Unii
apicultori dornici de pastoral nu sint in
ordine cu repartizarea noii vetre de
stupina, nu se informeaz& in_prealabil
la fata locului pentru a decide ampla-
sarea stupinei in raport cu caile de ac-
ces, cu topografia locului, de unde ra-
sare soarele, unde’se aflé sursele de cu-
les si de apa, daca sint obstacole in di-
rectia de zbor (alte stupine, arbori, ape
etc). Din aceasté cauzd se intimplé ca
drumurile albinelor zburdtoare si fie
inerucisate cu directia de zbor a albi-
nelor din alte stupine, ceea ce duce la
dezorientarea si ratacirea culegiitoare-
lor, la suprapopularea unor stupi in de-
trimentul altora care ramin _ secituifi
de albine si provizii. Depopulari im-
presionante de stupine se produc. in
special la floarea-soarelui. Motivul ? A-
picultorii ingramadesc stupii_ lor in
marginea tarlalei sau chiar in interio-
rul ei, in loc si amplaseze stupinele lor,
la distante de citeva sute de metri de
lan,
Cu ocazia extragerii mierii din faguri
se produc gregeli atit in pastoral cit si
in stup&ritul stafionar. Sint ~ stupari
care, aflati in deplasare la un masiv
melifer, incep si extragi mierea dupa
ce culesul inceteaza. Extractia o fac de
dimineajé pin seara. Apicultorul im-
preuna cu ajutoarele sale se echipeazi
pentru asalt, afumatoarele intra in
functie si fagurii cu miere sint trans-
portati intr-un fel de cutii spre cabana
larg deschis’. Acolo sint extrasi, iar
apoi readusi in brate si reintrodusi in
stupi. Mascati si deci protejati, opera-
torii nu se sinchisese de puhoiul de al-
bine care se precipita odata cu ei la du-
cere si la intoarcere. Ja nastere un fur-
tisag de mari proporfii. Esti cuprins de
de revolt vizionind acest spec- tacol, Urmarile : mortalitatea cumplita
de albine si matci, ,,imprumut* intens
de boli. Acesti_,,eroi* nu-gi bat capul
si gdseasci o formula practic’ de ex-
tragere a mierii.
In pastoral, apicultorii
provedeazd organizat, dupé cum ur-
meaz&: in prealabil, fagurii in plina
cépacire sint izolati de cuib spre a sta
Ja indemind, Extracjia o fac numai
seara, Pentru ca lucrarea si decurgd
rapid, fara s& ,,observe“ albinele, ei se
asociazi ; unii scot ramele cu _faguri
din stup dupa ce au alungat albinele
cu pinz& fenicata si Je card la cabana.
Alfii actioneazi centrifuga, in timp ce
alt& echip& preia ramele cu faguri ex-
trasi si le plaseaz& repede in stupii res-
pectivi.
Intr-o sear& sau in citeva seri — dup
marimea stupinei — extractia este ter-
minat&, fri probleme. In aceeasi si-
tuatie dar fara intrajutorare, alfi api-
cultori fac extractie in plin cules, in
prisac& e liniste, dar greseala este alta :
mierea fiind proaspéta, necapicita,
confine multa apa si nu poate fi folo-
sit decit dup& maturare,
constiinciogi
Pe vatra permanent& a stupinei furti-
sagul poate fi la fel de n&praznic, dar
cu alt profil .Stuparul — dac& merita
acest nume — zice c& face un serviciu
albinelor dac& le pune la indemina fa-
gurii din care s-a extras mierea. Deci
ii ingird pe garduri, prin tufe, pe unde
poate. Turestil albinelor care dau naval&
spre faguri aduce aceleasi necazuri si
pagube. Sa ad&ugam ci acest ,banchet*
nefericit este oferit albinelor chiar si
in pastoral de catre unii apicultori de
acelasi soi.
Inc& 0 greseald fundamentala, poate
mai putin frecventé la incepatori dar
mai infelenit& la mulfi avansafi : lipsa
de igiena in prisac. O perpetuare a in-
dolentei : ,,Las pe mine !* sau ,N-o si
mi se intimple , tocmai mie !“ Si dac&
intr-o zi se insfaleazd boala in stupind,
ei nu recunosc greseala ci se vaita de
pacostea care le-a venit pe cap.
Am prezentat citeva din aspectele ne-
gative in stup&rit, sperind cA cei in
cauzA vor trage concluziile ce se impun
si se vor mai gisi si alfi stupari cu ex-
perientA care s& contribuie la indrep-
tarea multor greseli aducitoare de pa-
gube in multe stupine.
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE!
CE STIM e
CE NU STIM
e CE TREBUIE SA STIM
1. In ce termen au obligafia definAtorii familiilor de albine si anunfe consiliul
popular respectiv cind se
localitate ?
@) 12 ore ; b) 24 ore ; ¢) 48 ore.
taleazé in pastoral pe o vatrd
temporard din alti
2. Cu care stupi ineepem activitates de ingrijire si control a familiilor de albine
dintr-o stupin’ ?
a) cu familii puternice si séndtoase ; b) cu familii mijlocii; c) cu familit slabe si
bolnave.
3. -Cind se instaleazi adipitorul apicol in stupind ?
a) primavara timpurin; b) primdvara tirziu; ¢) Ia inceputul verii.
4, La prevenirea si combaterea cirei boli se foloseste ,.Fumidilul
a) puiet viiros ; b) nosemoza ; c) loca.
5. Cite familli de albine sint necesare la hectar pentru polenizarea semincerilor
legumicoli
a) 1—2 familii la ha; b) 2—3 familii la ha; c) 3—4 familii 1a ha.
RASPUNSURILE_CORECTE LA INTREBARILE, PUBLICATE IN NUMARUL
4/1979 +
1:b;2:a;3:a;4:0; 5:4.
Ing. T. V,
11 PROGNOZA PRELIMINARA A INFLORIRIL SALCIMULUI IN ANUL 1979*)
Dup& o toamn& relativ rece
gi siraca in precipitaji, pe
parcursul iernii 1978—1979,
solul a fost inghejat mai pro-
fund in zonele estice ale {arii,
estul Transilvaniei si nordul
Criganei (20—40 cm) si_mai
putin in restul zonelor (6—20
em). In cursul huni februarie
solul s-a dezghejat treptat in-
cepind cu zonele din sud-ves-
tul farii si Dobrogea, Zona
de dezghe} s-a extins apoi
treptat in vestul teritoriului.
Intre intervalele geroase si cu
inghef in sol care au aparut
pe parcursul lunilor decen
brie si ianuarie, dar mai ales
in prima jumitate a lunii fe-
bruarie, s-au inregistrat in-
calziri ‘ale timpului care nu
au determinat fnsi reluarea
vegetatiei la flora spontan’ si
pomi.
Incilzirile mai accentuate pe
pareursul acestei. ierni au
fost inregistrate in Dobrogea,
extremitatea sudici a BArd-
ganului, in Banat, Crisana i
Jocal fn sud-vestul Transilva-
niel, unde si stratul de zi-
padi a fost mai subfire si
de scurti durati,
Timpul célduros indeosebi din
prima parte a Iunii februarie
a determinat topirea stratulul
de zipada si dezghetul total
al solului in majoritatea zo-
nelor.
Din analiza conditiilor meteo-
rologice curente gi din calcu-
ele efectuate pind Ia data ac-
tuald sa elaborat prognoza
preliminara a infloririi salei-
mului din acest an. Inflorirea
cea mai timpurie a salcimului
{8—10 mai) se va fnregi, train
masivele din zonele vestice si
sudice ale Banatulul, urmate
treptat de_cele din Cimpia Ro-
mana si Banat (11—17 mai).
In masivele din Dobrogea, nor-
dul Cimpiei Romfne, vestul
Banatului si Criganei’ inflori-
rea se prevede intre 18—21 mai.
In Transilvanta, Moldova s:
zonele submontane din sudul
farii saleimul va fnflori dup
*) Prognoza_a fost elaborata de
Insiftutul de meteorologie si hi
drologie Bucuresti, In colaborare
cu. Institutul de_cercetarl pentru
aptoulturd al A.C.A,
12
22 mai, esalonindu-se’ treptat.
Datele | prezentate se refera
la masivele de salcim repre-
zentative din zonele amintite,
situate pe terenuri plane si
in cimp deschis, Local insd,
in funcfie de relief, pot apare
ugoare diferentieri fati de
datele indicate. Astfel, pe
pantele cu expunere sudica,
inflorirea se va produce cu
2—3 zile mai devreme, iar pe
cele nordice cu 2—3 zile mai
tirziu. De asemenea, aceastd
fazi se va semnala cu apro-
ximativ 2—4 zile mai devre-
me in centrele populate (0-
rage, sate).
PROGNOZA FAZEI DE INFLORIRE A SALCIMULUI
IN PRINCIPALELE MASIVE MELIFERE DIN TARA.
In ANUL 1979
Data pluie _inceputul
Denumirea _Stajia meteorologiea “anualade —_Inflorigil
masivulut ‘apropiata Tntiorire in 1970
Guna mab (una mai
‘Turbatu Giurgiu 11-13 11-13
Balanoaia Giurgiu 11-13 M113
Groasa Fundulea 14—16 14—17
Tleana Fundulea 14—16 1-17
Moldoveni Urziceni 14—16 1417
Dridu Urziceni 14—16 14-17
Perisoru Marculesti 17-20 M—17
Stefan Vodi —Marculesti 17—20 14-17
‘Tataru Faurei 17-20 18-21
Mihai Brava Faurei 1720 1821
Rusetu Faurei 17—20 18—21
Insuratel Viziru 17—20 18-21
Liscoteanca Viziru 17—20 18—21
Comorova Mangalia 17-20 2225
Negru Voda Adamelisi 17—20 2225
Basarabi Adamelisi 17-20 22-25
S-ar putea să vă placă și
- Apicultura 1987 03Document36 paginiApicultura 1987 03Apicultorul100% (3)
- Apicultura 1987 07Document36 paginiApicultura 1987 07ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1987 12Document36 paginiApicultura 1987 12Apicultorul100% (1)
- Apicultura 1988 10Document36 paginiApicultura 1988 10ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1988 07Document36 paginiApicultura 1988 07Apicultorul100% (1)
- Apicultura 1989 04Document36 paginiApicultura 1989 04ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1989 03Document36 paginiApicultura 1989 03ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1985 02Document36 paginiApicultura 1985 02ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1989 01Document36 paginiApicultura 1989 01ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1985 09Document36 paginiApicultura 1985 09ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1985 05Document36 paginiApicultura 1985 05ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1985 08Document36 paginiApicultura 1985 08Apicultorul100% (1)
- Apicultura 1986 09Document36 paginiApicultura 1986 09Apicultorul100% (1)
- Apicultura 1986 04Document36 paginiApicultura 1986 04ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1986 07Document36 paginiApicultura 1986 07ApicultorulÎncă nu există evaluări
