Apicultura 1981 in RomAéaniaKetel RENO sd Nae ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA rary or HAR Gy enema Peter LBINEE HARNA, fone RECTAN COLEGIUL REDACTIONAL Braver rien NenWuloimersl: Ser TURPIN Uist ETOYS ONE OTE mete Pier Trew ec SOvme Lette Un amt eran imei le pied Heron Tit See vnnient iy Senin Bene mi SST Ria NO Me nS SieasT Revistdé lunard de stiingé si practicd apicold editaté de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialisté Romania Anul LVI * nr. 9 % septembrie 1981 CUPRINS V. POPESCU: Pentru imbunitiyicea continua a fondului genetic al albinelor banijene M, DRAGAN i S. V. VERNESCU : Inmulyire yi reproducere la albin’ Z. VOICULESCU : Intimpliri adevirate care nu implicX $i solugii A. COSMOIU : Umezeala in stup D. GHITA: Impachetare tip tunel St. ONEA: Realizarea unui incubator de volum cu dubli comanda destinat unititilor specializate in producerea matcilor in flux continu M. ATANASIU : Soarecii tn. stupinis Al. FRATIAN : Apicultura si combaterea insectelor diunitoare padurit Tr. OLARU : Din_now despre polen Elena PALOS 4i Filofteia POPESCU : Produse api ierapice cu perspective tn oftalmologie Adelina DEREVICI, R. ZALMANOVICT si C. AR- DELEANU cetiri experimentale pe cobai si iepuri supusi administrarii propolisului. Stu- diul leucogramei gi reactiilor tisulare istoricul apiculturii MATEESCU : Apicultura in Dobrogea pe timpul stipinirii otomane Din activitatea APIMONDIA V. HARNAJ: Apiterapia. Semnificayii si obligayii in slujba’ sintiqii oamenilor ***: FAO. si anul international al persoanelor handicapate Stiri si informasit Documentar apicol ‘Timpul probabil T Coperta 1: Lipirea electricd a botcilor pe sipcile de evestere tn vederea transvaziirii larvelor in cadrul atict zonale de selectie si producere a materialului biologic Timisoara a Institutnlui de cercetiri pentru apiculturi, Coperta IV: Imagini realizate in cadrul Stapici zonale de selectie si producere a materialului biologic de la Timi- joara a Institutului de cercetiri pentre apicultara: 1, In- cubator de volum destinat stocarii botcilor ciapacite si eclozionarii matcilor ; 2. Larve acceptate de citre familia crescatoare; 3. Botei inainte de capacive; 4. Botci cépa- cite; 5. Tavi cw botci eapicite in colivii de eclozionare stocate in incubator ; 6. Botci dupa eclozionarea miitcilor. (foto: ing. St, ONEA)PENTRU INBUNATATIREA CONTINUA A FONDULUI GENETIC AL ALBINEI BANATENE Una din cerinsele apiculturii_ moderne este continua ameliorare a fondului api- col si folosirea unui numir cit mai mare de material de reproductie de inalt va- loar Asigurindu-se cadrele specializate tn cercetarea stiintific’ a materialului bio- logic din fara noastrd s-au creiat condi- fille propice desfasurarii unei activitati apicole eficiente, prin instituirea unei re- tele de selectie si ameliorare a albinelor si de producere ditijati a matcilor la nivelul cerinyelor productiei. Astfel, din inigiativa Comitetului Executiv al Asociatiei Crescé- torilor de Albine din R.S. Romania, s-a onganizat tn, anul 1973, in zona padutii Byneasa, prima pepinieri de crestere a mateilor, care a produs si livrat beneficia- rilor peste 2000 mitci selectionate. Actiu- nea s-a bucurat de un larg interes in xin- dul apicultorilor sia dus Ia cresterea soli- citirilor tn toate zonele yarii. Pentru satisfacerea cerinjelor. de mitci de mare productivitate Asociatia Crescé- torilor dé Albine in colaborare cu Stayiu- nea centrala de cercetiri pentru apicultur’ si sericiculturi, devenité tn anul 1974 In- stitutul de cercetiri pentru apiculturi, a organizat, in perioada octombrie 1973— decembrie 1974, un concurs dotat cu pre- mii gi distincyii pentru identificarea pe te- ritoriul farii a celui mai valoros material biologic apicol, in vederea amelioririi lui fn continuare in centre zonale de selectie. Materialul biologic apicol admis la. con curs a fost grupat pe zone caractetistice § a constituit fondul de baz al acyiunii de ameliorare a populatiei de albind autoh- toni din rasa Apis melifica carpatica, care a intrat in dotarea stagiilor zonale pentru ameliorarea albinelor si producerea mate- rialului biologic infiinyate in anul 1974, pentru: cimpia de vest — la Timisoara ; Econ, V. POPESCU Secretarul cercului apicol Timisoara podigul Transilvaniei — la Cluj ; podisul Moldovei — la Iasi ; cimpia Romana — la Bucuresti si zéna_colinar si premon- tana — la Cislau, Ulterior, regeaua stayi- ilor zonale s-a largit cu inca dowd: la Maliuc — Tulcea si Maldaresti — Vilcea. Desi stagiile zonale si-au inceput activi- tatea de ameliorare cu o zestre modesta, datorit% sprijinului material si tehnic pri- mit in mod permanent din partea Institu- tului de cercetfri pentru apicultura din Bucuresti, acestea dispun in prezent de pe- piniere care au asigurate 200—400 familii de albine, un insemnat numar de nuclee entru imporechere, laboratoare bine uti- late si cadre apicole de tnalta calificare. La dezvoltarea si perfectionarea activi- tapi statiilor zonale o contribuyie substan- tial a fost adusa de specialistii Institutu- lui de cercetiri pentru apiculturt, care au acordat asistenya tehnica de specialitate si au participat efectiv la procesul de. pro- ductie atunci cind necesitatile au reclamat acest lucru, De acest sprijin s-a bucurat din plin si Statia zonal pentru amelio- rarea albinelor si producerea materialului biologic Timisoara, care, an de an, a ob- sinut rezultate din ce in ce mai deosebite, livrind sectorului apicol de stat, celui co- operatist si individual peste 18000 matci selectionate de mare productivitate, din care numai in ultimii 2 ani circa 8 000. Edificatoare sint si realizarile obtinute de aceasta statie zonala in anul 1980, cind, planul de productie si livrare a matcilor a fost indeplinit tn proportie de 114,3%/ iar peste plan s-a mai produs laptisor de matca, inregistrindu-se beneficii in activi- tatea de productie. Dobindirea acestor re= zultate a fost posibila datorita spiritului de organizare a muncii $i competentei pro- fesionale care-] caracterizeaza pe seful statiei zonale Timisoara, ing. Stelian Onea,a ajutorului ptesios si de inalt& principia- litate pe care a primit in permanengi din partea Institutului de cercer%ri, pentru apiculturi, atit in cadrul intilnirilor do lucru periodice, cit si a indrumirilor prac- tice si demonstrative acordate la sediul stafiel zonale. Eficienga sprijinului primi de c&tre sta- tia zonala Timisoara din partea Institu- tului de cercetari pentru apiculturg, s-a reflectat atit asupra indicatorilor econo- mici ai acesteia, cit gi asupra_procesului de cercetare si organizace stiingificd a muncii, fapt oglindit de obtinerea unor matci calitativ superioare, $i inijierea unei serii de actiuni menite sx duct la imbu- natasirea procesului tehnologic pentru cresterea matcilor, cum ar fi — realizarea prin autodotare si intro- ducerea in fluxul de crestere a unui in- cubator de mare capacitate cu. parametri inalti de funcjionare si anume: reglarea automata cu dubla comandi a tempera- turii ; ventilarea permanent’ si uniform’ a aerului; menjinerea constant a umidi- tapi, etc. Existenya incubatorului a fcut posibila continuarea de catre statia zonal a cercetarilor intreprinse cu privire la in- troducerea in fluxul tehnologic a stocirii botcilor, ecloziunea si maturizarea mitci- lor tn incubatorul de volum ; — tot print-o conceptie proprie se asi- gurd condisii constante de temperatur’ in familiile crescdtoare. Astfel independent de fluctuagiile temperaturilor exterioare, pentru a se evita racirea boteilor pe tot timpul cresterii acestora, in famille cres- ctoare se asigura o temperatur constant de +35°C. Prin aplicarea acestui proce- deu s-a realizat pe de o parte 0 economie a consumului de provizii cu 3—5 kg/fa- milie, iar pe de alt& parte o diminuare a gradului de wzuri a albinelor cu influ- ienyi favorabild asupra longivitiyii mate- rialului biologic orescitor, Un aport apreciabil a fost adus de Sta- tia zonali Timisoara si pe linia colabo- rari cu Facultatea de zootchnie si medi- cin veterinari, precum si cu_cabinetul tehnic al filialei A.C.A. judey Timis. Ast- 2 fel : testarea liniilor din ecotipul de Banat s-a facut in paralel si in cadrul stupinei Facultayii de zootehnie si medicina vete- rinara, unde conf. dr, ing. Carmen Lia Spataru, membra in Comitetul Executiv al Asociagiei Crescitorilor de Albine din R. §. Romania, a urmarit modul de com- portare al materialului biologic si pro ducyiile realizate in condijii de supirit pastoral. Tot tn cadrul acestei colaborai, studengii Facultayii de zootehnie si medi- cina veterinara au participat in. timpul lucririlor practice si fa perioada activi titit productive, la executarea operayiuni- lor reclamate de intreg fluxul tehnologic apicol de crestere si selectie a mitcilor 1a stayia zonala a Institutului de cercetiri pentru apiculturi, Prin aplicarea in prac- ticd a cunostingelor teoretice si documen- tare, de citre fiecare grup’ de studenti — viitoare cadre de specialisti ai conducerii agriculturii moderne din yara noastrd’ — s-a realizat insusirea de catre acestia a in- tregului proces tehnologic de ameliorare ia cercetarea albinelor. Colaborarea cu cabinetul tehnic al fi- lialei judejene A.C.A. s-a manifestat sub multiple forme, din care mai semnificative sint contribusiile ing. Stelian Onea la: — realizarea unui set de diapozitive color privind principalelo faze de lucru ale cresterii mteilor si producerii Mipti- gorului de mate’, aspecte care au fost prezentate in cadrul conferingelor lunare 5 — acordarea de consultasii apicultori- lor solicitanyi in cadrul cabinetului tehnic apicol 5 — jinerea de prelegeri pe tema selectici materialului biologic i producerea liptiso- rului de mated in cadrul cursurilor api- cole. Activitatea si realizérile Stayiei zonale Timisoara au fost aprociate pozitiv si de prof, ing. V. Harnaj, presedintele Asocia- fiei Crescdtorilor de Albine din R. S. Ro- mania si al Apimondiei, cu ocazia vizitei de lucru efectuati la Timigoara in zilele de 25—26 aprilie 1980, cind a recoman- dat si se depuni in continuare eforturi in directia perfection’rit fluxului tehnologicINMULTIRE $! REPRODUCERE LA ALBINA Grup de insecte cu origine indepartati, albingle sint astizi un, capit de evolutie Desfisurarea milenari a perfecyionarit speciei lor s-a facut in sensul socializarit af specializirii, Astfel, tn cadrul familie’ de albine s-a produs o tnalta difereniere privind atributiile indivizilor, in funcyie de sexul si virsta lor. Este firesc ca in aceste conditii famultirea albinelor si ca- pete aspecte cu totul particulare uncori fascinante prin diversitatea si multiplele lor condigioni. Familia de albine se manifest ca un organism colectiv" si de aceea trebuie Ficuti in primul rind o distinetie intre fnmulgirea familiel prin roire si inmulpirea tn cadrul familiei de albine, De asemenea, trebuie fcuti deosebirea intre cele 2 for- me de inmultire care se condisioneazé re- ciptoc : inmultirea propriu-zisi i repro- ductia. Roitea este divizarea uneori repetati a unei familii de albine, ajunsi in stadiul maxim de dezvoltare. Fenomenul este foarte complex si dependent de o serie de factori. Biol. Maria DRAGAN i biol. S. V. VERNESCU Institutul de cercetiri pentru apiculturk Roiul manifest trisiturile familie din cadrul cireia s-a desprins, fenomenul da- torindu-se faptului ca indivizii ce il con- stituie sint produsii aceleeasi matci ; lui fi sint transmise unele caractere pe baza unui bagaj genetic inrudit, de unde si un comportament asemintor cu familia din care a provenit, Reproducerea propriu-zisk este numai cea din interiorul familiei, singura supusi legilor genetice, deci eveditatii si variabili- tai. Termenul de reproducere confera feno- menului ingelesul de reaparitie a unor ca- ractere parentale la descendenti compara tiv cu cel de inmultire care vizeaz’ mai ales cresterea numeric’ a produsilor. In cadrul familiei de albine ambele aspecte opereazi, dar noile generatii, desi asema- natoare si inrudite cu piringii, nu'sint co- piile fidele ale acestora ci entitai distincte datorit’ recombinirii genetice, care le confera 0 constelajie de nuante ale carac- terelor familiale, care sint influentate si de conditii de mediu. Este cunoscut faptul c un_ organism normal este diploid in sensul c& prezinti de crestere a materialului biologic sia elogiat calitatea albinei ban&tene, sugerind ideia de a se face demersuri pentru.identi- ficarea zonelor de pe glob unde s-a obti- nut aclimatizarea si cresterea acestui va~ loros material biologic. Rezultatele economice si, de cercetare stiingificd objinute de stasia zonala bi- natean’, coroborate, cu sarcinile de pers- pectiva fn continua crestere, a reclamat crearea unor conditii materiale pe misura cerinjelor sporite, fapt pentru care s-au alocat fondurile necesare construirii unui imobil corespunzitor activititii de cerce- tare si productie, precum si dotarea aces tuia cu laboratoare si aparatura de inalt productivirate. Realizarile Statiei zonale Timisoara pot si ttebuie si constituie un indemn pentru stimularea valoroasei initiative creatoare a colectivelor de munci ale celorlalte stagii zonale, care, impreun’, si contribuie, in anii actualului cincinal la infapwuirea sar- cinilor din Programul special pentru dez- voltarea apiculturii, punind la dispozitia sectorului apicol de’ stat, cooperatist si in- dividual intregul necesar de mitci selec- sionate de inaltd productivitate.dubl& informatie genetic determinara de un set de cromozomi de provenienta materna (matca) si de altul de provenienta paterna (trintorii). In timpul zborului de imperechere, matca este imperecheati de mai mulji tintori_(poliandric), sperma- tozoizii acestora find inmagazinayi in spermatecd unde pot fi pastragi viabili pina Ia 5 ani Cromozomii sint forme de inpachetare ale macrocelulei de ADN (ce consine codi- ficari informatia genetic’) i fn acest mod ei se pot distribui precis si egal in celulele rezultate in urma diviziunii, Gameyii — spermatozoizii si ovulele — sint haploizi, adicd au jumftate din numirul cromozo- mial si provin. printr-o diviziune aparte —meioza, Din contopirea lor va rezulta oul din care se va dezvolta un now orga- nism normal, diploid, posedind in bagajul shu genetic de dubli provenienyi o dubla comanda pentru fiecare wisituri pe care © va manifesta; una i-a fost transmisa de la mama prin ovul, alta de la tati prin spermatozoid. Dar numai una din aceste doui comenzi se manifest si anume cea dominanti, cealalts raminind ascunsi (ca- racter recesiv). Ea poate fi insi transmis prin gameti si dact se intilneste cu un mesaj identic (pentru caracterul respectiv) de la celilalt parinte (stare homozigota) se evidentiaz’. Acesta este. mecanismmul prin care un anumit caracter poate aparea in descendenya chiar dact nu a aparut la paringi (in fenotip). Pe aceste legitati ge- nerale se grefeaza specificul de reproductie la albin’. Este bine precizat faptul c& datorita specializirii fn cadrul familiei de albine s-au diferengiat trei caste, dintre care cea mai vast este reprezentaté de Incritoare, care sint femele sterile. Acestea impreun’t cu matca provin din oud fecundate in timp de arintori si se dezvolt& partenogene- tic din ovule nefecundate depuse de matci fn celule aparte si impropriu numite ou’ nefecundate’, noyiunea de ou presupunind ea Insisi,un produs al fecundarii. Un mecanism deosebit de important, determinismul sexului cuprinde trei aivele in functie de care se stabileste destinul 4 unui ovul din care se dezvolta o lucra- toare, 0 mated sau un trintor. Cele care controleaz% toate treptele diferentie: xuale sint albinele si acest contro! ca direct raspuns al nevoilor fami trun anume moment al existensei sale. Desi nivelele de reglaj se intrep&trund, to- tsi pot fi-impiryite astfel : 1. Nivelul pregenetic — cuprinde etapa premergitoare depunerii outlor gi so re- fera la pregatirea celulelor destinate oua- tului, Dimensiunile celulei joack un prim rol determinant asupra sexului progeni- turii, Astfel, s-a demonstrat ca matca nu poate deschide dup% vrere spermateca ei Si ca aceasta este presat& atunci cind ea depune un ovul intr-o celuli de lucra- toare. Presarea este datorata pozitiei re- curbate ce trebuie si o aib& abdomenul miatcii si are ca efect climinarea unei mici cantitiyi de sperma deasupra ovulului de- pus, fapt ce duce la fecundarea Ini si se traduce prin aparitia potengiala a unui organism femel. Botca, leagdnul miatcii (organism femel diploid), cea mat mare celuld a fagurelui, este si ea ingustar de catre albine la capatul distal fn vederea ouatului, astfel incit ajunge ca orificiul ei si aiba diametrul unei celule de lucra- toare. Celulele de trintor au diametrul mai mare, ovulul depus in ele riminind nefecundat. 2. Nivelul genetic — Pentru a intelege acest nivel trebuic si facem citeva preci- zari. Stadiul diploid al albinelor cuprinde un numir de 2 n = 32 cromozomi, pe cind cel haploid n 16 cromozomi (adic un genom). Multe specii de animale au cromozomi specializati ce determin’ sexul, fenomen cate nu apare si in cazul albinei. Masculinitatea sau feminitatea in- tr-un asemenea caz sint date de o serie de gene alele prezente tn populagie si care Se gisesc pe un anume cromozom, pe locusul de sex (aotat cu X), de unde de- numirea seriei: Xa, Xb, Xc, Xd... Xn. Femelele (matci si albine lucratoare) sint jntotdeauna heterozigote, continind douk din aceste alele care sint diferite (Xa/Xb). Masculii partogenetici au jumatate din ba- gajul genetic al unui zigot find hemizigoti (Xa, Xb, exc).Cind se produce homozigotarea (Xa- Xa; Xb-Xb; etc.) rezulta tot masculi, dar’ acestia nu sint viabili decit in con- digit experimentale (wintori diploizi), alt- fel considerati in familia de albine, indi- vizi anormali si devorasi de cAtre acestea Se poate deci alirma ci datorita mo- dului cum se face reglajul genetic fn ca- zl albinei, sansa de supraviepuire si adap tabilitae const® tocmai in heterozigotia ei. Una dintre consecinge este accentuarea procesului de mortalitate fa, cazul con- sangvinizarii prea strinse. [att de ce con- sangvinizarea ca metoda de lucru in sco- pul objinerii unor linii pure webuie ju- dicios alternata cu hibridarea pentru ca descendenjii rezultayi si fie viabili, re- stenti si productivi, Procentul puietului_de trintori distrust de lucratoare constituie fn ochii crescato- rului un indiciu al gradului de coasangvi- nizate evidentiat in familie prin asa~zisul wpuiet pestrif< (celule goale apirute in urma devoririi larvelor de trintori di- ploizi). In concluzie, ivelul genetic marcheazd © separare sexuala in evolutia ulterioara indivizilor ; acum se stabilesc sexele in functie de informatia geneticX continua in ouile depuse fapt ce ne conduce si apre- ciem ci in pofida interventiilor pre si post genetice in reglajul sexelor, precum la toate organismele cu sexe distincte mo- mentul geactic este determinat. Lucritoa- rele pot modela numirul de indivizi de un sex anumit ce tebuie si eclozioneze, dar nu pot nicidecum interveni direct in informatia ereditara ce se manifest’ la al- bine particular dar preponderent, 3. Nivelisl postgenctic — reprezint& in- terventia reglatoare a albinelor doici dup ouatul matcii. In cazul trintorilor ea poate fi de vip da sau nu* in sensul c& puietul este hranit sau ucis. Mai intere santa este interventia complex a albi- nelor doici incepind din a treia zi de dezvoltare a larvei hranit’ diferentiat Astfel Inrvele destinate si devin’ mitci primes in continuare numai lxptisor de mated. Sub influenta hrdnirii abundent proteice acestora li se dezvolti ovarele, Ii se alungeste abdomenul capitind un aspect caracteristic viitoarei lor activi- titi de reproducitori femeli. Larvele de lucrXtoare care din a weia zi a dezvol- tirii_sint hranite cu un amestec de miere cu laptigor_ramin cu ovarele nefuncyio- nale, ca indivizi maturi, ele fiind sterile. Starea de sterilitate poate fi inst in a mite condisii reversibili; fn fami bezmetice, la unele din lucratoarele ti nere se dezvolté ovarele iar ele devin albine oudtoare, Find ins incapabile de imperechere depun numai oud nefecun- date (ovule) din care apar trintori nor- mali sexual. In timpul dezvoltirii larvare se succed cu multi finete si precizie mecanisme ge- netice ce conduc la diferentierea Ia adult a diferitelor tipuri de yesuturi gi organe specializate in indeplinirea _anumitor funcyii, Oul se divide progresiv, fiecare divizinno generind apariyia a noi gene- rafii celulare care au acelagi bagaj in- formational. Informatia genetica este deci compleri in fiecare celulX indiferent de ul cf (intestinal, muscular’, nervoast, etc.) si egal cu a oului de proveniensa, Dar din acest mesaj toral fiecare celuli diferentiatt nu executi decit 0 mic& parte si amume aceca ce-i confera specificitatea. In existenga individului atit exprimarea cit si non-exprimarea unor potentialitagi (caractere si comportamente) sint pro- cese reglate genetic si feromonal In mecanismul de realizare a reghiirii genetice (ARN, ADN) protcinele nucleare sint cele care mascheaza zonele ce nu tre~ buie ycitite" lisind in med selectiv libere doar pe acelea ce contin un mesa) ce tre- buie materializat la un moment dat, Este un sistem foarte nuanjat care are drept consecinja excepjionala diversitate de ti- puri si functiuni celulare Din aceasta scurt prezentare trébuie sa rezulte o singura concluzie: numai in- terpretind corect legie ce guverneazi sub- sistemel (celulele din corpul albinelor) si suprasistemnl biologic (familia de albine) putem dobindi o imagine complet’ asu- pra reproducerii la albini si interpreta corect fenomenul inmulyirii.INTIMPLARI ADEVARATE CARE NU IMPLICA SI SOLUTII Z. VOICULESCU I. In primavara anului 1961, am fost solicitat sx fac primul, control de prima- vara la stupina fratelui meu, formar’ din stupi orizontali pe 20 rame, in caro ier- nau cite 2 familii desparyite prin dia- fragma cu siti, Acest control fl fac des- tul de repede, scoyind afar o ram& din mijlocul cuibului pe care observ dack sint Jarve cépacite si ou’, dupa care o asez la loc, In caz c& aceste semne lipsesc, controiez ramé cu rami pin’ dau de matci, care daci este marcati, se vede foarte ugor, Odat cu, aceasta ‘cercetare, observ dac& are hran’ Ia indemin’ sau este cazul sii dau ajutor. Precizez c& la controlul facut atunci, in perioada 3—5 martie 1961, totul a fost normal. Dup% circa 30 zile, la un nou control, la una din familii am gisit matca lips inst si botci capacite. Am distrus botcile, am ridicat diafragma desparyitoare iar, cele doui familii s-au unit fark alte mXsuri, Tm jurul datei de 1 mai am plecat la sal- cim in padurea din jurul stagiei GRR. Lehliu unde, dup% ce am agezat stupii, am deschis urdinisele, am lsat totul in liniste pind a doua zi clitre orele 16, cind am controlat toati stupina sé vid dack nu s-a intimplat ceva pe timpul trans- portului, Controlind si stupul unificat, am avut surpriza si gisese pe acceasi ram, douk mitci, amindow’ marcate cu albastru, find m&tci din 1960, dar una dintre ele nu avea aripi deloc deoarece i fuseser’ roase incit se vedeau numai cioturile. Aceste mitci au convietuir pint jn toamn, cind cea fari aripi a dis- pirut, Cercetind cu atenjie stupul am gisit locul pe unde una din mitci trecuse in cealalt familie, Datorité unei crip’- turi a fundului o parte din scindurk se ridicase in sus iar diafragma, care era mobili, s-a ridicat tn sus cu 6—7 mm, ceea ce a permis matcii si treack aliituri. 6 ‘Am considerat acest caz ca o intimplare nesemnificativa. In prim&vara _anului 1977 inst, ajutind pe un tinier apicultor, am gasit intr-un stup RA 1001, pe o rama, dova matci din care una fara aripi. Si acestea convieyuiau din toamna anului 1976. O matcd fusese mutilaté, Cine a mutilat-o ? albinele sau cealaltaé matca ? TI. In vara anuluj 1975, prin luna au- gust, aveam cel puyin 12—15 matci ma- ture’ ce urmatt si se imperecheze, vremea fiind foarte frumoasi i prielnici, To- tul s-a petrecut bine, cu exceptia a doud mite care nu au facut zborul de impe- rechere din care cauzi erau urmarite de albine si cite o dat’ usor atacate de aces- tea. Deoarece de la eclozionare trecusera vece vile, intr-una din zile am deschis stupul unde matca nu voia si se impere- cheze si am gisit-o inghesuita de 10—12 albine in spasiul existent intre 2 rame si podisor. Am introdus virful daltei sub acest mic ghemusor si lam aruncat afari in faja stupului dupa care am inchis fa- milia, Eram conving ci matca aruncati jos se va pierde, Totul s-a petrecut in jurul orei 14,30. Pe la orele 17 am des- schis stupul, controlind rami cu. ram& inainte de introducerea mitcii impere- cheate. Spre surprinderea mea am gisit matca pe o rama purtind semnul de im- perechere, A doua zi tot pe la orele 14,30 am deschis si celilalt stup, unde era cea de-a douX mated care nu se imperechease, pe care am gisit-o exact ca si pe cea- lalti, adica Inghesuit? de albinele pro- pri. Am aruncat-o la fel fn fasa stupu- Tui jos, am procedat la fnchiderea fami- liei iar dup% orele 17 am gisit matca pe rame avind semnul care atesta impereche- rea, Sint convins cd ambele mitci facu- seri zborul de recunoastere incit au gtiut Si-si giseascX ad¥postul. Cele douk matci au fost destul de bune in ceea ce pri- veste dezvoltarea familiilor si culesul.IIL tn anul 1974 am gisit matca unei familii_moart in faya urdinisului. Am cercetat ramele si vad dack nu este 0 mated tin’rd care mi-a sclpat la con- trolul m&tcilor pe care il fac periodic cind Iucrez la laptigor, dar nu am gasit nimic, Am crezut cd atunci cind am ri- dicat ramele cu puiet necapicit din cor- pul de jos, probabil am strivit matca asa cd am Iuat din nucleele de imperechere o matcX tiniri, am pus-o sub capacul de sirmi iar dup 48 ore am ridicat ca- pacul, matca fiind acceptati, Surpriza a fost si mai mare cind a doua zi am gi- sit-o si pe aceasta moarta in faya urdini- sului. De data aceasta am intuit ci este vorba de o matci fals’ care adesea apare tn unele familii datorit% spatiului redus fn care se dezvolti botca, Dup% cerce- tari aminunyite am gisit fntre fagure si leagul de jos al ramei o boted foarte re- dus din care se vedea bine ci eclozionase o mate’. Toate incercirile de ao gisi au ramas zadarnice. Pentru prinderea si distrugerea ei am luat 0 nowk matc% din nucleele de imperechere pe care am in- trodus-o intr-o colivie metalic’ si am ajezat-o pe o ram’ cu puiet c&pacit tn centrul corpului, dar distantati puyin fay de ramele vecine pentru a fi scoasd afard cu usuring’. Dup’ 24 ore, cltre orele 11 am Inceput cercetarea ramei cu matca fn colivie si am gisit matca fals care era putin mai mare dectt o albind dar care nu merge la imperechere. Dupi ce am prins-o, am eliberat matca acceptati de familie, fiind o vreme splendid& cu un cules slab de fntretinere, Atentie deci la spatiul dintre fagure si leayul inferior unde de multe oti se fac borci din care pot ecloziona matci nedezvoltate. Aspect din stupina apicultorulut Tui de redacyie al revistei multe corpuri ing. Tr, VOLCINSCHI, membru al colegiv- noastre, formati din stupi multietajayi cu mai si familii ajutitoare.UMEZEALA IN STUP cosMolU Era o zi tnsoritt, prin marti 1979. Impreuni cu stuparii Nicolae Barbuleses si Gheorghe Brutus, mi aflam tn viziti la prisaca — alckinitt din 30 de stupi — @ wii apicultor cx echime de peste 20 de ani in. aceasta indeleticire. Amv gist pe stypar enema in momenta in care incepea si treact stupii, de la starea de iernare, la starea de activitate normal. De la bun inceput am fost surprins observind ct, de cu toaran, topi stupii fuseser infofoligi® in carton asfaltat. Dar n-am spus nimic, Stuparul desficea tacticos legiturile de impachetare si indeparia foile de carton asfaltat, Cind silta capacele stupilor si seotea pernifele de pro- fecpie, Le opi stupit se aritau pete mari —~ verii-negricioase — de mucegai,aift pe scindurelele potlisorului, cit si pe marginile de sus ale ramelor. O tacere jenanté a tnturor celor prezenti Se prelungea. Nu cumva ai infagurat prea tare stupil cw carton asfaltat gi nu sa mab putue face ventilajia®, am tndrétznit eu ‘st rap aceasté ticere. Se pare ca asa a fost", raspunse stuparul, tot migilind la treaba lui, dar evitind siesiridice privirea spre cei de fata. sl-am infaqurat ins asa, pentre ci m-an temue ca rm cumva albina st moaré de frig rilele de crivap, a adangat el. Vedeti doar ci stupli mei se afla in cimp deschis, fara 0 alta protecjie in fafa vinturilor de tarni Tn mintea mea s- si ivit o nedumerire, Mian zis in gind: grea trebuie si fie mescria de stupar, dact nici dupt 20 de ani de practic el nu izbutesie st rezolve corect relajia dinirepeboia de protetic a eolovied fuid de rigorlle emit 4! nevoia de protctie contra umezelii. ‘Ain asteptat pink ce am terminat vizita Ia stupint, La plecare am provocat o discupie pe daceastd tema. cu stuparii pe care-i insofeam: N. Birbulescu si Gh. Brutus, Conpinutul acestei discupit fl dan mai jos. A.C. Ca stupar incepitor, plec descurajat de la aaceastti stupina. Sprneti-mb, rogn-o8: ¢ oare nor mal ca dupa 20 de ant de munci cu albjuele, in stupar sé fact greseala pe care a sivirsit-o gazda noastri de mat adineauri? N.B. Desi problema umezelii in stup este una dintre cele mai greu de rezolvat, ea prezentind multe . aspecte _neprevizute, totus! nu-mi pare normal ca un stupar cu o vechime mare si comiti, gi inci jn aspectele elementare, erori atit de fla- grante ca cele pe care le-am vazur la stupina de la care tocmai am plecat. Dupi ctjiva ani de practic’, stuparii sir- guinciogi nu mai pot fi surpringi in si- tuatii atte-de jenante. A.C. Sine convins ei prezenta apei in stup, mai bine zis dozarea apei in stup, este o problemi- cheie a apiculturii, V-as solicita st incercim a Wamnri clueva aspecte ale acesteia. N.B. Cred ci putem fi de acord cu pro- punerea dv, Gb.B. Ca si tncepem cu fnceputul, aj zice ¢X lipsa apei din stup este de necon- 8 ceput. Nici o viewuitoare de pe pamint nu poate tri fara api, Specializarea ca sicigiye — cirktoare de ap’ — a unei parti dintre albinele lucritoare este 0 do- vada elocventa. In timpul sezonului activ, ciratoarele aduc api in stup, in misura necesara pentru intrejinerea viepii colo- niei gi pentru nevoile procesului tehno- logic complex, la care se dedau albinele in activitatea lor zilnici. Stuparul trebuie si fie doar atent ca stu- pina sa fie ayezata intr-un loc destul de apropiat de o sursi de api, pentru ca albinele s& nu fie forjate si piardi o distanya prea mare. Sau, in caz de nece- sitate, stuparul si pun’ ap’ proaspati fn vase, in imediata apropiere a stupilor, Tarna ins, albinele nu mai cara apa. Apa in stup totugi se iveste. Este-apa prove- niti din condensarea vaporilor de api produsi de cildura degajati de copul al- binelor, vapori care se intilnesc cu at- mosfera rece care inconjoari in stup ghemul de albine, Aici trebuie si inter- vini priceperea stuparului. Ek trebuie si organizeze in asa fel viaya albinelor tnstup, in timpul iernii, incit aceasti apa din. condensare si dea’ nastere doar unei umiditaqi normale, si si impiedice apari- via fenomenului de exces de api, adici a ceea ce numim umezeala in stup. AG, Existi oare niste indicapii clare, pe care stu- parii trebvie si le respecte, pentru ca umiditatea ecesari stupului 5% nu se transforme in contrariud ei: umezeala cea primejdioasi ? N.B, Fark indoiali c& exists. Indicayia de bazi, pe care stuparii trebuie si o res- pecte in aceasta priving’, eu as formula-o astfel: nu Hsayi ca albinele si petreact jarna in stup fntr-un spayu mai mare decit cel strict necesar, cici acest spatiu suplimentar este cauza’aparitiei umezelii in stupii dv. Scoateti deci din stup, fir soviiali, numirul de rame suplimentare $i limitayi_ cu diafragme cficiente spayiul de viayi al albinelor in anotimpul rece, Si nu vii temeti ci ele se vor sufoca. Acest pericol nu exist iarna. GHB, Ag atrage atentia ci stuparii sint adesea inclinati si lase prea mule spatiu de iernare, Mai ales tncepitorii sint in- dusi in eroare de aparente ingelitoare. Cind pregitese stupit pentru iernare, ef vid albing multa foind pe rame. Ei inci nu gtiu cit de mule se restringe spatiul, eit de multe rame rimin neocupate cind albina se aduna in ghem. N.B. Mai este apoi_si_un fel de orgoliu foarte pigubitor, cituia fi cad prada gi stupari cu oarecare experienja. Fi fin si se poati Huda faya de confrayii lor cd, Seon ind wena netics voltaji, tncit au iernat pe un numir im- portant de rame. Ei nu apreciazi la justa iui valoare faptul ci spayiul suplimentar din stup le este in toate privinyele pi- gubitor, AC, Cred ca of referiti la faptul ci spatinl su- plimentar genereaaii 0 temperaturi scizuta, care, pe de o parte, reelama un consum erescut de hranit de citve ‘colonia de albine, iar, pe de alta, constituie mediul prielnic pentru aparitia umezelii in stup, cx toate consecingele ei neplacute, NB. AC, Dact umezeala tn stup se iveste din cauza spatiului excesiv lésat tn stup pentra iernarea al- reste, binelor, inseamna ci eu am gresit cind am im- putat stuparulni vizitae ct, tnfagurind prea tare stupii In carton asfaltat, a provocat apavitia mi cegaiulud in stwpit sti, Burul simp mi face totusi sa ered ci me m-am ingelat eu totul. De aceea vi intyeb: 5% nu existe oare o legaturd directa intre obiceiul unor stupari de protejare a stupilor cu materiale i2olatoare — care stinjenese ventilagia in timpal feral — si aparitie wereld sb a rce- gadilui N.B. Cred ci intrebarea ar suna_ mai corect asa: exist oare o interdependenta intre ventilayia stupului gi umezeali? Sau, si mai clar : atita vreme cit stuparul a organizat iernarea albinelor intr-un spa- tiu corect calculat, mai are ventilayia vreo importanya ? AG. $i rispunsul ? NB. xSspunsul am sil formulez si de aceasti dati tot sub forma unui indemn citre stupari: e bine si fii preocupasi a nu expune albinele Ia pericolul frigu- lui. Dar, pentru atingerea acestui scop, si nu ckutayi fn nici un fel si gituigi ventilatia normali a stupului de timp de iarni, micgorind prea tare urdinigul, agezind folii de material plastic peste po- disor sau astupind cu materiale imper- meabile — cum ar fi cartonul asfaleat — deschiderile prin care stupul comunici cu mediul tnconjuritor. Nu acestea sint ciile pentru protejarea albinelor contra frigului, Daci vreti ca albinele si nu su- fere de frig, alcatuiti pentru iernat colo- ni, puternice — la nevoie prin unifi- ficiri —, calculayi corect spayiul de ier- nare si, neapirat, EXsafi in stupi hran’ abundent& si de calitate, Fiji atenti cis chiar daci ati calculat bine spagiul de fernare, in cazul in care puneyi obstacole in calea ventilajiei, umezeala tot se pro- duce, desi {ntr-o masur’ mai mic& decit atunci cind spaiul do iernare este prea mare. Gh.B, Ag observa ci, atte tn problema ventilatiei, cit si in alte privinge, stuparul trebuie si fie atent ca nu cumva, prin interventiile sale, s% oblige colonia de albine a trii in conditii schimbate fayi de acelea pe care ele insile si le creazi atunci cind se gospodiresc singure in natura, fra ajutorul omului. Or, ca si ne 9referim numai In ventilayie, cei care au privit cu atentie modul in care albinele {a organizeaz’ aerisirea casei lor instalate fn scorburi de copaci, au vizut cit sint de largi orificiile pe care le lasi libere pentru circulapia acrului si misura, relativ Fedusi, in care ele limiteaza aceste deschi- deri pentru perioada anotimpului rece. A.C. Degi nick unul dintre dv. na spus-o in mod explicit, @ rezuleat consi c& problema winezelii in Stup se pune numai pentru perionda de iernare a surpilor. N.B. Exact. AG, Tinbid seama inst ci aceasti perioada dic reati $6 huni tn tara noastri, nu cred ca gre- jese cind intreb dact primejdia’aparijici umezelil bste aceeasi pe tot parcursul acesiui lung interval de timp. NB, Nu, Privitk din afard, perioada de iernare pare uniform’ : afari ¢ rece, al- bina sti in stup. In realitate insa, viata tn stup a coloniei de albine cunoaste, in timpul iernarii, doud perioade foarte deo- sebite, In prima perioadi, nu exist’ pro- priu-zis migcare tn stup. Albina st4 cu- minte in ghem. Freamati ugor numai al- binele de la suprafata ghemului, ca si nu inghete, sau, in acelasi scop, fyi schim- bi locul cu cele de dedesubt. Ghemul se migci incet de tot, pe ncobservate, ca un {ntreg, in susul si in josul ramelor de care este strabatut, umblind dupa hrana. Caldur’ la nivelul cel mai ridicat — pind la 35°C — se afli numai fn interiorul ghemului, acolo unde se afl matca gi albina tindri. In restul stupului, tempe- ratura este destul de apropiati de aceea din exteriorul stupului. In aceasti peri- oadi si in aceste conditii — in lipsa migcirii de masi — in stup nu se for- meazi vapori de api care, prin condens, sk produci umezeali. Colonia de albine nici nu are acum nevoie de api mai multi decit aceea pe care corpul lor o primeste din consumul de miere. In a doua perioadi insi, situatia e cu totul 16 alta. La stupii care au intrat puternici in ian, cu miter tinere aceasti perioad’ Incepe deja pe la jumitatea lui ianuarie. La stupii mai slabi, aceasti perioada in~ cope ceva mai tirziu. Acum matea tncepe si depuni oui, ceea ce constituie un ade- virat eveniment $n stup, care schimba bruse toati viaja coloniei. Ghemul nu se desfiinjez%, dar el este supus unei vinzo- leli continue : se umfli, in parte si pen~ tru scurte perioade se gi destrama, Doicile se deplaseazi pentru ingrijirea puietului. Albinele se migcX pentru ciratul hranei de stimulare, pe care stuparul tocmai a ayezat-o pe marginea de sus a ramelor, sub podigor. Aceasta forfoti produce cal- duri, temperatura ridicatd se extinde in tot spatiul stupului, O mare cantitate de vapori de api se degaja din cildura ema- nati de albine. Dar este inc iarna. Afara e frig. Un contrast puternic de tempera- turk se iveste intre interiorul si exteriorul stupului. Pereyii stupilor sint reci si pe dinXuntru. In contact cu suprafaya rece a peretilor, 0 mare cantitate de vapori de api se condenseazi. Se ajunge uneori ca apa si se scurgi pe peretii stupului. ‘Acum se iveste primejdia reali a aparitiei umezelii in stup. A.C. Aceasté api mu este oare necesaré in stup pentru cresterea puietnlui? Nu se poate absorbi toattt cantitatea pentru aceasti nevoie ? Gh.B. Daci spayiul de iernare a fost co- rect acordat, toat& aceasta apa este pre- luata de albincle doici gi utilizata la cre- gterea puietului. In acest caz, nu se pro- duce umezeali in stup. Daca {nsi spayiul acesta este prea larg, se pare c¥ albinele nu merg, printr-un spatiu cu temperatura scXzuti, si culeagi apa de pe pereti. In acest caz, apa rimine ca un mediu fa- vorabil pentru cresterea mucegaiului. AG, In acest caz, unde gisesc doicile apa necesara pentru cresterea puietulud ? N.B, Tocmai in aceast perioada stupar fac hrinirile de stimulare, folosind gi siro~purile. Doicile gisesc aici apa care le trebuie. A.C, Lat deci ct a aparut 0 nowt problema la orizont. NB. Nu trebuie si vi miraji. Dacd ar fi si discutim pina la epuizare problema apei in stup, n-am putea-o face far a traversa toate capitolele apiculturii, cici aceasta problema se leagi cu toate cele- lalte. AG. Aspectul de care ne-am lovit acum este mult prea important ca si ne oprim fir micar a-i face tun scurt fnconjur, Ce se poate spune esential despre legiturile dintre umezeala si sistemul de alimen- tare in timpul iernii a albinelor ? N.B, Existi o interdependenya intre ume- zeali si hrinirile in timpul iernii ale co- loniilor de albine. Un prim aspect : mie- rea este higroscopici. Ea absoarbe deci umezeala. In perioada a doua de iernare, cind in stup se afli o mare cantitate de vapori de api, mierea, descipicitii pentru consum, se poate imbiba cu prea multi api, {si sporeste mult volumul, curge din alveole, se degradeazé, se a- cregte. lati 0 consecinti negativa a exce- sului de umezeala, daci o ventilayie buna nu ajuta la insinatogirea atmosferei_ din stup. Alt aspect : exist stupari care fac greseala de a lisa toamna putina miere in stupi, gindindu-se ci vor administra hra- ni suplimentara si de stimulare, sub form’ de sirop, tn timpul iernii. Acest sirop confine multi api, care satisface ne- voile de crestere a puietului, doicile ne- maifiind nevoite sX culeagi de pe pereti pickturile de api din condens, care apar acum, in a dowa perioadi, chiar dack spatiul de iernat a fost corect calculat. Neutilizat’, aceasti api di nagtere feno- menului de umezeala, cu toate urmirile sale negative. A.C. Rezulté oare din acestea ci trebuie si se re- munge la brinirile de stimulare tn scopul de a nu agrava primejdia aparitiei umezelii ? NB, Nicidecum, Hranirile de stimulare a mitcii ca si depunad cit mai iute oud sint mult prea importante — gi aceasta chiar pentru cazul in care stupii ar dis- pune de cantititi arhisuficiene de hran’, Ksati in stup tnci de toamna — ca si se poati recomanda renunyarea Ja ele din orice motiy ar fi. Soluyia acestei pro- bleme este ca aceste hraniri si se fact in cantitayi atit de mici — intre 100— 200 g, cea ce este suficient spre a-gi atin- ge scopul — incit si nu fie adusi in stup © cantitate de api ce ar face neutiliza~ bil apa depusi pe pereyi din condens. Mai mult, stuparii cu experienya ajung si foloseascX ocazia hranirilor de stimu- lare in asa fel, Incit nu numai si nu agraveze umezeala, dar chiar si puna o stavili acesteia, Iatz cum procedez eu: desi in stupii mei existi suficient’ hrand pind in prim3var%, tn scop de stimulare la ouat a matcii, exact la jumatatea lunii ianuarie, introduc tn stup, sub podisor, pe marginea de sus a ramelor, hrani sub forma unor plici alcdtuite din 20—25/, miere ; 15—200/) polen gi restul zahar-pu- dri. Aceste plici, oarecum uscate, absorb © mare cantitate de vapori de apa din stupi, toate elementele lor fiind higrosco- pice. Pe aceasta cale, atmosfera din stup devine mai uscati, deci mai sinitoasi. Aceasta pe de o parte. ‘Pe de alta parte, umezite, aceste plici pot fi mai usor preluate gi folosite de citre albine. AG, Asemenea exemple aratt cit de multe se pot vealiza in stup de cei care urmiresc cu atentie si pasiune cele ce se petrec in interiorul lui. Cred ca @ cazul sii ne oprim. Gh.B. Desi mai sint si alte aspecte, cred ci pe cele principale le-am atins, Putem fi muljumiti, Rimine si vedem ce vor zice cititorii. iIMPACHETARE TIP TUNEL D. GHITA Se stie &tmpacherarea stupilor pentcn Ternare este masura de baz pentru supra- viequirea famililor de albine pe timpul jewail, mai cu seam cind e vorba de fa- mali slabe si ierni geroase si lungi, cum a fost cea din 1980. ialacesttsineemetrractetarclamimyaus forwit de Imprejursti, Cu aproape 10 ani fn urma ajunsesem la sfirsitul luni octombrie cu un roi pe dou rame. Matea fneepuse sf dopiind ons sabia la 15 oc- tombrie, Eram ocupat si cu serviciul si nu prea dispuneam de timp. In conchucie ou am putut ajuta roiul nici cu puiet gi nici cu albine pentru a-] fatari, Eram tncep%- tor si volam si plstrez matca, Dar cum ? Era deja pe la i5 noiembrie ; iarna bétea fn, gearns Dugh multe Friminéiti,.am he- tare sf Impachetse rolul cu gid st sil fixex de peretele stupulut oft mat deparse de urdinis, In acclagi timp mam gindit fina Geltpeccorde senmull ce -cosss AEN fi ceput cu izolarea peretelui. Am fixat 0 diafragm’ Ia 5 cm de acesta iar golul |-am timplut o& pale peste care am pus'o cirpd ‘Adi agezat euibul pe douk came dup’ care am pus a doua diafragmi. Riminea. t0- tusi un spatiu de’ circa 40 cm care m& Ingrijora, Am fixat urdinigul la extremita- tea cealalt, opust culbului si-am Iasat 0 deschiziturd de numai 4 cm. In interioral stupului, jos, pe lings peretele din fas am constrvit un tunel din clteva bese pe care le-am agezat de la cuib pink la ur- Midis, cecemaieede) perete*Peste" ele tam prea tearcntpatoy niga eivcal30fcm pind la urdinig, Peste acestea am pus paie, umplind vot spagiul. Procedind astfel am avut in vedere ca deschiztura si fie cft_mdi departe_de ist seriel ee arma eeeiaisePmatisce| perenne eee pate oy Deeaprattaraboustrcdistral Weettenre am asternut 3 foi de hirtie de, sac, iar peste acestea cfteva clipe, Desi'a fost 0 jar’ gefoask rezultatul a fost urm&toral : roiul a supravieyuit, dar nu numai ati. La fineasd a dat cea mai mare ‘cantitate 12 de miere, depasind chiar unele famil intraser’ in farna puternice. De atunci, incurajar de rezultatele ob- inute am continuat cu acest sistem de tm- pacherare tip tunel, care s-a dovedit bun. Folosindu-] n-am mai avut pierderi iarna aga cium aveam fnainte. Pe parcurs am mai facut unele imbu- natitiri. In prezent inlocuiesc diafrag- mele cu plici de poliester, Cuibul il aco- pir cu folie de polietilen’ peste care asez podigorul. Peste podigor astern 3—4 foi de hirtie de sac, iar peste acestea o alti folie de polietilen’ cu o suprafaya mai mare cu 5—6 cm decit suprafaja stupului. Folosese acelas mod de construire a tune- lust Tarna trecuté, desi, iarnd grea, multi apicultori au suferit pierderi mari. Ea nu am avut nici macar un roi mort. La adunarea general apicultorii discutau ca pirere de rit despre pierderile suferite datorit’ gerului_ prelungit cind familiile Au au avut puiet decit pe o suprafaya foarte mica si pe cite 1—2 rame bine, la data aceea in stupina mea eran familii cu puiet care acopereau pe trei sferturi cite 3—4 rame. Diferenta era foarte mare. La cele relatate mai sus mai vin cu o completare. Foaia de polictilen’ care acopera cuibul, cea de sub podisor indeplineste dowd funcyii : in primul rind asigur’i pistrarea caldurii in cuib, cea ce determin? matca si inceapa ouawul mai de timpuriu si in al doilea rind, va porii de apa se aduni sub form’ de pick- turi de marginea foliei de polietitens, in partea opusa cuibului, po ling’ perete. Din aceste picituri albinele se aprovizioncaza cu apa necesara, nefiind obligate sa iast afara din cuib pe timp nefavorabil, cind — se stie — multe din ele mor saracind astfel familia tocmai in pragul prima- verii. Dupi 10 ani de folosire cu succes a acestui sistem de impachetare, il reco- mand_apicultorilor, mai cu_seama_ ince- patorilor, pentru a-i scuti de neplacerile iernii, careREALIZAREA UNUI INCUBATOR DE VOLUM CU DUBLA COMANDA DESTINAT UNITATILOR SPECIALIZATE iN PRODUCEREA MATCILOR iN FLUX CONTINUU Tn conformitate cu_cercetitile ” intre- prinse la noi tn tard (Mirza si colab. 1967) privind posibilitatea si eficienga sto- Carli borcilor ‘capacite pind la eclozio- are in termostat, precum gi a intretinerii unui numir mare de botci tn cadrul uni- titilor specializate in producerea matcilor fn flux continuy, se contureaz’ necesivatea jmroducerii. si utilizirit incubatorulu; de volum de mica capacitate in procesul de productie. In vederea realizrii acestui ‘deziderat trebuie abordat? problema sub mai multe aspecte : = inexistenja unor date experimentale _privind stocarea in incubatoarele de volum a unui numir mare de botci ; — inexistenja ia comert a unor incubatoare spe~ cifice cresterii, mitcilor = pret de vinzare si volum foarte mare a in- cvbatoarelor folosite pentru incubajia ovalor, fapt ce exclude folosirea lor in procesul de productie a mivcilor, datoriti nerentabilititii. Pentru a raspunde acestor cerinje in cadrul Institutului de cercetari pentru apiculiura la staia zonala Timisoara s-a conceput si experimentat prototipul unui incubator de volum, de capacitate si pret de cost adeevat procesului cresterit mat- cilor in flux continuu. S-a utilizat un incubator de volum pre~ vazut cu un motor electric de 100 W cu o turatie de 1800 rotatii pe minut, in legitura. cu 0. paleti cu diametrul de 30 om. In interiorul incubatorului caldura necesara este asigurata de o rezistenta de 400 W, iar uniformizarea temperaturi aerului se realizeaza prin activitatea pa- letei. Dimensiunile interioare ale incubatoru- lui sint : 1,2 m inalyime, 0,9 m lungime si 0,4 m latime, avind capacitatea de 2.000 cugti Zander. Ing. St. ONEA Institutul de cercetiri pentru apiculturi S-a ales acest tip de incubator datoriti caracteristicilor sale functional i incalzirea uniform a intreg' aer, ventilajie constanta si_ permanent, evitindu-se astfel supraincilzirea dato- rita. cildurii biologice, asigurarea umidi- t&tii corespunztoare, deziderate care nut se pot realiza in incubatorul de suprafayi sau in termostat. Pentru asigurarea functionirii normale, incubatorul a fost previzut cu un circuit de forja, un circuit de comand& precum si un sistem de semnalizare privind functio- narea intregii instalagii. Schema instalatiei electrice a incuba- torului precum si modul de functionare sint prezentate in figura 1. La trecerea curentului prin electromag- net (microintrerupatorul Ky find in pozi- tie normal inchis) datorité cimpului elec- tromagnetic se atrag contactele contacto- rului st se inchide circuitul. Prin inchide- rea circuitului curentul trece prin rezis- tengii, fapt ce are drept consecinya mirirea temperaturii din interiorul incubatorului. %y Ke 7 2220 onli Kj, Ky — microintrerupitor (normal tnchis) + K’,, K’y — microintrerupStor (normal deschis) 5 K, — fntrerupitorul contactorului (normal des- chis) 5 L_— electromagnet; Ty, Tz — transfor- mator; R — rezistenji; M — motor; S — sonerie. 13Cind temperatura din interior a ajuns la 34°C capsula cu eter apasé pe pirghia microintrerupatorului Ky care intrerupe circuitul electromagnetului contactorului si prin aceasta se intrerupe circuitul pe care este montata rezistenta, ins se men- fine inchis circuital ventilatorului. La sci- derea temperaturii cu 0,4° C capsula ter- mostat se contract’ si ne mai apisind pe microintrerupatorul Ky se restabileste cir- cuitul. Pentru evitarea supraincilzirii datorita unor eventuale defectiuni, circuitul elec- tric este prevazut cu ined un microtntre- rupitor Ky montat pe circuitul rezistentei sia ventilatorului, Cind temperatura se ridicd la peste 35°C capsula termostat acjioneazé. asupra_ microintrerupitorului Ky si intrerupe funcyionarea fntregului circuit, f In vederea supravegherii functioniirii instalayiei electrice, incubatorul este pre- plarea rezistenjei precum gi intreruperea functionarii intregului circuit. Umiditatea de 70%/y este mentinuta da- torit? amplasarii la partea inferioard a incubatorului a doud t&vi cu apa. Procesul de obtinere a botcilor capacite si respectiv a matcilor a inceput cu trans- vazarea larvelor de o zi tn botci artifi- ciale, introducind cfte 120 larve transva- zate in familia pornitoare, iar a doua zi s-au verificat gi eliminat larvele insuficient hranite sau necorespunzatoare, Larvele acceptate au fost trecute in fa- milii cresc&toare, cite 45 larve intr-o fa~ milie iar in ziua’a opta de la transvazare, botcile c&pacite au fost introduse in in- cubator. derea verificirii funcyionitrii de productie a procesului stock boteilor sa invegistrat procentajul eclo- vionirii_matcilor in incubator fn cursul lunilor funie si full, la interval de 3-4 zile. vazut cu trei becuri de semnalizare si 0 Rezultatele sint prezentate in tabe- sonerie care indicd intreruperea sau cu- lele 1 si 2. Tabela 1. Dinamica eclozionarii mi&tcilor in incubator, fn luna iunie. Data Bae eee tae) 15 alle -t Total mitei eolosionate tue. | % % Ce 1—06,79 200 14 7 30 184 92 5 200 10 5 21 184 92 8 200 12, 6 20 177, 88 12 200 10 5 19 182 o1 15 200 18 9 27 184 92 19 200 18 9 20 179 89 22 200 lo 5 28 185, 92. 26 200 14 7 29 183 OL 29 200 10 5 3L 182 ot Tabela 2. Dinamica eclozionirii mitcilor in incubator in luna julie. Mitel eclozionate | aes Cae Total mitel eolozionate uc. % 3-07.79 200 185 1 7 200 180 90 10 200 177 88 14 200 184 92 17 200 185 92 24 200 179 89 24 200 183 ot 28 200 183 1 31 200 183 otDin analiza datelor de mai sus rezulta c& procentul de eclozionare cel mai mare realizat a fost de 920/y iar cel mai mic de 88%/», fapt ce demonstreaza eficacitatea utilizarii acestui tip de incubator in pro- cesul cresterii dirijate a matcilor. De asemenea, se constata ca botcile care au beneficiat in familii de conditii optime de crestere si temperatura’ au eclozionat la 15 sau 16 zile, pe cind cele care s-au aflat la marginea ramei de crestere au eclozionat cu 0 zi mai tirziu dectt normal. Comparind rezultatele obinute in cele doua luni se constata ca nu exista deose- biri_ semnificative intre procentul eclozio- nari matcilor in luna iunie fata de pro- centul eclozionarii matcilor in luna iulie. CONCLUZIL Din cele prezentate se desprind urmi- toarele : 1. Incubatorul testat in conditiile de productie a cresterii ditijate a mitcilor in flux continua a dat rezultate foarte bune atit sub aspectul conditiilor de microcli- mat oferite si reflectate prin procentul x dicat de mitci eclozionate, precum si prin siguranga functionarii la parametrii sta- biliti nefnregistrindu-se pe tot parcursul sezonului nici o dereglare sau defectiune. 2. Incubatorul, datoritk dotirii cu o aparaturi de comand’ simpli, dar sigur’, tn functionare, este usor de intresinut Ja parametrii proectayi. 3. Datoritd evaluirii incubatorului la un prey de cost accesibil (aproximativ 3000 lei) si a consumului de curent re- dius (800 lei/sezon apicol) utilizarea lui in procesul cresterii métcilor reduce substan- tial cheltuielile de productie. 4. Utilizarea incubatorului_ de volam contribuie la reducerea la jumState a nu- mirului de familii de albine destinate cresterii, {rd ca productia s& scadi, 5. Datorits constructiei lemnoase i a unei instalapii electrice simple, acest proto- tip de incubator se poate realiza direct de catre unititile producitoare de mitci. SOARECH IN STUPINA Ing. M. ATANASIU Soarecii reprezinti de fapt_ una din cele "nai pigubitoare speci dintre rozatoare. ‘Anual ei distrug cantitayi imense de ce- reale din culturi $i depozite. Pentru stupari soarecii sint producitori de pagub’, dact nu se iau misuri impo- triva lor gi mai ales daci, din neglijents Ii se creazX posbbilitatea sf atace faguri, stupi sau alte bunuri din stuping. Pe lings pagubele ce le produc ei sint si purtitorii tnor microbi daunétoci atft oamenilor cit si animalelor. Periculosi pentru apicultori sint : goare- cele de casi (Mus musculus), soarecele de cimp (Microtus arvalis), soarecele de pi- dure (Apodemus sylvaticus), chijeanul de casi (Crocidura suaveollens) si altii. Cu exceptia chitcanului care este insectivor, ceilalyi sint din nearmul rozitoarelor. Modul de viati al acestor vietiji este serins legat de variasiile de climi. Astfel, in unii ani apar invazii masive, ca urmare a unor conditii favorabile de inmultire, jar in alti ani, numérul lor este mai redus, joarecele de clmp variind spre exemplu in perioadele de virf fntre 1 si 20 de in- divizi si 30—40 de canale pe metru pa- trat. © astfel de invazie produsi in anul 1848 a distrus 1,75 milioane hectare de eulturi Pentru stuping pericolul nu inceteazi rsapiruiciodstaWh inci fesen tac cesta woarecilor, De acceal pelletupart Gibintere: Seaz modul in care pot fi prevenite pa- gubele si distrugerile pe care goarecii le-at putea produce pe de o parte materialelor $i produselor din cabang, iar pe de alti parte albinelor, prin atacarea stupilor. Tallcchandusoecesigponioeccinettae! sin special portiunile care contin pistur’, fesiturile, saltelutele de izolare, resturile de, mincare si altele. Distrugerca este to- 15tala pentru c& chiar si pirsile neroase, im- bibate cu urin’ de soarece nu mai’ sint acceptate de citre albine. Fagurii atacagi de soareci se cunose cu usurinya dup’ mi- rosul. patrunzitor de amine caracteristic urinei Tor. Deseori soarecii se cuibiiresc in cabani si atunci mirosul neplicut de soarece im- bibz peresii, podeaua si materialele din cabana, Atacarea de citre soareci a stupilor cu albine este de asemenea deosebit de pigu- bitoare. Dar acest lucru nu este posibil daca stuparul este atent si ia din timp toate misurile de prevenire. In stup soa- recii distrug fagurii, prin roaderea paryilor cu miere si mai ales a celor cu pasturd consumind torodat% 0 mare cantitate de albine. Prezenta soarecilor atunci cind al- binele nu pot parisi ghemul, le deran- jeazk, unele cad pe fundul stupului unde amortesc de frig si sint imediat mincate. Pina in primavara o astfel de familie este distrust aproape in toate cazurile. Pentru a ingelege modul in care soarecii atacd stupii de albine am ales un numir de cinci familii urmarind evolugia lor in decursul a doi ani, Rezulatele au fost foarte interesante. Soarecii p&trund in stup toamna destul de devreme, la primele constituiri in ghem a albinelor. Cu aceast ocazie nu fac pa- gube, ci isi amenajeazi cuibul intr-un loc ferit, cel mai adesea dupa diafragma, uti- lizind materialele pe care le au la tnde- ming fn stup. Cuibul este lucrat din ro- zituri fine si este inchis, avind doar o singurd intrare. In aceast fazi, la des- chiderea cuibului pot da de binuit res- turile de materiale roase, rimase ici colo pe fundul stupului. Odat¥ culcugul f¥cut, soarecele pira- seste stupul. Din cind in cind, in nop- file friguroase, il viziteazi, dar nu se instaleaz’ definitiv in el decit abia atunci Gnd incepe sezonul rece. ‘Aspectul unei familii care a iernat cu un soarece in stup apare jalnic la deschi- derea cuibului. Mai intli se simte mirosul desgustator de urin. Fagurii sint rosi pe 16 portiuni mari, iar pe fundul stupului sint multe resturi de albine mfncate. Ramele si peretii stupului sint plini de diaree. In schimb, musafirul este bine dezvoltat, se migci foarte greoi, are o blanita foarte frumoasi, iar botul si labele fi sint de culoare roz, parca ireal. Prezenta soarecelui intr-un stup, poate fi descoperité iarna cind se trag cu sir- ma, prin urdinig, albinele moarte de pe fundul stupului. Odati cu acestea, apar rozaturi si resturi din albine mincate, De asemenea, cind se asculti stupul iarna, cu furtunul la urdinis, se poate constata agitatia albinelor. In asemenea situagii_stuparul trebuie si intervin’ imediat. Cel mai simplu este s& se monteze o curs’ cu brinzd sau cu slinin prajiti. Soarecele este prins ime- diat, iar albinele isi recapiti linigtea Dack nu este spajiu pentru. montarea cursei, se scot dow rame marginale. Daci nici acest lucru nu este posibil, este ne- cesar desfacerea cuibului fatr-un adi- post corespunzitor si indepirtarea soare- celui. Pentru prevenirea unor astfel de si- tuagii neplicute si deosebit de pigubi- toare se impune luarea din timp a unor misuri speciale si anume : — materialele din caban’ si fie astfel depozitate incit soarecii si nu poatd a- junge la cle ; — si fie asigurate urdinisurile cu gra- tii sau cu reducktoare de urdinig bine montate, astfel incit si impiedice posi- bilitatea patrunderii in stup a soarecilor 5 — iarba din jurul stupilor si fie bine curiyati, astfel fncit soarecii si nu se poata urca in urdinis ; — s& se verifice periodic starea urdi- nigurilor iar atunci cind se constati ci un reducdtor de urdinis a fost mutat de la locul lui, s& se verifice imediat daci soarecele a patruns in stup. Perioada cind soarecii se pregitesc si intre in stupi este trédatk de aparitia unor rozaturi fine la muchiile lemnoase ale urdinigului,APICULTURA_SI COMBATEREA INSECTELOR DAUNATOARE PADURI Dr. ing. Al. FRATIAN Institutul de cercetiri si amenajiri silvice — Bucuresti Nevoia de a apira arborele impottiva atacurilor de insecte apare anual, la o édure sau la alta. Mai frecvent — 0 dat la 4—5 ani, uneori chiar mai des — combaterea diunitorilor este necesaré la cimpie si coline, stejatii fiind speciile cel mai mult expuse atacurilor. Aici silvicul- tori trebuie si protejeze padurile impo- triva atacurilor de insecte defoliatoare (Lymantria dispar, Tortrix viridana, Ope- rophtera brumata gi alte speci de co- tari, Malacosoma neustria etc.). Desfrun- zitea constituie 0 vatimare grava a pi- durilor. Cu toate ci in mai putin de o lund frunzigul se reface partial, stress-ul la care este supusi pidurea afe ca ur- mare reducerea drastic’ a cresterilor si uneori chiar aparifia. de arbori_uscafi- Provenirea defolierilor prin combaterea insectelor a luat o extindere mare in tara noastri anual, primivara.in aprilie-mai, pin aproape de vremea infloritii salct. mului, tratindu-se cu insecticide lansate din avion circa 100 mii hectare. La aces- tea se adaug’ stropirile din pomiculturd (in livezi si aliniamente) fmpotriva ace- Torasi defoliatori dar tn special mai tirziu Gunie, si august) pentru combaterea omi- dei piroase a dudului. Tratamentele de combatere so aplici de cele mai multe ori cu insecticide care au la bazX DDT (Detox, Defotox, Dupli- tox), malation (Carbetox, Carbevur, etc.) sau triclorfon (Dipterex, Polfosclor 5.2.) Toate acestea au spectru larg de acflune omorind nu numai diunatorii dar st ce- Jelalte insecte. cu care’ vin in contact $i tn special albinele. De aici pornesc dife- renjele de interese din care adesea api- cultura are de suferit, Organele silvice anunya intervalul de timp si locurile unde se vor desfisura actitinile de lansare a insecticidelor iar apicultorii urmeaz% si-si evacueze stupii la o depirtare de mai multi kilometri. De multe ori ins in locul de refugiu apa- re necesitatea tratarii cu insecticide sau ierbicide a culturilor agricole fapt ce-i determin’ pe apicultori s% rimin’ in lo- cul initial sis suporte consecingele stro- pitului din pidure. Practica inchiderii al- binelor in stupi — in. perioada stropirii — ajuti oarecum la diminuarea vatami- rilor. Inconvenientul consti insk in fap- wl c& este foarte greu de anticipat in ce zi si la ce ord va avea loc lansarea in- secticidelor, apar freevent decalaje si mo- dificiri ale programului inigial de lucru. Useori perioada de avertizare a perico- lului pentru albine poate si dureze mai multe zile la rind ori albinele — mai ales pe timp cilduros — nu pot suporta un astfel de arest prelungit. SOLUTII PENTRU IMPLETIREA INTERESELOR PROTECTIEI PADURILOR $f ALE APICULTURIL Protejarea_stupinelor poate fi asigurata prin folosirea de insecticide inofensive sau mai puin toxice faya de albine. De asemenea, o protectie a albinelor poate fi realizati si printr-o serie de masuri organizatorice si de tehnick a aplicitii tratamentelor cu pesticide, Aceste solu- sii — care sint de competenta organelor silvice si de aviatie civila — trebuie con- jugate cu alte masuri ce revin apiculto- rilor. Insecticide selective fati de albine. Fo- losirea de insecticide inofensive sau mai putin toxice fara de albine exista tn preo- cuparea organelor silvice. Biopreparatele — cum sint insecticidele biologice care au la baz’ Baccilus thuringiensis, prinite acestea numirindu-se preparatele Dipel, Bactospeine, Thuricide sa. — sint cu- noscute ca nedaunitoare pentru albine, ele actionind la anumite valori ale aci- 17ditayii din cubul digestiv. al insectelor, caracteristice exclusiv omizilor. Biopre- paratele sint folosite anual, insd pe su- prafete mici, datoritt costului ridicat, a nor inconveniente legate de aplicare, precum si procurarii lor din import. Fa- bricarea la noi in yard a unui preparat similar — jn curs de realizare — va per- mite extinderea combaterii_ microbiolo- gice in detrimentul folosirii insecticidelor toxice aya de albine. In ultimii ani s-au_obsinut si produse chimice selective fasi de albine. Dintre acestea cel mai cunoseut si folosit tn prac- tick este Dimilinul* — un inhibant al dezvoltérii postembrionare a insectelor care actioneazi exclusiv ca larvicid. Pre- Juat per oral de catre omizi el deter- mini blocarea sintezei chitinei in cuti- cula insectelor care nu mai pot nipirli si mor. Cercetirile noastre cu Dimilin din ultimiy ani releva_o sensibilitate foarte mare a omizilor de L. dispar, doza de circa 5g substanya activa (diflubenzu- ron)/ha fiind suficient’ pentru obsinerea unei eficacititi mai mari de 90%/o. Apli- car pe 100 ha in padurea Rizoare din Ocolul silvic Béneasa, judezul Constanya, pe data de 30 aprilie 1979, cind in pa- dure erau instalate mai multe stupine asteptind fnflorivea salctmului, —trata- mentul cu Dimilin (cu 5 g_s.a. pe hec- tar) a combitut eficace omizile si nu a avat nici un efect nociv fata de albine. Nici fn restul padurilor unde am lucrat fa ultimii 3 ani cu Dimilin, pe mai. mult de 1.000 ha nu am observat vatimari la albine. Mai mule, prin cercetari fntre- prinse in Canada (C, Buckner si col. 1975) s-a urmarit efectul asupra albinelor a unor doze foarte mari de Dimilin (250 g/ha), cu ocazia combaterii defo- Vatorului Choristoneura fumiferana, de- monstrindu-se inocuitatea sa fayi de al- bine. Desigur, ca si in cazul insecticidelor bio- logice, extinderea tratamentelor cu. Di- milin este limitati de lipsa unei producyii indigene. Costul extrem de redus al tra- * Dimilin WP 25 si Dimilin ODC 45 fabricate de firma Duphar din Olanda. 18 tamentului cu Dimilin, ia comparatie cu cel rezultat din folosirea biopreparatelor si chiar a altor insecticide ,clasice*, ple- deazX pentru generalizareaaplicarii lui in padurile infestate de L. dispar din zo- nele de mare interes apicol. O serie de alte insecticide care contin ca substante active: phosalone, decametrin, endosulfan sau toxafen s-au dovedit re- lativ selective, dozele mici, suficiente miru combaterea insectelor daunatoare, fiind practic inofensive fata de albine. Se recomanda totusi ca acestea st nu fie aplicate in orele cind zborul albinelor culegatoare este intens, pentru a_ evita contactul direct al albinelor cu picaturile toxice. Insecticidul Zolone (cu substanya activa phosalone) este folosit, si cunoscut de circa 10 ani ca nevatamator faya de albine. Numeroase cercetari desfasurate fn Elvetia, Franta, Anglia si S.U.A. au aratar cd Zolone nu prezintd un pericol real fapa de albine, nici chiar pentru cu- legatoarele care viziteaz’ florile tratate, cu condigia ca tratamentele sf nu se a- plice fn orele de zbor al culegatoarelor. Tratamentele cu Zolone aplicate de noi in 1973 (padurea Neagra—Ocolul silvic Bolintin) §i in 1980 (pdurea Rfioasa— Ocolul silvic Bucuresti) au confirmat se- lectivitatea sa faga de albine. Doza micit aplicata (300 g phosalone/ha) nu a pro- yocat vatamari albinelor in conditiile unei mortalitati de peste 95%/9 la omizi. Insecticidul Decis (cu substany% activa decametrin) este de asemenea selectiv fata de albine, la dozele aplicate pentru combaterea defoliatorilor forestieri (care nu depiisesc 10 g decametrinfha). Cerce- tari recente, care au avut loc in Franya, au evidentiat ca tratamentele cu Decis aplicate direct asupra albinelor — tn plin zbor pentru cules — nu au avut efecte negative asupra acestora la doze de pina la 7,5 g decametrin/ha, Dozele ceva mai mari (pint la 10 g) au determinat la culturile tratate un efect repulsiv, care ins a disparut dup 2—3 ore cind al- binele s-au reintors sa culeaga nectarul florilor. Mortalitatea in rindul albinelor a fost ins practic neglijabil’,In urma cercetirilor_noastre avind ca scop stabilirea eficacitétii produsului De- cis asupra defoliatorilor forestieri desfé- grate in 8 piduri pe circa 1100 ha in anii 1978—1980 nu a rezultat ca acest insecticid ar fi toxic faa de albine la dozele de 2,5—10 g decametrinha fo- losite. Faptul c& insecticidele Zolone si Decis se conditioneazi in yara noastri oferd mari posibilittsi pentru protejarea albinelor la lucriirile de combatere a insectelor diuni- toare plantelor agricole si _pidurilor. Esengial este ca repartizarea si aplicarea acestor insecticide si fie indreptat% cu prioritate cétre zonele apicole cele mai importante. Masuri de organizare si de tebnict a aplicarii tratamentelor cu pesticide. La combaterea insectelor diun’toare pestici- dele se aplicd de sus — din avion sau elicopter — sau de jos — cu ajutorul aparatelor terestre. Pentru ridicarea ca- litatii tratamentelor cu pesticide si a ran- damentului utilajelor se folosese din ce in ce mai mult stropirile cu volum foarte redus, respectiv cu picdturi ultrafine, Acestea sint usor purtate cu curentii de aer, aga incit stropirea trebuie sa se des- fasoare numai pe timp linistit, fara vint si fara curengi ascendenti, adicd in pri- mele ore ale diminefii si ultimele ore ale zilei, cdtre seara. Aceste intervale de timp corespund cu prezenja unui numar mai mic de albine in padure si deci cu un risc mai redus pentru apicultura. Din diferite considerente insa -— in mod ne- justificat din punct de vedere tehnic — insecticidele sint raspindite uneori in plind zi, pe timp ,frumos® dar cu at- mosfera turbulenta, cind nu-si ating de- cit partial pinta si prezinté un risc mult mai mare pentru apicultur’. O alta cauzi a ,accidentelor* ce survin uneori tn timpul aplicarii tratamentelor aviochimice 0 constituie defeciunile de a instalagia de stropire care dacd nu se Snchide etans, dup% ce avionul iese din suprafaya destinaté tratirii, lasi insecti- cidul si se scurgi in suprafete nedorite, in detrimentul tururor. Aplicarea. cu. prioritate (mai timpuriu) a pesticidelor in padurile in care exist arborete de salcim, micjoreaz4_riscul pentru albinele introduse in salctmete odatS cu fnflorirea acestor arbori meli- feri. Un plus de protectie se poate asi- gura si daci aceste piduri de interes ap col sar trata cu alte insecticide decit cele pe bazi de DDT, insecticide biode- gradabile care se descompun in produsi netoxici, Efecte nedorite pot interveni si datorita neanunjarii din timp a unor actiuni de disporsare a pesticidelor care pot sa-i surprind’ nepregititi pe apicultori. Masuri de protejare a albinelor ce tr buie Inate de citre apicultori, Prima si cea mai siguré masurd o constituie eva- cuarea stupinelor din zona care urmeazd si fie tratata cu pesticide si din vecina- tatea ei. In orice caz acolo unde sint pla- nificate tratamente cu insecticide sa nu so introduc stupinele decit dupa termi- narea lucrarilor de combatere a insectelor cunoscind ci acestea se incheie — in ca- zul defoliatorilor forestieri — fnainte de jnflorirea principalelor speci forestiere melifere (salcimul si teiul). Daca din diferite motive stupinele nu sint evacuate este necesar ca in perioada aver- tizat& de combatere, delegati ai apiculto- rilor si pastreze permanent legatura cu organizatorii lucrarilor de combatere a daunXtorilor pentru a evita inchiderea stu- pilor zile la rind si a lua masurile cele mai corespunzitoare ce se impun. In aceasté privinga apicultorii posed 0 oare- care experienté gi gtiu cum si procedeze pentru a proteja albinele. Unele precizari si recomandari din partea speeialistilor in apicultura ar fi binevenite. 19CONCLUZII Combaterea insectelor déun¥toare din pa- duri este posibilé f&r riscuri deosebite pentru apicultura prin : — folosirea cu prioritate tn zonele de in- teres apicol a insecticidelor selective sau a celor care nu.sint toxice faya de albi- ne, la dozele mici ce se aplicd tn silvicul- yuri, Mirirea productiei indigene de in- secticide cu bazi de decametrin si phosa- lone se impune ca m&surk priovitard 5 — aplicarea tratamentelor cu insecticide numai in primele ore ale dimineyii, ince- pind o data cu rasiritul soarelui si inainte de inserare cind zborul albinelor este re- dus si cind pericolul ca insecticidele sa fie purtate de curengii de aer in locuri nedo- rite este mult mai mic ; — utilizarea dozelor mici de insecticide evitindu-se orice tending de supradozare 5 MICA PUBLICITATE { Info: ‘in cititorii nostri ci redacfia revistelor ,APICULTURA IN ROMANIA‘ evitarea amplasarii stupilor in paduri (inclusiv cele de salcim si de tei), inainte de terminarea lucrarilor de combatere a insectelor defoliatoare 5 — evacuarea stupinelor din zonele care vor fi travate cu pesticide toxice fasX de albine — refinerea Ja stupi a albinelor in ziua sau ia timpul cind in zona respectivi se aplicd traramente cu insecticide Pentru a cunoaste mai bine selectivitatea fasi de albine a unor insecticide, in ve~ derea promovarii folosirii lor, sint nece- sare cercetiri comune ale celor care se ocup de apicultura si celor care se ocupa de folosirea pesticidelor. De asemenea, este necesar sa fie verificate din punct de vedere stiintific misurile empirice pe care le iau apicultorii pentru a-si proteja albi- rele sisi fie date indrumari competente care si asigure un ajutor efectiv pentru apicultori. »M®HESZET ROMANIABAN* publicd anunguri de mic3 publi entra vinzari, si Cumpirati de materiale si utilaje apicole, roiuri si familii de albine cu si férd stupi, Costul unui cuvint este de 5 lei, Se primese minimum 10 cuvinte. Pentru alt caracter de liter sau pentru chenar negru se aplicx o majoraré de 50%. din costul total al anungulut simplu, Anunjurile urmeazi si fie publicate numai in limita spatiului rezervat acestui scop in ‘numirul ce urmencd si aperidupi minimem. 30 2ile de la data primisi.lor i vedacti Atic anunyurile cit qi costul lor se primesc pe adresa: Asociatia Crescitoritor de Albine, Redacsia revistelor ,APICULTURA IN ROMANIA® i ,MEHESZET ROMA- NIABAN", str. Lulius Fucik nr. 17, sector 2, cod. 70321, Bucuresti, cont. 45.96,01.4 — BAILA, — Sucursala judegeani Ilfov cu mengiunea ,PENTRU MICA PUBLICITATE*. VIND stupinX pavilionar% capacitate 44 stupi populati cu 35 familii rame stass. Duca Ale- xandru, Marghita — Bihor, strada 30 Decembrie 78, telefon 60702. orele 7—15. (43) VIND stupi multietajagi, plangete Snelgrove mul- Lictajaue, plangete cu site duble multietajate, stupi orizontali, plangete RA 1001, diafragme, | micro Fora, cintar vali2X, bidoane tabli, tivi desc¥pXcit, colectoare polen, centrifugs, menghing. Stef’inescu Hristache, tel. 138422. 4) 20DIN NOU DESPRE POLEN Dr. Tr. OLARU Sectorul medical de apiterapie al L.C.A. Desi in ultinul timp se vorbeste tot Preiinuleadioscrescscoclnmaniteonsde: rindu-] produsul minune al albinei, sa nu nitim rezultatele terapeutice ale polenu- luf. Nu este deloc exagerat cind se afirma c& polenul poate inlocul Gi sueces 0 sétie de medicamente clasice. Si nu se greseste nici atunc! cind se administreazi in afec- tiuni netratabile en polen, pentru ci bo- gatia lui in substange de mare valoare ali medtatdn jut Gal modi indirectslal orice boala. Inco dati reamintim afectiunile prin- cipale fn care s-au objinut suc tratamental cu polen. fn primal rf lile ficatului, convalescenti de hepatitd vi ralk acuta, hepatite cronice, unele ciroze si anemii secundare ; gastro-duodenitele, en- terocolite gi alte afectiuni cronice care au nevole de stimulare si reconfortare ere eer eal copii in dezvoltare, la cei debilitati dup diferite boli, copii inapetengi si anemici. Polenul se mai foloseste cu succes in tra- tamentul afectiunilor de prostat’ si in ge- neral la batrini cu anemii si astm. De alt- fel polenul poate fi folosit cu succes, in toate specialititile medicale, fie simplu fie in combinatie cu alte produse apicole, pentru c& este un stimulent general si un produs cu mare valoare alimentari. asa cum aritam mai sus. Pentru a fi administrat se amesteca cu miere, sau se dizolva in diferite lichide, dar poate fi ingerat $i simplu mestecat’s inghigit cu lichide sau chiar cu mincare. Doza zilnica, optima este intre 20—30 grame, iar la copii doza se reduce, dup virsta si greutate. In aceasti dozX de polen, organismul gisegte proteinele necesare pentru 24 ore, ca sa nu mai vorbim despre vitaminete si substantele minerale pe care le conyine in cantiaji mari si de bund calitate. Polenul se adminisireazd mai bine dup masa, pentru a mu provoca unele tulbu- rari digestive ca dureri_ abdominale sau diaree desi aceste complicatii sint foarte rare. Cantitatea de polen trebuie fixarS dupi forma bolii, starea bolnavului si toleranya organismului respectiv, In orice caz nu este permis si se ajung’ la o stare de grea- 18 la polen, pentru ca astfel se compro- mite tot tratamentul. De aceea este bine sa fie mai fntii con- sultat un medic de specialitate care si fixeze tratamentul dupa boala respectiva si sA urmareascd bolnavul fn tot cursul tratamentului. Mai webuie reinut cX polenul, ca si celelalte produse apicole si in general pro~ dusele naturale, nu acjioneazd rapid ci prin procese de vindecare lent, deci tra~ tamentul dureazd mai mult si bo!navul trebuie sa aiba rabdare si sd cerceteze me- dicul pentru controlul evolutiei bolii si di~ rijarea tratamentului. De asemeni trebuie folosit un polen de buna calitate, care a fost bine uscat gi con- servat si cit mai proaspat posibil arit pentru efectele lui terapeutice cit si pen- tru calitayile lui organoleptice. APICULTORI! Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialisté Romania con- tracteazti acordind avansuri si achizifioneazi cu plata pe loc in numorar miere, ceari, propolis gi alte produse apicole. ADRESATI-VA IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE, CERCU- RILOR APICOLE CU GESTIUNE PROPRIE $I CENTRELOR DE APRO- VIZIONARE $I DESFACERE ALE ORGANIZATIEI NOASTRE. 2hPRODUSE APITERAPICE CU PERSPECTIVE iN OFTALMOLOGIE Farm, Elena PALO, farm, Filofteia POPESCU Institutul de cercet&iri pentru apicultur’ ie combaterea unor _infectii localizate la nivelul globului ocular se recurge mai ales la aplicajii locale cu diferite prepa- rate, intrucit tratamentul general nu este eficient singur. Tratamentul ocular este exclusiv un tra- tament local, deoarece, corneea nu este irigata de curentul sanguin, iar sclerotica este irigati foarte slab astfel incit concen- tratia principiilor active aduse ochiului de c&tre singe in urma unui tratament gene- ral este prea slab’ pentru a se putea pune baza pe un efect, Tratamentul zonei ocu- lare se adreseazi tndeosebi conjunctivitei, aparatului lacrimal gi tunicii externe a globului ocular, care pot fi sediul unor infectii sau pot suferi leziuni tn care aplicatiile locale ale diversclor substange medicamentoase sint foarte utile. Tn grupa medicamentelor oftalmice se includ o serie de preparate lichide, moi sau solide, destinate tratamentului bolilor de chi. Medicamentele oftalmice sint constituite in cea mai mare parte din. 30 Jugii apoase. Mai rar se prescriu soluyi uileioase, suspensii apoase sau unguente. Mergind pe linia diversifickrii produse lor medicamentoase, a valorificdrli superi oare a materiilor prime din tard, in ca- drul Institutului de cercetari_pentru api- cultura, a Centrului medical de apiterapie, sau efectuat o serie de studii si experi- mentari in vederea realizarii de noi pro- duse medicamentoase pe baz de produse apicole naturale: miere, propolis si Kip- rigor de matcd. Aceste produse utilizate rational, independent sau in asociere cu alte produse farmaceutice, au un rol deo- sebit in psevenirea si vindecarea a o serie de afectiuni oftalmice, dovedid find fap- tul c& ele sint lipsite de nocivitate. Au fost studiate o serie de retete in ve- derea stabilirii celei mai bune formule de 22 cere ee eeimeetsecneres re eee = soluyia ofsalinied cu miert mee caterer eae ecrem eens Sale eeoraaey, piodiule cavers, pe lined adhutan: vale Hativale apieole sontia a1 alee gub- Taap aualliate sueclien, neltitente. pen tral veh? Eecmublarde sienariieca test bi Ee Se ictores eeatia de sarecenrinitile Aa ahitizs. att a. gubstange active ft A awabsaagélor-auniliare, facauni co ota Mo influcnre decisies aoupca stabil a cian Capeciice « pratiaalie, Dur 8 he de Croccmentin a difeciteld® Va Sani Geant tae amore, unor domaule Eni aot ee neice tuulle caledioe de vseaare-a Gaal tasdi- cament, Produsele respective au fost pre- Seu ceee vet ceMircli tances Br i craeeaeetroratelrtantacett eoteeina arabes ies oreo rare ao vedere lebilitaiea Orrigpilit attiv’ de eae ictucrtrea pe tale naeoiies give Procdlen Gain alre te 9¥ile ineroshtcerea See ablok tition prods, eit! oe $0 satel pride che of prasiniullectiv dia Toenula an poate tnestat oa an cone dedepereR ree pola cuisinroariante card ti pe Gare E- Etie @ le indeplineasod eoluyile oftalraies BOE ne: wotaniee. ey chal. ecomal. Tetcaivarearssluullon ofcalnids, csteope: Ser cette wieat Geet lecprehmesoumieteten Gehidului Ieee pala rfeniiers elcneciaralste Sonnac S-cchiul uman” poate tolera fri durere cacilayi considerabile de pH, cu conditia fe respectatl izotonia, ‘Totngl ajustarea preparatelor oftalmice la un pH apropiat Peace cloeeretcrstdn cemroman Ssuprayctectului ide olesants, micpotarea Scacatie adeltdurererghvedlietreatuneltaalbine resorbpii a medicamentului si, legat de acest luctu, efectul farmacologic asi- gurat. In unele cazuri izohidria soluyiilor oftalmice asigura stabilitarea medicamen- tului, exemplu, in cazul nostra ,Colirul cu Hptigor de marci", Senzatia dureroasi in ochi este adeseori © rezultanté dintre pH si presiunea os- motici. Dacd pH-ul se indeparteazi de valoarea sa fiziologic& atunci este necesar sk se prepare picaturi oculare izotonice La prepararea colirelor cu produse a cole s-a finut cont de toate condisiile ne- cesare realizirii unor produse care si ras- pundi tuturor ceringelor farmacologice iar efectele scontate si fie cele mai elocvente, Colirul cu miere de albine, colirul cu laptisor de marc’ si colirul cu. propolis sint experimentate in prezent fntr-o serie de afectiuni oculare cu rol antiinflamator, cicatrizant, ugor antiseptic, decongestiv, regenerator pentru tesuturile lezate. Rezultatele obsinute pink in prezent sint incurajatoare si demonstreazi cit so- lusiile oftalmice pe baz de produse api- cole corespund unor ceringe riguros sta- bilite si anume: au un spectru larg de actiune ; posed o bun’ tolerangi in do- zele folosite; au o actiune de durati ; sint conservabile La produsele mentionate mai sus s-au verificat proprietiile fizico-chimice pen- tru fiecare produs, efectuindu-se determi- ni analitice calitative si cantitative pen- tru punerea in evidensi a fiectirui compo- nent care constituie formula. Totodat s-a urmitit conservabilitatea si stabilitatea in timp a produseior preparate experimental. Datele noastre analitice au fost sinte- tizate, folosind la {ntocmirea documenta- ici tehnice, a normelor interne de cali- tate, la fixarea parametrilor tn vederea objinerii avizelor, din partea Ministeru- lui Sinatiqii CERCETARI EXPERIMENTALE PE COBAI SI IEPURI SUPUSI ADMINISTRARI PROPOLISULUI STUDIUL LEUCOGRAMEI §1 REACTIILOR TISULARE Dr. doc. Adelina DEREVICI Dr. R. ZALMANOVICT si Biol. C. ARDELEANU In continuarea cercetirilor noastre me- nite a cunoaste reactiile faya de propolis, am inigiar unele experiente pe cobai si iepuri injectati cu o suspensie apoasi de propolis. Cobaii au primit pe cale subcutanata in decurs de 12 zile un total de 100 mg substanta activa, Tepurii au fost injectagi intraperitoneal : un lot de 10 jepuri a fost supus in cursul vaccinarii antitifice Anti-AO injectiilor intraperitoneale cu propolis, iar alti zece au servit de martori. La toate animalele de experienyi s-a de- terminat formula leucocitara inainte de inceperea experiengelor si dup’ terminarea lor. S-a prelevat singele periferic, consi derind ca acest control ar da indicat} asupra integrarii propolisului in organism Din rezultatele globale s-a constatat ca se poate deduce 0 crestere procentuald a polinuclearelor la ambele specii de ani- male, mai semnificativ reactionind cobaii. Limfocitele scad in functio de cresterea procentuali a polinuclearelor. Monocitele nu prezintd modificdri importante. Un alt control s-a efectuat prin examen histologic al mezenterului iepurilor supusi injectiilor intraperitoneale cu propolis, comparativ cu al martorilor. Se constat’ in endotelul capilarelor unor mici granulayii tnconjurate de un halo. Acestea indica faza initiata de trans- port al propolisului in organism, aspect ce lipseste la martor. Este cuioscur"e fn aceste procese un rol important fl are componenta flavonoi-~ dick a propolisului care influenteazd per- meabilitatea capilarelor. De la locul de injectare propolisul, su- pus unor procese enzimatice ale macrofa- — 23gelor, e transportat in diferite organe unde constatat prin examen histologic sub forma de mici granulatii. Acel halo care le inconjoar’ indica procesul enzimatic de integrare a propolisului tn organism care in final se descompune ; este activ asociat cu diferigi algi compusi si apoi ¢ elimi- nat prin urina dup’ metabolizare. Semnalim c& examenul histologic per- mite a aprecia c& reacjiile nu au un_ca- racter brutal, atit la martori cit si la animalele ce se afl& fn curs de imunizare ; ele au un aspect care se poate integra in categoria de reactii fiziologice. Se constati de asemenea absenja_celu- lelor atipice la_animalele de experiens’. Consideraim {ns& necesar ca acest produs complex care e propolisul s& fie cercetat de colective de clinicieni, medici de labo- rator, biochimisti fn ceea ce priveste efec- tele imediate sau tardive asupra organis- mului, APICULTURA IN DOBROGEA IN TIMPUL STAPINIRI| OTOMANE T. MATEESCU. Tn Dobrogea, ta fel cape fntreg. spatiul romt- nese, continuitatea populatiel autohtone esce strins Tegatt de continuitatea vechilor indeletniciri si mase de la daci si daco-romani. Printre acestea se numisX gi albinfritul!, care, pe teritoriul provineiei dintre Dunire si ‘Marea Neagré, a gi sit, din totdeauna, condigii dintre cele mai bune, find favorizat de padurile bogate in tei si de abundenja Fingjelor naturale. xistenta, fA tntrerupere, a populagici roma- nesti_in Dobrogea in perioada stiptnirii ocomane (14171677)? este legatt netndoios si de con tinwarea practicirii apiculturii. Dimitrie Cantemir, cage a stribiute in repetate rinduri provincia pon- atrigen atentia asupra belyugului de miere ce se gisen Ia locuitorii din. stepa dobrogean’ 4 Th acceasi perioads albintritul veste atestat si de ceara care constituia unul dintre obiectele, comer- jului cu Transilvania ale negufitorilor din Do- brogea, ca si de miedul pe care romani din Micin fl dituiau, la 1700, membrilor soliei polo- neze conduse de Rafael ‘Lesaczynski, aflatz tn drum spre Constantinopol ®. Stiri mai numeroase asupra eresterii_ albinelor in Dobrogea ne-au rimas din secolul al XVIII-le stfel, Charles de Peyssonnel, consul al regelui Franjei pe Iingi haul Crimefi, fneepind cu anul 1753, bun cunoscitor al regiunilor invecinate vemurile de nord si vest ale Marit Negro, seria c& mierea constituia yun articol esenyial” al comer- lai Dobrogei. Ea’ cra de mai bunt calitate decit Cea din Jara Romineasca si Moldova si se vin- dea, fa mod obignnit, cu prequl de 7—8 parale ocaua®, La 1786, austriacul Wenzel yon Brognard constata ci, printre produsele principale care se vindeau in’ portul Isaccea, figura si mierea*. Aceasti miere, aga cum observa Peyssonnel, lua drumul Constantinopolului si numa; cu mare greu- tate putea fi transportarX in alte pari, deoarece export ei era interes de sam ovoman si Peyssonnel se ocupi mai ales de Dobrogea de sud (Turtucaia, Silistra si Bazargic) unde pro- 24 ductia de ceark era mai mare, nu trebuie exclusi productia nordului plin de paduri, de tei si de Fineye. Prejul cerii varia fntre 38 si 42 de parale ocaua ®, Yn 1764, sultanul Mustafa TI se adresa printe-un firman lui Stefan Racoviyi, domnul “Tani Roma- neyti, lui Grigore Ghica, domaul Moldoyei, pre cum’ si mor dregitori turei de la Duniire, intre care trebuie inclugi si cei din Dobrogea, interzicind cu asprime exportul unor produse an'maliere, ince pind cu ceara si micrea. Se arati ci aceste mir- furi se cumpirau altidati pentru Constantinopol, dar, de citva timp, negustori crestini si mai ales evrei le duceau in ari ostile Portii. De aceea, au se mai gisea aproape delac cear pentet_ moschei, pentru palatele imperiale si pentru. populatia capi- Fit imperil, Cediul de Ietanbul Reuse o plin- gere in acest sens, care dusese la emiterea unui firman cu conyinut asemandtor fn anul 1164 (1750), dar prevederile lui nu fuseseri respec tate ®. Dup% 1800 stirile asupra eresterii albinelor in Dobrogea se inmuljesc in mod considerabil, reflec tind insemnata dezvoltare pe care incepe s-o cu- noased aceasti indeleticire. Douk memorii fran- ceve din 1801 mentionau ceara printre principalele marfuri care soseau in porturile de la Marea Neages (jrmul dobrogean) si de la gurile Du- nirit!!, Peste citiva ani, in geografia lui Hugas Ingigian, apiruth in 1804, se sublinia belyugul de miere al Dobrogel®. De asemenea, _austriacul Thielen seria la 1828 cX locuitorii acestei, provincii posedau mii de stupi de albine™, Uni romani Gobrogeni deyineau adevirate prisici in ostroavele Dunirii, pe care si le mentin si dupa wecerea in stipinirea Tarii Romfnesti a unora, dintre aceste ostroave, prin tratatul de la Adrianopol din 182935, La. 18371838 negustorul englez Charles Cuningham nota faptul c& ceara produsii in Do- brogea constituia un obiect de export, Era deci © incileare a monopoluluj. statului otoman, care,aga cum am vizut, se institaise asupra comercia- lizirii celor mai multe dintre produsele agricele, fntre care figurau si ceara si mierea. Peste un an insi, a 3 noiembrie 1839, acest sistem de_mono- pol este desfiingat, prin hatigeriful de la Gilhane, cu care sultanul Abdul Medjid a inaugurat epoca Tanzimatului* 17, Faptul a_avur imediat urmiri de cea mai mare importanyi si pentru economia Dobrogei, deoarece Visa liberX circulatia tturor produselor agricole. In acelasi aa, cilugirul rus Partenie, cilatorind pe malul dobrogean al Du- nirii, constata_marea bogitie de stupi de care dispuneau romfnii de acolo *8, De asemenea, polo- neal Mihail Czaykowski (viitorul Sadik-Pasa), care a ficut cercetiri temeinice in Dobrogea la 1841, enumerind bogitiile provinciei, punea mierca si coara imediat dup geiu si vite ™ Cele mai bogate si mai exacte informaii despre cresterea albinelor in Dobrogea ni le-a Isat Ion Tonescu. de la Brad, cel care a modernizat agri- cultura otoman cu prilejul cilftoriei de studi pe care-a {nireprins-o {n aceasti provincie Ia 1990. EL nota cX la roménii din nordul Dobrogei a cultura era una dintre ocupatiile principale, data- rit pidurilor cu ,milicoane de cei", care ofereau conditi dintre cele mai priclnice albinelor ®, Stupii erau numerosi insi si tn satele de ling? Jacul Razim, ca si in cele de pe mali! Dunirii. Di statisticile fntocmite de reputatul agronom rezubit c& roménii dobrogeni deyineau atunci peste 12.000 de stupi. Pe primul loc se situau satele Garvan si Diiieni, cu cite 1500, dup care urma Girliciu ot 1200, apoi Meidanehioi (azi Valei Teilor, jud, Tulcea), Ostrov si Bugeac (cazaua Silistra), cu cite 1000, Ministirea Cocos plitea atunci statu lui otoman 150 lei dijm¥ pe albine, iar Mindstirea Taiga dispunea de 80 de stupi. Dezyoliarea albiniritului in Dobrogea este ates- tatk si de faptul cX fnsemnate cantititi de ceari din aceas provincie erau comercializate in stinga Dunarii, in Tarai Romanease¥. Documentele de ar- hiva care ni sau pistrat arati eX in aul 1855 au fost aduse din Dobrogea, pe la Oltenita gi Cilirasi, 2645 ocale de ceari galbeni #1, Numai intr-o singur zi, la 9 februarie acel an, armeanul Movses, negustor din Silistra, a importat pentra piaja Bucurestilor 52 de saci cu ceari galben’, totalizind 2400 ocale, pe care autorititile vamale de In Citiragi o evaluau Ia 31200 Ici 2, © alté dovadi a dezvoltirii apiculturii tn Do- brogea o constituie fapul ci se aduceau in aceastit provincie stupi cu albine cumpiraji de la stinga Dundrii, Astfel, in anii 1856—1858, au fost tre- cuyi, pe la Cilrasi si Gura Talomijel, peste 500 de stupi (uleie) cu, musci, destinagi mai_multor localititi dobrogene #. La 1 mai 1856, doi locui- tori aj satului Topalu, Marin Vulpe si Stan Grecu, aduceau 29 de stupi din Tara Romaneasci, iar la 27 martie 1857 se importau pentru Hirsova 200 de stupi cump&rayi din satul Gropeni, judeyul Braila*, Aceste schimburi constituie totodati do- vezi ale legivurilor comerciale care au existat din totdeauna inte provincia pontici si celelalte teri- tori romanesti. Pentru ultimele decenii ale stiptnirii otomane avem i alte informayii privind dezvoltarea apicul- tui th Dobrogea. Astle, la Nalbant, sat focuit in majoritate de romani, era un fnsemnat centru apicol, numirul stupilor depisind cifra de 1.000%, Cu cresterea albinelor se ocupau si turcii de la Babadag, care, datoriti codrului din apropiese, aveau, de asemenea, conditii favorabile la inde min. Unii dintre ei isi instalaser® prisicile la punctul numit Kovenlik Ada (Ostrovul Stupirici), unde se giseau mii de stupi i unde, mai tirziu, sa Safiintat satul Slava Cerches®, Apicultura se facea si in piryile Balcicului, fapt consemnat atit de Papadopoulo Cretos, consul al Greciei Ia Varna, eft si de austriacul Kanitz%, iar mie- rea care se objinea acolo era de calitate foarte bund. Mierea din Dobrogea este menjionari Ia 1855, si de medicul francez Camille Allard, In 1856, profesorul german Wutzer era servit la © clrcium’, tnte-un sat din sud, cu o miere albi atit de savuroasi, cum nu-si amintea sk fi mincat vreodati, nici chiar fn Elvejia sau in Sicilia ®. In ultimele decenii ale stipinirii otomane, potrivit aprecierii Ini Kanivz, numerosii stupi constituiau una dintre cele mai importante bogiyii ale locuito- rilor Dobrogei, Surplusul de miere era trimis ins, in cea mai mare parte In Constantinopol, chiar dup decretarea liberului export al. produselor a- ‘Anumite cantitiyi de mire si ceard mer- 28, pricol geau tomsi gi in alte In general, cresterea albinclor se f&cea primi- tiv, fa asa numitele ,duburoaie", care pateau fi $ntilnite pind tirziu in Dobrogea®®. Existau, de- sigur, si stupi propriu-zisi. La 1850, asa cum men- tiona Ion Ionescu de la Brad, prejul unui sup era_de un galben, ceea ce echivala cu valoarea unui pore sau cu cincime din valoarea unei vite cornute mari, Peste cffiva ani, autoritivile vamale ale ‘Tari RomAnesti stabileau valoarea stu- pilor trecuyi ta Dobrogea la 17,20 lei si, in cele mai multe cazuri, 1a 20 lei bucata. Un indiciu asupra_dezvoltirii albin’ritului tn Dogrobea in timpul stipinirii otomane fl constituie gi reflectarea acestei fndeletniciri in toponimia pro- vinciei. Astfel, un sat de ling Hirgova s-a numit Balgi (te. balet = negustor de miere, de la bal = micre), iar altul din sud Covangilar (Stuparii, de la tc. Kovanct = stupar). De asemenea o inilyime din nordul provinciei a purtat, dinaime de 1877, numele romanesc de Dealul Stiubeilor. Erau wa- duceri. ale yechilor denumisi romanesti si dovezi ale rolului Sasemnat pe care Ia deyinut in trecut apicultura tn viaja economici a Dobrogei si, in general in istoria acestni teritoriu romanese.sf 8. BIBLIOGRAFIE BARTOS, Gh. : Vechimea albintritului In r0- mani. In: Terra nostra" vol. 1, 1969, p. 12311, MATEESCU, T.: Permanenga si continuitatea ronidnilor in Dobrogea, Bucuresti, 1979, p. 10 ium. CANTEMIR, D. : Istoria Imperinlui otomann. Cresterea si scaderea lui, trad. de los, Hodo- Bucuresti, 1876, p- 310, tn not. Y, Lidia ‘Aer Le commerce de la Transyluanie avec les régions dw sud du Da- mibe effectué par la douane de Tura. Rose en 1683, In: Revue roumaine d'histoire", VII (1968), nr. 5, p. 768. PANAITESCU, P. P.: Calitori poloni in Fa rile romine, Bucuresti, 1930, p. 119. PEYSSONEL, Charles de: Traité sur le com- merce de Ia Mer Noire, vol. Il, Paris, 1787, p. 165. NEITA, Gh.: Expansiunea economict a Av- ‘ariei si explorarile ei orientale, Bcresti, 1930, p. 244. OLIVIER, G. A.: Voyage dans ! Empire otho- ‘man, VEgypte et la Perse, vol. I, Paris, an 9, a 10. it, 2. 13. 14 15. (1801), p. 200. TORGA, N.:, Documente si ceveettri asuprs istoriei financiave si economice a Principatelor roméne, Bucuresti, 1900, p. 180. GUBOGLU, M.: Catalogul documentelor tur cestien, vol. I, Bucuresti, 1960, p. 70 (vez. 225). HURMUZARI ; Documente privitoare ta isto- tia yomdnilor, supliment [, vol. Il, Bucuresti 1885, p. 126. IOLBAN, T.: Documente roménesti din Ar- jvele franceze (1801—1812), Bucuresti, 1939, p. 33. SIRUNI, H. Dj,: Dobrogea si Basarabia de- scrise de _geografii_armeni. In: Ani. Revis de cultur’ armeani“, J, 1936, vol. 4, p. 68. THIELEN, M. F.: Die enropiische Tiirkey. in Handwérterbuch fier Zeitungsleser.... Wier, 1828, p. 62, 262. MATEESCU, T.: Documente privind istoria Dobrogei (1830—1877), Bucuresti, 1975, p. 56- “ALLIMACHL, S. si GEORGESCU, V. 2 Une source anglaise’ relative aw commerce sur le pyc Sn RENNER RCN RRR OSS PA ENS ST ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA acordd gratuit CONSULTATII JURIDICE pe probleme apicole Membrii Asociatiei CreseXtorilor de Albine din R. S. Romania cu coti 2 zatia Ja zi_si care inttmpina in activitatea de practicare a apiculturii diferite dificult3ti de naturi si creeze conflicte, litigit sau dreptul la revendiciri, a ciror rezolvare necesit’ interventia justitiei, fn scris Comitetului Executiy al Asociafiei Crescatorilor de R. S$. Rominia cu sediul in Bucuresti, str, Iulius Fucik nr, 17, sector qt, cod 70231, cu mentiunea ,CONSULTATIL SI SFATURI JURIDICE*. i Pec sc S92 TRA AS SMS ANTANG ALT SNE ST SAAN MSA RTS ARG NARITA SEIS Danube, (1837—1838). In Revue roumaine histoire", 111 (1964, ne. 2, p. 273. 17, NORADOUNGHIAN, G. E.: Recueil d'actes internationaux de UEmpire ottoman, vol, Ul (1789-1856), Paris, 1900, p, 288, 18. BEZVICONT, Gh.: Galitori ragi tn Moldova si Muntenia, Bucuresti, 1947, p. 349. 19, PLATON, Gb. Informatii_ noi privind teri- toriul si populagia Dobroget im prima innit uate a secolului al XUX-lea. In Nnwacul [ost tutului de istorie si arheologie A. D, Xeno- al®, V, Las, 1968, p. 212. SLAVESCU,’V.: Corespondenta tntre fon Io- nesc de la Brad si Ton Ghica, 1846—1874, Bucuresti, 1943, p. 100. Arh, St. Buc, fond Visteria Tari Roménesti, dosar 67/1853, f. 64, 66, 241; dosar 70/1855, f. 65, 191, 325, 22, URSACEANU, V.: Monografia comunei Nal- bane din iudetul Tulcea, Tulcea, 1910, p. 20. 23, COTOVU, B.: Cercherii. Un neam disparut din Dobroged, In: ,Analele Dobrogei*, I (4921), nr. 3, p. 408. VRETOS, A. P.: La Bulgari ancienne e¢ mo- dere sous le rapport géographique, historique, arbéologique statistique et comercial, Saint Pétersbourg, 1856, p. 197. 25, KANITZ, F.: La Bislgarie danubienne et la Balkan, Etudes de voyage (1860—1880), Pa- ris, 1882, p. 478. 26. ALLARD, C.1 Mission miédicale dans le Tar- tarie-Dobroutcha, Paris, 1837, p. 40. WUTZER, C.V.: Reise in den Orient Enro- pats und einen Theil Westasien’s, vol. 1, Elbe feld, 1860, p. 252 28, BUSCH, M.: Die Titrkei. Reisehandbnch fir Rumnelia, dic untere Donen, Anctolien, Syrien, Paliistine, Rhodus iand Cypern, Triest, 1870, p. 274, PAUNESCU, I. M.: Constanta, 1946, p. 232. 30, IONESCU, 1. de la Brad: Excursion agricole dans ta plaine de la Dobrodja, Constantinople, 1850, p. 88. 1, GIURESCU, C. C.+ Stiri despre populugia- voméncasca a Dobrogei in bingi medievale st moderne, Constanja, 1966, p. 62. 20, 21, 24, 27. 29, Un colp dobrogean, se pot adresa Albine din 4 ; i i ARIMADIN ACTIVITATEA APIMONDIA APITERAPIA SEMINIFICATII $1 OBLIGATH IN SLUJBA SANATATI OAMENILOR™ Prof, dr. ing. V- HARNAJ ; Presedintele Asociasici Crescitorilor de Albine din R. S. Romania si al Federasiei Internazionale a Asociagiilor de Apicultur’ APIMONDIA IMPORTANTA NOUA A APITERAPIEI .Constatiim cu satisfacyie c& se acorda o importanyi din ce in ce mai mare celui mai tinXt domeniu al apiculturii, tinir si ca disciplin’ fundamentat’ riguros stiingi- fic, care dateaza inst din cele mai vechi timpuri ale jstoriei umanititii. Aceasti importany nous este justificat’ pe de o parte de interesul tot mai mate pen.ru produsele naturale, iar pe de alti parte prin compozitia extrem de complexi a produselor stupului. Initiativa demni de elogii a apicultori- lor belgieni este o dovada in plus la ceea ce spun ev, Aceasti zi a apiterapiei vine s& se adauge celorlalte reuniuni interna- sionale organizate de Apimondia sau sub patronajul su, in acesti ultimi ani. INEPUIZABIL SI FASCINANT Pentru medici, biochimisti i farmacisti, apiterapia reprezintS un domeniu inepui- zabil si fascinant ; fiecare studiu sau ex- periensi descoper’ noi proprietati produ- selor stupului si noi posibilitiqi de utili- zare a acestora fn sorviciul simatiyii omu- lui. RESPONSABILITATEA CERCETA- TORILOR Cercetatorii au responsabilitatea reco- mandiarii acestor produse pentru consum, a studiului lor tn clinica si a evaludrii efectelor Jor. RESPONSABILITATEA MORALA A APICULTORILOR. Noi ceilalsi, apicultori si, apidologisti, avem © imensa” responsabilitate morala, care fine de etica noastra profesional%, aceea de a oferi produse bune gi de cali- tate, care si_nu fie alterate prin tehnict defectuoase de conditionare. Insecta mi- nunata cu care lucrim posedi un labora- tor perfect tn care ea prepari produse complexe si bogate in elementele necesare organismului uman. Misiunea noastr’ este de a le oferi in stare pura, de a le pre- zenta sub 0 forma cit se poate mai atra- gitoare, de a le face cunoscute. In acest spirit, vA adresez dvs. tuturor celor care participayi la aceasta zi de api- terapie, in numele meu si al Apimondiei, cele mai bune urari de succes si reusit lu- crarilor dvs,, in speranya c& veti avea un fructuos schimb de pireri si idei intre cercetatori si apicultori. * Ca prilejul organiztrit »Zilelor apiterapiei" (25-26 aprilie 1981) tn Belgia la Tournai de edtre Federapia apicola din Hainaut, P cpangilor acest mesaj pe careel publicim, avtn vof. dr. ing. V. Hasna} a trang in vedere importanga proble parti~ ici ce 0 ridicd si care prezintz un interes deosebit pentru apiterapie, atit pentru medici ji oament de stint cit si pentru apicultorit din tnireaga lume. 27F.A.0. $I ANUL INTERNATIONAL AL PERSOANELOR HANDICAPATE Organizayia Nayiunilor Unite pentru alimentatie si agricultura (F.A.O.) a emis la 6 aprilie o medalie cu tema Anul In- ternational al Persoanelor Handicapate. Anul 1981 a fost desemnat de adunarea generala. ONU ca An Internasional al Bersoanelor Handicapate si are ca scop promovarea drepturilor acestor oameni la Geplina participare social’, Ja dezvoltarea societiqii in care traiesc, de a se bucura de aceleasi condigii de viatk ca gi ceilalti cetateni si de a participa deplin la imbu- nutiirile nivelului de viayi in general. In spiritul ,Egalicaqit gi deplinet parii- cipiri®, medalia a fost realizata priny-o colaborare strins& tntre un tine artist ita- lian, Giorgio Massini, el insusi invalid, si un gravor de medalii cunoscut, Luciano Zanelli. Ei au ales ca tem% apicultura, ceea ve permite simbolizarea colaboririi intre fiin- ele umane prin munca colectivd a albi- nelor in producerea_mierii Albinele figureaz& pe ambele feye ale medaliei, Pe prima fas se vede apicul- torul invalid in. spatele unui stp deschis. Tinuta sa profesionalz mascheazX orice distinctie de rast si sex si confer’ acestei scene un simbol universal, de demnitate si de indeminare in muncd a persoanelor handicapate. Sus se poate citi ,FAO- ROMA Jar tn partea de jos se poate ve- 28 dea o albin’ pe o ramura fnfloritd cule- gind nectarul ce va fi transformat in miere apoi in stup. Reversul medaliei prezinti mai multe albine in celulele lor de ceara, emblema anulssi si inscriptia_,,Pleine Participation ex Egalité* (Participare deplina si cgali- tate) pentru a demonstra ca, desi diferita, orice persoan’ igi are rolul’ su in socie- tate. Este tocmai ceea ce exprimi albina vazuta din profil printre celelalte va de sus, in acelagi ump si ca individ si ca membre ale grupului, ca o semnificatie re- prezentativ’ a rolului social al persoanelor invalide Medalia, batuta de Picchiani é& Bar- lacchi din Florenga, a fost realizat& in trei versiuni : bronz, 50 mm, argint 50 mm si 50 me; si din aur 18 carate, 28 mm si 13 grame. Fiecare medalic este numerotat pe mar- gine si insoyitd de un certificat de ori- gine. Profiturile din vinzdrile medaliilor FAO sint in totalitate utilizate pentru finangarea proicctelor in farile in curs dé dezvoltare. APIMONDIA — Federatia internatio- nal’ de apicultur’ — avind tn vedere tema si scopul medalici FAO s-a aldturat promovarii acestei_meritorie inigiative in favoaxea persoanelor handicapate, inisiind si o actiune proprie in sprijinul populari- aarii ei ta rindul apicultorilor din tntreaga lume, intermediind si facilivind posibili- tatea procurarii de citre apicultori a me- dalijlor cu plata contravalorii lor. Stive de gata pregitite in curtea Combinatu- lui apicol spre a fi transportate spre Centrele de achizi- tie gi mierié butoaie preluare aGeO aa APICULTURA $I FILATELIA Afflim cu bucurie ci in ca- deul exporitici filatelice organi- zate de cltre Asociatia filateliy- tilor din Romania, filiala Bueu- resti si Muzeul de’istorie a Par- tidului Comunist, a migelrii re- voluyionare si democratice Romyania, in cinstea_ sirbitori 460 de ani de la fSurirea Par- tidului Comunist. Romin, eveni- ment simbol in viaga mereu aiai infloritoare pe _drumul constru- socialismului tn patria noas- ui, tov. Petronius Georgescu a obtinur medalia de bronz pen tu modul de prezentare sub forma de plange tematice a unor colecyii_ de mirci postal avind ca emi realizisile apiculturii din vara noastel si activitatea rod nied a Asociayiei Crescatorilor de Albine din R. S. Rominia_pe caleapopularizarii, indrumarii tehnice si dezvoltirii, postbetice a apiculturii ca indeletnicire in stat, cooperatiste i. individuale. Sub titll ,Avintul apiculturii fn anii Iuminosi ai Rominici s0- cialiste* autorul a prezentar un numar de 36 plange armonios al- cituite cuprinzind’ mirci postale filatelice pe teme apicole sau le- gate de acest. domeniu. Reyinem dintre acestea plan gele intitulate: polenizarea mi- reste producjia apicolli ; Asocia- tia Cresclitorilor de Albine din R, $. Roménia sprijint dezvol rea si modernizarea apiculturii, ae sinataqii si prospe- wis stuparitul pastoral duce ig divetsifearea ft valorificnt superioari a produselor apicole imbunititirea structurii_ florist din culturile agricole mireste ba- za _melifera in R. S. Romania si alcele, Cu atte: mai meritorie a_ fost activitaten de identificare i se lectare tematies a colectiei pre- venturi in cadrul expozitiel de cltre Petronius Georgescu, cu cit timbre romanesti nu a cunoscut © frecventi cu continuitate ci doar 0 activitate sporadici, el Snsigl find filatelist indrligostit de albine si nu un apicultor fie lass. Sugeriim cu acest prilej celor tn drept realizarea unui numir sporit de timbre avind ca_temi albina si apicultura, mai ales ci aceasti indeletnicire se confundi cu fnsisi istoria noasted na nal, cunoscind 0 continu forire fuck de pe timpul dacil si d&inuind in timp pind fn 2i- lele noastre, Si aceasta cu ati mai mult cu cit sarcinile tualuluicincinal prev3d conform indicaiilor tovariqului_ Nicolae CEAUSESCU popularizarea 31 dezvoltarea indeletnicirii de cres- tere a albinelor astfel incit pind in anul 1985 sk fie aproape du- blar efectivul familiilor de al- bine si st fie sporita fn mod co- respunzitor productia de miere, ceari, polen, etc. cadrul gospodiriilor agricole de in acest domeniu productia de Dr. N. MIHAILESCU 23 oct. 1920 — 6 aug. 1981 AXnungim cititoriior ndgtri cu profund’ durere incetarea din viagd a dr. N. MI- HAILESCU, cercetStor din cadvul Insti- tutului de cercetiri pentru apiculturd, sec- toru! de apiterapie, Firul vieyii sale sa rupt fntt-o seara. si intt-o inclpere care reprezenta chiar locel si de mune, in cabinetul su de consultayii din sectorul medical de apiterapie al I.C.A. unde, desi obosit sf epuizat dup o zi de mune’, n-a pregetat si vink sisi fack datoria pind a capat. Specialist de inal clas fntr-un dome- nin dificil, celal endocrinologiei, dr, N. MIHAILESCU a pornit in profe- sie acum aproape 4 decenii ca simpht medic de qari evidenjiindu-se drept unul din cei mai apropiati colaboratori ai pro- fesorului CIUCA, conducitorul echipei care a eradicat maiaria in zona Dobrogei si Deltei Dunarii, Inck din acele yremuri AP. grele s-a vadit la tnarul medic, proaspit absolvent al facultitii, o aleasi abnegasie si o_ nesfirsité diruire pentru profesia aleasi, pe care a injeles-o ca un adevarat apostolat pus in slujba alinirii suferinge- lor oamenilor. in timp, aceste calitati deosebite i-au permis dobindirea unui pro- fil moral gi profesional de exceptie Spirit novator deschis in permanensa innoirilor a reusit o fericiti si fructuoasa sintezd inte APITERAPIE si ENDO- CRINOLOGIE, astfel ci rezultatele sale in acest domeniu ne indreptijesc si-l nu- mim PRIMUL APIENDOCRINOLOG ROMAN si fara s% exageram _putem spune ci el deyine in domeniu PRIORT- TAJI MONDIALE ABSOLUTE. Park indoiala, timpul fi va acorda locu! binemeritat in pleiada de aur a fonda torilor apiterapici ca stiiny2 si practica de sine stitatoare, aflata in avanposturile razboiului pe care Lam dus si fl ducem impotriva bolilor, a stressurilor sia altor factori agresanti ce afecteaz’ omul si na- ura 29Rodaotat de Institutul Internaffonal de Tetnologle gi Economie Aplcola al Apimondla — Bucuragti DOCUMENTAR APIEOL APILAKUL $I PSORIAZISUL Laptisorul de mate este un produs al albinei jnellfere. EL se prezinta sub forma unei mase de culoare alb%-gilbuie cu consistenta ca smintina, cu miros caracteristic si gust acrigor. In compo~ zitia lui inte multe substanze biologice active : albumine, zaharuri, grdsimi, siruri minerale, mi- croelemente, o serie de vitamine, aminoacizi, hor- moni si alte substanye. Datoriti compozitiei sale complexe, KXptigorul de matcX are o actiune bio- logic superioark. S-au relevat proprietijii gonado- trope, bactericide, bacteriostatice si de stimulare a functiei glandelor suprarenale (V.G, Makarova gi alyii, 1968), "ta. prezent. din Wptigorul de mateX sau obji- nut in U.RS.S. preparate medicamentoase apilak si alifie cu apilak folosite tn clinici cu. aprobarea Comitewlui farmacologic din. Ministeral. Sinstitii al URSS. Aceste preparate au indicasii si contra- indieatii precise, Cel mai bun efect terapeutic sa constatat Ia folosirea lui tn geriatrie si cosmeto~ logie. Folosirea cremelor cu un continut de 0,6%%) Liptigor de mate fn cazul tenului seboreic, a piclii ofilite, vostejite, a avut ca reaultat o crestere a clasticititii pielii, diminuarea continutului de. gri- sime si inkiturarea ridurilor (A. F. Ahobadze 1975), Un fect pozitiv s-a semnalat in tratamentul unor boli. cardio-vasculare, fn. pediatrie, in tra- tasea rinilor si negilor. O problem’ importanta a dermatologici in prezent 0 constituie studiul pre- paratelor care normalizeazi metabolismul lipidelor. Dereglarea acestui metabolism ar constitui unul din factorii care predispun la. dezvoltarea.proria- zisului (V. PF. Korsum 1975, R. F. Fedorovskaia, 1967 $i altii). La tratarea bolnavilor cx metabolismul lipi delor dereglat se tinde spre normalizarea acestuia pentru a preveni progresarea procesului patologic sia contribui la reglarea lui. Sint demne de aten- yie datele referitoare 1a actiunea favorabild a api- Takului asupra indicilor metabolismului lipidelor. Sub influenta preparatulni scade eonsinutul de_ co- Testerol din singe i se_normalizeaza raportul frac- fiunii, lipidice. Aceast% actiune a laptigorului de mated asupra indicilor metabolismului lipidelor este legatt de continutul in vitamine a acestei substanfe biologice, fapt care permite ca apila- Kul si fie recomandat tn dereglarile metabolis- muluj lipidelor, ‘Autorul a efectuat studiul chimic al eficacitayii terapeutice a preparatului apilak, in tablete si fit, in terapia complex a bolnavilor de pso- ig. Sub observajia lui s-au aflat 25 bolnavi in virsti de 12—72 ani (14 birbai si tt femei Forma limitata s-a constatat la 8 si forma difuza la 17 bolnavi. In stadiul stationar de dermaroz’ cronicX au fost tratati 21 bolnavi iar fa cea progeesiv’ —4; durata bolii varia tatre 8 luni si 32 ani, $n general peste 5 ani. 30 Apilakul era administra bolnavilor dimineaga i la amiazX sublingual fnainte de mincare (0,22), in decurs de 1—2 luni, Elementele psoriazice 9 lungeau cu. un strat subjire de alifie cu apilak (3%) Fricyionindu-se usor pind la. pitrunderen tn piele, Alifia a fost aplicat’ de 1—2 ori pe ai a cite 2-10 g. Folosirea apilakului este contraindicati in caz de jintolerany’. 11 dintre bolnavi au primit su plimentar decoct de salvie, flori de soc, Viola tricolor, Calendula si musejel. La 5 bolnavi in stadiul ‘stationar li s-au prescris zonal, raze ultra- violete. Tosi belnavij au fost tratati ambulator sub controlul zilnie al medicului. Durata trata mentului de 1—2 luni era fn funcyie de forma, stadiul, virsta si vechimea bolii, La nici un bol nay nit_s-au observar fenomene secundare (acci- dente). Tori bolnavii au suportat bine tratamentul, Tn urma tratamentului +a constatat la 1 bol: nav vindecare clinicS, la 6 — ameliorare semni- ficativa, la 15 ameliorare, iar la 3 nu sau con- statat modificiri vizibile. La, majoritatea bolnavilor se remarci 9 tmbu- nitiqire a stiri generale, fn cea ce_priveste somnul, pofta de mincare, buna dispozitie, crey- werea puterii de munci, fapt care are o mare important’ psihologicS si socialé in tratarca uneia n cele mai rispindite boli de piele cum este psoriazisul. In felul acesta_metoda poate fi folositd cu succes in practica de ambulator. (Korsun, V, F. in: Peelovodstvo, nr, 3, 1981, pag. 29) CONSERVAREA PRODUSELOR APICOLE. Conservarea liptigorului de mated A. In stare proaspita. Liptigorul de matcX se poate pistra fn stare proaspith chteva luni dacd se respect urmitoarele regu — a nivelul apicultorului_ produciitor acesta chiar de la recoltare trebuie si pun’ produsul in flacoane de mirime potriviti cu cantitatea. Nu urcbuie si existe goluri de aer fntre suprafaye produsului si dop. Dopul sau capacul flaconului nu trebuie si fie metalic, Totul se pistreazi In tem- peratura de 0 — 45°C in frigider ; — fn nivelul organizatiilor comerciale l&ptiyorul fn scare proaspiti trebuie pistrat wot la frigider a aceeasi temperaturi. Nu se scoate de Ia rece decit cantitatea necesari pentru livrare cXtre con- sumator. B, Liofilizat. Liofilizarea este 0 lucrare care consti din. con- gelarea produsului urmat de deshidratarea prin su- blimare la temperaturi scizuiX in, vid avansat care garanteaz’ objinerea uuni produs uscat, care pistreazi proprietijile inigiale ale produsului i care se poate conserva un timp indelungat. Liofilizarea este fark indoialS cea mai, bunk metodé de conservare pentru. produsele perisabile. C, Amestecat cu miere, Liptigorul proaspit se poate amesteca in mierefn procente care nu trebuie si. depigensed 3% pe’ tru'a se evita degeadarea prin fermentarea meri. Amestecul poate fi_pistrat timp fadelungat Ia temperaiuda de 14°C sau la frigider. Conservarea imieri Pastrarea mierii pune mult mai putiae probleme decit cea a Hiptigorului de marci. Este necesar a se respecta totusi anumite reguli: — prima reguli este ca micrea si se pistreze la adipost de aer (in vase Schise) si de umezeali pentru a se evita fermentarea ; - — mievea trebuie si fie feritX si de lumind puternicd penta ef factor antbiotst din miere Hine fotolabli (sensibili la lumina) ; — materalele din care sint confectionate amba- Iajele pentru micre nu trebuie si transmit acesteia tun gust sau miros deosebit = mizrea trbuie pistraté la temperatur de aproximativ 14°C. si far variagii importante. Cu toate ci mierea se poate plistra timp mai indelungat se recomandi consumarea ei in anul respectiv, pentru a-si pistra toate proprietitile. Conservarea polenului Pentru a se asigura o pastrare mai indelungatd a polenului recoltat cu ajutorul albinelor stat ne~ cesare o serie de Iueriri dup cum urmenz’ : — usearea trebuie ficuti foarte rapid. Se prefer’ uscarea arvificiala prin trecerea unui curent de aer cald gi uscat peste stratul subgire de polen. Temperatura’ de uscare si nu depigeasci 40°C. Uscarea este satisficitoare cind griuncioarale de polen nu se lipesc intre ele cind’ stat strinse fn min ; — trierea polenului se Face manual cu o pense pentru cantitiyi miei sau prin procedee. speciale (cu ajutorul vinturitorilor) care permit trierea unei cantititi mai mari odati 5 — pistrarea polenului se face in cutii sau_saci perfect inchisi pentru a se evita umezirea lui. Polenul uscat se_poate consuma ca atare sau in amestec cu miere, Poate fi folosit si la prepararea unor derivate apicole, (Donadieu, Y. In: Revue francaise @Apiculture, ne. 6, 7, 1981) NAMES MELE MOE EEL OS ATT MEI TST FFP SS a P IN LUNA NOIEMBRIE 1981 Avni acesta luna noiembrie. se caracteriza printe-un timp in chis, umed, cetos si ceva mai. rece decit normal. Exeeptind citeva, zile, fa tot cursul lunii va predomina un cer nnoros sau acoperit. Fronturile de precipitagii, mai pujine decit in alii ani vor da cantitifi subnormale de api, ex- ceptind. vestul Olteniei si estul Munteniei, unde se vor totaliza camtiiiji ceva mai mari, Majo- ritarea precipitatillor vor cide sub forma de ploaie i burnisi. Vor cidea si cfteva ainsori,slabe, ce nu vor depune strat de x padi decit fn. regiunea montand de mare altitudine. Luna va incepe eu 2 zile cil- duge, cu cer variabil ia prima zi si noros fn a doua, cind va tn- cepe si bumijeze si cind vintul de nord se va intensifica in sud- estul Yr, Diminetile vor fi cu ceaja. ce va depune, pe alocuri. brums, Temperatura va urca pind Jo 10° in nord si pind Ia 16° in eimpia din sud-vest, La 3—4 noiembrie vremea se va ici mai aceentuat in nord, unde temperatura va scdea noapter pint la —5°. Tot aici cerul se ya mentine noros si vor cidea ploi asociate cu ninsori slabe lo- cale, In sud-est cerul va fi va riabil. temporar insorit. Inire 5 si 7 noiembrie un front de precipitayii va traversa ara, cauzind o vreme inchisi, umedi gi cetoas%, cu plot gi buznie, iar in nord-vest vor cidea si lapovite ori ninsori locale slabe, Cu toati aceasti vreme medi si uriti, Temperatura va creste cu. citeva grade fn toate regiunile. De la 8 la 12 noiembrie vre- mea va rimine relativ cilduyi, desi se va pistra umedi, inchist si ceyoas. Aceste cejuri dense de dimineayi vor da, pe alocuri, bur nye si ploi sabe. In zilele de 1-12 se vor produce intensifi- ciri de vine in vestl si nordul teritoriului. In jumitatea de nord & Jari noptile vor fi reci, eu brume si fnghes, temperatura co- borind ‘pink la’ —18° in Mara- Sues ‘Tatre 13 si 17 noiembrie vre- mea se va ameliora usor, desi temperatura va scidea fn’ toate yinuturile, Cerul ya deveni schim- bitor, cu fasenin’ri temporare in unele’zile, Dimineyile vor fic toase, cu brume si inghey, Citeva ploi locale si slabe se vor observa fin jurul datei de 16, mai ales fn sudul firii, Temperatura va co- bor? noaptea pin Ia —3° fn cimpia Banatului si pind la —9° in Depresiunea Maramuregului Intre 18 si 22 noiembrie un val de aer rece va cuprinde toati ara, determinind, in primele zile, fnnorarea _cerului, si precipita atit sub formi de ploaie cft si sub form de lapovigi si ninsoare, nu numai in munji si_nordul Yr ci gi in Cimpia Dunirii, unde vintul de NE se va inten sifica temporar, apoi cerul va in~ cepe si se insenineze —parsial. ‘Temperatura va scidea noaptea pink la —7° fa sud si pind la —9° in nord. In timpul zilei temperatura va fi cuprinsi intre 2° si +8°. In acest interval se va nota gi prima zi de iarn’ in regiunea de cimpie, Intre 23 si 25 noiembrie un alt front de precipitarii va traversa teritiorul, aducind 9 vreme u- med si cefoasi, cu cer noros gi ploi amestecate cu lapovite.si nin- sori, ce vor da cantitigi insem- nate de api pe multe suprafeye In nordul teritoriului se vor con- semna si cideri de polei, Uncle intensifieéri de vint se vor sem- nala in nord-estal fri Intre 26 si 30 noiembrie vre- mea se_va menfine rece, cu zile de ian in nord si regiunea de monte, Temperatura va atinge gi —10° in nord si depresiunile in- tramontane, Cerul se_va mentine noros sau acoperit. Ceaja va fi freeventi si persistent in unele zile, imprimind vremii un aspect mohorft si rece. N, TOPOR 31IN ATENTIA CITITORILOR NOSTRI @ Asociatia Crescitorilor de Albine din R. S, Romania editeaz’ pentru documentarea, {ndrumarea si popularizarea activitiyii_dumneavoastri, revistele Iunare de stint’ si practic’ apicoli ,APICULTURA IN ROMA- NIA“ si ,MEHESZET ROMANIABAN*“. ® Pentru diversificarea si imbunatatirea continutului acestor publicatii, stnteti invitati st trimiteti redactiei, spre publicare, articole, informatit si fotografi tratind aspecte tehnice si de popularizare din experienta si activitatea de crestere si intretinere a familiilor de albine ce o desfttsurapi in stwpina dvs. si'in cadrul cercului apicol din care faceti parte. © Cunoscind nerkbdarea cu care asteptati primirea la timp a revistelor noastre si dragostea cu care le pastrati tn colectii anuale complete in bi- blioteca dvs. apicol’, va informam c& in dorinta de a va asigura primi- rea revistelor in mod regulat si la timp, colegiul redactional a declangat inca din luna iulie campania de incasare a abonamentelor pentru anul 1982. IN ACEST SCOP SINTETI INVITATI SA DEPUNETI CIT MAL URGENT POSIBIL CONTRAVALOAREA ABONAMENTULUL ANUAL DE 36 LEILA: — centrele apicole de aprovizionare gi desfacere de la care vi aprovizionayi cu materiale si utilaje apicole ; — filialele judetene ale organizatiei noastre gi la cercurile apicole ; — {in cazul tn care doriti puteti expedia contravaloarea abonamentului prin posti pe adresa filialei judeene A.C.A. din cadrul cireia faceyi parte. @ iN TOATE CAZURILE SINTEJ! RUGATI SA DATI ADRESA DVS. CiT MAI EXACTA SI MAI COMPLETA INDICIND TOTODATA CO- DUL POSTAL $I VERIFICIND iNSCRIEREA CORECTA A ADRESEI PE CHITANTA DE INCASARE A ABONAMENTULUL. @ Va informam totodaté cd pentru anul 1982 nu se primesc abonamente prin factorii postali. @ RESPECTIND ACESTE INDICATII VA VETI ASIGURA PRIMIREA REGULATA SI LA TIMP A REVISTELOR NOASTRE ! NU UITATI! TIRAJUL FIIND LIMITAT, GRABITI-VA SA VA REINNOITI ABONA- MENTUL PE ANUL 1982 PENTRU A NU RISCA SA RAMINETI CU COLECTIA DESCOMPLETATA. Ultimul termen de incasare a abonamentelor este 1 decembrie 1981.PENTRU SANATATEA DV: CONSUMAT! POLEN RECOLTAT DE ALBINE! Produs natural de mare valcare nutritiva perfect echilibrat si absolut complet valoare 98CAL. ia 1905, LEGUME BRINZA = CARNE ~— 1: OU DE ALIMENT (FASOlE) DE VAC! DE ViTA DE GAINA Compozitie predominant preteici (azotoasi) confinind si: zaharuri, grisimi, vitamine, (complex B. C, PP, E, §.a.) enzime, substante minerale (K, Mg, Ca, Fe, Si, P, Cu, I, 5.a.) principii bactericide si basteriostatice, fitohormoni, Recomandat @ in alimentatia dietetics ; in tratarea afectiunilor hepato-digestive. - 30g zi (2 LINGURITE RASE) ASIGURA TOATE REGULILE UNEI ALIMENTATII DIETETICE Conditionat de Combinatul apicol al Asociatici Crescitorilor de Albine din R. S. Romania : @ in stare naturali @ sub forma de tablete @ sub forma de produse ali- mentare concentrate pe bazi de polen DE VINZARE PRIN TOATE CENTRELE DE APROVIZIONARE $I DESFACERE SI PRIN MAGAZINELE APICOLE ALE FILI- ALELOR JUDETENE ALE ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE.TipArit in atelierele intreprinderli poligrafice 13 Decembrie 1918 Taxele pogtale achitate conform aprobirii D.G.P.Te, nr. .137/4133/1980 Li