(i Apicultura in RomaniaCOMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEl CRESCATORILOR [ol Sela mar ca TRE Sena RCN nee NOS eR G NS Prete amt Goerenen aac: en Nee Suro art SANDRU MAHGOWICT Nore heats Cofoll xe] VMN Ta} errr eters tran Sener Me SCT ono L Ngee} Po ySismee rete een es Presi iss eNTet cot nea ET Yeah te mT ECT Tata COLLET Re Bennetts x L EXECUTIV AL ASOCIATIE] CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN I. S ROMANIA @ Ste, Julius Fucik Aetna tess iar) 12.87.50 @ Cont vir cece abe Obes Wes eft wT Cae Ufe Co CRTC OTe TY SON CeO IONE Coen esta? ORCC Mmesettrel filialele A.C.A. @ Cititorii din NTE nC tale ie wit Ere Se age OTS are cerned meant neater on at a oe COM SET peace Revistd funard de stiingé si practicd apicold editatdé de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialistd Romania Anul LVI %& or. 7. %& tulle 1981 CUPRINS *** Institutul de cencetiri recomandi ; Pregitirea fami ‘tru iernare Maria DRAGAN: Particulariiti ale * reproducd- torilor de albine si implicayii in practica ame- liork ***: Din nou despre tnmultirea indivizilor fa- miliilor de albine H. KNALL: Schimbarea m&tcilor cu botei Valo- roase mature M. ATANASIU: Despre stupul bezmetic Al. VARTOLOMEI: Este oare absolut necesari folosirea fumului tn stupini ? Z. VOICULESCU : Cum recoltim, conserviim $i fo- losim polenul in hrana proteick a albinclor M. ENACHE:: Si fixim sau nu stupil -pe pavilioa- nele apicole? I. CIRNU, Gr, FOTA si E. TEXE: Rolul furni- cilor de pidure fn sporirea productiei de micre St. POPESCU : Prigoarea Gh, D. CHIRITA: Varrooza si Sineacarul In sprijinul cercurilor apicole scolare Tr. VOLCINSCHT: Ce purem observa privind un stup de observayie Diverse Doinija HRINIUC : Omul de la prisack Din activitatea filialelor Filiala A.C.A, jud. ARt pentru Fealizarea sarc Stiri si informa Documenta apicol Recenzii Timpul probabil ee Coperta: Albine la cules de la floarea soarelui (foto: I, NEGREA) a tru apiculturd vi lor de albine pen- ES: Angajament plenar ilor actualului cincinalInstitutul de cercetSri pentru apicultura va recomanda: PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU IERNARE Lucratile de pregitire pentru iernare tncep cu revizia familiilor de albine dupa altimul cules, respectiv dupi culesul de Ta floarea-soarelui si au drept scop asigu- rarea conditiilor optime necesare din punct de vedere biologic si ifiziologic ier narii familiilor de aibine. Familiile intrate in iarnX, puternice si sinktoase, genereazi in anul urmator culesuri de productie ridi- cata. In tot timpul anului, indiferent de sezon, puterea familiei de albine trebuie menginutd la un nivel inalt, aceasta répre- zentind prineipalul factor de care depinde perercieet an Puterea unei familii de albine pe par- cursul amului trebuie si fie aceea care per- mite objinerea in toamn’ a unei popu‘ayii mari dealbine tinere din puncte vedere fiziologic, pe baza carora, in primavard, si se poata produce, prin cresterea timpurie a puietului, o populatie pentru valorificarea eficientS: a culesurilor de la salcie, pomi fructiferi, etc, Un rol important tn dez- voltarea familiei de albine in toate se- zoanele, dar én special in toamn’ fl au calitatea si virsta matcilor. De aceea, este bine a se proceda la inlocuirea mitcilor virstnice sau necorespunzatoare, in a doua jumatate a sezonului apicol pentru ci acestea vor depune o cantitare mai mare de ou si deci familii'e vor intra mai pu- ternice tn jarn’, In acest'mod vom asigura o populatie mare de albina tingr’, care triiascd pind primivara tralu qf st asi- gure o acoperire efectivi a fagurilor, pre- cum $i ingrijirea puietului absolut necesar marelui cules. In scopul asiguririi unui spatiu cit mai corespunzitor cresterii gi dezvoltéril pu- jetulii se va avea tn vedere cX mitclle, in perioada de toamni, evitt si depung oud in faguri noi care pastreaz’ mai greu Cfldura, De aceea, cu ocazia lucririior prilejuite de ultima extracyie a mierii, in regiunea cuibului ‘a stupul orizontal, in corpul corespunzitor Ja stupii. verticali si cele dou’ corpuri destinate iernirii la stupii ME, se vor asigura faguri cl&diyi fn anul precedent. Avesti faguri trebuie si Fie lipsiti de defecte, celule deformate sau tnintori. dn unele zone unde exist’ un cules bun de intresinere, este posibilé une- ori blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrana in zona cresterii pu- ietului, Deblocarea cuibului la familiiie de albi- ne intretinute in stupi orizontali yau verti- cali se face prin introducerea én mijlo- cul cuibului, a unui fagure cladit cu celule de albina jucritoare, operatie ce se repeta la intervale de 5—7 ile, in funcyie de prolificitatea marci, Deblocarea cuibului la stupul multietajat se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor in care rezervele de hrani sint distribuite la mar- ginile fiecarwi corp. Dupa ultima inversare se va reorganiza amplasarea fagurilor in sensul formarii cuibuiui {ntr-unul din cor- puri, iar a rezervelor de hrand in ce- Tilak. Dup& culesurile principale trebuie si fie mensinuta stimularea starii_ de activitate a familiei, pentru a se obtine in aceasta perioad’ o populatie maxim’ de albine tinere, Mijloacele care stau la indemina apicultorilor in, acest, scop sint : folosirea culesuriior tirzii $i hrénirile stimulente. Cresterea_puietului pe seama culesurilor tirzii face 4 se economiseasc’ mari canti- tsi de miere sau zah’r gi de polen din rezervele familiei. In lipsa culesului de inireyinere se poate aplica hr&nirea stimulenti cu miere, sirop sau serbet de zahir, turte de miere si za- his, apifort, Apifortul, care este un biostimulator api- col, se poate da sub forma de sirop si sub forma de past’. Sub forma de sirop se repari prin dizolvarea apiforzului in api inealzita la temperatura de 40—45°C in proportie de 1:1 sau 1,571, Pentru hra- nirite de stimulare se administreazt 0,2— 0,5 L sirop ipe zi, in functic de puterea fa- miliei de albine, iar pentru hranirile de completare in vederea iernarii 2—5 | si-rop pe zi. Pasta se prepara prin amestecul a wei parti apifort ou © parte miere. Pasta se administreaza sub forma unei turte in grosime de 1—1,5 cm pentru a putea fi introdusi én spagiul dintre partea superioar’ a ramefor si podigor. Can tatea de pasta va fi in raport cu puterea familei, find ambalat in pungi de plastic care se pun deasupra ramelor, dupa Ce, in prealabil, s-au decupat 1—3 ferestre din suprafaya pungii care vine in contact cu albinele. Mierea in faguri poate fi folosita pentru hranirile stimulente, prin descapacitea pe- riodie& a unei suprafeye de 2—3 dm? mie re cdpicit din faguri asezayi dupa dia- fragma (in special din fagurii ce urmeazat a fi reformayi) procedeu de stimulare ce se consider’ cel mai eficace. O familie de aibine puternicé trebuie si aibi asigurara in vederea umei bune ier- nari, o cantitate de 15—18 kg miere si 1,8—2,2 kg pasturd. Fagurii cu miere te- buie s& provin de la principalele culesuri de primivari, s& fie capacipi 2/3 din inal- time, evitindu-se pe oft posibil mierea de floarea-soarelui care cristalizeazd usor gi mierea de mani, ambele cu valoare de digestibilitate redusi si care provoacd uzura aibinelor. Completarea rezervelor de iernare se poate face cu sirop de’zahir in proportie de 2 p&rti zah’r la o parte apa gi se ad- ministreaz’ in hranitoare de capacitate mare Ja interval de 4—-5 zile. Important de retinut este faptul ci prelucrarea si iro- pului de zah&r uzeazi organismul albine- lor si de aceea aceasta lucrare trebuie ter- minata pind in a treia decada a Junii au- gust. In vederea ynei bune iernari, la for- marea rezervelor de hrana proportia de iniere-zahar va fi'pe oft posibil in favoa- rea mierii, zaharul nu va dep’yi in nici un ¢az 50%» din totalul rezervelor. La formarea cuibului de iernare se folo- seste oricare din procedeele de orinduire a fagurilor, bilateral, unilateral sau central, principil calauzitor find acela al asigu Lani accesibilitapii rezervelor de miere si pastura, Ca urmare a sciderii temperaturii, in special noaptea, se trece la reducerea cuibu- lui, in funcyie de puterea familiei de al- bine, prin ridicarea corpurilor sau caturi- lor de pe stupii verticali. La stupii mulvietajayi reducerea cuibului nu se va face decit in cazul cind avem familii slabe pe un singur corp. Se impacheteaza cuibul cu salteluye, la- teral (tip vertical si orizontal) si deasupra (tip ME) pentru a reduce consumul de hran’ sia permite restringerea treprata a ghemului Ia sciderile bruste de tempera- turd. Vatra stupinei va fi amplasata, tn zone ferite de zgomote, de acest! animalelor, asigurind astfel o iernare normal a fami lilor de albine. Se vor monta gratiile contra soarecilor_ la urdinis, reductorul trecindu-se pe fazi mica, © misuri obligatorie este protectia im- potriva curengilor reci, aceasta putindu-se rea‘iza prin insisi alegerea vetrei de ier- nare in afara unor zone in care se mani- fest frecvent acesti curenti, prin dispune- rea stupilor én perimetre insorite, cu urdi- nigurile spre sud, ca si prin asezarea unor paravane de protectie. Ing. I. MILOTU MICA PUSLICLTALE——— VIND 70 stupé si caband laCraiova, Tel. Bucuresti 47.35.55 (41) VIND pavilion cu familli de albine in stare buna. Ludus, telefon 11307, (42)Particularitati ale reproducatorilor de albine gi implicati in practica ameliorarii Biolog Maria DRAGAN p Tustitutal do coreetiri pentra apicultur’ Reproducyia Ia albine:a preocupat siipre- ocupa. in continuare pe crescdtorii de al- bine, in vederea explicérii tuuror feno- menelor intime ce se petrec atit Ja nivelul familiei, cit si la fiecare individ in parte din cele trei caste distincte — matca, trin- torii si albinele lucratoare — deoarece acestea, comparativ cu celelalte specii, prezint3 0 serie de particularitayi Familia de albine ca unitate biologic’, asa cum o stim dn zilele noastre, nu se deo. sebeste de cea din trecut, uneori gisindu-se si acum jn stare silbatici. Fenomenul se explicd prin fapeal ca omul nu a reusit si producd nici o schimbare in tnsusirile Deore suc medic de seit te primul rind din cauza alimentagiei — fapt important in domesticire — care a ramas neschimbata, albinele fiind in permanenya legate de mediu! exterior. Matca, individ unic in casta sa, repre- zinti clemenwul femel, singura capabile si asigure perpetuarea albinelor, menyinerea acestora in stare activ’ si supravieyuirea speciei. Simpla prezenta in familie 51 eli- berarea in cuib a feromonilor, popular aumigi ,substansi de marca", asigurd des- fasurarea normal a activitayii albinelor. Marca se imperecheaza intr-o anumita pe- rioadi a vietii si anume in urmitoarele 20—25 zile de la maturizarea ei, consi- derati terminatii la 6—8 ile de la eclo- zionare. Imperecherea se produce in zbor la inilyime, Poliandria mitcilor sau im- perecherea lor cu mai multi trintori, feno- men discutat destul de rar in trecut, a fost dovedit si explicat ca mijloc de, pa- strare a viabilititt si a ‘variabilitéyit ca. racterelor genotipice in cadrul familie de albine, prin coexistarea grupurilor de al- bine surori concomitent sau succesiv. Fe- nomenu] deosebit de avantajos pentru fa- milia de albine, combinat cu imposibili- tatea controluiut imperecherii’ matcilor, a creat in trecut mari dificultiti apiculto- tilor amelioratori, Metodele de dirijare a imperecherii mit- cilor, puse la punct prin realizarea la inceput a punetelor de imperechere con- trolatt si apoi prin inskmingarile actifi- ciale, au rezolvat favorabil problema fara influent negativa asupra familie’ de al- bine si cu rezultate foarte utile din punc: de vedere economic pentru om Cu ajutorul {nstminyarilor artificiale s-a reusit s@ se imperecheze mitcile numai cu tintori de origin’ cunoscuta, objinindu-se produsi de incrucigare deosebit de valorosi din punct de vedere genetic la care s-a constarat si manifestarea efectului de heteroizis, concretizat prin producti}. ri- dicate de miere, S-au creat linii de albine deosebit de productive, polenizatoare ale anumitor cufturl (wrifor, ducernd ete), se. zistente la ietnare gi diverse boli, cu dez- voitare timpurie in primavara, blinde evs, Matea jese intr-o singur’ perioada la im: perechere, la. inceputul activititii sale, cind efectueazd 1—3 zboruri nuptiale, tn care se imperecheazd cu pind la 15 trin- tori Comportamentu! mitcii 1a imperechere este destul de greu de studiat pentru ur- matoarele considerente : ~~ observayiile sint extrem de diferite, impe- recherea avind loc la {nilimi ce varia intre 530 m; ~ timpul de observatie este extrem de scurt, fine perecherea durind aproximatiy 1—3 secunde, iar zboral afectat imperecherii fiind tn medie 13 minute ; ~- frecvenja zborurilor de imperechere in fa- miliile de albine normale este foarte mic§, iar fenomenul are loc fntotdeauna la oarecare distanyi de stup. Studiile efectuate au stabilit eX aceste i de 35 km, iar uncle pot atinge Cercetiri recente au demonstrat ci im- perecherea mitcilor in spatiu restrins, custi, voliere de dimensiuni diferite, nu este po- bil chiar dacd sint asigutate condipii optime.Partenogeneza, fenomen des intlinit la insecte, prin care din oud nefecundate apar noi indivizi, la aibine este strict delimitat, Din oud nefecundate, depuse de o matca nefmperecheata sau de 0 matci impere- cheat, dar numai in anumite perioade ale anului si cind rezerva de spermatozoizi s-a epuizat, se nase tntotdeauna masculi apyi pentru teproducere, Producerea trintorilor prin partenogenezd nu este un act acci- dental, ci un fenomen normal. Trintorul. dezvoltat direct din ovul, avind numai mam%, este haploid si produce spermatozoizi fara 0 diviziune reducyiona- 1x, in aga fel tnott el nu face altceva decit sf multiplice fidel setul primar de cro- mozomi primit de ia mama, Astfel, impe- recherea unei matei cu un singur.trintor este deosebit de nefasté, deoarece variabi- Titatea tn rindul albinelor care detin 0 astfel de matcd este extrem de redusa si in_scurt timp destinata disparitici. In mod normal o mate depune anual un numir de citeva mii de ou de trintori din care eclozioneaz’, cca 50%, ajungind la maturitate sexuala doar citeva sute. Odata maturizati, iesirea trintorilor pentru zbor este determinata de conditiile meteorolo- gice: temperaturi medii ridicate care de- pagese 21°C, lipsa curentilor de aer si cer senin. Determinarea perioadei optime a capaci- eiii fecundante a trintorilor, tn vederea imperecherii, prezintd un deosebit interes practic, S-a constatat cX in dunile mai si junie procentul de maturizare este mai mic, neajuns contracarat prin existenga in natra a unui numir mai mare de tintori, In iunile julie-august numirul acestora scade vertiginos, dar procentul de matu- rizare este maxim. Paralel cu aceasta se studiaz3 posibili- tile de producere dirijat’ a trintorilor panreg! tehnalosie dé ert special’, in scopul asigurarii pe 0 perioadd tndelun- gatd a trintorilor de calitate, necesari im- perecherii mitcilor produse tn pepinier’. Cercetiri’e actuale vizeaz’ diverse meto- de de asigurare a trintorilor, procentui de maturizare sexual’, numarul de sperma- tozoizi/mm’ in timpul unui sezon, greu- tatea si calitatea tintorilor obsinuti_ in familii formate prin diferite procedee (cu 4 mated normal’, cu mate’ tintoriy’, bez- metic’), necesarul de trintori tntr-o pe- pinier’. Pornind de la calitatea trintorilor pro- dusi prin diferite procedee, in, urma cer tarilor efectuate s-a stabilit c& nu este nici o diferenga intre trintorii proveniti de la 0 mated nonmala, una tintorita sau de la "binele owatoare existente in familia bez- metic. Aceasta.a facut ca in pepiniere sd fie folosite pentru producerea trintorilor de calitate, familii speciale cu métei ne- fmperecheate provenite din familii recor- diste, iernate in afara ghomului si stimu late prin tatament cu bioxid de carbon pontru a grabi inceperea ouatului. In ace- lasi scop $i,.cu rezultate pozitive se folo- sese gi familli bezmetiche special. Un alt fenomen descoperit in urma unor indelungi cercetari a fost acea parti- cularitate biologica cunoscut sub numele niocul de adunare" @ trintorilor, Studiile @fectuate au dus la concluzia ci tntotdea- una acestea stat situate in zone linistite, lipsite de curenti de aer, se menyin pe- rioade indehungare si sint frecventate tn mod diferit de trintori. Dup& unii, acestea nu apar independent de existenta m&tcilor ci ele sint atrase de aceste Jocuri strict delimitate. Trintorii sint atrasi de substa fa de matca eliberata, dar numai in lim tele acestei suprafete. In timpul zborurilor “de imperechere, tintorii se rotese fn cercuri deasupra aces- tor locuri unde asteapti mitcile, Nu s-a la- murit care sint cauzele locale specifice, care provoacd trintorii si viziteze tocmal aceste locuri, Unii cercetatori incearci si objin’, prin descrierea unui numar cit mai mare de astfel de locuri din diverse tari, 0 confirmare a celei mai recente ipo- teze cd wintorii sint dirijati spre aceste locuri i obligagi sé rimtna de o anumita dispersie a luminii, mai ales in domeniul ulravioletelor. Dupa alii, aceste locuri nu sint strict delimitate i trintorii se aduna atrasi_ de métcile _neimpere- cheate din zon. La noi in yard au fost identificate si urmiarite asemenea locuri de adunare a uintorilor deasupra unor suprafeye ara- bile, acestea fiind mentinute mai multe sezoane indiferent de rotayia culturilor.Venind in sprijinu! celei de a doua ipo- teze, cercetatorii nostri menyioneazd fap- tul ci aceste Locuri s-au aflat situate in apropierea pepinierelor de crestere a mat- cilor, ciz find determinate obiectiv de prezenta in zon a unui numér foarte mare de mitci neimperecheate. Dupi imperechere, in timpul cHreia mat- ca inmagazineazi o mare cantitate de sper- ma. in spermateca ei, incepe depunerea owilor. Daci in perioada destinati impere- cherii ‘aceasta nu s-a produs, matca va depune oud nefecundate. Ce2a ce jntere- seazi lao matck imperecheata care tsi Incepe, activitatea este prolificitatea, care reprezinti cantitatea de oui depuse in unitate de timp (24 h). Prolificitatea re- prezintd caravier de rasi, numarul de oud depuse putind atinge cifra de 2 000/zi, cifri ce poate fi imbunitatita prin lucrart de selectie. Astfel, la noi in fara, in urma selectici s-au objinut mitci a caror depu- nere a fost de 1500 oui/zi én luna apri- lie si 2000 oué/zi, in Tuna mai. Determinatd de necesitiile productici, cercetarea biologiei intime a celor 2 caste, matca si tintorii, nu a fost ined epui- zat, Dezvoltarea apicu'turii_a solicitat masiv materiai biologic. Realizarea aces- tuia nu poate fi obtinuta fara existenya din abundenya a materialului reproducaitor femel-mitci de albine. $-a contarat astfel, © noua industrie ca mari perspective, in dustria producitoare de mitci, tn pre- zent de sine stitatoare, creat wpe baze sti- ingifice, tn care se yine seam tocmai de biologia familiei de albine, Gresterea reproducitorilor femeli nece- sitt mult’ pricepere din partea apicultor lui si in special stipinirea perfect a tehn “cii de lucru, Tehnologia de icra are ca punct de plecare cauze'e care determina fn_mod natural cresterea matcilor. Prima faz in lucratile de crestere este obtinerea botcilor si fngrjitea lor cores- punzAtoare pina la obyinerea mitcilor, Caiitatea unei mitei este determinata do un factor fundamental, nivelul de dezvol tare a sistemelor sale dz reproducere $i glandular. Orice interventie in cresterea si dezvoitarea larvara afecveazi obligato- riu dezvoltarea acestor sisteme gi implicit deterioreaz’ calitatea matcilor. In mod normal in timpul dezvoliirii larvare, tn conformitate cu derularea datimplirilor naturale care se produc in aceasta peri- oad’, se nasc legituri intime fntre albi- ne‘e doici si larve. De multe ori tehnicil de crestere a mitciior nu sesizeazd aceste subtilitagi biologice sau mu pot qine cont de cle din cauze obiective, fapt care poate duce la waumatizarea intima a viitoarel mitci concretizaté prin scaderea calitativa a acesteia, Introducerea incilzitii familiilor porni- ware si crescitoare printe-un termocuply simpiu s-a dovedit o variant’ superioard fn cresterea mitcilor, procenuul de accep- tare a larvelor depisind distinct semnifi- cativ pe cel din familiile unde nu s-a folosit acest procedeu. Sistemul de incal- zire a eliminat variayiile de temperaturk dintre zi gi noapte care se repercutau asupra pozitiel albinelor pe leagurile de crestere, chiar introduse in centrul cuibu- lui format in acest scop. Folosicea incubatorului in procesul de stocare a boteilor in vederea eclozionirii a asigurat_permanent un procent uniform ridicat de mitci eclozionate. Momentu! optim de introducere a botcilor in incu- bator s-a stabilit afi tn a 12—13-a zi a viewii lor. Facuté cu 5—6 zile mai devre- me, din cauza unor procese de transfor- mare a nimfelor, ind acestea sint mai putin rezistente, se produ socuri puternice fn momentui manipuliii prin trecerea de pe sipca de crestere 4n cugca de eclozio- nare, Totusi, tn scopul eliberdeii familiel crescitoare mai devreme si mirirea numa- ralui de cresteri, se pot introduce in in- cubator sipeile cu botci tn viua a 10-a a viewii lor, evitindu-se pe cit posibil mises rea acestora. Odati eclozionate, mitcile trebuie si aibi asigurate condigii optime pentru matu- rizare (temperaturi, umiditate, hran’), In acest sens cercetarile au demonstrat ci maturizarea sexua’i a matcilor se poate face si in afara familiei, in termostat, la aceeasi temperatura folosit tn cazul bot~ cilor 34,5°—35°C si 0 umiditate de 700/s, fiecare matci avind o suit minimi dé 5 albine doici, care 0 ingrijesc si o bri. nese, Rezuitatele acestor constatiri au avut consecinge practice deosebit de im- 5portante in scurtarea timpului afectat unor etape din lucrarile de crestere a mat- cilor. Astfel, folosivea termostatului pentru eclozionarea matcilor clibereaza cu circa 3—5 zile familia crescatoare pentru a fi introduse alte botci, iar folosirea pentru maturizarea sexualé a matcilor fnainte de a fi introduse in nucleele de imperechere, care dureaz& circa 5 zile, dubleaza numa- rul de matci introduse fn acestea. © ultimi etapa fn procesul de producere a mitcilor este perioada cuprinsd. inure imperecherea gi inceperea depunerii ou’i- lor, Este perioada migrarii spermatozoi- als din oviducte in spermateca, Daca nu demult se sustinea cd migrarea sper- matozoizilor se realizeazd numai in uni- tigi biologice cu populatie numeroasi, cer- cetarile actuale efectuate la noi in yara au demonstrat cd -migrarea se realizeaza in condisii si in timp optim (24 h) tn custi cu 30—50 albine doici insotitoare, pa- strate in termostat, asigurindu-se_tempe- ratura si umiditatea caracteristice cui- bului Folosirea. tuturor acestor rezultate in tehnologia intensiva de producere a mat- Gilor ntr-o pepinier’ asigur& 0 producyie anuala de circa 5000—6000 matci. Cerinyeie crescinde de material repro- ducator — matci de albine — numai in anumite perioade ale sezonului contravin metodicii de lucru in flux eontinuu, ajun- gindu-se la perturbari cauzate de blocari de miatci imperecheate nedifuzate, fara posibilitati de tntreyinere timp indelungat. Atentia crescatorilor a fost indreptata, cum este si diresc, spre gasirea unor, me- tode de stocare a matcilor in conditii op- time, natural sau climatizat,, far’ a se produce alterari calitative. Primele expe- rimentari s-au incheiat cu rezultate pozi- tive si deja. este uzitat termenul de pb&nci de matci*. Timpul de depozitare variaza ntre 3 luni vara si 4 luni iarna. Se preconizeazi folosirea unor incubatoare de mick si mare capacitate, in care este asigurat climatul de stup sau a unor fa- mili special folosite ta acest scop. In am- ele cazuri menginerea matcilor se poate face in custi de diferite forme ou si fara albing insoyitoare cu posibilitiyi perma- nente de hraniri energoplastice in diferite 6 reyete, menite si asigure pistrarea poten fialului prolific ai acestora, S-a determinat ins& cd durata vietii mitcilor sinute in custi cit si mentinerea greutagit_optime sint direct influenjate de numaral de al- bine insoyitoare, Se continua cercetarile in scopul elimi- nirii_unor inconveniente iesite in evidensa in timpul experimentarilor, dintre care amintim bolile si stressul instalate cu oca- zia stocirii. Odatd cu gisirea, posibilitigilor pentru objinerea in mod dirijat artifical a unui tot mai mare numir de reproducatori, sa impus imperios accentuarea actiunii de ameliorare a materialului biologic pe care se Iucreaza, aceasta presupunind controlul ascendentei si descendensei si controlul im- perecherilor. La inceput au fost elaborate mecode de imperechere dirijati a_m&tcilor cu uta tori de origine cunoscuta in puncte de im- perechere controlat%, Pink a nu se cu- noasté o serie de amanunte legate de pro- ducerea in sine a imperecherii,, punctele de tmperechere controiata a matcilor au constiuit 0 soluie concreri pentru rezol- varea ameliorarii, Curind, odati cu sta- bilirea distangelor de zbor, s-au conside- rat afi eficiente numai in cazul in care se asigura o suprafaya complet pura pe o raza de 12—15 km, Cercetirile actuale sint indreptate spre stabilirea eficacititii insulelor complet lip- site de albine sau a zonelor complet izo- ate in mungi. Insimingarile artificiale, care la unele animale se aplica tn mod curent, clytig’ teren din ce in ce mai mult si in prac- tica apicol’, prin insusirea acesteia i im- bunitagirea permanenta a metodologiei de lucru, genetica albinelor si selecyia in api- cultura facind progrese importante. Ta ora actuala, prin insimingare artifi- cial imperecherea poate fi toral, contro- jata gi dirijata, interesul apiculturii pentru aceasta metod’ de lucru find in continua crestere. Astfel, in diferite zone au fost create stasiuni speciale de insiminjare ar tificiale a matcilor, iar in curind se pre- paicere Menara eee reine ef ae acestei metode.De aceea preocuparile recente _privesc asigurarea efectudrii insiminyarilor in orice perioada, in situayia fn care este asigurata maturizarea matcilor si migrarea spermatozoizilor din oviducte in sperma- teca, Se impune rezolvarea p&stririi sper= mei in conditii optime perioade mai lungi de timp. Conservarea sperme} prezinta un interes nu numai stiintific, ci si pentru aplicarea practica a insaményarilor artifi- ciale. Matciie, dup cum am vazut, se pot pastra cu succes 0 perioadi mai lungé decit trintorii, S-a constatat ci este avan- tajos ca, in etapa optim’ de aparitie si $ maturizare a trintorilor si se acumuleze 0 } rezerva de sperma pentru a fi folosita atunci ¢ind este nevote in lucrdrile de in- } simintare artificiala. : + . ‘ = 9 La inceput metodele simple folosite asi- $ gura menginerea spermei recoltate un timp mai scurt in scopul transportului ra- $ pid dintr-o zona in alia. Actualmente, ¢ cind se pot produce mitei extratimpurii § sau se pot pastra tirziu, perioada cind nu § se gasesc tintori in natur%, se cauta so- } lusit adecvate pentru asigurarea cantita- } tiior de sperma cerute in perioadele defi- § Gitare in mod normal. In etapa actual se } studiaza posibilitayile de conservare a? spermei diluate sau in vitro, solusiile op- $ time pentru diluare, necesitatea adiugarii # y : : , : : : : : : : de antibiotice in solusiile de diluare gi sta- bilirea celui mai adeevat antibiotic, tem- peratura optima pentru conservare precum si procentul de mobilitate, viabilitarea si fertilitatea spermatozoizi folosirii, * Recent, atengia este indreptata spre con- gelare, ca metoda sigura de pistrare. Sperma de urfntori, congelati cu azot chid la —196°C, decongelaté dup’ 3 ani sa dovedit la fel de activi ca cea proas- pati, noi nu se cunoaste capacitatea de fecundare. Rezultatele preliminare poziti- ve sint deosebit de valoroase, reusindu-se sa se pun bazele unei noi tehnici de hucrn fn apicuhuri. Problema odata rezoivati din toate punctele de vedere, se preconi- zeavi organizarea bincilor de. sperm ceea ce nu reprezintd altceva decit un rezervor si in acelasi timp un depozit -permanent de material genetic valoros. iior in momentul ROI NATURAL CARE SI-A ORGANIZAT ACTIVITATEA IN NATURA. PUTEM OB- SERVA CUM ALBINELE 1$1 CONSTRUIESC FAGURII, CUM ADUNA NECTARUL $1 POLENUL, CUM CRESC PUIETUL $f CUM ISI DESFASOARA 1NTREAGA LOR ACTI- VITATE. ‘ ? : $ : ; t (foto: Tr. VOLCINSCHI) 7DIN NOU DESPRE WWMULTIREA INDIVIZILOR FAMILIOR DE ALBINE SSS Cu privire Ja articolul: ,Iinmultirea indivizilor in cadrul colonic’ Jeseu, publicat in nr. 4/1981, pag. 810, la cererea Colect autor A. Chiru- ncliorare rului de genetica a albinelor din cadrul Institutului de cereetari pentru apicultura, condus de biolog Maria Drigan, publici in cele ce urmeazi, citeva precizari ale cercetitorilor acestui colectiv. @ Indivizii familie de albine ce se nase din uk nefecundate (ovule) pe caie partenogeneticX si din oud fecundate se fseamana genetic cu paringii din care au provenit, Ei sint fill si flicele mavciior fare i-au produs si prin mecanismul ere- ditayii primese o parte din, bagajul ge- netie al paringilor. Insusizile transmise descendentilor se gisesc si la paringii et dee nantes: tea ala com binate. @ Mecanismul de ,,transmitere a co- menailor ce activeazt numai anumite seg- mente din programul genetic al celule- lor" este cunoscut. In nucleul celulelor se giseste substanja cunoscutd sub nu- mele de ADN (acid dezoxiribonucteic), care este purtktor al informayiei eredi- tare, Acesta este legat de proteine nu- cleare, care au rolul de a structuraliza si de a decide care dintre gene se va ma- Mifesta la un moment dat. Proteinele sint tele care acoperi zonele ce nu trebuie $i. se manifeste lasind libere in mod se- lectiv mmmai pe acelea care trebuiese evidensiate la un moment dat. Mecanis- mul, deosebit de fin si nuanyat, are drept consecinti exceptionala diversitate de ti- puri si funcriuni celulare. © Spre deosebire de trintori, Ja care ined din ou sexul este fixat_ genetic, din Tarva eclozionaté din oul fecundat po- tential pot rezulta 2 indivizi total di- ee ME TS feriti din punct de yedere functional si fiziologic — o albin lucratoare sau un organism sexuat, matca, Determinarea aparitiel unvia dintre indivizii sus-nu- miti se realizeaz’ printr-o complicaté activitate a diferitelor substange chimice semnal, un rol deosebit de important ju- Gindu-l si celula in care se gaseste larva. @ Trebuie facut’ o deosebire intre tamulyire si reproductie si, intre fnmul- sirea prin yroire" si inmulyirea tn cadrul familiei de’albine. In roire nu apar des- cendenti ci aceasta este un fenomen de divizare reperata a unei familii de al- bine séndtoase, ajunsi la, stadiul maxim de dezvoltare. Reproductia propriu.zisa se reaiizeaza numai in interiorul familiei si este singura supust legitkyilor genetice, deci ereditayii si variabilirxtii, Termenul de reproducere are ingelesul de reaparitie a unor caractere parentale la descendengi comparativ cu fnmuljirea care vizeaza mai ales cresterea numericX a_indivizi- lor. in cadrul familici opereazk ambele aspecte, dar noile generafii, desi asemi- nitoare, gi inrudite cu paringii_nu pot fi copiile fidele ale acestora. Aléturi de insusirile primite de la acestia (genotip) apar caractere noi determinate de posi- bilitktile variate de recombinare genetica dar si sub influenta direct’ a mediului inconjurator (fenotip). APICULTORI! Asociatia Cresetitorilor de Albine din Republica Socialistti Romania con- tracteazi acordind avansuri si achizitioneazd cu plata pe loc in numerar miere, ceari, propolis si alte produse apicole. ADRESATI-VA IN ACBST SCOP FILIALELOR JUDETENE, CERCU- RILOR APICOLE CU GESTIUNE PROPRIE $I CENTRELOR DE APRO- VIZIONARE SI DESFACERE ALE ORGANIZATIEI NOASTRE.Schimbarea miatcilor cu botci valoroase mature H. KNALL Pentru ca stupina si devin mai ren- abil, mitcile trebuie schimbate la 2-ani sav chiar in fiecare an. Pentru aceasta se imparte stupina in dowd: lao juma- tate din familii se schimb mitcile in. te-tn an iar Ja cealalté jumitate fn anul uurmitor. Este bine ca fiecare apicultor si creascd mitci fn: stupina proprie, pen- tru a le avea la indeming’ atune! cind are nevoie, Acest lucru este insk mai di ficil i necesita timp si inventar apicoi in plus. In lunile de vicf, in special Tuna mai, in fiecare stupind sint fam care isi schimba linigtit matea sau se pre- gitesc de roit, Dacd in stupina proprie nu exist asemensa cazuri, putem. apela la stupari cunoscugi care au botel in. stu- pind i familia respectiv’ are calitasi deosebite. Botcile cumpirate sint aduse in stupini. S-a constatat ci botcile pot fi transportate de la virsta de 13 zile socotit de la ou, timp de 23 ore, dack au cfldurk si sint qinute in pozivie ver: tical *, Pentru transport se poate foiosi 0 cu- tie din carton, ciptusitd cu vati, tn. care se asazi borcite in pozitie verticals. Se inchide cutia si se fnveleste cu grijx pen- tru a pistra cildura in interior, Familia la care se schimb matca este bine si fie orfanizatk cu o zi mai inainte, iar cu matca bitrini si se formeze un nucleu, Botcile sint introduse in familie pe o rami din, mijloc, de preferat cu 48 ore fnaintea eclozionarii, Atunci reusita este aproape de 1000/s, Daca ne uitim cu atentie la un fagure care are'botci roase, ‘observim ci rosi- tura este. numai lateral. Capiuuil tare nu este niciodati ros la distrugerea bot- cilor, Luind in considerare acest. Iucru botcile trebuie protejate ia introducerea in stup, * NLR. Este mai bine si se transporte ouX. Pentru aceasta am confecyionat din plasd de strmi un fnvelig in jurul bot- cilor, astfel ca si partea de sus a botcii sd fie protejati. Numai partea de jos ramine deschisa. In partea aceea botca nu se roade, iar matca poate iesi la tim- pul eclozionarii. Timp de 15 minute matca eclozionati nu are miros, apoi ca- pata mirosul familiei in care a eclozio- nat, Prima matca eclozionata distruge toate celelalte botci existente tn stup. Astfel crescute si inlocuite mitciie se imperecheazi aproape 1000/. mai ales daca stupii sint asezati prea aproape, iar pe. scindura de zbor se asazi diferite obiecte pentru orientarea mai bund. a matcilor, Acest sistem este mai sigur pen- tru un incepator si mai ieftin dectt me- toda de fn'ocuire a méatcii cu alta mated. Familia rimine in urma o saptamina ca dezvoltare, dar dup imperecherea mit- ci recupereaza si nu se va mai cunoaste aceasta pauza. Metoda de inlocuire a mitcii In revista s-au publicat o serie de me- tode de inlocuire a miatcii batrine cu una tindra. Toate sint bune dac& stu- parul le executa corect. Voi descrie o metodi pe care o prac- tic de peste 10 ani si ag putea spune ck este cea mai sigura dintre metodele’ in- cercate de mine pina in, prezent, Mitcile tinere imperecheate ‘le iau din crescXto- ria proprie sau le procur de la filiala Asociatiei Crescatoriior de Albine. Daca nu este cules in natura sau culesul este slab, fnainte cu o siptimind de a trece la schimbarea propriu-zisi, incep admi- nistrarea in fiecare seara a cfte 0,500— 1 | sirop. 1:1 pentru fiecare familie, Dupa aceasta saptamina, tntr-o zi tnso- rita si calda, dimineaja pe la ora 10 des- chid’ stupul' tn linigte ‘gi ott se poate fara a folos fumul (pe care il fnlocu- iesc cu apa deoarece nu agit albinele), scot o ram& mirginaga si cercetez toate ramele pentru a gisi matca biting. Ra- ma cu matca o scot din stup si formez un mic nucleu pe 3 rame pentru siguranta. 9valbina tiara, care incepe sa cladeasca Nu uit sicidau hrani si api. Dupa ce scot marca las un spajiu intre doi faguri cu puiet descapacit unde introduc 0 rama En un theeput de numai 1 cm ceard (ra- ma claditoare) si inchid stupul. Ce se intimpli in stup: inte cele dous rame cu puiet descapicit se adun& pentru a umple spagiul din mijlocul cui- bului. Timp de dou’ ore familia fara mated este agitata ceea ce se observ si pe scindura de zbor. In acest timp pregiteste matca pentru imtroducere in familie. Deci, dupa doua ore deschid. stupul, scot ou grija rama goald pentru a ramine cit mai multa al- hind tinkrd si fixez imediat pe ea colivia cu matca tiara cu placvya de ceard, pe care pun pasté (4 kg zahar pudra i 1 kg mie In acelagi timp, cu mare atentie pen- tru a nu s@ prelinge pe Ifnga stup gi a provoca _furtisag, . admisitrez famil 6,500 | sirop 1:1. Avind hrana albinele sint mai blinde si accept’ mai usor matca noua. Dupa ce inchid stupul, asez in faya urdinisu!ui o gratie Hanemann pentru ca albina sf treacd la intrare si fesire prin ea. Dimineaya urmatoare ina- inte de zboral mare, scot gratia gi ma vit prin urdinis, Dack matca se afla in spatele gratici, inseamni cX ea nua fost primiti de familie si stuparul stie ce are | Ge Tkeut mai departe. Acest lucru se in- 4 vimpli rare ri mai ales dacd in stup § au rimas botei pe care stuparul nu le-a observat. Daci matca nu este dupa grate, pun gratia la loc si o las inct o zi. Stupul nu se deschide timp de 10 zile. Aici mulji stupari fac o gresalX: deschid de curiozitate stupul prea repede (matca nefiind incX obisnuita in stup tncearca sa iasa, iar albinele care o urmeaza, in teama de a ramine fara matc’, o omoara. Dup’ 10 zile deschid stupul, scot ra- ma din mijloc si familia continua viaya normal ca matca tinara. Timp de 10 ani de cind practic aceasti metodi. nu am pierdut marci, in afard de citeva cazuri.cind a fost vina mea.) . < \ S \ S \ \ \ S \ 5 y s \ . \ . \ S \ , \ . \ S \ \ S \ S \ 5 \ S \ 5 \ \ 10 Despre stupul bezmetic Ing. M. ATANASIU Din punctal de vedere ai mateii, la o familie de a'bine se pot deosebi trei stant slammed — familia normala, ia care matca exista. in cuib, iar activitatea_a‘binelor este cea obigaita si corespunzitoare se- zonului ; — familia orfana. in care nu exista matcd in stup, dar albinele au_posibili- Toten, siegi creased 0 noua marca, avind lu indemina oud sau botei — familia bezmetica, ]a care in stup nu éxistd o mated gi nici posibilitatea ca albinele si-si mai poatd creste alta. Dintre toate aceste stari, aceasta din urm¥ este cea mai grav 41 sfirgeste in- totdeauna prin pierderea familiei, dacd mu intervine stuparul, Indreptarea six tuafiel este cu atit. mai usoard, cu cit interventia se face mai curind, Pentru a inyelege de'ce trebuie si apelim la faptele cunoscute fn aceasta priving’. In trecutul indepértat, fiecare a'bi putea oua, aya cum se mai intimpl’ gi th prezent, cu unele speci’ de albine pri- mittve. La albinele pe care le cunoastem noi, singurd matea depune ova in stup- Din aceste oud pot ‘ei dupa cum se stie, albine Jucratoare, trintori sau matci.. Deoarece albinele nu mai depun ouk, organul lor de reproducere s-a atrofiat, faci && fi disparat in totregime. In em- brion, celulele specifice exista in aceeasi forms. Diferentierea se face abia mai tiraiu, in funetie de hrang. in ovarele miatcilor exista 200--300 de tuburi ovigene, flecare adapostind in jur de 100 ovule In ovare'e nimfei de albing lucrtoare se gisesc pins la 100 tuburi ovigene. Din acestea, la albina maturd se mai gisese 510 tuburi ovi- gene, dar si acelea nedezvoliate. Dezvoltarea aparatului reproduciitor al aibinelor este impiedicataprinte-un mecanism hormonal cauzat de mated. Se stie c& mitci'e secreté un hormon cunoscut de citre stupari sub denumireade ,substanja de matc&*. Aceasta se gi- seste raspindit® pe tot corpul miteii, de unde albinele o ling si o transmit tn toati, familia. In. prezena substanyei de matca albinele sint linistite si tsi con- tinua activitatea normala. S-a constatat ca si in cazul in care matca este moarta, dar existd in, stup, linistea aceasta se pastreazd fnca. Odata cu indepartarea matcii moarte, albinele se nelinistese si se preocupa de cresterea unei noi mitei, daca tn stup exist posibilitati. Daca aceste posibilitaji nu exista, atunci neli- nistea devine foarte mare si albinele in- cearcd singure o redresare, care insi, nu are sori de izbinda. Mecanismul hormonal descris mai sus este mult mai complex si cercetitorii in- ca mai au controverse asupra lui. Producatorii de laptisor de mated au observat cf aparitia albinelor ce se pregi- tesc sa devina outoare este de aproximativ 10 zile de la orfanizare. Mecanismul prin care o aibind poate ajunge ouatoare este simplu, dar nu se poate petrece decit in lipsa miatcii din stup. Consumind Liptisorul de mate’ pro- dus de propriite glande faringiene, isi pro- voaci dezvoltarea aparatului reproducd- tor. Odata cu aceasta abdomenul se mi. regte si se mised greoi pe faguri, cu o suita mica de albine in jur, asemenea unei matci. Timpul de maturizare al-aparatului re- producator este de aproximativ 30 de zile, dupa care poate depune ouile, Nu- mirul acestor oud este mic si apar pe fagure in celule distanyate intre ele. De cele mai multe ori, sint mai multe oua fn- tr-o celula. Acest fapt duce la unele con- fuzii, caci_unii stupari considera. bezmetice si familiile in care mitcile proaspat tm- erecheate oud de mai multe ori intr-o ce~ jula. Dar nu trebuie confundata depunerea oudlor de catre matcd, cu aceea a al- binelor ouatoare. Matca oud in fiecare celula, chiar dack pe aiocuri sint mai multe oud intr-o celula. Aspectul fagure- lui ouat este compact. Din contri, ta al- binele ouatoare, oudle sint imprasiate ici si colo. Numarul albinelor owatoare este redus a inceput (citeva albine). Cu timpul, nu- mirul, ior, sporeste meteu_putind ajunge si la’ jumitate din populasia stupului, Din prezentarea acestui tablou, rezultx limpede ci aparitia unui_stup bezmetic intro stupind este cauzati de neglijenta stuparului, de vreme ce pentru apariia de- punerii albinelor ouxtoare este necesar un timp de 30—40 de zile. Depistarea din timp a acestor familii este usurata de aparitia aglomerayiei di albine la urdinis in momentul orfanizirii, ca urmare a nevoiei de a fi mai bine px. ziti familia, Cind se observ aceasta se verifick situayia din cuib si se iau masu- rile necesare, pentru evitarea aparitiel al- binelor ouatoare. In cazul tn care un stup a ajuns bez- metic, este necesari o intervengie hovirits si, imediacd, Sint mai multe posibilitxti, din care vom considera dow mai impor- tante, Cind familia bezmetict este mai slabi se unegte cu o alta familie, luind masurile de protejare a matcii in momen- tul unirli, Cind familia nu meritd si fie sacrificati, i se di 0 mated, cel mai bine imperecheati sau i se poate da un fagure cu puiet de toate virstele, ca si-si creasck © nous marca. Dack timpul. permite aceasta este calea cea mai sigurd, fiihdek Far 0 protectie corespunzitoare, matcile sint omorfte cu usuring in asemenea fa- milii, chiar si atunci ctnd sint impere- cheate. Practica a ardtat ci se poate sepa de albinele ouatoare din stupi, cu usuringa, Tolosind o operatic simpl& : se scot ramele acoperite cu albine si se scuturd la oare- care distanya de stupini, apoi se introduc in stup, #%ri albini pe ele. In stup, albi- nele reintoarse, pot gisi nucleul on care se unesc sau matca ce li se di. In ambele qrust_matca se protejeari in colivie Usoara stropire a ramelor si a populasiei din stup, cu sirop de zahar diluat, simpli- fick Iucturile. Amestecarea albinelor are loc fir dificultii, Albinele oudtoare, fiind mai greoaie nu mai pot reveni in stup de !a locul de unde au fost scuturate de pe rame, O redresare a familiei in prezenga albi- nelor ouitoare, este practic greu de rea- . ——s 1Este oare absolut necesard folosirea fumului in stupind? Al, VARTOLOMET Citind in nr. 6/1981 articolul ,Materia- Te de fumigare i utilizarea afumatorului® semnat de M. Atanasiu, gindul m-a, dus — fark sA contest necesitatea folosirii tu- tnului in stuping, mai ales\de cAtre tnce- patoti —- la o tavimplare recent train de mine fn stupini, La inceputui luni februarie, dupa 0 Indelungats absenti, Impreuna cu tovark- sul mew in ale apiculturii, am poposit in Supin’ spre a le da albinelor bran’. Stateam in interioru! cabanei, in usa. Un vecin venit sa ne salute statea in faya cabanei. Deodari vecinul imi atrage aten- tia asupra unei albine ce zbura vesela bi- ind in jurul cabanei. Fark alte insecte, in special tiuni, In’ perioada cind prigoria femeli gi _creste pull aceasta poate vina zilnic maj mult de 500 de albine, tn timp ce in mod normal 100 de prigorii consum’ in medie circa 15 000 de albine, cantitate echivalenti cu populayia unei familii de albine in sezomul timpuriu de primavara. S-a constatat, de asemenea, cX ficcare prigorie inchisé’ in colivie i hranits ex- perimental exclusiv cu albine poate con- Suma zilnic pind la 1000 de albine. Prigoarea este una din cele mai fru moase pisari, Terneazi pe maluriie Afric de Sud si vine la noi pe Ja sfirsitul bun aprilie — mijlocul lu mai. Dupi ce li s-a inmultit colonia cu rodul eufburilor iar gizele au inceput si se rireasci, pornesc din now la drum spre sud tn luna septem- brie. Tree apoi peste marea Mediterana peste deyerturile, mungii si paduriie Afric intelegindu-se ture ele mai bine decit or care alta pasire care trdieste in colonie La noi prigoriile traiese in malurile fnalte de deasupra riurilor, in colonii de cite, zeci de perechi. Inaceste maluri pri- goriile isi sap’ galerii orizontale cu dia- metrul de 8—12 em si adincimi de aproa- pe 2m, lirgive spre fund unde in luna mai femela depune 6—8 ouX din care dup 18—20 ville se naste acelasi. numar de pui, golasi si orbi. Puii sint hr¥nigi cu albine, Viespi @ bondari gi orese’foarte re- pede, asifel cd dupd 25—30 de zile pari 18 sesc_cuibul. Prigoria se poate indep%rta 7—8 km de la cuibul ei si isi vineaza hrana din zbor. Pe timpul prielaic zboara la inalyime mai mare gi prinde ait albine cit si matcile tinere iesite 1a imperechere. Pe timp de ploaie, dimineaya $i spre seara, cind albinele nu se indeparteaz prea mult de stupina si nici nu zboara la inalyime, prigoriile se rotesc in jurul stupinelor $1 ataca albinele uncori chiar in prezenga 0a- menilor, Literatura de specialitate si practica apicola recomanda mai multe masuri. in vederea distingerii prigoriilor gi reducerii pagubelor produse de acestea. Astfel, pe © aya subsite de nailon, intinsd orizontal in apropierea stupinei, sé leaga si se lasi in jos mai multe age, de asemenea de nailon subsire, lungi de 20—30 cm, care Ia capi- ul lor de jos au prinsi cfte o undigé mick prevazutd cu cite un trintore pentru aademeni prigoriile in zborul lor dup’ vinatul albinelor. De asemenea se pot folosi unele curse speciale sub forma unui tub cu diametrul de 18 cm lung de 32 cm previzute la ambele extremitayi cu ofte o clap actio- nati de un arc care permite intrarea pi- irii tn tub dar nw si iesirea ei, Cursele se introduc in galeriile prigoriilor indeo- sebi in perioadele cind acestea clocese si se ridicd dupa 2—3 zile. Un alt mijloc eficient de lupe contra prigoriilor consta in astuparea galeriilor cu cirpe imbibate in diferite substanye otrivitoare. De asemenea un soim — care este dus- manui cel mai mare al prigoriilor — im- paiat si proptit bine, la vedere, intr-un copac din apropicrea stupinei, face ca pri goriile si nu se mai apropie de prisaca decit foarte rar. Personal am reusit si-mi salvez stupina in anul 1940 de atacul unor stoluri de prigorii prin ajutorul ce mi I-a acordat un vinator care a impuseat mai multe pri- gorii pe care cu aripile rasfirate le-am agayat pe pari fnalyi in mijlocul stupinei. Speriate prigoriile n-au mai revenit. Se cuvine aici si menyionez gi un aspect pozitiv din viaya prigoriilor care in. re- giuniie viticole distrug viespile atit de daunatoare strugurilor.VARROOZA SI SINEACARUL in centrul preocupdrilor Cercului apicol Videle din cadrul Filialei A.C.A. jud. Teleorman Din simpta anatiat a.produc- fiei_realizate in vara anului 1980 de catre apicultorii din zona orasului Videle-Teleor- man, acestia pot fi impdartiti in dowd grupe distincte : api cultori care au. tratat fami- litle de albine impotriva aca- rianului Varroa jacobsoni si care au objinut productii si milare celor realizate in anit precedenfi si apicultori care au nesocotit prezenfa acestui acarian $i care nu au realizat decit producti mici si chiar foarte mici, uni dintre aces- tia nereusind, ca in tot cursul perioadei active, si realizeze nicl miicar hrana necesaré albinelor pentru sezonul de iarnd. De rejinut este faptul cd a- ceste stupine au prezentat semne ci sint infestate incd din anul 1979, cind au dat to- tui producfii, este adevirat mici, dar in’ orice caz mai mari ca anut 1980. Studiind aceste stupine infestate se constatd ci acarianul Varroa reuseste ca in 2-3 ani si pund stapinire pe tot efecti- vul de familii de albine si cé nimicirea totala a stupinei nu este astfel departe. Acarienit in general, si Varroa in spe- cial se caracterizeazi printr-o faz de dezvoltare foarte pu- ternicd in lunile de vard gi se constatd cil in decurs de 9 generafii poate sé ajungd la cifre impresionante, Acarianul Varroa jacobsoni in inmulfirea sa a dovedit ct preferdi ca loc de cuib, puietul de trintori, dar nu se dé in Tituri de a utiliza si puietut de albind tuerdtoare, De _a- cea, familiile slabe, neavind posibilitatea de a creste trin- tori, sint supuse pieirii mult mai repede ca cele puternice. In ambele cazuri, fie cd este verba de familii puternice, fie cd este vorba de jamilit slabe, Gh, D. CHIRITA odaté ce infestarea a apiirut albinele sint expuse pieirit daca nu sint tratate cu Sine- acar. Apicultorit care au pornit lupta contra acarianului Var- roa cu convingerea cd izbinda este de partea lor, au reusit sd obfind productit normale gi si aibd stupine cu un po- tenjial biologic ridicat, Cei care inst au subestimat efec- tele poritive ale Sineacarului ficind tratamente fard res- pectarea intocmai a instruc fiunilor de folosire -a_aces- tuia vor suferi anul urmator consecingele inerente ale aces- tor gregeli. Cw prilejul discugiilor purtate la, adunarea generalé de la sfirgitul anului trecut a cer- cului apicol Videle-din cadrut Filialei A.C.A, jude Teleor- man aw ‘eiesit clar in evi- denji cele afirmate mai sus si anume ca producfit_ mari de miere nu au realizat decit cei ce si-au tratat corespun- zdtor familiile de albine cu Sineacar, S-a sublinit cu a- ceasti ocazie ci Sineacarul asiguré diagnosticul si trata mentul sigur al ‘varroozei daca este folosit conform in- stractiunilor din prospect, multan la toate stupinele in- festate din zona. Se stie c& pertoada cea mai potrivitd pentru aplicarea tratamentului cu — Sineacar este stadiul cind in cadrul fa- milici de albine respective lipseste puietul saw este foar- te putin. Aceastd situafie co- respunde sfirsitului de an a- picol (1 septembrie—15 octom- brie) saw inceputului unui now an apicot (15 martie—30 apri- lie), avind in vedere inst ca albinele si nu se afle inca in ghem. Tratamentul se repeté de trei ori, la intervale de cite 7 zile, perioadd ce corespunde ct a- paritia noilor generafii de. acarieni, Utilizarea medica- mentului nu este complicattt si nici grea. Totul este ca acest medica- ment st ajungit in contact cu acarianul. De aceea, se reco- manda ca pudrarea sit fie fa cuti pe o suprafati cit mat mare a ramelor, astfel incit in interiorul stuputui, dupit pudrare, sti se formeze un nor de praj. Practica a dovedit cd Sine- acarul este un medicament eficace si cd numai cu ajuto- ul lui vom putea salva al- binele de la pieire. Aduna- rea general a scos 1a iveali cit utilizarea Sineacarului nu- mai de clitre o parte dintre apicultori, nu va fi inci de prea mare folos ciici stupi- nele celor care nu-l utilizeazit continud si fie purtitoare de parazifi fticind ca acarianut sd se extind’ din nou peste toate stupinele din regiune, fie ele tratate, fie chiar siind- toase. Fafa de aceastd situatie, adu- narea generalé a cerculut nostru si-a propus —: reco- mandind masura — tuturor cercurilor apicole interesate din fara — si mobitizeze toti apicultorit din regiune pentru adoptarea unei atitudini hotd- rite de luptdé contra acaria- nului Varroa jacobsoni, prin miisuri concrete si concertate de diagnosticare, prevenire st combatere, folosind ca armé sigur si deosebit de eficace Sineacarul, produs romdnese realizat de Institutul de cer- cetéri pentru apiculturd at Asociatiet Cresciitorilor de Albine, deosebit de apreciat atit in tard eft si in straind- tate, fiind si mult ‘soticitat la export. 19CE PUTEM OBSERVA PRIVIND UN STUP DE OBSERVATIE Pentru a putea observa cit mai indeaproape ji. nestingherit modul de viaya al albinelor se recomanda folosirea unui stup de observatie. Stupii de observatie se folo- sesc cu sticces deopotriva atit in activitatea cércurilor apicole scolare cit si in stupinele celor mai competenti apicultori pro- pagandisti, in scopul observarii, aprofund&rii si cunoagterii vieqii atit_de organizarh si de intere- santi a albinelor. Stupii_ de ob- servagie au si un rol instruc- tiv si se folosese in diferite acti- vitkti_ propagandistice cum sint : organizarea nor muree i ex- pozisii apicole, demonstrayii practice, schimburi de experien- ¥%, contribuind la. instruirea si satisfaceren curiozitiyii elevilor sau vizitatorilor dornici si cu- moascl viaja intima a acestor harniee insecte sociale, Cei interesayi pot confecyiona sau improviza o serie de modele de stupi de observagie ca: 1. Un buduroi sectionat si pre- vazut cu un perete de sticld (fig. 1). 2. Un clopot sausborcan mare de sticli populat cu un roi, am- plasat pe un suport la umbri (fig. 2). 3. Un stup obignuit cu pere din ‘faxd gi spate din sticli (fig, 3 |. Un stup confectionat cu toti din pexiglas transparent 5. Stup de observayie clasie cu geam si tre) rame suprapuse agezate in acelasi plan. (fig. 6), Cu ajutorul stupului de” obser- vatie, cu ribdare si pricepere avem posibilitatea si observim, si urmirim, si fnjelegem si si expli- cim $i qltora o serie intreagt de aspecte interesante din viata al- Tinelor, pe care nu le putem ob- serva in stupii obisnuiti. Astfel cu ajutorul unui asemenea stup pu- tem observa : 1. Componenja familiei de al- bine, formats din cele trei_ feluri de indivizi: “albina lucr&toare, trintorul si matea. Matea se ob- servi foarte bine cind este mar- cat. 20 Ing. Tr. VOLCINSHI 2. Prepitirea celulelor in vede- rea depunerii ouxlor. 3. Cum depune matca ouile, 4. Pozitia ovilor pe fundul ce- lulelor fa. primele trei zile (verti- calé, oblicé si orizontal’). 5. Diferite stadii tn metamor- foza albinei (ou, larva, nimfi, al- nul cercurilor apicole scolare bind), precum si cipicirea celu- Ielor cu puiet. 6, Eclozionarea puietului de al- bind, trintor si mated. 7.’Cum descarci_albinele_ po- lenul si cum $1 transform’ in pis tur amestecindu-l cu miere si bi- tucindu-l cu capul tn celulele fa- gurilor. 8. Cum transportit albinele pro- polisul i cum propolizeari, 9. Depunerea nectarului si cX picirea celulelor. Fig. 1. Pionieri 10, Cipicirea umed’ (concava) si clpicirea uscati conver’). 11. Consteuctia Fagurilor, lanyul albinelor constructoare, secreyia de ceara sub inslele abdomenului. 12, Se observa pe toracele mit Gii, a albinelor 1 uneori pe far guri, eventuala parazitare cu Bra- Ula coeca (piduchii albinelor pre- cum si canalele lor pe suprafaya agurilor). 13. Se poate urmiri lupta in tre mitci si se aude mai clar-cin- tecul mitcilor. 14. Se observ semnul de im- perechere la matci, 15. Se poate urmiari suita mit- cii, care in anymite fmprejuriri {in special in timpul ouatului, ia forma ovali, regulatS in care’ al- binele stau perfect aliniate in jurul mitcii, O_priveliste deose- bit de frumoasi, dar si destul de rar vizuti. 16, Se poate observa dansul al- binelor, prin care albinele cule- gitoare comunick celorlalte albine pot si urmareascd nestingherifi viata albi- nelor din interiorul buduroiului sectionat si placat cu pe- 7 rete din sticla,Fig. 2. Clopt de sticli populat cu un roi. Se recomanda st fie amplasat intr-un loc ferit de razele directe de soare si protejat cu o husd pe care 0 ridicim numai in timpul cind vrem sa privim. xigias amplasat din stup, locul, intensitatea zijia unde au gisit nectaru po- 17. Folosirea_antenclor repre zintd un, alt mijloc de orientare fntre albine, pe care-l putem ob- serva. Dat fiind posibilitatea ce ne-o oferi pentru satisfacerea atitor curiozitati interesante din viata albinelor, stupul de observayie nt trebuie $4 lipsease din nici un cere apical scolar, el contribuind fn mod pozitiv la munca edue iv-propagandisticd, insuflind fn Fig. 3. Stup de productie(Da- dant cu magazin) cu perefii din fafa si spate transparenti. Fig. 5. Stup multietajat cu dowd corpuri con- fectionat din plexiglas transparent. Fig. 4. Stup multietajat cu doud corpuri construit din ple- intr-o camerd. tunel trece pe sub fereastra si face legdtura albinelor cu exteriorul. Urdinisul sub forma de cepitoritor si in special tinerilor dragostea pentru albing. Oamenii de stiiny& si practicienii au reusit cu ajutorul stupului de observatie s& elucideze numeroase 'si intere- sante_aspecte biologice si activitati practice importante in viaja fa miliei de albine. Prin rolul sia practic, educativ si mobilizator stupul de observatie poate contri~ bui_la formarea unor generatii de iubitori, ai albinelor, care vor in- dragi si practica aceastd ocupatie folostoare si plicuti. Fig. 6. Stup de observatie cu 3 rame supra- puse agezate in acelasi plan. 21OMUL DE LA PRISACA Doinita HRINIUC Tebnician Filiala A.C.A, jud, Botosani La Hiinesti — sat din nordul yirii din judeyul Botosani, pe valea Bageului, nu doparte de tintrul oras Saveni, dacd in- trebi pe oameni de practicarea apiculturi, aceasti straveche tndeletnicire, pe, aceste meleaguri, despre care voevodal cirturar Dimitrie Cantemir ne-a [sat rinduri de nevitat, 49 spun-si mergi la mos Nicolae Negtu cd el este pristcarul lor. De fapt ori despre stupina sa, ori de- spre stupina cooperative! agricole de pro- luctie, oamenii obignuiesc s& spun’ c& tot a lui mos Negru este, deoareve el se ocup’ de ea de’la constituirea cooperativel. L-am cunoscut fntr-o zi de august, cind drururile ne-au purtat pe la Hanesti. L-am_gisit bineinfeles Ja prisaca. siruatd Ya iegirea din sat, ling drumul ce duce la Dingeni, unde se-afli un important centru apicol al judeyului. Mos Negru tocmai a implinit venetabila virst de 70 de ani. Dar i este greu si fie ppensionar. Dragostea pentru albinele sale si pentru stupina cooperative! fi di via(i si mu-l las sa stea acasi desi gi acasit are stupi. Dar de ei ingrijeste sotia care in lipsa lui s-2 molipsit $1 ea, dup? cum ne spune zimbind larg mos Negru. Este apicultor de mic copil, meserie in- viata de la paringi : ytata a'fost cioban, dar a avut si stupi. Erau prin sate asa numitele buduroaie, adicd trunchiuri de copaci, scorburi in care se puneau, roiu- rile; erau asemenea buduroaie dar nu prea multe, ca si florile, care nici acum fnu-s prea multe ; baza ne-a fost si ne este floarea-soarelui*, De vinir avind prea puyin pimint, s-a convins ca se obtine mai mult crescind albine, O via, de om a Sost in preajma albinelor, acumulind 0 mare experienti. 22 Mos Negru este recunoscut in judey ca un expert in selectia albinelor urmarind continuu fiecare familie $i pistrind nu- mai pe cele cu producti mari, constante, Am discutat si despre iernatul. familii- lor, Dup% mai multe experiense imi max- turiseste ci acum a gisit un loc ferit de curengi, ling’ pidure, unde stupii ieneaz’ in aer liber, chiar dacd aici iernile sint mai grele si mai dungi. Am vorbit si despre alte :probleme le- gate de apicultura, Desi a acumulat atita experienti, totusi citeste mereu lucréri de specialitare, participa la cursurile organi- zate de filiali, la schimburile de expe- riensi, — Daci vrei si faci treabi bund sist ai producti mari — ne spune mos Negru — tebuie si inveyi mereu, cict multe se schimba de la un an la altul, chiar daci culturile si florile sint aceleasi. — Dar cu productiile cum stati? — Nea existat an 9 nu scot beneficii de 10—15 mii lei si dact ati aduna aceast sum& de pe tofi cei 50 de ani de apicul- turd, veri vedea, cum stau cu productia, Aceasti productie este proprie, dar nici cea realizar de mine la cooperativa agri- coli de productie nu este mai prejos, dupa cum se poate vedea din evidenta conta- bila a unitiii. Intr-adevar, stind de vorbit si cu con- ducerea C.A.P.-ului mi-am dat seama ci mos Negru nu ne-a mingit. Mos Negru Nicolae este doar unul din- tre coi 1341 de apicultori tnregistrai int judeyul Botosani, printre cei mai destoi- nici si, mai_vechi, printre cei care practic aceasti striveche indeletnicire a roméni- lor si care fac ca ca si fie aceeasi si to- tusi mereu alta,din- a Filiala A.C.A, jud. Arges ANGAJAMENT PLENAR PENTRU REALI- ZAREA SARCINILOR ACTUALULUI CIN- CINAL Peste 200 de apicultori argeseni s-au tntrunic Ja Casa agronomului din Pitesti pentru a dez~ hate posibilitaile si tehnologiile ca si misurile ce sé impun in cadrul judeyului Arges pentru asigurarea cresterii efectivului familiilor de al- bine si obtinerea unor productii sporite de miere, ceari si alte produse apicole potrivit sar- Ginilor de plan ale actualului cincinal Delegatul Comitewlui Executiv A.C.A. tov. C, Antonescu. a. prezentat cu aceasti ocazie as pectele majore ale sarcinilor de actualitate earore apicultorii trebuic sf le acorde o atenyie sporiti pentru, atingerea acestor_obiective : — folosirea in exclusivitate a populagiilor (eco- tipurilor) de albine locale, care se recunosc usor prin, aceca eX au culoarea bruni-inchis si com- Portament blind fn, timpul cercetirii cuibului, sint rezistente Ia boli si la wemperawuri soXzute si daa productii ridicate’ in. comparatie eu populatiile Ge albine provenite din inerucisare cu alte rase, prin introducerea de mitei din alte zone ale yarii, imperecherea matcilor cu trintori proveniti din stupine cu populagii de albine hibride ‘ga. ; Soe SAE EES RE CE RC SENS zu. — formarea, mensineren si exploatarea famili- ilor, de albine qumai in stare puternici, activ’ si Siniitoasi ; innoirea anual a cuiburilor familillor de albine — bard a selecjiei, apiracii sinataqit acestora si realizirii unei productii corespunza- toare de ceark (si anume cite aproximativ 1 kg marfa fan/ familia de albine) ; — pregitirea familiilor de albine pentru valo- i eX a culesurilor Sncepind din primivara anului precedent 5 — renunjarea (prin unificdri sau sacrificare) la familiile de albine care din diferite cauze sint insensibile la substanjele medicamentoas: de uz apicol 5 — reducerea numfrului de intervenjii in cuibu- rile familiilor de albine ; — asigurazea familillor de albine cu provizii de hrana Ia inceputul primiverii si pentru ier- nare pink la sfirgitul luni august. Amplele discutii purtate precum si angajamen- tele late cu accasts ocavie fac cinste apiculto- rilor ce-au luat cuvintul cu_acest prilej: I. Zam- fir, Gh. Velea, I. Ticlescu, D. Rada, Gh. Tonescu, Em, Ducu, D. Tonescu, M. Florian, Gh. Dun, I. Sintu, Al. Tureu si D. Ghidu, In focheiere C. Fuior, membru al Comitetului Executiv A.C.A. — care a participat la se~ ding’ — a’ sintetizat angajamentele Iuate urind participangilor succese depline in realizarea aces- tora. LESSENS ES FOLOSITI IN STUPINA MATCL TINERE, SELECTIONATE, DE CALITATE SUPERIOARA ! numai astfel veti realiza ‘ : @ FAMILII DE ALBINE PUTERNICE @ PRODUCTI APICOLE. SPORITE Pentru schimbarea matcilor virstnice neproductive si pen- tru producerea de roiuri procurati-va miatci selectionate in ca- drul Statiilor zonale de selectie si producere a materialului bio- logic ale Institutului de cercetari pentru apicultura A.C.A. de la: © Baneasa, Timisoara, Iasi, Cluj, Maldarasti-Vilcea si Cislau-Bu- ADRESATJI-VA DIN TIMP IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE ALE ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE CARE VA VOR ASIGURA CONTRA. COST MATCILE CE VA SINT NECESARE LA PRETUL DE 50 LEI BUCATA. 23,informatii informatii Cursuri postuniversitare eu specializare in apiculturi Ca si in ani treeugi “si fn acest an, fintre 10 aprilie i 9 mai, Institutwl de cerceriri pentru "apicultur’ fa colaborare cu Institutul agonom‘e ,Nicolae Balcescu din Bucuresti “att or- ganizat cursuri postuniversitare Cu specializare in apicultura, conform aprobirii comune a Mi- nisterului Educagiei si Inviyi- mintului si Ministerulai Agricul- turii si “Industriel . Alimentare. Timp de o luni sau desfiyurat prelegerile si aplicatiile practice ale celor cinci discipline ce com- pun programul cursului: gene- tica si ameliorarea_albinelor ; tehnologia cregterii, intretinerii_ si exploatirii albinelor ; —resursele melifere si polenizarea _cultu lor patologia si toxicologia api- cola ; organizare gi economie api- cal. Procesul de invayimint a fost asigueat de cadre didactice uni- versitare de la institutele agro- nomice din Bucuresti si Timi: yoara, de specialigti din Institu- ul International de Tehnologie si Economie Apicol al Apimon- diei_precum si de cercetitori sti- ingifici din Institutul de cerce- Viri pentru apiculturd. Participanyii la cursuri: ingi neri zootehnisti, medici veteri- nari, ingineri horticoli, biologi, ingineri agronomi, economist, urmeazi si intocmeasci proiec: tele Jucririlor de absolvire pe care le vor sustine in fata co- misici ta sesiunea de examene din luna noiembri rit Viziti de documentare stiingifick in R. P. Ungard Doi specialisti ai Instituenlui de cercetiri pentru apiculturi al Asociatiei noastre :, ing. Mie Bix lana — cercetétor principal, se- Jul Colectivului de resurse meli- fere si polenizare si ing. Grigore Fota cercetétor stiintific in acelasi colectiv, precum si ing, 24 Emil Barlinescu, cercetitor sti inpific la Instiwtul de cercetiri si amenajari silvice — statiunea Craiova — au efectuat in cursul luni martie 0 vizita de docu mentare stiimificd la de cercetiri forestiere din Buda pesta sila Institut de cercetiri pentru animale mici de la Go- dalle. Tematica documentirii a prins mai multe obiective legate de selecyia gi ameliorarea salci- mudlui in scopuri apicole ; iden- tificarea si inmulpirea unor specit vvegetale de interes apicol; uti- lizarea albinei_melifere si a al- binelor silbatice la polenizarea culturilor agricole entomofile. In urma unor fructuoase diseupii cu acad. dr. Keresztesi Béla, direc torul general al Instieutului din Gédéllé, pe baza informarilor reciproce privind reaultatele si perspectivele cercetarilor _stiini- fice in domeniul apicol din cele doua pari, a rezultat necesitatea stringerii si adincirii in viitor a colaborivii stiinpifice prin efec~ tmarea unor cercetiri comune, scbimburi de materiale de cerce- tare (seminge, butasi din speciile imelifere valoroase) schimburi de tebnica de laborator si tehnologit de polenizare, reciproce de documentare si informare sti- ingifica. Pentru materializarea acestor modalitiyi de cooperare stiinti- fick a fost formulae un proiece de program de 5 teme. Instituenl cue vizite cercetare cu ET. Cooperare economics intre apicultura roman’ si malgay In_baza Protocolului celei de a Vi-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale de cooperare economic’ si tehnicX romano- malgasi, fn perioada 3 aprilie— 5 mai ac, N. Borcescu inginer sef_in cadrul Institutului de cer- ceviri pentru apiculturi, sa de plasat_ in R. D. Madagascar, unde a efectuat un studiu tehni- co-economic privind situatia api culturii in marea insula si posi bilitatile de cooperare cu aceasta jara. Cu aceasté ocazie, delegatul roman s-a deplasat in zonele temperate si tropicale ale R. D. Madagascar si Smpreuni ‘cu specialisti.malgasi a intoemit © documentayie tehnologic’ pri- vind sitwajia apiculturii malgase, bogijia extraordinari. a bazei melifere si inaltul potential bio- logic apicol. La data actuali_marea insula poseda peste 8 000000 de familii de albine in mare majoritate ca roiuri silbatice si stupi primi tivi, Albinele malzase fac parte din rasa tes mellifiea var, uni- color, avind o varietate mai des- chisa’ Ja culoare in zona tempe- rat si alti varietate mai inchisi (aproape neage’) in zona tropi- cali, Ca dezvoltare corporal sint mai mici cu cea 10% faq de Apis mellifica carpatica. Sint foarte vioaic, vrednice si foarte blinde. IInjeap& foarte ‘rar, iar durerea cauzati de —intepituri foarte miei. Datoriti con- ilor geografice de izolare de- pling, familiile de albine malgase varroa sau alti boali cu caracter enzootic. R. D. Madagascar poate ex- porta peste 1000 tone ceark anual de bun calitate, marea majoritate provenind de la ro- iurile silbatice recoltate de cu- legitorii de albine specializayi in aceasti lucrare, Cu ocazia terminirii apicole romaine, ministrul Pierre Simon conducitorul Ministerului Dezvoltirii Rurale si al Refor~ mei Ageare din R. D. Madagas. car sia exprimat doringa de a realiza 0 strinsi cooperare intre statul roman si cel malgag) in privinya dezvoltirii si moderni- Zrii apiculturii: malgage. misiuniiDOCUMENTAR APICOL @DOCUMENTAR APICOL@DOCUMENTAR APICOL Redactat de Institutul international de Tehnologie $i Economie Apicola al APIMONDIA — Bucuresti Aspecte ale cresterii_mitcilor in lume Prerutindeni in lume exist stupine pentru ere terea mitcilor pe scari larga. Matcile sint exportate in diferite qari si prin aceasta se influenjeazi constitujia genetic’ a al- binelor locale. In anumite iri albinele autohtone au fost aproape in toralitate fnlocuite cu rase de pro- venienji striin’. Aceasta sa intimplat, de exem- lu, fn R. FP, Germania, cu Apis mellifera melli- fera care a fost inlocuitd cu Apis mellifera car- nica; in Israel, albina siriand a fost inlocuit cu albina italiani,’ iar in Japonia Apis cerana_japo- nica a fost inlocuiti cu albina italiana. Inteucit in America i Australia nu au existat albine me- lifere autohtone, toate albinele melifere existente acum sint importate din alte continente, Centrele cele mai importante din lume pentru cresterea si ameliorarea miatcilor sint in Austria, Tralia, UR.SS., S.U.A. gi Australia. Austria este’ bine cunoscur’ din punctul de vedere al exporturilor sale de matei carnioliene, Cea_mai important caracteristicS a albinelor carnioliene este insusirea lor de a forma_colonii puternice primivara timpuriu. Intr-un numir mare de iri culesul de nectar de la rapig’ d& in prima- yard una dintee cele mai importante recolte de miere pentru care albina carnioliana este prefe- rati, Datoritt publicieiyii active in favoarea mit- cilor carnioliene, acestea au fost exportate intr-un mare numar de yi Pind in prezent, cele mai multe eforturi de a introduce albinele europene pe continentul african au_esuat, Italia este patria albinei italiene (Apis, melli Jera Migusties), 0 albind adapraté la elim cali si foarte cald%, cu surse de nectar abundence, In aceste conditii albina italiani dezvolti colonii foarte puternice cu cuiburi de puiet care ocupa citeya corpuri. Albinele italiene sau descendene amestecate provenite din ele s-au raspindit in cele dou Americi si fn Australia, In aceste continent albina italian’ se comporti bine si apicultor sint satisfacuyi de ea, Aceasti albin& nu se adap- teazi climatelor mai reci sau resurstlor _nect rifere mai sirace din Europa centrala si nordic U.RSS. este renumiti pentru exportusile ci de mitci din rasa caucazian§. Aceasti albind are cea mai Iungi trompa si poate culege nectarul de la trifoiul rogu, Din aceast% cauzi este foarte va- loroast ca polenizatoare in regiunile unde este cultivae trifoiul osu. AceastX albing este, din nefericire, mai. sensibili, Ia. nosemozi; de ase- menea, depoziteazi mierea tn corpurile de puier restringind astfel_ouatul in timpul culesului_ iar 1 rezultar coloniile stint slabe toamna si nu ier- neazi bine in regiunile cu iarnX lung’. Ameliora torii rusi fac o selectie intensivi a albinelor cau- caziene si au reusit si imbunitsjeasc ouatul 1 capacitatea de iernare. Albinele caucaziene dau un efect -heterozis foarte ridicat prin incrucigare cu albina neagri din Europa central. Statele Unite constituie yara cu cea maj mare industrie de crestere a mitcilor si ameliorare a albinelor. Acolo ele sint eresoute in statele din sud, tn special tn Florida, Georgia, Louisiana, Texas si California, Amelioratorii pot incepe cres- terea_mitcilor timpuriu primavara, asa Jncit pot Si furnizeze mtci tinere atunci ind tneepe se- zonul apicol tn statele din nord, Canada si Fu- ropa. Matcile se folosese atit pentru inlocuirea celor virstnice, cle si pentru dorarea pachetelor de albine expediate tn nord. Pentru a putea produce cit mai multe pachete este nevoie deo albini care ereste mult puiet si creazi colonii, puternice. Albina italian are astfel de particularitsyi care sint intensificate prin selectie, Se pare ci 0 mai mare atentie s-a dat selecjionirii unor albine care fergse mult puiet dectt unora care produc multi miere, © albink care reste mule puiet poate avea insi succes 1a productia de miere din zonele fn care culesul este de duracX mare sau colonia este mutatx freevent de la un cules [a altul Acéste albine nu dau rezultate in zonele cu cules scurt. Un alt caracter al multor suse americane de albine este culoarea galben’ a compului, Multi amelioratori au fcut selecyie tocmai pent aceasti culoare si ca rezultat albina american galbeni_a devenit foarte rispindiei in. ciuda fap- tului c& nu exist nici o corelayie intre culoarea corpului si productia de miere Dupi ce a fost recunoscuti marea productivi tate a. soiurilor hibride de porumb, amelioratorit de albine au inceput sX foloseascs cu succes ace- leasi metode penrtu. ameliorarea albinelor melifere, Ca urmare, sau realizat intre altele hibridul Starline derivat din albinele italiene, de culoare galbeng, bine adaprat pentru nevoile stupinelor fomereale din SULA, ‘unde creat ‘colon pu ternice capabile si dea mari productii de miere si hibridul Midnight de culoare neagr, foarte blind recomandat apicultorilor amatori. Australia este o ari cu un potengial imens pentru deavoltare viitoare a apiculturii si pen- {ru cresterea_productiei de miere. Cea mai mare parte din pidurile originale ale Australiei sint constituite din eucalipti. si mulyi dintre ei sint foarte buni producitori de nectar. Apicultra ‘comercial se entinde si unal_ din rezultate este cererea crescindi de mitei si ca urmare_o extindere a stupinelor cresedtoare de mitei, Sint apicultori care deja crese mii de mitci Pe an. Conditiile locale precum si situayia inter- nationala favorizeara, aceast’ miscare ji. cresci- torli, de mitci australieni se pregitesc SS preia productia mondial ‘de miei, Ca si cei mai mulji apicultori din diferite paryi ale lumii, australienii au metode excelente de cres- 25fere a mitcilor dar adesea le lipseste fondul ge- netic suficient pentru a face o munca de amelio- rare si pentra a asigura imperecheri pure, In ‘Polonia, genetica albinelor este mult dez- voltatX si ssa inregistrar un progres considerabil in folosirea insiminyirilor artificiale, Insiminjarea artificiala folositi initial in S.U.A. este acum. utilizar in multe statiuni experimen tale din diferite jai, dar Polonia este probal Sngura tard in care este folosita extensiv in ay cultura ‘practic, Aceasta se datoreste probabil faptului cd. sa inregistrat un progres in stabilirea conditiilor in care mitcile trebuie jinute tn timpul $i imediat dupa insiminjare, Ca rezultat, procen- tul de supraviequire al matcilor insaminjate a crescut ca si numirul de spermatozoizi care pi- teund in spermatect. Anumite stajiuni din Po- Tonia se specializeazs in insiminyarea _mitcilor pene apieultor Toate mitcile grciorate we: buie 4% fie insiminyate artificial, dar si, alte n de mitci folosite direct in productia. de miere. Reese conchae. xsi fn Polo. Japonia nu este un producitor sau, exportator important in mate: dar evenimentele de acolo an avut influeny’ asupra industriel cresterii,_matcilor de pe alte continente, Albina originara din Japo- nia este Apis cerana japonica, dar ea este acum frlocuit%. aproape in, intregime cu albina italiana. Taponia a aleituit un program de ajutorare pentru a dezvolta apicultura in, Paraguay sia trimis acolo colonit de albine melifere, Odara cu acestea, a fost rispindicl fn America de sud si parazitul Varroa jacobsoni (WOYKE, J. In: Bee World, nr. 4, 1980) Cresterea mitcilor de la A la Z, metoda simpli sigur, verificata biologic Literatura apicoli este foarte bogati in metode de crestere a mitcilor dar fiecare apicultor cres- citor in parte aplieX una din aceste metode in felul. sin. Autorul prezinté o metoda care asiguri mitei excelente. I. Ce este inst 0 matca excelentit? Tste osmateX ce posed toate caliritile genet'ce indispensabile stabilite printr-o selectie severa gi © wanumiti selectie”. a) In cazul selectiei empirice, bazatk pe per- formanjele exceptionale ale unei colonii, se isc mult in a lucra cu o suse care. nu-gi transmite insusirile. b) fn cazul selectiei tn mast ipeslogneite in- iduale), care dureaX mai multi ani_ consecu- ivi de observajii se face calculul mediei stupinei Si compararea cu aceasti medie a randamenfelor fiecdrei colonii in parte. Astfel, se cunose colo- niile care isi transmit miai bine caractercte, ¢) In cazul_unei selectii combinate bazate pe performante si genealogii, pe compararea rezul- tatelor surorilor mamei si mai ales ale fiicelor miteii de cliti, rezultatele sint mai sigure: 26 — pentru aceasta este necesar ca insusirile mat i alese si fie apreciate in cadrul aceleasi.rase saul ecotip cunoscut 5 — morfologic, sua aleast trebuie st se fea dreze in rasd sau ccotip, find deci necesari 0 examinare biometrica. ) Selecyia pe baza valorii de hibridare nu este recomandati de autor cerind iavestitii mari. Il, O mated tebuie st fie creseutt in. condigit prielnice, Mediul are o deosebiti importanga in orice crestere, ‘Trebuie asigurati caldura, hrana, igiena, cu atit mai mult cu eft hrana pentru al- bine ave si o importanta geneticd, UI, O mated trebuie st fie bine tperecheats ceca ce nu se poate asigura decit prin impere- chere naturald, asiguratd de un mare numir de trintori bine hriniyi din zon’, Insiminyarea_arti- ficiala nu da rezultatele agteptate si are utili in crearea de linii consangvinizate si combinatii jnterlineare precise. Pentru reusita lucririlor este nevoie de intoc- mirea_si respeetarea unui calendar precis : 1, Susa_ mama se alege pe baza unor Iucrart care pot dura 2—3 ani: in anul 1 asupra mitcilor din anul precedent se face testarea puictului la 25 aprilie si primul cules la care se adauga datele biomerrice ale primelor douk familii clasate. In anul 2, textarea puietuluf fiicelor celor dow mitci sia fiieelor lor. M1, Colonia crescitoare trebuie si fie foarte pu- ternict s% abunde in albine tinere doici care si ia imediat in erestere larvele date. Se practica transvazarea dublé pentru maximum 25 de botci din care vor rezulta 20 botci cipicite de calitate. Botcile nu trebuie zguduite TIL. Ca nuclee de imperechere sint recomandate nucleele mari pe 3 rame standard sau pe rame de magazin Dadant. Nucleele trebuie hrinite freevent. IV. Colonia crescitoare de trintori. Pentru evi- tarea’consangvinizarii, se pot incrucisa suse netn= rudite din acelasi ecotip. In stupina de imperechere, trebuie asigurayi trintori din mai multe suse pen- tru a avea o variabilitate, mai mare 2. alelelor sexuale, De importanta major’ este insi im: plantarea predominant’ a trintorilor alesi in zon’ pentru care sint dout posibilictyi: 1) se instaleaz’ capcane de. trintori la toate familiile din zon’ pentru 15 zile cit durearit tm pperecherea la stayiunea respeotiva ; 2) dack nu se wtilizeard eapeane de teintori, fn anul 1 se cresc mitci si se fmperecheaza fn zon’ cu. care se inlocuiese mitcile familiil anul 2 toate aceste matci vor da trintori de’ ca- litate. Dupi-sezonul de imperechere, aceste mitci se inlocuiese din nou. V. Coloniile de productie stnt cele care bene- ficiaza de calitatea mitcilor creseute. La acestea, mitcile se inlocuiesc la fiecare 2.ani sau ori de cite ori este nevoie. In concluzie, autorul spune: In apiculturk, ca in orice meserie, factorul cel mai important pen- tru reusita este omul sau mai precis echipa de oameni.” (VAILLANT, J. In: La santé de-Vabeilte, martie- apritie, 1981)Marcarea si introducerea mitcilor Practica marcérit miteilor cu o bulini de cu- loare vie aplicatS pe torace simplifick considerabil gisirea lor si permite si li se eunoasci cu exacr rate virsta, datoriti adopririi a. scark interna- tional a unei serii in care acceayi culoare revine odata la 5 ani, Pentru a ujura marcarea i fard a diuna insectei, este preferabil ca matca si fie usi fntr-un loc inchis. si si se foloseasct fie vopsea speciala, fie buline miei din. opalit, nu- meroiate, Autorul, propune 4 tehnici diferite care au dat cele mai bune rezultate, In nici una din aceste 4 metode nu se mai foloseyte cuyca traditional de introducere, Pentru a introduce 0 matci ne- imperecheat intr-un_nucleu de imperechere sai ‘© mated imperecheati intr-o familie de producyie la care trebuie inlocuirX matca, autorul’ foloseste nul din urmitoarele procedee. Mevoda afumarii. Seara, se afumi tare familia orfana si in momentul ta care albinele fac si se audi un zgomot puternic, se pune matea pe scin- dura de zbor.alungindss ‘se inure ee pata fum, Tn general, ea jour foarte repede si est practic totdeauna foarte bine accepratt. Metoda nitclaivii. Seara sau chiar dupi cXde- ren nopyii, cind familia s-a linistt, se introduce mater ndclaind-o fntr-o lingueS de’ miere lichioa si. se ristoarnd totul pe leaful sustinstor al unui Eadru ‘prin orifiehl. de" hranize, dupa ce 36 lect matea si se zbati 2—3 minute tn, miere, Se eviti iocnirea stupului si lumina dicect3. Metoda introducerii ve rami. Se scot din fa- milie matea si tot puiew! necipicit, Fagurii. si albinele care le acoperi se pun intr-un. ntleu, in agteptare (ei vor fi folosiyi ulterior dup ne- voi in alte familii sau nuclee), DupX 24 ore, se au dintr-un nucleu de Smperechere trei faguri acoperisi de albine dintre care nul poartl matca now care ou% si se introduc in eenteul familie! orfane, fagurele cu matca fntre celelalte. dou’. Metoda prin anestezie. Este 0 metodi foarte sigur, towusi ea nu trebuie utilizatS decit atunci cind celelalte vor fi esuat, deoarece necesit’ 0 anumiti tndeminare. Seara, se afumi timp de 20 secunde familia orfani de cel putin 24 ore, arzind in afumator o bucati de carton ondulat care a fost in prealabil imbibat en 0 soluyie de niteat de amoniu 25¢/ si apoi uscat la soare. Dupi 2 minute, orice zgomot trebuie si inceteze. e deschide auunci larg stupul pentru a ac ventilayin, Cind albinele incep si se trezeasci, albina este ayezati pe o rami, de preferinx cu pulet si se inchide Ia loc stupul. Jn toate sitvaziile nu se va verifica in nici un caz acceptarea fnainte de 4—5 ile, Vizitele fi- cute prea devreme pot speria matca, albinele o acoperi si o fnsbuse. : (BELIN, M, In: Revue Frangatse d’Apteulture, : cnr. 1, 1981) IN DORINTA DE A FURNIZA CI. TITORILOR O MAL LARGA DOCU- MENTATIE PRIVIND LUPTA DESFA- SURATA CONTRA VARROOZEI IN DI- FERITE JARI, PUBLICAM IN CELE, CE URMEAZA CA $t IN NUMARUL, URMATOR AL REVISTEL NOASTRE, TOT LA ACEASTA RUBRICA, UN. GRUPAJ DE REZUMATE ALE UNOR RE! ‘TE $I STUDIT PE ACEASTA TEMA, PREZENTATE LA SIMPOZIO- NUL ,DIAGNOSTICUL $I TERAPTA, VARROOZEI* DE LA OBERURSEL — REG. 1980 $I PUBLICATE IN RE- VISTA APIACTA, Studi imunologice asupra_rolului_proteinetor din hemolimfa albinei_melifere pentru hranirea si inmulgirea lui Varroa jacobsoni Studiile sau efectuat cu antiseruri ,apis* pre- parate pe iepuri, Tn urma unor exaiinari foarte precise aurorul a constatat prezenja de proteine specifice albinei jn diferite stadii de dezvoltare in hemolimfa pa- razitului si chiar tn ouile acestuia ceea ce pre- upline cB proteinele preluate de parazit sint ast milate direct fri si sufere o transformare in proteine specifice. (TEWARSON In: Aplacta, nr. 1, 1901) Incerciri de crestere controlati a acarienilor Varroa Scopul cereetirii a fost elaboraea unei metode de crestere controlaz a parazitului tn vederea clarificirii unor aspecte din biologia sa, in_scopul stabilirii unei metode de combatere mai eficiente, Ca metodi de lucru sa folosit infestarea lar velor de lucritoare Apis melifica carnica in ce- lulele lor cu cite o singura femeli de Varroa. Parazijii utilizayi au provenit inigial de pe albine care eclgzionau ; ulterior &-au folosit paraziti din celule cipicite “eu pupe proaspete. Celulele cu larve infestate artificial au fost cXpicite cu cp cele uate dela alte celule gi plotrate la ince bator la 34°C si 70—80% umiditare. Tn preajma eclozionarii albinelor, celulele av fost introduse tn tuburi de plastic, deschise la ambele capete, etansate cu tifon. Autorul a ob- Yinuto serie de rezultate din care redim con- cluziile — intre infestarea puietului cépicit si neck- picit nu sint diferente statistice — nu sine diferente nici tntre ctesterile fn fa- milii si cele din incubator — se pare ins cX paraziqii care au fost Cres: cujipe albine si care nu au ajuns la maturitate pink Ia eclozionarea gazdei sint pierdusi pentru specie (ar fii aceasta 0 explicatie a preferingelor parazitilor pentru larvele de trintori al ctror stadiu in celulé cSpacita este mai lung cu 3 zile decit la albincle Iucratoare) (FANTIDIS, M, In Aplacta, nr, 1, 1961) 27xamenul de Jaborator al resturilor de iernare Examenul resturilor de iernare pentru depista- rea acarienilor Varroa seclamd o muncd enormi, desi este efectuar cu. ajutorul mijloacelor optice auxiliare. S-a incercat objinerea ardrii restu- lor si a acarienilor prin tehnica flotasii utili- zata in parazitologie. Etanolul permite separarea eclei mai mari parti a resturilor : ceara, polenul, propolisul etc. se de~ pun in timp ce acarienit Varroa si alte artro- pode, ca si pirtile chitinoase ale cadavrclor de albine si fibrele vegetale plutesc, Nu trebuie to- tusi SX uitim eX acarienii care au un. conjinue mare de api din cauza leziunilor externe, de exemplu, por sedimenta in alcool pur. Acest in- convenient poate fi eliminat intt-o oarecare Stigi useind in prealabilresturile, Se poate, de asemenea, miri greutatea specifick a suspensici, adiugind progresiv api la amestecul alcool res- wri. Prin aceasta tehni joritatea acarie- nilor, chiar si cei cu leziuni vor pluti. (BREM, §, In: Apiacta, nr. 1, 1981) Malationul — substansi de contact utilizaté in Tupta ‘contra varroozei jesticid cunoscut de multe decenii, este foarte utilizat in practica apicoli in Grec'a datorith rezultatelor deosebite obtinute in 1978 si 1979 de un cunoscut apicultor, G. Souanis, Gare a folosit acest preparat in luptit contra var- roozei sub numele banal de ypudri pentru’ pa- duchi* Acest produs a fost studiat tncepind cu oc- tombrie 1979 la Tnstitutul de apicultura al Uni- versitéyii din Salonic unde lucreaz aucorul. In primul rind sa_verificat dack concentratia re- comandatk de Souanis (19%) este inofensivi pentru albine, In prezent se urmireste reducerea pe cit posbil a canticiyi de peuied.inuodosk in familie. Primele rezultate au aritat ci Sntrebu'nfarea necontrolaiX a malatonului provoact © morta- litate ridicat® Ja albine gi adesea chiar Ia. m&tci. fncercat eliminarea consecintclor negative, minuind progresiv concentrajia, S-a_constatat ck © diluiie de 0,05%0 este foarte ficient’ in. lupta contra acarianului, Diminuind concentratia sa putut mri cantitatea de preparat la un trata- ment si pe familia de albine pint In 50g, prin adiugarea de pudri de ipsos, ceea. ce permite iinu) numfr mule mai mare de albine si vind in contact cu preparatul, Dar consecinya a fost pitrunderea unei cantitéti importante de pudri hy celulele de puiet deschis si moartea acestuia din urma. Pentru a evita acest inconvenient, s-a finlocuit ipsosul cu zahir pudri ca excipient, In cursul lucririlor conduse Ia_Institutul de apiculturé de la Oberursel, cercetitorii au ad- ministrat_malation in concentrayia susmentiona‘x tinor familii intresinute fn stupi mici, fart puiet, fn anumite cazuri sa obsinut eliminarea totals a acarianului Varroa. Malar‘onu!, 28

S-ar putea să vă placă și

• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 05

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1979 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1979 02

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1985 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1985 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1986 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1986 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 09

  Apicultorul

  100% (2)