COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA a eer a a erent Pera ar Mesa Moor POE UL U OTe) erate Mot eae NC ered ee CTA Cera OTE LY ont RU ToS ON TA LY Pape em Caesa Ce] Crete ty Roars sisted Ree RY Carer] Conf, dr, ing. L1A CARMEN SC POs AP OUR e Lert CANT COLEGIUL REDACTIONAL aa TLC erg Docu Ing. CIOLCA ION, dr. ing, CIRNU Soyo LT C7 Oe eS CT oa aS et Re te ay Cat Serre Se em Cee TTA (ran omen Tn bi ante eS) CET CRorevniet try reel ae ASOC CRESCATORI- boo OM UO UNI om a OVE Soto Tt aaa Vous Cee trons ters CD Tel.: 12.37.50 @ Cont vir, CCCs Le Wer Wer ee m at Ilfov. ORS ae irae Tey ee me Greets Coen aia cae rst eet ae filialele A.C.A. @ Cititorii din Pane ae ae ett sree rE eee bs 8 PLD ute St Sere re Pres MEU a CTs eembrie nr. 13, P.O. Box 136— Le ACCC am Ps Apicultura in Romania Te LM Ye as ed editatG de Asociatia Crescdtorilor de Albine CTP mera LS OM OTIC Anul LVI %& nr. 8 % august 1981 CUPRINS St. SAVULESCU; Combinatul apicol. Moderniziri prin autoutilare la inceput de cincinal. V. CARAGIANI : Acordarea vetrelor de stuping in folosingé: temporari. A CHIRULESCU : Colonia, albinele sale si rela- fille lor. $t. POPESCU: Putem folosi stiroporul ? Al. VARTOLOMEI : Despre scindura de zbor. C. ANTONESCU : Folosirea energici solare — sursi de economii si venituri din albinarit, Elena PALOS ; fn ce constau analizele la mierea de albine si cum interpretim rezultatele obsinute. Constanja ANDREI: Examenul mierii de pidure. M, ATANASIU ; Metodi de extragere a cerii din fagurii vechi, microscopic al D. GHITA : Si actionim pentru sporirea efective- lor familiilor de albine prin dezvoltarea resur- selor melifere locale, ‘*: Nosemoza poate fi definitiv lichidata ? T. GHERCULESCU : Propolisul si sin&tatea, N. BAIDAN, N. OITA, Elena PALOS i Filofteia POPESCU: Apiterapia in oftalmologie. Diverse V. Gh. DAN: Jubileul liceului de pe platforma apicoli de la Bineasa-Bucuresti. Documentar apicol Dictionarul apicultorului ‘Timpul probabil Coperta I: Mozaic decorativ reprezentind dansul nuptial al jalbineor, ce mpodabeste yada secict de miere din cadrul Combinatului apicol al'A.C.A. (foto: I, NEGREA)Combinatul apicol Modernizari prin autoutilare la inceput de cincinal Ing. $t. SAVULESCU Directorul Combinatului apicol Deveniti traditie, actiunea de moderni- zare prin autoutilare in cadrul Combi- natului apicol al Asociatiei Crescatorilor de Albine a fost finalizata fn primul tri- mesteu al acestui an, prin trecerea cu suc- ces a probelor tehnologice a noii instala- Hii pentcu conditionarea si imbutelierea mierii cu o capacitate de 9 000—10 000 tone de miere anual (fig, 1), Proiectatk i realizata de citre colec- tivul de oameni ai muncii_ din cadrul Combinatului apicol, in strinsi colabo- rare cu ceilalti specialisti ai organizatici noastre, noua linie tehnologica pentru conditionarea si imbuteliereamierii_re- prezinti sinteza experienyei acumulate in fei aproape 15 ani de activitate produc. tivé_ in. conditionarea’ si tmbutelierea mierii. Pornind tn anul 1965 cu o linie de 2.600 tone miere condigionata, aceasta a fost reproiectati in 1970—1971 la o capacitate de 4000 tone anual, pentru ca in sfirsit in anul 1980—1981 sa se construiased 0 linie modern’ cu 0 capaci- tate dz 9000—10000 tone miere con- digionatd si tmbuteliat® anual, aceasta fiind una dintre cele mai mari instalatii de acest tip din lume. Fig. 1. Nowa sectie pentru conditionarea mierii Solutiile tehnice adoptate si conceptia fn ansamblu reprezint’ 0 rezolvare oi- ginal cu clemente de noutate a proce- sului tehnologic ce conditionare a mierii asigurind prin aceasta o calitate cores- punzatoare a mierii atit pentra necesi~ titile interne de consum cit si pentru export, unde competitia are loc la un nivel deosebit. Procesul tehnologic prezentind un grad ridicat de mecanizare, asiguri_o pro- ducfie medie Iunara de peste 700 tone faya de 350—400 tone cit se realizau in vechea instalaie pentru conditionarea mierii, paralel cu realizarea unor loturi omogene vatiind intre 10 si 20 tone, tn functie de solicitarile beneficiarilor in- terni si externi. Citeva elemente constructive edifici 51 mai mult capacitatea de lucru a. acestei instalagii, precum si multiplele sale posi bilitayi astfel : Camerele pentru preincilzirea_mieri asigura productia pe 3 zile a tatregii sectii de conditionare a mierii, iar came- rele de lichefiere cu un gabarit de 11 m lungime si 3 m lijime asigur’ posibili- tatea conditionarii unei cantitii de 10Fig. 2, Instalapie de lichefiere a mierii tone de miere odati, Pe tor parcursul procesului de conditionare a mierii se realizeazd continun controlul temperatu- rilor, al fluiditasii gi al gradului de con- centrare a acesteia in scopul asiguraii calitative’ a produsului—condigionat (fig. 2, 3) Capacitatea instalayiei de maturare si stocaj de peste 50 tone da posibilitatea realizarii. unor loturi din sortimente de miere diferite, putind astfel asigura si- mulian solicitérile diferisilor consumatori interni_ si externi (fig. 4). final, datoritz numirului ridicat de Kini de imbutelicre — 5 linii, fai de 2 cit era prevazut pentru vechea instalatie, se poate asigura o productivitate cu 606/) mai ridicat fay de productivitatea realizaté th vechea instalatic si aceasta in conditiile folosirit unui numir de oa- Fig, 3, Cameri de golive si lichefiere a micrié meni ai muncli cu 25/5 mai redus dectt numirul folosit la vechea Tinie de condi- tionare a mierii. Originalitatea solusiilor constructive precum si conceptia de ansamblu a insta- layiei constituie un punct de vedere pro- priu tn proiectarea si realizarea acestui tip de instalayie, Romania situindu-se, prin aceasta, printre putinele yari din lume exportatoare de tehnologii si insta- lagi de condisionat miere de acest tip. Completarea intr-un_viitor apropiat a acestei instalatii cu noi linii de fmbute- liat tn doze de 30-—40 g, precum si cu © instalayie complex pentru realizarea unui sortiment de miere cristalizatd diri- jat (miere past) va duce la diversifi- carea gamei sortimentale, pentru a pune la dispozitia consumatorilor atit pe piazaACORDAREA VETRELOR DE STUPINA IN FOLOSINTA TEMPORARA Y. CARAGIANI Urmare demersurilor indelungate ale asociatiei, izvorite dintr-o strin- genti necesitate a apicultorilor amatori si a unititilor socialiste cu sector apicol, in cursul anului trecut a fost claborat Ordinul comun nr. 74/1980 de citre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, Uniunea Nationali a Cooperativelor Agri- cole de Productie si Ministerul Economiei Forestiere §i Materialelor de Con- structii privind atribuirea de vetre de stupina. Unit%tile agricole de stat, inspectoratele silvice judetene, birourile sau dup caz, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orisenesti si municipale, precum i cooperativele agricole de productie acorda, tn folo- sinti temporari, fir plata, pe durati determinat, pe bazi de contract, unitifilor socialiste cu’ sector apicol si apicultorilor membri ai Asociatiei Crescatorilor de Albine teren pentru vatra de stupin?. Se acord’ o suprafati de 5 m? pentru ficcare stup, fird a se depisi insi 800 m2 pentru o stupinX in cazul unititilor socialiste sau 400 m? in cazul unei stupine proprictate a apicultorilor membri A.C.A., cu respectarea §ntocmai a dispozitiilor Legii nr. 59/74 cu privire la fondul funciar si fara a afecta productia agricoli si silvick Filialele A.C.A, judetene clibereazd recomandarea — tip — pentru atribuirea de teren in folosinti temporari pentru vatri de stupin’ numai apicultorilor membri ai asociatiei noastre care au contractat pentru fondul de stat cel putin 5 kg miere de fiecare familie sau apicultorilor inceptori cu pina la 5 familii de albine. Pe terenurile acordate este interzisi executarca de constructii sau ame- najiri permanente care pot stinjeni productia agricoli sau silvicd, Pe aceste terenuri se pot amplasa cabane apicole, platforme apicole mobile si adipi- tori. Pentru protejarea stupilor se pot executa imprejmuiri usoare. fn primele 5 luni ale acestui_an au fost acordate peste 300 vetre de stupin3, evidengiindu-se filialele A.C.A. judefene Vaslui, Talomiga, Tagi si Mu- nicipiul Bucuresti prin intermediul fiecireia acordindu-se cite 20—30 de vetre. Dintre apicultorii membri A.C.A. care au beneficiat printre primii de prevederile Ordinului 74/1980, amintim pe Muresan Florian si Oniga Aurel care au primit vetre pe terenul C.A.P, Bistrita, Saligean Ton si Pirfoc Mihai pe terenurile Consiliilor populare al comunei Cetatea si al municipiului Bis irita, prof. Paiu Costache si Petras Ioan pe terenurile Consiliului popular or3- senese Rm. Sirat, Dumitrache Aurel si Dumitrache Nica pe terenurile LAS. Riducesti, de asemenca apicultorii Roman Gh. si Vraciu Mihai din comuna Balotesti Gud. Vrancea) si Mastahac Teodor din ‘orasul Panciu, precum si numerosi apicultori din cadrul municipiului Bucuresti. i constirwit examenul de baz a tindrului intern cht si pe cea externa noi sorti- nostru.colectiv de oameni ai muncii de mente de Ba ng foe gama de Ja Combinatul apicol si totodata, garan ambalaje, produse de calitate superioars 4:4 pentru vitor in succesul actiunilor si asigurind prin aceasta un aport valutar a bth saa eolaceera roplimencats sarcinilor ce revin acestui colectiv fa pla- ‘In {ncheiere, punerea tn circuitul de oul de avtoutilare al unitatii noastre, productie a acestui important obiectiv a pentru perioada viitoare.COLONIA, ALBINELE SALE SI RELATIILE LOR A. CHIRULESCU Un numir de albine adunate jatrun stup echipat cu faguri $i rezerve dé hrand formeazd 0 mas agitatd. Intr-o astfel de situatie, aceste insecte sociale nu intrepin nici un fel de relagii si orictte ingrijiri le-am acorda, se vor risipi, Daci tn aceasté masi dezorganizatd in- trod:icem 0 mate, 0 boted sau un fagure cu larve, comportamentul albinelor se mo- dificd, Agitayia inceteaza si albinele efec- tweaza lucrarile obisnuite. ‘Masa se tans- forma intr-un ,ansamblu organizat de ele- mente omogene“, ceea ce constiuie un sistem“, De aceea colonia functioneaz’ conform’ principiilor universale ale siste- melor. ‘Acest proces se declanseazi insi nu- mai atunci cind, prin introducerea mit- Gii, botcii sau latvelor, se completeazi pintregul“, deoarece un. sistem (biologie Sau mecanic) nu poate functiona, daci fi lipseste una din piese. Matca, botca sau larvele nu sint insi factorii determinanti ai organizarii, ci elemente cu care se completeaa intregul, Intregul reprezinti pentru albine_o conditie esentialZ, de aceea reacriile acestora de a mentine integritatea sia Reece arene el aeeya activitate permanenti. Acest gen de reac- i stau la baza funcyiilor homeostazice ale coloniei (homeostazia reprezint’ tota- litatea conditiilor normale de vial) si pe care le au toate organismele. Masa de albine, ca si colonia, contin 0 seama de elemente biologice $i o canti- tate de energie. Cea ce le deosebeste consta in caracterul acestei energii. In interiorul masei actioneazX o ener- gie haotic’, dezordonata, ce determina intotdeauna jn natura un vroces de des- compunere. Intr-o colonic, aceasti ene gle este disciplinard si se supune un panumite ordine”, 4 De aceea, 0 colonie constituie un an- samblu de procese ordonate“. Disciplinarea energiei si posibilitatea utilizirii ei fn activitiyi organizate se realizeaza printr-un element, ce lipseste in masa albinelor si care se manifesta numai atunci cind se completeaz intre- gul. Acest element este prezent in toate activitagile dintr-o colonie : relatiile. Ele se manifesta fa forme variate de rapor- turi tactile, olfactive, schimburi de hrana etc. prin care albinele comunica. Cind ele tnceteazi se produce dezordinea (co- lonia bezmetica), iar cind le intrerupem prin scuturarea albinelor in faya stupu- lui, incerearile acestora de a le reface, sint evidente. Totalitatea acestor relayii _constituie »structura® coloniei. Structura este fac- 3 : oO a — masé; b — intreg; ¢ — colonia; 1 latit de interdependentit torul ce imprim& energie elementelor biologice o form’ ordonatd si prin care se realizeara toate procesele dintr-o co- lonie, omogenitatea, organizarea si func- fionarea ei, © colonie reprezint’ deci yceva_ mai mult decit un numar de albine, trintori si o matci. Prin utilizarea ordonaté a energiei, functionarea coloniei capt un caracter directionat, cétre o anumita finalitate ; menfinerea invegrititii. Aceasta este o tri siturd esenjialii a tururor fiingelor vii. Ea imprimi tuturor activitisilor albinelor din colonie o deplasare de la scopurile indivduale citre acelea ale colectivititii. Albina ingeap’ si moare pentru apar: rea cuibului. Ea aduna rezerve mai mari decit necesarul ei si pregiteste o iemnarela care nu va lua parte. Ponta mételi este reglata de necesitisile coloniei. Trin- tori sint acceptari atit timp cit folosesc, etc. In reactiile indivizilor este evident 0 manifestare ,orientata“ a energiei aces- tora catre obiectivele coloniei, deoarece Sntr-un sistem ylegea pargilor este legea intregului". Colonia actioneaz’ nu numai asupra comportamentului, dar sia biologiei in- divizilor. Prin solicitiri funcyionale di- ferengiate colonia isi specializeazd matca. ca consecinte importante asupra fiziolo giei albinelor si mtcilor, Prin hraniri diferengiate ale larvelor, colonia regleazd deosebirile dintre caste. ‘Aceste fenomene sint rezultatul_princi- piului dup& care intr-un sistem ,intregul actioneaza asupra paryilor. Albina meliferi traieste pe aproape intreaga suprafaté a pimintului, in con- sditiiclimatice foarte diferite. In. reali- tate, oriunde s.ar afla, la orice lativudine si in orice anotimp, albina traieste in- tr-un_singur loc, cate oriunde este ace- lasi, intr-un mediu interior _,intreyinuc" al cuibului. Caracterele vieyuitoarelor Sint modelate de relayiile acestora cu me- diul inconjurator, Deoarece confruntarea cu conditiile agresive ale mediului este preluata de colonie, influenta acestuia nu mai acgioneaza asupra albinelor. Modelarea caracterelor la albine este un proces de alti natura. El este guver- nat de colonie prin necesitatea indepli- nirii unor functii in cadrul_ sistemului. Dezvoltarea ovarclor Ja matei si_alungi- rea trompei la unele rase meridionale sint fenomene de adaptare la functie fn afara cuibului, sau intro colonie dezorganizati, albinele prezint& fenome- ne de degenerate, instinctele nu le mai functioneazé §i oticite conditii materiale Je-am asigura, nu pot supraviewui, deoa- rece ele pierd tocmai ,relagiile” prin care colonia le regleaz functiile biolo- gice Dependenja totala a albinelor de co lonie reprezint& ccea ce biologia contem- porani considera un proces de ,in- tegrare“, Colonia este un sistem integrat" fn care fenomenele, comportamentul si bio- logia elementelor sale nu pot fi explicate in’ mod realist decit Ia. nivelul superior, care le guverneaz’, deoarece albinele, matca ji trintorii ysint ceea ce sint, nu- mai in raport cu sistemul din care fac parte“ © problemé importantd fn apiculturk este si aceea a caracterelor si legat de aceasta, a conceptiei referitoare la na- tara coloniei. Albinele inseap% si_mor. Prin aceasta actiune colonia se apari. Apararea este wun caracter al coloniei. Ta aparitia unei surse de nectar, gru- puri de albine efectueaz% o seama de operatii, culeg si transporti, preiau, pre- lucreazi, depoziteaza, ventileaz’, capa- cose etc, Asiguratea rezervelor este o functie complexa a coloniei. Temperatura corpului la albine, ca la orice insect, depinde de cea a mediului. Prin mecanismele sale de functionare co- lonia isi mentine temperatura cuibului fntre anumite limite, indiferent de va- riagiile climati Colonia, compusi din clemente cu_un gead scavur de adaptare, este perfect adaptata la variagiile condiriilor pedo- climatice. Toate aceste caractere sint in realitate niste,procese ordonate® gi rezultx din functionarea colonici. Modul de organizare, mentinerea_in- tegritayii, apararea, as'gurarea rezervelor, adaptabilitatea, reproducerea (roirea), e- reditatea, sint caractere specifice, insusiri ce apartin coloniei. Ele nu se regasese la albine, matci sau trintori Este deci necesar si se fact o distinctie neti {ntre caracterele albinelor, ce izvo- Hise din fondul genetic si cele ale colo- niei, generate de principiile universale ale fanctionarii sistemelor dinamice (1e0- ria sistemelor a fost fundamentard la mijlocul acestai secol de catre un biolog, Ludwig von Bertalamffy)Datoriti caracterelor sale, colonia care este compusi din elemente de o rigidi- tate genetic’ extrema, are o maleabili- tate funcyionala uimitoare, astfel incit si-a insusit 0 complet autonomie faya de variatiile mediului, ceea ce 0 situeazd printre viejuitoarele superioare (pisarile si mamiferele), pe o treapt a evolutiei superioara insectelor. Este evident deci ci, 0 colonie repre- zint& nu numai ceva mai mult decit un numér de albine, trintori si o matci, dar si ycu totul altceva* Caracterele reprezintd 0 seam’ de ca- litizi, ce nu pot exista decit legate de un object, de un subiect care si le po- sede, Existenta unor caractere specifice ce apartin numai coloniei, ne demon- streazi ci, aceasta nu reprezint’ doar ,o forma de ‘organizare a albinelor“, 0 no- tiune abstracta, asa cum este ea conside- rati_ de obicei, ci ,o forma _biologica“, tot atit de real& ca si organismul. * Orice sistem automat —functioneazat dup’ un program, ce reprezinta 0 seama de informatii, pe care le posedi. La au- tomatele vii (organismele) programul de functionare este. compus din. instincte (informagii_genetice), iar la cele elec- tronice, informayiile sint inregistrate pe benzi magnetice. Programul determina limitele de funcionare ale oric&rui au- tomat, Colonia, ca si organismul, este un au- tomat viu. Programul ei este fnscris in instinctele albinelor. Aceste instincte de- termina astfel capacitatea de funcyionare a colonici Toate funcziile, procesele si lucririle dintr-o colonie pot fi realizate, deoarece in informariile genetice ale albinelor sint prevazute posibilitifile de a le efectua. Organizarea colonici este rezultatul instinctului albinelor de a comunica. In lipsa acestui caracter, un numar de vie- suitoare ce traiesc la un loc, nu pot forma decit 0 turm%, o cireada, sau un nor de 6 Kicuste fri nici o pretentie de oxga- nizare. Marea capacitate de adaptare a colo- nici se datoreaz’ unui yolum complex de informayit pe care albinele le receptio- neazi cu ajutorul eérora colonia poate explora si exploata teritoriul si poate reactiona prompt la orice modificiri ale condiitilor externe si interne. Colonia functioneaz’ in conformitate cu principiile universale ale sistemelor, dar materializarea acestora este specific’, deoarece programul genetic al_albinelor fi imprim atie limitele dar si caracte- risticile acestei functionari. A Colonia si albinele sale sint astfel le- gate indisolubil printr-o constelayie de relayii dialectice, Ele constituiesc 0 yar- hitecturi ascunsi“ ce actioneazi in. spa- tele manifestirilor exterioare ale feno- menelor si care din aceasti cauzi, pen- tru a fi cercetate, nu pot fi izolave. Progresul in cercetarea si practica api- coli, realizat de biologie in ultimele de- cenii, poate rezulta utiliztnd mijloacele moderne de investigare, printr-o abor- dare materialist dialectic’ a celor tei realitayi, ce actioneazi intr-un stup si care sint implicate in orice eveniment : colonia, albinele sale si relatiile lor. Swupirie pastoral in jad, Biseiga-Nvind (dune tii Rodnei) (foto: . CIRNU)PUTEM FOLOS! STIROPORUL? Ing. §t. POPESCU Eote stiut o& atte iernarea normalé cit gi deevoltarea familiilor de albine in sezonul de primavari sint influensate in mare masuré de capacitatea albinelor de a crea si mentine in cuibul lor o tempe- raturi si umiditate optime. Pentru reducerea efortului depus de al- bine stuparii le restring cuibul_ protejin- dil lateral si pe. deasupra podigorului cu paie, fin, papurd, hirtie, muschi, cirpe etc. Desi aceste materiale sint cau con- GucStoare de caldura ele prezints deza- vantajl ci fiind higroscopice. absorb si retin timp ndelungat umezeala pe care apoi o cedeari treptat, permitind con- Seeccea aporilbe de alps peer soe puluisi_aparitia de mucegai pe fagurii Imarginali, Cu cit este mai mare capaci- tatea materialelor de protectie pentru a jngloba si refine umiditatea din. cuibul albinelor, cu atit ele sint mai puyin indi- cate spre a fi folosite. Aceasta intrucit odati cu cresterea umiditarii le creste si conductibilitatea termicd, ceea ce permite si pierderea de caldura din cuibul albi- nelor. Toate acestea au determinat necesita- tea cautirii si folosirii unui now material de protectie care si fie rau conducitor de caldard si Sf nu absoarbi si si nu retind umezeala, X nu murdireascd cui- bul stupulii, si fie usor de pistrat gi cu folosinga indelungata. Pink in prezent consider c& stiroporul este materialul care corespunde si sttis- face in cea mai mare masura aceste ce- rinte, ceca ce si explica, de altfel, fols- sirea lui in tot mai mare masura in altimii ani de citre tot mai multi api- cultori Stiroporul este un material sintetic, alb, poros, usor, mu absoarbe si nu. refine Umezeala si este ru eonducitor de cal- dur, Se poate tia ujor cu cugital sau cu fierkstrul si poate proteja stupul atit in interior cit si la exterior, Binefngeles ci nu trebuie neglijate lucrarile curente de pregitire pentru iernare, ca: restrin- gerea obligatorie a fagurilor, compleva- rea spatiilor rimase goale din. cuibul stu- pului st acoperirea si a podisorului cu stiropor pentru a se asigura atit_ menti nerea unui regim_termic optim, ci reducerea umiditayit din cuibul stupului Care este explicatia? Trebuic sd reyi- nem ca acolo unde este uscat, acolo este si cald. Vara, dupa cum stim, albinele isi regleaz’d singure cildura si umiditatea in stup. Pe timpul iernii asd, acrul rece din afara care patrunde in ‘cuibul_ stu- pului este mai_uscat (are un gramaj mai mic) si pe miasura ce se incalzeste ab- soathe si reyine cantititi tot mai mari de vapori de apa, care in mod obisnuit sint absorbiti de materialele de protectie fo- losite fi mod curent, fapt evidentiat in cele relaiate mai sus In. cazul_folositii stiroporului, se reali- zeari dowd avantaje demne de retinut si anume: in. primul rind stiroporul asi- guri un regim termic optim, si in al doilea tind stiroporul nu este higroscopic cum sint materialele curent folosite. . In aceasti situagie ramine inst de rezolvat, in modul cel mai judicios, problema eli miniirii_ vaporilor de ap3 din cuibul albi- nelor i evitarea condensarii lor la atin- gerea punctului de rout, adick a gradu- lui de saturayie maxima ‘a cerului cu va- pori de api. Nu in sensul exagerat al cuvintului, dar trebuie si recunoastem deschis cd aici, in general, desi exist’ mijloace, se face cea mai mare greseaid de catre unii dintre noi, De acgea trebute acordat’ cea mai mare, griji_asigurar unei cit mai bune ventilatii, Aceasta se poate realiza atit cu ajutorul_urdiniyu- lui superior cit si prin orificiile preva- mute in podigorul stupului care vor fi usor protejate, pentru a permite o venti layie fie lent’, fie mai putin lent, deci nu de aceeasi intensitate Ja toyi stupii, ci in raport cu puterea fiecdrei familii de de albine sau, si mai precis, in functie de cantitatea de provizii ce urmeaz’ a fi consumate in timpul jernii de cXtre fa miliile de albine respective. Pentru ci 7trebuie si jinem seama de faptul cf laj consumarea fiecérui kilogram de miere $ se pun in libertate circa 650—700 g va- 3 pori de apa si ci raportat la consumul $ total de circa 8—10 kg miere, rezulta $ peste 6—7 kg vapori de api, care marese ¢ in mod excesiv umiditatea din stup. Revenind Ia folosirea stiroporului ue-¢ buie sf remareim faptul ci albinele rod $ stiroporul in anumite situagii, cum ar fié spre exemplu in perioada de largire a§ cuibului (intirziata). Pentru a evita } aceasta situagie cuibul albinelor trebuie si § fie tncadrat fn prealabil cu dou’ dia- * fragme obisnuite dup% care uimeazk si? fie introduse plicile de stiropor sau, in ¢ cazul ci nu folosim cele dou% diafragme, § stiroporul si fie vopsit cu vopsea in ulei $ sau imbracat in pinza subjire si bine in- tinsi, Atunci cind nu avem posibilitatea si folosim decit numai cite o singura placa de stiropor, aceasta este bine sa fie pusit de preferat inspre partea mai pujin ex- pusi soarelui, De asemenea, se recomandi votodata ca cele 2—3 rame cu faguri din imediata apropiere a stiroporului si con- find cantitati ceva mai mari de provi pentru ci albinele atrase de cildura din aceasti parte sii nu piriseasct fagurii respectivi nici chiar atunci cind sint lip- siti de miere. Stiroporul care se aplick pe deasupra podisorului nu va fi pregitit ca mai sus, inst pe suprafata sa se vor practica ori- 2 ficii care s& se suprapun’ cu orificiile ¢ de pe podisor destinate ventilatiei. Subli- ? i : y : A : ‘ y ¢ g 9 ’ y ! ; : ; ; ? ; : niem aci faptul ci placile de stiropor [4- sate sub capacul stupului, mai ales pe timpul culesului de la floarea-soarelui au totodati si proprietatea de a pref timpina supraincilzirea stupului contri buind astfel si la sporirea productiei de miere marfa. De asemenea, cu ajutorul plicilor de stiropor se poate proteje foarte bine si fundul stupilor care, in mai toate cazu- rile, nu benefici ¢ $ y 4 ; : : : 4 ! , jaz de nici 0 izolare. 3 Stiroporul putind fi atacat de gisel- § nie este necesar si fie pistrat in conditi § care si-l fereascd de acest diundtor. 3 6 DESPRE SCINDURA DE ZBOR Al. VARTOLOMEL La aproape toate tipurile de stupt fo- losifi in prezent, scindura de zbor este fix3 fiind formaté de prelungirea fundu. lui de stup. Aceasta prerints uncle deza- vantaje in comparatie cu scindura de zbor demontabila. De exemplu, cind plow’ sau se topeyte zipada scindura de zbor se umezene a apa trece mai departe spre scindurile fundului de stup In uncle dimineti cu roux mult dack seindura de zbor nu este stearsi de stun par, ea devine lipicioasd si ingreuneazd zborul albinelor, La transport, ocup% un spayiu in plus, Degradindu-se ujor, datorit schimby. rilor de vreme si de temperaturi sin- dura crapi favorizind dezvoltatea du. nitorifor, prin depunerea ouslor in aceste cripiturt Tarna, zipada asternutit pe scindura de zbor impiedici aerisirea normals a. stu. pului. Daci in timpul topirii vaperii scade bruse temperatura, datoriti inghe- tuluj se poate astupa urdinigul, mai ales atunci_ cind este montatX $1 gratia contra goarecilor. Scindura de zbor inlesneste si atacul soarecilor si al pistrilor, care cauti jarna hran’, acestea ajungind mat usor la urdinis. Scindura de zbor pliant nu rezolvi toate aceste dezavantaje, in schimb ma. reste prejul de cost al stupului. ‘Finind seami de toate acestea, Ia toti swpii mei folosese cu succes de foarte multi ani scindura de zbor detasabil’, care rezolva perfect intreaga problem, Scindura de zbor este confectionatx dintr-o bucati de scindurd cu grosimea de 2 om (egala cu grosimea fundului), Hiyimea de 10—12 om si lungimea mai mick cu 5 cm decit Hiyimea fundului. Pe una din laturile- mari ale sctnduri » la distanye egale de capete si pe mijloculgrosimei ei, se bat numai pe jumitare dou cuie de 6—7 cm lungime, dupa care Ii se taie floarea cu o pila. Cu capetele acestor cuie se fac semne pe scindura fundului de stup unde, cu ajutorul unui burghiu ca 2—3. mm_ mai gros decit cuiul, se practic 2 puri. Scin- dura se fixeard prin simpla introducere a cuielor in aceste gauri, iar diferenga grosimii dintre cui si gaura face ca. scin- dura de zbor si capete o mica inclinare faya de planul fundului, ceea ce favori- zeaza scurgerea apei. Scindura: de zbor trebuie lipita bine de fundul stupului pentru a nu permite res- turilor de ceara aduse de albine din stup sd patrunda prin crapatura Jasata. Aces- tea pot crea un loc prielnic dezvoltarii larvelor de giselnigi, identic cu cel din crXpiturile scindurii de zbor fixi. Scindura de zbor se vopseste cu 0 cu- loare deschisa si apoi se numeroteaza cu vopsea_neagra corespunzitor_numarului de ordine al stupului respectiv. Aceste numere servese atit ca puncte de reper pentru albinele si mitcile iesite la zbor, cit si ca masura de igiend preventiva pentru a nu fi schimbate de la un stup Ia altul. Scindura de zbor se monteaz’ la stupi primavara, atunci cind zborul numai pe urdinisul superior devine insuficient, si irebuie deschis si urdinisul inferior si: se scoate la transport si dup’ ultimul cules, spre toamna, cind noptile reci string al- binele in ghem. Astfel, viespile si soare- Gii_nu mai au acces la stup. Folosirea scindurii de zbor detasabila scuteste pe stupar de o serie de neajun- suri pricinuite de scindurile fixe BRS ARS ARTANS SURI ARTE SARIN AN ARAL SRTA SATAN TANT ATTAINS AGT FOLOSIREA ENERGIEI SOLARE sursa de economii si venituri din albinarit C, ANTONESCU Poate exista micar un singur cresca- tor de albine care sd nu doreascd si sa nu urmireascd an de an ca familiile sale sa intimpine marile culesuri si in primul rind pe cel de la salcim, tntr-o stare pu- ternicd si activa ? Fara indoialé ca nu! Sica o dovadd in plus, mentionim lu- crarile si interventiile in cuibiurile fami- litlor de albine, de ajutorare si de admi- nisware a diverselor ,stimulente“ prin care ele si ajunga in aceasta stare, teh- nologii cunoscute, comentate ta fel si chip, atit in lucrarile de specialitate, cit si in paginile revistei_ noastre. Cu aceste ginduri autorul a fncercat si experimentat diverse tehnologii. Conclu- ziile wase dupa obsinerea unor rezultate fncurajatoare au fost strinse cu grija si publicate de-a Jungul anilor, Dar — aya cum stim cu tosii — stiina i practica $n orice domeniu de activitate nu ramine pe loc! Cel mai izbitor exemplu pentru ca si pentru crescatorii de albine d Wrile vecine La constituit procedeul de protejare a stupilor cu albine, iernagi in aer liber, prin acoperirea lor cu carton asfaltat (fig. 1), urmirindu-se astfel_tot- odati prevenirea umezirii materialelor protectoare de pe podisoare prin orificiile de ventilatie ale capacului stupului cit si prtevenirea inzipezirii sau blocarii cu gheati a scindurelelor de zbor si urdiniyu- rior cu ajutorul streasinei fnvelitoare de carton. Dar pe ling aceste avantaje a aparut si un altul, mai important si mai eficient : datorita incalzirii cartonului de catre razele soarelui, la sfirsitul iernii, la Snceputul si pe durata primaverii, s-a rea- lizat astfel si incdlzirea mai timpurie a mediului din interiorul stupului, familiile de albine normale, care au intrat in iarna cu populatii pe cite 8—10 faguri de 435 x 300 mm sau in cite 11/, corpuri cu rame de 316 X 216 mm in stupii tip autor, s-au dezvoltat mai bine astfel in- cit la aparitia culesului de la salcimul din sudul yarii au avut mai mult cu 2—3 spatii si respectiv 3—4 spayii de rame ocupate de albine in comparatie cu fami- 9ile de albine iernate in stupi neprotejagi In acest mod (fig. 2), familiile de albine stimulate de cildura’ razelor solare au fost mult mai puternice si astfel au pro- dus ca 20—30%/ mai mult miere, in comparagie cu cele icrnate in stupi ne- protejasi. gy Procedeul descris a fost experimentat de autor pe o perioada de 6 ani (1975— esc Wetec Reema th oral recomanda si altor crescatori de albine, cunoscind ca, in afari de avantajele ari- tate, s-au evidentiat si altele : — umezeala nu a mai pltruns pe sub capacele stupilor ; = urdinisele n-au mai fost blocate cu 2%padé si ghiay’, iar atuned cind au fost acoperite cu un strat subjine de zipadi, aceasta a topit gi a scurs Ja aparitia primelor raze de soares — imbundtiyirea regimului, termic din cuiburi prin incilzirea cartonului asfaltat de cXtre oner- fia solari_a determinat reducerea consumului de provizii odai cu intensifiearea cresterii de puiet Ja sfirsitul iernii. si primiverii s — nu este, de asemenea, de neglijat nici fap- tul ci astlel se realizeaz% mirirea duratei de fo- losire a stupilor prin protejarea lor mai bunk contra umezelii, nici costal redus al provectiei G—4 lei pe stup) i nici_uyuringa efectuarii Iu- criti fnte-un timp scurt ($—6 minute la un_sin- gur stup sau 8—10 minute la o grup’ de 2—3 stupialRturayi sub 0 singued bucata de carton asfaltat). Metoda de lucru: Stupul se tmpache- teazi_ cu jumatate din liyimea car- tonului in spate si in paryile laterale, iar Fig. 1 Famil de albine fntretinute in stupi ME. la culesul de sateim din sezonul 1981. cu cealalhX jumitate — capacele, lisin- du-le o strasina de circa 25 cm ; incinge- rea stupilor, peste cartonul asfaltat se face cu o sirma subsire (strins& la un coly de stup (prin gdurirea paryilor lterale). Dea- supra se pune o piatrd pentru ca si nu fie umflat de vint cartonul asfaltat ; men- finerea streasinei in pozitia convenabila se realizeazS prin introducerea unor bu- cati de PRL. (in cazul nostru — pungile de ,aterizare“ si ,decolare“ a albinelor pe durata culesurilor intense (fig. 1); durata de folosing’ a cartonului asfaltat — cel putin 3 ierni. publicitate : Informim cititorii nostri ci redacsia revistelor ,APICULTURA JN ROMANIA“ si »MEHESZET ROMANIABAN* publicd anunguri de mick publicitate pentru vinziri si Cumpiriri de materiale si utilaje apicole, roiuri si familii de albine cu si fara stupi. Costul unui cuvint este de 3 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru alt caracter de Tverd se aplici 0 majorare de 50% iar pentru chenar negra — de 100/4 din costul total al anungului simplu, Anunturile urmeazi si fie publicate numai in limita spagiului rezervat acestui scop in numirul ce urmeazi si apard dupi minimum 30 zile de la data primirii lor in redactie. Atit anungurile cit si costul lor se primes pe adresa : Asociatia Crescitorilor de Albine, Redacyia revistelor ,APICULTURA IN ROMANIA“ si ,MEHESZET ROMA- . NIABAN®, str. Iulius Fucik nr, 17, sector 2, cod, 70321, Bucuresti, cont. 45.9614 — B.A.LA, — Sucursala judeyeand Ilfov cu mentiinea ,PENTRU MICA PUBLICITATE*. 10in ce constau analizele la mierea de albine si cum interpretam rezultatele obtinute Farm, ELENA PALOS Institutul de cercetiri pentru apicultura Avnalizele efectuate la mierea de al- bine se impart in dow grupe si anume : 1, Examenul organolepti 2, Analiza fizico-chimica. 1, Examenul organoleptic are un rol important in vederea stabilirii calitatii mierii, proveniensei ei si tncadvarea in clasa de calitate respectivi. Pentru orice fel de miere de albine, examenul_ organo- leptic este obligatoriu intrucit. in urma fui, mierea este supusi unei prime trieri, apreciindu-se : Culoarea sau cum se nominalizeaza in STAS 784/3 — 1976 — indicele colovi- metric se examiner vicual comparativ cu un etalon de culoare ; are rol impor- tant pentru incadrarea la calitatea supe- rioara a mierii de salcim gi padure, ast- fel: mierea de salcim cu indice colori- metric pind la a 12 mm Tec, se incadreaza Ja calitatea superioard, de la 412 pind la maximum 18 mm Lc. mierea de salcim este de calitatea I, iar peste indice colorimetric 18 mierea se inca- dreaza la poliflora ; — mierea de padure cu indice colo- rimetric de minimum 65 mm se inca- dreazi la supeticaty iar cu Le. minimum 55 mm la calitatea I-a. Sub acest indice mierea intra in categoria mierilor poli- flore. La mierea cristalizata Ic. se apre- ciaza numai dupa lichefiere. Mirosul trebuie s& fie caracteristic mierii, fara mirosuri straine, fermentatie acida, miros {mprumutat de la ambalaje de hi- drocarburi (benzin’, petrol etc.). Gustul mierii este specific pentru fie- care sortiment: salcim, tei, menta, zmeura, floarea-soarelui, mana. Dupa gust se pot semnala si unele falsuri cum ar fi introducerea de glucoza care con- fer& mierii un gust lesios. Consistenfa se apreciazi dup modul de curgere al mierii : poate fi fluida, vis- coasd sau cristalizata. La mierea crista- lizaté ‘se indica. si structura cristalelor : cristalizata fin, critsalizata nisipos sau grosier. Efectuarea corecta a determinarilor organoleptice, corelate tntre ele, pot con- stitui singtirele criterii de primire sau de respingere a unui lot de miere. 2. Analiza fizico-chimici presupune o serie de determinari pe componentele mierii de albine. Zabaroza se gaseste in mod natural in miere fntr-un anumit procent. STAS-ul romanesc admite un procent de 7°/y ma- ximum la mierea monoflora si poliflora si maximum 100/o la mierea de padure. La mierea de salcim de calitate superioara si calitatea I-a dupa data de 15 iulie se admite un’ procent de maximum 5%/o, iar la mierea de calitatea a Il-a de maxi. mum 10%. La mierea de calitatea a II-a se admite la recoltare un procent de maximum 159/». Procentele de mai sus se referd la mierea de albine Ja achizitii. Pentru mierea de albine conditionata STAS-ul admite maximum 5%/, zaharozi la mierea superioara de salcim, maximum 69/9 la mierea de calitatea I-a de salcim si alte sorturi, iar la mierea de padure maximum 109%» zaharoza, Orice miere de albine care are un pro- cent de zaharozi depasit pune un semn de intrebare. In mod normal singura miere in care procentul de zaharoza poate si fie in mod firese pusin, depasit este mierea de salcim nematurata, atunci cind este extrasa fara ca albinele sa fi termi- nat procesul de invertire in sensul cX s-a acumulat mult nectar si acesta nu a fost complet transformat in miere, din lipsa enzimei invertazd in cantitate suficientd (ia un cules foarte abundent). Existenta unui procent depiisit de za- haroz’ din mierea de albine se explica astfel : a) albinele an fost stimulate prea mult cu sirop de zahir si nua existar timpul necesar sa fie consumat pentru hrana iar mierea a fost extrasd prea repede ; ii4) a fost introdus sirop de zahar in miere, cu scopul de a o spori cantitativ {falsifiea) Diferitele -analize de labora- tor stabilese in ambele cazuri proveniensa zaharozei depasite. Zahérul invertit se giseste in mierea de albine pe lingt zaharoza. Intr-un pro- cent mare sint glucoza si fructoza — aceste douX zaharuri constituie aga nu- mitul zahir invertic (ce provine din scin- darea zaharozei fntr-o moleculé de glu- coz’ si una de fructoza). In_ mod normal tn’ miere, conform STAS-ului, glucoza si fructoza se afla intr-un procent de minim 700/, variind pind la 800/) pentru mierea din flori, monoflora si poliflora si intre 60—70%/y pentru mierea de padure. Determinarea acestor zaharuri se face global si un pro- cent mai scazut ne conduce la un fals in formula mierii. Este bine de stiut ca in general si in mare formula mierii de al- bine Iuatd procentual pe componente ar fi urmitoarea : apd 20%, zaharoz% 5/0, zahar invertit 70%/o, raminind un procent de maximum 59/) de alte substante, alti constituienti, ca polizaharuri, polen, sub- stante minerale etc. Se fac anumite determinari pe miere pentru stabilirea procentuald a cantitati- lor de glucoz& sau fructoza existente in miere. Este stabilit c&é in general raportul dintre glucozd si fructoza este fn jur de 1. La mierea de salcim acest raport este depasit fn favoarea fructozei (adicd fructoza se gaseste in cantitate mai mare) fapt care contribuie la pastrarea fluidi- tapi mierii de salcim. La celelalte sorturi de miere raportul glucozi-fructozd este depasit_ in favoarea glucozei iar mierea prezinta tendinta de cristalizare. Indicele diastazic reprezinta activitatea enzimatica sau enzimele din miere. Va- loarea indicelui diastazic este de mini- mum 6,5 pentru mierea de salcim si de minim 10,9 pentru celelalte sorturi de miere. In mod normal aceste enzime din miere trebuie si se giseasci fntr-o cantitate mare fntrucit ele provin atit din nectarul florilor cit si din saliva albinelor intro- dusa fn procesul de prelucrare a nectaru- lui fn miere. Lipsa diastazelor sau 0 can- 12 titare mick determinaté in. miere se inter- preteazd astfel: a) in miere a fost in- trodus sirop de zahir (pe diferite ci) sau b) mierea a fost incilzita si diastazele au fost inactivate prin, actiunea caldurii. In concluzie, mierea fird un indice dia- stazic corespunzator pierde din calititile sale de produs natural. Hidroximetilfurfurolil (HIME), in mod normal, nu trebuie si se gaseasca fa mie- rea de albine. Apare in urma unor trans- formiri care au loc in miere datorita mai multor cauze, Procentul admis prin STAS este de 1 mg0/y la mierea necondigionata (adick la achizitic) side 1,5 mgo/o la mierea conditionata. Acest procent de- pasit indict fie 0. miere tncalzita peste temperatura admisi (45°C), fie o miere falsificatk cu sirop de zahir invertit in prezenja unor acizi, Marele pericol al HME este ci odat inceput, procesul de formare a acestui compus continu, deci creste cu timpul, La o miere pastrata mult timp si mai ales in condigii necores- punzatoare de temperaturi HME creste ey Of procente pind Ia un procent pe an si chiar mai mult. In. concluzie HMF fn miere nu este do- rit s% existe, Daci intr-o miere la achi- zitie se determin’ un procent de 1 mg/s aceasti miere intra la categoria suspecta. Indicele de polen este determinat in scopul clasificirii mierii pe sortimente In mod firese fn miere se gisese granule de polen de la acele plante care au fost frecventate de albine pentru recoltarea nectarulul. © miere cate congine polen dinwr-o anume specie de flora melifer’ in proportie de 300/, faja de alte polenuri aflate in miere se claseaza la miere mo- noflor. Nu face exceptie nici mierea de salcim la care nu este admis prin STAS un procent mai sczut de polen de sal- cim desi florile de salcim secret nectar mult dar au mai putin polen. Ficindu-se analiza polinici la 0 miere si corelind indicele de polen cu celelalte determinari se poate caracteriza o miere i din alte puncte de vedere. Continutul de apt din miere se deter- mini pe dou% cil; refractometrie si gra- vimetric, Procentul de api admis” de STAS este de 20%/s,Examenul microscopic al mierii de padure Biol. CONSTANTA ANDREI Combinatul apicol Conform standardului de miere in vi- goare (STAS 784—76) mierea de padure se defineste astfel: ymierea de albine care provine (in cea mai mare parte) din sucurile dulei de pe alte parti ale plante- lor decit florile, in amestec cu nectarul florilor de pidure*, Deci, acest sortiment are o dubla ori- gine vegetala ; extrafloralé (man’) si flo- rali (nectar), cu predominanta evidenta a prime’. Componenta extraflorali deter- mina un complex de caracteristici _dis- tinetive pentru mjerea de pidure faq de mierea florala : culoare inchisa, conyinut crescut in amino-acizi si enzime, valoare ridicata. a conductivitaii electrice etc. fn continuare mi voi referi la aspectul microscopic al mierii de pidure romi- nesti, in comparatie cu mierea florali, care in aceastd privingd a fost mai des descrisa. : Meioda de Iueru pentru efectuarea pre- paratului microscopic este comund tutu- tor sortimentelor de miece 4 Examenul microscopic si interpretarea rezultatelor sint insa diferite. Diferenya este dictati de componentele microscopice (clemente figurate) ale sortimentului. Mierea florala cuprinde in sedimentul siu practic numai polen, care in imensa lui majoritate apartine speciilor melifere. Mierea de pidure contine in primul rind alte clemente figurate decit polenul si nu- mai in micd masurd, polen ; aceste cle- mente sint denumite ,indicatori de mana“ (LM). De aceea, pentru stabilirea originii mierii, in sedimentul mierii florale se ur- miareste identificarea si num’rarea gra- nulelor de polen, iar rezultatul se ex prim’ in procente de participare pe speci 4 Metodele de melisopalinologie ale U.IS.B. (Uniunea Internasionala a stiinjelor biologice). sau in ,clase de frecvensa". La mierea de padure se numira atit polenul, ct si indicatorii de mani. Rezultatele se_ex- prim’ prin raportul dintre indicatorii de mani si polen (LM/p). Se observa deci ci specific mierii cu contribusie extraflorala este prezenta in- dicatorilor de mana, consecinya directa a modului de producere a mierii. A, Indicatorii de mama (1.M.) sint de obicei de tipul : 1) ciuperci microscopice —_ reprezen- tate prin: spori uni-bi-pluricelulari (ex. conidii), organe de fructificare (ex. asce), filamente miceliene, lanjuri de celule, ete ; 2) alge microscopice — reprezentate prin grupuri de celule, filamente ; 3) insecte producdtoare de mani — dar mai frecvent numai prin fragmente din corpul lor (ex. aparat bucal) ; 4) fragmente din fesutul vegetal — in general peri pluricelulari ; 5) impuritai diferite. La examenul microscopic al mierii de padure (si al mierii de mani) nu se face identificarea speciilor de ciuperci si alge microscopice, deci corelatia fntre caracte- rele morfologice ale speciilor, organelor de fructificare, celulelor etc si pozitia lor taxonomicd? nu cgnstituie scopul acestei analize. Conform metodelor HISB se face numai numirarea total’, pe cimpuri mi croscopice a IM. Trebuie ins mentionat c& dest exprimarea rezulratului nu se face pe tipuri distincte de LM., ci global, se- dimentul mierii de pidure (si de mani) prezinté unele detalii microscopice speci- fice zonei geografice de origine. Speci citatea se referd la: — diversitatea tipurilor de IM; — predominanya unor tipuri de IM fata de celelalte. Ciupercile si algele microscopice pe care le intilnim in sedimentul mierii pro- morfologice 2 Taxonomie — stiingi care cuprinde legile ela- sifictrii organismelor vii (,Mic dictionar de biolo- gic” p. 376, Teofil Criciun, Virginia Criiciun, 1976). 13vin din picitura de mani care a fost climinati pe frunze, lujeri, etc. de citre insectele producatoare de ‘mani, Micro- organismele ajung in picktura de mani si apoi in miere, pe doud cai a) Microorganisme care se dezvolti di- rect in picditura de mani si care sint de- numite ,osmofile“. Acest termen desem- neazi ogranismele care se pot dezvolta pe medii ca presiune osmotici ridicark ; un asemenea mediu, jl constituie picatura de mana, datorit? concentrayiei_mari in zaharuti, in general, ciupercile si algele osmofile sint epifite:’ ciclul lor vital se petrece pe suprafaga yesutului plantei garda, fara a pitrunde in sau fntre celulele yesutului vegetal pe care se afli si fara a parazita planta. b) Microorganisme care se dezvoltii prin depunerea de spori, hife, celule izo fats ee picdtura de man’. Aceste ti- puri de LM. de obicei provin de pe alte plante si sint transportati de cnrenti de aer ; alcituiesc asa numitul , sediment de aer“, in sedimentul de aer se pot alla si ciuperci” microscopice fitoparazite, ciu- perci_ care produc la plantele din zon’ diferite boli (cugin’, fainare, ticiune, etc). Tot din sedimeninl de aer provin dife- rite impuritayi ica de exemplu particule de funingine, B., La examenul polinic al mierii. de pidure se constati diferenye esentiale fas’ de mierea floral : 4) ‘cantitatea totali de ‘pole din seci- mentul mierii de pidure este mult dimi- nuati, datoriti culesului redus de riectar b)-polenul plantelor lipsite de nectar este in’ general mai bine reprezentat dectt in mierea floralé (de ex. gramineae, co- niferae, etc). Proportia crescuta a plan- telor anemofile se explic’ prin fenomepul de ,contaminare* din ,sedimentul de aer“ al picdtuxii de mani. Se observ cX din cantitatea total de polen conginuta in mierea de-pidure, nu- mai o parte aparjine specilor nectari- 4 fere, Rezuhi c& pentru a aptecia gradul de contribugie a nectarului Ia producerea mierii de pidure, webuie si lum tn con- sideratie si deci in calcul, numai polenul plantelor a ciror secretie de nectar e valorificaci de eXtre albine. In acest scop, metodele U.S.B. recomanda efectuarea unei ,corectii" in cazul cind polenul pla telor anemofile se afl& in proportii rid cate. De aceea, dupa ce s-a stabilit nu. marul total de granule de polen, numirul oral de indicatori de mana numirati_ pe aceleasi cimpuri microscopice, se va face diferenta intre total granule de polen si numérul granulelor cate aparyin plantelor lipsite de’nectar. Diferenta va consta in numarul de granule de polen care au ajuns in miere odati cu nectarul. Acest numir ne di misura contribuyiei de nectar si la el se va impiryi valoa- rea. 1.M. Dintre speciile frecvent intilnite in mie- rea de pidure, multe sint comune gi mierii objinute fn Finetele de munte: Epilo- bium sp. Dipsacus sp., Scabiosa sp. Cu- curbita sp., Salvia sp., Caryophyllaceae, Trifolium sp., Carduus sp. Mai rar intilnit — mai mult cu va- loare de simbol pentru mierea de pidure recoltaté in zone montane — este ‘pole- nul de Ericaceae Desi speciile nemelifere nu se includ fn raportul LML/p. totusi cle se. iden- tified! si se numara, intractt ele exprim’ condigiile de cules (sezon, zoni, origine geografic’) ’ In’ ‘concluzie, la examenul mictusco- pic curent al migrii’ de padure, tn’ sedi- mentul probei se urmiresc 3 categorii de componente — total indicatori mani ; — total granule de polen ; —numir de granule de polen care apartin plantelor nectarifere. Efectuind corecyia menyionaté, vom: da © interpretare corect a rezultatelor’-ob- sinute, interpretare care corespunde rela- tiei reale dintre culesul de man’ si culesul de nectar caracteristic probei de miere de pidure analizata, ;METODA DE EXTRAGERE A CERII DIN FAGURI| VECHI Ing. M. ATANASIU Ceara de albine este un produs foarte valoros, avind numeroase utilizari in toate domeniile de activitate. Din aceastd cauzi este extras’ pind la epui- rare din toate sursele posibile, chiar gi cind continutul fn ceara al acestora este mai scizut. Este vorba de bostin’, faguri degradati sau alte veziduuri, din care, prin extractie cu solventi, se. scoate intreaga cantitate de ceari, De aceea, toate aces- tea trebuie valorificate, chiar daca nu ne aduc beneficii mai insemnate. Din como- ditate, prin aruncarea acestora, se pierd cantititi mari de ceara, atit de necesare economie! nationale. Din punct de vedere al prelucratii sur- sclor de ceari, pentru stupari, acestea se impart tn doug categorii: prima cuprinde produse calitativ soperioare, cum sint fagurii din rama claditoare, ceara de la descapicire, de- punerile proaspete ete. Prelucrarea aces- tora este relativ usoara si este indeplinita de catre toti stuparii, utilizind diferite procedee (topire directa, cu energie so- lar’, cu aburi etc.) ; — a doua categorie o formeazi fa- gurii vechi. Extragerea ceri din acestia hu este practicari de etre toyi stupa Uni o neglijeaz’ complet, iar alii se de- Gid mai greu la prelucrarea fagurilor ve- chi, De multe ori, pind se trece la actiune, gaselnita distruge totul. Lipsa aceasta de entuziasm este expli- cata prin cantitatea mai mick de ceark ce se objine din fagurii vechi, prin. cali- tatea inferioar’ a acesteia, dar mai ales prin dificultayile de prelucrare : consum mare de timp, murdatie, randament re- dus, Usilizarea unor mijloace. mai organi- zate de prelucrare a fagurilor vechi, a duce unele imbundtipici. Acestea aduc © economie de timp prin simplificarea operatiilor si sporesc atit cantitatea cit si calitatea cerii. In cele ce urmeaz este descrisi 0 me- toda de lucru si un dispozitiv de presare usor de realizat, care poate fi de mare ajator. Dispozitivul de presare este format in principiu din doud parji distincte: 0 greutate sf un suport cu gaurele (fig. 1). Greutatea B este asa cum reiese din geri: un cilindra fachis la un capat, iar I celalalt prevazut cu un miner din fier beton, pentru apucat. In interior se roarnd plumb topit pentru a cipata greu- tate mai mare, Suportul A este un vas cilindric, cu fundul ciuruit, iar la partea superioara deschis. Diametrul cilindrului estz asifel ales inctt sd poati intra in el cu uguring’ greutatea B, cu care se face presarea. Dimensiunile preset, se aleg in functie de cantitatea de cearé ce trebuie prelucrata odata, in stupinele mici, Pen- tru stupinele mari se utilizeazd alte ti- puri de dispozitive de presare. In ce ma priveste am confectionat o pros dintr-o bucata de conducta de fier. Diametrul suportului este de-15 cm, iat al greurajii este de 14,6 cm. Greutatea cintareste peste 30 kg si este formata din 2,8 litri plumb, stind ca un litru de plumb ctatireste 11,3 kg. Ca material de confectionat se poate folosi fier sau alt material. Este bine ca cele dow’, parti ale dispozitivului si se strunjeascd din- tr-o bucati de jeava cu diametrul de 120—200 mm. Daca o parte se strunjeste In interior, iar cealalti la exterior, aces- tea vor intra una fn alta. In lipsa acestui dispozitiv se pot uti- za si alte materiale, chiar si un vas ca- rola i se perforeazd fundul si_o greutate de care dispunem {n gospodirie. Esen- Fig. 1. Presi stors cea: A — vas cilindrie perforat la fund; Bo — greu- tates C — vas cu api; D — uu reziduu; E — mt ner; F — plumb topit.tial este ca din turta rezultaté de a stre- curare si se mai scoata o parte din ceari, De asemenea, este important si nu se uite ci bostina contine tncd 30—400/, eard si cd este bine si fie valorificats nu aruncata. Modul de lucru este caracteristic di- mensiunilor de gospodarie si se lucreard cu cantitati mici de faguri (3—5 faguri la © prelucrare). Fagurii vechi se scot din rame si se taie in buciyi mici de 4—5 cm. Acestia se introduc treptat fntr-un vas cu apa fierbinte, amestecind cu o lopaticd din lemn. Vasul se afli pe foc. Focul trebuie si fie astfel reglat incit tn timpul to- pirii apa sa nu dea in clocot, deoarece la fierbere o parte din ceara se degradeani. Cind toate bucitile din oal& sint topite, se strecoar continutul oalei printr-un ti. fon asezat pe o strecuratoare din sirma galvanizara *, Apa si ceara se prind intr-un vas, de unde, dupi ricire, se recolteazi cara. Reviduul din sitd se impacheteaz’ in i fonul prin care s-a facut strecurarea $i astfel se ajazi in presi (fig. 1 A), Dea- supra turtel din reziduu se asazA greu- tatea B sise last aja pink nu se mai scurge ceari, Greutatea se lasi usor si cu atentie deasupra reziduului de la. strecu- rare pentru ca acesta si se poatd aseza * In: ,Apiculura, ne, 3, 1973, p. 20, TETULUL EXECUTIV AL ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE. in BUCURESTI, str. cod 70231, cu menfiunea ,CONSULTATI $I SFATURL i ckror rezolvaro necesita intervenfi B DIN’ R. S. ROMANIA cu_ sediul mr. 17, sector 1, SURIDICE". Pentru ca sprijinul nostra s& fie util DE INTRODUCEREA ACTIUNIL ju: REESE BOSE RSE ENSERC RSENS NG ERE ERER NINERS SENS ENGR ERE ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S, ROMANIA acordi gratuit CONSULTATIL JURIDICE PE PROBLEME APICOLE Membrii Asociagiel Cresetitorilor de Albine din R. S. Romania cu colizafia la zi st care intimpina in activitatea do practicare a apiculturii diferile di ficult’fi de natura s&% ereeze conflicte, litigil sau dreptul la revendiciiri, a justifiei, se pot adresa in scris COMI- si eficient consultatine inst INAINTE decktoresti spre a VA putea ajuta cu Sfaturi, documentatie, acte normative sau decizii ale Tribunalului Suprem, in vasul de presare, fara a se rupe ti- fonul. | Turtiga de bostina se scoate din presi cit timp mai este caldi, pentru a se des- face usor (dup3 racire se lipeste tare, atit de tifon cit si de presi), se scoate din tifon, se marunjeste si se usucd in ve- derea valorificirii. Nu_ se depoziteazd umeda, deoarece mucegiieste pierzindu-si valoarea. In mod normal tifonul nu se rupe de- cit dupa mai multe presiri, cind se arde. Daca tousi turtita pusa la presare este prea mica si nu atinge pereyii vasului, ti- fonul se poate rupe. In aceste cazuri, se poate fnveli turtita intr-o bucata de pinza. mai rezistenta. Pentru strecurare este to- tusi necesar tifonul, deoarece prin pinzi strecurarea ar fi mai anevoioasa. In timpul topirii ceri vasul de topi nu se lasd pe foc, pentru a se evita a cidentele. Culoarea ceri extrase din fagurii vechi este mai inchisd, putind ajunge pina la brun, Un tratament al fagurilor cu apa rece imbunatayeste mult culoarea, Acest twatament este destul de simplu. fnainte de topire fagurii sint muiati in apa rece, seliebindhces apa de citeva ori in 2—3 zile pind cind ramtne slab colorata. in acest timp, camasile de nimfa se tmbiba cu apa, in care trec o parte din materiile care dau acea culoare urita fagutilor vechi. ALBINE YULIUS FUCHK ASAE AGRO NG NGAUS ASR NRE; ‘AREER SNS SRA TA ANS SEARS SS SANT NG SRSA ARS ANT ERNE ASNT RNS ER SHAAN ANGI RENT 16$4 actiondm pentru sporirea efectivelor familiilor de albine prin dezvoltarea resurselor melifere locale D. GHITA Teeter etc fees pso uu, citat pe prima pagind din primul numir al acestui an al revistei_,Apicul tura in Romania“ a fost primit de noi tofi ca o trezire la realitate: ,S% obti- nem intr-un timp scurt o schimbare ra- dicala in cresterea si dezvoltarea produc~ ici animaliere, a zoorehniei in general". Odati receptionat% aceasta mobiliz toare chemare, am jnceput si gindim si sd ne intrebim ; Cum si facem ca fiecare din noi si contribuim la 0 aga de mare realizare ? Raspindirea stupiritului $n yara_noas- tri este un vis vechi al apicultorilor. A venit timpul s& minince $1 romanul_ mie- rea cu lingura ca pe un aliment si nu cu linguriga ca pe un medicament, Astizi, visul devine ‘ealitate cu sprijinul nepre- cupetit. al partidului si statului nostra prin chemarea la realizarea revolugiei a- grate. Dowd cuvinte care inaripeazi firea apicuitoruluj. Doua cuvinte care ne dau fe gindit. Unele gospodarii individuale au de pe acum mai multi stupi, altele se pregitesc si-si faci cite unul — doi, dupa cum. deja se face resimsiti aceasti do- ring’. O comuna ar putea astfel si ajun- gi la un numir de citeva sute de familii de albine. Dar se pune {ntrebarea : au satele noas- tre resurse melifere suficiente pentru o asemenea impetuoasi dezvoltare a stu- paritului ? Unele da, altele insé nu. Dar orasele ? Daci-i revolugie agrar’, apoi si fie revolutie si la oras. Ce este de facut ? Intrebarea ca oricare fntrebare asteapta rispunsul. Si acesta nu a intirziat sa vind: si plantim cit mai mult saleim, tei si flori melifere si tot-ce ar putea si ofere rodnic cules de nectar albinelor noastre. Unde? Pe marginea soselelor, a drumurilor, pe dealuri, pe Iingi garduri, in curyi si_pe orice teren disponibil. S& plantim salcim I si II (ghimpari), pre- cum si tei. Ambele tipuri de saleim dau aproape o lun’ de zile de cules masiv Geoarece inflorese Ja un interval de nu- mai 10 zile unul de altul, Dupa ghimpar infloreste teiul. Un calcul sumar ne arava ca daca am planta astfel aceste terenuri disponibile, am putea realiza adevarate minuni de piduri. Da, minuni ! Minuni care ne-ar permite si dezvoltim un stu frit cum nua mai fost pe aceste me- leaguri. Beneficiarii ? Cel mai mult vor profita agricultorii, intreprinderile i fer- mele agricole de stat si cooperativele agei- cole de productie, De aceea ma inteb : ce fac agricultorii? Cum ingeleg ei si sprijine aceasti actiune de pe urma ca rora ar putea profita arit de mule prin polenizarea culturilor agricole entomo- file, sporindu-si astfel neasteptat de mult productia, stiut fiind ci bondarii care preluau 0 parte din polenizare, aproape c& au dispirut. Apoi, vin la rind produ sele apicole, mierea, polenul, propolisul etc, nemaipomenite medicamente. Cine nu vrea sa dea bani la doctor, st. ma nince o lingura cu miere pe zi* zicea bunicul meu’ cu ingelepciunea lui popu- lara, desi era analfabet. Dupa ce mi s-a conturat ideca si mi s-au limpezit gindu- rile, m-am adresat ziarului argesean Sz cera si ciocanul® care si-a insusit-o publ cind ‘sub titlal ,Un apicultor’ propune". acest anunt : »Apicultura este o indeler- nicire util’ si placura, care poate fi prac ticata atit la oras cit si la sate. Una din condigiile de bazd este existenta arbu: tilor, cate si ofere albinelor nectarul si polenul. Asemenea arbusti sint saleimul din tipurile I si II (ghimparul), care in- floresc la interval de 10 zile unul de al- tul, precum si teiul, Se pot planta sal- cimi si tei, pe toate marginile de sosele, drumuri, dealuri si pe ling’ garduri: in jurul Pitestiului, unde se resimte lipsa acelor specii, sint atitea dealuri si coaste golase care pot fi puse in valoare pentra asigurarea bazei melifere. Largi posibili tapi are in acest sens comuna Stefanesti, care ar putea deveni un loc foarte cau- tat de crescatorii de albine. Propun ce- —=5 17Nosemoza poate fi definitiy lichidata? * Sob aces: eh ‘subs Semnrute lai N. Michel de la Centrul de studi si formayiuni apicole din Jurbise-Belgia, a apirut in revista ,La Belgique apicole", nr, 5/1981, un interesant articol pe care, pentru o cit mai nealterarX documentare, il reproduc in totalitate : »Da, nosemoza poate fi, lichidati, de- finitiv. Probele stiinyifice au fost facute pe teren, acolo unde s-au aplicat meto. dele de hranire pe care le-am preconizat deja si pe care le reamintesc aici. In aceste regiuni, sute de stupi. trdiesc, re- colteazi si ierneazi normal {Sri ca boala & recidiveze si aceasta de peste trei ani in timp ce peste tot in jur epidemia este prezenti, Acest rezultat a fost objinut imbogi- tind si coborind pEI-ul heanitilor distri buite la albine si luind, de asemenea, ci- teva masuri profilactice. Adaugarea, in special a oyetului dia tn sus; stimuleaz procesele de oxidare, favorizind cresterea si diviunea celulara, deci cicatrizarea; —stimuleaz’i activitatea intestinului ; efect diuretic ; amelioreazi considerabil circulatia coro- nariana ; este un excelent remediu fn tra- tamentul ulcerului gastric (actiune de pansament gastric) si actiune antiane- mica etc. Introducerea mierii, de albine in tera peutica oftamologica este de data foarte recenta gi unele referiri 1a aceast% medi- cajie apicolé s-au facut in introducerea acestei lucriri Noi am inceput si utilizim mierea de albine poliflora, in aplicayii locale, sub forma de colir oftalmic 200/.,” solubili- zind-o fn macrodex 100/, Astfel pre- parata, solutia oftalmica de miere are in practic’ o buna eficacitate in dife- rite afecyiuni inflamatorii (conjunctivi- te, blefarite, sclero-keratite, irite, iri- dociclite) ale ochiului si anexelor, ‘trau- matisme $i arsuri oculare,Diverse Jubileul liceului de pe platforma apicolé de la Baneasa - Bucuresti Ing. V. Gh. DAN Directorul liceului La 21 junie 1971, prin HOM ne. 739 sa in- fiinjat primul Licew’apicol din yar si din lume. Unicat tn conceptia initiatorilor lui, a fost na- mina, — poate de veacuri — ‘a dascililor 1. Molnar Pivariu, I. Tomici, N. Grand, R. Beg~ reset, N. Nicolaescu, N. Voina, Al. Pops-Liseanu, dr, Fl. Begnescu, dr. T. Bogdan de a organiza 0 scoala romneasci. de apiculeurs de sine stiti- Src Satna Acccorra ge Cater real 51 neobositul prejedinte al Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. 8, Rominia si al APIMONDIA, prof. dr. ing. V. Hlarnaj. Ancorat in inima creatiei tehnice si stintifice a apiculturli romanesti, pe deplin “cuprins tn Wunghiul de aur al. organizirii faviyimintalui actual al patriei noastre _,invaqimint-cercetare- productie", licet! apicol este unul dintre liceele realizate “dpi concepyia_tovarigului, Nicolae Ceausescu, secretarul general al Partidulu? Co- monist Roman. Este liceul care s-a aliniat si in- noirilor aduse de reorganizarea inviyimintului din anul 1973, pe trepte, si fa care i sea adiiugat pe lings profilul agricol din teapta Ia sical fcricieol in treaptaa Il-a, _potrivit indicayilor de a da o policalificare tinerifor, pentru a parti cipa competent si. activ calificati. ca apicultori sericiculzori alsturi de ceilalji oameni ai _muncii din agricultura la noua revoluyie ageari din yaca no3s Liceul corespunde acestei duble calificiri, fiind amplasat in imediata apropiere a Stapiunii cen- teile de productie si cereetare a sericiculturii Bucuresti-Bineasa, unde elevii deprind tainele fa- bricir:i firelor de borangic. Cu ocazia incheierii prezentului an scolar 1980/1981, pe poarta liceului a iesit cel de al 420-le absolvent din cele 7 promoyii. Prin ac- tivitatea lor, toyi_acesti fosti levi, astizi apicul- tori in diverse unitiyi de profil, unii ingineri zo0- telaisti, alfii tnck studengi, precum si cei peste 300 de elevi a cursurile de zi si seral comasat, au contribuit la cresterea prestigiului si faimet liceutni apical in rindul tururor liceclor din mu- nicipiul Bucuresti si chiar din yar’. Risfoind filele ‘unui trecut apropiat in timp, clovii de iesi si cei de astizi s-au fnscris, in Charta omagiala a liceului prin inalta pregitire profesional a lor, ca de exemplu: Telegari Emilian (1975), Giurgi Alina (1976), Almajan Tulian (1977), Dan C¥lin Vicentiu (1978), Bran Florin (1979), Vedeanu Monica (1980), Petcu Mi- haela si Dumitru Pavel (1981). La nimele lor se mai pot adiuga si multi al Desigur eX clevii liceului au avut ca pildX vie, griitoare, activitatea neobositi a unui colectiv de cadre didactice de tnalt tinut% si conduit? mo- ral-cetiyeneasck. Profesorii de specialitate ai li- ceului au fost si sint toyi autori_ de manuale geolare ; unii cu manuale pentru zoorehnie, lu- criri_metodice, monografii ete. (ing. V. Nico- leseu, ing, V. ‘Gh. ing. M. Sirbulescu, ing. O. Scomneick, fdr. N.Coltofeanu); dar un merit deosebit este si acela eX 0 parte din profesorii liceului, in colaborare cu cercetitorii de la Insti- tutul de cercerSri_ pentru apicultur’ si activisti ai Asociajiei Crescitorilor de Albine au elaborat manualele proprii pentru elevi si anume: Baza melifer3 (dr. ing. M. Minigor si colab.), Utilajul si_construectiile apicole (ing. ©, Scorneics si co- lab), ‘Tehnologia si controlul de calitate al pro- duselor apicole (ing. C. Mogoiu si colab.) si ‘Teh- nologia eresterii si exploatirii, albinelor (ing. V. Gh. Dan gi colab.). Elevii liceului, prin cercurile tehnice fiinyate de organizajia U.T.C. si-au realizat o fermi di- dacticd inscrist la parametrii ultimilor hotiriri ale Congresului yiria'mii din februarie 1981, for mati din: un lot de familii de albine pe’ dife. rite tipuri de stupi (cu o colectie cc. rezuma istoria apiculturit rominesti) care trebuie sX ajungi in 1985 la 400; productia sericicol’ si evolueze fn ani, ca tn 1985 si objin’ gogosi la 250 simingi; un lot vegetal format din circa 80 plante melifere in colectie si cimp pentru aso‘a~ ment melifer pe cca 42 ha organizat in, colabo- rare cu Instituwl de cercettri pentru apicultur’ ; ot vegetal de 1600 m® cultivar cu cariofi si legume verzi de sezon; 0 statie zonal de cresters a mateilor organizata in colaborare cu Ferma 4 apicola a I.A.S, Mogosoaia. Din activitatea fer- mei didactice “si contravaloarea _muncii. realizate de levi in instrwitea fn meserie fie in profil agricol, fie in apiculturi-sericiculturi in petioada ultimifor ani s-au objinut intre 750—1000. lei/ elev. Din aceste fonduri realizate s-n procurat material didactic audio-vizual, mobilier pentru cdmin si laboratoare ete. In fecare an elevii au participar la diferite concussuri, dintee care amintim : — olimpiada de biologie din 1979 pe muni- cipiu la care s-a obsinut premiul I, din 1981 cind s-an objinut vrei premii I, douk premii II gun premiu IT, iar pe sari ymentiune™ (elevul Cri- ciun Cezar din clasa a XlI-a A, pregitic de profesoara Maria Greceanu); — compeiitii sportive la care 0 parte din elevi au ocupat locuri fruntase pe municipin si pe fart (tir_cu arcul fn 1979, Balescu Daniela cam- pioand, Toncu Lucretia campioani la atletism in anit 1980 1 198L3-Puseatm, Rodica, components a loului de canotaj 841 la mondialele de la Moscova 1980, medalin de bronz, care prin De- 25cretul prezidential din mai 1981 a primit medalia >Meritul sportiv clasa 2 Tl-a*; echipa_de oni 4 ficeului a obyinur locul I in. anii 1979, 1980 si 1981 pe municipiu si locul TIT ta 1981) inter- faza Fierbinti, ete. 5 — Ia Ctntarea Roméniei faza pe sector au objinut mengiuni si locurie IT si HI la cor si brigadi, fn anii 1979, 1980 si 198 — revista scolar’ ,Aurul florilor*, locul de afir- mare a_tinerilor cu talent la scris, cit si de popularizare a celor mai frumoase realiziri_ale elevilor, cu aparitie bianual, a fost apreciark Ja nivelul munieipiulii Bucuresti, in 1979 (abia fiind Ja al 34ea_mumér de aparitie) cu ,men- qiune“, lar fn 1981 j s-a dat premiu! III. Daci Ia analizele pe municipiu a situatiei sco- lare din diferitii ani, fie la trimestrul I qi IL fie la finele anului scolar, procentul mediu de promovati a fost de 72%, liceul de la Bineasa & fost intordeauna daci nu peste, cel putin la media menicipiufui. Media la fnvayiturd este intre 7,15—7,25. Elevii au fost stimulayi gi prin acordarea de burse de 500—600 lei/luni celor mai buni elevi. Elevii liceului sian adus contributia si la ame- najarea cit mai raionali’ a spayiului gcolii, rea- Hizindu-se ascfel trei laboratoare (de biologie, chi- mie si fizick), inspectiilor pentru objinerea grade- au Cu ocazi lor didactice ale profesorilor elevii liceul Fost apreciaji_ pentru buna lor pregitire atit materiile de specialitare eft si la celelalte dit pline. De remarcat este si cenaclul literar Dr. Fl Begnescu" care s-a bucurat de aprecierile unor invitati de seama ca scriitorii: Nicolae strate, Romul Munteanu, Virgil Cariariopol, Ion Dodt Bilan si alti oameni de literatur’ si culturk, Deo- sebit de apreciat a fost si textul imaului liceului, i Si diinuie dorul de yari" compus dé Nedeleu Dumitra din clasa_a XII-a B. Cu acesti elevi cu realizrile lor, cu fiecare an fn acesti 10 ani de existent a liceului sa clidit temaia, prestigiuli, rispunzind 1a gindul celui ce I-a inflingat, Cu toati aceast prezenyi, desi numai din 197% liceul, dup% dow peregriniri, abia sa statorniat pe platforma apicols de la Bineasa; in temeu- ul unor viziuni va trebui si se ajeze in alt z0n% si poate st cuprind’ spre instruire necesarul de Jorté de munci in domeniul zootehniei, horti- culturii si, mecanizirii_ din sectorul agricol Hfov al municipiului Bucuresti, Atunci, va dispare oare Hiceul nostra pentru care atiyia au militat? NU! rispundem in faya prezentului si cu angajare in baza trecutului ce Team creat, cil vom tine si tidica pe noi culmi, DIN INTREBUINTARILE MIERII IN ALIMENTATIA SUGA- RULUL In lipsa laptelui matern, daza alimentatiei copilului su- gar o formeazi laptele de vact induleit si, in acest scop, mierea este un exceptional in- dulcitor natural, suportat de cet mai multi copii. Pe lingd aceasté actiune, mierea fur- nizeazti mineralele care se adauga celor ce se gisese de- ja in lapte, precum si o can- titate micd de proteine, care, impreund cu strurile mine- rale, contribuie 1a dezvoltarea corpului, In plus, mai are si o ac- fiune usor lawativd si anti- septicd. 26 IN CONTROLUL VEZICEI URINARE LA COPIL Mierea find _higroscopica — absoarbe umiditatea — se recomandd a se da cite o lingurité inainte de culcare, copilului care are obiceiul de @ urina noaptea in pat. Bfectut este dublu pentru cd, afard de atragerea si reti- nerea lichidului circulant in timpul orelor de somn, mie tea este si un calmant pentru sistemul nervos. IN ARSURILE PIELIL In medicina populard, mie- rea este de multi vreme fo- losité ca un tratament foarte eficient pentru arsurile sufe- rite de piele, Aplicarea ei pe rani face st dispari usturimea, impie- dict formarea de basic gt produce 0 vindecare rapida a Belt in regiumea unde s« pro- es ari IN PREVENIREA CIRCEI- LOR Circeii — contracfiile dure- roase involuntare musculare pot fi preveniti prin admi- nistrarea_ a 2 lingurife de miere la fiecare masi. De reguld, dupa o sipti- miné de tratament, circeit dispar dar, pentru ca si nu mai reapart, micrea trebuie mentinuti mai mult timp in regim. Dr. C. SIMIONESCUin atentia cadrelor didactice din scolile generale, medii si profesionale AEA SSAA RAEN ANIA GNAHAASAEAAANARS NEARS GASES RAH AGERE CONSOLIDATI $1 DEZVOLTATI ACTIVITATEA CERCURILOR APICOLE SCOLARE! PENTRU ORGANIZAREA DE CERCURI APICOLE $I STUPINE §CO- LARE, PENTRU ATRAGEREA, INITIEREA $I APROFUNDAREA CRESTERM $I INTRETINERI ALBINELOR $I A PRACTICARII API- CULTURIT DUPA CELE. MAI MODERNE METODE DE_LUCRU, ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN REPUBLICA Si CIALISTA ROMANIA, PRIN FILIALELE SALE JUDETENE, LA CERE- REA DUMNEAVOASTRA, VA ASIGURA : © Asistengi si indrumiri tehnice in mod gratuit pentru organizarea si dezvoltarea stu- pinclor scolare si pentru cresterea si intrefinerea familiilor de albine in scopul sporirii efectivelor si cresterii productivitigii. Sprijin si consultagii tehnice in organizarea de consfituiri, schimburi de experienti, vizite sau demonstragii practice la cele mai bune stupine din judet, intilniri cu apicul- torli fruntasi, sustinerea de lecsit apicole, organizarea de concursuri apicole, excursii, expozitii, vizionarea si comentarea unor filme documentare si a unor seturi de dia- pozitive pe teme apicole. Procurarea contra cost a inventarului apicol necesar : — stupi, unelte, faguri artificiali, medicamente de uz apicol, biosti- mutlatori, familii de albine, roiuri si alte materiale necesare activi- i apicole ; — cirti, manuale, brosuri, planse didactice, diapozitive, reviste si alte Incréri sau materiale apicole cu caracter instructiv, didactic sau propagandistic pentru bibliotecile personale si ale cercurilor apicole scolare ; — efectuarea de abonamente individuale sau pentru bibliotecile sco- lare la revistele de stiinté si practica apicoli editate de Asociatia Crescitorilor de Albine din R. S. Rométia: APICULTURA IN ROMANIA si MEHESZET ROMANIABAN, , Precum si la revista APIACTA editaté de ciitre APIMONDIA in limbile franceat, englezit, germani, rust si spanioli. Frecventarea gratuiti a diferitelor forme de cursuri organizate pentru apicultorii ince- pitori si avansagi, pentru specializare sau perfecyionare a responsabililor cercurilor apicole scolare, pentru specializarea postuniversitar’ a cadrelor didactice cu studii superioare ete. Popularizarea prin revistele APICULTURA iN ROMANIA si MEHESZET ROMA- NIABAN a activitiyii cercurilor apicole fruntase, a realizarilor membrilor cercurilor si metodelor avansate de lucru ale acestora, Organizarea unor acjiuni patriotice locale pentru infrumuseyarea coinunclor si im- bunititirea bazei melifere prin plantiri de arbori, arbusti si plante melifere, protecgia | SSSA SAAS AEA EEE albinclor si a mediuluj inconjuritor si culegerea de seminge de plante melifere. as SSS9SSS9SNNNSSENS NSN SSUES Q7DOCUMIENTFAR APIE@L DIN LUCRARILE SIMPOZIONULUI »DIAGNOSTICUL $I TERAPIA VAR- ROOZEI“, OBERURSEL, R.F.G., 1980. In: APIACTA, nr. 2, 1981. Experienge de teren cu K-79 in terapia F, RUTTNER In raport cu alte procedee utilizate pink in prezent, introducerea preparatului K-79 in tera- pia varroozei reprezinta un important pas fnainte. Experienyele preliminare au permis autorului si tragi unele concluzii : 1. Difuzarea substanjei active éste foarte bund Substanja ajunge prin schimburile de hrank la toyi_membrii familied de albine si deci la topi parazitil, ceea ce are ea efect distrugerea tuturor parazitilor ; 2. Doza letali pentru albine este de zece ori mai mare decit pentru parazitii adulyi ; 3. Tratamentul este simplu si rapid. A, O primi experieni de teren a_constat din administrarea a 35 mg api pentru fiecare fa lie la sfirgitul iernii, Administrarea s-a facut picd- turd cu. picStur% cu ajutorul unei seringi pe al- binele din intervale. Pierderile de substanyé sint practic nule. Ca rezuitat in primele 24 de ore s-a constatat fo mortalitate de 30 de albine de fiecare familie Dup& 48 de ore nu s-a mai constatat n'ci 0 mortalitate, Primi paraziti au inceput si cada intre 2—4 ore de la administrare. Efectele cele mai puter- nice au fost constatate in primele 24 de ore, In 48 de ore 2/3 din paraziti au fost distrusi. B. Jotr-o alti experienti din iarna 1980, pe 10 familii, dup’ un prim tratament 92,7% dn paraziti au clizut, in timp ce 7,3% au fost eli- minagi_abia dup%’al doilea tratament. Tn februarie 1980, din 327 famiki_ infestate, 34/> au fost eliberate de paraziti dupi un prim tratament, iar restul] dup3 un al doilea. Din 47 familii la care tratamentul a avut re- zultate pozitive numai la una singuri s-au mai. gasit prin metoda spalirii albinelor paraziti, deci eficienja a fost de 98,8%/. Intr-o alta experiemta rezultatele au marcat inst numai un procent de 1 Experiengele au arktat ci tratamentele cu K-79 nu au nici un rezultat daci sint aplicate fn perioade in care familiile de albine crese puiet. Perioada cea mai favorabili este sfirsivul toam- nei dupa incetarea cresterii de puiet. C. Autorul, cu sprijinul autorit’qior de specia- litate, a organizat o aplicare pe scari larga a metodei fn toamna anului 980. 28 + prin interme omiaAploolé al Aplmondia Experienyele au fost precedate de o campanie de informare a apicultorilor care au trebuit si pregiteasct familiile de albine prin introducerea unei foi de hirtie sub rame si si creeze condi- tile de iernare, ad'ei incetarea cresterii puietului cu tei siptimini tnainte de aplicarea tratamen- tului, Cea mai grea parte a constituit-o controlul familiilor in ceea ce priveste prezenja puietului. La unele familii a fost nevoie de introducerea mitcilor in cugti iar puletul gasit a fost eliminat si disteus. Tratamentul a fost aplicat tn dow serii la o siptimind interval. La § ile dup cel de-al doi- lei trarament s-au ridicat histiile de pe fundu- tile stupilor. Rezultatele spectaculoase obtinute urmeazd a fi verificate prin metoda spilarii albinelor. Desi mai este mult timp pind cind acest me- dicament va putea fi generalizat, se poate con- sidera ci sint. speranje pentru. a invinge aceasta periculoask maladie. Difuzarea_preparatelor cu. actiune sistematica in familia de albine MORITZ, N. KOENIGER, V. MAUL Suecesul chimioterapiei varroozei_ cu preparate sistemice, depinde intro mare misuri_ de difu- zarea substanjelor considerate in familia de al- bine. Acest tip de substante sint luate de albine ful hranei, tree in intestin si de acolo tn hemolimfi de’ unde sint apoi preluate odati cu aceasta de citre parazitii varroa asupra cirora actioneaza letal. Schimbul intens de hran dintre indivizii fa- miliei de albine asiguek difwzarea. Pentru o ma- xim& eficienj& trebuiese indeplinite urmXtoarele conditii 1, efectul toxic asupra parazitului si fie foarte putern’¢ 5 2. produsul si fie inofensiv pentru albine 5 3. poluarea mierii prin restuxi medicamen- toase si fie cit mai slaba posibila. Modul de administrare este Ia fel de impor tant ca gi toxicitarea substanjei pentru cX influ- enjeazi direct difuzarea substanyei S-au experimentat diferite suporturi ale sub- stanjei active si diferite concentrayii pentru a se gisi cea mai bun’ formuli. Primele incerciri s-au Ficut cu marci bastru de metilen. Familiile exper'mentale au fost pregitite cu 6 siptimfni inainter exper‘enyei, prin utifizarea unor roiuri pachet de 2 kg insta~ late pe 11 faguri artificial si hr¥nite pink la active. cu al-asigurarea unor rezerve de brani de 6—7 kg in faguri. Colorantul a fost administrat in recipienti playi din masi plastic, in concentrayie de 01 g la 200 ml sirop sau la 50 ml sirop. Cantitatea de 200 ml sirop a fost administratX fnir-un sac de plastic perforat ulterior iar cea de 50 ml pri picurare in intervalul dintre faguri, aja incit sk nit se risipease%_nimic. S-a constatat ci fa faguei distribuyia siropului marcat nu este omogens, fn fagurii cu puiet si- ropul colorat a fost depozitat cu precidere in jurul puietului. Dupa 24 de ore 73% din albi- nele care au primit 200 ml sirop si 66% din cele care au primit 50 ml, am preluat colorantul. Dack administearea colorantului sa fcut fn sirop, cea maj mare cantitate din colorant sa gisic in gusa albinelor. Daci administrareas-a ficut in apX cea mai mare cantitate de colorant a fost gisiti in intesti Pentru determiniri cantitative s-au folosit ace- Teasi substanje marcate cu fosfor radioactiv. In cazv] marcirii cu fosfor s-a utilizar si prepara- tul Apirey ca. suport. In concluzie, autorii consider’ ck i, difuzarea in colonie a unei substanje medi- camentoase este egal daci se administreazi can titkti egale de subsanje suport, sirop de zahir, api sau Apivey ; 2, pentru o terap’e sistemici cele mai bune re- zultate sint objinute cu dou admivistriei de 50 g din oricare suport la 48 ore interval. Daci difuearea este buni in familii, rezidiile vor fi minime in miere. Timolul, substanyi cu spectru larg de activitate O. F. GROBOV V.V. MIKITIOK L. N, GUSEV'A Una din fazele cele mai importante din pato- genia varroozei este aparigia infecyiilor secundare. Sea demonstrat eX parazitul varroa transmite activ Toca american’, paralizia albinelor, Pe fon- dub nei parazitiri cu varroozi, nosemoza di o mai mare mortalitate iar paralizia determing forme de 0 gravitate intilnit’ numai tn labo- rator. Kostecki a stabilit eficacitatea timpului in combaterea acarapiozei (Acarapis Woodi). 19 g in plici Petri agezate in stupi tn luna aprilic urmati de o a doua administrare de tl g in septembrie ajati Ia invingerea bolii. Autorii au objinut rezultate bune cu timo! sub forms de pulbere in cazul varroozei cu 0,25 g pe interval sau cu preparatul cu efect intirziat cite 10-15 g pe stup. Ca urmare au cizut 73—97,70%5 din parazigi. ‘Timolul poate fi administrat in orice perioadi 2 anului, dar este eficace numai intre 842°C. In infestiri grave se administreazi in 3—4 re- prize la 4 zile 2—3 reprize la 7 2'le interval, ‘Tmolul poate fi administrat si fn combinatie cu alte medicamente ca fenotiazina sau cu tra- tamentul termic. Timolul este de 1-5 ori mai activ decit fenoriazina si cu de 6—7 ori mai putin efort de munci. In concenteatie de 0,02% fn sirop nu este vitimitor pentru albine. Administrarea timolului in familii cu. varroozi mireste activitatea de zbor gi nu are nici o in Fluenya asupra nivelului glucidelor si lipidelor din hemolimfa albinelor. interval jae fn cazu uyoare Studii asupra tehnicii de administrare a acidului formic in lupta contra varroozei W. WIESSEN Vv, MAUL Efectul distrugitor al vaporilor de acid formic asupta parazitului Varroa jacobsoni a fost stu- diat pentru prima datX de Maul, Petersen, Wissen, Koeniger si Rau~in 1980. Dispozitivul de ela~ borare a constat dintr-un plafon de sticl’ de 200 mi si un fitil de bumbac. In experiengele lor autorii au folosit fn afara sticluyei si plici din virotex impregnate cu. acid formic, PYicile au fost introduse in saci de plastic Ia care nivelul de evaporare se regla pria numirul de giuei practicate in peretii sacilor. S-au folosit stupi cu dowk corpuri cu fagueii age- zagi in pat cald si pat rece. Rezuleate: administrarea prin plici impregnate asiguri a distribuire mai uniformi a vaporilor de substanyi in atmosfera stupului. Daci placa impregnati era ayezati in spatele fagurilor can- tititile de acid formic din aer eran mult mai mari decit in cazul in care plicile au fost dea- supra ramelor. Experientele trebuie continuate penteu a st stabili 0 modalitate de distribuire cit mai uni- forma a vaporilor de acid formic din atmosfera stupului, cunoscut find e& acestia au o puternicd acjiune impotriva parazitului Varroa jacobsoni 29Propagarea varroozei de la 0 familie la alta E. HOTTINGER H. PECHACKER D, SULIMANOVIC 1. TOMAC Scopul cercetirii a fost de a se stabi — la ce distanyi acarianul Varroa poate fi transportat de la o familie la alta si de la o stupina Ja alta prin raticirea albinelor, prin 2bo- rul trintorilor sau prin zborul de imperechere a mitcilor 5 — care este comportarea acarianuluj ia inte- riorul custilor de transport. Pentru atingerea acestui scop s-au efectuat ur- mitoarele lucriri: 1) sa determinat Ia citeva familii nivelul de infestare a albinelor lucritoare si trintorilor din stup 5 2) la accleasi familii sa determinat nivelul de infestare al indivizilor zburktori (Iucritoare ji trintori colectayi de Ix urdinis) 5 3) sa determinar numfrul de paraziti pe al- binele cirktoare de apis 4) sa determinat numirul de paraziti pe trin- tori prinsi la urdinis precum si Ia un loc de adunare a trintorilor din vecindtate + 5) un sistem de marcare prin colorare pus la punct la Lunz am See s-a studiat ritacirea al- bbinelor de la un stup Ja altul gi de Ia 0 stupint la alta; 6) tinerele mitci au fost analizate parazitologic Ja plecare, la intoarcere din zborul de impere- chere 5 7) sau cercetat in ceca ce priveste prezenta parazitilor plantele din vecinitatea stupinei (250 tufe de Cistus, 200 wfe de rosmarin si 200 tufe de Erica arborea) 5 8) in 14 custi de transport sau intradus. cite 10 albine parazitate cu un singur acarian fie- care si au fost examinate dupi 7_zile. Rezultate : numirarea parazitilor nu arati di- ferenje intre albinele de stup si cele. culegitoare. Ciritoarele de ap au fost vizibil mai putin i festate. Trintorii de stup au fost: mult mai tare infestayi. (41,99/0), decit cei zburtori (5,20/2) sau cei capturati la locurile de imperechere (6,1°/s). Gradul_mediu de infestare a trintorilor (18,20/) a fost mult maj ridicat decit cel al albinelor lucriitoare (3,6%/)). Cercetirile -asupra -riticirii\albinelor au, aritat ci wansportarea parazisilor de Ia un stup la altul si de Ia o stupin& Ia alta se poate produce in numai citeva zile de zbor. Desi autorii nu au constatae © infestare a mit- cu ocazia aborului de imperechere, aceasti posibilitate nu trebuie exclusi deoarece procentul 30 Irfntorilor infestari gisisi la rechere este limitat. Tn ceea ce priveste soarta parazitilor din cugtile de transport, mortalitatea acestora este mai mick in misura in care albinele triiese mai mule, ce ome STE e "me Varrooza in Ungaria punetele de impe- J. SZAKOLCSAI Dr. L. Buza si L. Koltai au publicat in 1979 in revista de specialitate a medicilor veterinari unguri un raport asupra aparigiei primilor aca- rieni Varroa in estul &rii, aparitie care a fost semnalatt si tn revista ,Méhészet* in 1978, 1979, 1980, sub semnitura dr. L, Koltai. Boala sa rispindit foarte rapid si in prezeat sint infestate cu Varroa jacobsoni 1000 familii de albine din 150 comune, De la tneeput, lupta a fost organizatl pe dovi fronturi: cel al misurilor administrative luate prin serviciile veterinare gi cel al Iuptei cu pre- parate farmaceutice. Experienja acumulaté ptr in prezent arath in mod clar ci masurile admi- nistrative — distrugerea familiilor bolnave, ca- rantina si crearea de zone de protectie — nu pot impiedica difuzarea bolii (mai cu seam’ din cauza dificultitilor de diagnostic), dar ci viteza acestei cifuziri este totusi sensibil’ diminuati. Esperienjele conduse cu diferite substanje au indicat, confirmind prin aceasta rezultatele ob- sinute de c&tre alti cercetitori, ci fn prezent nu exist nici un produs eficient 100%, Deci nu se poate eradica varrooza, Lupta impotriva acestei boli trebuie si gi- seasci un fundament solid tn intrebuingarea pre paratelor farmaceutice, Cu ajutorul produselor eficiente si ieftine, fn Ungaria sa menyinut in- festarea familiilor la un nivel seizut pentru cr ea si'nu pun& in pericol viaja albinelor gi sé nu antreneze o scidere a productivititii, a cursul acestor studi s-au utilizat acarigizi recunoscusi in medicina veterinar’, ca si diferite pesticide, a chror eficacitate am verificat-o. La topice s-a utilizat o gami largi de pro- duse Amitras si Triasid fmpotriva ectopara silor animalelor. Din experienjele efectuate de autori s-a constatat c& aceste produse convin pentru fumigagii si e& ele nu stat toxice pentru, albine, Din. punct de vedere al eficacitasii, aceste produse sint superioare tuturor substan- {elor folosite pin in prezent: Keltan, Varrostan si Folbas.DICTIONARUL APICULTORULUI ALBINA $i ELECTRICITATEA Se considera pind de curind, in moq apri vic, cA aparut& relativ devreme in evolutia istoriei pémintului, albina. — ca si alte in- secte — a receptionat sarcinile electrice in- stalate ulterior in atmosfera si cimpul elec- tric si le foloseste ca surs& de informatie in viata sa de relatie, Nimeni nu a acordat prea mare importanti acestei axiome, desi se stie de 50 de ani cit suprafata corpului a binei are potential electric, pind in momen- tul cind practicienii au constatat cd in cimp electric albinele isi modificd comportamentul si metabolismul, Cercetiirile au dovedit de atunci c& 1a por- nirea in zbor, spre exemplu, albina isi mo- dificd ‘polaritatea uneia din ‘antene. in mai pulin de o secundé; foarte probabil, modi. ficarea are un rol in orientare de vreme ce se petrece intr-in asemenea moment cheiec, Extrapolind asemenea date, ale unui exem- plu izolat, o disciplin& numit& probabil ete tronavigatie poate privi corpul albinei in an- samblu, in zbor, ca pe o sarcind in miscare, adicé un curent electric. Ca atare, albina are contacte, sufera influente, induce efecte, Se vorbeste frecvent despre comunicdrile intre albine — clement important al vieii lor sociale ; in parte ele fac si obiectul unuia din premiile Nobel ale deceniului nostru, Dar cred ¢& putini cititori stiu ci in. ,discufiile* pe care le poarti albinele, in timpul con- tactelor lor antenale, are loc si un schimb de curenti, intensitatea céirora depinde de re- zistenfa interna a albinelor si de cea a substratului, Prin contactul antenelor, 0 al- bind recunoaste pe cealalté ca ficind parte sat! nu din colonia sa — dupa descresterile de potential care rezultA la contact, Si in recunoasterea métcii de catre suita sa inter- vine, pe linga schimburile de substanti de matcé, potenfialul antenal : 1a mated, el este de dowd ori mai mare decit la lucréitoare, datoriti suprafetel ovarelor. Colonia, forma de existenté a albinei me- lifere, este deserisi printre alti parametri. si de o sarcin electric& caracteristic’, functie de marimea populatiei si de cantitatea de mic- de puiet aflate in stup. Infiuenta aces- tei_sarcini depdseste limitele stupului, cu- prinzind si scindura de zbor, care face func- tle de dispecer al curentilor emanind din interior. Cind albinele, pe scindura de zbor, ventileazi, fie pentru aerisire fie pentru a elibera substantaé de alarma, in microatmos- fera din jur sint imprastiate particule inciir- cate electric, In acest fel, potentialul electric al zonei din preajma stuputui este oricind oglind a starii coloniel, Tar albinele au ca- pacitatea de a-si regla potentialul conform celui al coloniei ; iar albina care revine de la cules, inc&reat&, percepe ,semnul* inea&r- c&turii stupului are capacitatea de a-si_ mo- difica potential, intrind, in unison* cu co- lonia; schimbarea de semn a potentialului albinei, se face cu trecere prin zero. Un instrument suficient de sensibil poate inre- gistra ca schimbare de potential orice in. trare si iesire din stup. Tar albina-paznic aflata la urdinis, percepe identitatea nou ve nitei prin contactul antenelor. Deseori colonia zumzdie; iar zumzetul are pentru omul care stie s& i asculte, diverse infelesuri — liniste, activitate, neliniste, iri- tare, enervare, infometare. Dar ce sesizeazii albinele din acest zumzet? S-a constatat cA asemenea altor modificiri de comportament in care aripile produc curent, migcdrile ari- pilor creazi un cimp alternativ in vecinata- tea imediaté a albinei. Are loc, inevitabil, 0 inductie, o influenté asupra albinelor din preajma, Un al treilea segment al viefii_stupului in. care intervin schimburile electrice si a- cestea au fost dovedite, este ,presimfirea" vremii. Aceastd sensibilitate a albinelor este cunoseuta apicultorilor ; cu mult timp inainte de declansarea unei furtuni, albinele devin ivascibile, Schimbirile de vreme si forma- rea norilor sint asociate cu schimbari de potential, care provoacd modificari locale de sareina atit la albine ca indivizi cit si la colonii, fenomen pe seama ciruia se pun’ aceast{ ,recunoastere* a cursului modificd rilor de vreme, Uneori, in functie de incr c&tura_atmosferei, capacitatea albinelor de a se intoarce 1a'stup este tulburata, prin descarcarea organismului lor. Si in afaré de aceasta descdrcare, mai contribuie si des- c&rcdrile datorate unor intensita{i tidicate de cimp atmosferic, de exemplu la virfurile firelor de iarba si ale frunzelor. Toate aceste Jenomene sint percepute de albine, care in functie de ele isi schimbi comportamentul. Si in slirgit, citeva cuvinte despre efectul clectricitafii artifictale asupra albinelor. Un apicultor a constatat ci albinele sale erau deranjate de prezenta firelor rejelei de foar- te fnalti tensiune. Investigatiile ulterioare au dovedit ci introduse intr-un cimp elec- tric albinele au o activitate mult accelerata si pe misura sporirii intensita{ii eimpului comportamentul lor se alterazi din ce in ce mai grav. Astfel se explicd uneoti reactia de agresiune a albinelor faiA de oameni pur- tind o sarcina electrostatic, mare,* generata de imbricimintea din plastic. Observaté in practici de multA vreme, dar explicata pa fial abia de curind, sensibilitatea albinelor la curentul electric’ este exploatata de om pentru recoltarea veninului, folosit cu suc- ces in terapia unor afectiuini roumatice. Biol. Mihaela SERBAN 31IN LUNA OCTOMRRIE 1981 E xceptind — citeva intervale scurte si treciitoare, cind timpul va fi mai rece si umed, in restul lunii octombrie va predomina o vreme frumoasi si mult mai Idi decit obignuit, cu multe de vari in regiunea de cim- pie. fn general, prima jumicate a lunii va fi_mai cald%, a doua jumtate va fi mai rece gi acum. isi vor face aparitia primele bru me in. nordul teritoriului, iar dup% 26 octombrie acestea se vor observa si in sud. Cele mai ridicate temperaturi se vor con- semna la datele de: 5—6, 1 11, 16 si 20—23 octombrie, iar cele mai sensibile riciri se vor constata 1: 13—14, 19 si ceva mai accentuat de la 26 la 31 octombrie, cind va incepe adevi- rata toamna. ‘Va predomina un cer variabil si numarul zilelor temporar in- sorite va fi cu mult mai mare decit cel al zilelor noroase sau ca cer acoperit. Pe parcursul luni yara_va waversati total sau partial de 5 fronturi de precipitagii dintre care eele principale se vor semnala in decada a treia a lunii. Tre- cerea acestor fronturi este de 4 teptat fn jurul datelor de: 3, 10, 13, 22, 24, 26 si 29 octom- brie, Cantititile de apa totali- zate de acesie precipitayii vor fi apropiate de cele obignuite, ex- ceptind Moldova, Muntenia si Dobrogea unde vor fi mai mici. Fronturile atmosferice de la sfir- gitul Juni vor da in zona de munte si lapoyite ori ninsor!, ce vor depune strat de zipadi “nu- mai in zona alpina a Carpaylor. In primele 12 zile vremea va fi frumoasa si_anormal de caiua, cu temperaturi ce vor urea, in unele zile, pind la 28° tn Mara- muses si pina la 32° in cimpia din sud. Cerul se va pistra va- 32 mai_mult fnsorit. Inno- riri ceva mai pronungate se vor produce las 3, 5, si 10—1L oc- tombrie, cind vor’ pitrunde in spatiul ’ piri fronturi de ploi slabe 3i locale, asociate cu cejuri de dimineayi. Aceste ploi gi bur- nite vor da canttiti de apt ceva mai insemnate tn muni si_nor= dul teritoriului. In. ziua de 3 se vor produce si cfteva intensi- ficdri de vine ia sud-estal firii, Noptile vor fi si ele destul de eilduye, exceptind zona de mun- te, unde vor fi mai reci la ince- putul luni. Intre 13 si 15 octombrie 0 in- filtragie de aer rece, ce se va propaga de la nord’ citre sud, se va extinde peste tor terito- riul, determinind 0 scddere a temperaturii, Snnor%ri _paryiale, intensificdri treeStoare ale vinta lui si ctteva ploi slabe si locale. De la 16 la 21 octombrie, desi coral va rimine variabil si tem- Peratura va ineepe si cre: usor, timpul va deveni asor in stabil din cauza unor innorari MATCI TINERE, biologic ale Institu Cishiu-Buziiu. ADRESATI-VA DIN 50 LEI BUCATA. LOR JUDETENE ALE ASOCIAJIEI DE ALBINE CARE VA VOR ASIGURA CONTRA COST MATCILE CE VA SINT NECESARE LA PRETUL DE partiale insojite de ploi stabe, locale si de scurt® duratd, pre cum si din cauza unor ‘c-tu frecvente dimineata. Se vor ob- serva si unele jntensificdri re- gionale de vint. Temperatura va urca ziua la peste 20°, Intre 22 si 29 octombrie mai multe fronturi atmosferice vor uaversa jar, cauzind 0 vreme nestatornies gio scidere tre} tari a temperaturi, ce ca fi mai accentuati dup’ data de 2, cind valorile diurne nu. vor mai atinge 20° nici in regiunen de cimpie din sud-est. Cerul vai schimbitor, alternind —fnnoriri predominante cu inseniniii par title side scurtt darad. Vor cidea ‘plot temporae ew deose- bute tn allele de 22, 24 sj 27— 29 octombrie. Acesie ultime ploi se vor transforma in lapovite si Rinsori in zona de nunte. Este posibil_ca ninsorile din zona al- pink sX agtearn’ si strat de 7a padi. In ultimele dowi zile ale lunii, desi “temperatura va fi in crey: tere, vremea se va mentine rece cu temperaturi nocturne, ce vor atinge (0% in sud, unde se va roduce brumi groasi, si —4° in nord, unde se va semnala in- ghey la’ sol. Cerul se va inse- nina, astfel’cX aspectul general al vremii va fi frumos dar ri coros. N. TOPOR FOLOSITI_1N_STUPINA SELECTIONATE, DE CALITATE numai astfel vefi realiza @ FAMILIL DE ALBINE PUTERNICE @ PRODUCTI APICOLE SPORITE Pentru schimbarea mitcilor virstnice neproductiy tru producerea de roiuri procurat cadvul Stayiilor zonale de seleetie i de cercetiri pentew apicultu de laz Bincasa, Timisoara, lagi, Cluj, Maldacas! i pene te in alli ACA. co vi mitci selectio1 producere a mati Vi TIMP IN _ACEST SCOP FILIALE- CRESCATORILORNecesar si eficient in stupina dv.: COLECTORUL DE PROPOLIS @ Permite obfinerea a 200—300 g propo- lis pur/an/familia de albine. @ Recoltarea propoli- . Suluij se face cu ugu- rinfaé in afara stu- pului o singura data pe an, toamna tir- ziu. @ Poate fi folosit-la toate tipurile de stupi. Ln COLECTORUL DE PROPOLIS, UN NOU UTILAJ REALI- ZAT DE COMBINATUL APICOL, POATE FI PROCURAT LA PRETUL DE 35 LEI/BUC. DE LA CENTRELE DE APROVIZIONARE SI DESFACERE $I MAGAZINELE APICOLE ALE FILIALELOR JUDETENE ALE ASOCIA- TIE] CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMA- 1) LN Yj 4 yj Yj H iH 4 q Hy 4 H H Hy y H yj yj iy y 4 Hj H iy BSASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE Bn DIN R. S. ROMANIA invita membrii sai s% recolteze si s4 valorifice prin centrele de achi- zifie, de la fiecare familie de albine, cite cel putin 20 grame PROPOLIS PUR spre a contribui astfel la furnizarea propolisului necesar fabri- c&rii produselor apiterapice, mult solicitate in terapia umani, pentru proprietatile antibactericne, antibiotice, cicatrizante si prin actiunea imunologicd gi antiseptic’ a acestuia ! deci nu Uuitati Pentru sin3tatea celor in suferin{3 este o datorie de onoare a fiecirui apicultor s% recolteze gi s% valorifice cit mai mult bY PROPOLIS. esc Se Kola ape Me Ia a elmo) NT LATTES Taaintey tate (Te -1e oink aE BEN Ee Ma Cot RYeroy oy}