APRILIE 1982_COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA Seer een en LECT eet Deena Re Tce Ing NICOLA FO" ramen ENE NGL? Pay Pentet: oreeec sro Car aD Pree teroN IRCA pera) ASILE CANTBA een Te Gun TOY FONE LOIE Rone eum ereaIcd ees coment eet Ie tEReN TateTe} eee st em ONE entry COLEGIUL REDACTIONAL Preteen ana Ree freer ko wend oar eT TT ROOM T ST Mm Cersyeet: ant NUE URC R Wee Bee a Oe Terra SrCeL OL LENT a eerie ENTS sy het) Tey ODA VE ASOCIATIEL CRESCATOR Re) Seba UPSD INS} KONTO Some tte att Seen cer eer Tian See ere te mantis Pe eter SPT es ts Rooter yo Marea ae filialele ACA. @ Cititorii din Riper ccarCcmn ers sts CLC Seat erner eT Pernt Sonat Ries ey KOMEN aE Apicultura in Romania Revistd lunard de stiingé si practicd apicold editatd de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialista Roménia Lua ae 7) CUPRINS V. SAFER : Efectuarea transporturilor familiilor de albine in stuparit pastoral, in anul 1982, cu mij- loace auto. 4} D. STANCIU: S& respectim normele stupiritulul pastoral ! 3 $1 CIRNU: Si sporim producyia la vita de vie prin polenizare cu ajutorul albinelo 7 4N. GRAMA: Evolusia diferentiatd » familiitor de albine, 9 } AL VARTOLOMEL: Introducerea miteilor is stupi 1g § St. POPESCU : Sk folosim rama clSditoare. 12 § M. ATANASIU: Stupusorul de transport. 15 $C. ANTONESCU:; Prepararea turtelor din miere zaharisini si zahir, 16 { L OGRADA: Varrooza — posibilitfi de com batere 20 $ D. GHITA: Cum combat nvsemora 21 $ Tr POP: Cum am salvat familiite de albine de Nosema apis 22 } P. BUCATA: Polenul_tloriler © boxiyie natural’ perfect valorificabils VOICUL polenului. SU: Colectures yi conditio 26 $ DOCUMENTAR APICOL 28 { CALENDARUL APICULTORULU! 32. DE VORBA CU CITITORIT Coperta 1; Stupine de selectie si producere a materia Iudui biologic din cadrul stafiilor zonale ale Instituuului de cercetiri si productie pentru apicultura de la Maldaristi— Vilcea si Bineasa—Bucuresti. Foto: Tr, VEFECTUAREA TRANSPORTURILOR FAMILITLOR DE ALBINE IN STUPARIT PASTORAL, IN ANUL 1982 CU MIJLOACE AUTO Ing. V. SAFER Organizarea valorificirii superioare a principalelor surse melifere, constituie 0 problema important a apiculturii, Comisia central de bazk melifert si stupirit pastoral si Asociatia Crescatorilor de Albine din R. $, Roménia desfayoara fin fiecare an o larga activitate pentru or- ganizarea in cele mai bune conditii a stu- paritulul pastoral tn yara noastra. in cele ce urmeazi ne-am propus si re- amintim unitiqilor socialiste cu sector api. col precum $i apioultorilor cu gospodir personal, reglementirile fn vigoare cu pri- vire la asigurarea transporturilor auto, pre- cum gi unele masuri ce se aplick in cadcul acjiunii de stuparit pastoral. * In sprijinul sporieii producyiei de miere, fructe si seminye, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a claborat ordinul nr. 22 din 5 februarie 1974 privind apro- barea regulamentului de organizare a stu- piritului pastoral in Republica Socialist RomAnia, far prin ordinul mr. 23 din 5 fe- bruarie 1974, a fost constituité Comisia central de bazi melifera si stuparit pasto- ral organism caruia fi revin urmétoarele sarcini : a) repartizarea disponibilului de resurse melifere de interes republican comunicat de comisiile judetene ; b) controlul modului de valorificare a principalelor resurse melifere ; c) indrumarea si coordonarea activitayii comisiilor judeyene ; a) urmirirea asigurSrii mijloacelor de transport auto necesare desfasurkrii stupi- ritului pastoral, intrejinerea familiilor de albine tn deplasare si asigurarea misurilor sanitar-veterinare. in ierarhizarea acyiunii si masurile ce decurg_ din aceasta, Comisiile de bazk melifer’ si stupirit pastoral judeyene re~ zolva toate problemele legate de organiza- rea stupiritului pastoral si vegheazt la repartifia judicioast a resurselor melifere si stabilese vetrele pentru amplasarea stu- pinelor. Acestor comisii care isi au sediul la filialele judeyene ale Asociatiei Cresci- torilor de Albine urmeazi si se adreseze pentru rezolvarea problemelor de practi- care a stupiritului pastoral, atit unithtile socialiste cu sector apicol cit si apicultorii cu stupine personale. Deoarece din ansamblul, problemelor ce le ridicd practicarea stupiritului pastoral cea mai important este aceea a transpor- turilor auto, in materialul de faya vom in- sista tndeosebi asupra masurilor legale de asigurare a acestora. Atit in cadrul Comisiei centrale de bazd melifera si stuparit pastoral, cit si al co- misiilor judeyene sint numiti- specialisti din cadrul rejelei Ministerului Transpor- turilor si Telecomunicatiilor precum si a LT.A. judeyene, carora, le revine inda- torirea s& sprijine actiunea de deplasare a stupinelor prin asigurarea mijloacelor de transport auto si si intervin operativ pentru eliminarea unor dificultati de trans- port ce apar {n timpul campaniei. In acest scop functioneaz’ si un dispe- cerat la Comitetul Executiy al Asociatiei Crescatorilor de Albine care tine legitura cu dispeceratul Centralei de transporturi auto pentru rezolvarea operativ’ a unor probleme ce se ivesc in asigurarea trans- porturilor. Pentru o mai bun’ organizare si des- fSsurare a transporturilor Comitetul Exe- 1cutiv al Asociayiei Crescitorilor de Al- bine, impreun cu Centrala de transporturi auto din Ministerul Transporturilor si Te- Iecomunicagiilor au elaborat reglementi- vile nr. 415/112 din 30.IV.1980, prin care s-au precizat toate misurile organizatorice side desfasurare a campaniei de stupirit pastoral — cu privire la trasporturile auto. Aceste reglementiri s-au aplicat tn activitatea de transporturi auto tn anul 1981 si au fost transmise filialelor jude- tene ale Asociatiei Crescittorilor de Albine cu circulara ne. 12/2845 din 28 aprilie 1981, Asigurarea mijloacelor de transport auto $n sezonul activ al anului 1982 conform indicayiilor Ministerului Transporturilor si Telecomunicayiilor se va realiza si in anul 1982 cu respectarea reglementirilor sta- bilite in anul 1980. Urmare a acestei comuniciri, precizXm apicultorilor urmittoarele : 4. In anul 1982, Centrala de transpor- turi auto va asigura ca si fn ani prece- deni, necesarul de autocamioane si auto- trenuri pentru transportul familiilor de albine sia utilajelor utile in stupiritul pastoral pe baza solicitirilor ficute la timp de filialele judeyene ale Asociatici, Transporturile auto tn cadrul acjiunii de stupirit pastoral — solicitate de citre filialele judejene pentru apicultori, sint asimilate cu transporturile din campania de recoltare — ca urmare Intreprinderile de Transporturi Auto si autobazele din subordine, vor acorda prioritate si intreg sprijinul pentru buna organizare si com- pleta satisfacere a transporturilor soli tate de filialele juderene ale A.C.A. 2. Prevederile privind reglementarea de- plasirii stupinelor se aplicd numai in ca- zul transporturilor solicitate de la intre- prinderile si autobazele din subordinea acestora prin filialele A.C.A. judeyene, 2 Apicultorii interesayi fn efectuarea trans- porturilor stupinelor vor solicita in scris filialei din care fac parte, locul si sursa al cKrui cules doresc si-l valorifice, indi- cind in cerere: data deplastrii, numirul familiilor de albine, utilajele gi accesoriile ce urmeazi si fie transportate, precum si mijlocul de transport (autocamion, auto- tren sau tractor). Apicultorii care benefi- ciazi de transporturile ce se efectueazi prin Intreprinderile de Transporturi auto sau Stayiunile pentru mecanizarea agri- culturii achit costal transportului con- form tarifelor degale si un plus de 10°/, pentru eventualele diferente din regulari- vari, aumai Ja filialele judeyene ale Aso- ciayiei prin care au efectuat comanda. 3. Potrivit acestei reglementiri se vor lua misuri s& se evite ca apicultorii bene- ficiari de transporturi si stabileascd re- lapii directe cu oferii, autobazele sau cu autocoloanele de transporturi, tn vederea primirii autovehiculelor. Apicultorii care au solicitat mijloace de transport pentru deplasarea stupilor in pastoral vor lua contact cu autobaza sau coloana de trans- port numai in ziua efectuitii wansportu- lui fn baza repartisiei primite prin fil ala judeyean’ a Asociasiei Crescitorilor de Albine. 4, Plata transporturilor ce se efectueazi cu autocamioanele Intreprinderii de trans- porturi auto gi tractoarele Statiunilor pen- tru mecanizarea agriculturii se face numai prin filialele judeyene ale Asociatiei din contul acestora, §n conformitate cu pre- vederile tarifului stabilit pe baza Deciziei nr. 392/24.XI1.1980, aplicindu-se_,,tari- ful pe cantitate“ calculat in functie de distanga dintre locul de incircare a mirfii si locul de descircare si fn functie de greutatea brut’ a incrciturii, (baremul 1-B 1 tabela 1 din partea II din Tariful pentru transporturile auto).Autovehiculele cu remorc% (autotren) se tarifeazd potrivit capacitayii care pot fi cumulate, autotrenului aplicindu-se ta- riful prevazut pentru autocamion de ace- easi capacitate ca spre exemplu un autoca- mion de 7,5 tone plus remorci de 5 tone, se calculeaza ca un autocamion cu capa- citatea de 12,5 tone, Mengionam ca timpii liberi pentru ope- rajiunile de incarcare si descarcare se sta- bilese potrivit Tarifului pentru dislocarea mijloacelor auto, tabelul 11 din tariful unic partea a II-a. ‘tn cazul remorcii tariful de dislocare este egal cu 200/, din tariful de dislocare corespunzitor autovehiculului de acceasi capacitate, In cazul unei {ncarcaturi ce apartine la doi sau mai multi apicultori, departajarea sumei tarifare pentru cursa respectivi, pe apicultori, se face de citre filiala judeyeana a Asociajiei Crescatorilor de Albine. 5. Pentru toate culesurile de la princi- palele bazine meifere din yar’, metodolo- gia de angajare a transporturilor si regu lile speciale privind tarifarea lor sint ace- leasi ca mai sus, Unitipile socialiste pot solicita direct mijloacele de transporturi auto de la unitayile de transport ale Mi- nisterului Transporturilor si Telecomuni- catiilor de pe raza lor de activitate, 6. Impreun3 cu stupii cu albine pot fi transportate materialele apicole si acce- soriile necesare apicultorilor in acyiunea de stuparit pastoral (cabani, obiecte de cazarmament si menaj, produse apicole ete.). 7. Transporturile care fac obiectul pre- zentelor reglementari, vor fi excutate in conditii de circulatie legale, cu amenajarea corespunzitoare a mijloacelor auto potri- vit specificului fneiredturii pe timp de noapte cu viteza corespunzatoare si cu autovehicule avind montate inalyatoare. Autovehiculele defectate in parcurs vor fi reparate sau fnlocuite de cei fn drept in mod operativ, aplicindu-se regimul sta bilit pentru transportul de marfuri per sabile. 8. In m&sura in care in comenzi se vor solicita autotrenuri (autovehicule cu re- morci), utilizarea remorcilor se va face cu precidere pentru transportul materialelor apicole $i accesoriilor. 9. Privitor la nomenclatorul de inca- drate tn tarifele previizute a fi aplicate pentru m&rfurile apicole transportate cu mijloace auto (Tr. 2/832, aprobate prin Decretul nr, 392/1980, al Ministerului Transporturilor si Telecomunicayiilor pre- cizim urmitoarele : a) stupii cu albine, cu sau {Sr% acce- sori de pastoral (cabana apicolé, utilaje, ambalaje de miere, precum gi miere de albine) sine incadrate la baremul I; b) stupii goi sint incadragi la baremul 10. Autovehiculele vor circula numai noaptea, cunoscindu-se ci autobazele vor Jua masuri pentru asigurarea odihnei j0- ferilor si vizirii foilor de parcurs nemai- find necesar a se opri cu incircitura pen- tru luarea in evidensi a autovehiculului respectiv la stajia de tranzit. 11. In conformitate cu actu! Centralei pentru Transporturi. Auto nr. 415/10/ 5.11981, transporturilor cu autocamioane precum si cu tractoare, in actiunea de stu- parit pastoral organizata prin Asociayia Crescitorilor de Albine li se vor asigura carburanyi si lubrefianyi de cftre autoba- zele respective si nu de catre apicultori. Privitor la tractiunea pavilioanelor api cole sia remorcilor cu stupi, conducerea Ministerului Agriculturii si Industriei Ali- mentare a aprobat ca in anul 1982 apicul- tori interesati sk se adreseze filialelor ACA judeyene, care, prin comenzile ficute de acestea vor obyine de la Stayiunile de mecanizare a agriculturii tractoarele nece- sare. Plata transportului se va face de filiale pe baza tarifului legal.S4 respectam normele stupdritului pastoral! ‘Med, vet. D. STANCIU Presedintele Filialei A.C.A. — jud. Briila Judesul Briila are 9 bund bazi_melilery, su- ficients, pentru cele cirea 23000 familii de_al- bine din toate sectoarcle, cu, disponibilitigi si pentru alte stupine din alte judere. fa anul 1981, la saleim, pe lingt cole $121 familii de albine ale stuparilor nostri au mai fost transportate in pastoral in judetul nostru imei 6 400 familii din Tulcea, 70 din Tayi, 2 pa- vilioane din Tlfov cu 150 familii si 220 Famili din judequl Constanga. La floarea-soarslui bigtinayii — in afari de cei rimasi in satele lor — au avut dislocate 14820 familii, iar din alte judeye inci 21479 si anume din juderele: Neamy — 4873, Boto- sani — 2450, Suceava — 5 344, Baciu — ~ 450, Tasi — 390, Tulcea — 3100, Galngi — 650 si Constanta —- 220 iar suprafaja de floarea-soa- relui din judey (impreund cu sectorul socialist — CAP, 31 LAS. —) fiind de 32 100 ha, reiesind ck incircktura a fost de 1 Familie ta ha, destul de lejerk deci. Ping aici toate bune, Riu! incepe inst de la modal cum unii stupari respect’ repartitiile bobite fari 2 | 6,0 |seminge in custile cu albine si in 3 | 7,3 |parcelele libere, comparativ. cu 4 | 82 | 16,50% bobije FX seminge la bu- 5 | 9,9 |tuet izolasi in custi fra albine. Asupra roll, diferiilr agen exter fn polenizarea si fecundarea florilor de visi de vie, parerile specialistilor sint im- pargite, fn ‘sensul c& unii atribuie un rol mai mare vintului, alyii. dimpotrivi sus- sinc insectele au rolul preponderent pentru o polenizare tnerucisat’, ficients. ‘Majortatea cercettorilor ins sustin, pe baza rezultatelor experimentale obi- nute, cX polenizarea cu ajutorul albinelor este necesar’ si rentabilé nu numai Ia so- iurile autosterile ci si la cele autofertile, deoarece si acestea reactioneaz favorabil la polenizarea incrucisat’ entomofild. Cercetitorul sovietic V.D.Laiok expe- rimentind Ia diferite soiuri de vijX de vie, eficienta polenizirii cu albinele a ob- tinut urmitoarele rezultate (2): Ja bu- tucii din imediata apropiere a stupinei a fnregistrat 0 producyie medie de 22 kg struguri pe butuc, la cei aflayi la 200 m distanyS 18 kg/butuc, iar Ja 600 m di tanya. de stupin’ numai 15 kg/butuc. Din aceste date rezultX evident rolul insemnat 6 al albinelor in sporirea productiei viticole prin polenizare. Cercetirile intreprinse in yara noastrit fn acest domenia au precizat ci albinele viziteari intens inflorescenyele parfumate ale vitei de vie, in special intre orele 9 si 12, cind anterele se deschid in masi si elibereazi polenul. In acelasi timp secre- tia de nectar este maxim’. Eficienta po- lenizirii este sporit’ in podgoriile unde perioada de fnflorire a vigel de vie nu coincide cu a altor plante nectaro-pole- nifere din apropierea stupinei, RECOMANDARI PENTRU PRODUCTIE Polenizarea suplimentara a viyei de vie cu ajutorul albinelor este deosebit de efi- cienta si rentabili, deoarece din cerceti- rile intreprinse in sara si tn strinitate, sporul mediu de productie se ridick la 20—30%, la o norm’ de polenizare de 1—2 familii de albine puternice la hectar. Paralel cu efectuarea polenizirii se rea- lizeaz’ si un bun cules de intreyinere ; iar in cazul fn care culesul de la vija de vie se asociazi si cu cel de la alte plante nectaro-polenifere din zon’, se inregis- treazi zilnic, in conditii meteorologice favorabile si uncle sporuri de miere, In vederea intensificérii procesului de polenizare la vija de vie se recomandi pregitirea familiilor de albine in prea- abil, astfel ca acestea si posede o canti- tate mare de puiet necpicit. Aceasta de- termini in cadrul familiei de albine »foamea de polen" respectiv o activitate intens% de colectare a polenului. BIBLIOGRAFIE 1. Martin, T. — Viticultwra general, Fditura didacticd’ si pedagogicx, Bucuresti, 1979, 2.Mc. Gregor, S, E. — Insect pollination of cultioated crop plants. Agriculture Handboock nr, 496, Washington D.C. 1976,EVOLUJIA DIFERENTIATA A FAMILIILOR DE ALBINE N. GRAMA Urmirind cu atentie dezvoltarea fami- lillor de albine si notind constatirile tn carnetul de evident vom observa cX fie- care familie se dezvolt intr-un fel deo- sebit, chiar dack au mitci de aceeayi virsti sila fel de prolifice, iar conditiile de hran si adapost stint aseminitoare. ‘Astfel, incepind cu primele controale de primXvark vom gist familii cu cantit&yi exagerate de, albine tinere si puiet care de multe ori neputind supraviequi pind Ja tnceperea culesului vor constitu uni ba~ last. Pe de alti parte, alte familii cu ace- lagi grad de dezvoltare nici micar nu au inceput ponta. Dezvoltarea familiilor_nu va continua conform raportului de forje existent la un moment dat, ci unele familii rimase tn urm& vor progresa tn ritm mai rapid apropiindu-se ca potential de cele frun- tage sau chiar depasindu-le pe acestea ; altele isi vor incetini dezvoltarea pentru ca apoi mersul sinuos si continue cu sal- turi sau regrese mai mult sau mai putin perceptibile in tntreaga perioad’ a sezo- nului activ. Vom avea ocazia si constatim & unele matci, indiferent de virsta care au fost pistrate peste arn’ cu titly de re- cordiste regreseaz fn anul viitor in aga misuri incit se impune fnlocuirea lor in prim’ urgent’. Nu consider necesar si prezint exempli- fickri cu date certe ale numeroaselor si interesantelor constatiri. Oricine doreste se poate documenta, notind periodic in carnetul su, ince’ de la inceperea 2bo- rurilor de primavaré numirul fagurilor ocupai de puiet, suprafaya acestuia in dm?, daci este compact, sau cu goluri etc. ceea ce se poate stabili cu ochiul liber cu suficient& certitudine, calculind apoi can- titatea numeric’, cunoscind c& pe supra- fara de 1 dm? de fagure se gisesc pe am- bele fete circa 800 celule. Notitile minuyioase mai cu seam’ in perioada de primavard sint necesare pen- tru dimensionarea cuiburilor si provejarea lor, stimularea corespunzitoare in vede- rea, eresterii puictului, eventuale transfe- rari de puiet, combinari sau desfiingiti de familit, combaterea bolilor etc. Dupi primele faze ale primaverii, res- pectiv dupa suficienta intirire a familiilor nu mai sint necesare notari atit de minu- fioase, acestea putindu-se referi numai la numirul fagurilor cu puiet, prezenya bot- cilor, starea sanitara s.a. _Cauzele fluctuasiilor in evolugia fami- lillor sint multiple. Exist cauze de natura biologic’ (ere- ditara) care faciliteaz’ sau frinearX dez- voltarea si evoluyia iar straduingele de- puse privind selectionarea mu au putut li- chida toate pirtile negative, Exista si cauze de alti natura. Astfel este iernarea mai mult sau mai puyin co- respunzatoare determinati de puterea si vigoarea familiei ; spayiul, acrisirea si protejarea cuibului, cantitatea si modul de asezare a hranei in cuib, condifiile igie- nico-sanitare, linistea in stupin%. Condi- qiile ierndrii imprima startul mai energic sau mai anemic la iesirea din iarna a fa- miliei. In continuare soarta familiilor este net influenyata de calitatea matcilor, cdci in prezenja unei matci necorespunziitoare, uzata, cu defecte sau inca tinari dar de prolificitate redusa orice stradanie a api- cultorului devine de prisos. De importanyS capital’ dup% startul de primivard este dimensionarea varia- bilé a cuibului, pastrarea microclimatului potrivit si binefngeles asigurarea hran:In aceast& conjuncturi, acum, putem in- fluenya in_mod determinant ‘dezvoltarea familiilor. Nu numarul fagurilor cu puiet conteazi, ci concentrarea acestuia. intr-un spajiu cit mai restrins. Doi faguri bine in- cArcayi cu miere, unul in stinga si altul fn dreapta fagutilor cu puiet vor servi ea adevirate gratii Hanemann peste care matca nu va trece, Urmeaza restul fagu> rilor, in. primul rind cei cu polen (fard team’ ci polenul nefiind chiar {n ime- diata apropiere a_puietului ar diuna cu ceva), apo! fagurii cu miere ce eventual ar mai fi necesari dar in numir cle mai restrins. In continuare vom extinde cuibul nu- mai tn masura in care albinele vor soli- cita acest Iucru si anume cind fagurii cu puiet mai au un numar_redus de celule goale iar spatiile sint bine populate cu albine. Stupilor puternici li se vor adauga bi- lateral (atensie la mersul vremii) cfte un fagure Hing cei cu puiet. Familiilor mai slabe nu li se vor da in nici un caz mai mutt de un fagure. De altfel, acestora din urma Ii se va da in continuare tot niumai cite un fagure si tot tn aceeasi parte (directie) pentru a nu deranja echi- ibrul puier-albine existent, Fagurii se vor introduce numai atunci cind si spatiul dintre ultimul fagure si diafragm’ este bine populat cu albine. Sistemul restringerii severe a cuibului familiilor slabe va inceta dupi ce aces- tea vor ajunge la nivelul ceringelor si pentru a se preintimpina tendinta spre roire. In modul aritat, familiile slabe vor putea fi aduse la nivelul celorlalte fa- milii bineinyeles asigurindu-li-se hrana ne- lor mai este influenyatit de furtisag care pe Iingi nelinistea pro- dusi duce la pierderi de albine si mitci, diminuarea culesului, distrugerea total a unor famili. 8 Pertucbajii cu urmiri severe se produc de ciwe apicultor prin taierea reperari a botcilor de roire, ducind uneori ta impo- sibilitatea redvesirii complete a, familici fn decursul veri. Este mule mai practic sk se permit roirea cici prin prolificita. tea deosebit’ a mitcii roiului primar. si eventual redavea dupa 2—3 zile a puie- tului in totalitate sau parjial familia se redreseazi rapid. Se pot observa cazuri de migrare a al- binelor de Ja un stup Ia altul cauzati de amplasarea nepotrivit’ a acestora ps te- ren. De exemplu: migréri spre capetele rindurilor lungi s distange prea mici fntre stupi, curensi de aer. Sint si locuri spre care se indreapt albinele chiar dack acolo sine asezati stupi goi. Un aspect nedorit este cel al cresterii masive de puiet paralel cu perioadele de cules principale, fenomen ce poate ajunge pinit acolo incite familia nu-si poate aduna nici hrana pentru iernat, Din cele de mai sus rezultd ci sintem expusi oricind unor eventuale surprize neplicute ceea ce impune verificiri ale familiilor la termene potrivite, Iuind. din timp misurile cuvenite. S& unim gi dacd este cazul si lichidim fri ezitare familiile a ciror mentinere este contraindicat’,Intreducerea matcilor in stupi AL. VARTOLOMEL Toamna, familiile bezmetice vor fi desfiinyate daca au albind puyind deoa- rece toati aceasté albind este bitrini si uzati si constituie un balast pentru fa- milia primitoare, atunci cind se incearci unificarea acesteia cu o familie normal. In nici un caz nu se recomands si se strice 0 mate pentru o asemenea familie. Daci insi familia bezmetic’ este pu- ternick si fn faguri mai exist puiet ci- picit de albind lucrdtoare, deci se pre- supune ci in familie mai exist ined multi albing tindrd, neuzaté, atunci aceasta se va uni cu o familie normals dar mai slabi prin suprapunerea familiei bezmetice peste cea normala fard insk a i se da o mate’ tinira. Unificarea se realizeaz astfel : Citre seark se ridici din stupul bez~ metic toate ramele si se scutura albina in stupul respectiv dup care acesta se aco- pera cu podisorul si capacul. In dimineaya urmitoare, stupul se des- coperé complet. Albina care sti pe pe- rejii stupului se stropeste cu puyin sirop subjire (300 g zahir/litru api) si se lasi stupul descoperit pina seara, cind se pune peste ramele familiilor primitoare un ziat neperforat iar peste acesta se asazi cor- pul de stup bezmetic cu albina din el, avind urdinigele astupate. Se stropeste cu sirop subjire albina bezmetick si se pune peste acest corp podijorul si capacul familie’ primitoare, Lisindu-se inchis 24 ore. Ziarul udindu-se prin stropirea cu si- rop efectuaté, va fi cu usuring’ perforat de ambele familii si unificarea se face f%r nici un rise sau incident. Dup% 24 de ore se ridicd corpul familiei bezmetice si ziarul si se pune totul in ordine tn familia unificaté care va intra astfel tn jarn& foarte puternicd permitind ca tn primavara, dup salcim, s& fie refacuti familia bezmeticd desfiinyat’ tn toamni. In toate celelalte cazuri de inlocuire a mitcilor personal procedez astfel : Intr-un stup gol, pus in spatele celui cicuia voim si-i dim o matcd noud, se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gi- seste pe ele in afari de matci. Aceasta este omoriti sau se foloseste in vreun nu- cleu, Se distrug rotodati toate botcile pe care albinele le-ar fi facut eventual pe aceste rame. Stupul cu rame se tine des- coperit circa 0 ord sau se acoperd cu ti- fon sau plasi deast de sirmi pentru evi- tarea furtisagului. C&tre sfirsitul aceste? ore se aduce matca noi in colivie, care se pune cu cipicelul de ceark inchis, deasupra pe rame, citre mijlocul stupului, care este Lisat in continuare tot descoperit. Stupul vechi se ridic’ de pe postament sise duce in alti parte in stupin iar pe locul lui se pune stupul nou, Albinele simjindu-se orfane in ora tn care au stat in stupul nou, vor elibera matca din colivie dupa care totul reintrd fn normal. Prin acest procedeu albinele nu-si vor creste 0 alti matc& pe parcurs asa dupa cum se petrec lucrurile in unele cazuri cind se folosesc alte metode de inlocuire a mitcii, Daci dorim s& unificim dou’ familii sau sk formim o familie nou prin roire dirijat, se pun in mijlocul stupului nou 3 rame cu albina de pe ele, inclusiv cu matca si se lasi stupul descoperit. ‘Aducem apoi, aici, alternativ, cite o ram& luati din cele dows familii cu totce se afld pe ele si le asezim in stupul now, de o parte si de alta a nucleului for- mat din cele 3 rame aduse initial cam la 35 cm depirtare. Distrugem a doua matc% sau botcile aflate pe ramele aduse in stupul nou. Dup’ citeva minute cind vedem ci al- binele aduse cu noile rame incep si se fndrepte citre nucleul cu matck, apro- piem aceste rame incet de nucleu si in locul Jor continuiim si aducem celelalte ee unifi- rame din cei doi stupi pe care cim, procedind ca mai sus. Unificarea se face astfel fara nici un rise sau incident, Dup% completarea efectivului de rame {in stupul nou acesta se acopera gi se pune la locul lui viitor si torul reintr’ in or- dine. In nici unul din cazurile artate mai sus mitcile nu se inchid in nici o colivie si nu se foloseste fumul. Sa folosim rama claditoare Ing. $t, POPESCU Rama cliditoare cunoscuti de multe generatii de stupari, in ciuda multiple: sale eficiente, vadit sporits in ultimii ani, continua si nu fie folositt pe misura avantajelor ce se pot obyine in urma uti- lizarii ei. Ea este considerati, tn special de citre stuparii {ncep&tori, numai ca mijloc de obyinere a unor cantitiyi sporite de cear’. Avantajele ramei cliditoare sint urma- toarele : — introduse in numir de 2—4, de pre- fering’ intre doi faguri cu puiet necip’- cit si sinute fn cuibul stupului din aprilie si pind in august, rama cliditoare satis- face instinctul de clidire a celulelor de trintori si ofer% albinelor posibilitatea de a valorifica secreyia glandelor cerifere. Intr-un sezon, prin tiierea fSgurasilor cladisi din 3 in 3 zile in timpul culesu- rilor abundente, tn funcyie de numirul albinelor si virsta lor, se poate realiza peste 1 kg de ceard de la fiecare familie de albine ; — rama cliditoare din cuibul stupu- Tui face ca fagurii artificiali introdusi in cuibul albinelor si nu aibi forma celu- 10 lelor modifica si sd fie clidiyi numai cu celule de albine lucratoare ; —_cind albinele fncep si clideasca fa- gurasi pe aceasti ram’ stuparul stie cd a sosit timpul potrivit si introduct fa- guri artificali in cuibul albinelor ; — pe misuri ce albinele incep si clé- deasca celule de trintori se stie cd fami- lia se apropie de stadiul premergitor roi- tului 5 — dack celulele de trintoristnt_um- plute cu nectar este dovada c& exist’ un cules bogat si c& instinctul de roire este frinat ; — aparitia inceputurilor de botci_pe aceasta rama denota ca familia va roi si stuparul urmeazi si ia misuri pentru tn- Titurarea roitului sau pentru formarea roiurilor artificiali ; —albinele nu cladesc fagurasi dac& familia este orfana ; — in cazul familiilor puternice si in prezenta unor culesuri abundente rama cliditoare se poate folosi si pentru obti- nerea de miere tn sectiuni. Rama cliditoare are un caracter pre- dominant aplicativ, totusi eficienya ei de- pinde in eseng de felul cum se realizeazilegitura dintre stiinga si productia api- coli. Pentru argumentarea acestui adevar am ales un singur exemplu strins legat de o noux functiune, deosebit de importanti, dobinditd de rama claditoare in ultimii ani, Este vorba despre folosirea acestei rame ca mijloc de combatere biologica a varroozei, mijloc care are la baza sa toc- mai folosirea rezultatelor unor cercetiri fn legatur’ cu ciclul evolutiv al varroozei si transpunerea lor tn productie. Numarul diunatorilor care devin re- zistenti_sau imuni la tratamentele chimice creste din ce fn ce mai rapid si face ne- cesar si se adopte o metoda care sa im- plice un vast sistem de mijloace, subscamte chimice gi biologice care sd tnl&ture per! colele ce ar putea submina serios efi- cienja si randamentul economic al luptei chimice impotriva daunatorilor. Reyvenind la ciclul biologic al «carie- nilor stim c& peste 900/, din acarienii fe- meli patrund in celulele de trintori, de- pun ouk gi atacd larvele Jor in virst de 4—5 zile. Sd retinem ca in cazul ramei cliditoare obisnuite, fagurasii_ cu celule de tintori apar triziu si astfel combate- rea biologics nu poate fi aplicati prim’- vara timpuriu, inlesnindu-se astfel tnmul- tirea rapida a acestui parazit. In aseme- nea situatie apare necesara prezenya in cuibul albinelor a unor faguri cu celule de trintori in care matea sa depunk pri- mavara timpuriu oud nefecundate si ast- fel combaterea sa fie posibila cit de tim- puriu, Se procedeazi tn modul urmitor: cu ajutorul unei sipei cu grosimea de 10 mm si Itimea de 25 mm, introdusd in pozi- yie verticald tntre speteaza superioard si cea de jos, imparyim rama din cuib in doud jumarzi egale A si B. Pe jumata- tea A, dupa ce intindem 4—5 sirme ori- zontale, fixdm un fagure artificial pe toati suprafata Iui care dup’ ce va fi clidit cu celule de lucratoare va crea spayii pentru ouatul mitcii. Apoi, sinind seama de dimensiunile spayiului B, con- struim din sipci subtiri si late de 25 mm doua rame de dimensiuni egale care sa se poatd introduce si scoate in gi din spa- tiul B. Pe partea inferioara a spetezei de sus de la aceste rame se fixeazi cite 0 porgiune de fagure artificial cu Iayimea de 1—2 cm gi introducem rama mica in spatiul B din rama cuibului, Albinele vor construi celule de trintori si matca va depune oud nefecundate. Se injelege ci eficienta va fi cu mult mai mare dacd rama B ya fi echipati in prealabil cu un fagure cladit ines din anul precedent cu celule de tintori, Este necesar si avem dou’ rame mici B, deoarece dupi cipi- citea puierului. de trintori din. prima rama gi scoaterea ei, putem introduce imediat in golul, rimas, a doua rama si astfel ouatul si nu fie intrerupt. in urma folosirii ramei cliditoare in modul mai sus descris se realizeazi ur- mitoarele avantaje : — prin faptul c& se foloseste rama standard nu sint necesare noi investiqit $1 nici cheltuieli suplimentare ; — ramele mici (B) se pot folosi de mai multe ori ; — tiiatul puietului de wintori capacit din ramele B'se poate face la o distanyi oarecare de scupin si astfel se asigur’ respectarea unor conditii sanitare ; — combaterea varroozei incepe mult mai timpuriu si cu eficiensd foarte mare, intructt acarienii femele sint distruse pri- mayara timpuriu cind tratamentele chi- mice nu se pot aplica ; — in sezonul de’ varé tratamentele chimice pot fi reduse sau chiar excluse ; — in cursul, sezonului activ, atic timy cit este posibilé cresterea puietului de trintori, acarienii pot fi distrusi in mare m&suck gf flex intrerupere, S& exemplificim: in cazul in care ayem in cuibul stupului dows rame stas previtzute fiecare cu cite o rama micé B, rezulti ci numérul celulelor de trintori din cei doi faguri va fi de minimum 6 000. Desi literatura “de specialitate precizeazi c& numirul acarienilor gisiji pe o larva de trintor a depisit tn unele cazuri cifra 37, ta exemnplil nostri, dace adititean cifta medie a acarienilor este de numai 10, rezultd ci prin folosirea acestui pro- codeu vor fi, distrusi, cel puyin cu ocazia primelor schimburi de faguri cu puiet de trintori, cipiciti, minimum 60000 de acarieni., 11Stupusorul de transport Ing. M. ATANASIU Denumirea aceasta se refera la o ladipa pentru 4—5 rame de stup, de construc- tie simpli, previizuti cu dou’ toarte, ase- menea unei sacoge sau a unui geamantan de dimensiuni reduse. fn afara funcyiunii de transport, acest stupusor portabil este atit de util, incte ir trebui sX lipseascd din nici o stu- pina. Foloseste la formarea si adiposti- rea rojurilor artificiali, ping la un anu- mit grad de dezvoltare. De asemenea, poate fi utilizat la interventia in fami- liile de albine care se pregatesc de roit, Ia fmperecherea mitcilor, organizare, transport de material biologic etc. Cu o mica amenajare, fnlocuieste cw succes cos- nija de prindere a roiwrilor. Cea mai frecvent& utilizare tn cadrul stupinei este formarea roijurilor artificiali si mutarea lor pe o alta vatra, pentru ca albina zbu- ratoare sa nu revind de unde a fost luata, cepopulind nucleul. Dups 20—30 de zile, familia formati este adusi la vechea vatra. Dimensiunile exterioare ale ladiyei stint urmétoarele : — pentru 4 rame: 51 cm lungime, 17 cm lifime si 38 cm inaltime ; — pentru 5 rame: [simea este de 20 cm, celelalte dimensiuni raminind ace- leasi cu ale lazii pentru patru rame. Materialele utilizate pentru construc- vie sint modeste si de uz curent. Pentru o mai bund fnyelegere va fi prezentati lista materialelor necesare pentru un stu- pusor cu patru rame. In tabela 1 sint date dimensiunile finite, astfel incit com- ponentele si poat fi asamblate direct (fig. 1). Tabela 1 Me Mate fst | | Pini o Desizae 1. | Scindurk brad 2 34X 16X17 refi frontali 2! | Scinduri brad 1 51x16X17 ‘undul stupului 3. | PEL. 2 51X36X0,4 pereti laterali 4. | Sipci brad 2 515x4,5x1 ° es 2 19X4,5X1 rama capac 5. | PRL. 1 54x19%0,4 | acoperis capac i 535X251 an 6.1) Sipet brad B Pence rami sprijin. capac 7. | Riglete brad 2 16X21 sprijin rame 8, | Riglete brad ZI ATX2X08 rama sith acrisire 2 16X2XO,8 2] 12x2X0.8 9, | Plast sirm& galvanizact 1 15x46 sit acrisire 10, | Rigleté brad 1 15X15x1 distangier sick 11, | Inchizitor urdinig 1 dup dimensanile urdinisului 12, |Cuie de fier 2 fixare siti de aerisire si tame Ja transport Scindurile pentru pereyii frontali si fund (1, 2) se incheie in form’ de U, cu cuie sau mai bine in cepuri, In acest caz insa scindurile pentru peretii frontali (1) vor fi taiate mai Iungi cu o grosime. In ambele cazuri este bine sa se foloseasca 12 la incheiere clei sau aracet. Mai tnainte de asamblare se taie urdi- nigul, 1,5X6 em, la baza unuia dintre peretii frontali Pentru 0 corect si bund tncheiere, la- tura deschisi se fixeazi cu ajutorul uneiFig. 1. Stupugorul de transport: 1 —_ perete frontal 2 — fund; 3 — perete lateral 5 4 — sami, capac; 5.’— acoperigs 6 — rama pentra sprijinit capacul 7 — riglete pentra spri- jinit rame; 8 — rama pentru sita de aerisire 5 9 — sith de aerisive; 10 — distansier siti; 41 — inchizitor de urdinig; 12 — euie, sipci si dowd cuie, astfel ca s% formeze unghiuri de 90° la toate coljurile, Apoi se fixeaz peretii laterali din PFL, folo- sind cuie cu floare lat de 2,5 cm lun- gime. Cu aceasti ocazie se taie si inchi- zixorul de uridinis, care trebuie s& intre putin presat, Pe faya interioari a peresilor frontali, la 3,5 cm de la marginea de sus, se bat cele douk riglete (7), pe care se spri umerii ramelor din stup. Rama sitei de aerisire s2 face din 6 sipei. Dintre acestea, dows au rolul de iatirire a ramei si se bat sus. Aceasta trebuie fa- cut destul de fix, pentru a nu [asa albi- nele si iasi din stup, prin cripiturile de la margini. Fixarea sitei de acrisire pentru trans- port se face astfel : se pune distantierul (10) transversal peste rame, apoi se asazii sita, apisindu-se usor pe cele dou’ capete. Dupi o usoark arcuire pe peresii fron na tali, deasupra sitei, se fac dou% semne. In aceste locuri se dau dou guri in care s& poatt intra usor cele doud cuie (12) care vor jine rama sitei de aerisire usor arcuiti. In acest fel atit sita ct gi ra- mele din stup vor sta nemiscate. Pentru transport, stupusorul se umple cu rame, Dacd nu dispunem de atitea rame cu albine, este obligatorie comple- tarea cu rame goale. Capacul este confecyionat dintr-o ram fcuti din cele patru sipci (4). Peste aces- 2a se fixeazd placa PEL (5). Inainte de montarea acestei plici, se taie acrisirile, 7X1,5 em, pe cele douk laturi mici, dups care se inchid cu plast de sirm’ galvani- zata, fixatd cu cuisoare Lidiyei de transport i se pot fixa douk toarte dintr-un material flexibil, montate pe latura lungi a ramei pe care se spri- jind capacul. Toartele demontabile, fn- cheiate dupi principiul nasturilor sau altfel, sint si practice si comode. Inainte de a fi vopsit stupusorul, este bine ca plicile din PFL si fic pensulate pe dinafaré de dovd ori cu ulei de in fiert. Devin astfel mai rezistente si nu se vor deforma in timp din cauza intempe- riilor si a umezelii din cuib. Pentru protectia fundului, acesta este bine si fie vopsit Ja partea din afar cu un amestec din smoali si benzin’, la consistensa vopselii, in care si se adauge si puyin ulei de in fiert, Fixarea a doud riglete de lemn, de-a curmezisul fundului, citre capete, fereste contactul acestuia cu pamintul, lungindu-i viaya. Prin constructia sa, stupusorul de trans- port poate fi asamblat din materiale fi- nisate, gata pregitite la dimensiunile aré- tate, Plicile PFL este bine si fie un pic mai mari, pentru a se ageza bine pe rame, Aducerea lor la dimensiunea ceruti, se face apoi cu o rindea sau un cuit, dapa 13care se finiseazi frumos cu hirtie sticlati infaguratd pe o bucitick de scindura Revenind la _utilizarile stupului de transport, este interesant de a detalia modul in care poate fi folosit la intro- ducerea mitcilor, tn nucleele now formate sau la fnlocuirea mitcilor bitrine. Pen- tru aceasta se scuturd albinele fn stupu- gorul de transport, din care s-au scos ra- mele, Se loveste ‘apoi ugor de pimint, pentru a cidea albinele de pe pereti, se arunck inguntru matca, se agaza sita gi se intoarce de dou, tei ori pe o parte si pe alta pentru usoard amesvecare. Dupit aceasta, firs a pune capacul pe stupusor, se duce fntr-un loc ricoros, [a incuneric, unde se fine 2—3 ore sau mai mult, Cel mai bine este fntr-o pivniya. Ramele’pre- gitite pentru noul nucleu sau cele de pe care s-a scuturat, se pistreazt in stupul care_va gizdui nucleul. Daci acestea nu conyin provizii, se va prevedea un hra- nitor cu puyin sirop de zahir. In astfel de conditii, mitcile nu vor fi atacate, iar albinele, th lipsa ramelor, sz vor stringe in ghem, asemenea unui roi Pentru trecerea albinelor tn suupul, defi- nitiv, se loveste IXdita usor de pimfine ca toate albinele sk cadi pe fund, se scoate sita si se rastoand fn stupul deja pregé- tit, Dup% inchidere albinele impreuna cu matca vor ocupa ramele. La aceasta ope- ratie webuie folosite albinele de pe cel pujin 2—3 rame, Daci se folossste doar un pumn de albine, acestea vor omori matca la primul contact cu ea. Dacd stu- pul este prea mare, se foloseste o parte din albine, dup’ capacitatea stupusoruui gi la nucleul cu mated sz va face unirea dupa procedeul clasic. Trebuie tnsk avut tn vedere ci la for- marea nucleelor de imperechere sau in- muljire, acestea si fie duse pe 0 nouk vatri, la cel payin doi kilometri, fiindcd in caz contrat, albinele zburatoare se vor refntoarce in stupul de unde au fost Iuate. S-a amintit mai inainte, ci acest stu- pusor transportabil se poate utiliza foarte bine si la, prinderea roilor. Pentru aceasta este nevoie ca pe fund s& se fact 0 usiti, care si se poata Ina sau deschide cu ba- Jama, In acest din urma caz, usiga se va face spre unul din capetele fundului. Ast- fel pregitit stupusorul cu rame in el, cu capacul pus si cu sita fixat’ tn cele doud cuie, se asazd deasupra roiului, folosin- du-se pentru legare cele dow’ toarte. Cind toate albinele au intrat, se inchide usiza de la fund. Urdinisul se mai lasi deschis, ca si mai intre si albinele rimase afark. In cazul in care stupusorul nu poate fi agezat deasupra roiului, se scoate ca- pacul si sita si se scutura albinele direct peste rame. Aici poate ramfne pind cind dezvoltarea sa depaseste capacitatea i- dijei sau poate fi dus in alta parte. In cazul fn care in stupusorul de trans- port se fac nuclee de imperechere a mit- Gilor, ca si in cazal unor familii adipos- tie temporar, trebuie luate nigte misuri de precauyie, ‘LAsat in soare se tned'zeste prea, tare. Chiar dacé aerisirea este des chisi in zilele cdlduroase, albinele nw mai pot lucra normal. De aczea este bine ca peste capac si se aseze 0 copertina fi- cut din tabla, scinduri, PEL etc. Ase- zat pe dovd cirimizi sau pe douk ca- pete de scinduri, ine si umbri dar asi gurk si puyin’ ventilayic, Dati fiind pu- terea mick de izolare a stratului subgire de PFL, cildura din cuib poate deter- mina albinele s& plece sub formi de roi, pirisind chiar si puietul, Dack din contra, timpul este ricoros, peste sita de aerisire se poate aseza o bucaté de ziar, care s-0 acopere partial sau total, dup’ nevoie. Tr — CUMPAR albine roiuri la pachet cu sau fird mated. Tel, 65.6077, Bucuresti, (9) VIND 35—60 familii albine pe 17 rame, Tel. 950/71.433 (yy LAS, Dealu Mare, cu sediul in Urlayi, Crizantemelor 48, jud. Prahova angajeaz’ 7 api- cultori in condigitle legitor 12/1971 si 57/1974 si cumpara familii de albine pe 6 si 8 tame Ja _prequri avantajoase. 14INTREBARI $i RASPUNSURI PREPARAREA TURTELOR DIN MIERE ZAHARISITA SI ZAHAR Ne propunem si rispundem in cele ce urmeazi intrebirii puse de F. Riducu din Vedea jud. Arges cca privire la modul in care se pre- pard turtele din miere zaharisiti i zahir si ce mai putem adi iga in aceste turte in Ia inceputul primiverii fa de albine ce-au fost lipsite de proviaii. La prima vedere s-ar pitrea ci problema in sine poate fi consi derati ca find una din cele mai simple si mai_usoare. Probabil & acesta a fost gi motivul pentru care procedeul nu a fost tratat in unele Iueriri_ dz specialitate, deyi — uebuie si recunoajtem Ct nu este deloc simpiu gi iat de ce: Majoritatea sortimentelor dz miere i repede micr. , floarea soa: rapigi, zmeu int zahfrul din comery — zabi~ rul tos — este si el format din cristalele cunoscute ; formarea uno turtije avind in componenia lor cristalele din miere si pe cele din zahirul tos pot fi, consamate de citre albine numai in parte, mai exact nuimai ce se prezint sub form’ de materie mai mule C. ANTONESCU sau mai pugin lichid& sau viscoast. Restul, adicd, toate cristalele din miere ‘gi zahir_nu_pot fi consu- mate, Ca urmare sint aruncate pe fundul stupului si apoi — cind timpul permite — score afard din stup, Prevenirea unor asemenca pa- gube nu este complicati, Se folo- segte_miere lichefiati sau granu- até fin (avind consistenga “untu- lui) si zahar pnd din comery sau zahir tos micinat sau pisat in cond'tii gospodaresti. Mierea cristalizat’ se lichefiaz fin bain-marie, Pentru a nu se de- natura prin pierderea enzimelor, vitaminelor s.a. (este un produs viu) apa inedlzita in care se tine vyasul cu migre pentru lichefiere nu trebuie si aib& temperaturk mai ridicari de 45°C. Dispunind de miere granulati fin sau_miere lichefiatd provenit% de 1a familii, sinitoase si zahir pide’, turti de care se interesear’ corespondentul nostri se realizeazi astel: mierea _preincSlzitt se tourna peste zahdrul pudra (0 parte miere si circa patra parti zahie, Ia greutate) s se frimintd ca gi aluatul de piine pint ta omogenizarca intregii cantit&ti. CAtre sfirgitul perioadei de jer- nare si [a fncepurul primSverii este foarte indicat ca pasta din miere 4 zahar si conyina si ceaiuri me- dicinale pentru ‘albine. Ele au efecte binefacdtoare pentru stimu- Tarea. activi si aptrarea sink api acestoras Ch efecte deosebit de satisfacitoare s-a dovedit in- fuzia din urmitoarele ceaiuri me- dicinale : cimbrisor (Herba. thy- mus sp) ismd (Folia. menthae) ; tei (Flores tilliae) ; roinita (Folia mellissac) ; sundtoare (Herba hy- periei); musefel (Flores chamo- millae); gilbenele (Flores calen-~ Gulae) ;coada soricelilui (Flores millefolii) 5 coada calnlui (Herba equiseti) ; mices (Fructus eynos- bati) ; soc (Flores sambucus), Se iat cite 4-5" ¢_ din flecare planel mentionat® mai sus. Ames fecul de plante se macerea circa 40 minute cu trel ptiryi ap% rece. ‘Apo se adangi api clocotita pink Ja un litru. Se amestecd bine gi se Tas acoperit timp de 30 minute. Infuzia rezultati se strecoara pr tro pind cirata, In acest caz pasta’ se prepart din o parce fniere + 0 parte ceai_ medicinal +. zahir pudrd dupa ceringaé (pind ce amestecul dobindeste con~ Sfeengaaluatalal de pline) adi. gind 1 g sare Limfie la ke. Pasta se administreaz’ sub for- ma de turte in greutate de 0,3— Tk, cel_ mai simpli — ayezate peo folie de material plastic de Grea. 15X15 om, deasupra ghe- mului, la care albinele au acces de Jur imprejerel acestela. SAVEL LABUSCA\ 1926 — 1982 Ripus fulgerator din mijlocul nostru, ing. Savel Labusct este regre- vor pistra 0 nestearsi amintire, tat cu durere de tofi cei ce Lau cunoscut si au colaborat cu el, Moste- nind de la piringii sti dragostea pentru albine, el a practicat apicultura cu diruive si pasiune neobignuite, inca din fraged% copilarie si pint in ultimele sale clipe de viaja. Absolvent al Facultisii de agronomie din Iasi unde a funcjionat yi ca asistent pint in anul 1955, de la care dati a muncit in cadrul bincilor agricole din Suceava si apoi din Botosani, ing, Savel LABUSCA, pentru meritele sale deosebite ca specialist in api- cultura a fose ales din anul 1971 si tn continuare pint la decesul situ, ca presedinte al Filialei A.C.A, jud, Botosani. De aceasta insircinare s-a achitat cu cinste fiind deosebit de inbit si de apreciat de Comitetul Executiv al Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania si de tofi apicultorii din jude, pentru care a fost un exemplu de daruire si care-i 15VARROOZA — POSIBILITAT! DE COMBATERE Med. vet. I. OGRADA © privire de ansamblu asupra rezultatelor obyinute fn combaterea varroozei scoate ia evidenya constatarea deloc imbucuritoare, c& expansiuinea acestei boli nu a putur fi stivilit in nici una din qarile fn care ex a pteuns gi, de asemenea, cX nici o stupin nu a putut fi complet asanati in urma tratameatului aplieat, S-ar prea, prin urmare, c& apicultorii din aceste iri vor fi nevoiti si se obigauiascl cu prezenja’ acarianulai Varroa (la fel cum tirile occidentale s-au obignuit cu prezenga lui Acarapis Woodi) si sisi concentreze atengia asupra_menjinerit numirului de parazi car si nm afecteze sindtaten si productivitatea acestora, Pentru realizarea acestui obiectiv at fost folosite pe plan mondial numeroase metode de lupti, de naturi chimic’, fizici sau din familiile de albine la un nivel minim posibil, biologics. In cele ce urmeaz% voi trece in revist cele mai _uzitate meotde de combatere folosite pe plan mondial impotriva varroozei, astfel incit apicultorii si le poati aprecia si, in masura posibilitailor folosi. A. PREPARATE FUMIGENE Fenotiazina Singur sau in combinayie cu alte sub- stange (pacaformaldchida de. ex) fenotia- zina a fost primul $i cel mai utilizat pre- parat impotriva varroozei desi_rezulta- tele obyinute sinc puyin satislicitoare. Este produsul care sti la baza Varroa- zin-ului, preparat in R, P, Bulgaria si a Varroatin-ului, realizat in URSS. In, sara noastra acest preparat a fost folosic pentru combaterea braulozei, inst se poate recurge la el si tn cazul acaria~ nului Varroa Jacobsoni, in lipsa alti medicament mai eficace. Instructiunile de folosire au fost difuzate prin filialele ju- deyene ale Asociasici Crescitorilor de Al- bine si se gasesc de asemenea in manualele de specialitate. Folbex Este medicamentul consacrat in trata~ mentul acariozei. A fost folosit gi in var- roozi fnsi cu rezultate mediocre. Sub- stanja activi consti'din clorbenzilat, care este impregnat in tichete fumigene, ce se introduc in stup gi li se di foc. Aceeasi firm’ (Ciba Geigy din Elveyia) a produs un nou preparat special pentru varroozi, denumit Folbexforte, care con- sine ca substanyé activa. bromopropilat, impregnat tot in tichete fumigene. Trata- mentul const din arderea unui tichet in 16 fiecare stup, la interval de 4-7 zile. In- cereat atit tn RPG, cit si in Tunisia sa constatat ci in urma a dowd aplicatii pot fi distrusi cca 90%/ din acarieni. Varostan Produs pe bazi de sulf, realizar de o fi- liali a firmei Bayer din Japonia, Substan- ta activi este ambalat fntr-o capsuli metalic’, in care se introduce un fitil, ciruia i’ se di foc dup’ introducerea in stup. Actiunea acaricid’ se produce tn primele trei zile de la inceperea tratame tului, Intrebuinyat pe scara larga in REG in anul 1977, acest produs a trebuit si fie abandonat din cauza toxicitiyii ridicate atit pentru a'bine cit si pentru operator. Danikoropor Substantele active sint continute ini rulou de carton, cXruia i se di foc si se pune in afumitor, cu ajutorul ciruia fu- mul rezultat este introdus in stup prin urdinig. Tratamental a dat rezultace bune in Tunisia si in Iugoslavia, procentul de acatieni cazusi fiind de cca 97%. B, PREPARATE VAPORIGENE, Acid formic Tratamentul cu acid formic este reco- mandat de prof. dr. F.Ruttner (R-F.G.) care afirm’ ci dup’ o intrebuintare de trei Siptimini a acestei metode, in prezenya puietului, acarienii Varroa’ sine omoritifn procent de cca 80%/o, iar in absenta puietului procentul de acarieni moryi se apropie de 100%, Tratamentul const din introducerea in fiecare stup, sub familia de albine, a unei sticluye cu cca 180 ml acid formic in concentratie de 9895, prevazuta cu un fi- ul din hirtie de filtru sau bumbac. Pentru diagnostic sticluja se last tn stup timp de 14 zile, iar pentru tratament 28 ile. Cantitatea de acid formic evapo rati se regleava prin alungirea sau scur- tarea, fitilalui, astfel incit substanya si scada cu cca 10 ml pe zi. Ganeen eos Eee stup depinde fnsi nu numai de canti- tatea de substangi evaporati ci si de pu- terea familiei de albine, de tipul stupului side temperatura exterioari, astfel incit dozarea corect’ este inconvenientul_ prin- cipal al acestei metode. Al doilea incon- venient este mirosul puternic al acidului formic care se transmite si mierii, fapt ce restringe folosirca acestei metode nu- mai la perioadele cind in sup nu mai exist miere destinata consumului uman. (dupi ultimul cules sau dup celelalte culesuri imediat dup3 extractie). Naftalina, camfor sau timol Au o putere acaricid’ relativ bun’ inst tn cazul supradozarii sint periculoase pen- teu albine si, fn plus, au o actiune poli- ant asupra micrii, cireia it wansmit mi- rosul de medicament ; dezavantaje ce fac ca utilizarea acestoz produse si fie reco- mandabilz numai in lipsa_altui preparat vitor. Intructt mare parte cheuji sint doar ameyiti, ei trebuie scosi_afard si omoriti, ceea ce se realizeaz prin punerea, inainte de apli- cacea tratamentului a unei hirtii pe fun- dul stupului (uns% sau_nu cu o substanya grasi). Doza de naftalina sau camfor este de 10-20 g, care se presars scara pe hir- tia de pe, fundul stupului. Hirtia, cu pa- raziii eXzuyi si substanya rimasi, se scoate a doua zi dimineaya. In cazul ti- molului, doza este de 50-100 g (dupx waterea familiei), care se inf’ijoard intr-o Putas de fon gse pune pe fundul seu- pului, Hirtia, cu parazitii, cXzuti gi timo- ul rimas, se scoate dupi 2-3 ore, Folosirea naftalinei trebuie facuti cu multi precaujie, intrucit o expunere pre- lungité sau o concentrate prea mare de vapori fn stup provoac’ moartea larvelor in toate stadiile de dezvoltare. In U.R.SS. naftalina este interzisa din cauza rezidiilor care ajung in miere, ‘Asemeni tuturor medicatiilor aplicate impotriva varroozei, tratamentul se_re- peti si in cazul acestor trei substanye de 1-2 o1 interval de 10 zile, pentru a se putea actiona si asupra paraziyilor aflati la daca prime’ adminiswari pe pu- jetul cipicit, Timolul_rimas la prima aplicatie poate fi folosit in fazele ulte- rioare ale tratamentului. Acaramin A si T Realizate si folosite in Uruguay, aceste dou produse sint considerate ca’ foarte putin toxice pentru albine, Primul acjio- neazi prin contact, al doilea sub formi de vapori, Avind 0 compozitie diferita, ele permit efectuarea unor tratamente in- crucisate, Iucru important tn evitarea apa- ripiei_unei, rezistenye din partea acarianu- lui. Principiul activ al Acaraminului T (2 hhidvost 1 isopropil 4 metil benzen) es olosit gi in URSS. C. PREPARATE = PULVERULENTE ineacar-concentrat Este preparat roménesc, destinat atte pentru diagnosticul cit si pentru, trata- mentul varroozei. El are o inalti selec- tivitate pentru acarieni, fapt ce permite ca, in dozele indicate, s acjioneze puter nic asupra acestora, fri st @iuneze co- tusialbinelor, mitcilor si puietului de albin’. Sineacarul-concentrat se livreaz tn cutié metalice cu capacitate de 500 g. Inainte de folosire, cele 500 g Sineacar-concen- trat se dilueari, amestecindu-se (treptat si indelung) fntrun vas smaljuit cu 4,500 kg fain’ de griu, pind se realizeaz’ o omogenizare perfects. Se prefera ameste- cul cu fain’ fata de zahir pudri intra- cit faina_nu este mincatt de albine, ri- mine mai mult timp tn stup, asigurind un efect medicamentos de lungi durati. 17Pentru diagnostic se presarX peste al- bine, printre rame, 50-100 g Sineacar di- luat, dup’ ce in prealabil s-a pus pe fun- dul stupilor de control (20% dintr-o stu- pink mare si la toyi stupii din stupinele mici) o hirtie alba. In dimineaya urma- toare se retrage hirtia si se observa cu ochiul liber sau cu lupa prezenja sau ab- senja parazisilor. Pentru tratament se presard peste al- bine, printre rame, cantitatea 100- 150 g Sineacar diluat (In functie de pu- terea familiilor), dup& care se introduc prin _uridinis 5-8 rafale de fum obisnuit (realizat prin arderea lemnului) pentru agitarea albinelor si realizarea unui con- tact cit mai perfect intre acestea si_pre- arat. Dac’ in loc de fum obisnuit se introduc 20-30 rafale fum de fenotia- zini, se potenteazi eficacitatea Sineaca- rului si asupra braulelor. La stupii vertical se trateazi separat fiecare corp si magazin. Intr-o stupina afectati de varroozi se aplica : doua tratamente la interval de 10 vile primavara timpuriu, cind albinele au parasit ghemul si efectueaz’ zboruri zilnice ; cite 1-2 watamente vara dupi culesurile principale (a doua zi dupa ex- tractia mierii) gi doua tratamente la inter- val de 10 zile toamna, cind nu mai existd puiet in stup sau exist? foarte pusin. In anii care urmeavd dupi aplicarea acestei scheme de combatere, este suficient un singur tratament de toamni, format din 2-3 administrari, din care cel putin una si fie aplicatt dup% terminarea pu- ietului de albine. Malation In Grecia s-a folosit impotriva varroo- zei_ un amestec pulverulent _continind 0,5-1%9 malation, din care familiile de al- bine au fost pudrate zilnic cu cite 1-2 g. Rezultatul a fost satisfacator ins’ metoda necesita mult manoperi. Timol In afard de folosirea sub forma de va- pori timolul poate fi folosit, cu rezultate mult mai bune, prin pudraj. Experienge facute in U.R.S.S. au aratat ca acarienii pot fi distrusi in procent de 73-980/, dac& familiile de albine sint tratate in 18 mai multe reprize cu cite 0,25 g timol in amestec cu zahir sau faina de griu, pre- sirat printre rame. Sulful A fost incercat mai ales in U.RSS. pentru combaterea varroozei. Pornind de Ja informayia c& apicultori din Hong- Kong tsi protejeazit albinele cu pulbere de sulf, cercetatorii sovietici experimen- teava in prezent acest produs pe zeci de mii de familii de albine. Primele con- cluzii refera ca se poate reduce numarul acarienilor daci se presard cca 1 g praf de sulf (100—200 mg de fiecare fagure acoperit de albine) pe leaqurile superioare ale ramelor si se repet% aceasti adminis- trare de 3 ori la 12—14 zile interval. Se atrage inst atentia ca daca se depaseste doza sau temperatura exterioara este mai mare de 30°C, larvele nec&piicite mor iar albinele adulte vor fi si cle afectate. D. PREPARATE ADIMINISTRATE. PRIN ASPERSARE Kelthane Desi acest preparat are o bun’ activi- tate acaricid’ totusi administrarea lui prin stropire pe fiecare rami in parte este foarte dificil’ si, in plus, tratamen- tul nu se poate aplica decit ziua, ceea ce face ca 9 parte din albine — culegitoa- rele — si rimini netratate. E. PREPARATE SISTEMICE K 79 Acest mijloc de travament a fost folo- sit mult timp tn fitopatologie impotriva acarienilor, Preparatul K-79. conyine 35mg. principiu activ (chlorodimeform- hydroclorid) dizolvat in 50 ml ap’ tn- duleit®, Aceasti solujie se administreazi in picdturi printre rame cu ajutorul unei pipete, de dou ori la interval de 7 zile. Prin obiceiul albinelor de a-si trece hrana de la una la alta, substanta acaricid’ trece fn hemolimfa albinelor, de unde o preiau acatienii care se hranese cu. aceasti. he- molimf&. La scurt timp dup’ administra- rea preparatului, acarienii incep si se des- prind’ de pe albine si si cada pe fundul stupului, unde sint colectayi cu ajutorul unei foi de hictie unsi cu grasime.Desi preparatul K,79 a dovedit 0 pu- tere acaricidi ridicat totuyi utilizarea lui nu a fost aprobati din cauza posibiliti- jilor de poluare a produselor apicole. Metoda termici Constatind ci acarienii se desprind de pe albine la, o temperatura inure 46 si 48°C, cercetiitorii sovietici au preconizat 9 metod’ termica pentru combaterea var- roozei, metods care consti din supunerea albinelor Ia temperatura de mai sus si centrifugarea lor pentru eliminarea_para- zitilor despringi. Pe Itnga inconvenientele pe care le presupune prelevarea albine- or, inwroducerea in diyerse aparate ji re- aducerea lor in. stupi, metoda termick prezint& gi riscul omorfrii albinelor, cu- noscind ci acestea nu suport o tempera turd mai mare de 49°-50°C Metoda biologica Se stie cX in perioada de tnmulyire fe- mela acarianului, Varroa intra in celula cu puiet, se lasd capacits Impreuna cu acesta si isi depune owile. Pornind de Ia aceasti caracteristics, cercetatorii _ger- mani au preconizat o metodé de lupta biologics impotriva varroozei, care con- sta din a obliga matca (cu ajutorul gra- tiei Hanemann) si insiminyeze 1-2 faguri (la inceput de sezon sau dup culesurile principale), faguri in care femelele Var- roa se vor gribi si intre pentru inmul- tire si care, dup capicire, vor di distrusi, fmpreun’ cu parazijii pe care-i conyin. Prof, de. F, Rutter considers eX prin aceasti metoda familiile de albine pot si fie liberate aproaps complet de varroo7¥. Principalul inconvenient este insi, in afara volumului mare de munci, necesi- tatea de a se renunja la o cantitate in- semnati de puiet si aceasta to perioadele cind dezvoltarea fami albine este mai necesar’, Pentru evitarea acestui dezayantaj ma- jor, se recomand’ 0 altX metod mult mai rezonabili, care constt din climinarea continu a puietului de trintor ckpicit, puiet pentru care parazitul in cauza are © predilecyie deosebiti, Acest obiectiv se realizeazi prin menjinerea permanant Itngi cuibul cu puiet a unei rame colec- toare de ceari, in fagurele cdreia matca va depune puiet de trintor si cave, dupi capicire, va fi topit, distrugindu-se ast- fel atie femela Vatroa care a ouat cit gi descendentii acesteia. Metoda va fi com- pletati prin taierea si eliminarea poriu- nilor de faguri (in special de la partea inferioarX a’ acestora) care contin puiet de wintor cipacit, CONCLUZII 1. In cazul cind existi Sineacar, tra- tamentul varroozei se va face cu acest preparat, dovedie ca cel mai cficient din- tre toate care au fost incercate pin acum pe plan mondial, Inconvenientul este ck Ey fonmala sa, ine substante din drapore, Ja aducerea cirora se produc uneori in: tirzieri (asa cum s-a intimplat de ex. fn anul 1981). 2. In lipsa Sineacarului se va folosi, — in ordine.— camfor, timol, fenotiazin’, acid formic sau naftalini, conform indi- catiilor si precauyilor mai sus aritate, com- binat cu eliminarea periodicd a larvelor de wintor cu ajutorul ramei elditoare de cear’, 3. Indiferent de produsul medicamentos folosit, tratamentul yarroozei tebuie f- cut de toyi apicultorii, pentru scdderea in- tensitaqii parazitului la nivel nayional. gi consecutiv, pentru evitarea reinfestiiri- lor dup’ tratament, 4, In conditiile unei infestasii:minime (maximum 10 paraziti in familia de al- bine), realizatS printr-o contaminare re- cent sau prin aplicarea a tei trata- mente cu Sineacar fntr-un an (de prima. vari, dup’ un cules principal si de toam- n&), ‘combaterea varroozei se poate re- duce la wn singur tratament de toamni cu Sineacar (2-3 aplicatii, din care cel putin una dupa terminarea puietului) acesta fiind obiectivul imediat pe care trebuie si-I urmireasci fiecare apicultor. BIBLIGRAFIE 1. W, Ritter : Une grave menace pour nos abeilles (trad. Gérard Claerr, in: Revwe fa. nr. 398, 1891), 2, Ein Gespritch mit Professor Dr. Friedrich Rut- ner, in: Bienenvater, nr. 10, 1980, 3, Gustave A. Duffour : La varroase, tn: La santé de Pabeille nr. 65/1981. 19CUM COMBAT NOSEMOZA D. GHITA Din fericire de citva timp citim cu in- teres o serie de articole aparute in revista »Apicultura in Romania” in legiturd cu nosemoza si mijloacele de combatere a acestor boli, problemi ce intereseazi pe fiecare apicultor. Articolele publicate, fie cel belgian in traducerea dr. I, Ograda, fie cel al lui VI. Humeni, au dat nastere unor discupii si analize critice importante, Desigur, cu- noscutele infuzii de ceaiuri ca musetel, pelin, coada soricelului, muguri de brad si_altele, precum gi siropul de ceapi — adaug eu — se stie ci dau rezultat> bune primavara, acestea accelerind dezvoltarea familiilor de albine. Cit despre siropul de ceapa, cercetatorii sovieticii au constatat cd acesta prelungeste viaya albinei cu circa 5—6 zile. Ce este nou? Ofetul de mere cu sarurile sale minerale si urzica bogatt in proteine. Dupi o judecat’ fie chiar sumara, ne dim seama de impor- tanja acestor produse si se cuvine si fim recunoscatori atit revistei cit si autorilor pentru stridania de a ne impartisi con- statirile lor, stiut fiind ci acestea sint rezultatul unor, preocupiri de durati si cercesiri minusioase facute din pasiune si dragoste pentru albine. Se stie cx discutiile aduc alte discuii, dupa cum 0 idee naste alti idee, nu ¢ nic mic nou in asta. Trebuie si recunosc ca cele dou articols m-au ajutat sd _reflec- tez sis reactualizez 0 stare de fapt cu oarecare vechime pe care 0 practic obis- nuit impotriva nosemozei, cu rezultate mulyumitoare. Dar si mi intore putin fnapoi. Datorita discuyiilor dintre apicultori purtate tnetmplitor asa cum obisnuim noi, am fnceput s% tratez albinele cu infuzit de ceai, dar nu pot spune ca au dat re- zultate prea bune. Nosemoza isi facea fn continuare de cap. Acum vreo trei ani m-am hotaric si aplic si Fumidil. Abia c& atunci lipsea din magazinul apicol. Ce era de facut? Din fericire am cunoscut un batrin jaran stupar, nea Tudor, un om de isprava. La 87 de ani ai lui, mai 20 avea 10 stupi. Avusese mai multi, dar mai vinduse din ei in ultimul timp, de cind a ramas singur. Acum avea zece familii, dar foarte puternice, o mindrete. Din vorba in vorba, am aflat ci nea Tudor trata familiile doar cu infuzie de usturoi in sirop de miere. Am reflectat putin: usturoiul este acceptat de medi- cina populard tinct din timpuri imemora- bile, Mamele tl ofereau copiilor seaca ori de cite ori aveau gripa. (Ce poate fi riu? Doar bulbii de usturoi sint bogai in sub- stanje nutritive, in vitamine $i mai ales in substante antibiotice. Cum sporii de Nosema traiesc in intestinul albinet, atunci acolo trebuiesc atacaqi, iar usturoiul este tocmai indicat. Nea Tudor spunea eX el nua vazut ici un fel de boala Ja stupii lui, desi i tine de ° vias. Mai mult inca mi-a oferit ocazia s&_ ma conying pe viu, verifictnd 3—4 familii, Erau foarte sanatoase. Am {nceput tratamentul, renunja la ceaiuri. Am pisat 2 kg de usturoi pe care Iam pus in 3—4 1 de api porabilt fiarti si ricitg. Dupi trei zile Lam strecurar si l-am amestecat cu 20 | sirop cu miere, in care am pus $i o infuzie de ceai de mu- setel si coada soricelului. L-am_adminis- trat familiilor la fiecare trei zile, seara. Totodata am stropit si albinele. Canti- tatea pregatita astfel este pentru 40 de familii, Amestecul fl administrez toamna si primavara. Dupa wei ani de zile, pot afirma ci primavara nu am mortaliriji, afara de cele inerente, firesti, cum sint albinele ce mor de biatrinere. Nu pot afirma cX usturoiul distruge sporii de nosema, nu stiu ined. $tiu insi ci usturoiul frineazi inmuljirea parazi- tului, impiedicl acesti spori si se desfaci sisi dea nastere formei vegetative, de inmultire si de agresiune asupra orga- nismului gazdi, De acum tncolo cred ci este rindul specialistilor si-i rugim si faci analize si sd ne spund si noua, daca nu cerem prea mult, ce alte substanye mai conjine usturoiul pentru ci repet : stupii lui nea Tudor nu sufereau de nici un fel de boala, iar la mine nu mai mor albine primivara. fara inst aCUM AM SALVAT FAMILIILE DE ALBINE DE NOSEMA APIS ‘Tr. POP Practice apicultura din octombrie 1977 cind mi-am cumparat 20 familii de al- bine, care se prezentan la acea dat% pe 3-4 rame_ocupate cu albini fark a avea hhrani suficienta, Vazind acest lucru, am trecut dz indata la stimularea lor cu_si- rop de zahir 1:1, profitind si de tim- pul favorabil al luni noiembrie 1977. Siropul a fost administra neacidulat si jn el am tncorporat Fumidil B contra no- semei. Datoritd inst timpului fnaintat, siropul n-a putut fi prelucrat de albine in bone coaditi, alblncle demind peo miere necipacita. De la sfirsitul lundi de- cembrie 1977 si pina la 24 martie 1978 — cind prin piryile noastre tncepe cule- sul de polen — le-am adminiswat zahi candi. Dupa aceastt dati si pink Ia in- florirea pomilor fructiferi, le-am_ stimu lat cu sitop 1:1, Controlindu-le fn luna martie am gisit 4 familii de albine in- festate grav cu Nosema apis, din care dou au murit iar celelalte dous, desi le-am salvat cu ajutorul Fumidilului B, au fost neproductive in anul 1978. Vazind aceasta situayie, ca incepitor am solicitat sprijinul unor apicultori mai priceputi si specialist. Datorit sprijinului_primie si a cuno- stingelor acumulate din literatura teh- nici de specialitave, tn anul 1978 am {n- ceput hrinirea familiilor de albine de la 1 august cu sirop de zahir 1:1 acidu- lat cu 3 g de acid acetic Ia 1 litru de sicop, continuind stimularea pin’ la 6 sep- tembrie 1978, In acest sirop am mai in- todus si un comprimat de izoniazida (hidrazid’ izonicotinicd) 1a un litru de si rop. La. sfirscl luni decembrie 1978 am admi jrinat Fiilr de abine torte de post ca zahir prevecate te aiapadaca Personal: astfel' lke de zal pudes, 200 g mieve fluids de salcim, 200 & lap. we pref deprasae gi 2 compticiace de ig5- nigids. Canines respeciv’ a tose fa: mings Ie, consiseenya alvatulul $i a fost imparyits tn 2 porn destinace sespectiy pene dou fast Aceasti hranire cu turte am efectuat-o pina la 24 martie 1979 cind am trecut Ja. stimularea cu sirop de zahar 2:1, acidulat cu 3 g de acid acetic la litru de sirop. La 1] sirop am fncorporat si un comprimat de izoniazida. Hranirea cu sirop am continuat-o ping la inflorirea pomilor fructiferi. Rezultatele obyinute in urma_acestor stimulari si a medicamentelor (hidrazida, acid acetic) tneorporate in hran& au fost remareabile, intrucit in cei trei ani urma- tori, respectiv 1979, 1980 si 1981 nu am avut cazuri d= nosemozd tn stupina mea. In acelasi timp realizatile economice au fost mai mult decit satisfac&toare, intru- eft in cei trei ani am reusit sa-mi dezvolt stupina de la 21 la 51 familii de albine si sa vind si 65 roiuri, in afara celorlalte produse apicole objinute. Consider c& la tratamentul gi eradicarea nosemei in stupina personala au mai con- tribuit si urmatoarcle masuri Iuate con- comitent cu hranirile medicamentoase : — igienizarea stupinei prin dezinfectia cu var a vetrei stupinei in fiecare an si prin spalarea cu soda de rufe 40/ a la- zilor, limpezirea cu apa fiart& a acestora si flambarea lor, apoi transvazarea_albi- nelor in lizi curate, lucrare facuta atit toamna cit si primavara ; — adoptarea unor misuri contra ume- zelii tn stupi prin reducerea numirului de faguri, respectiv a cuibului la un numxr de rame ocupate fn totalitate de albine si prin asigurarea unei ventilatii cores- punz&toare a stupului, fiecdrui_ interval ocupat cu albina corespunzindu-i un cen- timetru deschizatura a urdinisului ; ~— schimbarea mitcilor in fiecare an, mai puyin a celor recordiste pe care per. sonal o fac la doi ani; — schimbarea fagurilor din cuib din doi tn doi ani, cunoscind ca fagurii vechi sint focare de infectie. Fagurii cu semne de diaree au fost topiti chiar daci erau noi tntructt fiecare pata de diaree consti- tuie un depozit de spori ai Nosemei apis. 21POLENUL FLORILOR. 0 BOGATIE NATURALA PERFECT VALORIFICABILA Biol. P, BUCATA Institutul de cercetari si productie pentru apiculturis Dup’ opinii unanim si lesne de accep- tat mii si mii de tone de polen apar in fiecare an in aproape toate colyurile lumii, ‘Aceasta constituie de fapt modalitatea naturii de a se asigura ci speciile vege- tale — fie c& este vorba de culturi ag cole, piduri si plantagii sau de diversi- tatea altor plante din flora spontan’ — rimin cu noi pentru generatiile viitoare. Cea mai mare cantitate din acest polen, cel care nu patticipi accidental la fecun- dare, este Iuat de agensii atmosferici, dis- pare in lacuri, este transportat de vil- toarea rlurilor si dus in oceanul planeta, dar totusi rimine o parte din el si asa s-a intimplat de milioane de ani si se mai fintimpl’ si astizi, Gisim polen in depozitele sedimentare, in cirbuni de tot felul, la noi sau in alte paryi. Cantitatea de polen recuperati, cu aju- torul harnicelor albine, condisionati si vinduti de Combinatul apicol din Bucu- resti si de Institutul de cercetiéri si pro- ductie pentru apiculturd, ale Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. $. Roma- nia, singurele unititi specializate pentru acest gen de lucriri din yara noastra, de- pageste 200 tone pe an. Este o treabi fantastics daci tinem cont de bilioanele de granule de polen care intr fntr-o toni side volumul de lucriri inglobat tn co- Jectarea si pregatirea pentru piaya. In contextul actual al foamei de pro- teine manifestaté tot mai pregnant, in- dustriei polenului i se prevede un viitor plin de perspective tncurajatoare. Despre recoltarea polenului s-au_scris teze de doctorat, adevirate monografii. De pildi, fn Franga, J. Louveaux a suspinut 22 fn 1958 teza sa de doctorat la Paculta- tea de Stiinge a Universitagii din Paris cu tilul: ,Cercetiri asupra recoltiriipole- nului de citre albine (Apis mellifica L)", publicati fn acelagi an in revista ,Anna- Iles des Abeille*, Dac mierea este consideraté aurul dul- ce al naturii, polenul, supranumit ,ptinea albinelor® este 0 sursi inepuizabila de proteine naturale, Poctii si nu numai ei au vazut intotdeauna in floare simbolul primaverii, Apicultorii, oameni mai prac- tic, vid in mulsimea florilor tot atitea surse de nectar, dar si de polen, deci ve~ nituri realizate din diversificarea produc- tied. Rolul imens jucat de polen in econo- mia stupului si a stupinei impresioneazi fin egali misuri gi pe cei care nu se ocupi de ingrijirea albinelor. Intrebat intr-una din zile despre preo- cupirile sale si despre munca sa, cineastul Walt Disney a rispuns figurativ ci el crede ci este ca o albinuyi care merge din studio tn studio adund polen sil duce acolo unde trebuie“. Mai amintim un lucru nelipsit de inte- res si anume cX tn dowd numere ale re- vistei franceze ,Paris Match“ pz luna martie 1981 este prezentatS o mare pre- mier’ fotograficd : microdocumentele lui Lennart Nilsson savant de renume, foto- graf suedez, desinitor al Premiului Nobel pentru fotografie. Colectarea polenului de citre albine este infatigati in toate detaliile prin toate posibilitisile oferite de camera fotografic’ si de mina unui mare artist. Considerim util si reamintim ci tot premiul Nobel, de data aceasta pentrustudiile de comportament animal, a fost decernat incé din 1973 savantului Karl von Frisch, aflat acum la venerabila virsté de 95 de ani, Comunicarea prin ndans" (0 suiti de migciri caracteristice ale albinelor care dintr-o tendiny antro- pomorfizanté a fost denumit’ aya) a in- formatiilor privind sursele de cules (de nectar si de polen) de citre albinele unei familii reprezint& cea mai fascinanta des- coperire, care se alaturd altora Ia fel de interesante si pe care le completeazi, in ceea ce global se denumeste ca fiind stiinya etologiei, adic’ a comportamentului, Cuantumul beneficiilor in urma recol- tri polenului cu ajutorul albinelor — si si mu le trecem cu vederea mai ales pe cele ce nu se pot contabiliza, adici cele ererererererererererererere: rezultate din polenizarea_ fnerucisati * este de natura ca pe multi dintre contem- poranii semicentenarului utiliztrii colec- torului de polen la stupi_si-i determine sd acorde momente de reflectie diversifi- cirii producyiei in stupina proprie. Si pen- tru ca in final si aducem 0 dovada con- creti, netendenioasi, este suficient sk amintim ci numai in judeyul Silaj, unde condijiile pedoclimatice si de flor sint favorizante unor astfel de activitayi, fi- liala judeyeank a Asociatiel Crescitorilor de Albine din R. S, Romania a strins de Ia apicultori peste 50 tone de polen tn- trun singur sezon, * Actiunea de inchitiere a familiilor de_albine in scopul polenizArii culturilor agricolae a inceput Si devin practicd cureneé, fn uncle isk dn special, in $.U,A, se obyin venituri importante’ din aceast’ acyiuine. erererecerere. Cum am devenit apicultor F. REITER O simpli fntimplare poate avea darul ca, ia multe cazuri, comul sisi descopere anumite inclinasii sau pasiuni nebinuite pin’ atunci, Un astfel de eve- niment trait de mine m-a fcut si devin un pasionat apicultor. In amurgul serli de 1 septembrie 1977, fiul meu Uwe, care, pe atunci avea numai 9 ani, a ve- nit fugind cu suflewul la guri, si-mi spun’ cX undeva, in gri- ding, sau adunat pe un pom, o grimadi de ,bize"! tnsotin- do-l ca simi arate unde sint pbizele", mi-am dat seama ci de fapt era un roi de albine. Fiind pus in faya uneisituayii ca totul neasteptati, si desi nu posedam Ja acea vreme nici un fel de cunogtinje despre apicul- tur’, Smpins totus de curiozi- tate si de ambigie m-am stri- duit — si aga dup cum m-a indemnat pasiunea ce avea si si declanseze si si mi stiipineascti mai tiriu — am reusit si prind rojul fntr-o cutie improvizati ca stup. Imediat dup% aceea cunoscind cf in apropierea mea locuieste un apicultor experimentat, V. Po- pescu, secretarul Cercului apicol Timiyoara — care de altfel avea apoi simi devin’ si mie men- tor, aga dupi cum le-a fost si multor altor apicultori incepa- tori ca: prof. I. Borlovan, :ag, 1 Datiu, fnv. A. Megheyi, V. Duma sa. — mam dus la el si iam povestit {ntimplarea. Dupé ce m-a ascultat cu rib- dare si uimire, deoarece cazul relatat era iesit dia comun, al- binele neroind fn Iuna septem- brie, mia acordat cu amabili- tate, primele nofiuni ale albini- ritului si mi-a fmprumutar ua stup fn care am transvazat din cutie roiul prin de mine, Aplicind cu pasiune gi perseve- ren, in practic, cunostingele dobindite, ca urmare a partici- Pirii_mele active 1a toate ma- nifestirile cu caracter apicol — cicluri de inviyimint, conferinye, liscutii, mese rotunde — fn ca- cabinetului technic sia schimburilor de experienti orga- nizate pe plan local de cercul apicol, pot si afirm cX in pre- zent, cu riscul de a fi conside- rat lipsit de modestie, sint un apicultor experimentat cu 0 dori de cunostinfe teoretice si prac tice. Pentru. sustinerea acestel a+ firmajii imi sti mirturie reali zarea tn trei ani a unei stupini formate din 11 familii de al- bine, plecind de la acel unic roi prins intimplitor, precum si ob- yinerea, an de an, a unor fa semnate cantityi de produse a picole: 46 kg miere marfi in 1978; 93 kg in 1979, iar fn 1980 — an grea pentru apicul- torii timigoreni — 85 kg miere marfi, si peste 80 faguri noi clad. 23COLECTAREA SI CONDITIONAREA POLENULU! Z. VOICULESCU Acum cind sfera utilizarii polenului se Lirgeste continun fn tot mai multe do- menii de activitate, eficienja si consumul acestui produs cunoscind 0 tot mai mare solicitare si aplicare nu numai_in consu- mul alimentar uman gi in apiterapie ci si tn zootehnie in furajarea, tinerewalui taurin, porcin si a puilor de gain’, con- sider ¢X este necesar sk se acorde 0 aten- tie, mai_mare acestui important produs apicol. Sint convins c& polenul poate fi recoltat’ in toate zonele jirii deoarece este tot dispunem de bogate resurse po- jenifere care incep si produca pole! la 15 martie si pin Ia. sfirsitul lunii oc tombrie in cantitiyi mai mari sau mai mici. De aceea fiecare apicultor are obligayia si cunoascd resursele polenifere din zona ‘in care practicd apicultura si si foloseasci colectoarele de polen fark teama ca astfel {si va infometa familiile de albine rin lipsa polenului, Un exemplu pozitiv in sustinerea acestei afirmayii ni-l prezinta apicultorii din cadrul, judeyului Sklaj, care recoltearX polen in cantititi mari incepind ined din anul 1972, fara ca su pinele lor si fi suferit cit de putin din ‘aceasta cauzi, stiut fiind doar faptul ca ayezind colectoarele la urdinige nu se re- fine nici 200/ din cantitatea totald de polen pe care albinele 0 aduc in stup $i cf fn felul acesta nu numai c& nu le peri- clicim cu nimic existensa ci dimpotriva le oferim posibilitatea de a nu-si bloca cui- burile, polenul find depozitat de albine cu predilectie in celulele de culoare mai fnchisi din care a eclozionat puietul. Co- lectoarele se instaleaz’ atunci cind in na- turd este polen destul de mult, la acele familii care sint bine dezvoltate, adick au mai mult de 4 rame ocupate cu puiet. Aceasta deoarece cu cit este mai_mare suprafaya acoperité cu puiet cu atit este mai mare si cantitatea de polen ce se aduce zilnic in stup. Un singur lucru se mai cere si anume ca si fie Hisate colectoarele la uridinise, 24 in mod permanent, timp de 7-8 zile, cind se ridict cu ocazia_controlului periodic al ficeiirei familii, Si mu ne preocupim de zborul wintorilor ci numai de colecta- rea polenului care este un izvor sigur de venituri care contribuie din plin la ren= tabilizarea stuparicu!ui. Colectoarele se vor aseza in pozitie ac- tiva, seara dup’ oprirea zborului, iar di- mineaja, cind albinele vor pirisi stupul trecind prin placa activa, vor recunoaste noua situayie, In ziua cind se face con- trolul, colectorul se ridica iar dup’ aceea se asazi din nou. Fiecare colector trebuie si fie protejat de ploaie si de razele soarelui cu 0 co- pertin’ ce poate fi cu usurinté improvi- zatk de citre fiecare apicultor. Polenul trebuie ridicat zilnic din colectoare gi in mod special din cele fixate la urdinis unde, din cauza aerului cald care este eva- cuat din stup, se produce un condens pu- ternic datorat aerului rece din atmosfers, fapt ce-i mareste mult umiditatea. Polenul colectat trebuie uscat cit mai repede si apoi predat filialei. Fl nu tre- buie tinue prea mult timp tn conditii ne- corespunyXtoare deoarece in contact cu aerul poate primi o serie de microorga- nisme care il fac de nefolosit, $8 nu uitkm ci polenul se utilizeazd in’ cantitayi mari fn consumul alimentar si in apitera- pie, simplu sau ca component la prepa- rarea unor produse folosite pentru ali- area sau tratarea unor maladii sau sufe- ringe umane, Pentru aceste considerente trebuie si pastriim intacte toate calitatile polenulii si sd thvayam de Ia albine care pentru al proteja — dupi ce au bitut polenul de 2/3 din capacitavea celulei — il a perd cu o peliculi din ceark si propolis. Prin asezarea polenului peste o hirtie su- gativa pusi pe deasupra podigorului fa- miliei de_albine nu se obyine uscarea po- Ienului ci numai pierderea unei paryi din umiditatea ce-o conine, uscarea propriu- visi vealizindu-se doar ‘cu uscatoarele depolen, fabricate Ja Combinatul apicol si aflace in comer} sau construite chiar si de unii stupari ingisi. ‘Temperatura optim’ pentru uscarea po- lenului nu trebuie st depXseascd 45°C, De asemenea polenul nu trebuie si se puna Ja useat in t&vi pe marginea aragazului san plitei din bucatarie fntructt uscat_ast- fel devine inutilizabil pierzindu-si pring: palele calitiyi. Singurul mijloc de uscare corecta consti numai in folosirea utila- jelor anume construite in acest scop si in care sz realizeazi temperatura de maxi mum 43°C fie prin puterea unei rezistente electrice sau folosind un termostat anume reglat in acest scop. Polenul este bine us- cat cind luat intr-o mina gi wurnat in cea- lalt’ mina se aude un sunet metalic asa ca atunci cind vinturam fasolea sau ce- realele uscate. Un alt mod dz a con- stata gradul de uscare a polenului consti fn frecarea intre degetul mare gi aratator a 4-5 ghematoace de polen care datoriti fortei noastre se sfarima dar sfarimaturile nu se omogenizeaz’ ci ramin_ indepen- dente. Dupa uscare ghemotoacele de len se separa de eventualele impuritayi, prin cernere. Dup’ condigionare, polenul se depezi- teazi in_bidoane sau in borcane inchise ermetic fie in prezenta bioxidului de car- bon fie a tetraclorurei de carbon. Bioxi- dul de carbon se obyine din capsulele de autosifon iar tetraclorura de carbon se fo- Josegte ca reactiv tn laboratoare si far- macii, Pentru 1 kg de polen tn vederea conservarii contra moliei_polenului stint necesare continutul a dowd capsule de au- tosifon sau 20 picituri de tetracloruri de carbon, Dupi introducerea conservantu- lui in polen, vasul se leagt la gura cu celofan. Un alt mod de conservare consti fn punerea polenului in saci de mast plastic’ sau in recipiente perfect tnchise ce pot fi pastrate tn locuri racoroase unde temperatura nu depiseste 8°C, in beciuri sau in frigidere, Deoarece polenul uscat este higroscopic, saci sau recipientii in care este pastrat trebuie si fie perfect etansi. Polenul destinat hranirii timpurii de primivari a albinelor cu turte proteice poate fi conservat in amestee 0,5 kg za- har pudra la 1 kg polen proaspit. Folo- sirea de zahir tos nu este indicati fntrucit el se pierde pe fundul stupului cind sint preparate turtele, deoarece umiditatea din polen si din miere nu dizolva griuntele de zahar tos. Objinerea zaharului pudri poate fi ficuté fntr-un mod simplu si anume prin zdrobirea zah¥rului tos prin rulare cu o stil de un litru pe o suprafayg duri, Atit pe fundul ambalajului in care ur- meaza si fie conservat amestecul de za- hir cu polen cte si pe deasupra ameste- cului dup umplerea ambalajului, se va turna cite un strat subsite de zahiir pudr’. Dupi legarea vasului la guri acesta poate fi pastrat la temperatura din ca- meri pina primavara timpuriu cind va fi administrat albinelor in vederea dez- voltirii puietului. Daci apicultorul doreste sk conserve 0 cantitate de polen proaspat pentru con- sum propriu va proceda astfel : 1 kg po- len proaspit dup’ alegerea tuturor corpu- rilor straine va fi omogenizat fntr-un vas cu 0,4 kg miere de buna calitate care a fost in prealabil incilzitd in baie de api la o temperatura nu mai mare de 32°C, Pasta objinuté se asazi in borcane care legate la gurd cu celofan, pot fi pistrate in frigider in compartimentul de sub con- gelator. In incheiere, personal, recomand tutu- ror stuparilor care au condigii de practi- care a stupéritului starionar si-l prefere celui pastoral, dar si-si organizeze din timp realizarea unor producii apicole ett mai diversificate pentru a-si_ rentabiliza activitatea, cunoscind totodati ci in acest scop polenul ocup% un loc important, fie- care familie de albine putind recolta pin’ la 10 kg pe timpul sezonului activ. 25Rodactat de Institutul International de Tehnologie CONTINUAM PUBLICAREA UNOR_ REZU- MATE ALE REFERATELOR PREZENTATE LA CONGRESUL AL XXVII-LEA AL API- MONDIA. Dezvoltarea apiculturii_moderne in Birmania CHIT HLAING — BIRMANIA Aproximativ 500 tone miere sint recoltate in fiecare an din cuiburile albinelor silbatice in special de la Apis dorsata gi alte dou specii lo- cale — Apis corana indica si Apis florea, Apro- ximativ 5%» din productie ajunge pe piaya la Yinzarea_eu aminuntul, Acea miere este grav im- purilicats deoarece recoltarea ei este fécutt prin distrugerea atit a albinelor cit si a fagurilor care contin puiet si polen. In 1979/80 a fost efectuat studiul de fnvest'ti fn’ apicultur sub coordonarea programului de cooperare tehnieX al FAO, cest studi iniyial a descoperit aspecte de un mare potential pentru dezvoltarea apiculturii. ‘Atengia s-a indreptat citre practica de. speciali- zare ‘a apicultorilor, Un total de 161 practicanss au absolvit cursurilé de specializare in apicultura fundamentala predate la Centrul apicol din Rane goon. 20 de practicanti care au absolvit aceste Cursuri_ au fose trimigi in strGingtate pentru o até serie de studii in. apiculturd. In acelagi timp au fost introduse albinele italiene (75 colonii_nuclee) si au fost create sapte stupini de practici expe FimentalX in diferite zone ale farii cu aceste albine i de asemenea o stupinf cu albine locale ‘Apis cerana indica. Mai tira au mai fost insta~ Tate fncX 250 de nuclee. . Gele mai importante realiziri in dezvoltarca apical pin acum gt, creeres mies ie muljirea coloniilor, producerea mierii imediat dup muson, productia de faguri artificiali si de utilaj apicol’ precum si specializarea personalului, apicol. Cele ‘mai importante plante melifere din Bir- mania ast{el observate pint acum sint guizotia, mustarul, floares-soarelui, copacit fructiferi in spe- Gial citricele, arborii de ‘cocos, arborii de cauciue si susanul, Sint de asemenea citeva probleme in legiturk cu introducerea apiculturii moderne si _ cea mai grayi este suscepubilitaea albinei melifere Apis mellifera la infestarea cu paraziti. Fumigarea coloniilor infestare cu un amestec de fenotiazin’ cu nitrat de potasiu si rumeguy s-< constatat a fi foarte eficienti impotriva parazi- tului Tropilaelaps clareae, 26 $1 Economia Apical’ al _APINONDIA — Bucuresti Orientiri pentru studiul potenialului apicol al unei regiuni D, ESPINA PEREZ — COSTA RICA Autorul se refer3 la zone eropicale si se ba- zeari pe experienta sa direct’ in Cuba, Republica Dominican, El Salvador, Honduras, Costa Rica si Venezuela. Pentru a stabili potenyialul apicol al unei_ re- siuni ceea ce intereseaz’ este frecvenja inflori- rilor, cantitatea si calitatea lor, Este recomanda- bil & se intocmeasck o harti pe care si se in- semng provizoriu diferitele zone, pe baza infor matiilor disponibile tn legivurk ‘cu solurile, alti- tudinea, regimul pluviometric, flora i culturile predominante in zoni. Datele corecte, provenite din observarea direct a florei si a coloniilor in- stalate in prealabil (stupine sond&) vor servi pen- tru_a corecta clasificarea provizorie si a stabili limite precise subzonelor respective, Observarea florei se poate face simultan cu 0 ancheti care sX cuprind’ toate stupinele instalate in zona. Intereseaza in mod special descriere si concentragia relativ’. 2 plantelor melifere si in cazul in care sinc, inflorite, intens:ratea cu care sit vizitate de albine, Observasii preliminare in urma folosi metode pentru combaterea varroozei in Grecia A, SANTAS, N. G. EMMANOUEL — GRECIA ‘Au fost folosite douk concentrayii de malathion (Uo. si 05%) si gapte tipuri_ de concentragie cx efect lent’ pentru combaterea lui Varroa ja- cobsoni Oudemans in experiengele de cimp im Grecia. In toate cazurile sa observat actiunea acari- cida si 0 mortalitate considerabilX a populatiet parazite dar nu s-a putut objine eradicarea com- plett a parazivului Din cauza acyiunii reriduale de scurti durati a malathionului, sint necesare aplicari repetate in spe cial in timpul perioadei de inmultire a parazitalal ‘Malathionul nu a prezentat nici un efect secun- dar nociv pentru coloniile de albine melifere, dar folosindu-se in timpul iernii citeva tipuri de dis-poaitive cu degajare leati (a malathionului) au fost observate efecte nocive de diferive grade a puiet sila albinele, melifere adulte. In timpul primverit si veri ins& astfel de efecte nocive nu au. fost observate, In aceste anotimpuri folo- sirea dispozitivelor cu degajare lentX poate fi de folos pentru menjinerea populayiilor de Varrooa la limite seSzute, Acarioza traheali a albinelor (Acarapis woodi Rennie) in Valle Del Cauca, Columbia A. MARIN QUINTERO, L. F. BERRIO TORO, J. QUINTERO FLORES, J. B. A. CUARTAS, R. MOSQUERA — COLUMBIA Acarioza, traheali a albinelor (Acarapis woodi Rennie) este afecyiunea care provoack cele mai mari pierderi apiculvurii, ramur% care in 1978 a inregistrat cea mai mare valoare de export, Entitatea _patologicl se caracterizeaz% prin ab- omen umflat, excremente dizenteriforme, mers evaziv $i dificultate de zbor. In Valle del Cauca, Columbia, incidenga reali atinge 38,50/, variind intre 2i%/ in zonele mai putin infectate pink la 52,9 in cele mai grav afectate. Boala nu are legiturX cu factorii_meteorologici, ca de exemplu, temperatura medjului, altirudine (P<05), cea ‘ce concordi cu alte’ studi eu- ropene si americane. Analza 4,217 ose de albine (35 albine per mostri), in 27 de municipii din Valle del Cauca, Columbia, a demonstrat 0 incicensa reali de 38,5%/y acariozi ‘traheali, asociati fn wnele cazuri cu Candida sp, Incidenya per municipii a variat de la 21,7%/5 in Calcedonia la 100%/» in Bugala- grande si San Pedro, S-a constatar, de asemenea, ci teatamentele prea- labile nu schimban evolutia’ bolii (P< 055), care a fost_moderati in 63,39» de cazuri si gravi fn_31,62%/, Nu s-au tnregistrat nici schimbiri sem- nificative in starea populagiei stupului (P<0,05), cu exceptia cazurilor complicate cu Candida sp. Polenizarea caisului var. bulida cu ajutorul lui Apis mellifera L. R. PRIORE, G. SANNINO — ITALIA Printre varietitile recent introduse in efmpia stului Sele, se numiri si var, bulida care, dato- rita calitfyii fructelor sale (concere timpurie, vo- lum mare, consistent’ a pulpei, etc,), este mai rentabili decit boccucia di Eboli. Productivitatea varietigii bulida nu este insi intordeauna satisfi- ctoare, In scopul identifictrii cauzelor acestui fenomen, au fost studiate unele aspecte ale activititii pole- nizatorilor. Experienja_a fost efectuatt pe un teren de aproximativ 2 ha, cultivar cu var. bulida, asociart cu bocewcia di Eboli si prete in vederea asigurdtit unei poleniziri incrucisate ; toate erau grefate pe Prunus mirabolana L, si plantate 1a distanye de 5 m. Pentru a impiedica polenizarea entomofilig, au fost izolate nouk plante bulide si trei boceucia di Eboli, Alte nov plante libere bulida au servit rept martori; in apropierea lor au fost am- plasagi, In data de 4 martie, 6 stupi foarte buni. In timpul infloririi (5—27 martic), sau inre- gistrat ploi persistente. Numirul vizitelor albi- nelor a fost satisficitor, S-a constatat 0 scuturare masiv’ a florilor in proporie de 89,52%/0 Ia plantele izolate i de 81,047) Ia plantele ibere, urmatk deo eidere apreciabill de" fructe (24%) —— Ia privele. mai redusé (10,82%) — la ecle din urmi. Procentul mare de scuturare a florilor trebuie pus pe seama ploilor abundente care au favorizat si dezvoltarea lui Sclerotinia laxa. Fructe sau _objinur de 1a 16,910/ din florile supuse polenizarii cu albine si de la 7,950/ din florile martor. Dat fiind ci productia ramurilor libere este de peste dou ori mai mare decit a celor_izolate, cficacitatea albinelor in polenizarea caisului var. bulida a fost pe deplin dovedii, Cercetiri asupra mierii rezultati din culesuri forjate J. NOWAKOWSKI — POLONIA Auroral prezint rezultarele cercetarilor fntre- prinse timp de 8 ani, cu diferite rase si suse de albine, asupra mierii produst exclusiv sau fn plus fay de nectar, si din sirop de zahir cu sucuri naturale de fructe, EL a constatat ci aceastX miere nu difert de mierea din nectar in privinga conjinutului de sub~ stanf& uscati, indiferent de conginutul de diverse sucuri in sirop. De asemenea, nti a. constatat nici © diferengi in ‘ceca ce priveste tipul si continutul de zaharuri, Mierea din sirop cu sucuri are par- fumul fructelor din care a fost objinut _sueul folosit, Aceasté micre isi pistreazi calititile la fel de bine ca si cea din nectar, Cristalizarca de pinde de proportia si felul sucului din sirop. Autorul a studiae si aspecte fiziologice cum sint neurosecretia 1a insecte, utilizarea siropului (de citre albine), intensitatea pontei, activita- tea de cules, gi rata de supravietuire a albinclor. El a constatat in mod curent cX albinele nu accepts siropal de zahir cu sucuri, refurul lor depinzind de felul si cantitatea de suc din sirop. Cantitaten de miere obtinutd prin hrinire cu sirop cu sucuri este destul de sclzutt, In. privinga ine tensitigii ouatului, depozitirii de miere si polen in stup, gi ratei’ de supravieyuire, productia de miere din sirop de zahis cu sucuci nu ridicd nicl © problemi, 27apicultorului Tn ajutorul apicultorului incepaior LUCRARI DE SEZON In luna mai familiile de albine normale din toate zonele si localitisile din yard ating sau sint pe punctul de a atinge dezvoltarea maxima. sfirsitul primei decade — uneori ceva ma vreme, alteori in decada a doua si chiar mai wezin’— ncepe si infloreascS. salcnul I, apy in lang, saleimul I si HE din zona_colinara, deluroasi, subcarpatici, din podisuri!e ‘Transilya- niei, nordul Moldovei etc. Aceasti dezvoltare a familiilor de albine se face pe seama albine‘or Unere, ‘vigurosse ‘crescuse inleusebi po durata lunii aprilie si care dispun de intregul potensial prodvetiv pentru valorificarea eulesurilor, In decursul lunii mai, acolo unde albinele va- lorificd culesul de la salcim in raza lor de acti- vitate. stu stat transportate in alte zone, fami lille de albine respective si odata cir cle’ cresci- worii_de albine respectivi culeg roadele unei acti- ¥ititi pornite cu aproximativ un an ia urmd. pScadenga" acestei activitagi nu este lipsits de mari emosii: soseste prima recolti de miere, ceark, polen, propolis ¢ alte produse care refiectt — inainte de toate — modu cum au fost ingri- jite si disijate familiile de albine si se dezvolte Sfaturi deosebit de utile in sezonul apicol precedent, cum au fost. presi tite pentru a icra fara pierderi, cum au fost sti mulate si se dezvole la inceputal_ primiveri prolificitatea mitcilor deck s-a contribuit in su- ficient misuri la ameliorarea materialului bio- logic prin selecyie dack li s-a_apirat sinitarea — in primul rind prin innojrea fagurilor de cuib et ‘Astfel, fn luna mai, in toate stupinele cresci torii de albine profesionisti, si amatori au mai mult de lucru in stupini fayd de alte perioade din sezonul activ. IN STUPINA © stimularea dezvoltirii familit‘or de albine si a productiei de cearX prin iargirea in continuare a cuiburilor cu faguri artificiali in funcyie de evo- lugia si intensitatea surselor de polen si nectar ‘© menjinerea familiilor de albine puternice in stare activi prin ridicarea periodic de faguri cu puiet capacit si chiar albine tinere pentru inti- rirea familiilor care fntirzie eu dezvoltarea ; © folosirea din plin a colectoarelor de polen 5 © inceperea lucratilor privind eresterea artili Gali a mivcilor si de selectie 5 © jnstalarea si alimentarea topitorulul de ceard solar (lucrarea se continu in toati perioada care favorizeazS secreyia de ceard, clidirea fagurilor artificiali, inlocuirea fagurilor vechi cu faguri noi cladigi regulat si formarea fondului de materie primi de ceara) j © organizarea si efectuarea transportului de stu- pine de cltre crescitorii de albine mari si mici care sint nevoiti s& practice stup%ritul pastoral © extragerea si valorificarea mierii pe sorti- mente. IN ATELIERUL STUPINEL Conditionarea si uscarea polenului recoltat de albine destinat valorificdrii s.a. APARAREA SANATATII ALBINELOR CONTRA INTOXICATIILOR. Aproape c& nu exist localitate din sara in ju- rul cireia culturile agricole, livezile, pidurile ete. si nu fie teatate contra diunitorilor cu. substanye nocive pentru sinatatea si chiar viaqa_aibinelor. Prin sespectarea actelor normative in vigoare fa- milile de albine sine protejate contra intoxicat Tor provocate de substansele folosite in comb: terea d&unatorilor agriculturii si silviculturii. In ciuda acestui fape s-auy inregistrat in ultimii ani numeroase jntoxicajii soldate cu pierderi grele ine, puiet si chiar picirea in fatregime a familiilor ‘de albine din unele stupine, Pentru prevenirea unor asemenea pagube se re- comand crescitorilor de albine cu mai _pusini experienyi si tind o legiturl permanent cu con- illile populare pe raza ciruia se afl sau a fost 28 transportari stupina, sf colaboreze si si qink le- gatura cu unicigile socialiste care sint interesate 54 combati diunitorii calturilor agricole si silvice, cu personalul care apliel tratamencele i in pri- mul rind cu organizagiile teritoriale A.C.A. pen- tru a cunoayte din timp ziua stabiliti efecwuRtii stropirilor, substanya care se va folosi, durata re- manenjei acesteia etc. Numai in acest mod, con- siderim ci figcare cresedtor de albine va‘ patea s&_impleteascd constructiv. activitatea sa_privind apiracea sinitipi_albinelor (Inehiderea provizorie a stupilor cu albine, tansportul acestora in lo- calitii neafeccabile intoxicatiilor sa.) si activi- tatea acelora care au sarcini referitoare la preve- nirea pagubelor cauzate de dXunitori culturilor agricole $1 piidurilor.ORGANIZAREA $I PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL Este sau nu este economic a se recurge la prac- ticarea stupSritului pastoral ? Dack totugi anumite considerente impun deplasarea stupinel la una sau mai multe surse de cules in alte zone nu este mai bine, mai economic, si se prefere surse de cules situate Ia distanfe scurte? Nu, cumva prin, prac~ ticarea stupiritului stayionar cind poti dobindi o recolt modest de miere si — fn. acelagi timp — se poate trece Ia o larg diversificare a procuc~ ici prin. producerea de roiuri, polen, pisturd, Tiptigor de matci, propolis, apilarnil si altele, ac- tivitatea in stupin’ va deveni cel pujin tot atic de economick sau _mult_mai economict fn com paragie cu avantajele (mai tordeauna nesigure) oferite de stupiritul pastoral ? ‘Acestea sine in, esensi fnerebiirile pe care tre- buie sisi le pund fiecare amator de stupfrit_pas- toral, In. sfirsit 0 dati Ivar aceasti hotirire, crescitorul de albine are de Iuav gi de indeplini urmitoarcle masuri si reguii : — sa ceard si si objind formele legale, precum gi sprifinul de ‘care are nevoie pentru deplasarea stupinei_de la cercul apicol san filiala A.C.A, judeyean de care apartine — si cunoasci pe vin noua vated unde urmeazit a fi instalat stupina, starea drumurilor, a, pode- felor etc, si amenajeze noun vate’ de stupin’d, si participe, a nevoie, la amenajarea drimurilor de acces, reamenajarea fintinilor exc. — deplasarea stupinei si se efectueze numai in baza certificatulu; sanitar-veterinar si autori- zayiei de stupirit pastoral, conform prevederilor legale in vigoare 5 — amplasarea stupinelor pe noi vetre st se faci cu_ respectarea strict% a distanyelor legale, fnscrise in autorizagiile de stupAric pastoral, nicio-~ dati pe directia de zbor a albinelor din stupinele vecine si in funcyie de potenialul melifer al sur- selor de cules. Inainte de efectuarea transportului stupinel se procedoaz& lao revizie amfnungiti a stiri stu pilor, a_orifictilor de aerisire, cunoscind cH prin crapituri, neastupate si gXuri prin care poate ies mumai cite o singura albin se pierd familii de albine fn tntregime, pot pieri prin sufocare cele mai puternice si productive familii si multe alte necazuri, Verrele de stupini nu trebuie agezate tn apro- pierea apelor cu suprafete intinse; ele trebuie in. depirtate de arterele cu circulagie intensi, de cli- dirile publice si de sursele poluante. Cele mai riscante vetre pentru amplasarea stu- pinelor fn practica stuparitului pastoral sint_mar- ginile riurilor si piraelor din zona colinelor si dealurilor, vaile si piraiele din zona montani, dealurile fri scurgere din zona de cimpie etc. MENTINEREA FAMILILOR DE ALBINE IN STARE ACTIVA In Iuna mai — aga cum sa ardtat —- 0 mare parte din familiife de albine normale ating nivelul maxim de dezvoltare si drepr urmare se pregitesc S% roiascl pe cale natural, Aceast® supunere_a orickret vietiti Ia, legen prema a perpetuirii speciei poate fi stipinita in- tegral de oricare crescitor de albine prin. formarea unui mare numir de roi artificial, tn diferite scopari. Formazea de familii noi reugeste cel mai bine atunei cind crescitorii de albine in cauzi_stipinese tehnologia cresterii artificiale de mitei, In cxzuri contrare ei webuie si se aprovizioneze la timy cu mite} selectionate produse ce Statiile zonale de ameliorare si producere a materialului biologie ale Institutului de cercetéri gi producyie pentru apicultur’ din cadrul Asociayiei Creseatorilor de Albine. © lucrare la fel de eficientS in mentinerea fa- milillor de albine tn stare activa constd din fa. vorizacea manifestirii nestinjenite a insusir acestoza de a produce evard si cladi faguri la ni- xelul ceringelor lor biologice, Lucearea constd in Wegirea ta timp a cuiburilor despre care s-a yorbic in numirul 3/1981 al revistei noastre i clidirea de_faguri naturali ta samele clalitoare de ceara Figcare familie de albine poats clidi prim&vara si pe durata culesurilor de producyie dintr-un sezon apicol cite 6-12 faguri artificiali, iar pe o vreme deosebit de favorabili productici de ceart cite aproximatiy 12-16 fagurl, fapt eare permite fnno- rea fagurilor de cuib aproape in fiecare an, indife- rent de zona sau localitatea unde se practicé albi- niritul. Reprezint& primul si cel mai sigur proce- deu pentru stimularea productiei de ceari, menti- nerea capacitiyii productive si apirarea stindtil DIVERSIFICAREA PRODUCTIEI APICOLE Este foarte important si se sti ci in prezent rentabilizarea muncii crescitorilor de albine gia in- vestijilor din albindvit se asigura prin diversificarca productiei, E incontestabil, valorificarea, numai_ @ producyiei de miere nu inseamn’ valorificarea po- tenfialului produetiv al farniliilor de albine ! ‘Acest potential se refer pe lingi miere si ceari, Ja Riptigor de matc¥, roiuri, polen, pisturi, pro- pols 4, care int-0°proporfie mal maze sit mai mici sint usor valorificabile in orice stupina Credem c& nu exist crescitor de albine care sk nu aprecieze aceste posibilititi, In legiturd cu toate acester merit evidentiat si alt aspect : ma- rea majoritate eziti si treaci la valorificarea acestor rezerve din canza lipsei de experienta. Dar feala — fncercarea moarte nu are — asigurim cititorii, pe eci cu mai puting experiont’ fin special, eX orice, tncercare va fi urmatt numai de extisfacyi gi dobindiren nel depline.Snerederi fm posite eens ° 29VA PREZENTAM $! VA RECOMANDAM LICEUL AGROINDUSTRIAL CU SPECIALIZARE IN APICULTURA- SERICICULTURA DIN BUCURESTI-BANEASA La 21 iunie 1971 prin HLCM, nr, 739 a fost taflinga primul liceu apicol din gark si din lume, pe platforma Complexului apicol de la Bineasa, municipind Bucuresti, sect. 1, bd. Ficusului 42, telefon 79.71.65. A fost astfel infiipruiti nizuinja de_veacuri a pionierilor gcolii romaneyti de apicul- tur, N. Grand, I Tomici, I. Nicolaescu, Fl. Begnescu gi alsii, la. sugestia Comitetului curly al Asociatiei CreseStorilor de Albine’ sub conducerea presedintelui organizasiei prof. univ. dr, ing. V. HARNAJ. Cu prilejul sSrbitoricii in 1980 a aniverstrii unui deceniu de activitate a liccului a fost reliefat faprul cX fn aceasta perioad& au absolvit cursurile de zi gi serale un numir de 424 de clevi sian fost corodata calificayi in tehnologia creyterii i intreyinerii familiilor de albine in ani 1980—1981, inci alyi 60 de apicultori. Prin grija Comitetului Executiv al Asociajiei Crescitorilor de Albine din R. $, Romania liceului i-au fost asigurate spajiu corespunzXtor pentru snudiu si instruire in meserie gi Un cimin cu confort sporit, iar celor mai merituogi elevi burse de scolarizare. Elevii dispun de manuale gratuite din partea statului, iar profesorii de specialitare in colaborare cu inginerii-tehnologi ai Asociayiei Crescitorilor de Albine, Combinatului apicol si Institutului de cercetiri si productie pentru apiculturS au elaborat si tiparit manuale de specialitate pe profil apicol, dintre care reyinem spre exemplificare’ manualele de: bari melifers ; utilaj si consteucyii'apicole ; tehnologie si controlul de calitate a produselor apicole ; tehnologie de fntreyinere si exploatare a familiilor de albine 5.2, Liceul mai dispune de o stupini proprie, de o colectie de plante melifere fntocmit’ in cursul anilor de eatre clevii ce Lau frecventat si de o revist% scolar, ,Aurul florilor", care a objinut in anul 1980 premiul al TI-lea pe municipiul Bucuresti in cadrul concursului ’yCin- tarea Rominiei*. Cercurile stiintifice ce functioneaz% tn cadrul gcolii studiaz si experimenteaz multiple teme de interes general apicol cum sint: identificarea de noi plante meliferes iernarea fa- miliilor de albine sub. infiuenya caldurii produse de 0 rezistengi electric 5 inlocuitori in hrana albinelor ; observagii fn zhoral nuptial etc. Gradul de pregitire in domeniul apicol permite elevilor din clasele a XI-a si a XI-a SX acorde in cadrul practicii apicale asistenta tehnicd doritorilor de a se inigia ia tehnolog'a crexterii si fnereyinerii albinetor. © bund parte dintre absolvengii liceului au absolvit sau freeventeazi inviyimintul agricol superior la facultisile de profil: horticultura, agronomia sau zootehnia, Un dintre ¢i sine deja ingineri si lucreazX in apicultur%, Sine si absolventi ai licewlui care urmeazi facul- tatea de medicini umani sau pe cea veterinar% jae alfii facultatea de drept sau academia de stiinte economice, Majoritatea absolvengilor care au intrat fn produeyie dup’ terminarea liceului Iuereaz® in unitisi ale Asociasiei Crescitorilor de Albine (filiale judejene, Iastitutul de cercetiri gi productic pentru apiculura, Combinatul apicol), in fermele de profil apicol din caclrul intre- prinderilor agricole de stat, cooperativelor agricole de productie, asociayiilor economice inter- cooperatiste etc. Dintre acestia cei mai mulyi an si familii de albine proprii cea ce le permite sX rea- lizeze un plus de venitusi binesti imbunitatindu-si astfel in mod substangial bunstarea mate- rial a familiilor lor, ‘Tosi clevit de astizi ca gi absolventii de ieri, fiecare la locul siu de munci contribuie si muncese cu entuzi pasiune la inf’iptuirea planurilor nasionale de dezvoltare a api- culturii rominesti in eadrul planurilor de stat anuale gi cincinale, In figcare nou an golar Liceul isi deschide portile pentru noi generajii de elevi pentru formarea si calificarea in apiculnara a noi generagii care s& sink vegnic tread in rindul popu- SMO LEE LE MOE MOT BTS TEE TM Pm \ ce simititt ere mrsmesmesmerarrmrsmr ems a,lagiei Sri noastre dragostea fay de aceasth fndelemicire ce a pasionat mosii si strimosii nogtri de pe aceste meleaguri din spagiul carpatino-duntirean, Pentru anul scolar 1982/83 liceul are urmitoarele Jocuri : Cars de zi clasa a TX-a: 120 Gurs de zi clasa a XI-a: 72 Curs seral clasa a XI-a: 36 Inscrierile se fac prin filialele judeyene A.C.A. gi se recomandi pentru apicultori, in general baie Pentru clasa a IX-a in baza opitinilor Ficute prin scolile generale si a recomandii filia~ elor judeyene A.C.A. dosarele se primesc la secretariatul liceului intre 12—25 iunie 1982, candidayii urmind a sustine proba de tescare 1a limba gi literatura romana si la matematica din materia claselor a V-a—VII-a, Pentru clasa a XI-a in baza optiunilor si recomandarilor filialelor A.C.A, inserierea si examenul se sustine la cel mai apropiat licew agro-industrial din cadrul ju respectiv fn intervalul 1—9 iulie a.c, Examenul se d& la chimie si biologie din materia clase- lor-a IX-a gia X-a. Pentru cursul sera] examenu] se sustine Ia aceeasi dati, in cadrul liceului Tn timpul anilor de studiu, liceu! asigurd condisii de cazare si masi, contra cost. Bursele se pot asigura in limita Deeretului 98/1981 (copii orfani, casele de copii, plasament familial, cu afectiuni TBC) iar Iz cls. IX-X se poate face contract cu orice unitate IAS. in_conditia ca trimesteul II si se realizeze la inviyamintul seral si deci s& lucreze in cadul unitagii agri- cole care a scolarizat elevul contractant). Detalii in brosura ,Examenele de admitere in licee“ ce se editeazt de Ministerul Edu- catiei i Tnvayimintului, ‘Aspecte din activitarea elevilor liceului apicol AL ME MF AL EE ELH LBD BE DT PB BOF ROE YT FD FY De S LT META TA Ba 31CER D. CONSTANTINESCU, str. T. Viadimi nr, 403, orasul Driagisani, judeful Vilcea, ert tor_de albine profesionist Ja una din unitatile apicole ale Ocolului silvie din localitate, arati'c fincepind din anul 1956 isi clesfijoark activitatea profesionala cu rezultate satisf'icktoare, folosind pentru adipostirea si intresinecea familiilor de al- bine stupi orizontali rominesti cu 20 si respectiv 24 rame de 435X300 mm. Pentru a objine aceste rezultate lucreazi cu familii ajutitoare, ale ciror populayii sint destinate si folosite pentru intarirea familiilor de albine de baz in ajunul declangirii culesurilor de producyie, care se refac dup accea pe seama familiilor devenite puternice iernindu-le alituri de famille de baz’, dup’ metodele cu- noscute. — Va felicitim cu cdlduri pentru stradaniile si realizirile de care ne vorbigi cu atita entuziasm, pentru munca perseverenti in pregitirea familiilor respective de a ierna cite dou intr-un stup, de a jindepirta pe cele ajuritoare la timpul potrivit, de a le reface apoi si a le refolosi ia scopul aratat, Considerim ci dack fn paralel, experimental, ati introduce in stupink numaj zece stupi multietajati agi putea constata c& prin aplicarea cu stricteye a tehnologiei indicate in luerSrile de specialitate din ultima vreme devin mai ujor realizabile productii la fel de bune in urma intreyinerii unei singure familii inte-un stup si intecvensii considerabil re~ duse, fapt care mBreste de citeva ori producti vitatea muncii_ dv. Raminem in asteptarea traducerii fn viayd a 1e- comandirii de mai sus si a comunicérii const tirilor care — cu sigurangi — pot servi ca exem- plu si pentru alfi cititori, I. AVRAMESCU, comuna C. A. Rosetti, jude- ful Buzitw, solicit’ tabelul sau brogura cu pre~ turile Ia produsele si utilajele apicole in vigoare. — Prequrile la care va referigi sint afigate obli- gatoriu in toate centrele de aprovizionare si des- facere din reyeaua A.C.A, de ascmenea gi actul normativ care sti la baza practicirii preyurilor respective, »Am 59 ani gi m-am hotirit si practic albin’- ritul numaj dupi ce m-am convins de efectele extraordinare pe care le au produsele apicole pentru sinitatea oamenilor in comparagie cu me- dicamentele industrial“ ne serie M, UNGU- REANU, str. Desrobirii, bl. Hi, sc. C. et. 1, ap. 4 din Graiova, esc 32 Corespondentul dx o final apreciere tema si materialelor publicate, colaboratorilor _revistei, cit si Iucrivilor de specialitate apirute recent in gditura A.C.A. In continuare solicit publicarea in coloanele revistei a unui numir mai mare de si rejete de preparate casnice pe baz de produse apicole verificate in practica milenari a inainta- silor din fara noaste® si alte jiri. Va muljumim clduros pentru aprecieri si considerdim propunerile ficute deosebit de utile pentru imbundtatirea continui a conginutalui re- vistei noastre. Pentru cunoasterea adreselor unor colaboratori vi propunem si vX adresafi redacjici. Referindu-se la propunerea_corespondentulti nostra VL. HUMENT din Piatra Neamp, judeju! Neamt, cu privire la schimbarea denumitit, revise tei _noastre in ,Stupiritul in Romania” (in, Api- cultura fn Romania” nr 12/1981, p, 30), Cores- pondenjii B. Caragea, bl. D 16, st. G, ap. 34 din ‘Tr. Magurele, judeyul ‘Teleorman, N. Manole, co- muna Cirligele, judetul Veancea. A. Vasiloni din Piatra Neams, judequl Neams, Gh. Dionisis. str, Bucuresti, bl. "34, sc. C, ap. 2 din Pitesti gi aly consider’ ca foarte corecti denumirea actuala a sevistei de »Apicultura in Romania" si denumi- Tea organizatiel noastre — Asociatia CrescMtorilor de Albine din R, $. Rominia si cu_aceasta consi- derim elucidatt fntreaga probieini. Facem — tot- data si urm&toarele preci%ri: unii crescitori de albine — potrivit vermenilor apicoli mosteniti de Ia inaintasi folosese denumirea de stupar, prisack, prisicar, kaptar (in loc de stup, in unele picqi ale ‘Transilvaniei) etc., gi aceasii practicd nu a fost si nici nu poate fi contescatd, I. PODOSU, satul Mlaget, comuna Nehois, jndeful Buzitw a inceput si practice apicultura in anul 1936, pornind cu transvazarea unei familii de albine dintr-un budusoi inte-un stup sistematic recomandat de N. Nicolaescu in lucrarea ,C: Tiuza stuparului*, Va felicitim cilduros pentru realizirile obyinute si va dorim st v& bucuragi tor timpul de satis- factii din practicarea albiniritului. CA.962606] GSB OTT | GOOG] SOFLGOT | SOTI9S | L609 | SOE Bh | OzORG | OTS SEL TLOL wore | oor | ones | eezes | cvere | oreve | cecee | coree | core ong ony | Ze 21 SOF SE see OL $98 Lt 06¢ $1 Mat eoLit | 90c¢1 | #20 ZT esoues\ | 1k sgoce | creo xe | secee | Lorsz | orsee | ores | cooez | oor zz voota | OF 1srsz | oxeor | ocrec | oosee | segcc | zeae | usar | Loser | sot1z maIsea | 6£ zeoez | srce | ocez | ogee | esgoz | oree | exeez | foLor | Lee be wom | ge ote vrosr | ozpse | cosh | sozse | gezck | zcove | ore ec | Lecce srt | Le cioez | coogz | 9oee | ire6z | voorz | eoroz | sogtz | ILL92 | CRorz wew0221 | 9¢ tegoz | serze | coger | ueciz | cecsr | ooroz | scoot | ocrer | Lo eavaons | ce goocc | pcLoe | Last | Secor | coree | seeae “| eeemi | v8ror | cor Lt mars | ¥e sshor | eee or 816 LI vest | eect | LOE ST oz Lt | oor st | 86st fers | ce. Telit | go60c | cogs | goeroz | cise | “9002 | screr | eset | 90h St axe mes | Ze uscoc | czoec | oxeee | zosce | porze | ocrgz | tuegi | vesez | soser vaourid | If rigiz | tsocz | w9tz | wore | ocosr | gece | zoout | RL ez | 9egor uo | 0€ rossi | oskoz =| er9zt | 68961 oroct | se8cr | Fore | ote or | Ose et jen | 67 srooz | oxcez | care | ossiz | cocez | suoce | ibe1z | cecee | Ec007 soupy | $7 yosz | cezse | core | onrse tor ze | ussee | sor 96608 | 6816 wurpouent | 17 goser | Fee er ¥£0 £1 “si £1 veLer | 6soei | s9z SOF OL | LOLIT sommumereyy | 97 = = socze | vezee | porce | cHese | SOz¥r | CeoIE | OCI RZ sou | $7 sicoz | sige | 1e961 zeLve | coca | g9c0e | sine | cere | ace 91 wer | FZ 181 721 rex tt | Grout | stz9z | MOLE | OSL EZ 969.42 | 181 9 vinmorer | £2 oc9 O88 ST gsoci | gecor | stcut | Leeat licsi | 9eger | oze si ereopaunpt | ZZ cee OT wz ck PSP ST 1Z1 st OFE 1 goc zi | rez | Ole HI engsreH | 17 00¢ 2 SISIT 69ST 780 61 OFZ Cz oC C1 | 1BBET | STZ9T fro | 07 196 91 = = a = = 3 = es nginin | 61 | sz | zarsz | eeo6z | Looe | ose ee 196.9% | 9ee1z Hero | 81 LSZ OF ez oe £60 8b L9z OL te | See sz flea | Lt teoez | tuz9z | tho9z | euce | sees gso0z | ToL 81 eraoquid | 91 | stg ot 9194 we 8 OFS ToL 8 sors | SeoL usenoy | cr verse | Seve | LORLZ | lusez | 88k 97 sel oz | LI wiueysuoy | HT R95 17 69602 | 79S TZ £8807 LEGTZ f601z | F907 fog | £1 SLOT a = = a — = ssezerso | ch occ ez 8i9 Ze 90g Lz ZL IE | 68087 | Les 9% woaag-SeIe) | 11 209 FE ¢goze | ooriz | oe ze Leo | 696 61 agzng | 9} OFZ ET ocoez | oozst | 6LLIz geo1z | oss ot wird | 6 86 LT LL Lt L187 800 67 isi ez | 9407 ee ree ee Oz ez egcoz | 6irit | orLoz sho1z | R691 L 999 1 est | Ser) eek TT sagor | Ler er 9 ost Sz “izve | SILIZ | GEL ET oe ot | FEF St ¢ ¥LS 97 ogsyz | tezoe | cuezz scolz | ¥zo OF ¥ HOSE wzce | ogco | os ze | force | ocb Iz £ 961 Le 609% | 601 RE | GLI FF aie | 1097 z 69L FI acc oT racy | cere soot | cer zr 1 ase “ese ase 1 siusepediog|___ felon Teor weed aoe 2B c36r N oto = 0961926) INTINIWNIDNID VGVOIMad NI VINYWOU'S "S NIG aNISTY 3d VOTIVE INTINAILIAI3 VOINVNIGSTRUCTURA apicultorilor din R.S.R. — ianuarie 1981 (dupa evidengele lor A.C.A.) APICULTORI Nr. % total 72 860 100 din care: femei 4120 5,7 membri A.C.A, 56 967 78,2 DUPA NUMARUL FAMILIILOR DE ALBINE PE CARE iL DETIN Pind Ia 5 famil (25 187 346 Intre 6—20 familii 28 436 39,0 Intre 21—40 familii 11256 15,5 Intre 41—60 familii 5275 7,2 Intre 61—160 familii 2050 28 Intre 101—150 familii 587 8 Peste 150 familii 69 Ot DUPA PROFESIE Muncitori 25941 35,6 ‘Jarani 30875 42,4 Intelectuali 16 044 22,0 pupA virstA Pind la 20 ani (2085 28 Intre 21—50 ani 35014 48,1 {ntre 51—60.ani (24072 33,0 Intre 61—80 ani 11270 15,5 Peste 80 ani 419 0,6 Tiparit in atelierele intreprinderii poligrafice ,13 Decembrie 1918" Taxele postale achitate conform aprobarii D.G.P.Te. nr. 137/4133/1980 Lei 5