COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIE] CRESCATORILOR layed el a eI Bes era es NN on Si anne ome PRTC Piemoreo metros cee ENT TRL TACT oN een Soe Ton MER! reriaay. Riise Oub Come Tent La? eee hmm O te FUoreieel (rete) eee on Cay Cuneta Pn eon were ST OME Cee ame Coe rat (oft civ Ce) Vea ToT VR eet roca Mat} ere a ecerssenN Pr rit oem ey Lene Sera Scere an? toni ECON ee eee STUDS tet Ney Or eae aT TT Per aa Co Te oe mA) Creme yee ic amet 2070 ihe \aass atria) Seamer COMUTETUL EXECUTIY ASOCIATIEL CRES! LOR DE ALBINE DIN R ROMANIA @ Str. Tullus Ruc Lee ttencee sane i onan SLC a nan Tenn COOOL pees tar Tae TTP] romans Abona Pom Sr remn iro yay Pale filfalele ACCA. © Cltitorii din RUSS EN cela fame terse PLANED East SU CaatD YS euresti, sir. 18 De nr. 13, P.O, Box 136 aa er 4 Revistd lunard de stiingé si practicd apicola editaté de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialisté Romania CN ee A SL aa tama P CUPRINS 14 * ©: Prin pasiune si muncd la bune rezultate, 3 $C. ANTONESCU : Si asigurim jernarea linigtith a albinelor, df St. POPFSCL: Cum combatem umezeala din stup pe timpul iernii 10 f VI HIUMENT: Mated salvati de albinote sale, 1} P. BUCATA: Apis mellifica sau Apis mellifera? (2 { L CIRNU: Factor naturali de polenizare, lof Gh. BADESCU si, DIACONU: Albinele gi pro. ductia de fructe 7 $ M. MOREANU: Stupul Hermes, pirintele stupule orizontal de avi iy $ T. ESANU: © lingurita de miere. 21} Constanja ANDREI: Amidenul in miere 23. Natalia CIUCU yi Heaterina CONST \NTINESCU Aspecte privind principiile antibiotice din miere 26 ROMAN 4i Stefinigi ROMAN : Aportul produ- selor apicole in tratamenul asteniilor sexuale. Su- pozitii si sugesti 29} Calendaral apicultorului 31} Documentar apicol Stic si informayii Coperta [i Aspect al expozitiei permanente cu. produse energo-vitalizante si fortifiante din holul sectorului de apite- rapie al LCP.A., Bucuresti, sect, 1 ste. C. A, Rosetti 31 telef. 12.94.94. Prin cabinetelc sale de specialitate fa cadral sectorului se acorda gratuit consultayii medicale si traramente cu produse apiterapice realizate in cadrul sectorului. labora- toare farmaceutice LC.P.A. (foto: I. NEGREA)Pavel Brait com, Frumuseni — Arad “Ana Pircilab C. lung — Arges Petrea Petrache com, Corbasca — Baciu PASIUNE SI MUNCA LA REZULTATE Apicultorii amatori, ingelegind rolul gi sarcinile pe care le are Asociatia Crescatorilor de Albine in ansam- blul economic al yirii noastre, aplicind metodele avan- sate in cresterea ji exploatarea familiilor de albine si valorificind mai multe culesuri de nectar prin depla- siri succesive in pastoral, au predat la fondul de stat si in anul 1981, desi un an nu tocmai favorabil pentru apiculturi, cantitigi importante de miere, ceara si alte produse apicole, Odsti cu profundele transformiri social-politice aduse de revolusia socialist? si primind sprijinul nece- sar din partea organclor superioare de partid si de stat, apicultura s-a integrat total in aspirariile intre- gului_ popor, pentru construirea societigii socialiste multilateral dezvoltate, Pentru ridicarea _nivelului profesional al apiculto- silos, in scopul obyiuerii unor producti apicole sporite si diversificate, precum si pentru rentabilizarea stu- pinclor, Asocistia Creseatorilor de Albine acordi 0 atengie deosebiti ridicirii calificirii profesionale a stu- parilor prin foloirea celor mai diferite fadeevate forme ji'mijloace de tastruire, en de exemplu + cursutl apicole de masi, cicluri de conferinge. schimburi de experieny’, demonstrasli practice, cursuri postuniver- tare, cursuri fara freeventa si de calificare in cadrul liccului apicol, simporioane, expozigii apicole .m. In _acelasi seop se editeazi revista yApicultura in Roménia" — organ de stiinti si practici apicola al Asociatiei Crescitorilor de Albine si yersiunea acesteia in limba maghiar ,M¢hészet Romsniabin", se tipirese brosuri, cirsi, pliante, planse, se realizeaza filme apicole documentare, diapozitive si alte materiale de spe- cialitat Asociagia Crescitorilor de Albine este preocuy permanent de atragerea oamenilor muneli de di profesii la practicarea apiculturii, si-i pregiteasca yi sii indrume pentru cresterea numirului familiilor de albine, sporirea producrici de miere, ceara si alte pro- duse apicole. In activitatea sa, organizasia noastra colaboreaci cu organele de partid’ si {, pentru realizarea_preve~ derilor programului de dezvoltare a apiculturii, pen- tew apliearea si reapectarea legislated apicole, privind prevenirea si combaterea bolilor In albine, protectia familiilor de albine impotriva intoxicasiilor cu pesti- cide, calitatea produselor apicole, organizarea pe plan central a stupiritului pastoral ete. Pe lingi faptul ci este o indeletnicire rentabili, utili si recreativ’, apicultura este astizi considerata ocupasie de baz, cind este practicat3 ca profesic, in mod organizat si cel ce o practica este membru al Asociagiei Crescitorilor de Albine si predi anual Ia fondul de stat, pe bazi de contract, produse apicole in valoare de minim 15.000 lei. In fara noasted cei care practici apicultura benefi ciazi de numeroase avantaje, astfel : scutire de impozi asupra veniturilor realizate din cresterea albinelor ; credite pe termen lung pentru infiingarea si dezvolta- Liviu Ursa Singeorz Bai — Bistrifa-Nasiud Mihai Corduneanu Botosani — Botosani Vie Grovu gnaw — Brasov Constantin Zainea Braila — BrailaGheorghe Panaete Buziu — Buziu Nicolae’ Pipos com. Dorobanti — Cilérasi Nicolae Lugigan sat Gidalin — Cluj Stefan Cirstea Constanta — Constanta .varea_pimintul rea stupinelor ; avansuri binesti pentru productia api- coli contractati ; resurse: melifere repartizate gratuit ; mijloace de transport repartizate cu prioritate pentru deplasarea in pastoral ; vetre pentru stupine, in folo- singi. gratuitd ; preluarea produsclor apicole direct de Ja stupiné cu plata pe loc; plata pe bazi de contract a actiunii de polenizare cu albinele a culturilor agri- cole entomofile ; ocrotirea albinclor contra intoxi- caziilor prin reglementarea folosirii pesticidelor ; asis- tenga tehnici si consultagii juridice gratuite ; asigu- rarea aprovizionirii cu unelte, utilaje. materiale (stupi, faguci artificiali, biostimulatori etc.). material biologic (familii de albine, roiuri,: mitei selecyionate), medica- mente de uz apicol ; ambalaje pentru miere, cu impru- mut cu titly gratuit. Cresterea albinelor, pe Hing’ faptul ci este produc- tiv’, constituie 0 destindere activi. Apicultura sensi- bilizeaz’ sufletul omenesc si determin’ 0 solidaritate care depiseste diferenyele de orice natura. Femei si barbasi, tineri_ si virstnici, romani, maghiari, germani, se simt infritisi in sinul naturii, prin acceasi pastune “— stupiritul. Albiniritultrebuie considerat si cao ramuri dispensabili a agriculturii, mai ales acum cind culti e face pe suprafefe intinse, cind se folosese pe seari largi substange chimice pentru com- baterea diunitorilor plantelor agricole, polenizarea fiind unul din factorii agrotehnict obligatorii care asi- guri nemijlocit cresterea productici la hectar. Ca si in alte domenii de activitate, in apicultuira moderna s-a impus pregnant necesitatea rentabilitigii. Stupinele vor trebui si-si asigure rentabilitatea din produsele directe si prin actiunea de polenizare la care participi, adoptind in practica curenti metode de in- tresinere intensiv’, care pot fi aplicate cu succes i de apicultorii amatori. Comitetul Executiv al Asociatiei Crescitorilor de Albine, pentru recunoasterea rezultatelor bune obsinute in anul 1981 si predarea la fondul de stat a unor cantitisi importante de produse apicole, a acordat diploma de ,FRUNTA$ IN APICULTURA“ urmito- rilor stupari : 2 Alba: SERBAN Jon — Alba Iulia, DUMITRU Ni- colae — Sebes, Arad: BRAIT Pavel — com. Frumugeni, MADUTA C. — com. Susag. Arges: PIRCALABU Ana — Cimpulung, JIANU Florea — Curtea de Arges, ALEXANDRU I. — com, Budeasa. Baciu: PETREA Petrache, MUNTEANU V. Gh: si DUCA Y. din satul Rogoaza. Bistriya-Nasiud : URSA Gh. URSA Livi Bai, BARTA Aurel — com. Lechinya, — Singeorz Romulus Rujan Tirgoviste — Dimbovita Nicolae Latu com Schela — Galati Steliana Pirlog Ginrgia — Giurgiu Viorel Tezan Haeg — HunedoaraCttin Conduraru Iasi — Lagi Aurelia Breana Turnu Severin — Mehedingi Ton Pirvuleyu com. lanca — Olt Augustin Bodonea Carei — Satu Mare Bihor s ONCIOIU Virgil — Salonta si COHUT Toan — Oradea, Botosani: CORDUNEANU Mihai — Botosani, CRA- CANA Constantin, DUMITRAS Constantin — Dorohoi. Brasov: GROVU Iie — Bragov. Briila: RADU Gh. — Briila, MARIN Mi Mircea Voda, ZAINEA Constantin — Bri Buziu : PANAETE Gh. — Rm, Sarat. CHIORPEC Ion, — Buziu, NICOLAE Salomeia — satul Soresti. Cilirasi: PIPOS Nicolae — com. Dorobangi, NITU Constantin — com, Cuza Vodi, PUCHICI Paul — Otteniga, Cluj: LUGIGAN Nicolae — satul Gadalin, SOS$ Ed- mund — Turda, BEKO Sinefta — Cimpia Turzii- Constanga: CRISTEA Stefan — Constanya. Dimboviga: RUJAN Romulus — Tirgoviste, TA~ NASE Gh, — com. Minesti, DUMITRICA Ion — Moreni, STIRBESCU Petre — Tirgoviste. Galasi: LATU N. — com. Schela. Giurgiu: PIRLOG Steliarta — Giurgiu, DINU’ Du- mitru — Giurgiu, NICULESCU A, — com, Go- gosari. ’ Gorj: CAPREA Dumitru — com. Runcu, GUTA Re- mus — com. Turburea. Harghita: POLGAR Sandor — Gheorgheni, LAZAR Liliana — com, Lueta. Hunedoara: IEZAN Viorel — Hayeg, GRIGORESCU Cornel — satul Ginjaga, CIOANEA Petru — Deva. Talomiga ; STANCIU Stoica — com. Marsilieni, ZAI- NEA Ion — Slobozia, PANAIT Marin — com. Albesti. CONDURARU Constantin — Taji. i: BREANA Aurelia — Drobeta-Turnu Se- verin, COJOCARU Dumitru — com. Breznita Ocol, TRAILA Dumitru — com, Jiana. Neamy: IOSUB Constantin, BIZU Petra — com, Bo- desti, VACARIU Victor — com. Pingirasi, BUR- DUJA Dumitru — Piatra Neamy. Olt: DINCA Petre — Stoenesti, OPORAN Marin — Slatina, PIRVULETU Ion — com. Ianca. Satu Mare: BODONEA Augustin — Carei, DUDAS Ton — Satu Mare, NEMETI Alexandru — com. Livada, Silaj : BIRO Balasiu — Petrinzel, CRISTEA Teodor — com. Horoati Crasnei, MAN Aurel — satul Zolnoc. Ema Herberth Cisniidie — Sibiu Nadejda Ciobanu Sibiu — Sibiu Gheorghe Breaban. com. Patrauti — Suceava Constantin Mihai com, Cringu — TeleormanStefan Proca Beba-Veche —Timis Filip Sandu sat Buda — Vaslui Sibiu: CIOBANU Nadejdea si CIOBANU Gh..— Si- biu, HERBERTH Tamas si HERBERTH Ema — Cisnidie, Suceava: BREABAN Gh. — com. Pitrauyi, NEMTOI Vasile — Gura Humor, MOROSANU Filaret — com, Satu Mare. Teleorman: GRECU Gh. — com. Lita, JURASEK Constantin — Videle, MIHAI Constantin — com. Cringu. Timis: PROCA $tefan — com, Beba Veche, KALA- PIS Matei — com. Dudestii Vechi, FAGARAS Vio- rel — Timisoara. Tulcea: TANASE Gh, — Tulcea, ROSU Dumitru — Tulcea, NECSOIU Mircea — com. 6 Martie. Vaslui: ARHIRE Maria — Vaslui, SANDU Filip — satul Buda. Vilcea: BALTATEANU Eftimie — com. Tomsani, DUICU I. — Rm. Vilcea, VADUVA Gh. — com. Firedtest Vrancea: FOTACHE Costin — Focsani. Municipiul Bucuresti; TOMA Catrina — com. Balo- etyti, BANDROVSCHI Cristian, BOGDAN T., ing. FOTII N. si TENITA 1. din Bucuresti. Vilcea Costin Fotache Focgani — Vrancea Stupin’ Ia iernat in zona coniferelorSA ASIGURAM IERNAREA LINISTITA A ALBINELOR ©, ANTONESCU Contrar normelor tehnice de crestere si intreyinere, unii crescatori de albine inter- vin iarna in mod repetat si nejustificat in cuiburile familiilor de albine, motivin- du-si intervengia, de cele mai multe ori, prin necesitatea administrarii de hriniri de salvare sau de stimulare. Aceasti practicl este gresitd intructt ea vine in contradicrie flagranta cu obli- gatia apicultorului de a asigura iernarea cu hran’ suficientd si in mod eft mai li- nistit a albinelor fa ghem, lucru absolut posibil atunci cind albinele au fost bine progatite pentru iernare inci din sezonul apicol precedent. Pentru mai buna {njelegere a acestui deziderat ne propunem tn cele ce ur- meazd si reamintim cititorilor nostri citeva aspecte specifice din viata si acti- vitatea ce 0 desfasoar’ albinele in ghemul de iernare si care impun ca ele si nu fie tulburate prin intervensii repetate si ne- justificate, ci si fie lisate asigurindu- © iernare cit mai linigtita. Este cunoscut faptul ci albina trdieste de milioane de ani in comun, fntr-un grup minunat organizat, numit familia de albine si pe care noi o consideram ca uni- tate biologicd ce indeplineste functiile so- ciale ce-i stint specifice activitayii de grup. Dintre acestea ca deosebit de importanta © consideram pe aceea prin care se for- meaza si se mentine in cuib temperatura indispensabila vieyii, integritatii funcsiilor sociale si perpetuarii speciei. Aceasta tem- peratura este realizati in sezonul rece de catre albinele din ghemul de iarnd, iar vara — de catre albinele ,,ventilatoare*. La {nceputul iernii, temperatura din ghem — cind familia nu creste puiet — este ridicaté de albinele tinere pind la 25°C, prin migciri de aripi, picioare si abdomen. Aceste albine se hranesc mai mult in comparatie cu ceilalti membri ai i-se Apicultorul Venezel Lajos din $f, Gheorghe isi verificd auditiv familiile sale de albine care iereazi nederanjate pe timpul icrni (foto: Nyilos anos)comunititii, Dup% o astfel de activitate, care dureazX de la o jumatate de ora si pind la 5—8 ore, albinele stau linistite aproximativ 24 ore. In acelasi timp albi- nele tinere hranesc si matca cu hrana glandulara (léptisor de matci). Spre sfir- situl iernii, incepind de pe -la_mijlocul lunii februarie, sau si mai devreme, tem- peratura din ghem este ridicata treptat de aceleasi albine tinere pin Ia 34—35°C temperatura ce favorizeazi cregterea puie- tului. Tulburarea iarna a acestui mod de via- s8. specific, prin zgomote, zdruncinarea stupilor, atac al diunitorilor (soareci, animale, pasari de curte, ciocanitori, pit oi, vrabii .a.), nelinigtesc albinele si le ‘ac sd consume mai multe provizii, din care cauzd se imbolnavesc de diaree. In acelagi timp nenumirate albine se desprind de ghem si cad pe fundul stupului de unde nu se mai pot ridica spre a se ala- tura grupului. Alteori, ca urmare a tulbu- rarilor si agitatiilor repetate, familiile tsi omoard matcile, se wzea7i mai repede si av rare sint cazurile cind pier in intre- gime. Albinele de pe marginile ghemului, care alcdtuiesc un veritabil tnvelis protector viu, sau ,coaja ghemului®, au rolul de a preveni pierderile de caldura din interior pe timpul jernii, Cu cit ghemul este mai mare, adicX cu cit familia este mai piter- nick, mai popular, cu atit este mai -nicd suprafaya de pierdere a cildurii prin ra~ diayie, raportata Ja yolum, si deci regimu! optim de caldur% este mai convenabil si ra econmoic ‘de intretinut. Din contra, 1a familiile slabe, suprafata de pierdere a cildurii prin radiatie — raportat’ Ia populatia de albine redusé — este mai mare si prin urmare aceste familii nece- sita un consum de provizii, eforturi ‘i uzura sporite, Asifel la o familie de al- bine care a intrat in iarnd cu o popularie care cintaregte 0,5—1.0 kg, consumul me- din pe kilogram albina, in 24 ore este de 50,9 ¢ (Z Barac|, N. Foti,Al. Popa, E. Sin- duleae, 1965), iar la familia care a intrat in jan’ cu o populatie de 2,5—3,0 kg, deci de peste trei ori mai numeroasi 2a prima, consumul mediu pe kg albin’ este 6 in 24 ore de numai 25,8 g, adic la jumi- tate ca in cazul familiilor slabe. O familie normala consuma lunar in perioada octombrie-decembrie cite apro- ximativ 0,7, ke provizii, tn januarie 1—1,2 kg si in lunile februarie si mantic cite 2—3 kg. Rezulté ca in perioada octombrie-ia- nuarie inclusiv, o familie de albine nor- mali consumi in jur de 3,5 kg miere. De aceea pe buna dreptate ne intrebam : ce putere gi cite provizii au in cuiburile Jor familiile de albine pentru salvarea ca- rora unii crescatori de albine trebuie si le administreze hrana suplimentara in luna ianuarie ? Fara indoiala ca este vorba de stupine total neglijate, sau crunt exploa- tate si nu de familii normale, intrate in iarnd cu populatii si provizii de hrana corespunzatoare Cu peste trei decenii in urmé’am expe- rimentat si practicat citiva ani administra- rea de hriniri stimulente la familiile de putere mijlocie sau mediocre, aceasta insd numai cu 50 zile mai inainte de culesul intens urmirit si niciodata in lunile ia- nuarie sau februarie, deoarece pentru cresterea unei albine sint necesare 21 zile iar durata vietii albinelor in sezonul ac- tiv este in medie de circa 35 zile si albi- nele respective trebuie si ia parte Ja acest, cules cel putin 5 zile. Astfel oudle din care s-au_ dezvoltat albinele ce urmeaza sa participe la. pri- ml cules trebuie sa fie depuse de mated nu mai devreme de 21-+30 zile, adicd cu 51 zile fnainte de apariyia culesului. Pen- tru culesul de la salcim, de exemplu, care in sudul qari incepe tn jurul datei de 15, mai, administrarea_hranirilor stimulente va trebui f4cut% cu incepere de la 25 mar- tie. Folosind aceste date si considerind ca la 25 mai se termina culesul, hranirile sti- mulente se impun incheiate la 27 aprilie. Am renuntat sd procedez astfel deoa- rece familiile care intra in iarn¥ cu popu- lajie pe cite 8—10 intervale de rame stan- dard, cu mitci tinere si care dispun in cuib de hran% suficient® pentru consumul propriu pin [a sfirgitul Junii mai din anul urmator, nu au nevoie de ajutorul nostra pentru a se dezvolta normal si valorifica economic culesurile.Este de la sine injeles c4 uncle stapine — fn ciuda tuturor misurilor luate pen- tru iernarea fara pierderi — si au mai poatt supravieyui pind la sfirsitul iera:i fara o grabnick interventie din partea omului, din cauza ivirii unor stiri anor- male neprevazute. Pentru a se putea iden- tifica aceste stari anormale crescitorul de albine trebuie s% supravegheze periodic modul de iernare, s% controleze stupii au- ditiy si dup’ resturile de ceark de la _ur- dinige si de pe fundul stupilor, deci fri a fi nevoie sa recurgd la deschiderea lor. ‘Aproape toate starile anormale identificate — lipsa de provizii, pierderea mitcilor, pitrunderea soarecilor in cuiburi sau al&- turi de cuib, indreptarea stupilor x¥stur- nati de wint s.a. — pot fi fndreptate in linigte si fara a fi nevoie si se treacd la deschiderea si restructurarea cuiburilor. CONCLUZII 1. Interventiile in cuiburile familiilor de albine pe timp de iarna la care recurg unii crescAtori de albine pentru efectuarea de lucrari neglijate in sezonul apicol pre- cedent sint pline de riscuri, intrucit, au sint si nici nu pot fi in concordanyd cu modul de viaga firese al albinelor. 2. Aproape ci nu exist’ stupini fn care sd nu apara pe timp de iarn’ stiri anor- male ce pot periclita viaja si potenyialul productiv. al unora dintre familiile de ai- bine. Prin intervenyia omului — ca ur- mate a supravegherii si controlului per odic a modului de iernare, fark deschide- rea stupilor — pot fi salvate de la picire familiile in cuiburile cirora au apirut aceste stiri nedorite cu meniunea cX ase- menea interventii trebuie considerate ex- ceptii, cazuri rare, deci nu reguli. 3. Prin luarea de m¥suri corespunzi- toare in vederea iemirii fard pierderi a intregului efectiv de familii — din pri- mavara pind in pragul iemii — si in- dreptarea la timp a stirilor anormale ivite in cuiburile unui num&r redus de famil crescitorii de albine buni gospodari bene- ficiazi de potentialul productiv al tuturor familiilor de albine si pot folosi din plin lunile de iarn& pentrs pregétirea mai te- meinicd a sezonslui apicoi urmxtoz. ote ererererercserereseresereroteserese i schimbul nostru de fine este preocupat de ve~ rificarea auditivi a fami- liilor de albine pe timpul iernii. (foto: Nyilos Tanos)Cum combatem umezeal Ing. St, Dupa cum stim iernarea fSr¥_pierderi a familiilor de albine este determinati de un complex de factori si masuri dintre care eliminarea vaporilor de apa din cui- buri are un rol hot&ritor. Desi fnca din toamna anului precedent se iau misurile necesare pentru asigurarea unei ventilatii normale, totusi adeseori primivara tim- puriu, cu ocazia primului control, in cui- bul familiilor de albine gasim excese de wniditate cu urmari negative asupra dez- voltarii familiilor de albine. Este locul si precizam ca aparitia excesului de umidi tate se datoreste scaderii temperaturii din cuibul respectiv. Sa explicam : dup cum se stie, odata cu aparitia puietului. tem- peratura din cuib creste si in acelasi timp aerul incilzit absoarbe si refine o canti- tate mai mare de vapori de api. La rin- dul ei temperatura ridicata face ca pro- cesul de evaporare sa se intensifice si tn- trucit _evaporarea este consumatoare de ealdura, temperatura din cuibul albinelor scade determinind aparitia excesului de umiditate respectiv condensarea vaporilor de apa pe pereyii reci ai stupului si pe fagurii marginali neacoperigi de albine. Tn_aceasta situatie albinele consum’ mai multa energie pentru realizarea si menti- nerea temperaturii optime de crestere a puietului (34—35°C) fa detrimentul sin¥- tai si longevitayii lor. Rezult% ci aerul rece gi uscat este mai favorabil pentru viasa albinelor dectt aerul cald si umed. De asemenea, se cuvine sa retinem c& for- marea vaporilor de apa ‘si condensarea lor sint doua fenomene fundamental dis- tincte. Primul este firesc si se datoreste biclogiei familiilor de albine iar cel de-al doilea nu este firesc gi se datoregte unei ventilatii necorespunzatoare. Exist stu- pari care admit ca prin restringerea si im- pachetarea exageraté a cuibului se poate! evita excesul de umezeala. Practica api- ‘cola demonstreazi jinsd ca in asemenea ja din stup pe timpul iernii . POPESCU conditii vaporii de ap% nu numai ci nu pot parasi cuibul stupului dar se adun% in cantitate si mai mare si ramin acolo un timp si mai indelungat, §n cuibul res pectiv, Desi este mult mai important se impachetam decit cum impachetim, totusi restringerea si izolarea termic3 rationala, precum si folosirea unor materiale izola, toare curate, uscate, poroase si nehigro- scopice reduc in bund masura consumarea unei cantititi mai mari de provizii ¢i res- pectiv producerea unui volum mare de vapori de apa. Cu gindul la stuparii fncepitori dorese si amintesc unele reguli si si le fac cu- noscute unele observatii proprii in lega- tura cu yentilatia stupilor tn sezonul rece : = daci respectim regula unei iern’ri fark riscuri care consti in faguri putini, mai ales in lunile februarie si martie dar cu provizii multe si intervalele compact ocupate de albine, imbunatijim fn buna masura si ventilagia ; — cu cit ghemul de iarnd se apropie de forma sferei, cu atit mai reduse vor fi consumul de provizii si cantitatea de vapori de apa ; — daci tn zilele reci, primivara timpu- riu, vedem apa condensati in dreptul ur- dinisului inferior, inseamna ci avem puier simulta umezeali in cuib ; — familiile de albine puternice, neim- pachetate si ad&postite in stupi cu perefi subtiri (simpli) este necesar sa beneficieze de o ventilatie foarte bun, fntructt tn urma respiratiei_albinelor si consumului mare de provizii in ei cantitatea de apa este deosebit de mare ; = siropul de apistim si turtele pro- teice, administrate in perioadele cind al- e,binele nu-si pot regla primenirea aerului jdin stup, contribute de asemenea la spo- rirea volumului vaporilor de ap%.Neajunsurile produse de excesul de umiditate pot fi evitate dack se asigura 0. ventilayie corespunzatoare familiilor de albine pe urmitoarele cai : a) printr-o intensi ventilatie care si asigure eliminarea aerului cald.si incarcat cu vapori de apa )) prin ridicarea temperaturii aerului din jurul ghemului de albine si prin evi- rarea astfel a diferenyei de temperatura si condensirii vaporilor existensi in spa- siul respectiv. Intrucit prin aplicarea prime, m&suri se pierde cildura avit de necesarii in se- zonul de primivara find totodaté greu de realizat si de menyinut temperatura de 34—35°C, a doua masurX este cu mult mai practic’ si mai economic’. In acest scop se inchide urdinigul inferior si se last deschis numai urdinisul superior. Astfel, temperatura aerului din cuib de- venind mai ridicati, se eviti procesul de prornaTem Sn We aMeceal ees aNe ss eliminati si. vaporii de apd prin urdinig:l superior, Si retinem jinsd ca fn zilele si in noptile friguroase albinele parisesc ur- dinisul inferior si aerul rece patrunde fara nici o tmpotrivire tn interiorul. stu- pului, In schimb, lisind numai urdinigul superior deschis, ghemul de albine cu pu- et se gaseste in apropierca acestui urdinis, nu-] parasesc si formeaz’ coaja ghemului care nu permite si pitrund’ aer prea rece fn stup. In aceste conditii jos“, pe fundul stupilor cu undinigul inferior inchis este cu mult mai cald si astfel conditiile pen- tru 0. crestere mai_intensiva a puietului sint simitor imbundtazite. Cum procedez in stupina mea; Fami- lille mele de albine ierneazi pe 4—6 fa- guri avind provizii in medie cite 8—10 kg fiecare. Fiind convins ci un consum redus din sezonul de primivar’ timpuriu nu-mi poate asigura familii puternice si recolte bune, intre 20 januarie i 10 fe- bruarie in scopul de a determina un con- sum mai mare de hran& si pentru a objine astfel_mai_mult puiet administrez fami- lillor de albine turte proteice, in acelasi timp cu zahir cubic si candi, cu adaos de polen si lapte praf, Menyionez cX za- harul cubic si candi absorb si refin parte din umezeala cuibului. In prealabil inst familiile beneficiaza de o impachetare suplimentara (acopir podisorul cu buciqi de stofa de tina) si in timp de 2—3 zile temperatura din cuib creste si se mengine la 34—35°C, Aseme. nea conditii dupa cum am vizut favori zeavi aparitia vaporilor de apa, Pentru a elimina vaporii sia evita condensarea Jor, reduc urdinisul inferior la 2—3 cm, inchizindu-] chiar complect in nopyile ge- roase, iar in restul timpului lisind deschis la 1—2 cm numai urdinisul superior. NR. Tinind seama de faprul ci aerisirea cuibu- rilor de albine in sezonul rece reprezint un factor decisiv, © condipie esengialX pentru buna iernare a familiilor de albine si ck o buna parte dintre stupii sistematici noi din yard nu sine pre- ‘vYicuji cu urdinisuri superioare, se recomanda cres- ciorilor de albine ca in cazul din urma_acrisirea r si fie asiguratd prin crearea in podi- soare sau intre scindurelele de podigor a unor spayii libere de cite 4—6 mm, Prin aceste spatii aerul viciat si umezit este nabsorbit® de salteluyele de paie obignuite care se ajar deasupra podisoarelor sau scindurelelor de podisor respective, ca excelente utilaje pentru izolarea termicé, indeosebi a ghemurilor de iarni formate pe cite 4—6 intervale de faguri,Matcé salvaté de albinele sale VL. HUMENI Vrind sk unesc un nucleu care avea ©, marca tinkra, cu un alt nucleu care pierduse matca si-si ridicase botci de sal- vare, am distrus botcile si am pus nucleu! fark mated peste celilalt, separindu-le printr-o foaie de ziar perforata. Dup’ 48 de ore am gisit hirtia roast, deci unificarea intre albine s-a facut, insd in corpul de jos am gisit matca inghe- muiti de albine. Incercind si desfac ghe- mul, am observat ca albinele care 0 in- conjurau, nu aveau o atitudine ostila fata de ea, care de altfel se migca libera prin ghem. Am pus ramele Ja loc si am mai controlat inci o data fagurii care aveau botci, Am: descoperit ci mai ramisese o boted mick, abia vizibila, Am distrus-o si am fnchis stupul. Dup’ incd o zi am controlat iar si am gisit matca’eliberata din ghem; era teafari sisi continua ouatul, Asadar, ghemul in acest caz era for- mat — dupa parerea mea — din dowd pituri de albine: pitura interioar’ care forma un scut de aparare si patura exte- rioara atacanti, formata din albinele nu- cleului cu botci. Dup’ distrugerea uldi- mei botci, atacantele s-au vazut nevoite sX_accepte §i ele matca. existent’, Un caz aseminitor s-a intimplat cu alte dou nuclee, unul avind o matcd imperecheat’, iar celélalt una neimpere- cheat, am ‘pus peste nucleul acela colilalt Dupa ce am omorit matca neimpere- cheat, am pus peste nucleul acela celilat nucle’ cu, matca imperecheati, —separin- du-le printr-o foaie de ziar perforata. Deschizind stupul dupa 48 de ore, am gasit in_corpul de sus dowd gheme de albine, Desficindule, am gisit in unul o matca neimperecheatd moarti, care mi-a scipat la controlul aucleului in care am gasit prima matc’. Aceasta, urcindu-se in corpul de sus prin gautile facute in hir tie, a fost omortta de albinele nucleului cu’ matca neimperecheatt. In al doilea ghem se afla matca imperecheata vie, fiind ap’rati de albinele sale. Am inde pirtat matca moarta si am inchis stupul. Dup’ ined o zi am gasit matca impe- recheati eliberat’ din ghem, plimbindu-se pe fagure si neavind nici _o vatimare, find acceptata pind la urma si de albi- nele celnilalt nucleu, care s-au vazut in imposibilitate de a-si creste 0 matc’. Propun ca in cazul in care si alti api- cultori sesizeaz’ situatii similare celor ob- servate de mine si le comunice redactici. MICA PUBLICITATE Campari caracter de liter al anunjulvi si plu. redaetic. — BAILA. — Sucursala PUBLICITATE*. OF mT mes me et me sms VIND_ pavilion: apicol clo cabana coniortavma, 72 stupi, rame stas, populat 40 familii, Pruteanu Gheorghe, Suceava, Alea Maragesti nr. 4, se, Cy ap. 5, telefon 12292. 4 ‘ Informiim ejtitorii_ nostri ci redaetia revistelor ,APICUL! »MEHESZET ROMANIABANS® public3 anunguri_de de materiale si utilaje apicole, roiuri si famili Costul, unui cuvint este de 5 h sau pentru. chenar negca se aplici © majorare de 50i/, ies publicitare penttu vi : de albine cu si fara stu Se primesc minimum 10 cuvinte. , __ Anungurile urmeaza si fie publicate numai in limita spagiului rezervat acestui scop in numirul ce urmeazi si apard dupi minimum 30 il de la data primirii lor in Atit anungurile cit si costul lor se primese pe adresa: Asociatia Crescitorilor de Albine, Redactia revistelor ,APICULTURA IN ROMANIA“ si MEHESZET ROMA- NIABANS, str, Inlius Fucik’ nr, ae eestor 2 cod 70321, Bucuresti, cont, 45.96.01.4 municipiulud Bucuresti cu meniunea PENTRU MICA. CUMPAR stupi, albine, caut asociat stupint ‘pluc titoare sau caravand. Telef, 37.24.61. ) 10APIS MELLIFICA SAU APIS MELLIFERA? Biol. P, BUCATA Institutul de cercetiri si productie pentru apiculturd In biologie nomenclatura binard sau bi- nomial este sistemul stiintific universal de denumixe conventional a speciilor de plante si animale. Prima utilizare siste- matic’ a nomenclaturii binare, adic fo- losirea sistemului cu dows denumiri (in limba latin’) se datoreaz’ marelui biolog suedez Carl Linné, * Linné a demonstrat superioritatea denu- mirii, binomiale in lucrarea Species plan- tarum (1753) pentru plante si tn Systema Naturae (in a zecea editie, apirutk fn 1758) pentru animale. Pind la Linné plan- tele si animalele erau denumite printr-o ingiruire de cuvinte greu de memorat, ori, prin nomenclatura binard, denumirea se exprima simplu si f&r& echivoc, Prima de- numire, reprezentind numele genalui este comiuna tuturor speciilor aceluiagi gen (pri- ma litera din cuvint este 0 majuscula), iar a doua, reprezentind numele speciei arati deosebirile dintre speciile genului dat, De ex. geniil Apis cu speciile : dorsata F (in- diana uriasa), florea F (piticd galben3), indica —= cerana F si mellifica — melli- * Carl von Linné, naturalist si medic suedez (Rishult 1707 — Uppsala 1778). La virsta. de 24 de ani el a-conceput celebra clasificare a plan- * telor, bazati pe caracterele staminelor si pistile- lor, clasificare per conventionali, care a avut un mare succes. Din cauza invidiei el se simte foryat sa-gi pirliscasc’ patria fScind peregrinari in Olanda, unde a elaborat cele. mai importante fu- crSri, Viziteazd Anglia, Franya, unde se imprie- teneste cu Jussieu (renumit naturalist) si apoi_ se intoarce in Suedia. Medic, botanist, apoi presedinte al Academiei din Stockolm isi incheie cariera ca profesor Ia Uppsala. El are mai mule lucrari publicate. ** © jincadrare a albinelor fn clasificarea _z00- logic este ogiindit% fn planga intitulatt ,Indivizii familiei de albine* editati de Asociagia Crescito- rilor de Aibine din R. S. Roménia, plangi ce se poate procura de la mazazinele centrelor cle Apro- vizionare si desfacere ale filialelor judeyene A.C. “© etimologic, in cuvintul mellifera, melli (grec. si lat.) dinseamn¥. miere si fero (lat), verb avind semnificatia a duce, a purta, a transporta, fera L. (melifer’). Din punct de vedere al clasificdrii zoologice (taxonomie)" albina melifer% face parte din familia Apidae sau Apideae, familie care-si trage numele sdu toomai de la acela al albinei: Apis mellifera Linné, 1758 **. Familia cuprinde specii foarte numeroase, sociale, ca albina melifera sau solitare sau chiar parazite. Genurile cele mai frecvent observate sint bondarii, osmiile, halictele si andrenele. Carl Linné, supranumit ,nagul naturii* sia dat seama ca a botezat gresit albina de miere, care transporta *** nectarul in stup (si nu mierea). Nu numai cd trans- porta dar ea fabricd mierea din nectar si 0 depoziteaza’ in celulele fagurilor. In 1761 el {nsusi a modificat numele in Apis MELLIFICA, pe care multi autori 4] in- trebuingeazd de atunci. Dar regulile Codului international al nomenclaturii zoologice sint stricte si nu- mele cel mai vechi, chiar nepotrivit, are prioritate absoluta ! SMART IE AAA “= crFACTORII NATURALI DE POLENIZARE Dr. ing. I. CIRNU Factorii polenizatori maturali se pot cla- sifi¢a fn doua grupe gi anume : factori zici, precum vintul si apa si factori bio- logici, ca de exemplu pasiarile, insec- tele ete, Vintul, Polenizarea florilor prin vint se numeste anemofila, iar plantele avizate la acest tip de polenizare se numesc plante anemofile, de la cuvintele grecesti : ane- mos — vint si filos = iubesc. Ca agent polenizator, vintul prezinta o importanya economica deosebita, asigurind poleniza- rea la un numir mare de specii de plante cultivate si spontane, raspindite pe tot globul. Florile anemofile prezinté o serie de adaptiri morfologice menite sX asigure o polenizare corespunzatoare cu ajutorul vintului. Aceste flori sint de obicei foarte mici, fara sepale gi petale distincte, pre- vazute insX cu organe de reproducere. Florile anemofile se gasesc in numar mare si sint grupate in inflorescenye bo- gate si flexibile, denumite amenti, spice sau panicule, pe care vintul le scutura cu uguringa si raspindeste polenul la mari dis- tante. Intrucit prin vint se iroseste foarte mult polen, florile anemofile, indeosebi cele mascule, nu numai ca sint foarte nu- meroase dar produc gi insemnate cantitati de polen. Astfel de exemplu, din cerceta- tile efectuate de noi la alunul de padure, specie anemofila, proportia dinwe florile barbatesti si cele femeiesti este in medic de 400: 1, respectiv la o floare femeiascd revin 400 flori barbatesti, care congin fn total 8 milioane de graunciori de polen. In general, griunciorii de polen la plan- tele anemofile sint uscati si prezintd 0 su- prafaya neteda, fara ornamentayii, pentru a fi usor antrenati de curentii de aer. Tot in vederea raspindirii polenului cu uguringd prin vine, la speciile arborescente anemofile, florile apar de obicei inaintea frunzelor pentru ca acestea sd nu consti- tuie 0 piedicd fn calea raspindirii pole nului. 12 La plamele’ ecbacee aneinfile, ex de exemplu la porumb, sorg, ctnep%, inflores- cenfeleapae le etal cilpind fenced sau a ramificagiilor, la un nivel superior fruuzelo; aswel ea acca Gaal toute adiere, a, vintului, poleaul ¢4 fievantrenat afransportat peraite planta eevee aie mibuie la © polenizare incrucigath, De hava Siveevatiilor efscaare tn Gael Institutului de cercetari si producyie pen- tru apiculturd al ACA. 5-2 constatae oo a\biele\cerdeveent fobvent ty/anaini eee Houde ale-sezonulal apieel @ Hore aoe mofile pentra pole, eonwibuind stadeg Ta poleataren icrucigats a acestora, Act fal'de crerapluy pledte ademofiletcs sate Foul earl dike He colar ghee sint vizitate intens de albine in vederea Feoleci Boerne abuaden emt aees ces ApatePolaieteas loncen ita com Pepeesia ciel lee etnea sees isl Plate dia model aerate orenints ol serie de adlaprli la/abest cued ide ward Tou) conperaniendl ¢lorlochaeia Peele ele err omer lgttelnicos care Waris gt IceleReMreRs meazii in general, deasupra ape, iar pole- mieded are’ Ibe del obieelf eta vor Pet Haine dota gf Uncle planie aeraties fdlnie dh apele aropicale cenminlee ace pert. Gubmens) ale ieiror-flont premael Sole tare uiroEse Ieectien Ge aloe fneaiea ciiomonla |e polenta Cashiers ouigieseiard de cusede le race aA ale: flordor @ in) primul tind 46 enieratat deepen tincel loricaneniondiag ence ener eee Sellsiele flovale-sint velise arosme cone pie Ta/plantsle stamens 4 pole ail fees) atap etic peau ia face taua tenes jilonde anette Aeitelienunciorademelen Bat ale alge cag an Coren MiG ee jae aki Sav aquenaicde citeueewdet de mare i fntilncer aigmatele loait ten Hele 48 ineblacese an UFEI be etearoke due: (poleiiearea @lsdeohis te eanele