AUGUST 1983aan in jud. Timis. De aceea, se recomanda ca stupinele C.A.P. care nu au un efectiv de familii de albine cores- punzitor unei norme de deservire (tntre 125 si 170 familii de albine), sa fie dez- voltate la un astfel de nivel sau sd fie comasate in asociatii economice interco- operatiste gi incadrate cu personal califi- cat in. profesia de apicultor. De asemenea, tot tn scopul dezvoltarii sectorului apicol socialist, se impune iden- tificarea si valorificarea tuturor. rezervelor materiale gi umane ce au tangenjd cu o posibila, pie @ stuparitului rayional, cum ar fi spre exemplu fntreprinderile ju- cnet derieeriseit axcloancee tee istilor, intreprinderile de exploatare a lu- crarilor de imbunatayiri funciare s.m.a. in acest sens consideram salutara- initiativa Filialei A.C.A. jud. Iasi de a sprijini In- treprinderea de intreyinere gi exploatare a pajistilor Iasi, pentru infiinjarea unei stu- pine cu 150 familii de albine. Actionind pentru dezvoltarea continua a apiculturit din jara noastra, contribuim la spotirea yolumului de produse agroali- mentare necesare oamenilor muncii, pre- cum si la cunoagterea rolului apiculturii tn productia agtara, aga cum a fost el defi- nit de vice-presedintele Asociatiei Cresca- torilor de Albine din R. S. Romania, prof. Costache Paiu, presedintele sectiunii de apicultura a Simpozionului de istorie’ a- grari a Romifniei, ce a avut loc tn luna noiembrie 1982, la Suceava: ,Sd cream si s% promoviim o constiintt apicol% na- tional — sk demonstrim si si convingem pe tofi cei interesati ct albina este aliateel cel mai statornic si leal al agriculturii.“SE COMPORTA LA FEL FAMILLE DE ALBINE? I, CODAU Din cele 2—3 ore petrecute zilnic in stupin’ sau pe o bane’ in faya ei, tnd exist activitate de zbor, am putut observa clteva Iucruri care daw raspuns afirmativ fntrebiii din cidla, Familiile sine felurite unele blinde, calme, domoale, albinele lor nu infeapi, au randament mediu la cules gi nu au tendinye de roire. Se cunose si up’ zbor si dup calmul zumzetului ce domneste tn familie chiar si aunci cind se Iucreazi cu ramele lor. ‘Altele’sint aprige. Acestea sint inst si cele mai puternice din stupin’, ataci fa- Ciltle mat slabe chiar st din alte stupine. Ta cules au tandament bun mai ales in prima perioad’ a anului pentru ca ulte- Hot sint predispuse la roire, Cind se lu- crea cu aceste familii se recomanda fo- Josirea afumitorului, Unele familii sint harnice, ordonate, Ia ele putindusse Incra toatl ziua fard intre- ruiperi, Descoperi foarte repede gi eficient orice sursi de cules, Au cel mai mare ran- dament tn stuping, La o astfel de familie am avut un caz cind roamna th rziu, dup’ ultima recoltare, au dat fagurii din caturi la curayat. Dup’ vreo 3—4 zile le-am string pe toate pentru depozitarea de jarni, Culmea a fost ci la xespectivul stup magavia era aproape plind cu miere. Dupa * © marek poate fi bunk sau foarte bund fica a fi neaparat rezultatul unei munci de selectie constient%, practicats stiingific, conform nei scheme s deci in stupina oricérui apicultor priceput si care pistreaz evidenyele fiecarel fa~ mili, matca tint de mai poate fi foarte buna (ar). ic oficiulul dy. postal care este sin ine ca gi revistel sau unele reclamagi torilor de All detalii, tehni trimite rispunsul solicitat. CATRE ABONATII NOSTRI CIND NU PRIMITI UNELE NUMERE DIN REVISTA sau cind doriyi si schimbayi sau SE completayi adesa dv, si vi adresatiserviciului de difurare a presei din cadrul urul in misur sf yi rezolve situatia, In eventualitatea Gi nu figuragl ea abonat adresasi-vi filialei judeyene A.C.A, spre clarificare, SORISORILE. CE NI LE ADRESATI solicitind Comitctului: Execut ‘Apicultura in Romania rispunsuri cu privice la unele Ce le faceti — altele decit cele care fac obiectul rubri- Gilor De vorbi cu cititorii* sau ,Intrebiri si rispunsuri* — urmeazi a fi insosite pe Viltor’de plicuri timbrate sau cirsipostale completate cu adresa dv. spre a vi se putes gust am constatat cX era de mure, aromaté i actigoar’, aducea mai mult a sirop Sint si familii lenese, dezordonate fara nici un randament ani in sir, Sint pre- dispuse la imbolnaviri, Nici tratamentele, nici stimularile nu le sint prielnice. Singura metod’ de a le activa este schimbarea matcii, bineinteles selectio- nati, Daci nici aga nu reusim, aceste fa- mili trebuie-desfiinyate. Refetindu-ma la matci, consider ci cele de culoare neagra (relativ) sint mult su- perioare celor ide culoare galben’. Roii secundari pot fi divizati in 8— 10 nuclee, asigurind necesaral de matci pentru innoire intr-o stupina de 20 familii, De asemenea, consider c roiul din mai rimine pe mai departe vrednic iar stupa- rul care reusegte sd aib& roi in mai va avea miatci bune *. Familille. de albine se cresc pentru miere dar doug, trei dintr-o stupina de 20 trebuie profilate pe roit, Sau li se-va reduce la o treime volumul normal. ‘Aga yom schimba si mateile si vom tn= muli si familiile. NLR. Nu se recomandi inmultirea mate- rialului biologic roitor. Este mult mai bine Si se {nmulteasca cel care &si schimba li- nistit matca objinind astfel familii foarte productive care nu roiesc, Niciodatd un Stupar nu reugeste s& prinds topi roll din pomi deoarece mulyi, se duc departe de StupinX sau se saz’ la tnalime mare unde nu pot fi ajungi. al Asociagiei Cresci-HRANIREA FAMILIILOR DE ALBINE ~ Gh, RISTA In apiculeura zilelor noastre s-a ajuns ca zaharul si fie folosit pentru comple- tarea rezeryelor de hrana, pentru stimu- larea dezvoltarii familiilor de albine si in tratamentele medicamentoase ale acestora, Administrarea zaharului se face sub forma de: sirop, uuscat, turte (Gerber) si placi (candi). : Atunci cind se recurge la folosirea za- harului si nu a mierii se are tn vedere fap- tul ci zaharul este steril, este mai ieftin simu prezinté riscul provocarii unui fur- tisag. Forma sub care se administreaza de- pinde de sezonul in care ne aflam, Hranirile de stimulare si de completare se fac vara mai mult cu sirop, iar admi- nistrarea sub forma de serbet sau candi — toamna tirziu, iarna sau primavara de timpuriu. In tratamentele medicamentoase, zaha- rul este folosit sub forma de sirop, serbet si chiar pudra. Personal am facut aseme- nea tratamente numai tn caz de boala si niciodaté preventiv sau tn timpul unui cu- les, Am considerat tratamentul zis ,,pre- ventiv ca o mare greseali, ghidindu-m% dupt recomandiile literaturi specialitate, spre a evita pericolul qpari- tei sinor suse de microbi, rezistenti la di- verse medicamente. In timpul marilor culesuri bolile nu se rea observa, fiind relatate cazuri cind joca european’ a dispirut. Folosirea zaharului ca hrana pentru al- bine a stirnit anumite controverse in rin- dul stuparilor. Unii suspin ¢ n-ar fii bun, alyii cA ar fi, iar aljii dl recomanda sa fie folosit doar parsial alaturi de miere. Sint si apicultori care extrag toata mierea din familiile de albine la inceputul huni oc- tombrie — dupa eclozionarea ultimelor serii de puiet — si fnlocuiesc intreaga can- titate de hrand cu sirop de zahar. dn aceste situayii prelucrarea siropului se face exclusiv de catre albina destinata ier- narii, practica absolut gresit’. N-am iernat niciodata familiile mele de albine numai pe zahar. Am folosit {nsa 4 apicole de, in unii ani zahrul ca 0 completare a hra~ nei pentru iarna, iar in alyi ani le-am ier nat numai pe miere, Diferenye semnifica tive fnsi nu am observat. TIMPUL OPTIM PENTRU HRANIREA DE COMPLETARE Literatura apicol’ recomandi si tnee- pem hranirile de completare a rezervelor de hrana fn vederea iernarii, la 25 julie si si fie terminate da 10 august, intrucit de la aceasta data incepe s8 apard albina care iemeazd si care trebuie ferita de zur’. Experimental s-a stabilit ct pentru pre- Incrarea a 10 kg de sirop se uzeazt circa 3500 albine. Dacé Ja inceputul hrSnirii famille au albing multi, dup’ terminare populayia scade repede, tn mod vizibil. De aceea este bine ca transformarea siropului si fie fa- outa de catre albinele din var’ care si aga vor muti pind la instalarea iernii. Nu, am vazut cum arktau én primévara, Familiile carora la tneeputul lui octombrie Ii. s-au Juat si fnlocuit ou zahir tos rezervele de miere, dar este lesne de tayeles ce s-a in- timplat. ‘Administrarea siropului in perioada op- tim se face dn ragii mari, de 4—5 I/fa- milie, cu pauze de 3 zile, Fiecarer familii i ise dau cite 3 rari. Concentraia siropului este urmitoarea : la. 1 kg de zahir 600 g de apa. Se reco- manda ca in timpul hr&nirii de comple- tare, in natura sf fie macar un slab cules de fntreyinere. Dac culesul lipseste cu de- SAvirsire se poate usor stirni un furtisag. Personal consider c& cele mai bune hra- nitoare sint cele sub form de tavi, di care albina preia intr-o noapte mari can- titéi de sirop. Ele sint puse deastipre ramelor, Din hranitoarele tip rami, care se asaz lateral, siropul preluat fntr-o noapte este doar’ pe jum&tate din capaci- tatea acestuia,NUMARUL FAGURILOR CE SE LASA IN STUP CIND INCEPEM HRANIREA In cazul unor rezerve de hrana_mai bo- gate si a unei cantitati mai mari de pu- iet, numarul fagurilor ce se las in. stupi va fi mai mare $i invers. Pe ling fagurii cu puiet, la stupii Dadant se lasa in plus 2—4 faguri. Unei familii cu 8 sau 9 fa- uri cu puiet la 25 julie i se vor lasa 12 feed Stupilor multietajayi li se fast 1— 2 conpuri : un corp familiilor cu 5—7 ra- me de puiet, iar celor cu peste 9 rame dou’ corpuri, cu o interpretare adecvats a fiecarur caz in parte. Pentru depozitarea rezervelor de hrani in faguri corespunzatori, aranjarea rame- lor se incepe din timp, chiar imediat dupa ce au fost cliditi primii faguri artificiali. La orice interventie in See dati la o parte fagurii vechi si negri, in vede- rea reformarii lor. Deci pregitirea pen- tru iernare incepe in aprilie si se incheie odati cu impachetarea. Dupa ce au fost asigurate fiecarei fa-, milii cantitatile de hrana necesare, de 15—- 20 kg, se va trece la hranirea de stimu- lare. Se va folosi in acest scop un sirop mai putin dens decit cel pentru comple- tare. Personal nu am facut-o niciodata. Hranirea de stimulare am realizat-o nu- mai prin descdpicirea fagurilor cu canti- tayi mici de hrana, ridicayi din cuib la foceputul hrdnirii sau care sint necores- punzitori si trebuie reformayi. Pentru a fi create conditii optime tra- tamentului din toamna impotriva acaria- nului Varroa Jacobsoni este absolut nece- sar ca hranirile de completare sa se inca- dreze intre 25 iulie si 10 august, iar hra- nirile de stimulare sa inceteze cel mai tirziu la 1 septembrie, pentru zona noastr din regiunea Lugojului. Suprimarea hrinirilor de stimulare este necesara pentru a deter- mina astfel matcile sa-si inceteze ouatul, pentru ca in cursul lunii octombrie s& se, poati aplica cu succes tratamentul in lipsa puietului. Procedind astfel, de-a lungul anilor, n-am inregistrat niciodat’ perderi pe tim- pul ierndrii, Dar niciodati n-am lsat nici uunei familii, peste iarn’, un fagure mai gol de jumitate. Pledim pentru. rezerve mari de hrana in vederea iernarii. Nu pistrez faguri de rezerva cu miere pentru primavari, doar din cei cu polen. STIMULAREA DE PRIMAVARA In timpul iernii familiile de albine be- neficiazd de o liniste deplin’. Din cind in cind cle sint controlate cu ajutorul tubulué de cauciuc, Repausul hibernal al albinelor trebuie respectat cu stricteye. Dupi zbo- rul de curifire si dup% stabilirea unui timp prielnic zborului albinelor, in raport de evolutia vremii, se intervine, deschizind familiile de albine. Fagurii marginasi_ vor fi descipaciji 1—3 dm? la intervale de 37 zile, in functie de vreme, Odati go- liti, acesti faguri vor fi scosi afar, iar diafragma cu tmpachetajul impinsi spre faguri, reducind volumul. In perioada de schimbare a albinei care a iernat, pentru stimulare se va folosi numai descpacirea. Consider contraindicati folosirea siropu- iu, serbetului sau zaharului candi, spre a scuti albina ce a iernat de o nowa uzura. Daci familiile noastre n-au fost asigurate cu hrana necesard va trebui sa le salvam. In acest caz efectuim o hrinire de com pletare si nu de stimulare. Schimbarea albinei care a iernat nu este legata de anumite date calendaristice ci doar de evolutia vremii din fiecarg an. Lasind din toamna familiilor de albine mari cantitiji de hran’, in primivard nu va mai fi nevoie si fie ficutt 0 revizie prea mare, prea aminuntita. Acum se con- troleaz’ doar existenta mitcii. Stupii. cu rezerve mari de hrani simt mai pusin schimbirile mari de temperatura, mai ales primivara, hrana constituind un termo- regulator. Primavara, famifiile cu hran’ abundent’ au un zbor incomparabil mai intens ca altele care n-au beneficiat de hrani din abundeny’. Cind a fost schimbati albina care a iernat sint create conditii favorabile dez-voltarii rapide a familiilor de albine. Se cunoaste faptul ca 100 de albine iernate pot cregte cel mult 112-albine, Daca asu- pra_acestor albine wzate, datorita ier- naril, se intervine si cu o hr&nire de ,sti- mulare“ aceasta albina se va uza si mai mult, Oferind — in perioada de schimbare a_albinei care a iernat — miere prin des- capacire, chiar daca provine din zahar, nu_mai uzam organismul albinei. Dup’ schimbarea albinei care a iernat se poate trece si la o hranire cu sirop. Asupra albinei_tinere efectul, negativ-al prelucra- rii zaharului este mai redus ca efectul sti- mulator. Stimularea trebuie combinata cu célelalte masuri, pentru a obtine conditii, cit mai optime dezvoltarii familiilor de albine. exe STIATI CA... Perioada optimé pentru efectuarea hri- nirilor de stimulare cu sirop de zahir, fncepe cu circa 30zile mai inainte de in florirea pomilor si se incheie odati cu aparitia_primelor cantitiji de nectar. Procediid astfel se poate ajunge sa fie eliminati complet ppierderea familiilor, de albine si aducerea lor, tn pragul marilor culesuri, fn stare oft mai puternicd gi activa. ; Numai_familiile puternice sint acelea care ne oferd recolte mari. NLR, Cind se fac hriniri pentru completare se dau familiilor cantitisi mai reduse de sirop. Pe misuri ce acesta este ridicat pe timpul nop- citatea familici de a depozita in faguri. © Cilesul albinelor se bazeazi pe principiul unei economii maxime de energie. Cind plantele melifere se giasesc din abwndenta, albinele culeg prin imprejurimi si nu se indepar- lt tea mai mult de 600 m de stupi, Dacii condigiile reco! rei sint rele, ele pot s4 acopere 0 razi de pind la 14,3 km, dar raze economict se situeaxd tntre 0 si 4 km. Distanga de stup, km | Jo nectar’ consumat 16 12 06 Gi rtspindit pe perey 100 56 39 © La Sydney un savant a reusit sx izoleze clementul care. deterimin& albina si secrete Typrijorul. de mated, Acest clement, acidul trienoic, dupi ce va fi realizat sintetic, va putea stupilor, in vederea sporisit considerabile a productiei,apicole. © Charles Edouard Horn, artist liric si compotitor nascut la Londra in 1786, a com- pusco-operd care a aunt un mare succes, intitulata ,Stupul cu albine™. © Un kg miere necesiti circa $0000 deplasiri ale albinelor si vizitarea a circa 8 mi- fioane de flori. © Pentru a fabrica un kg ceart, albinele utilizeant*circa 1250 000 plachete microscopice obtinute prin glandele ceriere in urma unui consum de circa 12 kg miere, © 0 cursul viesii 0 mate depune circa 250000 oud. Dac un’ apicultor ia doui aspirine cu 0 ord sau dowd inainte de a lucra printre albine, aceasta ajuti la reducerea reactici inflamatorit la infepiiturile pe care le poate primi. © Dack impristiem in faya stupilor sare mare de bucktérie, 1 kg pe m?, vegetatia va dispare. Folosind sapa, riscim si fim infepasi de albine.Din nou despre indreptarea familiilor bezmetice Z, YOICULESCU Revista ,Apicultura in Romania” a pu- blicat cu regularitate, aproape in fiecare an diferite metode de indreptare a fami- liilor bezmetice. Personal sint impotriva salyfrii fn in- tregime a acestor familii deoarece lucrarea necesit’ prea mult timp in care s-ar putea efectua lucréri mai importante pentru stu- pind gi de multe ori se pierd matcile date acestor familii, © familie bezmetic’ este familia care si-a pierdut matca, si care, nu are din ce Si-i creasci o alti mated, Actfel, apar albine oudtoare, la inceput pusine, dar pe masuri ce, timpul trece ele se inmulyesc, Daca dupa mai multe incercéri,reusim si dam_o matca unei astfel de familii aceasta va rlimine slabi si pe misura trecerii tim- pului se depopulear’ datorit imbiutnirii albinelor. Familia bezmeticd in, care am introdus 0 matcd webuie ajutatd cu rame cu puiet de la alte familii, deci sint sla- bite si acestea numai din dorinya, de a nu o distruge pe prima, Jn asemenea situapii cel mai bun lueru este de a da familici bezmetice fum de pucioasd si de a ne ocupa de alte lucrari mai importante fn stuping. Nu trebuie insd uitat faptul ca si dup’ primirea mit- cii_albinele oustoare continua si depund ou’ in acclasi timp cu matca introdusa, aceasta situayie durind 0 perioada de timp pind ce ovarele acestor albine devin inapte entru ovuilapie, cea ce contribuie la de- ‘ormarea celulelor de lucr%toare. Dack familia bezmeticd este puternick merit sii fie recuperata albina culeg’- toare iar restul si fie distruse, Pentru aceasta stupul familiei bezmetice se apro- jie treptat, in fiecare zi cite putin, de o Spike caantes nine ind tse ite aceasta, Fste Hisat aici 2—3 vile dupa care seara va fi dus fn afara stupinei. Arte in sstupul cu mated ott si in familia bezme- ticd se va pune deasupra ramelor cite o jumitate de ceapa cireia i s-au indeparcar foile pentru ca ambele familii si capete acelast miros, Dimineaya toate albinele cu- legatoare pardsind stupul bezmetic vor re~ veni la vechiul loc fn “stupul cu_matci, fra a oataca pe aceasta. Restul albinelor fiind ov&toare nu vor pargsi stupul, Seara li se va inchide urdinigul, se va aprinde si introduce th stup batonul de pucioasa. In dimineaya urmatoare tori fagurii cu. pu- iet de trintor nemaiputind fi folosisi vor fi dagi la topit. Ramele cu faguri cu miere se vor da altor familii care au-nevoie pen- tru completarea hranei. Recuperarea albi- nei culegatoare de la familiile puternice bezmetice se face fard risc si far chel- tuieli in comparayie cu procurarea mitci lor care initroduse in familiile bezmetice fntotdeauna sint omorite de acestea. Nu trebuie si actionim fin apicultura cu un sentimentalism gresit ingeles, asa cum si la recoltarea polenului cu colecto- rul Ja urdinig sint destui stupari care con- sideri c& chinuie astfel albinele si din acest motiv renunyi Ia lucrare diminuin- du-si rentabilitatea stupinei. Pentru c& este stiut faptul c& albina chiar daci culege sau mu in sezonul activea tot isi urmeaza ciclul stu biologic si dup cel mult 45 zile piere. Din acelasi sentimentalism gresit unii apicultori far a fi siguri de izbinda incearc’ si indrepte familia bezmetic’ care fnsd pind la indreptare consum’ hran’, deformeazi fagurii, omoard mitci si in final fn caz de reusitk rezultX o familie destul de slab’. : Este bine ca de la bun inceput familiile bezmetice si fie distruse fie in totalitate fn cazul celor slabe,'fie dup ce le-a fost recuperati albina culegitoare, in cazul ce- lor puternice.PLANTE MELIFERE DIN FLORA SPONTANA A IMPREJURIMILOR ORASULUI DE} Prof. Al. JANOSSY Dejul cu imprejurimile sale se afla la periferia nord-vesticd a Cimpiei ‘Transil- vaniei. Are un relief variat cu dealurile domoale, nu prea inalte, iar pe valea So- mesului apar terase bine dezvolrate, al- catuite din pietrisuri, nisipuri, la baza cérora se afla tuf vulcanic. Inalyimea me- die variazi tntre 500—600 m iar maxi- mele ating 700—800 m sau coboari Ja 200 m in lunca Somesurilor. Temperatura medie anual& este de 8,4°C cu ierni geroase si bogate in, za- pada, primiverile cu umiditate potrivita dezvoltarii vegetatici. Verile stnt calde cu nebulozitate de 6,6, vint dominant vest- est, toamne calde si dungi. Precipitariile sint moderate cu.o medie anual de 600— 700 mm, Aceasti regiune are o tnclinare dinspre nord, nord-vest spre sud-est, rea- lizind prin lunci, terase si dealuri trecerea de Ja Cimpia Transilvaniei, prin Dealurile Somesene spre Carpatii, Orientali. Avind aceste conditii fizico-geografice si pedo-climatice potrivite, flora melifera este bogata si variata, cuprinzind nume- roase specii valoroase atit spéntane oft i cultivate cu fnflorire esalonata din pri- mayara pin’ toamna tirziu. Aceasta regiune din punct de vedere a florei melifere apartine tipului, de cules din zona a IV-a si in parte din zona a V-a, in care resursele melifere sint repre- zentate prin masive paduroase, paguni si fineye naturale, livezi gi pomi teats precum si, culturi agricole entomofile, plante furajere, tehnice, mediicinale si aro- mate. Sursele melifere naturale din paduri si zivoaie oferi albinelor un cules bogat si esalonat. Masivele de paduri mai insem- nate se afla la nord de Somegul Mare si Somesul unit. fn aceasti zon¥ stejarul impreun’ cu carpenul formeazi asociajii insemnate de Querceto-Carpinetum, Din aceste asocia- fii fac parte si: cerul (V)*, gorunul (V), arjarul titirese (V), ulmul (11I—IV), ju- 8 gastrul (V—VI), paltinul (V—VII) si ar- farul (1I—IV), care infloreste inainte de a infrunzi, iar florile bogate in nectar sint mult ciutate de albine. in locurile umede apare frecvent fra~ sinul ((V—V), iar pe versangii sudici teiul de deal (VI—VID), teiul alb (VI—VII) gi teiul cu frunzi lath (VI—VI), Tot pe versanyii_mult fnsoriji tnfloresc_miarul piduret (V—VD), parul pidurey (V—V) si ciregul silbatic @V—V). Mai mult, pe versantii nordici ai, dealu- rilor, in amestec cu celelalte speci lem- noase se afli si fagul (V—VD). Sub arbori, in luminisuri si poieni sau chiar la marginea pidurilor, de indata ce soarele prin razele sale cilduye se face simu, apar gingagii ghiocei (II—II1), vio- telele (II—IV), floarea pastelui (—IV), mierea ursului (WIV), toporasii (U— TV), ciubopica cucului (IV—V), griu- a (IV—V) cu florile lui aurii si bre- enocul (IV¥—V). Tot aici {si scutura polenul galben-auriu migigorii alunului (IID), iar puyin mai tir- ziu cornul (II—IV). Terptat 4si deschid florile si verigariul, (IV—Y), leurda @V—V), porumbarul (IV—Y), scorugul (V—VI), roza de livezi (V—V1), paducelu (vv, dracila (V —VD, cilinul (V—Vb, socul negrn (VI— VII), singerul (VD) si multe alte plante melifere valoroase. Toamna, pe lingi frunzele frumos co- lorate ale pirului piduret, — scorugului, singerului, jugastrului, aryarului etc. de a rosul stngelui si pin’ Ja galbenul auriu, cu nuantele lor, apare -atit izolata dar mai mult in grupuri cu_petale in culoa- rea de ametist si brindusa de toamna (VIX), toate la un loc cu culorile lor variate apitind ca o uriasi palevi naturala de culori ale naturii. * Lunile de inflorire (aproximativ).In defrisirile de paduri flora meliferi este variati si abundenti. Dupi doi ani mai ales aceste suprafeye sint invadate de flora erbacee, incepind din primavara si pin’ toamna tirziu, atit de cele amin- tite mai inainte cit si de altele care sint specifice acestor locuri ca fragul ([V— VI), murul (V—IX), zmeurul Mien splinuya (VIL—IX) si multe altele. Asemenea suprafeye defrigate se afld la: Leurda, Cagiel, Salisca, intre Vad si Bogata de sus, Cetan, Someutul Mic, Bo- bilna, Pustuya, Antay Blidaregti, Vilcele, Jichigul de sus, Valea Codorului, intre Pintic si Orman, valea Chiegdului, Sala- tiv, valea Girboului. Paduri de salcim (V) sint doar citeva plantayii contra eroziunii, care, in con- ditii meteorologice optime; asigura albi- nelor un cules de completare. Acestea se gisesc la: Jichisul de jos si Jichigul de sus, Suaris, Cremenea, Razbuneni, Pus- tuja, Someutul Mic, Manistirea, Dimbu- ‘Mare, Sinmarghita, Casei, Girboul-Deju- Jui, Chiuesti, Salitruc. . Plantarea suprafetelor defrisate cu pu- jeti de conifere — ce se face de mai multi ani — ya contribui fn viitor la schimbarea compozitiei floristice a pidu- rilor de foioase intr-o flora melifera er- bacee mai siracd, caracteristic’ pidurilor de conifere. Considerim fnsa ca ar fi mult mai ren- tabili din punct de vedere apicol plan- fareaucuealimaatacestondetortfeves ial proprii agriculturii. De asemenea, merit atentie arborii si arbustii meliferi din plantatiile contra e- roziunii sau cele plantate pe margini de drumuri, in sate si comune, in scop de- corativ. » Salcimul japonez (V—VD, salcimul rogu (V) gi salcimul mic (VI-—VI), pot fi yazuti de o parte gi de alta a chil ferate, iar pe valea Gura-Vladesii, intre satele Capilna si Gilgau, au fost plantate contra eroziunii rules (V—VIM), casta- nul salbatic (V—VD), cirmizul (VI—IX) si dudul (V). Pe o suprafati mick pe un versant sudic dintre satele Razbuneni si Bobilna este plantat¥ citina albi (IV— VD. Vegetatia de lunci si cea de-a lungul apelor constituie un izvor permanent de polen, nectar, propolis. Aceasta consta din: arin alb (IV), arin negru (— 1), plop alb (IV), plop negra (10 =1V), plop tremuritor (II—IV), zilog (III—IV), salcie cXpreasca (III—IV), ri chitt rosie (I-IV), mlaje (I-IV), richiti ([V—V), salcte ([V—V), Tot aici se gasese incepind din prima- vari: podbalul (TI—IV), barbusoara (V—Y), nalba mare (VI—VI), calcea calului (IV-—V), izma broagtei (VI—X), nu-mi-uita (V—VID, izma proast’ (VIL —VI), pribolnicul (V—VIM), susaiul (VIVID, rachitanul (VI—IX), vargi- scai (VII—VIM), limbarija (VI—IX), sor- cu frate (VIL—VIII), ghizdeiul de siri- turk (V—VIIl), cupa garpelui (VIVID, castrayan (VII—VIIl), 5.0. in lungul Somegurilor din timpul inun- “dayiilor (1970) s-a rispindit foarte mult o plant mixta din punct de vedere api- SoGgecevoreslenifees) unnutataey pee cesc (VII—X), care pind toamna tirziu infloreste continu, asigurind un cules de completare. In piuni si finete, tn afark de gra- minee, un numir insemnat de plante melifere oferi din abundenfi’ cules con- tinuu care valorificate la maximum asi- gura_o productie fnsemnati de miere poliflors de calitate superioar’. Dintre plantele melifere de pe aceste suprafeye amintim ; urzica rosie (1I—X), urzica moarti ([V—IX), rapita salbatica (V— VIII), papiidia ([V—RX), silnicul ((V—Y), sugelul (V—VI1), salvia de cimp (V— VI), macul de cimp (V—VD, vinerita (VV), trifoiul rosu_ (V—IX), lucerna (V—X), mizirichea (V—DO, trifoiul hi- brid (V—X), trifoiul alb (V—X), ghizde- jul (V—X), trifoiul marunt (V¥—IX), muigcatu dracului (VI—VI), busuiocul de cimp (VI—VIM), iarba sarpelui (VI—IX), cimbrisorul (VI—VI), sipica (VI—VII), scaiul (VI—VIID, palimida (VI—VU), sparceta (VI—VIID), lucerna galbena (VI —IX), luminiga nopyii (vi_¥mh, sovir- ful (VI—VID, izma (VII—VIM), jalesul (VII—IX), roiniya (VII—IX), salvia alba ({VII—VIID, scaiul dracului (VII—VII), cicoarea (VIX), dumbeti (VII—IX), 9urechea poreului (VII—VII), richitamul (VII—IX), sulfina galbena (VII—IX), sul- fina alba (VII—IX), brindusa de toamna (VII—X) ‘5.0, Zona pomicoli din nordul Transilva- niei din care face parte si Dejul cu im- prejurimile sale asigura un cules insem- nat de polen si nectar, nu numai de intre- yinere ci si de productie. In afara de plantatiile mari din livezi, 0 sursi im- portanti sint si pomii fructiferi din gri- dinile gospodariilor individuale, Dintre pomii fructiferi diferitele spe- cii de meri ocupa cele mai mari supra- feye, urmeazi apoi perii, prunii, ciresii, viginii, caigii, piersicii, gutuil, corco- dusii, care in. aceasta regiune infloresc in perioada aprilie-iunie §.m.a. Plantele cultivate entomofile comple- ‘veazk sursa, melifera. Dintre acestea mai freevente stint: inul (VII—VILL) si soia (VI-VIL), cultivate de cooperativele agricole de productie pe suprafete insem- nate si bostanul (VI—IX), dovleacul (VI-IX), castravetele (VI—IX) $i floa- rea-soarelui_ (VII—X), cultivate in mai mare misurx in cadrul gospodatiilor par- ticulare pe suprafeye mai reduse. Plantele medicinale i aromate fac par- te din flora spontan’ si sint deosebit de numeroase pe aceste meleaguri unde a- nual se recolteaz% circa 3.000 t. Pe linga valoarea lor terapeutic’, acestea au gi 0 valoare {nsemnata pentru apicultur’. Amintim pe cele mai frecvente : albastre- lele (V—VUD), negrilita (V—VII), tita- neasa (V—VI), scaricea (VI—VIII), 50- virvul (VI—VI1), musetelul (VI-VIID, cet met Ma LMS Bae EM FD MDF ET MYA FF Dupo scurti dar grea sufe- ring’, ripus de o boala necrugi- toare, la 18 iunie a.c, a incetat din. ‘viagi secretarul | Filialei AGA, a juderului Timip — ZOLTAN ZIMMERMANN. fiscut Ia 11 ianuarie 1924 pe plalurile ardelene, in comana Santana judeyul ‘Arad, Zoltan Zimmermann a. indragit apicul- tura din, frageda copilarie, dey nind activist de frunte al orga vajiei noastre si dedicindu: winja stuparitului din cimpia binijeand, unde, prin munca desfiqurati, s-a Ficut cmoscut gi respectat de creseitorii de al- 10 barba caprii s, crejused (VIVID, nem- yigorul (vi-VBD, limba miclului (VI— Vil), jalesul de gradina (VI—VI), chi- mionul (VII—IX), nalba mare (VIL VU), angelica (VII—VIID, _brusturul (VE—VIM), sofrinasul (VII—VIM), i pul (VII—IX), richitanul (VII—IX), spli~ nuta (VII—IX) ¢.a. Plantele melifere. toxice care produc polen sau nectar otrivitor trebuie si- fie Cunoscute de apicultori pentru a le de- pista gi elimind din raza de zbor a albi- nelor. Cea mai simpl% forma de elimi- nare este smulgerea acestora inainte de a produce seminye. Redim tn continuare o parte dintre acestea: floarea de leac (V —IX), piciorul cocogului (V—VID, gilbi- nelele de pidure (V—VID, _ mitraguna (VD, stirigoaia (VI—VUID, miselarita (VI —Vi), laurul porcese (VI—VILD) 5.2. In schimb la cucuti (V—VID) s-a constatac ci nectarul provoaca intoxicarii la-albine. Menyionim ci fn intentia noastra nu s-a situat ca obiectiv o prezentare exhaus- tiva a florei melifere, ci ne-am propus doar de a veni in ajutorul apicultorilor din aceast regiune, pentru a preveni a- glomerarea familiilor de albine la anu- mite surse melifere mai cunoscute si neva~ lorificarea altora mai putin cunoscute. In cazul ci se valorificd integral aceste surse melifere atit din flora spontana cit” side la pomii fructiferi, ca gi de la plan- tele agricole entomofile efectiyul fami- Kilor de albine, productia de miere gi de alte produse apicole pot gi trebuie spo- rite considerabil spre beneficiul atit al apicultorilor cit si al consumatorilor. intreaga zond de vest a 1 acestui trist event ment Comitetul Executiv al Aso- Crescitorilor de All din R. S. Rominia tr sincere condaleange familiei durerate si aduce un pios omagiv memoriei dispirtului, ‘Amintirea Iui Zoltan Zimmer- mann va rimine nestearsi in amintirea tuturor celor ce Lau cunoscut ji stimat, a activului voluntar si retribnit, precum si a tuturor apicultorilor pe care i-a indrumat si_sprijinit, pentew dezvoltarea stupiritului bindgean.-MIEREA DE ALBINE Gh. GRIGORAS Mierea de albine este un produs natural de o mare valoare ny- tritiva si medicinala, ins& insufi- cient. cunoseut gi consumat de poptlagia sri, Valoarea nutritivs a mierit consti in. fapuyl eX ea este un aliment aledtuit din dou zaha- Turi — glucoz’ si fructoz’, care sint asimilate complet de ‘orga nism fra s& angajeze sistemul de asimilare, asa cum se intimpli cu zaharul industrial si contine tot- ‘dat’ multe substange minerale, inchisiv. potasiu si caleiu, vita- mine si proteine | (amino-acizi), ‘enzime si alte principii. active, Valoarea caloric& a mierii, com- parati cu yalorile calorice ale al- tor alimenta, este urmatoarea : 1 bg mere este echivalent cn 1,600 kg carne tocatt sau 5,6 1 Tapte san $0 omc sau 40 portocale sau 2,2 kg mormn. Valoarea medicinal’ a miecii ti in, faptul cX posed’ in- susiri antimicrobiene si farmaco- logice ; congine toate vitaminele necesare sinatApii gi alte elemente active de care corpul uman are nevoie pentru dezvoltarea si men- finerea echilibrului zdruncinat de diferigi factor, ‘Mierea de albine are o impor- tanj& deosebiti in cresterea si dez- voltarea normal a copiilor, De aceea se recomand’ ca indulcirea hhranei acestora si se fack eu mie- re, Zahirul fiind up produs in- dustrial nu numa eX nu are ni mic viu" in el, dar uzeaza <1 kg pe cap de locuitor, pe ciad Ta noi este cu mult prea departe acest nivel, Si acum si spunem ceva despre mierea cristalizaté. Multi consumatori eviti mierea’ crista- lizati, presupunind cX _aceastl miere este falsificar’. O mare tul gi alte organe ia urma efor- eroare! Orice micre natural’ tulu’ de al transforma, in glu. cristalizearS mai devreme sau mai cozX si fructozi, »Dup% admini- tirziu, in functie de procentul de strarea regular a miierii, copiii se slucoz’ side substanje minerale dezvolt& si ccese normal, se mi- ce le congine. Din toate sorturile teste cantitatea de hemoglobin’ i de miere doar mierea de salcim humirul. celulelor sanguine, se cFistalizeazX cu intirziere, deoarece imbunStiyesc foryele de apirare procentul de glucozi este de 31— ale organismului* (Stoimir Mla- 33% in raport cu alte sorturi care denov). ,O lingurif de miere tn- contin 34-37%. De asemenca, tint pe’ 0 bucatd de pline cu mierea de brad nu cristalizear’, unt, poate fnlocud 0 lingura $i jue deoarece conyine un procent i mitate de wnturd de peste, pe Semnat de dextrin’. care copiii o iau ce atita greu- — Asadar, cristalizarea mierii este tate sf care adesea le strick sto- un indicix ci aceasta este natu- macnl” (C. 1. Hiristea), rala si de calitate, Mierea fal: “Tratarea anemillor ew miere di ficati rimine, de obicei, lichida. reaultate excelente, deoarece mie- Mierea cristalizati are toate ca- yea_ confine vitaminele Bg, By, litipile nutritive si medicinale, ca acid folic, Jn Elvetia exisei un si aceca lichida si poate fi, consu- Sanatorit pentru copii, in care mati ca atare, In cazul’ cind do- copiii. amemici si epuizagisint tra- tim si avem miere lichidg, putem tati cu micre. La Institutul pentru pune vasul cu miere ralizata igiena copiilor din Jersey, S.U.A., in altul cu apa cald3 gi incilzind dingurul medicament pentru ira- la cel mult 43°C vom obtine li- tarea copiilor slabi si anemici este chefierea mieriit, Mierea incdlzita mierea de albine combinatx cu la o temperatura mai ridicati de Yapte, Reaultarele pe care le co- 50—60°C isi pierde din calitatea munick acest institut fn urma a- sa medicinali, se, distrug vita pliedii tratamentului cu miere, nele gi alte fnsusiri antibiotice. Sint exceptionale." (St. Mladenov). _Avind in vedere importanya Tn cboseali, epuizdri fizice si in- mierii de albine in alimentayie si tolectuale, o linguré de miere Iu- in refacerea echilibrului corpului ati zilnic ajuti la refacerea ox- omenesc, este indicat ca orice om ganisnial adult sau copil, bolnay sau sina- ‘Se ponte spune, agadar, eX fo- tos sf consume zilnic 100—160 g fosirea regulat’ si cu tnctedere a Cind acest Iueru nu este posil mierii_ de albine in alimentagic, se recomanda si fack anual cite va fi numai spre binele sanataqii o curd de 30 zile, consumind zil- noastre, In R, F, Geemania, con- nic cite 3 linguri de. miero tntre sumul anual de miere este” de mese si seara inainte de culcare. COO eS FT OOO OOOOGOOOHOOOOOO Tel. 11561, Tirgu-Jiv. VIND ruloti cu 28 familii si semiremorci pentru 40 stupi verticali, tractabili ARO. (12) dului 205, Ploiesti. POSED mijloc transport Diesel. Caut asociat stupin’ mare. Nicolescu Dumitru, Str. Ru- (3) LQLQLOOO VOY OOOOOOOO VIND pavilion apicol bunk stare féri famili Bucuresti, tel. 46.05.53, a4) 1TOPITOR CU PRESA SIMPLA PENTRU FAGURI AL PATAKT ‘In comparatie cu. tendinya general de exestere a productiei de miere, se constati c& in general productia de cearX continu’ sk fie nesatisficatoare, Aceasta datorita in mare masura gi neschimbarii la timp a fagurilor din cuib, cu toate consecinyele sanitaro-fiziologice ce decurg din acest procedeu. Schimbarea fagurilor necesiti’ 0 muned destul de neplicutd, cere timp, jar rentabilitatea din punct de vedere financiar este indoielnic’, atunci cind randamentul de recuperare a cerii nu este corespunzitor efortului depus, Consultind literatura apicolé apiruta in yara noastrd tn ultimii 15 ani am putut selecta doar 4 metode de extractie a cerii, Ja care autorii au publicat date certe de randament, raportate la un numar mai mare de faguri reformayi (tabela 1). Tratind problema in funcyie de ceara rezultata dintr-un fagure reformat — as- pect ce ne intereseaz’ in primul rind — vedem ci topitorul cu aburi tip A.C.A., Singurul_yilaj ce poate fi procurat din comery, dé un randament de recuperare muljumitor dac& fagurii sine in prealabil fnmuiagi, Dack nu se fnmoaie fagurii, ran- damentul acestui utilaj scade la 100—119 cear’/fagure reformat topit, Ori, o buna parte dintre stupari, din diferite motive Obiective, nu pot {nmuia fagurii. Acestia, dack totusi dorese si realizeze un randa- ment mai bun, procedeaz’ imediat dup golirea bostinei din topitor la presarea acesteia cu metode rudimentare, operatic incomod’ si murdari. Asa am’ procedat si eu timp de mai mulji ani, considerind ‘naccesibils. procurarea uneiprese din cele descrise tn literatura apicoli si pentru fo- Josirea careia nu dispuneam nici de spayiul de incalzire necesar. ‘Avind tn vedere masivitatea preselor deserise tn literatura apicoli si materialele deficitare din care ele sint construite, am rimas plicut surprins cind colegul de stu- patit Rudean Nicolae mi-a oferit ca im- prumut presi de constructie proprie, 12° simpli si usoark, de care, m-am folosit in anii 1976—1978. Aceasta presa, montata intro oald smalyuita de 30 1, este con- struit din lemn, cuo plack activ’ per- forati, confectionati din tabli de inox, recuperati de la 0 masin’ de spilat rule refonmatt, Traversa din lemn a presel este legatd de falyul superior al vasului prin dou’ bride confectionate din tabla de 2 mm. Tat& cum lucreazi presa : Pe fundul vasului se asazi un gritar din Jemn, care, pentru a se exclude cuiele poate fi facut st din 2—3 scinduri sepa- Fate, perforate, Bogtina se introduce in vas, ambalata in pinzi de sac. Se toarat api de ploaie sau de rfu 3/4 din capaci- tatea vasului. Se pune la incilzit. La in- ceput bostina se mentine usor cu presa in vas si apoi, dupa ce se mai fnmoaie, se apasi pentru a ajunge sub nivelul apei, evitind fnsi pe ett posibil comprimarea ei. Dupa ce se ajunge la temperatura de topire a cerii, vasul se yine la foc mic timp de o ord, spre ase evita clocotirea si darea in. foc a cerii. Dup’ aceasta ceara care se ridjcd la suprafaa apei pe princi- piul greutajii specifice se poate recolta’ cu_un polonic, impreuni cu jumitatea can- titétii de apa din vas. Se face apoio pre- sare de scurté durat’i a bostinel gi se. ski- beste din, now surubul, astfel permijind apei sk patrunda din nou in bostini. Va- sul este Isat in continuare pe foc circa 30 minute, In acest timp se mai reper de cireva ort opezaile de presare si de sh bire a presei. Se ia vasul de pe foc gi se procedeazi la presarea definitivi a bosti- nei, stringind cu mina gurubul presei, fara folosirea bolyului din butucul ei, pentru a se evita degradarea falyului, vasului. Se oleste apoi ceara si_apa prin rXsturnare $n decantorul de ceara sau in alte vase de care dispunem si se cliteste rotul cu 4— 5 1 de apa fierbinte slibind presa, barbo- tind gi apoi presind din now pentru a re- cupera si ultimele ramisiye de ceard care au reintrat eventual in bosting §n timpul rasturnarii_vasului, Luctind astfel am realizat de la 65 80 faguri de calitatea III—IV, topiyi anual, 185—190 g ceara bruti pe fagure, topind la o sarja 6 faguri. Nu am inmu- iat fn prealabil fagurit. I-am rupt numai