Apicultura <- in Romaniaoot Tas G ECole Wil ier tte? Orel Tora VEIN ona ODA TNE rats TOM CATS RSA tomer Sie sea rere Peeap et mnt ae Sore ier aan Tye Wana Nea manera aOR va eer COLEGIUL REDACTIONAL any Tt ales} TRON Fite eS Ante ic ean rene Reno te COMITETUL BXECUTIV AL, ASOCIATIEI CRESCATOL LOR DE ALBINE DIN R OSE SSC Eo Ce toe Cire tea en ar CT era TT Terre Pinot) PCRS Cra TOC MEY UE tan eee et eat Coreen ire occa oY Coane ecto ee ores telex 11226 pioneered Revistdé Junard de stiingd si practicd apicold editatd de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialisté Roménia Anul LVII * nr. 1 % ianuarie 1982) 13 16 19 20 2 22 23 24 26 28 30 3 32 CUPRINS JE Si Incepem pout an 1982 cu hotisiren fermi de a dezvolta si pe mai departe apicultura in patria noastr’. $t. SAVULE tivul Combinatului api- col : eficienti economick maxim’, calita petitiva si ampli diversificare a producyiei. M. MARIN: 1982: Pace oamenilor! RizBoi si vie~ torie in lupta contra bolilor albinelor t 1, CIRNU: Rolul economia national’. ‘A. CHIRULESCU : Organizarea muneii in luerarile pe care le executk albinele, C, ANTONESCU: Si refnnoim anual fagurii de cuib. sportanga albinei melifere in protejiim albinele contra intoxicaziilor cu se I. RECEANU: Pe teme de protectie a muneii in apicultur’. Ce stim @ Ce nu stim @ Ce trebuie si stim *©'*: Din nou despre topirea cerii. Din activitatea filialelor ***: Filiala A.C.A. municipiul Bucuresti Stiri 5 De peste hotare M. DECUSEARA: Impresii privind apicultura in Finlanda Documentar apicol Recenzii formayii Calendarul apicultorului ***) Lueriri de sezon in ajutorul apicultorului incepator. ‘Tematica revistei noastre De vorbi cu cititori Indrumiri pentru colaboratori Coperta I: Standil Combinatulud epicol din cadre! Expo- zifiei rerinanente de apiculturi ce functioneaza pe platforma Complexului apicol, b-dul Ficusului nr. 42 (voleibus 81, 82, masinile B. 161, 261, statia aeroportului Baneasa). Ex- porigia poate fi vivitatd gratuit zilnic intre orele 7—15, simbita 7—12, duminica thebis, (for NEGREA)SH ACEP AOUL AN 982 cu HOTARIREA ERMA DE A DEZVOLTA $1 PE MAT DEPARTE APICULTURA iN PATRIA NOASTRA ! Angajati plenar in realizarea Hotiviri- lor Congresului al XU-lea al Partidului Comunist Romén, apicultorii, alituri de tofi oamenii muncii, nu precupetesc nici un efort in opera de fiurire a societapit socialiste multilateral dezvoltate in patria noastrét. Rezultatele objinute in 1981, primul an al cincinalului, nivelul si calitatea pro- ductiei apicole realizate, ne intiresc convingerea cit, in anul 1982, crescaitorii de albine din tara noastrit, animati de en- tuziasmul si bitrnicia ce-i caracterizeart, vor depune eforturi sporite pentru realiza, rea exemplaré a sarcinilor ce revin api- culturii roménesti, pentru sporirea efecti- vului familiilor de albine si pentru obtine- rea wnor producfii apicole sporite. Imbunititindu-si in permanentét still sé metodele de munci, activul voluntar i -aparatul retribuit al Asociatiet Crescatori- lor de Albine din R. S. Roménia actio- neazt pe toate ciile pentru modernizarea continué a apiculturii la nivelul cerintelor actuale ale economiei noastre nationale in plin progres. Realiztiri insemnate au fost obtinute de citre organizatia noastré in domeninl spo- virii efectivulué familiilor de albine, a pro~ ductiei apicole, a asiguririi bazei tehnico~ materiale necesare dezvoltirii unei apicul- turi moderne, « prelucrérii si livririi pen- tru consumul intern si la export a unor cantitéi sporite de miere si alte produse realizate in cadrul Combinatului apicol, precum si in activitatea de cercetare stiin- tifict in apiculturé, De asemenea, ca investitii, au fost reali- zate noua linie de conditionare a 10 000 tf an miere la Combinatul apicol, construc fia clitdirii Institutului de cercetiiri $i pro- ductie pentru apicultura, a amfiteatrului pentru festivitigi al Complexului apicol si 4 unor noi sedii pentru filialele noastve ju» detene. In prezent aproape jumitate din judetele piri dispun de sedii noi, moderne, apartinind organizagict noastre. De ase- menea sint in curs de constructie sedii noi pentrn filialele Dolj, Bréila, Gor}, Ba- ci, Oradea, Olt, Silay, Buztu, Sibi $.a. Este evident ci succesele din domeniul apiculturit — ca si din intreaga activitate economict si social-politicz din patria noastrad — poarti amprenta pretioaselor indicatii date de citre secretarul general al Partidului Comunist Roman, tovardésul Nicolae CEAUSESCU. Inceputul acestui non an, 1982, consti- tie pentru noi toti prilejul unor profunde analize ale activitépii incheiate, avind drept tel stabilivea mésuvilor $i actiunilor ce trebuie intreprinse pentru alingerea obiectivelor propuse pentru vitor, Astfel, la sfirsitul anului trecut s-a desfasurat fedinga de lucru lirgitt a Consiliului Aso- ciatiei cu participarea presedintilor, se~ cretarilor si contabililor sefi ai filialelor judefene. Artitind cu acest iprile} ci yea zarile obtinute in anul 1981 constituie premize hotdritoare pentru realizarea sar- cinilor de plan pentru anul 1982, adjune- tul ministrului agriculturit si industriet alimentare, Emil Petrache, care a parti- cipat la lucréri, ca si prof. univ. dr, ing. V. Harnaj, presedintele organizatiei noqs-" "Ne, au trasat sarcinile ce stau in fata api- cultorilor, mobilizind crescztorii de albine la realizarea programului de dezvoltare a apiculturit, pentru traducerea in fapt @ indicapiilor date in acest scop de condi- cerea superioaré de partid si de stat, Ca urmare, in anul 1982 efectivul fami- lilor de albine ne propunem sk fie sporit la 1 220 000, reprezentind o crestere de peste 100000 fate de nivelil anului 1980, iar productia de miere si fie mai mare cu 900 tone (de la 14400 tone in 1980 la 15 350 in 1985).Cresterea productiei de miere va fi rea lizatt prin: -ameliorarea materialilui bio- logic existent — prin producerea si difu- zarea de cétre Institutul de cercetari si* productie pentru apiculturt al Asociatiet Crescatorilor de Albine a 40000 mitci selectionate si bidribe in 1982, ajungin- du-se la 80000 métci in 1985; generali- area de tebnologii moderne de crestere 5h intretinere a familitlor de albine potri- vit conditiilor naturale din fiecare zoni bioapicola, mirimii stupinelor ; valorifi- carea superioart a resurselor melifere si intensificarea stuparitului pastoral ; pre- wenirea si combaterea bolilor $i intoxica- tiilor la albine, ridicarea nivelului profe- sional al apicultorilor si cointeresarea ma- terialé a acestora. Un accent deosebit va fi pus in urma- torii ani pe mai-buna organizare a pro- ductiei apicole, atit in sectoarele unitapi- lor agricole de stat si cooperatiste cit si in gospodiriile populatici In unitagile socialiste de stat se va in- tensifica concentrarea stupinelor prin or- ganizarea de ferme apicole spectalizate, tn yaport de resursele melifere naturale si cultivate si de cerintele de polenizare din zonele respective. Fermele apicole vor fi dotate cu utilaje, instalagii si mijloace de transport la nivelul ceringelor impuse de organizarea si specializarea productiei pre- cum si de volumul acesteia. In vederea organizarii si dezvoltirii stupinelor din cooperativele agricole de productie se prevede acordarea in conti- nuare, anual, sub forma de credite, a in- vestitiilor necesare dezvoltirii acestui sec- tor la nivelul ceringelor minime de pole- nizare a culturilor agricole entomofile din fiecare cooperativi. Extinderea apiculturii in gospodariile populapiei se va materializa in raport de condititle locale, urmarindu-se_valorifica- yea integral a resurselor melifere in toa- te zonele favii. Un rol important tn acest sens revine si revistet ,Apicultura in Ro- mania", care va trebui sa-si extindé acti- vitatea printr-o strinsi legituré cu masele de cititori din intreaga tara. In scopul cresterii eficientei apiculturii se va trece la diversificarea largd a pro- ductiei apicole, realizindu-se atit pentru 2 consumul intern cit si pentru export can- titzti sporite de miere pe sorturi florale, ceart, polen, pisturé, propolis, laptisor de matci, venin de albine s.a. In actualul cincinal, pentru valorifica~ rea superioari a resurselor melifere exis- tente, Ministerul Agriculturii si Industriet Alimentare si Ministerul Economiei Fo- restiere si Materialelor de Constructii ce detin fondul melifer national isi propun s% elaboreze in colaborare cu Asociatia Crescatorilor de Albine noi reglementari pentrn conservarea, extinderea, imbuntta- jirea si valovificarea resurselor melifere. Totodatt vor fi lnate masuri conform re- glementtrilor legale in vigoare pentru or- ganizarea poleniztrii saturate a culturilor cu ajutorul albinelor, angrenind in acest scop, in primul rind, stupinele unitépilor socialiste precum si ale erescitorilor de albine din gospodiriile populatici. Pentru prevenirea si combaterea bolilor si intoxicapiilor la albine, Ministerul Agriculturii si Industrie Alimentare, ‘prin Directia sanitar-veterinaré, elaboreazit programe de eradicare a principalelor boli infecto-contagioase si parazitare ; In- stitutul de cercetéiri si productie pentru apicultur% al Asociatiei Crescitorilor de Ibine, in colaborare cu alte institute de specialitate vor produce si asigura intregul necesar de medicamente, biopreparate si stimulatori de crestere pentru toate sec- toarele de producgie apicola si vor fi uate, de asemenea, mdsuri pentru pro- tectia familiilor de albine tmpotriva in- toxicatiilor cw pesticide, conform prevede- rilor legale in vigoare. Ridicarea nivelului profesional al api- cultorilor din toate sectoarele si formarea de cadre tinere, popularizarea largt si introducerea in practica- apicola a tebno- logiilor noi, corespunziitor conditiilor rit noastre, constituie de asemenea sarcini principale ce stau in fata activitapii noa- stre in acest an 1982, Licewlui api- col revenindu-i in acest sens sarcina extin~ derii invitimintului apicol liceal si pro- fesional. Obiectivele ce ne stau in faté reclama solutionarea unor probleme majore deter- minate pregnant de recesiunea economictmonidialé care se risfringe in unele cazuri influentind si mersul apicultwrii in fara noastré. In aceste conditii conducerea de partid si de stat, personal tovardsul secretar general Nicolae CEAUSESCU, venind in Sprijinul cresctorilor de albine a stabilit sarcini- importante privind coordonarea unitara a apiculturii, a folosirii albinelor pentru polenizarea cidlturilor agricole en- tomofile, pentru sporirea productiilor agricole si apicole in care scop apicultura este evidentiatd distinct in planul de dez- voltare a economici nationale in perioada 1981—1985, In rezolvarea acestor sarcini de dez- voltare continua a sectorului apicol, Aso- Ciatiei Crescdtorilor de Albine ca si tntre- prinderilor si institugiilor organizatiei noastre le revin probleme complexe prio- vitare asupra ctrora trebuie st fie tidrep- tate eforturile activitazii de viitor, Astfel, Institutul de cercetitri si pro- ductie pentru apiculturi urmeazi si. so- Uupioneze tn cel mai scurt timp : — stidierea si stabilivea’ ctiilor de pro- ducere a hidvolizatului enzimatic de ami- don pentru suplinivea zabirului necesay furajirii albinelor ; — organizarea producerii la nivelul ne- voilor intregiis%ri_ a produselor medica- mentoase de uz apicol si in general a ce- lor necesare combaterii varroozei ; — soluionarea la nivel de productic in serie a unor remorci apicole pentru trans- portul stupilor, tractate de antoturisme ; — introducerea si adaptarea la condi- title specifice pari noastre de noi plante melifere cu 0 bogata secretie de nectar si extinderea culturilor imelifere din speciile existente ; — ameliorarea calitijii si sporirea productiei de méatci selectionate si hi- bride ; - rea wnor stupine de inmul- lor de albine pentru satisfa- cerea nevoilor de crestere a efectivului familiilor de albine planificate ; — solutionarea problemelor legate de cresterea randamentului de cearé obtinut din faguri reformati, in vederea asigurtirii schimbului cn faguri artificiali ; — elaborarea tehnologici complexe de conditionare a polenului pentru a fi fo- losit in premixurile pentru furajarca ani- malelor ; — In realizarea acestoy obiective se va avea in, vedere atragerea si intensificarea colaborarii cercetitorilor institutului cu apicultorii experimentatori: din intreaga tard care stint chemati pe aceasté cale st-si xduct contribusia ‘la solupionarea problemelor care confrunti azi apicultura roméaneasca. De asemenea Combinatul apicol in/pe- roada ce urmeazi va rezolva probleme privind : — walorificarea superioart a produselor apicole prin diversific rea si extinderea prodneeloy cosmetice si de patiserie ; — imbunatigirea calitativt continud a stupilor, cee si materialelor necesare practictirii stupiritului ; — aprovizionarea ritmict a centrelor te- ritoriale de aprovizionare si desfacere ale organizatier, noastre cu materiale si uti- lajele necesare practicérit apiculturii. Filialele judegene ale asoctatiet vor tre~ bui st depunt eforturi pentru extinderea productici si intensificarea activitiqii de achizitie a mierii, ceri, laptisorului de mated, propolisului, polenului si veninului de albine in vederea satisfacerii complete a ceringelor mereu sporite ale consumatoriloy interni si pentru a crea disponibilitii tn vederea exportului, Un rol important in vealizarea acestor sarcini vevine filialelor noastre judetene in actiunea de instrnive si indrumare tehnict a apicultorilor pentru introducerea in pro- ductie a ebitologilor noi de exploatare a familiilor de albine, tn conditiile in care si acolo unde stuptritnl pastoral este inlo- cuit prin stupirit stationar, pentru, ereste- rea rentabiliteii stupinelor si a eficientei economice a produselor reali, Incurajati de realiziile de pint acum, avind indrumarea injeleapta si ajutorul larg al partidului si tag, stntem con- vinsi ci tofi apicultorii vor depune efor- turt sustinute pentru ca si in acest al doi- lea an al cincinalului 1981—1985 apicul- tura sit invegistreze in fara noastrt noi si miérete succese |EFICIENTA ECONOMICA MAXIMA, CALITATE COMPETITIVA SI AMPLA DIVERSIFICARE A PRODUCTIEI Sfirsitul primului an al actualului cin- cinal a caracterizat activitatea Combina- tului apicol — unitatea economick de baz a otganizatiei noastre. — printr-o permanentd ciutare in sporirea eficientei economice, si in asimilarea unor noi pro- duse in programul de fabricatie, care sa puna la dispozitia stupinelor din intre- rinderile socialiste si in acceagl miasura fa dispozitia apicultorilor individuali, serii noi de utilaje. mai eficiente si mai econo- mice, 0 gami lirgiti de sortimente de produse care pot fi oferite la export, pre~ Gum si valorificarea superioar’ a tuturor produselor apicole achizirionate pentru consumul intern. : ‘Aceste directii ale activitiyii Combina- tului apicol se inseriu tn coordonatele sta- Instalapia de lucru in vid a cremelor cosmetice din cadrul Combinatului apicol. Ing. $t. SAVULESCU Director al Combinatului apicol bilite de cktre conducerea superioars de partid side stat, prin planul nagional unic de dezvoltare al sari noastre pe pe- rioada 1981—1985. Ja acesti ani revol tia in agricultura confer’ noi valenge api- culwirii noastre, reliefate si cu prilejul Consfatuirii de lucru cu cadrele din cer- cetare si invayamint din agricultur’, din luna septembrie 1981, la care tovaragul Nicolae CEAUSESCU secretarul general a] partidului nostra a definit clar impor- tanja ce trebuie acordata apiculturii, fiind necesar a ne ocupa de ea ca una din pro- blemele economiei noastre najionale. Dintre realizarile Combinatului apicol amintim citeva’ mai reprezentative si anume : extinderea sectiei de concentrate alimentare si dublarea capacitayii de pro-ductie a acesteia prin autoutilare. Dota- rea apiculturii noastre cu peste: 20 000 stupi sistematici, 1000000 rame, 10000 colectoare de polen, dispozitive pentru re- coltarea laptigorului de matc%, 220 tone faguri artificiali s.m.a. Totodati, din produsele apicole achizi- vionate s-a putut asigura livrarea-la fon- dul pieyii, in conditiile unui an apicol de- ficitar, a peste 1500 tone miere, peste 180 tone concentrate alimentare si importante cantitati de produse cosmetice si de pati- serie. Pe linia asimilirii de noi produse api- cole, in anul care a trecut, Combinatul apicol in colaborare cu Institutul de cer- cetari si productie pentru apiculwura si cu ale unitati de specialitate din yari, a omologat un numar de 8 produse si uti- laje apicole, printre care evidentiem cen- trifuga rabatabila cu 6 rame, un nou con- centrat alimentar pe bazi de polen denu- numit APIVITAS si polenul in drageuri. Desigur gama sortimentalé a acestor pro- duse nu se va opri aici, existind tncd de acum pe plangetele proiectantilor si in la- boratoarele noastre de specialitate noi uti- dpe si noi produse apicole aflate in probe tehnologice si respectiv — de testare, Noile orientari in apicultur’ au creat necesitatea reanalizarii posibilititilor pri- yind asigurarea tehnico-materiala a api- culturii in anul 1982 cu serii noi de uti- laje si instalagii, in condigiile unei eficiente economice sporite pentru topi apicultorii din unitasile de stat si individuali, tn Pa- ralel cu diversificarea gamei sortimentale, fabricate la Combinatul apicol si oferite Ja export $i pentru consumul intern, Tn acest an, Combinatul apicol in cola~ borare cu Institurul de cercetiri si de productie pentru apiculturs va lansa in fabricapia curenta noi tipuri de utilaje si rejete de biostimulatori apicoli dintre care amintim citeva: o centrifugy cu 5 rame actionata de la bateria auto, inventar de lucru tn stupind sub form de trust api- cola, remorei apicole pentru 10—15 stupi, noi produse sub form’ de concentrate ali- mentare si biostimulatori apicoli ¢.a, Toate acestea in conditiile unei rentabilitagi ma- rite, attt pentru apicultorii amatori, cit $i pentru stupinele intreprinderilor socialiste si ale asociatiei noastre. Deosebit de important pentru Combi- natul apicol én conditiile asiguririi. sarci nii_de crestere a productivitayii muncii $1 pentru promovarea unor produse calitativ Corespunzatoare, 0 constituie continuarea actiunii de autoutilare, care, in anul 1981, sa ridicat la valoarea de 1300000 lei, iar pentru anul 1982 va creste la 2.000 000 lei, in exclusivitate pentru. sporirea dului de mecanizare in realizarea produc tiei de utilaje si materiale apicole, Anul 1982 pune de asemenea tn faya Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania si in fata colectivului de oameni ai muncii din cadral Combinatu- lui apicol sarcini deosebite pe linia inde- plinirii planului de stat pentrn export, Comparativ cu anul 198i pentru anul 1982 se pune problema extinderii_gamei de produse livrate la export, Asifel in pa- ralel cu produsele traditionale oferite la export — alimentare si miere — se pre- vede ca exportul de utilaje st fie extins spre a cuptinde peste 250/) din toralul ex. portului, incluzind aici si proiectele si Programele de dezvoltare a apiculturii tn farile cu potential apicol si baz melifers corespunzatoare (Cuba, Libia, Traq sa,), Ne exprimim convingerea cX dat find atentia si grija acordate de cXtre condu- cerea superioari de partid si de stat, per- sonal de catre tovarigul Nicolae catre CEAUSESCU dezvoltarii apiculturii din Yara noastrd, ca si succesului de prestigiu objinut de citre apicultura romaneasca prin realegerea anul trecut, pentru a cin- cea oar, a prof, dr. ing. V. Harnaj ca_preyedinte al APIMONDIEI, organi- zatia noastra ca si Combinatul apicol in mod direct, au toate conditiile de a asi- gura ceringele majore ale apiculturii ro- manesti, astfel incit munca crescXtorilor de albine in, general ca si a colectivului de oameni ai muncii ai Combinatuluj api- col sé fnregistreze tinct un nou salt cali- tatiy, prin realizarea unor materiale, echi- Pamente si utilaje moderne si de tnaltx productivitate, care si permith Sporirea si diversificarea produselor apicole reali- zate, atit de mult solicitate de consuma- tori pe piata intern’ si Ja export.1982 Pace oamenilor! Razboi si victorie in lupta contra holilor albinelor! Dr. M. MARIN Institutul de cercetari si producti pentru apiculturd Dezvoltarea apiculturii si inalta ef pro- ductivitate este puternic conditionata de snktatea albinelor, Sanatatea albinelor fu este © problems strict personal, ea este 0 preocupare colectiva, Incepind cu Sceea a forurilor superioare de stat gi, pina Ja cea a apicultorilor ce detin un singur stup cu albine. is Lupta cu_bolile albinelor se duce fara tagaz, in fiecare zi, in orice anotimp, deoarece maladiile apar, far exceptic, tn orice stupin’, mica sau mare, unde s-au neglijat © parte din condisiile corecte de crestere a_albinelor. YVirusurile, bacteriile, micetele, proto- zoarele patogene, parazipii, nu cunose Odihna, nu au sabitori si concedii, nu suiu ce inseamn’ lipsa de cunostinte, ne- lijenta, lipsa dg organizare. Ele au 0 fege suprema pe care 0 respect’ neabatut, aceea de a se hrani, de a se reproduce, de a invinge. Isi cunose foarte bine me- seria. Orice neglijent din partea apicultora- lui, orice abatere de la viaya normala a coloniei de albine este imediat surprinsé de factorii de agresie menjionayi Glee SC dezvolt% boala. Daci nu se intervine la timp si corect, aceasta invinge. Un exemplu de ceea ce inseamné o fuptt permanent’ si organizat’ impotriva bolilor il repzezinia combaterea varroozel. Cine a neglijat, cine a desconsiderat, cine sa {ndoit, cine a filozofat, a pierdut, aducind prejudicii si a icultorilor care s-au luptat corect cu boal Tn lupta cu aceasta teribila parazitoza apicultura noastsA a inregistrat mari, suc- cese, Sub’ tratamentul cu Sineacar, ofecti- vele de colonii de albine au erescut, de asemenea productia apicola a inregistrat cel mai fnalt nivel din istoria sari. ‘h. fost suficient’ o dereglare temporaré jn Jangul actiunilor de lupté ou varooza, Sineacarul neputind fi fabricat in prima- vara anului 1981, ca balanta sa inceapd a oscila, In toamna anului 1981, s-a pro- dus o mare cantitate de Sineacar, calcu- Jat pentru a asigura dowd tratamente tu- turor coloniilor de albine parazivate. Prin tnalta eficacitate a Sineacarului si aplic&rii lui corecte de catre apicultori s-a dat o puternica loviturd parazitozei. Tn aceasta luptd au fost si unele neajun- suri in organizare, in distribuirea prepa- ratului si in ingelegerea imperativului im- portangei luptel cu aceasta cumplitd. ma- ladie. Fie c& este yorba de varrooza sau de alte maladii trebuie s posedim mijloace, condigii gi spirit de organizare in comba- terea lor. Sk ne tnarm’m cu cele mai puternice si distrugtoare arme impotriva bolilor albinelor. Aceste arme sint : — cresterea corecta a. albinelor ; — exploatarea lor rational ; — igiend permanent& in stupi i stu- pind ; —'stuparit pastoral cu albine sana- toase, judicios organizat si efectuat 5 — cit mai multe cunostinge stiinsifice privind diagnosticul, prevenirea si com- baterea bolilor albinelor ; — combaterea empirismului sj a influ- cenjei negative a totstiutorilor 5 ; — gadministrarea corecta a medicamen- telor, conform instructiunilor 5 « cercetare de tnalt nivel privind pre- venirea si combaterea bolilor ; — aplicarea masurilor _sanitar-veteri- nare 3 —lupta organizati a apicultorilor in actiunile de prevenire si_combatere ; veo mare si puternicd dragoste faya de albine. ‘Acestea sint armele noastre, cu ele d rim si trebuie si ducem un mare gi susy nut razboi. Yntrucit problemele prevenirii si com- baterii bolilor albinelor sint similare la scar’ planetara, acesta sa fie cel de al treilea razboi mondial, dus tnsa de api- cultori pentru binele omenirii, pentru pro- gres economic si social, pentru echilibru ecologic pe pamint.ROLUL $I IMPORTANTA ALBINE! MELIFERE IN ECONOMIA NATIONALA Dr. ing. 1. CIRNU Pe ling miere, cear’ si alte produse apicole directe deosebit de utile in alin mentatie, industrie si terapeutica moderna albina melifera contribuie substanyial la sporirea recoltelor de seminye, fructe si legume prin polenizare. S-a stabilit 8 va- loarea contribuye! albinei melifer Is spo- tirea productiei agropomicole si forestiere reprezintd pentru economia national un aport valoric de 10—15 ori mai mare de- cit venitul obyinut din evaluarea in an. samblu a produselor directe : mierea, ceara, polenul, propolisul, veninul si pas. tura, Ca urmare, multi economisti si specia- listi in acest domeniu au ajuns la concha- zia €& functia principal’ a albinei meli- Tere nu este productia de miere cf pole- nizarea plantelorentomofile, .respectiv sporirea productiei la un numir impor- tant de plants agricole si forestier, ca de exempha : floarea-soarelui, rapita, mus- tarul, sfecla de zahiir (seminceri), lucerna, trifoiul, sulfina, sparceta, m&cirichea, hostinoasele, legumele si semincerii legu. micoli etc. Citim, de asemenea, si clteva speci pomicole la care polenizarea cu ajutorul albinelor este obligatorie in ve- lerea unci bune fructificatii: migdalul, prunul, parul, marul, coacdzul negru, pre- cum si la multe speci forestiere ca’ de exemplu: salcimul, teil, acerinele, ghi- dita, mojdreanul, cenuserul si altele. Contribuyia albinei melifere la poleni- zarea culturilor agricole sia plantatiilor de arbori fructiferi si seminceri forestieri valorosi este astizi cu attt mai actualy s1 obligatorie pe plan mondial, cu cit dispa- titia polenizatorilor spontani s-a accen- tuat in urma extinderii tratamentelor cu pesticide fmpotriva diunatorilor animali si vegetal. i Totodata, aparisia plantatiilor pomi- cole in masive mari, moderne $i a cultu. tilor tehnice si semincere pe suprafeye tn- tinse au creat noi probleme si ceringe pentru polenizarea entomofili, Inire insectele polenizatoare albinele melifere joack un rol important deoarece acestea traiesc in familii dezvoltate cu o populagie bogatd comparativ cu bondarii si celelalte insecte polenizatoare. in ace- lagi timp familiile de albine pot fi sti- mnulate in crestere si dirijate dup cerin- tele productiei agropomicole si forestiere. De asemenea, albinele melifere sint nu numai ca numar de indivizi importante ci si ca comportament si adaptare pentru © polenizare adecvata diferitelor speci de plante (fig. 1 Astfel, in conditii meteorologice favo- rabile, o albina efectueaz in medie 10— 24 zboruri cu o durati de zbor de 15— 45 minute gi 0 vitez% medie de 24 km/ora. Pleoind de la aceste date s-a calculat cx © albina melifera polenizeazi tn medic 720 de flori pe zi, respectiv o familie pu- ternicd poate poleniza zilnic aproximativ 2,7 milioane flori, ceea ce corespunde tn general cu florile inflorite odata pe su- prafaja de 2 hectare."* / Eficienja polenizarii unei culturi la al- bina melifera rezult si din faptul c&, de obicei, aceasta iteaza fn cadrul unui zbor flori ce aparsin aceleagi specii, ceea ce are ca rezultat o mare eficientx in po- Fig, 1. Albina meliferd viziteazi un numir mare de plante cultivate $i spontane, realizind pole. nizarea, * MAURIZIO, A. — Bienenbotanik, In Biidel Herold ,Biene und Bienenzueht". Ehrenunwith Verlag. Miinchen, 1960.lenizare, in timp ce bondarii si alte in- secte polenizatoare culeg pe flori ce apar- jin la mai multe specii de plante, Aceasta constatare a rezultat atit din observatii repetate pe teren cit gi din analiza bota- nica 1a ghemotoacelor de polen. $i anume, la bondari peste 40%/9 din ghemotoace sint formate din grauncioare de polen ce apattin la mai multe speci de plante, in timp ce la albina meliferd ghemotoacele sint uniforme ca structura gi de aceeasi nuanfa de culoare, apartinind unei singure speci. Numai accidental se observa si rauncioare de polen razlete, de alte cu- lori, proveniti de la speci. diferite de pane fntr-o proportie foarte redusa pina la 3%. in general s-a stabilit ci aportul albi- nelor in polenizarea plantelor entomofile este de 779/a, al bondarilor si albinelor salbatice de 170/y iar al celorlalte insecte polenizatoare la un loc de numai 6/0. ‘Aceste date insa sint valabile numai pen- tru zonele unde polenizatorii spontani amintiti nu.au fost complet distrust. Dim- potriva, tn regiunile unde solul este cul- tivat intensiv, aplicindu-se o agrotehnica superioara, rolul albinei melifere in pole- nizarea plantelor entomofile creste consi- derabil depasind proportional 900/o. Aga- dar, in aceste regiuni s-a constatat ca rea- lizarea recoltelor maxime la plantele en- tomofile sint conditionate nu numai de aplicarea intregului complex agrofitoteh- a 6 Fig. 2. Dans balansat, cind distanta tntre stup $i sursa de brant identifieatt este mai mare de 50m si dans ciredar, cind aceastt distantit este mai micz. nic ci si de prezenta familiilor de albine in numar (norma/ha) corespunzitor. De asemenea, s-a stabilit cX aportul al- binei_melifere in polenizarea plantelor este de necgalat. Astfel, in timp ce multe dintre insectele polenizatoare sint specia- lizate pentru vizitarea numai a uneia sau a ditorva specii de plante, albina_meli- fera dispune de o adaptare biologic spe- cial& care fi permite vizitarea si respectiv polenizarea unui numar foarte mare de specii de plante (flori). Aceasta plastici- tate biologica privind comportamentul si cficienta ei ca polenizator, situeaza albina melifera pe cea mai fnaltd treapti de evo- lujie fayz de toate celclalte insecte pole- nizatoare. In acelasi timp aportul economic fn po- Jenizarea plantelor cultivate creste consi- derabil deoarece, spre deosebire de ceilalsi polenizatori, albina melifera poseda un limbaj propriu“. Prin aceasta comunica la Gntoarcerea in stup cu incdrcdturi de nectar sau polen informatii amanunyite asupra sursei de hrani, ceca ce mobili- zeazi pe moment invreaga familie de al- bine pentru cules si respectiv pentcu pole- nizarea acelei culturi (fig. 2). Paralel cu polenizarea plantelor culti- vate albinele aduc un aport important si in polenizarea florei spontante indeosebi a speciilor entomofile, erbacee si arbores- cente care prin fructificatia lor abundenta asiguri hrana pentru multe pasari si ani- male salbatice folositoare ca de exemplu fazani, prepeliye, veverije, iepuri, capri- gare, porci mistreti ete. In acelasi timp grapie activitasii de polenizare albinele contribuie la conservarea si raspindirea multor speci spontante intre care unele sint plante furajere deosebit de valoroase ca de exemplu trifoturile, sparceta,, sul- fina si gramineele perene, ceea ce influen- yeaza favorabil structura pajistilor gi a fi- nejelor naturale, . In prezent, pe plan mondial, paralel cu dezvoltarea apiculturii se fac mari efor- turi pentru cresterea artificialé a unor al- bine silbatice (Nomia, Megachile etc.), folosite fn special pent polenizarea Iu- cernei, Aceste albine salbatice, pe ling& unele greutai de crestere si inmultire sint deosebit de exigente, nesuportind un cli-mat mai rece, ceea ce determina ca arca- ul lor de réspindire si utilizare si fie lie mitat numai la tinuturile tropicale si sub- tropicale, Totodata, datorita exigenyelor si ciclului lor biologic, aceste albiae nu permit practic o dezvoltare sezonier’ pu- teticd la nivelul ceringelor productiel agro- pomicole, cea ce provoacd neajunsurt in desfiisurarea procesului de polenizare. In contrast cu albinele silbatice albinele melifere sint mai putin influengate de sc&iderea temperaturii si micjorarea inten- sitapii luminii, In acelasi timp tehnologia de crestere si intretinere precum $i biolo- gia’albinei melifere sint bine cunoscute ¢i experimentate, ceea ce permite o dezvol- tare si dirijare dup ceringele productiei agricole si forestiere in orice tinuturi chiar si in deserturi in zona culturilor irigate. In acest context se poate afirma cd sin- gurul factor polenizator eficient si diri- jabil de citre om, il constituie in prezent albina meliferi, care grazie polenizirii pe care o efectueazi participx an de an la sporirea substantialé a productiei agricole si forestiere, ceca ce valoric reprezinta la nivelul economiei nationale un venir de mai multe miliarde lei. In consecinsa tn vederea obtinerii de producti cantitativ si calitativ superioare, Hiecare unitate agropomicola ca. si uniti- tile forestiere, care au tn raza lor de acti vitate paduri si plantagii masive destinate producerii de material semincer, precum si fructe de padure ca afine, zmeuri, mure, castane dulci ete. trebuic si-si asi- gure din vreme necesarul de familii de albine pentru efectuarea in timpul optim a unei polenizari incrucisate, saturate. Realizind tn mod judicios polenizarea plantelor cu ajutorul’ albinelor tn toate sectoarele de productie agricola si fores- tier se vor obsine an de an producti su- perioare de seminje, fructe si Jegume, contribuind astfel si in aceste domenii economice deosebit de importante la rea- lizarea sarcinilor previzute tn Directivele Congresului al XIJ-lea al P.CR. nO rnrrrrrrmrrrrerrerremermmmrnererrnnnnnnnen Cu profundé durere anunjin incetarea din viata a colaborato- rului apropiat al revistei noastre, ing. Ionel D. BARAC, cercetitor, personalicate stiinific? de presti= gin in domeniul apicultwri. Dupi absolvirea liceului teore- tic JN, Balcescu din Braila in 1945 sia Facultatii de zootebnie din Bucuresti in 195T, ing. Tonel D. BARAC lwcreazi mai intii ca cercetitor in cadrul Institutului de cercetari ootebnice si Statiunit centrale de apiculturt $4 sericicul- tur — in perioada 1958—1967 find si divector al acesteia — tar din nul 1975 @ functionat ca sof al. servicinlui redactional al Institutului International de Teb- nologie si Economie Apicolt al APIMONDIA din Bucuresti, Mostenind de la paringit sx dsagostea pentru albine, el tnsusi tplcultor de mic copits ea den intreaga viapi activitiyii de stu- | fonel D. BARAC toate epuizate, si care sea bucurat de aprecierea’ wnanima a apicul- torilor incepttori, a celor avansagi $i a specialistilor din apiculturd, dat find continutul tematic vaz riat si modul de redactare com- petent, clar, concis si accesibil la toate nivelele, Dat fiind inaltul nivel de pre~ satire profesional de specializare in apiculturt, @ puterii de munct @ spiritului denvoltat de inj- iativiz, in cursul tntregit sale viett soa bucurat de aprecierca unanima, fiind trimis totodatz spre a par. Yickpa la numeroase congrese, simpotioane si alte manifestéri ine ternationale, Ca 0 confirmare a meritelor sale, a fost decorat cu medalia jux hiliar’ In cinstea incheierit co- lectiviadrii agricultwrit® $i ales ca membru al Consilinlui “Asociatiei Crescitorilor de Albine din RS. Romania, din $i cercetare tn domeniul ame- Wiortrii populatiilor de albine si tebnologiei de crestere gi fntre- inere, tn cursul anilor a insemnat numir de blicat un lucriri teb- nice apicole, zect gi zeci de arti- cole tn revistele de specialitate si, in colaborare, ca coordonator principal, ,Manualul _apicultori- luci®, lncrare tipariee pine in pre- zent in patru editit succesive, Amintires sa va imine neo stearstt in memoria. tuturor celor Ge lau cunoscut si tndrigit pentre biindejer, cabmul, barnitia 2 ape vital sti’ plin de inpelegere, drae oste $i wmanitate.ORGANIZAREA MUNCII IN LUCRARILE PE CARE LE EXECUTA ALBINELE A. CHIRULESCU Orice munci organizata, efectuatd de clte un colectiv, presupune stabilirea succesiunii operatiilor si coordonarea acti vitayii_participantilor. Cele dowd cond sint realizate de obicei de catre un organ de conducere. In organism, creierul este organul care concepe succesiunea operatiilor si comand miscirile brajelor, degetelor, trunchiului etc. in functie de executarea acestora, ntr-un stup, mai toate lucrdrile au un caracter complex si sint efectuate in co- lectiv. Succesiunea fazelor de executie, preluarea si continuarea acestora de ctre grupurile de albine, coordonarea activi- ratilor acestora si respectarea stricta a parametrilor, sint rezultatele unei organi- zari remarcabile. Cum este organizata activitatea albi- nelor in lucrarile pe care le realizeaza ? Problema a fost studiata, dar in gene- ral cercetStorii s-au rezumat la lucrarile de constructii si numai la aspectul coor- don’rii muncii. Astfel, R. Darchen con- sider’ c& albincle, prinse uncle de altele, formeaza lanturi, care prin caldura ce o degaja, indica executarea oladitului (Trai- té de biclogie de Vabeille — vol. IL cap. IV pag. 292). Grasse crede ci par- ile unei constructii indict albinelor con- tinuarea Chauvin presupune existenta unor centre de coordonare ter- mice, ale ventilatiei si ale Jucrarilor de constructii (cap. KX pag. 539). Alfi cerce- tatori presupun existenta unui supraorga- acestora. 10 nism, ce-coordoneazi activitatile albine- lor. Organizarea este un proces (de stabi- lire a succesiunii operasiilor si coordona- rea activitiyilor) prin care albinele sint dirijate in efectuarea lucrarilor, indife- rent de natura acestora. Acest proces ac- yioneaz {ntr-un grup de albine, dar si $n cadrul unui sistem organizat. De aceea el se efectueaz’ in conformitate cu legile de functionare ale albinelor si a celor de organizare ale coloniei. Pentru ca si ingelegem complexitatea organizarii muncii intr-un stup, este ne- cesar s& analizim in primul rind prind- piile si mecanismele prin care actioneaza. Orice concluzie elaborat’ ca urmare’a observatiilor numai a unor aspecte si care se bazeazi pe fenomene nesemnificative, nu sint decit pareri subiective. * Este adevirat ci organizarea_muncii unui colectiv este asigurati de cétre un conducitor, dar acelasi Iucru poate fi realizat si cu ajutorul unor instructiuni, al unui program, pe care st-] cunoascd si si-l urmeze fiecare participant. Executa- rea unei lucriri complexe poate fi deci dirijatS de citre un organ central sau fo- losind un program, Din aceasti cauzi, incercitile de a gisi un centru de coordonare a reactiilor in- stinctive ale albinelor, nu au reusit sé explice in mod realist natura acestui pro-ces. Executarea lucrrilor, pe care acestea le efectueaza, nu este coordonati de cittre un centru sau de vreun, factor extern. Organele interne (inima, stomacul, pli- minii etc.) actioneaza reflex, functioneazi si fs modificd functionarea in mod coor- donat, fark nici un centru de coordonare. Ele actioneazS in conformitate cu anu- mite instructiuni, dup un program de- terminat si intr-o permanenti. interde- pendenta. Dupi acelasi principiu au fost proiec- tate si functioneze si sistemele electronice. Acest principiu, conceput de electro- nici, poarti numele de ,algoritm® §i este factorul ce guverneazi functionarea ele- mentelor componente ale tuturor sisteme- lor dinamice automate, vii sau mecanice. Prin algoritm se ingelege 0 seami de reguli, dup% care se efectueaz un numir de procese, ce se, desfagoard intro anu- mita succesiune, pentru realizarea unei lucriti. De exemplu, pentru efectuarea opera~ “fiei de impartire a numirului 860 la 4, trebuie s& se execute o succesiune de im- Parjiri, fnmultiri, scXderi etc. dupk o anumité regul&. Succesiunea acestor ope- rapii reprezintX algoritmul impiryirii res- pective, Orice lucrare, simpli sau com- plexd se efectueazX dup un algoritm propriu. Orice lucrare efectuati de albine are deci un anumit algoritm. * In Journal of Apicultural Research” nr. 1 din 1968, J. L. Mc. Donald face cunoscute observasiile sale referitoare la comportamentul albinelor sosite la urdi- nig cu polen si cirora li s-a luat incdred- tura prin periere. Ela constatat cX aces- tea tsi continud drumul pind la celulele respective si efectueaz3 tn mod inutil voate operatiile de descarcare si depozi- tare a polenului, ca si cind acesta sar mai afla asupra lor, fir¥ ca autorul sk poati explica semnificasia acestor reactii. Din aceasté experienti foarte intere- santa se constata cd albina, cireia i s-a luat fncircitura de polen, actioneari au. tomat (reflex) dup% un program, tn care este prevazuta intreaga succesiune a ope- ratiilor lucrarii de descarcare si depozi- tare a polenului, algoritmul acestei lu- crari, Deoarece comportamentul albinei nu a putut fi influenyat de modificarea imprejurarilor externe, aceasta tnseamni c& instructiunile acestai program sint de natura genetic’ (informagi genetice). De aceea, chiar din momentul eclozio- narii si fark nici o experienti, albina poate sa efectueze orice lucrare, deoarece instinctul care o calauzeste cuprinde toate instructiunile necesare efectuarii acestora. ecare instinct stabileste fins’ nu nu- mai ce sa efectueze, dar si cum trebuie si se execute, precizind succesiunea strict a operatiilor, algoritmul IucrSrii. Manifestarea unui instinct reprezinté in realitate desfisurarea unui program. Organizarea muncii unui grup de al- bine ce efectueaz’ o anumiti lucrare este asigurati prin executarea aceluiasi pro- gram de catre toate lucratoarele parti- cipante, Programul de functionare si algoritmul sau fiind de natura genetic, caracterul lui este extrem de rigid, Aceasta se con- stata nu numai din uniformitatea reactii- lor albinelor, dar si din aceea a lucrarilor executate, Sub comanda unui instinct albinele ac- jioneaza fntotdeauna tn acelasi fel, reac- tile lor au un caracter univoc, Aceasta prezinté avantaje practice, deoarece api- cultorul cercetind comportamentul sau fe- nomenele ce au loc in cuib tsi poate da seama de cauzele ce au declansat proce- sele respective, 11In condigii normale, toate activititile albinelor in cuib se desfSsoara sub aspec- tul organizirii, In contrast cu aceasta, lipsa totala de coordonare a operajiei de curdsire a stupului este surprinzitoare. ‘Aprecierile ci prin repetate incercXti nereusite albinele isi curaya totusi stupul, nu constituie o explicajie a fenomenului, care si-i inlature caracterul actual de cu- riozitate. Curisirea stupului se poate realiza in diferite moduti, deseurile putind fi eva- cuate de pe faguri prin spate, prin faya, pe la mijloc, iar de pe fund tn funcyie de pozitia urdinigului, Lucrarea nu are deci © succesiune precisi a operatiilor, un al- goritm, Din aceast% cauzi nici instinctul respectiv nu detine in instructiunile sale si modul cum si se execute Iucrarea res- pectivi. Acest aspect ne confirma impor- tanga caracterului algoritmic al manifes- tarii instinctelor in organizarea muncii albinelor. Intr-un stup insi se desfEsoar’ in ace- lagi timp 0 seam’ de activitai, cules, pre~ Jucrarea nectarului, clditul, ouatul mat- cii, {ntrejinerea larvelor etc, Toate aceste lucriri. se efectueazi intr-o strinsi inter~ dependenté si prin legiturile de comuni- care dintre albine, colonia functioneazi in aceasti diversitate ca un tot unitar gi organizat. Mobilizarea si repartizarea efectivelor, declansarea, intensitatea si incetarea anu- mitor lucrari, sint reglate in functie de condisiile interne si externe, de modifica- rea acestora si de necesititile coloniei. Organizarea activitéyilor intregii. colec- tivitkfi se efectueaz’ Ja nivelul coloniei si constituie un alt aspect al acestei pro- bleme. 12 In analiza procesului organiz’rii_mun- cii dintr-un stup este necesar si distingem aspectul executiei de cel al conducerii, deoarece principiile si: mecanismele aces- tora sint cu totul de alti natur’. Executarea lucrarilor se efectueaz’ prin reactiile automate ale albinelor si matcii, cv un caracter programat. Ea este dirijata cu stricteye de instructiuni genetice. Conducerea activitétilor este un proces nautoreglat* in functie de conditiile in- terne $i exterhe si ,orientat® citre men- finerea ordinei, a conditiilor normale si integrititii cuibului. Procesul este ,0 func~ tie a coloniei“, ce acyioneaz’ in confor- mitate cu legile dupa care functioneaza toate sistemele dinamice autoreglate. Executia depinde de informatiile gene- tice, iar conducerea de cele receptionate din mediu. Sub ambele aspecte, comple- xitatea procesului este in raport cu volu- mul acestor informatii, ce reprezint ast- fel un clement esensial al organizarii. Problema organizarli, ca si a functio- nari coloniei este inc insuficient cerce- rati, cunostingele ce le detinem fiind ob- sinute mai ales din practict si din aceasta cauz% ele au un caracter limitat si uneori empiric. ‘Aceste procese nu pot fi insi analizate tn mod eficient numai cu elementele pe care ni le pune Ja dispozitie ,biologia albinei, ce a constituit obiectivul priori- tar al cercetirii. Pentru aceasta este ne- cesar si acordim aceeasi important stu- diului coloniei, cu functiile si caracterele sale, cu legile sale de organizare si func- fionare, deoarece acestea sint procesele in care intervenim in mod curent si pe care incercim si le dirijam. Din aceasté cauzi consideriim ci, pen- tru realizarea progresului tn tehnologia apicolé, cercetarea ,biologiei _coloniei* este nu numai o necesitate, dar si 0 con- disie.SA REINNOIM ANUAL FAGURII DE CUIB C. ANTONESCU Ceara — produs al metabolismului al- binelor care suport o fnckrcdturs de peste 40 de ori mai mare decit propria-i greutate, se formeazX in corpul-albinelor tinere — cind acestea au virsta de 12— 18 zile fn urma prelucririi nectarului in miere si a polenului fn pisturd cind aces- tea se hrinesc bine si au de ingrijit si hranit mult puiet iar tn naturd exist din abundenya polen si nectar ta dispo- zisia albinelor zburdtoare. Prezenja si multiplele utilitisi ale fa- gurilor in cuibul oricirei familii de albine reprezinta o ceringi vital’ a tntregii co- munitayi, deoarece fagurii intrunesc con- disii f4rX de care albinele melifere nu pot trai, nu se pot fnmulti, n-au unde aduna, prepara si depozita proviziile de hrana: Fas de toate acestea, unii crescitori de albine si autori au tras concluzii gresite, ~ potrivit carora fagurii de cuib odati cli- digi, webuie folositi cu mare grija timp indelungat. Simple si inselatoare iluzii, pentru ci, pe de alti parte, alfi crescatori de albine, printre care si autorul acestor rinduri, vin cu argumente si consideratii toral opuse, sustinind ci orice fagure de cuib twebuie si serveasck familia de al- bine doar pe durata unui singur sezon’ apicol — acela in. care a fost clidit — adic aproximativ un an de zile, Pentru a demonstra convingator cX du- rata optima de folosire a fagurilor de cuib este de aproximativ un an de zile — au- torul supune discusiei cititorilor o serie de factori, practici gi realizari din albi- naritul de ieri si de azi, de asemenea rea- liziti si consideratii _proprii_acumulate de-a lungul unei jumatiyi de secol de in- vestigatii si experiens, usor de verificar fn orice stupina si anume : 1. comportarea albinelor in naturi, unde de milicane de ani ele sau adaptat minunat la condifjiile de vay’ si activitate din mediul fnconjuritor ; 2. conceptia, practica si realizirile ina- intasilor, timp de milenii, in domeniul se- lectiei, intretinerii fondului biologic de prisila, tanoirea de aproape dou ori pe an a fagurilor de cuib, apararea stinitiqii si capacitaii inalt productive a acestuia ; 3. posibilititi la indemina oricirui cres- cator de albine de aplicare in practica stu- paritului contemporan a tehnologiei {na- intasilor de crostere $i intretinere a fas miliilor de albine in concordangi cu na- tura acestora ; 4. avantaje si ,dezavantaje” ca urmare la dirijarea de citre crescitorii de albine a vietii si activitiyii familiilor de albine avind tn cuiburi faguri cu o vechime de cel mult un an de zile. ’ 1, Producerea cerii si cladirea de fa- guri, de citre albinele melifere care triiesc in naturi fri intervengia omului se ma- nifesti de 10—15 milioane ani ca o du- bIx necesitate, strins legati de perpetuarea speciei: pentru a se evita degenerarea morfo-fiziologic’, micsorarea fin acest mod a capacititii de munci, a rezisten- sei la boli, iernare 5.a, Toate acestea se realizeaz’ — asa cum se cunoaste — prin pariisirea fn fiecare an a fagurilor din vechiul cuib (roire naturali) si clidivea unui-now cuib, intr-o nous locuinsd, pe care o vor pirdsi tn acelasi mod si in aceleasi scopuri in aul urmitor, Aceasti comportare este pe deplin jus- tificata si in practica stupiritului con- temporan: dn cuiburile familillor de al- bine intretinute in stupi cu rame mobile unde se gasesc faguri mai vechi de un an, mitcile sint nevoite si depun% ou%, s¢ ingelege, in celulele acestora, care au inal- 13timea si diametrul reduse proportional cu numirul generatiilor de puiet crescute an- terior in ele, din cauza ,ciptusirii* lor cu GAmisile nimfelor si cu, resturile de hrana redigerati ale puietului respectiv, Starea ‘aceasta a fost dovediti si pe cale stiin- tifiet. G. F, Taranov (ORS), de exem- plu, arata eX grosimea peretilor laterali fai celulelor fagurilor de cuib creste tot- deauna in raport cu numarul generajiilor de puiet crescute in cle: 0,35—0,40 mm la fagurii noi, 0.50—0,55 mm Ja fagurit potrivit de vechi, iar la fagurii si mai vechi ajunge la 0,80 mm grosime. Ge fel de albine sint acestea? Cum se manifest acestea in productie si viata ? Fark nici o indoiali ci se prezint’_ mai puyin sau_mai mult degenerate morfo-fi- Ziologic. Datoritk acestui fapt gusa lor fare capacitate redust, deci cu un, aport tot mai mic la aducerea apei si nectarului in smp ; cu o putere mai micd la virfui- rea si transportul ghemotoacelor de po- Jen; cu 0 rezistenya mai mic& la atacul microbilor, la iernare etc. Unde s¢ ajunge ou efectele degenerarii motfo-fiziologice a albinelor melifere ? fn literatura de specialitate nu_sint evi- denjiate investigatii si observasii convin- gitoare la aceasti nedoriti si foarte pa- gubitoare stare. De aceea, din dorinya de a contribui la chucidarea acestei probleme, imp&rtagesc cititorilor o constatare ului- toare, facuté la culesul de la floarea soa- relui in sezomul 1981, pe teritoriul C.A.P. Radu Voda, juderul Cilirasi: albinele crescute in faguri cu o vechime de apro- ximativ 8—10 ani, provenite din siupi- nele unor crescatori de albine din judeyele Vilcea, Calarasi si municipiul Bucuresti, amplasate in imediata apropiere, devenite wpitice® si ychele*, avind limba foarte scurti, nu puteau recolta nectarul din adinctl florilor ; ca urmare n-au mai fost viizute cercetind capitulele de floarea soa- relui, ci indeletnicindu-se cu furtul de miere din cuiburile familiilor de albine normale pentru a se hrini si a 0 depozita in stupii proprii, deci in postura de pa~ raziti ai familiilor nedegenerate morfo- 14 fiziologic din stupinele respective si mai ales din cele aflate in imediata apropiere. Concluzia si comentariile le las pe sea- ma cititorilor, 2. Pristicarii de ieri din Tara Romé- neasct, Moldova si Transilvania, probabil ca si cei din alte sari, nu cunosteau _,lu- mea microbilor“ si nici legile selectiei. In schimb — asa cum am aratat si in alte materiale — ca observatori inyelepji ai fenomenelor si comportarii animalelor in naturi, aparau cu sfintenie integritatea corporala si sanatatea albinelor intretinute jn sup primitiyi prin asigurarea nor conditii de igieni si masuri de: selectie foarte apropiate (din unele puncte de ve- dere chiar identice) cu ceea ce se Sntim- pla tn natura. Acest ,obicei al pamintu- Tui care mai este folosit si in prezent de yusinii crescatori de albine care inca mai intretin familiile lor de albine ta budu- roaie sau cognife consta din 4) reyinerea pentru iam’, prisilé si pro- ductia din anul urmitor (in jurul datei de 14 septembrie) a unui num’r de fa- milii de albine provenite din roiurile na- turale iesite si prinse in vara anului res- pectiv, care au — se ingelege — cuiburile organizate pe faguri de culoare deschisa, cladifi cu numai citeva huni de zile in um’; explicatia: numai acesti_ fagurl aveau celule cu grosimea si adincimea normala ; numai aceste familii aveau mitci tinere, capabile s& ierneze fara pier- deri sau cu pierderi minime, si se dez- volte corespunzitor tn primavar’, si dea multi roi, sa adune mari cantitati de miere si ceard, sd asigure viitorul comunitatii sa. b) sacrificarea fara mili a familiilor de albine oprite pentru_prisila tn toamna anului precedent cu faguri mai vechi de tin an, generatori si transmisatori de stari anormale si boli, precum gi a celor slabe din diferite cauze, printre care se gaseau — fireste — si familii bolnave etc. Grija inaintasilor pentru menginerea in stupine a intregului efectiy de familii avind fn cuiburi numai faguri proaspat claditi a mers mult mai departe: in ca- drul primului control asupra starii lor,Ja jesirea din iarnd (in jutul daiei de aciia martie), fagurii goliti de provizii in lu- nile de iarna erau si fncd mai sint in zi- lele noastre retezati pind la distanta de citiva centimetri de marginea ghemului si apoi prelucrafi pentru extragerea cerii. In acest mod, odata cu aparitia primului cu- les de polen si nectar din natura de la pomii fructiferi si flora spontan’ din pi- duri, albinele cladeau si clidesc noi fa- guri pentru cresterea puietului si depozi- tarea proviziilor de hrana, beneficiind ast- fel din plin de avantajele oferite de ce- lulele normale si sinatoase. 3. Este de la sine inteles cé nimeni nu se mai gindeste in prezent si recomande »sacrificarea® albinelor pentru recoltarea produselor miere si ceara si selectionarea materialului biologic pentru prasild si o productivitate corespunzatoare in anul ur- mator. Cu toate acestea finind seama de modul cum traiese si se comport albinele melifere in naturi, de practica milenard a tnaintasilor, experiengele si realizirile Proprii recomand stiruitor urmitoarea tehnologie pentru fnnoirea si igienizarea anual& a cuiburilor prin : ) clidirea pe durata priniiverii si a culesului de productie timpuriu a unui aumar corespunzator de faguri artificial si introducerea periodicd a acestora in cui- burile respective, tn paralel cu trecerea la marginea cuiburilor a fagurilor mai vechi de un an $i reformarea lor dupi eclozionarea puietului din ei la sfirsitul verii, sau 4) organizarea definitiv’ a cuiburilor pe faguri nou cladisi primivara si tn timpul culesului de productie timpuriu dup’ extractia mierii de la acest cules.* 4. Deosebit de edificatoare pentru cres- ectorii de albine mai putin initiagi sint dezavantajele si urmirile nefaste generate de valorificarea partiali a potentialului * Pentru documentare detaliatk : ClSdirea si fo- losirea fagurilor noi pentru cresterea puietulul in : revista wApicultura fn Romania", ‘nr. 5/1981, p. 11135 capit. Ceara de albine* din lucra rea ,Albinele si... noi” de acelasi autor, p. 215— 230 si capit, ,Apirarea siniitasii albinclor® din Jiveeasi lucrare p. 364—373, familiilor de albine de a produce ceari si de a cladi faguri la nivelul satisfacerii cerintelor lor biologice. Astfel @) pierderea in fiecare an a 75—850/» din productia normala de cear# marfa, ceea ce — pottivit realizarilor propri — reprezintl in jur de 0,750 kg ceara con- digionat& pe cap de familie de albine nor- mala, care, reprezinta tn medie valoarea a circa 2 kg miere de calitate superioara + 4) albinele tinere care nu au condi . create de stuparul respectiv de a produce ceard si cladi faguri la nivelul cerintelor vitale amintite, transform mari suprafeye din fagurii cu celule de albine lucratoare in faguri necorespunzXtori (reformabili) cu celule de trintori ; ©) mentinerea an de an a fagurilor vechi in cuiburile familijlor de albine duce iremediabil — pe lingk functia de ,pe- neratori“ si transmifatori de boli. la degenerarea morfologics si fiziologicS a populatiilor de albine respective, la imic- sorarea considerabili — odati cu aceasta — a productivitiii lor si chiar la wans- formarea lor in paraziti ai familiilor de albine normale ; d) familiile de albine cirora li s-au creat de cdtre stupar condigii pentru a produce ceara si cladi nestingherit faguri artificiali si naturali (in ramele cliditoare de ceara), cresc mult puiet, sint sinitoase, devin si se mentin puternice ; astfel de. vin si mari producttoare de miere si alte produse. Fark nici o indoialS ci valorificarea potentialului familiilor de albine de a pro- duce ceara si clidi faguti la nivelul satis- facerii cerinyelor biologice ce le caracte- rizeazi impune luerdri gi un volum supli mentar de. munca. Toate acestea se regisesc tn multiplele avantaje, enumerate pe scurt pind aici, astfel ci yinnoirea anualt a fagurilor de cuib reprezintt o tndatorire a fiectrui crescitor de albine, chezitsie a familiilor de albine sintitoase, puternice si deosebit de productive — obiectivul major al tn- turor Iucritorilor care isi desfisoaré ac- tivitatea tn domeninl albindiritulyi*,SA PROTEJAM ALBINELE CONTRA INTOXIGATIILOR CU PESTICIDE Protejarea albinelor contra intoxicafiilor cx pesticide este 0 acfinne care mobilizearit fin egal misurd unitate agricole si silvice care coordoneazt, executé sax beneficianit de tra. tanente fito-sanitare cu. pesticide, personalul. care participt Ia aceste tyatamente, detinitorii ds fai nirea intoxicatiilor la familiile de albine. de albine care, cu tofii, sine obligati st ia toate misurile necesare pentru preve- ‘Dat find importanta albinelor pentru economia national prin produsele ce le rea lizeuzt pentre consumut alimentar si apiterapic vilor agricole entomofile, actiunea de protejare ‘al oamenilor, ca si pentre polenizarea cultu- ‘a albinelor contra intoxicatiilor cu pesticide aa fost legiferatt prin ordinlul nr. 76]1163/32 (emis la 1 august 1980 de Ministerul Agriculturit si Industrie’ Alimentare, Comutetul pentru problemele Consiliilor Populare), Ministerul Economiei Forestiere gi Maverialelor de Constructii si de ‘care a tnlocuit ordinul M.A.LA, nr. 211]/1967 fi Instructiunile anext nr. 98545/1969, avind acelasi obiect. Potrivit acestui ordin wnieiile socidliste cw sector apicol siepiamunje tn scris prezenta cx. faniliile de albine consilillor ps si apicultorit sine obligati are in raza elirora fyi aw amplasatt stupina, locwl de amplasare a acestein, perioada utilizarié veered de stupini, mmmiiral Jamiliilor de albine, sedinl sau adresa lor spre a ipersoanele fizice care executd sau beneficiazt de ftneunostinjeze despre aceasta bivourile, respectiv mente, iar unitatile agricole si silvice ca si tyatamente fito-sanitare sine obligate sé comutetele executive ale consilillor populare care, uapicultorit ‘putea fi tnstiingati atenct cind se fac trata- Ta rindul lor, au obligatia de a aviza Tntwuclt cw regret constatim ci se mai intilnesc situatii de tncileare a acestor prevederi Legaie, care determina pieirea albinelor si mari pagube apiculeorilor, reproducem din iarul SCINTEIA TINERETULUI din 12 noiembrie 1981 articolul. ,Cum se protejea un abuz" de Costel NISTORESCU. Inten tot! de acord cu pozitia autorul Jui, considertim ci asemenca practici ca cele prezentate in acest articol nu au nimic’comun cu omul now al societafii noastre socialiste Fed tn cizul citat organele in drept vor Tua misurile ce se impun pentru ca astfel de situait regretabile si nu se mai repete. _ tn anul 1977, in 9 iunie, Inspectoratul pentru protectia plantelor’ din _comuna Naipu stropeste prin ,avio-prafuire* cul- turile de griu ale C.A.P.-ului din Schitu si Viasinu cu substante toxice, In aceeasi Zi cea mai mare parte a albinelor cule- gatoare mor fn fata urdinisului, Taranii- umplu vase fntregi de musca moarta, cheam’ o comisie care stabileste ca moar- tea albinelor a fost provocata de substan- tele toxice. Legea prevede ca apicultorii sa fie anuntazi de Consiliul onal cu doua zile tnainte de stropire, iar Consiliul popular sk fie anuntat de unitatea care ‘ace combaterile cu cel putin cinci, zile jnainte. In acea zi de 9 iunie saranii nu stiau nimic, nu si-au inchis albinele, avio- nul a trecut pe deasupra culturilor de griu, a pulverizat otrava, seara sia doua 16 zi albinele au murit, si Ja putin timp a avut loc un proces fntre farani si Centrul de protectia plantelor din Naipu. S-a ju- decat ntti la Giurgiu, pe urma s-a ajuns pina la Tribunalul suprem. Desi mai multi jarani au pierdut o mare parte din albi- nele culegatoare, doar doi dintre ei au mai ramas sa lupte prin tribunale, mereu cu jalba-n protap ca sé-si rascumpere pa- gubele gi sa li se daca dreptate, Pind la utma ‘Tribunalul suprem hotardste ca Nicolae Galaman si Ion Dona din. satul Viasinu, comuna Schitu, judeyul Teleor- man s& fie despagubiti cu suma de 31 000 de lei de catre Centrul de protectia plan- telor Naipu. Suma tebuie suportata de cel vinovat si ea a fost imputat’ ingine- rei Eugenia Ene, yefa centcului, din negli- jenta carela se produsese moartea albine-lor. $i un om care e pus si pliiteascd 0 sum ide bani destul de mare pentru 0 ne- slijenya, ce face? Pur si simplu are grija 54 nu s¢aai fntimple un asemenea necaz. Depinde ce fel de grija. CUM LUPTA HIRTULE CU OMIDA PAROASA A DUDULUI, ALT INAMIC APARUT IN CEATA Pentru ca accidentele si nu se mai repete, adresele au fnceput si soseasca prompt. »Prin prezenta va facem cunoseut ci in perioada 19—29 mai 1981 pe tar- lalele de griu si de ora ale C.A.P.-vdui Schitu (Bila-Vlasinu) se vor aplica trata- mente chimice pentru combaterea bolilor si dtiuntitorilor. Substantele sint foarte to- xice pentru om, animale, pistiri si albine. Luati misuri pentru combaterea si pre- venirea accidentelor. Durata de actiune a pesticidului este de 14 zile“. Acest anunt ameningator a fost transmis imediat ce- lor care aveau albine. Cind |-au citit, acestia au simyit cum li se face negru $naintea ochilor. Sa fii o suta de stupi jnchisi timp de 10 zile inseamna sa-i o- mori numai in doua, trei si-n_celelalte sa vezi cum arath o sat de familii de albine sufocate. Legea prevede clar ca ei sa fie anuntati despre data exacté in care se efectueaza combaterea daunatori lor, locul si mijloacele, Taranilor li se comunica nu data, ci perioada. Si dacd avioprafuirea se facea in ul- tima zi a_perioadei anunjate, albinele ar fi trebuit tinute inchise tnca 14 zile, dupi care oamenilor nu le mai raminea decit sX le pund pe foc. Ce si-au zis ci, de data asta a fost o greseala, au uitat sa precizeze data exact’. Or combate, albi- nele care or fi pe cimp or muri iar si cele care or sciipa s-or reface cum or putea si la combaterea urmiatoare vom afla data exact’, le vom tine inchise o singura zi si pe urm& le dam drumul. Dar nu se termina bine perioada de actiune a sub- stantelor toxice ci postasul le aduce un alt anunt; c& pin perioada 8—18 iunie s@ va executa tratamente (aici se combate si gramatica limbii romane) de comba- terea plosnitei cerealelor, colorado, omi- dei piroase, bolilor si déunitorilor la legume... Durata de actiune a pesticidtlui 21 de zile“, Asta ar tnsemna ca albinele 88 stea inchise pina prin 8 iulie. Deci intre 19 mai si 8 iulie albinele ar fi trebuit ori sd mianince zah&r, ori si moard, ori sd fie mutate in alta parte. $i un bou dact Lai tine fnchis atita vreme pe timp de vara, s-ar imbolnavi, daramite o biata ¢i nevinovataé insecta, obignuita doar cu strinsul polenului. Unde mai pui ci tna- inte de 19 mai ar fi trebuit sa stea tot inchise pentru c& 4n perioada 1—15 mai Inspectorawul silvic a fAcut gi el combateri ale insectelor defoliatoare. Deci din mar- tie, cu nectarul strins de pe ultimele za- ezi, albinele ar fi trebuit sa trdiascd in ibernare, ca ursul gi sd astepte cu su- fletul Ja guré luna iulie, Numai ca fn luna junie soseste a treia stire de la Naipu. In perioada 20—30 iunie se vor efectua alte tratamente ¢i albinele trebuie inchise. Nu se termina bine perioada in care ar, putea esi la cules ca mai soseste 0 adresa, prin care centrul de la Naipu anunya ca intre 6—15 inlie ¢ iar combatere, de data asta impotriva omizii paroase a dudului. Nu- mai ca omida paroas’ a dudului ¢ mai puternica decit leopardul, nu moare dupa prima combatere. Inwe 1 si 10 angust albinele vor trebui sa stea inchise pentru ca afara cele mai periculoase substante toxice vor continua lupta impotriva omi- dei paroase, un inamic puternic, bine do- rat cu mijloace de aparare, gata si de- vasteze toti duzii din apropiere. Lupta nu se sfirgeste. Inspectoratul din Naipu cere apicultorilor inchiderea albinelor si jntre 13 si 22 august, pentru ca aviayia sk poati lupta fara ‘pericole impotriva acestei insecte cu catapace de ojel. Cul- mea, ea tot nu moare, gi se mai cere o jnchidere a stupilor intre 25 august si 3 septembrie, termen in care omida pa- roasi ori va ridica miinile in sus si se va preda, ori va fi alungatl peste hota- rele judeyului. Si din 3 septembrie, sti- mati apicultori, albinele dumneavoastra pot zbura linistite si pot colecta nestin- gherite. Ce s&% colecteze tn septembrie ? 17Singura sclipare a albinelor ar fi fost mu- tarea in alte locuri mai putin asaltate de insecte. Dar tani sint garani, Ei lu creazi. pamintul, nu au timp si umble cu albinele prin judetele yarii, si apoi nici nu prea au stupi atit de bine pusi la punct incht sii poatd purta dintr-un loc in- wealtul. $i daéi nu i-au mutat, ce sa intimplat ? Au stat albinele inchise ? Da de unde! Au zburat linigtite, au adunat polen, au dar sute de kilograme de miere. i dack au zburat $i avioprifuirea a avut loc de ce n-au murit ? Au folosit mati de gaze sau au cistigat o rezistenga mai ceva decit fioroasa omidi piroast a dudului impotriva cireia centrul de la Naipu a luptat cu aviagie, cu motomecanizate cai mult de 30 de zile. Tata un mare mister ! EXPLICATIL LA O DECLARATIE DE LUPTA Nu se prea pricep garanii la substanye chimice, dar sint destul de isteti ca si ingeleaga ca, dacd adresele vin, albinele culeg si nu se intimpl% nimic, trebuie si fie ceva la mijloc. Am descins 1a Consi- liul popular al comunei Schitu. ,Nol pri- mim adresele de la Naipu i le transmitem mai departe apicultorilor ca sé nu se in« timple vreun accident. Am discutat cu cei de la Centrul de protectia plantelor, mii hrajilor, nu puteti anunta data exact? Ei an zis cé nu. Au anuntat combatere in august, nu sea facut, au mai anuntat zece zile de combatere, tot nu s-a facut. An mai anunfat nck zece. Parcé nici a treia oard nu s-a facut. Eu cred cé cineva are ceva cu ei sé urea st se ritzbune si pe albine si pe érani si pe consiliul popular. Altfel de ce tot ploué cu adrese ? Primim adrese si inchida albinele tot cite 10 zile plus 14 zile perioada de actiune a pesti- cidului*, (Zina Vizitin, secretara Consi- liului popular). Deci tunurile de unde: se tage cu adrese impotriva albinelor are afetul fixat la Naipu. Aici nimeni nw re- cunoaste razboiul impotriva lor, dar nici nu e dispus sx fack pace cu apicultorii, Tata declaratia de lupta a inginerei Enge- nia Ene, sefa Centrului de protectia plan- 13 telor. ,E 0 zond puternic atacati de diu- nétori si trebuie si facem mereu comba- teri. Day anul asta n-am facut decit un singur tratament in lina innie, In inlie n-am facut nimic, in august, la fel, Le-am dat doar avertizare dar n-am stropit pen- tru ci am flicut un singur tratament in tot anul“, Bine, am spus eu, dac& n-ati combatut tor anul, desi e 0 zon% puter- nic atacata de insecte, atunci de co le-ayi mai trimis adrese ca s& tini albinele jn- chise? Pentre ci noi trebuie si comba- tem, Not facem combaterile dupa cum ne dz sarciné inspectoratul judegean, asa ci noi sintem prea mici faft de albine, Solu- tia ela sefii nostri si la minister”. — $i atunci, daca le timitesi adrese si Jo, tina fnchise, ei ce s& facd, si le tind inchise atita timp, aproape toata prim3- vara si toata vara ? — Nu, st le mute! — De ce sa le mute din moment ce centrul dumneavoastra a facut o singura combatere én tot acest timp ? — De-aial Trebuie si recunoastesi, cd pentru al- bine, acest de-aia e un raspuns destul de toxic, Cu atit mai mult cu oft de la con- ducerea C,A.P.-ului Schitu-am aflat cu stupoare ca in afara unei avioprafuiri, alte combateri pe suprafetele unititii agricole nu s-au facut dectt, probabil, prin adre- sele trimise apicultorilor si prin unele hivtii_ale centrului de protectia plantelor din Naipu. De unde se vede ca pentru o greyeald, deja platita, sefa Centrului de protectie a plantelor a hotirit ed, drept consecinya, nimeni nu va mai mfinca miere de stup de pe suprafara pe care o are spre combaterea insectelor, nicidecum pen- ‘tru combaterea albinelor. Cum inginera ne spunea ca aceste combateri se hotirisc de sefii ei si de minister, singura soluyie care a maj ramas yaranilor din acele sate pen- tru a-si putea salva albinele e si ceari pe toate caile ca forurile care raspund de combatere s& combata si ele procedeele in- ginerei Eugenia Ene in asa fel ca la Vla- sinu, la Schitu si prin imprejurimi albi- nele sd poata zbura linistite si oamenii si-si poatd vedea de treburi,Diverse PE TEME DE PROTECTIE A MUNCII IN APICULTURA Ing. I. RECEANU Protectia muncii, tn Republica Socia- list? Romania, constituie 0 problema de stat si face parte integranta din procesul de munci avind ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munc sia imbolnavirilor profesionale. Constitujia Republicii Socialiste Ro- mania prevede c3, prin lege se stabilese masurile de protectie si securitate a mun- ii, precum si misuri speciale de ocrotire a muncii, femeilor si tineretului, De ase- menea, Codul Munciis— la capitolul .drepturile oamenilor muncii“, cuprinde + probleme de protectie a muncii. Masurile de protectia muncii se asigard pentru angajajii tumuror organizayiilor de stat, cooperatiste si ai alior organizagii obstesti, pentru membrii cooperativelor de productic, agricole si mestesugaresti, pre- cum si pentru ucenici, elevi si studenti, fn perioada efectuarii practicii_ profesio~ nale sau vizitelor eu caracter didactic in unitiyi productive. Ca fn fiecare domeniu de_activitate si in apicultura este necesar sd fie cunos- cute, insusite si aplicate o serie de norme si masuri privind protectia munc Avind in vedere faptul c¥ pe timpul iernii, atit apicultorii din sectorul_ soci list, cit si stuparii cu gospodarie indiv’ dual, lucreazd in atelierele mecanice si de timplirie, pentru repararea stupilor si a altor utilaje apicole, am considerat a cesar si aducem la cunostinya din obli gatiile in procesul de productie, ale celor ce Iucreaza in aceste ateliere, cit si in ge- neral in activitatea de apicultur’. Astfel, muncitorul din apiculrur’ este obliga ca la orice lucrare noua sk ceara sefului de ferma, maistrului ete., instruc- tajul respectiv privind protectia_muncii si metodele nepericuloase de munc¥, exe- cutind Icrarea in conformitate cu instruc- tiunile sau indicafiile primite, find obli- gat sa luereze in modul cel mai rational din punct de vedere al, procesului tehno- logic gi al tehnicii securitaqii, “El trebuie si fie, disciplinar, si ou distraga atentia tovarajilor cu care ju- creaza ; s& nu se joace tn timpul Iucrului si are obligatia si atragi atentia tovara- silor si atunci cind observa cd acestia nu respect’ normele de securitate a mun- cli. Asemenea manifestri trebuie combi tute imediat si aduse la cunostinga sefului. — Trebuie si participe Ja toate instruc- tajele la locul de munca, precum si la cele periodice, practice sau teoretive, in lega- turk cu protectia muncii, paza si stinge- rea incendiilor. — Sa pistreze permanent ordinea_ si curijenia la locul de munca ‘si pe caile de acces. — Sa nu se inceap’ lucrul dacd au sint luate toate misurile de protectie a muncii. — in caz de defectiune la un utilai, cel ce lucreaza este obligat sa anunye per- soana autorizata, neavind voie' si rezolve singur defectiunea, iar la instalagiile elec- trice s& refuze Iucrul cind acestea sint ne- corespunziitoare, — Este interzist curisirea sau ungerea unor agregate in timpul function’rii, fo- losirea sculelor defecte si fumatul la lo- curile oprite. — In timpul lucrului este obligatoriu si se foloseascd echipamentul si materia lele de protectie, necesare locului de mune respectiv. — Este obligatoriu s% se anunje per- soana in subordinea careia este cel care lwcreazi, dac se accidenteazd el sau un tovarig de mune’, pentru luarea mis rilor corespunzatoare si fntocmirea for- melor de accidentare. — Este interzisi consumarea de biu- turi alcoolice tn timpul programului. de lucru si venirea la lucru in stare de ebrie- rate, — Muncitorul este obligat ca in cazul schimbarii locului de munca 38 pretind’ si ise facd instructajul necesar. 19CTS) DIN NOU DESPRE TOPIREA CERII »Sint crescitor de albine amator si am cum- pirat aproximativ 10 kg ceart; pentru ci ceara im era prea ,curatt" am retopit-o dup care am adiugat solutie de acid sulfuric (vitriol) pen- iru limpezire, inst dupi ce sa intarlt, ceara a devenit sfarlmicioas’ — ne scrie ing. Mircea Da- > vid din Tash, str. Alexandra cel Bun nr, 23, Ce trebuie si jac — intreaba corespondentul’ — ‘pen tru indveptarea acestei stiri? © Nu sinteti singur in. ,payania® re- latata. Numerosi crescatori de albine din lipsd de ceara, pentru confectionarea sau procurarea de faguri artificiali necesari procesului de productie apicola din stu- pinele proprii, sint ,nevoigi* si se apro- vizioneze cu ceard din comery sau de la alti crescitori de albine care in ciuda experientei Jor indelungat& nu stiu si ex- traga si sa reconditioneze corespunzator produsul ceara, Astfel, in contact cu apa dura, fi anumite conditii, ceara naturala de albine emulsioneazi, ajungind pink la saponificare. Procesul este favorizat de sarurile unor metale care ajung in masa ceri atunci cind se foloseste la topirea ei apa cu duritate mare (provenita din fintini, din balsi, reyeaua de canalizare) sau cind topirea cerii se face in vase de fier, arama necositorita, fonta. Prevenirea emulsionarii si saponifi- cari cerii se obyine prin prelucrarea fa- gurilor vechi, a fntregului fond de ma- terie primi de ceara, in apa de ploaie sau apa obignuitd din topirea zapezii cu- rate, intructt acestea nu conyin saruri minerale care provoaci’ _fenomenele amintite si folosirea de vase emailate sau de curind cositorite. In cazurile in care ceara naturala de albine se procura din comer sau de la * Toate aceste tehnologii stnt descrise si in Inerarea de rind ,ALBINELE $I. NOI" de ©, Antonescu (pag. 215—230),, edit, AC.A., Bucuresti, 1980, pe care 0 putepi procura de la contrele de aprovizionare si desfacere din cadrul Jilialelor judejene A.C.A, 20 diversi crescatori de albine, atunci se impune, de asemenea, ca cel care cum- piri si poati identifica organoleptic eventualele falsificdri, ca de exemplu: Ceart falsificaté cu parafind : se pre- zinta cu o duritate mai scazuta fafa de ceara naturala de albine; dispare struc- tura cristalind caracteristicd acestui pro- dus natural; la racire suprafaya calupu- lui devine concava (se lasi fn jos), gro- simea lui subtiindu-se spre mijloc; la lovitura cu ciocanul apare o adincitur’, fird a se sparge tn bucdti; tntinsd in foi subtiri, ea devine wansparenta si cu luciw puternic, Jasind pe degete senzayia de grasime ; -rasucita in fir subtire se intinde, rupindu-se alungit; amestecul are miros slab de petrol; fn spartura calupul are profil complet neted si lucios. Ceara jabificac cu cerezin% este mai usor de determinat organoleptic: uneori apare la suprafaya calupului un desen caracteristic, marmorat; are un foarte slab miros de petrol ; culoarea este al- bicioasd, neuniforma, este sfarimicioasa, devenind plastica doar dupa o framin- rare indelungata. Tratind ceara falsificatd cu substanyele (grasimile) minerale amintite mai sus, intr-o solutie de spirt cu bioxid de po- tasiu, apar in urma fierberii globule de grasime care dup% ricire formeazi la suprafaja conyinutului un strat de grisi- me, deosebit de restul solutici, in timp ce ceara naturald de albine se dizolva complet in solutia respectiva *. Fara nici o indoiala, in fruntea twtu- ror procedeelor se impune aplicarea cu stricteye a tehnologiei referitoare la va- lorificarea integrala a potengialului_f. miliilor de albine de a produce ceard’ si clidi faguri, tehnologia prelucrarii, ma- teriei prime de ceard si a recondijionarii cerii obginute, inclusiv ,spalarea cerii topite. In acest mod puteyi obtine, in medie, cite aproximativ 2 kg ceara anual de la o familie de albine, din care kg pentru fagurii necesari continuarii pro- cesului de productie in sezonul apicol urmator si celalalt kilogram — drept ceara marfa, care exclude pe viitor si- tuatia de a deveni,, consumator* de ceara. CA.din activitatea filialelo iala A.C.A. municipiul Bucuresti CICLUL DE CONFERINTE $I MESE ROTUNDE APICOLE 1981/1982 Ta traditia filialei A.C.A, municipial Bucuresti — ca gi a tuturor fillalelor nostre judefene — a intrat obiceiul organizicii pe timpul de la sfirsitul unui sezon apicol si pink in prim&vara anului urmitor, a unor cicluri de conferinge Iu are si mese rotunde cu apicultorii, Prile) de viu schimb de experienta si_de impartéyire reciproct a realizicilor si greutigilor intimpinate, aceste manifestiri au ca scop, totodati, perfectionarea apicultorilor in practica apicoli, prin populariza- rea si cunoasterea celor mai avansate metode de crestere si intretinere a familiilor de albine, pen- tru realizarea unor productii sporite si rentabili- zarea economicS a stupinelor, Prima consfatuire cu apicultorii a fost deschist in acest an de vicepreyedintele filialei ing. R. Lungu care, in deschidere, a informat adunarea cum ci pregediniele A.C.A. prof, univ. dr. ing. V. Har- naj a fost ales pentru a cincea oar consecutiv ca presedinte al APIMONDIEI, fapt ce a umphut de bucurie si mindrie patriotieS inimile celor peste 250 de participangi care au intimpinat vestea cu entuziasm prin ‘aplauze prelungite. Lucririle consf&tuirii au fost conduse de N. Ilie- gin, vicepresedinte al filialei. Prima comunigare din cadrul acestei manifestiri 4 fost sustinus de D. Sofroni, vicepreyedinte al filialei, cu privire 12 modul fn care sa desfa~ gurat in acest an activitatea de stupirit pastoral, A fost rcliefat, cu acest prilej, efortul stuparilor bucuresteni si greurijile tntimpinate in sezonul apicol abia incheiat si fn care, desi condijiile naturale nu au fost satisfticKtoare din punct de vedere apicol, crescitorii de albine s-au striduit sisi rentabilizeze activiratea prin luarea imediata a misurilor ce se impuneau pentru realizarea unor producjii diversificate. Au fost torodatd scoase in evidensa unele greutii fntimpinare pe parcursul pastoralului, in legitur’ cu faptul cX unii apicul- tori din alte judeye nu au respectat repartitiile primite si si-au amplasat stupinele pe alte vetre decit cele ce le-au fost atribuite. Vorbitorul a reliefar faptul ci in cadrul filia- lei A.C.A, muincipiul Bucuresti au fost deplasate in acest an circa 40000 familii de albine apar-, jinind a peste 3000 apicultori, cirora filiala le-a asigurat, in totalitate, xepartiqii pentru culesuri dela salcim, tei gi floarea soarelui, sprijinindu-i, f%r% excepsie, in objinerea operativ’ a mijloacelor de transport in pastoral a stupinelor. In continuare ing, M. Decuseard, secretarul fi- Tialel a prezentat o ampli si documentati infor mare cu privire la starea’ i eficienja albindritului in Finlanda pe care a vizitat-o cu prilejul unui schimb de experiengé organizat de Comitetul Exe- cutiy A.C.A, in luna septembrie 1981. Ambele comuniciri au prilejuit vii discuyii prin care apicultorii si-au exprimat aprecieri_pozitive privind sprijinul primit din partea filialei si a modului in care sint aprovizionagi cu materiale si utilaje apicole. In incheiere a fost_comunicat participantilor PLANUL CONFERINJELOR LUNARE $I AL MESELOR ROTUNDE ORGANIZATE DE Fi- LIALA MUNICIPIULUI BUCURESTI IN ANUL. 1982 care se vor desfasura in aula Facultajii de farmacie din. Bucuresti, str. Traian Vuia, nv. 6, orele 18, dupa cum urmeazi : 12 ianuarie: dr. Mircea Marin si colaboratori : Apirarea sinStijii familiilor de albine, 2 februarie: D. Sofroni: Tehnologii moderne practicabile in stupiritul pastoral pavilionar. 2 martié: Masi rotundi pe tema ,Procedee de objinere a materialului biologic de calitate in con~ digiile micilor stupine*. 6 aprilie: Masi rotundi pe tema ,Procedee teh- nice pentru objinerea unor productii mari de miere, liptigor de matci, polen, propolis etc. si probieme privind rentabilitatea- stupisielor*, De asemenea manifestiri asemindtoare au fost organizate in acest an si de citre cercurile api- cole ale sectoarelor Bucuregtiului si anume : SECTORUL 1 in localul Casei de cultura ,lnfrit- firea intre popoare® din Bucurestii Noi, orele 18 = 13 ianuarie : Hrinirea familiilor de albine si pre- gitirea pentru culesul timpuriu. 10 februarie : Recoltarea si condisionarea produ- selor apicole. 10 martie: Inmulyirea intensivi a familiilor de albine, 12 aprilie : Vizitarea unei stupine. SECTORUL I {n localul $colii nr. 74-din Calea Mosilor nr. 148 (cols cu Bd. Republici), orele 18: 14 januarie : Procedee simple de crestere gi schim- barea micilor. 18 februarie: InlSturarea stirilor controlul de primivari. 18 martie : Combaterea bolilor Ja albine, 15 aprilie: Schimb de experiengi la 0 stupini. anormale 1a 2tSECTORUL If in localul Casei de cultura a seetorului 3 din str, Mircea Voda nr. 5 (Piaga Unirii), ovele 17 23 ianuarie: Hrinitile de complerare a rezervelor de hran& pentru iernatea familiilor de albine 3i hrdniriie stimulatorii in vederea pregitirii acestora pentru eulesurile timpurii, 20 februarie: Lucriri de primivark in stuping. 20 martie : Metode de apicare a familiilor de albine in timpul stropiilor (cu insecticide a cultutlor agricole, Introducere in legislatie. ‘Tehnica ap%- rarii_albinelor in cazul cind nu se pot muta. ‘Miasuri, post intoxicare. + apritie : Schimb de experiensi la o stupini. SECTORUL IV in localul C.A.R. a pensionarilor din str, Liveni nr. 25, orele 18 (la rond) — tramyaie 8, 15, 23: 15 januarie: Completarea _rezecvelor de hrand, hheiniri de stimulare, pregitirea pentru cules. 19 februarie: Igiena\ stupinelor i tratamentele medicamentoase. 19 martie: Pregitirea familiilor de albine pentru pastoral. 23 aprilie: Schimb de experiensi intre stupine, La tirgul de toamna apicultura a fost pre- zenta in acest an tn intreaga tara Perioada 22-25 octombrie, 2i- Tele afeccate in acest an sirbi- toririi tradifionalului TIRG DE TOAMNA, au mobilizat in in- treaga fari filialele judeyene ale organizatici noastre care peste tot au fost prezente prin standuri exporitionale cu vinzace de ma- teriale, utilaje si produse apicole. Preventate intr-o gami mai di- versificard ca in alti ani si mod estetic atractiy_ ex co vinzare APICOLA- *81 au atras i atit a oficial: partid si ale adi cale de stat participante 1a des- chiderca tirgurilor, eft sia mac selor largi de vizitatori, Numirul mare al cumpiratorilor de mate- riale, utilaje, produse si litera tri apicola constituie 0 dovadi e& toate acestea sint realizate de citre Combinatul. apicol al_Aso- iagiei Crescitorilor de Abine organizat tn pescu (jos). 22 Standul APICOLA — EXPO ’81 al filialei A.C.A, din R, S, Romania 1a un nivel calitativ "corespunzitor fici ior utiliare. De 0 deosebiti solicitare s-au bucurat produsele apicole,” alimentare, cosmetice $i cu aplicagii apiterapice, nugaua, _ SECTORUL V in localul Scolii generale nr. 146 din fos, Panduri nr. 42 — tramvaie 9, 11, 25, 26 orele 18 20 ianwarie: S% practicim 0 apiculvur® rentabili in condigii de stafionar. 17 februarie : Masi rotundi cu tor hotiritor in economia apicol 47 martie: Lucréri de primivari in stuping, 7 aprilie: Schimb de experiengi la o stupini in sector, SECTORUL VI in localul «Casta Rosie din aleca Caranda nr, 19, stajin HO $I MIN, tro~ leibuz 84, autobux 215, orele 18 Lucrii apicole fn stupini pe timp ma ,Matca fac- 15, febrearie : Rentabilizarea stupinei prin diver- sificarea produselor apicole. 15 martie: Lucriri de primivar’ in stupink, 42 aprilie: Schimb de experienfi 1a o stupin’. Recomandam tuturor filialelor noastre juderene 3% se inspire in activitatea lor din exemplul Fi- lialei ACA, municipind Bucuresti. indejtel Buzitn * din Buzas, rimitorul spatie comer al Dy In fata standului activul filialei (sus) si seoretarul tebnic 1, Hiri turta_dulee, mierea, eremele de fap si tabletele cu propolis ta special fiind solicitate tm cantiti care au deptsit chiar yi cele mai ‘optimiste previziuni ale organiza- torilor. destina~Siam IMPRESII PRIVIND APICULTURA iN FINLANDA Ing. M. DECUSEARA Secretar al Filialei AC.A. municipiul Bucuresti In perioada 19 septembrie—t octombrie 1981 0 delegatie de apicultori, romani — printre care si autorul articolului de fayd — au efectuat in Finlanda un schimb de experiensiprivind practicarea apiculturii si a stupSritului pa- storal. Tn cele ce urmeazX ne propu- nem si prezentim cititorilor nostri clteva din impresiile cu- ese cu acest prile}. Jar situata in nord-estal Bu cu Targit iesire la Marea Republica Finlanda se fintinde pe. o suprafayi de 337032 km® si are o popuiatic de aproape 5 milioane locuitori. Dintre acestia circa, 3.000 sint apicultori si. posedx in total 50000 familii de albine, de In care, dupi cum am aflat din informayiile primite, s-an_ reali- zat in anul 1981 ‘aproape $00 tone miere, adici in medie aproa- pe 27 kg miere/familia de albine, ‘Apreciem ca deosebit de buni aceasté productie, mai ales dack inem seama de clima sece a Fin- landei gi_ de faptul c& teritoriyl acestei fari cuprinde 7,8%/ p’ mint arabil si eu culturi. arbores- cente, 05% piguni si _fineye, 69,70% paduri si 22.3% alte te- renuri ‘Apicultura in Finlanda are ca indeletnicire 9 vechime multise- culari, atestatX ca atare printr-o gama ‘larg de exponate pe care Sm avut prilejul sf le suadiem in ¢adrul. unui muzen apicol datind inc& din secolul al XVII-lea in Tocalitatea Hattula — situats pe goseaua national de 400 km ce Teagi capitala iri Helsinki ‘de Isokyr3. Ca rase de albine, am_ iarilnie er mai freevent rispindité albina italian’, dar gi albina_zomi- neasca, care sau adaptat minunat condifiilor de clima si de bazk melifer’ locale, ambele fiind deo- sebit de productive, Denitmiri si ngara_celor 1000 de laeuri® Finlanda are 0 climé in general rece dar culesatile mari_se realizearX in special. pe perioada de vari, in zonele nop- jilor albe care, spre exemplu in egiunca Alavus, toralizeaz’ 72 ile, In aceasti perionda albinele culeg continuu, dispunind ca bark aeliferd de fineays, zouratoare, flor spontani, trifot ropu exc. Apicultorii finlandezi extrag toata. mierea Ja. inceputul toam- nei, iar hrinirile de completare a tevervelor de hrani se fac cu Srop de zahis, procurat direct de la fabricile de zabir sau pre- parat in casi de cltre apicultori, © atengie mare este acordacs aci_pregitirii pentru iarni a fa- nilillor de albine, in care scop ele sint intfrite spre a intra pu- ternice si stintoase la iernat., iin cazul iernilor friguroase stu- pii_ cu albine sine faveliti Ia ex- terior cu hirtie sau carton, Utilajele si uneltele necesare practicirii albin’ritului. sine adu se_din import, iar stupii_multi exajayi, — care. sint cel mai frec~ vent folosifi, sint in general. con- struiti de insisi crescitorii de albine, adeseori cu pereyi

S-ar putea să vă placă și

• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 05

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1979 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1979 02

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1985 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1985 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1986 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1986 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări