oat ot aoe Lia ASOCIATIE! CRESCATORILOP. Pera aol Meson LAUNILS erect} raiee Cac! Premera NMS ENTT Memnrt Hee ESn enema eee Rat Sean esd GRAMA, Rone enter Creccne? em sy STC yn Nene cr COLEGIUL REDACTIONAL Rites nes emer crtirce On Catoar eM GUC OBTT NTIS NCT? erro STATE ete CEOS ent yen Sore AN ont retain Senin cee Nt enh eT Sarna ses enue tt LOK DE ALBINE DIN ener Som ee roM CART Pers ect ey ST Ee) CTE Ler mer Tree Nera See anit ena eecte tra ast Mialele AGA. @ Cititorii din recreate et SY ugn rres E ONa GY Srrentanst Seouennnnt Sect eric et ae eT Pa aoe eine) 1h Raheeernesy; cn Revist’ lunari de schimb de experien{& gi Indrumare metodologic’ apicolé editat’ de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica (a 24 25 27 28 Socialist’ Romania Ue ae ec eee CUPRINS St. DINESCU noastra produ E. SCHUSTER: stupini. C. GAVRILETEANU : Crestered_mitcilor in stu- Si valorificim prin organizatia apicola realizara, Ragionalizarea lucrSrilor in ind comporta- ‘mentul familillor orfane. Al. MACESANU : Citeva ‘manifestiri ale albinelor, semnificayia lor si citeva misuri de prevenire si combatere a furtiagului, Z. VOICULESCU: Unele lipsuri din practicarea apiculturii, M, MOREANU : Curiozitiyi ale albinelor la cules, I. BALANA: Delta Dunirii — important sursi * melifer’ pentru apicultur’, Al. VARTOLOMEL; Stup orizontal cu caturi de recolti penteu dou familii (modificar de autor). G POPESCU: Tratamentul ‘cu miere si polen in distrofiile copiilor oligofreni. CALENDARUL APICULTORULUI *** Lucriri apicole in luna octombrie. OPINIT A. BOAGIU: Apicultura, indeletnicire recreativi ‘dar care necesitd cunostinge si o munck sustinut’. DIVERSE P, BUCATA : Sapte minuni ale albinelor. $TIRI $1 INFORMATIE APIMERIDIAN, ** © Apicultura in Mexic. DOCUMENTAR APICOL Coperta I: Delta Dunirii reprezinta 0 bogatié surstt meli- fora, gent, apenlturd(v. in_aest nami articlalsemst de ing. I. Bil lana). In immagini: stupine in pastoral ta cntes de mecear‘i) Delt (as) i un shi de experienc apa tori, organizat la Malinc de Filiale AC.A. jut, Tulcea in colaborare cw ferma apicoli « LAS. Tulcea (jos). Foto: Tr. VOLCINSCHISA VALORIFICAM PRIN ORGANIZATIA NOASTRA PRODUCTIA APICOLA REALIZATA LOLOL EL MF MOS MO FD FM FA FA LF DF 2 is a 0 Petesrereserereresesererererereseseresreresesersiereteserererererereresesesesesesaioses OST TAT OM FF A AY AD A HA FAD a 7 lr FS 9a a SMES SE MES tru infiintarea si dezvoltarea stupinelor, avansuri bapesti pentru producf Dr. ing. St.DINESCU Vicepresedinte al Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania Desfisurind sub indrumarea Ministerului Agriculturii si Industriei Ali- mentare 0 activitate multilaterald, Asociatia Crescétorilor de Albine din R. S. Roménia actioneazi, pe toate ciile, pentru atragerea oamenilor muncii in practicarea apiculturii, pentru pregitirea teoretici si practica a stuparilor, in vederea moderniziirii activitapii apicole, a sporirii efectivului familiilor de albine sia productiei acestora. Pentru ridicarea nivelului profesional al apicultorilor asociatia a folosit cele mai diferite si adecvate forme si mijloace de instruire ca: organizarea, anual in toate judepele tari a unor cursuri apicole pentre incepitori si avan- sati, cursuri de perfectionaré si specializare, cursuri postuniversitare si cicluri de conferinge, simpozioane, schimburi de experiengi, vizite documentare, de- monstratii, practice, expozitii apicole precum $i editarea lunar a revistei ,Api- cultura in’ Romania* organ de indrumare metodologicé si de schimb de experienta apicola. ‘ Ca urmare, a crescut numarul membrilor asociatici, ajungind in acest an la peste 65000 apicultori, organizagi in 1200 cercuri apicole comunale, ordsenesti si municipale in cadrul celor 41 filiale din toate judetele farii, inclusiv municipiul Bucuresti. De asemenéa a fost sporit cu de peste don ori $i jumétate efectivul familiilor de albine in cei 26 de ani de activitate post- belica a organizatiei, la recensimintul din februarie a.c. ‘avind’ inregistrate 1134571 familii, din care, 159, apartinind sectorului socialist si 859/) crescai- torilor de albine amatori. In cincinalul actual cresterea efectivului familiilor de albine va prezenta in 1985 un spor de 340/g fata de nivelul anului 1980, iar productia de mieve va creste fat de 1980 cu peste 3000 tone, atingind 17 500 tone la sfirsitul cincinalului. In sprijinul activitétii apicole a membrilor sti, Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S. Roménia le asiguré acestora, contra cost, material bit logic, utilajele si materialele necesare, ca si biostimulatorii si produsele: mei cameptoase de care an nevoie pentru cresterea si intretinerea unor familii de albine puternice si stndtoase De asemenea, membrii organizatiei beneficiazé de numeroase inlesniri privind scutirea de impozite asupra veniturilor realizate din cresterea albine- lor, credite pentru infiintarea si dezvoltarea stupinelor, avansuri banesti. per contractatt, resurse melifere gratuite, mijloace de transport pentru depla-~ sarea in pastoral, preluarea produselor apicole direct de la stupind, vetre pentru 1enon ienien ent ent tte EEE EEE te Petes OF OAs Erorererererererererereseroresesereterere+ereretererereroresorereroreseseseseserese SEER EEL ELLY ELF FO FE FF SEE MEL LET LAE ST LL LT A Sk stupine in’ folosinga gratuité, plata actiunilor de polenizare a culturilor agri- cole entomofile, ocrotired albinelor contra intoxicatiilor prin reglementarea folosirii pesticidelor, asistenti tebnict si consultapii juridice gratuite, ambalaje pentru miere ca imprumut cu title gratuit s.a. . Toate, aceste inlesniri si avantaje an fucut s& creasct in rindial membri- lor sti, dragostea si ‘sprijinul eficient si constant in realizarea sarcinilor ce stau in fata Asociatiei Crescitorilor de Albine. Elocvent este in acest sens mo- dul-in care, in vara aceasta, care este departe de a putea fi consideraté favo- rabilé apiculturii, cind principalele culesuri au fost calamitate in cele mai multe regiuni ale titrii, cind greutitile deplastrii stupinelor in pastoral au fost destul de mari, cind-apicultura a fost confiuntaté, deci cu probleme céirora cu gren le-a putut face fafii, crescétorii de albine aw fost permanent alaturi de Asociatie si au infeles si sprijine efectiv, din putinul realizat de ei, actin- nea de predaré de produse apicole la achizitii si pentru onorarea contractelor incheiate cu A.C.A. Astfel, pint in prezent an fost realizate din contractitri si achiziii peste 1500 t miere, 200 t ceart, 70 t polen, 300 kg laptisor, 2000 kg propolis etc. Desi inci nivelele de plan nu an fost atinse, actiunea find in plind réalizare, pink in prezent inst apicultorii din judegele Bibor, Buziiu, lalomita, Mebedingi, Tulcea, Vilcea st. se situeazt meritorin in frunte. Este cazul sit citim astfel exemplul unor apicultori fruntasi: din. cadrul acestor judete, care se remarcit prin cantitigile de produse apicole predate Asociatiei Crescitorilor de Albine pentru fondul de stat si in special la miere : Popescu Gh. ~ com. Gornovita, jud. Mehedinyi (2545 kg de la 60 familii de albine) ; din jud. Vilcea Opri- can N. (2400 kg) $i Straila D. com. Jiana Mare (2003 kg); Vesea C. — com. Milaia (1217 kg); Tifirigt I. — B-Govora (1012 kg) si din jud. Buzau :'Sain D. — Pietroasele (1036 kg) s.m.a. Numiarul acestora este cu mult mai mare, dar spajiul nu ne permite si-i cittire pe topi! Considertim ci exemplul lor va fi urmat si de.ceilalfi apicultori membri ai organizagiei noastre, care n-au reusit inci st-si onoreze contractéle incheiate, sau sti-si valorifice prin A.C.A. productia apicolé realizata. Sarcinile asociatiei sint sarcinile noastre, ale tuturor apicultorilor. Ele trebuie infiiptuite. Nici o scuz% nu poate inlocui cantitatea de miere planificata pentru fondul de stat. Conducerea asociafiei cunoaste toate xreutitile acestui an si-a depus toate eforturile pentru depdsirea lor, dar stie in acelasi timp ci planul la miere si alte produse apicole trebwie realizat si consider posibil acest lucru. La eforturile depuse de conducerea asociatiei, la avantajele create de stat, avem convingerea cd fiecare apicultor va manifesta aceeasi dragoste pentru asociatie, aceeasi atitudine de ingelegere a sarcinilor si obligagiilor sale statutare, valorificind integral prin Asociagia Crescttorilor de Albine produc- fix apicold realizatt. ieVi prezentam stupine model RATIONALIZAREA LUCRARILOR IN STUPINA Dr. med. vet. E, SCHUSTER, Ca patticipane in acest an la lectiile de apioultura ale cursului de mast organizat ‘de Filiala A.C.A. jud. Alba am avut oca- via de a cunoaste practic sistemul de lu- cru al apicultorului prof. I, Ivan care, Ja virsta de 72 ani si bazat pe o experienta de 50 ani, deyine 9 stupina de 80 famibi de mare productivitate, care in multiple privinge ne oferi elemente demne de luat fh seam’, BAZA STUPINEI MODERNE : MATERIALUL BIOLOGIC SELECTIONAT Tipul albinei din stupina apicultorului I. Iyan se distinge prin foarte slab’ ten- dingi la roit, harnicie deosebita, familii puternice, blindeye si comportament linis- tit pe faguri. Cu ani, in -urmi}. apicultoul I.” Ivan obignuia si cumpere familii de albine in stupi primitivi din localitayile submon- tane, familii care se caracterizau prin lipsa tendinei la roit si prin blindeye. Aceste plus-variante cu insusiti care de_ regula denot% si o productivitate ridicaté a al- binei locale’ romanesti, au cunoscut intre anii 1930—1940 0 infuzie de singe Car- nica-Sklenar — cea mai apropiata albina selectionata. In. continuare, insusirile au fost consolidate prin selectie susjinuta, du- cind Ja albina de astazi, care realizeaza producti mari de miere in condigii de stationar. Albina din stupina tov. I. Ivan are toate insugirile necesare pentru a servi drept baza in ¢ontinuarea selectiei Ja ni- vel inalt si pentru tnmultirea pe scara largi in pepiniere de stat. SIMPLIFICAREA LUCRARILOR IN STUPINA, INSEAMNA MARIREA PRODUCTIVITATII MUNCII Stupina tov. I. Ivan este condusi {n- tr-un’ stil cum nu se poate mai simplu. Aceasta simplitate se bazeaza — cum in- teresant este de remarcat — tor pe insusi- rile pozitive ale tipului de albina, a cirei blindete permite a_se lucra linigtit, iar tendinja foarte slabé la roit gi-a gasit ca- nalizarea spre. schimbarea Jinistita a mat- cilor — gelul suprem al selectiei. Prin urmare apicultorul este scutit de controlul saptiminal pentru prevenirea roitului, de paza si prinderea roiurilor, de pierderea acestora, precum si de forma- ea si intretinerea a numeroase nucle pen- tru cresterea- matcilor. Familiile, tn tot cursul anului, sint pu temnice, viguroase, iar nucleele de rezerva sint formate in proportie de numai 15% fay de totalul familiilor — cu botci de schimbare linigtita, pentru inlocuirea unor mitei necorespunzitoare. Din acest exemplu reiese clar marea im- portanti a selectiei, de care trebuie si fie Convins fiecare apicultor inc din primul an de practic’ apicoli. ‘TRANSPUNEREA FAMILIEI IN STARE DE ROI — CEA MAI RATIONALA METODA DE COMBATERE A ROITULUT _ Stupina apicultorului prof. I, Ivan de- jine 80%/> din stupi de tip multietajat, 1 200/) de tip Dadant pe 11 rame plus dia~ fragmi, plus 2 caturi. In ultimii ani au roit ‘tn medie numai 4 din 80 familii, dar este de remarcat, ca , toate roiurile proveneau din stupii Dadant. Explicatia rezida in faptul ca, in stupul multietajat, familia ierneazi pe dou’ cor- puri cu cite 7—8 rame, dupa care se pune © singura diafragma cuprinzind ambele corpus La inceputul culesului de salcim, fami- lia ocup’ pina la 20 rame, cind se aplica al treilea corp, Cu citeva zile inainte de cules, se face restructurarea cuibului in sensul cd matca ramine in corpul inferior cu puietul neca- pacit plus 3—4 faguri artificiali, iar cor-ig. 1. In imagine prof. 1. Ivan prezentindi-ne in jayna care a trecnt un sistem practic de stativ, confectionae din fier vincu de 3/3 cm, lungimea 107 cm, litimea 43 cm, inédltimea 25 cm, picioa- ele Hiind usor depirtate si la capete avind sudati o pled de spits de 313 cm. Pe tina tranpor- talus in pastoral, stativele intr® nmi in agltul, ast fel incit ccupa pugin loc tn camion, iar la- desciir~ care ele se aplica rapid pe vatra, fara nici\o. pre- gitine, Deasupra stupilor se vede cuseta peste, care Se ajazd capacul simply sl usor ea greutate, Caseta face posibilt buna Impachetare pe timp de iad fi tn. vestul anului adépostirea ritnteoridlui ct capacitatea de 1 1 agezat in locul wnei seindurele de podigor. pul 2, separat prin _gratie, cuprinde cu precidere puietul cXpicit. In felul acesta s-a creat cimp de activi- tate pentru matea si albine si s-a prevenit roitul fara a slabi familia. Metoda se preteazd numai pentru tipuri de stupi cu aceeasi dimensiune de rama fn cat ca si fn cuib. STUPUL ORIZONTAL NU ESTE DE NEGLIAT , . Vizitatorilor stupinei Ivan le este ara- tat intotdeauna un stup orizontal pe 20 rame, care cuprinde o familie de bazi puternica, plus a doua, familie ajutitoare 4 pe 6 rame, deasupra fiind asezat un cat cu 20 semirame. Facem calculul cantitayii de miere care se gaseste in stup dup’ culesul salcimului si ajungem la cca 50 kg miere marfa. Este singurul stup orizontal, desi cindva a. fost prevazutd fnzestrarea ‘intregil stu- pine cu acest tip, dar fn motive obiec- tive nu a fost posibil. Intrebat cu ocazia unei sesiuni stiinzifice cu ce tip de-stup ar reincepe practicarea apiculturii, apicultorul Ivan a _raspuns horarfe: ,Stupul orizontal cu dovd fa- milii $1 magazie suprapusi.< Intr-adevar, stupul orizontal are o serie de avantaje, intre care iernarea a doua familii alaturi, proceddul cat in cuib ca cea mai eficienta metodd de combatere a roitului, buna impachetare de iarna si buna dezvoltare a celor dowd familii pri. mavara, ugurinta eu care stupul s preg teste pentru transport gi cu care albinele suporta drumul, precum si altele, exceptie facind doar marea greutate la incarcat, dar plecarea in pastoral se face. intotdea- una cu oameni de ajutor si mai exista si posibilitatea incarcarii prin mijloace me- canice sau a stuparitului stayionar. SA ADOPTAM METODELE RATIONALE PENTRU RECOLTAREA PRODUSELOR APICOLE Pe Gr de snp eae, treiijinea:ferill ilor, pe atit de istovitoare este munca de extienfc al inert) (eire) Guccaat epson eke rTgtuntslasei}eatesthrdls leeencet et eeeyeyer nic Patel deceses circa) fagerilor eeletaea cu dg cups iin epellde burs calitaes) RaReNae cea tjexrear (eal minnie Fe AN RG chien Gs sipeticand allan fund Greaney satel fneie cufital nal paerande tn adiietines fa- peer ieysirutk teal teantelemetrer seer altachivttsLayaremecee ve WetesO tata nes eave area ants ee es Din. centrifugi, mierea ourge direct in- tr-o gileata din material plastic, de unde creed Sica seer ipa eres arian oa2, Apicultorul 1. Ivan in schimb de experienti la stupina secretarului Filialet ACA. jud. Alba, 1. Ma- rizan, care la fundul ei are montat o sit dubli tip A.GA., iar la baza gileii esve adap- tat prin dositorire o tlt inie care tmbrack sita. Astfel, in timpul oft se aduna alta gileati de la centrifugs, mierea varsata are timp si treaci prin sita dubli agezara deasupra bidonului. Recoltarea mierii se face numai atunci cind fagurii sint cipiciti in cea mai mare parte, datoriti cirui fapt mierea este de calitate superioar’. In stupita apicultorului. Ivan, zahirul nu este folosit decit ~primavara’ timpuriu si anume: in ultima. decadi a lunii fe- bruarie se administreazd pasta de zahir facut in cask dupd urmatoarea reyet’ : la 10 kg zahir farin se adaug’ 2 kg miere de salcim jncilzitd Ia 45°C plus 0,5 t ceai concentrat si se friminta pina: se’ formeazi o pasti de consistent’ potrivita. Cite 700 g pasté se introduc in -pungi de polietilena giurite la partea care se suprapune peste rame, Deasupra se asterne o foaie de polieti- lena peste tot cuibul, lasind doar Ja mar- gini cite 1 cm liber pentru acrisire, Foaia reyine cildura tn cuib, fiind bine dcoperité cu. materiale izolante, permite -controlul consumului de serbet prin trans- parensa, fri a_veni in contact cu albi- nele, iar piciturile de api care se formeaza prin cohdens in zilele reci sine consumate de catre albine. Aplicind polietilena ast- fel, tirziu, nu se mai pot nagte efecte ditu- nitoare prin umiditate excesivi in ouib, Dupi primele zile de cules polen in natu: i, se tncepe hrinirea stimulenta cu sirop de zahir 1:1 de 2 ori pe siptimina cite 0,5 F pink Ja culesul de pomi roditori. Ternarea familiilor se face numai cu miere iar completirile — in cazul cind este nevoie de ele — se fac cu faguri de’ la rezerva la inceputul lunii septembrie. Al doilea produs recoltat este polenul, care la. uscare in nici un caz nu trebuie expus la o temperatur’ mai mare de 45°C, i Usciitozul de polen din stupina tov. I, Ivan este inzestrat cu un calorifer electric cu ventilator, asa cum se giseste in co- mer, la care este conexat un termoregu- lator automat, ? Chiar si tn lipsa acestor apafaturi elec trice, oricare apicultor poate cu puyind atentie si regleze manual sursa de tncal- zire si ventilatia, astfel inett consumato- rului si nu-i fie vindut'un produs dppre- ciat prin prajire. Nu se pot trece sub ticere numeroasele tntflniri fn cadrul cercului apicol, unde Jectiile ‘asupra problemelor de apiculturi sint yinute de prof. I. Ivan cu multi com- petenti si unde se dovedeste ci interesele comune ale apicultorilor sint 0 cale de adincire a prieteniei si relayiilor intre oameni. aCRESTEREA MATCILOR IN STUPINE MICI C. GAVRILETEANU: Procedeul utilizat de mine timp de 23 de ani pentru cresterea matcilor este simplu, economicos, comod si da rezultate excep- yionale pentru ci respect legile biologice Mestarditlos'ds albine Binecunoscut este ‘tuturor. apicultorilor Caf estes Gale’ mai, valoccass tne) accles Ser deca din ont eaiiac albinel Get opest ceiiees unsatvachenbal nistit matca, "Aplicind acest’ principiu, metoda mea af inet cite ugestoaren': ilsoreh im caifer enite ieredletenalee iat ahipid cealinaail bundy familie (de albine’ 2. in acest sup (num) stl alo jncadue ta mijlocaltasibulei'o fark apa Hedley pela eaeatergoice tt aree ehiedeeny ele : een aor fee orale erat reas mira ac cies es eeataby sttererathes teas bacek © aetenize, idisladd alate Es ctonie manele Cprgbiet neeaneee, cu GEA vor thee (anizor Toeodane em en Shen) aie ei erence oie Seaieye 3 pte ou clone ie! 4, A aia zi, adicl dups 70-de ore de fa punerea raries [a oust tr aropil srge HILL, widie guess rane qi ee ajutorl auipsonaicesercuia cialis dnc ous, ain in 5, cam 25 pe o gates G25, pe eralslts. pares, Jn, aya fel ca Wanci ind cetolkes borele st ru distrag Sedna delve pattes cealalsa eiratnels Dupe Teal operate ineodde rane Natio: cal stupului numicul 2 care a fost orfa- Beat aie cremate alcine dees Ce Bere albinevioe cele asl purine ramte Be ean ace eaaV calionsiestyeetre Ege, ies ere eeaamien ee oes uate imediae tn eteqere’ de oltre albine Dupk aceast operayie inchid stupel sf au tial ummblu la ef 40.cie. Pe pateursal celor 10\zile pregtce materialul biologic care va beneficia de 6 aceste botci (roiuri, nucle, inlocuiesc mit- cile necorespunzitoare etc.). 6, In a 11-a zi ridic rama cu botci din familia numarul 2, recoltez botcile, pe care le plantez acolo unde am nevoie (ro- iuri, nuclee, tnlocuiri de matci ete. care trebuie, si fie gata pregatite cu 24 ore inainte de plantarea Boca) si unde vor ecloziona. Pe aceasta rama las dou’ botci pentru ca si acest stup si-si fact matci si reintroduc rama in stup. Cu aceasté metodd am objinut 20—47 matci la o singura crestere. Botcile reali- zate pe aceasta cale sint de cea mai buna calitate deoarece larvele nu sint tulburate prin transvazarea lor, au sigut aceeagi virsté si vor: fi branite din primul mo- ment de la iesirea din ou, primind hrana specifica virstei lor. ‘Aceasta practic’ prezintX avantajul ci exclude hrinirea larvelor pind la. transva- zarea cu hran& nespecifica matcilor si cd nu cere din partea apicultorului nici o teh- nicd deosebita si nici si aiba o vedere foarte buna. Cresterea matcilor se poate face astfel in orice perioada a anului cu conditia ca sd existe trintori. maturi in stupi si albinele si beneficieze de flor’ abundenta si nectar suficient pentru ca si nu fie nevoie si se recur’ la surogate. Prin aceasta metod’ se pot sau cel mult dow’ -cresteri de acelasi stup, dar nu mai multe nu slibi familia respectiva. face una matci fn pentru aUnele observatii privind "2! !«\formesz’ din larve de dovi si tei zile, care erau hrinite iniyial pentru pro- comportamentul ducerea, de, albine. Micelle care rezult& astfel sint de calitate inferioaré. familiilor orfane : Pe prima rami din dreapta, albinele au st IANCU Continuat construirea boteilor incepute si : am observat. totodaraexistenja larvelor, In toatS literatura de specialitate pe dar nu le-am distrus. care am citit-o n-am intilnit relatat decit La trecerea altor trei zile any efectuat cazul in care albinele furi oud din alte un nou control al nucleului. Botcile de pe familii pentru a-si creste matca. De aceea rama exterioara, din dreapta se prezentau doresc si relatez ceva din cele observate ca fiind foarte frumoase, in numir de de mine, o intimplare care m-a facut si cinci. consider ca rolul acestora este mult mai In dorinya de a verifica calitatea lor, complex. : am lisat sa fie cipicite iar apoi am. tre Ceea ce mi-a dat de gindit a fost fap- cut la formarea altor nucle cu ele. Dupa tul c& atunci cind am introdus o rami cu ce sau tmperecheat, au dat dovada,. fie- oui in mijlocul unei familii orfane, am Gare in nucleul ei, unor mated foarte bune constatat existenja botcilor de salvare $i oudtoare. chiar puiet pe ramele vecine, din sting — ToatX aceastd experienti a dus la ade- si dreapta, desi tn familie nu mai evista yerirea parerii cd albinele fac si trans- de ‘mult puiet necipicit sau oui. | vazarea ouilor pe mai multe rame, pentru a sa atu adevarata cauza a fenome- 4 fi sisure ca nu vor rimine orfane; in nului descris mai sus, de aparitie a bot- cazul disparitiei sau_distrugerii singurei cilor si Jarvelor pe ramele vecine m-am fame grea mai continut one, gindi sf formez un_nucleu. Componenta : 3 nucleului a fost urmatoarea », Ca sfat practic pentru stuparii care au SM prima rama, la peretele din stinga familii orfane gi nu beneficiaz’ de mitcl al nucleului, avea miere i pasturd ;- de rezerva sau botci de calitate, aceasta — rama a doua sia treia avea oud si metoda dé posibilitatea selectionarii de larve, puiet, albinele care le acopereau ™atci foarte bune, in vedereasalvarii fa~ plus albinele tinere scuturate de pe inc’ T™illiei, astfel incite albinele nu mai. in- com ames 5 cearci inci o schimbare de mated. — ultima rami, respectiv prima din Pentru obtinerea botcilor de calitate, dreapta, era o rama nou cladici, cu clteva - stuparul trebuie sa introducd in familie Inceputuri de botci, Am, ales aceasta rami cel puyin o ram& cu oud, fn cazul in care deoarece observasem c% albinele prefer’ acestea nu existd. Botcile care se lasi sk si facd botci pe o rama proaspat cladita, ramfna, stint acelea care sint construite ‘Am inchis nucleul, pentru a lisa si-si ultimele, in marginea ramei, in foste in- urmeze cursul_ normal al activititii. ceputuri: de botci, Cele formate pe rami, Dupi tei zile, am facut o verificare a din celule de albine trebuiesc distruse. Pe aodulat fn care {fi duc viaja. Am consta- aceasta cale avem garantia cd vom avea tat existenya mai multor botci de salvare, mitci bune si nu va mai aparea necesi- pe care le-am distrus, stiind bine ci albi- tavea inlocuirii ulterioare, in acelagi an. * _SSANCESN ANSARI ANGI ARNG SAGAR ANT ANGY RRS ANNG RS AARRNS AT ANS AK ANANSI ANT ICA PUBLUCUT AT ETF VIND pavilion apicol bunk stare fari familii, Bucuresti, tel, 46.05.33, (15) Material biologic reproducyie “(Familii. albine fasa romineascl puri, 10 rame 435X300 selectionate 50 ani), tel. 11.32.90 (16) 7CITEVA MANIFESTARI ALE ALBINELOR, SEMNIFICATIA LOR $I UNELE MASURI DE PREVENIRE $1 COMBATERE A FURTISAGULUI Al. MACESANU, pets meme sms msm rms ava rmrmrsmh arate me, 4 \ CA URMARE A PRETIOASELOR INDICATH DATE DE CATRE CONDUCATO- + Q RUL PARTIDULUI “$I STATULUI NOSTRU, TOVARASUL NICOLAE CEAUSESCU, ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE II REVINE SARCINA 4 DE A DESFASURA O INTENSA ACTIVITATE IN RINDUL. MEMBRILOR SAI, IN i S \ S ‘ \ SCOPUL ANTRENARII ACESTORA, PENTRU SPORIREA IN ACTUALUL CINCINAL A EFECTIVULUI FAMILIILOR DE ALBINE CU 79%/ FATA DE CEL INREGISTRAT iN ANUL 1980 $1 A LIVRARILOR DE MIERE LA FONDUL DE. STATLA 58% DIN PRODUCTIA TOTALA. DE ACEEA SE IMPUNE. DIN \PARTEA NOASTRA*A TU- TUROR APICULTORILOR DIN TARA, PROFESIONISTI SAU AMATORI, LUCRA- TORI AT SECTORULUI SOCIALIST SAU DETINATORI DE STUPINE PROPRIETAT! INDIVIDUALA, SA NE INSUSIM $I SX FOLOSIM IN PRACTICA APICOLA CEL’ MAI EFICIENTE $1 MAL MODERNE METODE DE. CRESTERE, INTRETINERE. SI EXPLOATARE A FAMILIILOR DE ALBINE, IN SCOPUL DEZVOLTARI INTENSIVE A ACESTEI INDELETNICIRI, PENTRU REALIZAREA UNOR SPORITE $I DIVERST- FICATE PRODUCTII APIGOLE. : $ MASURILE DE INCURAJARE $I STIMULARE A APICULTORILOR LUATE DE CATRE CONDUCEREA DE PARTID $I DE STAT IN PERIOADA POSTBELICA, AU DETERMINAT SPORIREA NUMARULUI ACESTORA, DAR NU IN MASURA PRE- CONIZATA PENTRU RITMUL DE DEZVOLTARE PREVAZUT PENTRU ACTUALUL CINCINAL, DE ACEEA SE IMPUNE CA, @DATA CU SPORIREA NUMARULUI CRES- CATORILOR DE ALBINE, O ATENTIE MARE SA FIE ACORDATA $I INDRUMA- RIL LOR PE LINIA INSUSIRIL CUNOSTINTELOR DE SPECIALITATE LA NIVELUL PRACTICI APICOLE MODERNE, COMPETENTE $I EFICIENTE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL RENTABILITATIL ECQNOMICE LA PARAMETRI CIT MAT RIDICATI. PLECIND DE LA ACEST DEZIDERAT, CURSURILE APICOLE DE MASA, SCHIM- BURILE DE EXPERIENTA, CONFERINTELE LUNARE $I TOATE CELELALTE AC- TIVITATI ORGANIZATE DE ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE PRIN FILIALELE SALE JUDETENE $I CERCURILE APICOLE COMUNALE, ORASE- NESTI_ $I MUNICIPALE MOBILIZEAZA IN ACEST SCOP ATIT PE APICULTORI INCEPATORI CIT $I CHIAR PE CEI EXPERIMENTATI. IN SPRIJINUL ACESTOR ACTIVITATI IN ARTICOLUL DE FATA M-AM STRA- i : \ \ \ \ \ i \ { \ \ i \ \ \ \ ‘ FF MF eS 2 S \ 5 \ . \ DIN LITERATURA DE SPECIALITYATE CIT $I DIN EXPERIENTA PROPRIE SI ‘A ALTOR APICULTORI $I CONSIDER CA EL VA CONSTITUI CEL PUTIN PARTIAL, CITEVA ORIENTART DE BAZA PENTRU APICULTORII INCEPATORI ATIT {N CEEA CE PRIVESTE RASPUNSURILE LA UNELE INTREBARI CE NI LE PUNEM IN FATA UNOR MANIFESTARI MAI DEOSEBITE ALE ALBINELOR, CIT $I IN CE PRIVESC MASURILE DE PREVENIRE $1 DE COMBATERE A FURTISAGULUI, CA PROBLEMA CE DESEORI DA DE FURCA CELOR NEAVIZATI, PUTIND PROVOCA MARI PAGUBE MATERIALE, ATIT PRIN DEPOPULAREA UNOR STUPI, Cit $I PRIN POSIBILITATEA CE O CREAZA RASPINDIRII BOLILOR MOLIPSITOARE, SLIN SPECIAL A NOSEMOZEI. ' aa Bie: : \ \ \ \ \ \ \ \ \ DUIT SA SINTETIZEZ CITEVA PROBLEME DE ORDIN TEHNIC, REIESITE ATIT \ \ \ \ \ ‘ \ \ 1, fntilnim deseori : in, stupin uncle precise pentru apicultgrul. experimentat smanifesttri ale albinelor tn perioadele de ‘In tabela 1 Sncere s& sintetizez citeva activitate, care constituie adevarate pro- dintre manifestarile albinelor, in. perioada bleme pentru dncepitorii tn ale apiculturii, de activitate a acestora, cu toate & rispunsurile sint simple sf 8Modul de manifestare In lunile aprilie-mai, trintorii sau larvele acestora sint eliminagi din stup. In luna mai la unele familii se observ o intens’ activi tare de zbor a tintorilor. Uneori, in special vara, se observa In unele familii ci albinele sint grupate pe peretele frontal sau ciorchine sub scindura dé zbor (asa zisi basbii a stupului) — Pe sciadura de zbor unele dintre albine 8 Balanseazi abdomenul, iar pozitia gapului’ este indreprark spre lar- gul cimpului ; = idem cu pozisia_capulsi indreprati spre_urdinis. Tabela 1 Ge trebuie ingeles Familia nu are rezerve sufi brand te de Sigur familia’ se pregiteste de roit, — Familia nu suficient, — Familia” se__pregiteste perioada favorabil roi are aerisire “si. spatiu roit. (fn — Indic un cules intens ’ = Culesul este pe sfirsite Unele familii eman3 prin urdinis un miros greu. In perioada roitului la unele familii albinele ies suvoi Fami pe urdinis, iar. altele efectueaz un zbor vii Zina, dar in special noaptea, la unele familii se aud tn stup sunete ascuyite, Lavunele dintre fam stupului) In perioadele favorabile culesului, toainte de aterizare pe scindusa de zbor, albinele cad greoaie pe oglinda stu- pulli, dup’ care se indreapti spre urd La uncle familii se observ o vie agitasie, in faya urdi- nigului, iar trintorii stau pe scindura de zbor sau pe peretele frontal al_stupului 2, Furtisagul la albine, fie linistic sau violent, apare de regul¥ in perioada ce precede culesul de Ia salcim sau toam- na cind culesul este slab. Furtigagul se termini prin pierderea familici, de albine furate sau chiar a intregii stupine. In cazul unui, furtisag linistit albinele hoage se apropie linigtit de urdinisul swa- in, astfel tnett ramin ‘neobservate. Mai vulnerabili in acest caz sint stupii cu ra- mele mirginase neacoperite de albine si cu urdinisurile larg deschise. Acest mod de furtisag se observa in special pe in- serat, la familia care fura, unde activita- tea albinelor este mai intensi. In cazul nui furtisag violent, albinele hoaje zboard de jur fmprejurul stupului, se observ. grupuri de 10—12 albine care stau pe pimfnr in faya stupului (oglinda Puietul este mort, iar familia bolnava de lock. roieste S-a niscut_o matci nouX care ucide . in botci viitoarele mirc. A doua zi familia va roi cu matca tinird, acesta fiind un roi secundar sau chiar tergiar, ‘A. murit matca si cadavrul ei este eli- minat din stup. — Dovedeste existenta unui cules bogat; — Gusile albinclor find pline, ele it refac rezervele de aer din sacii ae~ rieni pentru a-si lua din now zborul, — Indic furtisag ; — Indick faptul’ ci nu_ mai es_si‘trintorii_sint_izgoni in cutarea unel erip%euri, iar in cazul unel familii slabe, furtisagul. se produce chiar prin urdinis, albinele pitrunzind in interior, whde omoari mata si_ produc agitagie’ in. simul familiei respective. Penwcu identificare se pune fain’ la ur- dinigul stupului atacat putindu-se astfel urmari albinele hoaye. Este necesar ica intreaga activitate a orickrui apicultor amator sau profesionist si fie célauritS permanent He urmatoarele mésuri de prevenire a furtiyagului ; — fn stupin§, si existe mumai famil puternice si sSnitoase; | — Favile (stupii) s& fie bine thererinute, fincheieturile si fie bune si si nu aiba ori paturi 5 — familia de albine si nu se cerceteze 9tn perioadele lipsite de cules ; far numérul wear din chib & scorespundi puter familiei ; miMicinirea of se, fack cu mare eriji, sk nu se verse hrana fn stup sau pe par- Hie componente, Aceasta se va administra vepeat wee, dopk cexminatea shoralia oul ss rw fie deschis. mult timp, dag gamels scoase a aeaze tn Ieeita on ca- tres ramele din reastyay cu micre § fa- ret go & fie igaccesbile albinelor. Day" rotusi mssurile preventive nu au ayut elicienrs sontatl @ furegagul $0 Hine apart apiealtorul va weve de ur- fend Ie luarea unor msurl speciale Te aa tediice untrisalila 1—2 cn); Te secopa erbparurile co pam rales oa famille totisi atacate si dup tnagea mmfourilor de mal sus, se ¥a asta paredeil cu. lut moale, Iustndu-se orifi weaimetul de 8-10 mm, (se pot in- oO nce in lurul_ moale. buctti de. trestie ee var contre cube) Te re torseropi ca apa albinele hoaye i dbores fa tage oodianlel eemretl givacinduca. de zbor se yor ange Ga petrel, acid, fenic sau creolin’ ; — fn dreptul urdinisului se va pune o legiturd en pein bine strivi "famille slabe si mucleele vor fi in- chise timp de 2—3 ‘wile, asigurindu-li-se fran, apa ql aerisire 5 sia urdinigul stupului atacat se agazi 122 Badd de geam lisindurse un spayis tome ele cate inppiediel pacrundetea al selSrnonA; wy acoperires scupulud futat cu un cea cea mp de 23 ile; Gack fartisagol persis, stupul ata- cat ge ridicd 41 se transport seara intro SetSece Intunecoash, se gine inchs 1—2 sae Pe urinducise, hrank, aps si deris- we ase Tocul Iai se pun elrpe mulate se eol tauvunistip pol tn eae a0 nF Rie clrpe mulate fn substanje urit mi- fosters: se tn camul cind in stupin&, stat stupi imal putin atunel se schimba Tocul lor in Hay Pine 4 furtigagul a cuprips tmareaga crupinds Gtuncl aogasta se muti la un cules, 10 Unele lipsuri din practicarea apiculturii r Z. VOICULESCU De muiji ani asist la unele situatii care in mod normal nu ar trebui si se intimple. ‘Aceste aspecte nu pot fi generalizate de- oarece printre apicultori, sint destul de mulsi buni g ri, Tata pe scurt despre ce este_vorba : — Producerea si punerea la dispozitia apicultorilor a_ materialelor si utilajelor necesare practicarii apiculturii se face dupa un plan defalcat pe trimestre si luni, pe care Combinatul apicol al Asociatiei Cres- cAtorilor de Albine se straduicste’ sa-1 realizeze cit mai ritmic. , Spatiile de’ depozitare de la_combinat si filialele teritoriale sint_limitate incit depozitarea produselor finite este 0 pro- blema greu\de rezolvat. Odat& cu inche- ierea campaniei agricole care practic se petrece dupa culesu! de la floarea-soarelui, foarte putini sint aceia' care cautd sa-si procure, cele necesare pentru anul urma- tor.,In preajma culesului tofi vor rame, stupi sau elemente de stupi care sigur ci se vind repede iar refacerea qoainlse ou se poate realiza cit ai bate din palme. De aceea se recomanda iprocurarea din timp a celor necesare pentru refacerea stocuri- lor respective, inindu-se seama si de fap- ca inmagazinarea pe termen lung, de Iuni de zile, {rd migcare este: supusti penalizarii de catre banca. Pentru a: intelege si mai bine aceasta situayie in tabela 1 este prezentata mig carea- fagurilor la schimb contra ceara, la filiala ‘municipiului Bucuresti sia sec- torului agricol Ilfov, pe anul 1982 Ceart primitt la|Faguri artificiali schimb, kg. | distribuiti, kg. Trimestrul 1500 I 2.000 tL 6 000 5.000 Il 2000 2500 v 1.000 735 Din tabela 1 reiese cd ponderea_cea mai mare revine trimestrului II odata cu culesul de la salcim si plante tehnice, cind tofi apicultorii solicita faguri si in cazultn care mu stnt satisfcuyi — din motive obiective — vocifereazi. Situatia este aceeasi la toate filialele iar acest mod de lucru nu asiguri ritmul ilnic de productic ale sectiei pentru con- fecjionat faguri din cadrul Combinatului. Daci analizam obiectiv aceasti situatie, vina este numai a apicultorilor care ni fac sclimbul de ceari pe tot parcursul anului, ci'numai atunci cind tncep: culc- surile. Toata lumea stie c& fagurit vechi se topesc toamna iar topitoarele solare topese expacelele si fagurii din ramele cla- ditoare tn lunile iunie-august, deci_ceara nu se produce atunci ind se cer faguri. — Aceeagi stare de lucru se petrete si cu ramele, stupii sau elementele de stupi care sint solicitate de apicultoricind fac tamultiri sau icind vor’ si-si procure: roiuri ori familii, Practic, filiala nu poate satis- face toate cererile, deoarece stocurile sint limitate si iatisi incep vociferarile. — Sint stupari care nu participa nicio- dati la consfatuirile lunare organizate de fillalele noastre considerind ci 0 asemenea participare reprezinta o pierdere de timp. Ce mult Se ingalX acest oameni ! Tocmai cu prilejul acestor consfatuiri au loc inte- resante schimburi de opinii, si discuyii in- tre stupari, fiecare impirtisind din pro- pria experienta, La majoritatea_ consfamu- frilor participa’ cercetatori din _cadrul Institutului de cercetare si productie pen tru apiculturd sau stupari cu experienya. Un alt aspect\negativ este si lipsa, to- tala de documentare in domeniul apicul- turii si binetngeles gi a abonamentului la publicaia de specialitate editatk de Aso- Giayia Crescitorilor de Albine, revista »Apicultura in Rorfnia". Datorit acestor cauze am intilnit, stu- pari care faceau o serie de greseli_ cu urmati neplacute pentru ei, Astfel, unii asezau placile de zahir candi deasupra cuibului, cu hirtia, pergament in contact cu albinele, nu catre podigor, alti care desi stiau, cX au loca americani in swup > tratau cu streptomicing iar aljii care necunoscind aceast’ boala nu stiau si o trateze. — Unii apicultori practick pastoralul fard sk sina seam’. ‘de reglementirile in vigoare care impun ca orice wansport de stupi cu albine si fie insopit de autorizayia de stupirit pastoral si certificatul sanitar- veterinar, De polenizarea rajionala a. ia- nurilor de floarea-soarelui sau a altor culturi de plante tehnice nici nu poate fi vorba, deoarece singurul criteriw’ pentru astfel de apicultori este ca lanul respectiv s& fie linga un drum asfaltat. Acest lucru duce la o supraaglomerare a familiilor fn- tr-o zona gi implicit la scadetea randamen- tului familiilor de albine respective si totodata a productiei agricole. Bineinjeles, la terminarea anului apicol acesti apicul- tori se pling cd nu au realizat nimic. Este normal sa se intimple asa, pentru ci de foarte multe ori culturile de plante teh- nice asezate pe, margini de soscle sint supraaglomerate iar altele asezate pe dru- muri neasfaltate nu au nici o familie de albine care sa Je asigure polenizarea. — An de an asist la greutatile intim- pinate de AncopZeori, participanti la cursu- rile apicole de masa, in procuratea fami- liilor de albine pentru a tncepe practicarea apiculturii. Sint puyini apicultori care valorifick in fiecare an o parte din fa- miliile lor, isi refac numaryl pina tn toamn’ pentru a valorifica din nou alte familii_de albine in anul urmator. Daca stuparii ar ierna 25—30% mitcl in afara ghemului faya de numirul total al stu- pilor, problema familiilor sau a roiurilor timpurli ar fi rezolvata. Sigur ca o ase- menea lucrare cere’ munca, dar nimic nu se poate face fara muncd. In urma cu peste 20 ani am strins de la mai multi apicultori un numar de matcl pe care Te-am iernat in afara ghemulwi iar pri- mavara, la inceputul lunif aprilie, am f&- cut roi mpreuna cu ceilalyi apicultori ca- re mi-au tneredingat matcile. Fac o recomandare pentru tori cei care dau familii de albine incepatorilor, ca atunci cind se dau familii din aceeasi stu- pind mai multor fncepitori, familiile sx fie pregatite uniform sub aspectul hranei gi al numarului fagurilor cu puiet. Nu este bine ca unui incepator sa 1 se dea o familie cu 7 faguri cu puiet si altuia una numai cu 5 faguri cu puiet. Aceeasi aten- piesa fie acordatd si, matcii care trebuie sa fie de calitate. SA privim cu intele- gere pe viitorii apicultori si s&-i ajutam. ilCURIOZITATI ALE ALBINELOR LA CULES M, MOREANU fn-vara anului 1970 am fost cu stupii n_pastoral ‘la floarea-soarelui in comuna Manastirea jud. Giurgiu. Nu prea am avut rezultate bune la acest cules: in medie abia 7 kg miere ex- trasi de la familia de albine, Dup% sfir- situl culesului_mi-am = mutat_stupina fn comuna Popesti Leordeni ling’ un lan de vreo 7—8 ha cu dovlecei, pe care ferma ii trimitea zilnic pe piaya Bucurestiului si care infloreau pink cind cdea bruma. In partea de apus se intindea in vec! natate un lan de vreo 50 ha cu pepeni verzi, care de asemenea erau in plina floare, Locul cel mai bun pentru agezarea stupinei eta tocmai in acest punct {ntre cele dowd culturi tn plind floare. Pentru a evita dnsa discutiile cu apicultorii din comuna, mi-am amplasat stupina in par- tea de sud a lanului cu dovlecei, la o distanya de 1 km de sat, chiar ling’ s0- seaua Bucuresti-Oltenita. Cum s-a luminat de ziu% am observat ca albinele in loc sé zboare spre lanul cu dovlecei, care incapea de Ja citiva me- tri de ele, se indreptau in partea opusa, unde fncepea un lan arat dupa griu avind Giauuedecenet in In dreapta gi in stinga se tntindeau la~ nuri cu porumb care incepea sa dea in copt iar dincolo, de Ianul arat proaspat fncepea un alt lan tot de porumb si el spre maturitate, Am crezut’la inceput ci buimicite de wansport albinele fac doar aga un zbor de recunoastere, desi acest lucru nu mi se mai tntimplase. Vazind ca aceasta directie de zbor — anormal’ pentru mine — continu peste lanul arat, negru, f4rd vreun fir de 1arba -pe el, am observat cam dup% vreun_ sfert de ora ca _albinele se fntorc “grabite tn stupii lor. Dup& vreo ork mi-am luat cu- rios bicicleta si am pornit pe sosea, paralel cu zborul albinelor. Ajuns in dreptul lanu- Tui cu-porumb nu am putut vedea inst nici o albina. Inaintind printre lanurile cu po- rumb inca vreun km, am constatat ca in continuare fncepea iarési un cimp inegrit 5 he de aratura si care se intindea si el pe o distanya tot de circa 1 km. Albinele nu se mai vedeau deloc si nici nu ma puteam _dumiri ¢ncotro au apucat-o. Intors tn stu- ind am prins 0 albina din cele ‘ce soseau incarcate si strivind-o intre degete am observat cum din pintecele ei umflat a yignit un nectar alb Ja culoare si oarecum frumos parfumat. Nu stiam ce si mai cred, La semanatura cu dovlecei abia de se zdrea ‘cite o albina ratacita care isi incarca piciorusele cu polen. Spre sear, controlind stupul de pe cin- tarul de control am constatat spre stu- poarea mea ca in loc sa-l gasesc cu un oarecare scazamint, ayea un plus de 200 g. Controlind si alte familii din stupina am’ yazut peste tot nectar imprastiat pe Poti aes cln=ve Meee ewan cules bun. Timpul se mentinea frumos gi a doua zi albinele mele au pornit de cum s-a’ lumi- nat tot peste arkturd si fn aceeasi directie ca si én prima zi. In aceasta situatie, complet nelamurit de unde provenea mierea, m-am gindit c poate au dat peste vreun butoi cu miere risturnat sau de vreun furtigag de la vreo: stupinad lisata tn parasire, Cite si mai cite imi treceau prin minte. Curios si neayind pic de astimpar, am lat bicicleta si am .pornit din nou pe sosea, paralel la inceput cu zbordl albinelor. Dup ce nu. le-am mai putut observa, am inaintat de asti data in continuare gi prin Janul arat de curind si prin cel cu porumb si apoi din now ypeste un lan cu araturi proaspata si -iarist unl lung, tot de porumb. Dupé acesta ins’ am’ vazut cum la circa 500 m se desfiicea un cimp, cit yedeai cu ochii, seminar cu lucerns. Aceasta era co- sit numai prin pusine locuri, majoritatea fiind in plini floare. Cositul se fScea pe parcele, multe find lésate pentru siminga. Tntrind én lan m-a ineimpinat larma albi- nelor caracteristics. marilor culesuri. Abia atunci m-am Fimurit de proyenienta abun- denjei de nectar, Erau pin acolo exact2,800 km dup% cum indicau pietrele ce marcau distanga pe sosea. Cum culesul acesta a sinut o lund in- treagi, familiile de albine slabe s-au re- facut si am extras dn medie si ctte 14 kg miere de la fiecare, De asemenea, famili- ile formate din roi cu 2 3primtni_ mai fnainte erau acum toate cu matei Impere- cheate i cu proviai de ind complete Am intrat astfel in iarna cu toate cele 72 de familii ce le posedam avind in tntre- gime provizii suficiente si, albine tinere, Conditii ‘de baz pentru iesirea in prim’- vara cu familit sinitoase si puternice. fn tot acest timp, avind bicicleta, Ia thdemina, am vizitat si stupinile localni. cilor agezate pe locul considerat la in. ceput side mine ca col mai bun gi anume cel aflat la interseoyia Ianului de dovlecei cu cel de pepeni verzi. Peste tot ins stuparii vizitafi mi s-au plins cd albinele lor nau realizat nici micar culesul de fntreyinere, Pentru ca si nu-i amarise si_mai mule nu Je-am pomenit nimic de ele intimplate mie, mai cu seam’ cd uni dintre ei ma gi intrebau dack am zahir pentra completarea rezervelor de hrani pentru iernare. ° Reflectind la cele relatate tn cuprinsul articolului de fayi cred cf citindy-l mulsi dintre stupari @ji vor revizui atitudinea ce 6 au cu privice la stabilirea distanyei de Ja care albinele pot culege nectarul in mod eficient. mrovcceserereretorererererorereverecereterereverererererereretereterererOrOterOrererOrOrereret DELTA DUNARII IMPORTANTA SURSA MELI- FERA PENTRU APICULTURA Ing. I. BALANA Institutul de cercetare: si productie pentru apiculturi Delta Dunirii reprezinti o. importanyi deosebit? pentru economia yarii noastre datorita surselor de materi prime printre care pestele si stuful, dar si datorita su- prafetelor intinse de pisuni gi fineye pen- tru dezvoltarea zootehniei si implicit a apicultu Din_punct de vedere al formelor de relief 79,7%/ din suprafaa total a Del- tei este acoperit’ permanent cu api, 17,1% acoperita temporar cu apa si doar 3,20/ reprezinta terenuri neacoperite de apa. In ceea ce priveste vegetatia intilnicd pe astfel de forme de relief, Delta Dunarii reprezint% unul dintre coi mai productivi biomi din sara noastra datorita formarii comunitatilor vegetale azonale specifice vegetatiei de lunci, grinduri, mlastini, ni- sipuri etc. fi Degi restrinse ca nmuméar, speciile de plante melifere existente in Delta repre- Zink! o\ immportanel sured pentru apical: tura datorita cantitazilor mari de nectar si polen pe care le pun Ja dispozisia albinelor pe tot parcursul anului si in special pri- mavara pentru ,dezvoltarea familiilor si toamna pentr erearea rezervelor de hra- na pentrul demarés Astfel, Salix cinerea (ilogul) oferx cantititi tnsemnate de nec- tar si polen incepind cu ultima decada a lunii martie si pind ta prima Sa lunii gprilie, Salix -caprea (salcia ci- preascd) si Salix viminalis (richita) asi- gurt culesurd fnoaté Tuna aprille. Tor 40 cursul primiverii culesuri importante sint asigurate de catre Nasturtium amphibium (mécrigul de balt&) si Nasturtium palystre, fam. Cruciferae, Trifolium fra (CSpyunica) si Trifolium repens (trifoiul alb). Culesul principal fn Delvd este inst asigurat de cStre Oerianthe aquatica (bu- 13toiagul sau miritagul), familia Umbellife- rae care infloreste in luna iunie si dureaza ina. la sfirsital luni iulie si tnceputul Fudd caneust. spol Seicbys, panera (bale bisa) familia Labiatae ce ofera culesuri tn Junile iulie, august si septembrie. In anii favorabili, producti insemnate de miere se obtin gi de Ja Lycopus europaeus. (cer- vana), familia Labiatae care infloreste din luna iulie pind toamna. Lythrom intermedium (richitanul) fam. Lythraceae oferd culesuri de intretinere sau de porductie din luna iunie pina toamna. Pentru culesurile de sfirsic de vari-toamni importany§ deosebitk pre- ~ zint® Mentha aquatica (izma broastei) si Mentha. pulegium (menta proasti sau bu- suiocul cerbilor). Culesul tirziu detoamna este completat de Melilows albus (sulfina alba) si Melilowus officinalis (sulfina gal- bena) familia Leguminosae care tnfloresc treptat, incepind din luna iunie pind toam- na tirziu spre luna octombrie. Pe baza speciilor melifere existente gi in funcyie de conditiile de clim si sol, in Delta se pot stabili urmatoarele cule- suri: — Culesul de primivart, asigurat de Salix cinerea, Salix caprea si Salix. vi- minalis, Dupa apanitia acestor speci ur- ieee coupe loa olrpatte ade Lecles capes sfirsitul luni aprilie gi tnceputul huni mai, dupi care apar speciile de Nastur- tium amphibium, Nasturtium palustris, Taraxacum oficinalis etc. Cele mai_in cate locuri pentru culesul de. primavara in Delta Dunarii sint considerate padurile Letea, Caraorman si C. A. Rosetti. — Culesul de vari, asigurat de speciile Trifolium fragiferuam, Nasturtium palus- tris, Oenanthe aqutica, Lycopus europaeus, Mentha aquatica etc. i — Culesul de toamni, asigurat de Men- tha aquatica, Lycopus europaeus, Lythrum salicaria, Lythrum intermedium, Stachys palustris, Melilotus albus, Trifolium fra- giferum, etc. Deseori, in luna septembrie, in Delta Dunarii se recolteazd si mari cantitati de miere de mana de la speciile forestiere. Cu toata varietatea cantitatilor mari de nectar si polen pe care le oferi speciile 14 melifere existente pe teritoriul Deltei Du- nari, culesurile difera. de la an la an si chiar in cursul aceluiasi an, cauza constind in condigiile locale de clima (temperatura, precipitatii si vinturi) si de nivelul ape- lor. Astfel, in anii in are apele se retrag i apare’ tirziu, culesul de iind intirziat, Deseori, in urma re- tragerii tirzie a apelor, in perioada cu vinturi gi caldura mare, milul se usuca si rdmine fara vegetajie. Astfel de situayii determin’ inconstanya si nesiguranya pe: tru cules, fapt ce face ca foarte’ mul apicultori si evite deplasarea familiilor-de bine Ja toate culesurile fn timpul anului, iar cei din apropiere s& practice doar cu- lesul pentru dezvoltarea de primavara si culesul de toamni pentru asigurarea re- zervelor de‘ hrana pentru iernare, pe cind Zapreuleor din alte zone ale yarii sé de- plaseazi in deli mai ales pentru culesul de menta de toamnia, fn felul acesta multe din speciile melifere ale deltei raminind nevalorificate. In conditiile anului acesta, caracterizat aun an secetos.cu un mare deficit de api in sol, datorita nivelului scdzut de precipitayii cazute fn toamna precedenta, jana ¢i primavara anului curent, in zonele bioapicole din Cimpia Dunarii si cea a Podisului, Moldoyei, speciile melifere de bavi’ ca saleimul, teiul si partial floarea- soarelui au avut de suferit si ca‘ urmare secrejia ‘de nectar a fost mult diminuata datoriti lipsei de umidivate din sol si at- mosfera. In aceste conditii, datorita apor- tului freatic al sdlului si umiditapii_rela- tive a aerului, mult mai mare in Delta ‘Dunarit fata de alte zone, precum si da- vorita suprafeyelor de grinduri si mlastini pe care se instaleazi speciile melifere, p& © suprafayi mult mai mare anul acesta datorita scaderii, nivelului apelor, Delta Dunarii constituie o zona sigura tru apicultura fn special pentru pertoadele de Ja sfirsitul toamnei, én yederea culesurilor de fntretinere, asigurarea rezervelor de hran’ si chiar realizarea unor ‘productii insemnate de miere, atit pentru apicultorii din zona, oit si pentru cei din apropierea Deltei Dunarii si chiar pentru cei din alte zone mai indepartate veniti, in delta cu stupinele in pastoral._ STUP ORIZONTAL CU CATURI DE RECOLTA PENTRU DOUA FAMILII (MODIFICAT DE AUTOR) "Al, VARTOLOMEI fm doringa realizarii unui stup eficient din ipunot de vedere economic si practic din punct de ‘vedere al utilizani sal torul a adus unele modificdri ori stupului orizontal STAS. Acestea constau in: — reducerea inalyimii la 31 cm; _ — reducerea lungimii interioare la 86 ém pistrind largimea stupului STAS ; — dotarea stupului cu un singur urdi- nig central pentra ambele familii — pre~ yazut cu un reductor gi cu.o scindura de zbor detasabila — cu dowd urdinise mict laterale (10 cm/7 cm) si cu doua urdinise entru iernare, la o distanyi de 7 om de aza superioara a peretilor frontali, La 30 em de colturile stupului 5 — pentru sustinerea Ja nivelul superior, fn plan cu peretii stupului, a ramelor_ si diafragmelor, a realizat’ un faly de 2,2 cm/\ em prevarut eu fier balot de 2 cm Tat si 1—2 mm gros; — dotarea capacului devagabil cu o sita de ventilatie pe toata suprafata interioars, sub scindurile de acoperis, cu un spagiu pentru pera de fernare sau ca loc de re- Fagia pentru albine in timpull transpor- tului. Caracteristici. Podigorul de sotiduri este” tnlocuit cu o folie de polietilena depisind suprafara stupului cu cite 2 cm de jur imprejur comuns ambelor familit si fixard cu pioneze 1a mijloc, de diafragma des- partitoare. . La marile culesuri se poate adapta stu- pului un cat de recole comun, cu rame Ge multietajat, care se suprapune peste corpul de baz’, trecind polietilena pe dea- supra catului, dupa care se pune capacul. Conpul stupulu; cuprinde 22 game si 1 diafragm’. fin ump! marelui cules se scoate 0 ra- mia gi se folosese dou’ diafragme numai la corpul stupului. Diafragmele trebuie si inte ugor totre peretii stapului si s:se sprijine pe_fun- Gul lui, Ele au ca scop sf separe matcile hu dns gi mirosul ambelor familii, Dia fragmele pot i mutate tn stup dupa cum cere marimea fiecirei familit. Familiile de albine au fiecare hranitor- ramé eladitoare. © familie ajunsi la maxi- mum de dezvoltare, numird asadar ze rame cu faguri gi un hrdnitor. Tn per oadele reci, hranitorul se pune intre ulti- ma rama de la perete sau diaftagma se- paratoare si prima rama cu puiet, Hranitoarele de lemn se vopsese bine jn interior, sau se parafineaza; pentru ci Jemnul reacoperit poate ofeti sitopul. Spatiul de trecere a albinelor pe dea- supra ramelor se asigura prin bucati de sipea de 1/1 om, puse transversal peste tame. Aceste sipei tin polietilena la o dis- tanya de 1 cm de sipcile superioare ale ramelor. : Tebnologia. Toat’ activitavea familiilor de albine este disijat% prin manevrarea Geaisigelor create. 4 golul reductorului, prin introducerea in acest gol a unor sipcl Fe 7 mm grosime, late cit este grosimea reductorului gi lungi de 10 si respectiy 45 cm, Impinsi in golul reductorulut pind ajunge in diafragmi, sipea de 15 om, Separd ydinigul in dowd paryi cite una pentru fiecare familie, Tot cu aceste sipet putem mari sau micgora dupa nevoie cele Hous intervale urdinis dostinate celor dous familii, Popularea’stupului se face deodat cu douk familii, Dact famille de albine nu pot ocupa integral cele dou’ sparii libere Gin stup, atunci ramele acestora si dia- fragma separatoare, se imping citre ca- pital din siup cel,mai expus soarelui. Urdinigele se mura si ele in dreptul fa- miliilor de albine, Spre partea neocupata a stupului se aplick cea ‘de a doua dia- rage, iar urdinigul respectiv ‘se Anchide. 15,INTERIOR” Pe misura dezvoltirii familiilor respec- tiv a introducerii de noi rame, urdinisele se deplaseaza in sens adecvat. Odata cu inceperea marelui cules, daci familiile ide albine au ajuns la 0 dezvol- tare sufiecienti, se procedearX astfel : ~Fagurii cu puict ‘neckpicit si cu ou%, cu tot ce se afla pe ele, inclusiv matca, se trag la cele doua capete ale stupului, pie iacit all aan tateete pastura si miere. Aceasta indiferent de numarul fagurilor. Se deschid urdinisele laterale. Se aduce aici diafragma separatoare. Se astup% partea din urdinigul mare, frontal, pe portiunea ocupata de rame, Deasupra acestor rame se asazi gratii Hanemann de plastic, pentru a sechestra in cele doua. compartimente nou create matcile fami- “16 Fig, 1. Stup orizontal modificat, de auto perete fata, spate; B — perete lateral; C = dinigul mare; D'— urdinigul mic lateral; EL” — Jeayiri pentru Incheierea fundului ; F — ur- dinigele superioare ; G — fundul stupal Tacaguri pentru fixarea scindurii de zbor ta fun dul ‘stupului. Fig. 2, A — seductor de urdiniy mare; B — bina pectta fxarea, reductorul in trdisiyal mare; C — cujul pentru fixarea tiblijel la re- ductor. Fig, 3, A — scindura de rbor derasabili ; X — cuie fri floare pentru fixarea scindurit de zbor de fundul stupului. Fig 4. A — perete lateral privit din interiorut capacului ; B — leagul interior pentru sustinerea capacului pe stup ; B’ — popi la colguri penfru asigurarea rezistengei capacului la supra- Punerea stupilor pentru transport ; C — cuie pentru fixarea leajusilor in peretele capacului. Fig, 5, A — peretele lateral al. capacului privit pe dinkuntru ; B — leagul de sustinere a capacului Fig. 6. Capacul privit din exterior: A, B — peretii capacului; C — cadril din leagurile de sustinere a capaculut; D — gaurk de yentilatie prin capac; E — sitk de ventliatie; 7, 2, 3, — scindurile acoperigului, , Fig. 7. A — secyiune in percyii laterali fay si spate cu faly; B'— fier-balot pentru sustinerea ramelor ; C — . liilor, menyinind insa liber accesul afbine- lor din compartimentul de recolti, cu- prins inte cele dow’ diafragme ale bu- zunarelor marginale. ( In compartimentul de recolté sé purr toi fagurii cu puiet cipicit, fagurii got sau cei artificiali si cei cu pasturd. "Se scoate reductorul undinisulu mace, spre ase mari accesul culegitoarelor am- belor familii, care, avind acelasi miros inc ftnainte de aceast unificare, nu se bat ci colaboreazi. Peste stupul astfél ‘reorganizat se supra pune catul de recolt% prevazut cu rame ca fagurl gol cowl, alba, teierealare cu 4—6 rame cu faguri artificiali, peste care se pune podisorul de polietilen’ si res- peetiv sipcile de 1/1 em pentru asigurareatecerii albinelor pe deasupra_ ramelor. ‘Albinele, pe masura umplerii cu nectar a fagurilor din compartimentul din mijloc al stupului, incep a ridica nectarul tn fa~ rii din cat, de deasupra tompartimentu- lui de jos. Pe masura umplerii acestora, fagurii plini. se trag cétre extremirasile catului, dar in locul lor se aduc fagurii oi de la capete, care vor fi gt ei umpluti fa nindal lor pind la terminarea culesului, Daci culesul este intrerupt de o vreme rea, precum si dup% terminarea normal a culesului, catul se ridicd, se face extrac- tia. mierii din cat si compartimentul de recolta, se desfiinteaz’ buzunarele elibe- rind matcile si readucem fn stup situatia dinaintea culesului mare. Prin aceste operatii, activitatea de ouat a mitcilor nu se intrerupe. Familiile uni- ficate dau ins’ un contingent dublu de cu- legatoare, pentru cA si albinele plecate din compartimentele mici create pentru izo- larea mitcifor revin prin urdinisul mare fn. compartimentul de recolté. Recolta de miere macfa poate ajunge astfel la 0 suta de kg miere fara ca efectivul numeric al familiilor sa scada, cum se fnttmpla’ cind familiile activeaz’’ soparat la marile cu- lesuri, Echilibrarea familiilor, prin, schimbul de faguri cu puiet se face fark scuturarea albinelor, singura noastra grija constind doar in aceea de a nu trece din greseala si matca odata cu acesti faguri. Ternarea se face tragind la mijloc am- bele familii. Fagurii cu miere mai pusina se descapacesc si se muta la extremitati. Albinele vor transporta atunci mierea in fagurii.in care mai au_puiet, in lunile octombrie si noiembrie. Fagurii astfel go- lis rimin in stup peste jarna. Acum urdi. nisele mari se apropie de mijlocul stupului iar cind zborul inceteaza, sotndura de zbor se Yidica, urdinisul mare se inchide complet pe timpul iernii riminind numai urdinigele superioare. Pentru asigurarea acrisirii si eliminarit umezelii din stup pe timpul iernii se fndoaie polietilena 2—5 cm an partea din spate, pe toats IStimea stupului. NAR. Pentru detali cei interesati se” pot _adresa ¢ $ ¢ $ $ : ¢ : $ . 2 ¢ 3 $ : 3 & $ : ¢ . 4 : $ e $ ¢ 3 ¢ $ ¢ $ ¢ ‘ ¢ $ ¢ ‘ $ ¢ : : - $ : ¢ : 7 : : 4 $ ¢ 3 : : direct autorului : Iasi, str, Aurel Vlaicw unr.’ 67.¢ TRATAMENTUL CU MIERE SI POLEN {N DISTROFILE COPIILOR OLIGOFRENI Dr. G. POPESCU neuropsihici Siret * + Spitalul de coy Terapia cu ajutorul albinelor este 6 practica striveche care a fost folosita in mod curent de medicina popular’. Tehno- logia apicol’ a evoluat foarte mule, iar tratamentul cu produsele stupului nu se mai poate face in mod empiric. Acum cu- noagtem parametri stiingifici ai domeniului apiterapeutic. 2 Ca in orice donieniu stiinyific, de cerce- tare, dezvoltare, identificare si evaluarea a noulai, ne-am hotirit $i mot si folosim pe baze stiinyifice micrea si polenul, ti in virtutea conyinutului for tn principii’ ac~ tive, pentru a benoficia de efectele lor binef&cktoare o mare parte din copiii oli- gofreni distrofici internagi in spitalul nos- tru din Siret. Aportul unor produse apicole ca mierea si_polenul in tratarea cu succes a anu- mitor afectiuni, dintre care, mai frecvente tulburarile metabolismului glucidie si pro- tidic, constituie azi un adevar ce nu poate fi contestat. Polenul, bine cunoscut azi ca. medica- ment real, biologic, reprezentind. gameyii masculi ai florilor, fara de care — se stie — ar fi periclitatd {nsisi viaga vegetatici, are foarte multe proprietiti biologice, bioenergetice, biostimulatoare, continind toti aminoacizii, Mierea, fiind bacteriosta- tica, bactericid’, asimilindu-se direct. in organism, constituie 0 sursi de energie evident datorit’ consinutului- sku bine proportionat in acizi si aminoacizi, hor- moni, siruri minerale etc, Aceste dou produse au fost adiminstrate, in combina- ie potrivits cy tratamentul unui grup de copii problemi din spitalul in care lu- cram, ‘Au fost luayi in studiu si cercetayi 120 copii dintre care : la 60 li s-a adiminstrat, Siret, ste, Republicii nz, 1 jud, Suceava, tel. 11, 7