FeCOMITETUL EXECUTIV AL Pecte Vtan xe Urol hols Piae CNC MNS echeetennn eter easter ann Revisté lunard de schimb de experient& $i Reale Indrumare metodologic’ apicoli editat’ de Peart Asociatia Cresc&torilor de Albine EASON Mu Han Wai aeer ire Tan ueR och % Riviean tigre Pee cto aN CUPRINS snare ns rarest catia 1} Saad 1. YOUSIF-XHALIL: Ulerastructura_glandei iran mney ar Pec lucciteare (Anis @otaet SPATARU 5) ii, orem UPL Pee Ere 4 P. BUCATA asupra cresterii mitcilor, 6 I. CAZACU: Minuirea unui stup combinar, felt oT Ley Ciel e 8 f AL VARTOLOMET: Seceta ‘si° pregitives Pentru fee iernare. Rei oo eee 10 ¢ EF. PLAIAN: Din now despre combaterea furti« ‘sagulu Heri EHSAN cia eras 11} D. STOICULESCU: Cu privire tn aparanil contra Py gee ahora ea furtizagului prezentat in nr. 6/1983 al revinct ARC Trai orale, noastre. A 1 $ EV GIRNU : Surse ttrzii de nectar si polen, fA rae Se a at 3 14} St. POPESCU: Exigenti sporitt in’ Sombsterea Sierra Ter varroorei. Hae PE TEME DE PROTECTIE A MUNCIL Ny ft. ‘ANU: Masuri obligatorii in atelierele de iciuos gad construire si reparare a utilajelor si unelieloe apicole, 17 } D. FOP: Diafragmi cu gratie din tablk perforar’ indicat’ pentru a forja albinele si golesscs fa Pare PRC vie cuib fagurii cu miere putin’, 5 ree sae DIN ISTORICUL APICULTURIT ee at 18 $0. VITCU: Suceava poarti numele prisicarilor Sanh Wy gdusi de Dragog Vod Paecaentlir vs 2 20.4 D. STANCIU': Este bine sf se gtiet Syriac eee orn Te aT 21 § M, DRAGOS: Cum am devenit stupar, Pareseabeninete tibarenctthe 22 $ Gh. ARSENE: Mierea si tusen ait Bt DIN ACTIVITATEA ORGANIZATIEL NOASTRE % VOICULESCU: Unele probleme ale incepito. rilor in ale apicultur Ce MOE me EET) 23 Cee Cnet ttt 24 $ EF, TIRJOIANU: A fi un bun. presedinte de cere Pea apicol nu este deloc o sarcini soar, Seer hy CALENDAR APICOI, . nena 25 { * * ©; Lucriti apicole in Inna. noiembrie, Le: 2? ¥ N. TOPOR: ‘Timpul probabil’ in trimectral Iv. aan 20 ORMATIT TUES ere aE 30 Et R APICOL ae aa 32 ¢ DE VORBA CU Crrrrorit Ree ae es ere TT ne eee Dae ee Recon Coperta 1. Albina la cules de nectar qi polen de Tk 191 Rilbenele (Calendula officinalis) plant medicals, comets ee he (ala $i meliferi Joarte valoroasi (v, art. 1. Chhnigy EOE ny SeULTRASTRUCTURA GLANDE! HIPOFARINGIENE LA ALBINA LUCRATOARE (Apis mellifera L.) IN TIMPUL IERNII Saad I, YOUSIF-KHALIL Asistent universitar la Facultatea de Agricultura, Universitatea din Zagazig, Egipt, doctorand in R. S. Roménia Cercetari asupra structurii electrono- microscopice a glandei hipofaringiene de Ja albina lucratoare ay fost efectuate de PAINTER si BIESELE (1966 a, b) care au insistat asupra nucleului, membranei nucleare, raporturilor acesteia cu ceticulul endoplasmatic. WANG DER I. si MOEL- LER au deseris comparativ ultrastructura colulelor glandei hipofaringiene 1a albine sinktoase gi infestate cu Nosema apis Z. Ei au adus importante precizXri asupra ultrastructurii “ductului evacuatiy intra~ celular si a raportului acestuia cu celula secretorie. Jn 1982 PRUNESCU si colab. (1982) au contribuit la elucidarea unor aspecte privind ultrastructura celulelor secretorii (ceticul endoplasmatic rugos, nucleu, ca- nale colectoare intra si extracelulare, gra- nule de secretie etc.). In teza noastra ne-am propus & reluim cercetirile de ultrastructura a glandei hi- pofaringiene pentru albina de iarna, care a fost mai puyin studiata iar concluziile ultimilor autori nu sint definitiyate « (in- formatie directa) . Material si metodd. Glandele au, fost prelevate de la albine din ghem si din afara ghemului in Iunile noiembrie-februa- rie 1980—1981. Glandele au fost fixate fn glutaraldehid% 30/, tn tampon fosfat 17,2 timp de 4 ore la rece (4°C). Post- fixarea sa executat in soluyie 12/) OsOy jn tampon fosfat pI 7,23 includerea s-a facut tn vestopal. Secyiunile ultrafine av fost examinate la microscop HITACHI. Rezultate. Albinele din ghem prezinta ultrastructura celulei secretoare nemodifi- catk fayi de cea a albinelor eclozate in primivard (virst’ 1—14 ile). Organitele citoplasmatice sint distincte si nu au suferit alterari structurale gi func- yionale, Membrana celular’ (4) trilamelar’ este evident’. Ea se continua in lungul pe- dunculului format de canaliculele colec- toare ce se deschid in canalul principal de evacuare (fig. 1). Se observa REG bine conturat cu cis- terne REG si canale numeroase ce pornesc de la membrana celulara, ramificindu-se in citoplasma (fig. 2) densé ce conyine numerosi ribozomi liberi. Nucleul (N) este voluminos si in aceast perioada, prezinta indentagii adinci (é care m&resc suprafaya nucleului si implicit schimburile cu citoplasma, ceea ce ne in- dica_o activitate metabolicd intensd a tn- tregii celule (fig. 3). Aceste indentapii sint sinuoase si ramificate si intr pin in par- tea centrala a nucleului. Membrana nu- clear’ (mn) dubla este bine evidenyiata cu numerosi poti, iar nucleoplasma bo- gata in cromatin’ granulara s1 densa dis- persata (crm). Sistemul Golgi si, mitocondriile sint rar fntilnite in imaginile electrono-optice, fapt descris de tofi_autorii mentionati. Vacuolele de secretie (vs) sint rotunde sau ovale de dimensiuni ce yariaza tntre O.—1 pt, mai freevent 0,3—0,5 I, aceste yalori corespunzind celor indicate de PRUNESCU i colab. (1982). Granulele mari electronodense au aspect fin granu- Jar, iar cele mici sint cu un conginut mai dens si compact (fig. 1). Granulele sinc dispersate in toati masa_citoplasmatica. PRUNESCU si colab. indica’ 0 consis- tenja particulard a vacuolelor de secretie pe calea de yarsare tn ductul intracelular, ce consté dintr-un continut fin granular Ja ambele structuri. fn cazul nostru mi am remarcat acest fapt, desigur lipsa corelava cu incetarea activitayii de elaborare in- tens si de fiziologia comportamentului al- binei pe perioada de jarna, desi exista numeroase vacuole de sécretie. Dhcturile intracelulare (d) sint structuri celulare cu rol in colectarea si evacuarea secretiei de laptisor din celulele glandei 1Fig. 1 Ultrasectiune acin, zona bazala:.cREG = cistern reti cul endoplasmatic rugos; M membrana celular; REG = re us = tieul endoplasmatic rugos; ¢ = trahee; vs = ‘vacuoli seccetie. (Bitachi 3000 x), hipofaringiene, Aceste canalicule repre- zinta prelungirea fn interiorul fieckrei ce- lule a acinului a unei celule ductulare de otigine ectodermica, Ductul evacuator in- tracelular este construit dintr-o membrana trilamelara, Canalul prezinté tngustari (ci) inconjurate de un inel dens’ (id), Membrana canaliculelor de evacuare se ingroase fn porsiunea de iesire din celule si acest proces se accentueazd pe miasura ce aceste canalicule pardsesc celulele si acinul (fig. 4, 5 dex), Canaliculele congin seerefie care pare a avea o consistent’ densa si contractati, aspect ce reiese din indepartarea ei pe peretele intern al duc- tulut (fig. 6). Celulele glandei sine puternic oxigenate,’ fiind strabatute de ramificatii traheene de marimi variate (t). Traheolele sint uneori foarte multe si dispuse paralel (tp) (fig. 6). Pe. sectiuni se observa traheole extracelu- Jare (din peduncul) si intracelulare cXp- tusite de chitind si spirala de sustinere. Acinii glandelor albinelor din afara ghemului prezint’ citoplasma _celulelor destramati (cds), cu spasii mari (fig. 6). La astfel de celule lizozomii stnt relativ numerosi (fig. 7, 8, 9), demonstrind 0 ac- tivitate de lizd (autoliz’) celulara (2) le REG 2 Fig. 2 Ultraseeyiune celule aci cisterne REG; M membran& celular (plasmalema) ; vacuole sectefie (3000 3 Eo Fig. 3 Ultrasecyiune celult secre toare: d = duet colector ; ci = incl duct; ed = strangulare Ju men duct; crm = cromatina ; i = indentasii; mn = membrank nucleus ys = va- nucleard jn cuiole secreyie (5000 x), gata de procesul de degradare citoplasma- ticd, dar si de conservare a structurilor celulare si de pregatire a refacerii aces- tora in perioada de primavara. Aceasta inctei avaheots eile Gamibisaatt te ore zenja unui reticul endoplasmatic rugos bine reprezenvat, cu canaliculele dispuse paralel (REG) sau sub forma de finger prints“ (fig. 9). Discufii. Datele prezentate de noi com- leteaza structurile celulare ale glandei i ofaringiene tn perioada de iarna, cind albinele sint organizate in ghem sau in afara acestuia. Am evidenziat ca in perioada de iarnd albinele din ghem conserva structurile celulare, in special: nucleul indici 0 acti- vitate metabolicd intensa attt Ja acest ni- vel cit si al intregii celule, imagine com- pletati de prezenta a numeroase vacuole de secretie de dimensiuni variate, Cro- matina nucleara bogata sau sub forma de granule sau condensiri dispersate th nu- cleoplasma indict, de asemenea, activita- tea nucleara, Activitatea intensi nucleari este corelata cu existenja unei vaste si intinse rejele REG si a ribozomilor im- plicayi in secreyia proteinelor de structura ce intr’ in compozitia secretiei celulare, deci tn final a Mptigorului.Fig. 4 Ultrasecyiune celulS: dex Fig, 5 Ultrascerinne duct intracelular si extracelu= Jar; t = trahee (3000 x). vacuole = = duct extern; vs = ribozomi secretoare; k= (3000 x). 7° e. Fig. 8 ‘Ultrasectiuni celul% secretoare: 2 = lizozomi; fp = efinger prints® Fig. 6 UltrastructurX celuli : dex canale baza acinuluis tp = trahee paralele (3000 x). celuld: d "Fig. 9 REG; vs = vacuole secretie (fig. 7—8 (11000 x) 5 fig. 9 (6200 x). Traheolele numeroase ce pitrund tn ce- Julele secretoare ne drat in plus un con- sum mare de oxigen si deci o activitate metabolica activa. Toate structurile mensionate (nucleu, REG $i traheole) contribuie la menyinerea unei actiyitiyi fiziologice a glandei nein- trerupte, cel putin pentru albine din ghem, pe perioada de iarni. In schimb, citoplasma degradati i pre- zenya lizozomilor din celulele secretoare -hipofaringiene ale albinelor din afara ghemului ne arati ci acestea prezints 0 activitate de conservare si restructurare prin liza Ja nivelul lizozomilor. In general, pe perioada de iarni, ultra- oturile se pastreaza si tsi continud ac~ jtatea metabolica. st ti Bibliografie n Painter, T. S, Biesele, 1. J.: The fine structure of hypopharyngeal gland’ cells of the honeybee during development and secretion (a). Prog. Nat. Acatl. Sci, 1966, V. 8.55, 414— 141) — A study of the royal jelly gland cells of the honeybee revealed by electron microscopy (b). Stud, Genet. (Univ. of Texas publ.), 1366, 3, p. 475—499 Prunescu, B, Prunescu, C, Suciu, M. Perez-Pineiro, A.: Ultrastructura glan- delor hipofaringiene la albina meliferd. In: Apicultura in Roméania, LVIII, 1982, 10, p. 9 11 Wang Der -I, Moeller, F. Fi: Ultrastruc- tural’ hypopharyngeal glands of worker honevbee infected by Nosema apis. J, Invertebr. Pathol, 1971, 17, 3, p. 309—320. 5 “3CONSIDERATII ASUPRA CRESTERII MATCILO Biol. P. BUCATA . Institutul de cercetare si productie pentru apiculeuré * Articolul de fayi a fost seris pe baza observatiilor acumulate pe parcursul ul- timelor cinei sezoane apicole (1978—1982) tn cadrul stayiilor specializate th produ- cerea matcilor pentru a determina para- metrii optimi necesari realizirii numai de material biologic de calitate. Studiul por- neste de la necesitatea analizirii concrete a complexului de factori care influenyeaza lucrarile de crestere a mitcilor tn. sistem intensiv, incluzind si unele aprecieri re- feritoare la distribuirea lor tn masa api- cultorilor, Textul de faya se constituie in- tr-o nota preliminara, iar concluziile fi- nale vor putea fi folosite la fundamenta- rea unor orientari gi a deciziilor privitoare Ja dezvoltarea sectorului apicol in pe- rioada pind in 1990 si in perspectiva mai indeparrara. S-au efectuat numeroase deplasiri tn teren si s-a urmarit tndeaproape procesul tehnologic de crestere ditijati selectiva a matcilor derulat tn cadrul Stayiilor zonale de ameliorare si predpeste a matcilor aparyinind Institutului de cercetare si pro- ducrie pentru apicultura al Asociatiei Cres- catorilor de Albine din R. S. Romania. S-au utilizat datele din registrele de cres- tere si observatii efectuate in aceste pe- Piniere industriale de crestere a aiaveller situayiile anuale ale livarilor de material biologic, livriti ce se efectueazX prin in- termediul filialelor judeyene ale A.C.A, din R. S. Romania, Activititile legate de cresterea indus- triala a matcilor se declanseaza tn jara noastra fn jurul datei de 1 mai cu variatii in funcyie de zona oscilind intre 15—20/ IV Ja statiile amplasate in sud si 10—25 mai la stayiile din celelalte regiuni ale yarii. Sfirsitul lunii august marcheazi de reguli incheierea cresterii (stagnarea trans- vazicilor). Vetrele de imperechere se des- fiinyeaza mai tieziu odati cu introduce- rea matcilor la stocat tn afara ghemului sau in unititi biologice. Este unanim re- cunoscut ci in Delta Dunérii se poate continua activitatea de crestere si in luna 4 septembrie, obsintndu-se mitci de calitate datoritS existensei culesului natural de izma si flora tirzie de baled. Numirul de cresteri efectuate este in general in. jurul cifrel de o suti. Procen- tul de larve wansvazate luate tn crestere se apropie de multe ori de 950/y si variazs lunar in. funeyie de factori de naturd mai mult obiectivit (starea vremii, situayia cu- Iesului ete.). Avindu-se in vedere ceringele cresterii productivitisii muncii sa introdus folo- sirea incubatorului de volum fn fluxul tehnologic de producere a materialului bio- logic selecjionat. De asemenea s-a urmarit gi_modul de stocare a matcilor tn spatii climatizate precum si tn unitzyi biologice naturale sau special. pregitite, tn ambele cazuri eXutindu-se si se asigure matcilor un confort biologic ridicar (conditii op- time de microclimat ji zooigien%) . In faya sectorului de crestere a mateilor sti o problematicd diversi si ampli, Sint de rezolvat probleme legate de cantitatea si calitatea materialului produs in pepi- niere cit si de modalitiile de livrare. Pentru etapa urmitoare (petioada 1984 —1990) este de Iuat in considerare propu- nerea ce vizeaz sporirea numarulut pepi- nierelor pentru producerea mitcilor, ur- mirindu-se ca acestea si fie amplaste in zone att mai convenabile in sensul intru- nirii parametrilor climatici si meliferi op- timi, Sub indrumarea statiilor zonale ale Institutului de cercetare si productie pen- teu apiculturS al c¥ror obiectiv pringip: este ameliorarea albinei autohtone este ne- cesar, si functioneze pepiniere de crestere a mitcilor si in alte sectoare deyindtoare de stupi, Deja in cadrul sectorului de spe- cialitate al Ministerului Silviculturii func tioneaz trei asemenea’ pepiniere tne’ din 1980, care produc anual peste 10.000 de mitci. , Valoarea ameliorativ’ a acestor mitci este exprimat prin sporuri dé recolti in echivalent miere,In privinya laturii calitative se preco- nizeaza instituirea unui control mai intens pe diferite faze ale fluxulti tehnologic de cregtere industriala a matcilor si in special asupra bonitirii la botci, la mitcile ne- imperecheate si la cele imperecheate. Ideal este ca in zonele in care se am- plaseaza pepiniere, iernile sa fie mai scurte si mai blinde, sa existe din abundenta, in- cepind din primavara cit mai timpuriu, surse’ de polen mai ales si pe cit posbil gi de nectar. Cel mai important este insa asigurarea cu elementul. uman corespun- vitor pentru buna desfiigurare a activi- tazilor, respeotiy prezenta. unor oameni cu experienta indelungata in apiculturd si in special in domeniul cresterii matcilor. In acest sens, fn condijiile in care este asigurati baza materiala, va trebui acor- data mai multa atenyie atragerii catre spe- cialitatea de cresc&tori de métci a tineri lor apicultori, pentru satisfacerea exigen jelor apicultorilor consumatori de mate In condigiile tehnologiei unice, la fie: care stayie zonal pentru cresterea mate lor, amplasate conform ecotipului caracte~ ‘istic, problematica trebuie tratata dife- réntiat adaptind fazele in functie de con- ditiile climatice si de cules. Prognozarea declangirii cresterii industriale a matcilor trebuie neapirat si jini seama de.aceastd problematic’. Pentru asigurarea necesarului de mitci fn timp util la masa de consumatori de material biologic, la statiile zonale trebuic sh Inceap% si se lucreze {n timpul cel mai sourt cu capacitatea maxim’ de nuclee de imperechere, iar pe intreg sezonul si se realizeze un randament maxim la accep- tarea larvelor transvazave si la numirul de imperecheri pe nucleu: la ora actuala, media pe pepiniere este 5 mitci/nucleu/ sezon. Din analiza datelor se impune necesi- tatea perfectionarii continue atic a tehno- logiei de crestere cit si a sistemulul de liveare a mitcilor. Perfectionarea continu a tehnologiei cresterii mitcilor tn sistem industrial con- stituie premiza indeplinirii sarcinii prio- ritare de sporire a efectivelor trasati soc- torului apicol din sara noastri pentru anul 1985 si in perspeotivi.MINUIREA UNUI STUP COMBINAT L CAZACU Fiecare tip de stup reprezinti avantaje si dezavantaje atte in perioada de iernare ce si in perioada activa a familiilor de albine. In articolul de fay ma voi referi la o anume minuire a stupilor RA 1001 si multietajayi, Cum procedez : inca din toamna pregitesc familiile ce ier- neazi astfel ca si fie sindtoase gi pu- ternice, avind populatie tinara. iin marea sa majoritate fecnarea o fac in stupi RA 1001, Oricit de puternicd ar fi familia, atunei eind fac restructurarea pentru ier- nat, o grupez. pe 4—5 faguri cu aproxim tiy 10—12 kg miere, la mijlocul stupului, in dreptul urdipigului, tere doux diafrag- me. Spatiul de dupa diafragme ramine astfel liber. fnlatur podigorul clasic cu deskvirsire si acopar ramele cu 4—5 ziar Sub ziare ayez 2—3 beje de-a curmezisul peste rame, astfel ca albinele si poata comunica intre rame. Cu toate ci izo- ayia este slabii familia ierneazi in bune condijii f%ri un consum exagerat gi cu pierderi normale de populatie. Odaté cu venirea primaverii, spre sfirsitul lunii fe- bruarie, ridic ziarele de pe rame si acopar cuibul cu o folie de polietilens ce-l etan- seazi perfect pe toata suprafaya stupului jar ziarele le pun peste folia de polieti- len’ ca izolayie. Familia se dezvolt® foarte bine si fagurii din centru dau deja primele albine mature. Pe misuri_ce yremea se incilzeste iau un fagure mirginas si-l introduc tn _cen- trul cuibului avind grija si descapicese celulele cel puyin pina la mijlocul ramei. Albinele vor urca mierea in partea de sus a ramelor si spagiul rmas este repede ouat. La aproximativ o siptaming, in functie dé evolusia timpului, iau rama opus’ pri- mei rame ce a fost introdust in mijlocul cuibului si procedez la fel. ‘in acest’ mod puietul se intinde pe 5 rame gi populatia este tn crestere de la o zi la alta. tin cazuri exceptionale introduc 0 a sasea rami in cuib dar aceasta lings diafragm’. Familia rimine pe cele 5—6 rame acoperite bine cu albin% si puiet de toate virstele, pind 6 in 10—15 aprilie cind tn zona Lancriim- Sebes jud. Alba infloreste corcodusul. Revenind Ja famille ce iernea pe 4 faguri, la primul control urmarese puietul (calitatea mitcii), rezerva de miere si le tratez tn continuare cu grijz. Reduc c bul in cazuri de depopulare din diferite motive sau dau familiilor cite 5 faguri de fernat, astfel ca pina in 10—15 aprilie familia si aibi 5 rame in cuib acoperite bine sau foarte bine cu albina si puiet de toate virstele, in majoritate bun de eclo- zionare, luctu urmirit si tn primul caz, Stiut fiind faptul cx familia de albine cldeste intens in perioada pomilor fruc- tiferi, introduc rame fnzestrate cu faguri artificiali, ins in loc de rame Dadant- Blatt introduc rame de multietajat. Ra- mele sint clidite de la o zi la alta si ouate de jos pina sus, In intervalul de dou’, trei siptimiai cit dureaza esalonat tnflorirea pomilor fructiferi, faiiliile clidesc 4—5 faguri de multietajat si cuibul se muti spre centru, pe fagurii de multictajat si pe doi sau trej laterali de Dadant-Blatt. Astfel, familia ajunge cu 7—8 faguti de puiet dintre care 4 sau 5 de multietajat, cu o strinsuré suficient® de la pomii fruc~ tiferi cu aproximativ dou’ siptamini fna- inte de culesul de la salcim, care incepe sa secrete in zona noastra aproximativ pe la 1—2 iunie (plus sau minus o sipri- mini in functie de starea vremii). Pini acum nimic “nou, numai atit ck am Hicgit cuibul ,normal® ca la orice stup, dar.cu faguri de multietajat. Urmeazi 0 a doua lucrare importanta (fiecare stup are cat de multietajat), Ri- dic in cat fagurii de multietajat pe centru iar in corpul stupului RA 1001 grupez fagurii de Dadant-Blatt. Completez catul cu faguri oliditi sau cu foi de ceari, Ia fel si in cuib. Intre cat si cuib asez 0 gra- tie Hanemann si am grij ca matca si fie in corpul de jos.In aproximatiy dou’ saptamtni tot py- ietul din cat eclozioneazi si este bun de zbor in preajma marelui cules sau in pri- mele zile ale acestuia, familia dispunind de maximum de zburatoare pentru cules deoarece in corpul de jos este puyin puiet de ingrijit si tn cat puietul este complet capacit (puietul ce nu a eclozionat inca). Pentru a avea albine zburatoare cit mai multe in preajma culesului, grupez stupii cfte trei inc de la sosirea in vatra. Cei doi marginasi sint tratati asa cum am aratat, iar cel din mijloc Msat pe un sin- gur corp RA 1001. La: aparitia culesului iau stupul din mij- Joe si-l asez la capatul rindului si apropii unul de altul cei doi stupi raimasi. Toata albina zburatoare a stupului din mijloc se imparte intre acestia doi, Astfel popula- tia de culegitoare creste considerabil si in cat se stringe o bogata recolta dupa 2—3 siptimini de cules, CONCLUZII i. Datorité ferniirii pe rame de Da- dant-Blatt ‘aceasta decurge normal, fami- lia fiind grupata pe un numir mic, de faguri iar rama este destul de inalta. °2. Datoritd dezvoltirii cuibului in pri ma perioad’ pe un numir mic de rame (Dadant-Blatt) acestea sint ouate pe toaté suprafaya liber’ si foarte de timpuriu. 3. Cuibul de primivar’ (tn a doua par- DR siaclseeccl giana re nehmieil (eS tajat) se dezvolti foarte repede in com- parayie cu dezvoltarea pe rame Dadant- Blatt, folosite la largirea curent’ a cui bului. 4. La ridicarea ramelor de mraltietajat fn cat se largegte cuibul destul de mult fapt ce duce la frinarea instictului de roire ce se manifest’ de obicei inainte si in timpul culesului de la salcim la fami Tile in care stuparul isi pune -toatd spe- ranja in perioada culesului. 5. Lucru deloc de neglijat, pe accasti cale a ridicarii pietului in cat (cu matca fn cuib) se tncetineste ouatul matcii, fapt de mare importany’, familia mobilizind majoritatea albinelor Ia cules. 6. in timpul culesului cele 10 rame din cat sint complet clidite si umplute cu miere, iar in cuib 1—2 rame din cele in- troduse pentru cladit sint cladite si partial ouate,- dupa recolta cuibul fiind cladit in intregime. 7. Albinele~zburatoare de la familia din mijloc (ajutitoare temporar). contri- Sasi ele tn mod substanqial Ja mirirea populatiei de zburatoare si implicit Ia mi- ritea productiei de miere. 8. Cu familia mutat’ se poate proceda tn mai multe moduri. Daca este lasata in locul unde a fost mutatS se alimen- teazi cu apa si in 2—3 zile are noi zbu- ratoare. Mai util este ca si fie imparyitk in 2 sau 3 familii obyinindu-se roi artificiali — unul cu matca si 2 care urmeaza sa-si creascd matci (stiut fiind faptul ca si matcile de salvare daca sint sinute in productie cel mult un an satisfac nevoile produciei tn bune condiyii cu uncle ex- cept, Roii se alimenteazd de asemenea cu api 9. Cei doi stupi produc mult mai mult& miere decit daca ar fi fost lasati topi trei in productie. 10. Roiurile obyinute pina in toamna ajung pe 7—8 rame bine populate, cu re~ verve suficiente, cu perspective de pro- ductie pentru anul viitor. 11, Cu boteile cele mai frumoase se pot inlocut toate méatcile necorespunzatoare sau cele ce-au depisit doi ani, conditie de baz a rentabilitatii’ stupinei. 12, Dupa culesul de la salcim in zona Lancrim-Sebeg exist pind toamna un cu- les slab de fineayi, iar spre toamna un cules de mica intensitate, deci cu stupul astfel condus se mizeaza totul pe salcim: 13. Daca culesul de la salcim este ca- lamitat familiile astfel conduse nu intra in_frigurile roitului deoarece au spatiu suficient, iar culesul de vara asigura completarea rezervelor pentru iarna si un mic prisos pentru stupar. Se pare c& acest sistem de minuire a stupului combinat prezint’ doar avantaje. Practicind de trei ani aceasta metoda nu, am avut nici o nemulyumire, cu conditia ca operatiile de conducere a stupului si fie facute la timp, cu suflet si de calitate. 7SECETA $I PREGATIREA PENTRU IERNARE AL. VARTOLOMEL Dat fiind condijiile cu totul nefavora- bile pentru apicultard din anul acesta — din cauza jernii si a primaverii care au fost secetoase — pentru salvarea efectivu- Tui de albine existent sint necesare msuri exceptionale de Iuat din timp si urmi- rite cu toata atengia si:staruinga de citre fiecare dintre noi. Prima noastr’ griji de dup termina- rea ultimului cules trebuie si fie unifica- rea familiilor slabe, cu 3—4 intervale de albine. Unificarea se face dind in prealabil acelasi miros familiilor destinate unificarii, cel mai comod gi mai ieftin, mijlo¢ fiind © ceapa strivit cupumnul, psi tn stupi cu o ora fnainte de unificate, cdtre seara. Dupa aceasta, familia slab% se supra- pune celei mai puternice dintre ele sau se alaturd una alteia dacd modelul de stup hu permite suprapunerea. Intre cele dous familii suprapuse se intercaleazi o foaie de ziar in care facem clteva giuci cu un virf de cugit, in dreptul intervalelor din- tre ramele celui de jos. La stupii ce nu se pot suprapune, fa- milia slab& se asazi alituri de coa mai puternici, departati de aceasta (stupi ori- zontali) sau separaté de ea prin 12 rame cu hrana sau goale. Nu se va suprima nici una din mitci Iasind aceasta pe seama.albinelor care vor alege pe cea mai bun’ dintre ele. Un alt mijloe de unificare mai simplu si mai rapid, este urmitorul : Se ia un stup gol bine dezinfectar’ se asazi in locul celui cu familia puternick pe care fl sinem’ descoperit pe tot timpul operatiilor ce urmeazi sau acoperit cu un tifon, Se descoper’ ambi stupi destinati 8 unificdrii gi se iau din acestia ramele cu puiet si hrand, care se asazi fiecare in cite o latura a stupului gol pink Ja adu- cerea tuturor ramelor, grupind ramele cu puiet si intercalind intre acestea o rami cu hran’ sau goala. In timpul unifickrii nu se foloseste fumul, ‘Albina rimasi in ambii stupi unificayi se aduce cu stupii goliti de rame a urdi- nigul celui fn care am pus ramele cu al- bine de Ja ambii stupi Jipind 0 margine a lor de setndura de zbor a acestuia. Dupé aceasti combinare putem acoperi cu podigorul ambele familii unificate fark team ci albinele se vor bate fntre ele. A doua zi vom gisi pe oglinda stupului una dintre mite. Se pot unifica astfel si trei sau patru familii slabe, stiut fiind ci numai fami liile puternice, cu 7—8 intervale de albini intrat% in iam vor ierna bine si vor da ecolta in anul urmitor ; altfel toat% obo- seala si cheltuiala vor fi zadarnice fiinded familiile slabe (pe cite 3—4 intervale) orictt ar fi de bine mpachetate cad iarna victime ale bolilor (diaree sau nosemoz3) si mor pind tn primavark, Chiar daci aceste familii ar tii pind in primivar’ orice am face ele tot nu vor putea deveni familii de recolti {n sezonul ce urmeaz’ si se vor intiri abia in toamna anului urmitor. In fiecare dintre acesti stupi cu fami- li unificate se pune cite un hr¥nitor uluc i imediat se fncepe hrinirea zilnick sau la dou’ zile cu sirop de zahir 1/1 sau o parte zahir si dou’ parti api dack tn zona mai este un cules de intreyinere ; se va adauga acestui sirop care nu se fierbe la doi litri ctte 0 pastil’ de ,Izoniazidi*si cite 2 pastile de vitamina B complex si vitamina C, toate dizolvate anterior. Daca albinele nu’ au pastura si fn na- turd nu este cules de polen se va da fi cirei familii cite un pachet de ‘drojdie de bere uscati la cinci litri de sirop. Drojdia se clocoteste 30 minute altfel va fermenta siropul. Daci se foloseste drojdia crud se fierbe 1/2 calup Ja 5 litri sirop. Dact apicultorul are polen uscat, acesta se pulverizeaz si se amestect in sirop fark al fierbe, cite o lingua la litrul de sirop sau se pune pe o foaie de hirtie, pe fun- dul stupului cite o linguriyé de polen, doza repetindu-se pe misura consumului. Hra- nirea continua pind di bruma. La stupii cu familii puternice pe 7—9 intervale de albing hrinirea se face 1—2 siptimini cu sirop 1/1 iar dup’ aceda cu sirop 1/2 pind toamna «irziu, In prealabil ramele stupului se reduc la strictul necesar pentru iernare si numai dupi aceasta se incepe hrinirea. Doza Zilnicd de sirop este un hrinitor si se d& spre sear. Daci apicultorul nu are hrinitoare uluc poate folosi borcane de 1/2 kg umplute pink Ia refuz si legate la gura cu un tifon bine intins. Peste rame se pun dou sipculije de 1/1 cm spre a tine borcanul ridicat astfel incit albinele si poatd avea acces la ele. Borcanul se acorda gratuit CONSULTATII JURIDICE pe probleme apicole Membrii Asociafiei Crescatorilor de Albine din R. S. Romania cu coti- zatia la zi gi care intimpind in activitatea de practicare a apiculturii diferite dificult’si de natura si creeze conflicte, liti revendiciri, a caror rezolvare necesitd interventia justifiei, se pot adresa in scris Comitetului Executiv al Asociafiei Crescatorilor de Albine din .R. S. Rominia cu sediul in Bucuresti, str. Tulius Fucik nr. 17, sector H, asazi deasupra ramelor intr-o gaurd fa- cut in podisor si pernd sub capacul stu- pului sau alaturat cuibului, daca este loc, dupa diafragm’ care se salti de pe fund cu 1 cm pentru a se asa cale libera al- binelor. ‘, In cazul cd nu se poate da zilnic si- ropul se pot folosi boreane mai mari de maximum 2—3 litri siptamtnal, In acest caz, borcanul se umple bine dupa care se pune deasupra o farfurie cu faja spre si- rop. Apoi cu. o migcare rapidi totul se fntoarce astfel ca. deasupra si vind bor- eanul care sti astfel on gura tn jos pe farfurie. Pentru ca albinele s& poati suge siropul se baga intre borcan si farfurie un bay de chibrit dar fara fosfor. Pentru completarea rezervelor de iarna hranirea se face mai des, 1—2 sapramini, dup care rayia se scade la 250—400 g sirop pe zi. Hranirea in cantitayi mici, zilnic, ser~ veste si ca stimulare a matcii Ia ouat, regenerind - astfel populayia stupului in pragul jernii. sau dreptul la $I SFATURI JURIDICE“.DIN NOU DESPRE COMBATEREA FURTISAGULUIL E, PLAIAN \ Preyenirea si combaterea furtisagului la familiile de albine este o problema meren actual’. In cei sapte ani de eind mi ocup de apiculturd am avut prilejul si_asist neputincios la, distrugerea unor familii. de albine ‘datoriti furtigagului. Acesta a fost provocat in unele situayii chiar de mine prin nerespectarea unor reguli ele- mentare, Combaterea furtigagului se poate rezuma la urmitoarele — familiile de albine si fie fntotdeauna puternice si cu matc’ prolific’ ; stupii SX fie deschisi numai_ pentru actiuni bine justificate, seara dup% opri- rea zborului, iar ziua numai in plin cules si pentru timp cit mai scurt ; — fagurii si nu fie Lasayi fn afara stue pului sau in lazi neinchise ; stupii si nu aibé fisuriy orpXturi, giuri, care sX permité intrarea albinelor hoaye ; — urdinigul si fie proportionat tn func- tie de anotimp si cules. Combaterea unui furtisag cere eforturi mari din partea stuparului, de multe ori tardive, ori inoperante. Conditia de baz este asigurarea supravegherii zilnice a stu- pilor. Stuparul amator sau cu. posibilitiyi de Jucru siptiminale sau mai rare, are adesea surpriza si piard’ tn 2-3. zile productia si chiar familii intregi. Furtisagul lent, mai greu de observat daci nu avem un ochi experimentat Ja migcarea albinelor, aduce aceleasi pagube, dar in timp mai fndelungat, Tn literatura de specialitate s-a scris mult despre metodele de prevenire si com- batere a furtisagului.. Am remarcat ci, odati furtigagul deolangat, nici o metods nue sigurx 1000/, nici chiar mutarea familiei pe altd vatri, pentru simplul mo- tiv c& pot exista albine hoate care, ne- iesite din stup, recunose usor noua vatra si furtisagul poate continua. Desi este una 10 OPINII din metodele cele mai des folosite, muta- rea familiel expust furtisagului nu se poate realiza la timpul potrivic din multe motive. Ne rimine si folosim deci alte procedee si anume: micgorarea urdinisului si ingreunarea accesului albinelor —hoaye prin capcane, substante rau mirositoare, montarea. colectorului de polen sau a triunghiului de aerisire, In practica mea am procedat tn felul urmitor : Seara, dup’ incetarea zborului am pre- gitit o ladi goala fn care am pus un fa- gure_cu resturi de miere sau putin sirop, ca si atragi albinele hoae, Pe fundul Fzii_ am plasat un ‘triunghi de aerisire, al arate tea orf Bcla fore east ary ridicat deasupra podelei cu 3—5 om. Lada am agezat-o pe locul familiei furate, iar pe aceasta am mutat-o in alti parte gi dupi ce i-am asigurat apa si aerisirea, am inchis-o pentru trei zile. Lada goali a colectat in’ ziua urmi- toare 9 mare parte din albinele hoaye. Seara, dupa fneetarea zborului, am aneste- ziat aceste albine dup’ care le-am intro. dus tn altX familie, de preferiny% un roi cu matci bun’, sau chiar in familia fu- rati. La fel am procedat si in ziua a doua sia treia, pin3 ce a incetat cercetarea de c&tre albine a lizii capcan. In seara a patra am adus familia mutati pe locul ei lasind urdinisul miegorat si suprave- ghind-o in zilele urmitoare. Procedind astfel am reugit de regula si oprese furti- sagul. Albinele captate in numir mare, cu simyal de orientare si hrinire spre furti- sag, pierdute prin anesteziere, se vor aco- moda in noua familie, reluindu- activitatea. Pentru a preveni tmbolnvirea familiei intériti artificial, am adminiserat preventiy locamicin si sineacar. din acest fel am obginut oprirea furtisagului si in- tarirea familiei furate prin colectarea al binelor hoaye si redarea lor unei activi titi normale,Cu privire la aparatul contra furtisa lui prezentat in nr. 6/1983 al revistei noastre D, STOICULESCU Am citit cu mult interes articolele pu- blicate fn revista ,, Apicultura in Romania“ nr. 6 a.c. si in special am retinut articolul semnat de V. Arsu secretarul filialei ACA, jud. Teleorman ,Aparat impotriva furtisagului si al vies- pilor® realizat de Al. Bisnaru din Zimnicea. ‘Aparatul preziiti mare importangé atte contra furtisagului dar mai ales toamna, contra viespilor. Studiindu-l mi-am amintit ca un aparat similar inventat de apicultorul austriac P. Girtler a fost prezentar in revista ,La revue frangaise d’Apiculture* din luna mai 1959 ila pagina 166. Spre deosebire de acesta insd apatatul realizar de Al. Bisnaru are sicana pe verttcala, ideea de principiu fiind aceeasi (accesul in sican’) mottv pentru care reprezinté o inovatie, ce merita a fi experimentaté si pus in discuyie. Ca atare, tn ce mi priveste, voi incerca sa prezint in cele ce urmeazi punctul meu de vedere. La citirea articolului tov. V. Arsu mi-am confectionat imediat un asemenea dispo- zitiv care dup% pirerea mea sar putea folosi numai toamna sau primivara cind temperatura este de 18—22° pentru ca daca I-am folosi cind temperaturile stnt mai mari, familia s-ar putea sufoca din lipsa de aer suficient *. In vara aceasta pe data de 10 si 11 iunie, Ia noi fn sat s-au anungat stropiri din avion, Un tinkr apicultor care-si avea stupina amplasati ling’ mine a inchis stupii tip ME, introducind pe urdinis ,Triunghiul * Aceasti lipsi de ventilayie am observat-o si la placa activ a colectorului de polen, pe tem- peraturi ridicate, cind giurile colectorului nu pot asigura_o ventilayie suficienti, iar albinele sint impiedicate s-o fae. DISCUTII lui Hristea* (poz. 702 Catalog apicol pag. 19). Cum temperatura a urcat la ora 13 ping fa 42°C, dup’ dou’ zile stupii_ pu- ternici au fost distrusi — din cauza lipsei de aer — cu albine si cu puiet cu tot. Fagurii s-au topit. A fost un dézastru ! $i acum si compa- ram : Urdinigul ,,Triunghiului* are dimensiu- nile 375/10 mm iar aparatul ,Basnaru” 40/6 mm, adica de 10 ori mai mic. Aga- dar, se impune redimensionarea aparatului ca sa fina seama de conditiile ,meteo* din momentul apicol respectiv in asa fel incit familia si dispund de un aparat care si nu-i pun& in pericol accesul aerului de care are atit de multd nevoie tn timpul veri. . De aceea profit de prile) spre a sugera cititorilor parerea: lor privind toate faye- tele acestei importante probleme si, sint sigur, c& se vor gisi dispozitive care si asigure o ventilatie variabild in functie de condijiile meteo din timpul verii, pen- tsu ci furtisagul nu se declanseaza numai toamna, ci oricind pe timpul sezonului activ. Poate c& o combinarie intre cele doud dispozitive similare amintite contribuie cu ceva. Din, discutiile si propunerile ce sar pu- tea ridica pe aceasti tem’, problema se va limpezi si se va putea trece la confec- yionarea pe scard largi a unor asemenea dispozitive, aparate care nu pot fi con- fectionate cu succes de’ citre masa apicul- torilor. ‘Asteptim asadar, sprijinul dvs. in a- ceasta importanta problema. iSurse tirzii de nectar si polen Dr. ing. I. V. CIRNU Importanya:plantelor nectaro-poleniferé tirii_ pentru intretinerea si dezvoltarea familiilor de albine, inainte de intrarea in iarn este unanim recunoseuti pe plan mondial. Deoarece influenya favorabila a acestui cules se reflect pozitiv nu nu- mai asupra modului de iernare, ci si asupra potentialului vitor de producti. Este de menjionat ci in unele zone fayorabile, aceste specii pot asigura fn ansamblu, la inceputul toamnei, culesuri substantiale ce se soldeari adesea cu pro- ducyii bune de miere. In condifiile de flora si clima din tara noastra speciile cu inflorire tirzie se in- tilnesc frecvent in toate zonele, atit’ in flora spontani cit si tn cea cultivati. In cadrul florei spontane prezentim succint numai unele dintre speciile me- lifere cu inflorire tirzie, acelea care se fntflnesc mai frecvent fn zonele unde se practici stupiritul. Izma broastei (Mentha aquatica L.) de- numiti de apicultori si izma miciucatt creste spontan tn toata yara, dar ocupa suprafeye mai insemnate fn lunca inun- dabili a Dunirii si in special in Delta Dunirii, unde alituri de celelalte specii nectarifere tirzii, furnizeaz’ culesuri im- portante de productic (15—20 kg/familia de albine). Infloreste in Iunile iulig-oc- tombrie. Productia de miere la aceasta specie a fost evaluati in medie la 220 kg/hectar. Cervana, piciorul lupului (Lycopus ex- ropacus L.) este o planta perena, spontani, ce creste frecvent prin zivoaie, marginea apelor, luncile inundabile. ete. Este denu- mita de apicultori si urzica balfii. Tn- floreste in lunile iunié-octombrie si fur nizeavX in asociere cu alte speci: meli fere din zon’, insemnate culesuri de pro- ductie ce se soldeaz’ cu producti de 10—15 kg/familia de albine, Din evalua- rile efectuate pe teren s-a stabilit ci productia de miere oscileazi intre 50— 200 kg/hectar, in functie de microclima. Amintim de asemenea si alte speci din flora spontan’ inrudite cu cele mentid- 12 . nate mai sus si anume : busuiocul cerbi lor (Mentha pulegium) care infloreste in Junile iulie-septembrie ; izma_cerbului (M. arvensis), ce inflore}te tn iulie-octom- brie; izma calului (M. longifolia) cu n= florirea tn lunile iulie-octombric ¢ altele, Toate aceste specii furnizeax3 insemnate cantititi de nectar si polen familiilor de albine din vari pind in toamni tirziu, fiind cu atit mai valoroase si apreciate de apicultori, cu eft tnspre toamn’ flora melifera devine tot mai rari, Busuiocul de mirigte Stachys annua L.) creste prin seminaturi, mirigti, mar- ginea drumurilor etc, infloreste tn iu- nie-octombrie, cu flori bogate de culoare galben-pal sau alburiu, care sint vizitate intens de albine. Producyia de miere a fost evaluat la 120—150 kg/ha. Cimbrigorul sau cimbrul de cimp (Thy- mus serpyllum L,) este foarte raspindit de la cimpie si_piné Ia munte.,Infloreste abundent din iunie pind in septembrie fiind intens vizitat de albine. Productia de miere a fost evaluati la 150—200 kg/ha. Tot din aceasti familie (Labiatae) mai amintim ; dumbeful (Teucrium chame- drys), voronicul (Marrubium_ vulgare) etc, care in ansamblu contribuie la. asi- gurarea unor culesuri mai tirzii_pentru fntretinerea si dezvoltarea familiilor de albine. Tot din flora spontani mentionim si unele leguminoase perene cu inflorire tir- zie: trifoiagul sau eXpsunica (Trifolium fragiferum L,) cu o productei de miere evaluatt Ia 100 kg/ha; trifoiul m¥runt (Medicago lupulina 1.) cu o productie de miere de 30—40 kg/ha; ghizdeiul (Lotus corniculatus L.) o plant foarte rispinditi in piguni gi finete din zona de cimpie pin’ in pajigtile alpine. Inflo- reste din iunie pin’ $n’ octombrie, avind © producyie de miere evaluati la 15—30 kg/ha etc. In cadrul florei cultivate se diferen- tiazi o serie de plante nectaro-polenifere cu inflorire tirzie si anume : unele planteagricole, ca de exemplu bostinoasele, cul- turile ‘succesive (floarea-soarelui pentru siloz, porumbul, mustarul, amestecurile furajero-melifere, facelia), napii porcesti etc. si plantele decorative cu inflorire mai tirzie. Intrucit problema culturilor succesive (culturile duble) s-a mai tratat recent in revisti ne referim numai la plantele decorative cu inflorire tirzie, care furni- zeazi nectar si polen pentru dezvoltarea familiilor de albine toamna tirziu, cind flora melifera devine tot mai rara, Prin- tre speciile tirzii, mai raspindite gi mai valoroase citim: sinziana de gradina, craitele, fluturii, galbenelele, miraritele, daliile, steluza de toamni s.a. Sinziana de gridini (Solidago cana- densis L.) se cultiva ca planta decorativi in gridini gi parcuri, avind un port fru- mos, inalt de 1—1,5 m gi cu o inflores- cenja bogata, galbena-aurie, foarte atrac- tiva pentru albine. Florile mici, strilu- citoare, furnizeazi polen gi nectar din abundenta, indeosebi intre orele 12—16. Se inmuljeste usor prin seminje si prin desfacerea radacinii. Se recomanda a fi raspinditd cit mai mult, in gradini, spatii, verzi, straturi de flori etc., deoarece fur- nizeazi nectar si polen din august pind la caderea_brumelor. Mentionim ci aceasta specie se intilneste la noi in tara si sub forma subspontani din regiunea de cimpie pind in zona montana. Craije sau Visdoage (Tagetes erecta si T, patula L.) sint plante decorative pu- yin pretentioase la -condigiile pedoclima- tice, rXspindite in toat yara atit la orage eft gi la sate. Inflorese tn lunile tulie-~oc- tombrie gi sint intens cercetate de albine pe intreaga -perioadi de inflorire. Se in- multesc usor prin seminte. Fluturei sau margarete galbene (Gaillar- dia. sp.) stint plante decorative-melifere, foarte raspindtie in toati tara. Inflorese abundent din iulie pina in octombrie. Se inmulyesc cu usurinya prin seminte. Galbenea sau filimicd (Calendulla offi- cinalis L.) este o plant apreciata bine in mediul rural att ca specie decorativa cit si ca plant% medicinal si melifer’. Inflo- reste din luna iunie pind toamna tirziu, cu flori galbene si portocalii, intens vizi- tate de albine pentru nectar si polen. Se inmuljeste prin seminye (v. foto coperti). Mararite sau japoneze (Cosmos bipina- tus Cav.) sint plante rustice gi se preteaz3 a fi cultivate in orice conditii pedocli- e. Infloresc bogat chiar si pe soluri mai putin fertile, dar si fie expuse la soare, ceea ce contribuie la o secretie de nectar mai abundenti. Infloresc mul- ticolor (albe, rosii, roze, violete etc.) in- cepind din julie pin la ciderea brume- lor, fiind intens cercetate de albine pe intreaga perioadi de inflorire. Se inmul- tesc ugor prin. seminye, iar sem&natul se face in rasadnije sau direct la locul defi- nitiy, in lunile aprilie-mai. Gherghinele sau daliile (Dahlia sp.) se cultiva ca plante de ornament prin gri- dini, parcuri etc. fiind deosebit de deco- rative datorita inflorescenjelor mari, fru- moase gi multicolore (galbene, rosii, mov, roz ete.). Se pot inmulyi cu usuringz prin seminte si tuberculi, La noi fn jara se cultiva freevent doua speci si anume : Dahlia variabilis de talie inalta si Dahlia coccinea de talie pitic’, precum si o serie de hibrizi si varietiyi. Cele mai valoroase- pentru apiculturi sint soiurile si varietapile de talie pitica cu inflorescenje simple, multicolore, denu- mite si dalioare. infloresc din iulie pina $n octombrie-noiembrie, la ciderea bru- melor, furnizind fnsemnate cantitati de olen’ si nectar pentru intretinerea fa- miliilor de albine. Steluta de toamni (Aster amellus L.) se cultiva prin gridini, parcuri si rabaturi pentru ornament. Infloreste eyalonat din iulie pina in octombrie, cu flori albastre- violacee, uneori rogii sau_albicioase. Flo- rile sint _cercetate intens de albine pentru nectar si polen, find o valoroasi planta nectaro-polenifers. Producyia de miere a fost evaluat’ la 60—120 kg/ha. Mentio- nam ca la noi se intilneste si forma spon- tani, mai ales pe coaste tnsorite, locuri stincoase, tufiguri, la margine de paduri. Cea mai mare parte dintre plantele de- corative prezentate, pe Ing’ cantitatile ‘nsemnate de nectar si polen, ce le furni- zeaza de la sffrsitul verii_ pina: toamna tirziu sint totodati si valoroase plante medicinale. 13EXIGENTA SPORITA IN COMBATEREA VARROOZEI Ing. $t. POPESCU Daunele pricinuite de varroozi asupra fanililor de’ albine se datorere age oe ternicei actiuni patogene a acarienilor cit + si investitifloc in bant si muncd depuse cu ocazia aplickrii diferitelor tratamente. Gisirea unor solujii mai eficace impotriva acestui parazit, care si fnliture neajunsu- rile semnalate mai sus constituie 0. pro- blema permanent pentru cercetitorii din domeniul apiculturil. In acest scop este de mare utilitate cu- noagterea unor.particularitayi morfologice si biologice atit ale acarienilor cit si ale albinelor. Astfel, cercetirile au demon- strat ¢% aearienii tn cazul temperaturilor sc@zute dar in prezenta unor substante toxice in aerul din cuibul albinelor isi pot Snurerupe respirayia, fapt care explici sla- ba eficacitate a. substantelor acaticide in timpul sezonului de toamn’ si arn’, De asemnea desi acarienii nu au ochi, towusi ei deosebese Jumina de tntuneric, datoriti unor fotoreceptori ce se gasesc pe prima pereche de picioruse, cu ajutorul c&rora se orienteaza bine cind merg pe fagurii si_pe corpul albinelor. Trebuie semnalat fapwul ¢& fn cazul acaricidelor cu eficiensi mai slab acarienii. pSrisesc corpul albinelor si se ascund tn ‘celulele fagurilor, Aceasti. particularitate trebuie cunoscuti si folosita de stupari tn sensul c& tratamentele trebuiese cute prin ,sur- prindere, ‘repede si cu stricta respectare 2 cantititilor de acaricide previzute in instruetiuni. Dozele reduse de acaricide reduc, eficiensa doritd si au_o influents negativa asupra biologic! familiilor de al- bine. Dup% cum stim acarienii se prind de corpul albinelor cu ajutorul unor ventuze situate la extremitatea picioruselor, dar s retinem c& acest lucru este posibil nu- mai fnainte de recoltarea polenului de cx- tre albine, Substanjele sub form’ de pul bere cizute natural sau datoritd trara- mentelor pe corpul albinelor. impiedick fn mare misuré fixarea acarienilor cit si respirasia lor. 14 Este locul si observim ci aceasti parti- cularitate. poate fil avutk th vedere la gi sirea si folosirea unor noi forme de aca- ricide sub forma de pulbere si tn acelagi timp sa remarcim gi si explicim de ce in anii bogagi in cules abundent de po- Jen, atacul acarienilor este mult mai re- dus. Cred ci nu procedeazi bine stuparii care fnlocuiese faina cu zahiir pudr’t (a- aceasta find consumati) tn cam! aplicsti tratamentelor cu Sineacar, De asemenea se cuvine sf retinem ci in rimele 3—4 zile dup% c&picirea puietu- lui pentru acarieni apare o petioadit cr ticd Pastrarea sculelor se va face in con- digiile stabilite prin normele departamen- tale (castele, rafturi, porigia sculelor. etc.) Pornirea gi oprirea masinilor si uti- Tajelor actionate electric se vor face ex- clusiv cu aparatura special anume desti- nata in acest scop, find interzise impro- vizatiile, — Pentru preyenitea accidentelor prin electrocutare, este obligatorie legarea. la nulul de protectie si legarea individuals la centura. de fmpamintare a masinilor, utilajelor si echipamentelor acjionate elec- tric. Este interzis’ racordarea {ntre ele a dowa sau mai multe utilaje, dintre care numai unul este racordat Ja conductorul rincipal! al instalaiei de protectie prin Taare la pamint. Efectuarea unei aseme- nea legaturi denumita ,,in serie“ este pe- riculoasi si ca atare interzisa. — Orice interventie la masini, utilaje etc., se va face numai oind acestea sint oprite din functionare si respectiy, eind instalatiile electrice stnt scoase de sub ten- siune. In acest scop se vor monta Ja locul de pornire mijloace de blocare si averti- zare, prin care si se atentioneze persoa- nele care vor avea intentia sX umble la tablourile electrice ca si lucreze pe linie, Tablourile electrice vor fi sinute sub cheie. — Se interzice descompletarea, tntreti- nerea necorespunzatoare, precum si fol sirea tn alte scopuri a materialelor si mi loacelor cu care sint dotate pichetele de stingere a incendiilor . = Lampile cu benzini, sobiyele pentru incdlzit letcoane, resourile sau alte apa~ rate cu foc deschis, nu vor fi [sate tn functiune fri a fi supravegheate, respec- tindu-se cu stricteye instructiunile de fo- losire a lor. — In ateliere si alte spatii inchise, se interzice folosirea surselor cu foc deschis, — Pentru prevenirea exploziilor si in- cendiilor; fumatul in incinta atelierelor este interzis, Se va putea fuma numai {n locurile special amenajate in acest scop. — In atelierele de timplarie se vor fo- Josi numai_sobe cu acumulare de cilduri care vor fi alimentate dintr-o alta tnck- pere aldturata. — La sfirgitul fiecirui schimb, deseu- tile de materiale lemnoase (praf de lemn, rumegus, talas etc.) vor fi colectate si evacuate in afara atclierului, tn locale anume destinate tn acest scop, — Este interzisa utilizarea la tablourile electrice de distribuyie a sigurantelor ne- calibrate. — Se interzice punerea in functiune a utilajelor cu tansmisii prin curele ce pati- neaza sau cu organe care provoaca frecari mecanice. ‘ In cele de mai sus au fost prezentate civeva dintre cele mai importante misuri obligatorii menite si fereasca de accidente sau incendii apicultorii care pe timpul sezonului inactiy sint folositi in diferite alte locuri de munca. Numarul acestor misuri obligatorii este insd. mult mai mare, masurile urmind a fi aplicate tn mod diferentiat ip functie do caracterul si specificul activitisii pres- tate. B riida publicitnte ss ooo# Copp OG ORoGR0 88 os 16 NIND pavilion apicol_buni stare firi familii, Bucuresti, tel, 46.05.33 VIND pavilion apicol, 20 stupi, tractabil Dacia, Telefon 990/12175 Bistriya, (7) (8)Diafragma cu gratie din tabla perforata indicaté pentru a forta albinele sa goleasca in cuib fagurii cu miere putina D. POP In practica apicoli de zi cu zi, cresci- torul de. albine ‘si concepe si creeazi, dup% necesitate, uneltele si obiectele de care are nevoie pentru buna desfasurare a activitajii sale in stuping, La fel procedez si eu cautind pe orice cdi sk-mi tmbundrajesc svilul de munck giuneltele de lucru pentru a infavura unele heajunsuri, 4m. scopul imbunkciirii muncii si cresteriieficienjei si rentabilieiyii fami- Tiilor de albine pe care Je intretin. Yn acest scop anul trecut mi-am con fectionat mai multe diafragme cu gratie necesare golirii fagurilor cu miere putin’, Ja sfirgitul verii si toamna, cind reduc volumul familiilor de albine. Sint nevoit fn multe cazuri, si ridic fagurii cu por- jiuni mici de miere, .pe care albinele nu au transportat-o in mijlocul cuibului, Pen- tru a forya albinele s& goleascd acesti fa- guri utilizez cu mult succes un sistem propriu de diafragme cu gratii despiri- toare. Tntroduc ta acest scop, chiar gi cite 3— 4 ame cu fagurl cu micre putin dup& diafragm’ fata ca astfel si.mai fie nece- sar si deranjex fagurii din cuibul fami- liilor de albine ci numai pe aceia care se afla dup’ diafragma. In perioada de primavara mai utilizez aceste diafragme si fn scopul hranirilor stimulente timpurii, introducind dupi ele, spre sear faguri cu sirop célduy pe care albinele tl vor transporta in cuib fn cursul noptii. Am confectionat diafragmele folosind fn acest scop tabla perforati, care infa goara filtrele de acr uzate ale autoturi melor Dacia 1300 si dow bucayi de pla~ caj sau plici fibro-lemnoase cu grosimea de 4—5 mm, de marimea unei diafragme pentru stupii vertical sau multietajati, in care am prevazut in partea superioara o'fereastr’ de 350X150 mm, dup’ cum se poate vedea in figura'1.” fn dreptul acestei ferestre am introdus tabla perfo- rat& de la filtrul de aer uzat lipind: pla- cile cu un strat subyire de aracet gi lasin- du-le astfel pe o suprafaya pland si se usuce timp de 24 ore sub presiunea unor eutti de circa 15—20 kg, pentru ca fipirea si se fact uniform, Jnainte de a o monta intre cele doua Jacaje, slefuiese tabla perforaté pe am- ele fete cu o bucata de gmi nz pentru a-i netezi asperitit Mee este foarte important spre a se veni rénirea albinelor in timpul cind ele transportt siropul saw mierea tn cuibul familiei de albine din celulele fagurilor pusi de noi. Pentru a le prelungi durabilitatea yop- sesc diafragmele cu un strat de vopsea in ulei protejindu-le astfel impotriva umi- ditijii sau roaderii Jor de cdtre albine mai ales in paryile taieturilor neglefuite. Tabla perforata recuperata de la fil- trele de “aer uzate ayind o lungime de 360 mm si o litime de 160 mm poate fi folosita la confectionarea unor astfel de diafragme pentru oricare dintre tipurile de stupi STAS utilizati in tara noastra. re- Fig. 1 Diafragma cu gratie: @ — pentru stupi orizontali si verticali; b — pentru stupi multi exajayi “17“SUCEAVA POARTA NUMELE PRISACARILOR ADUSI DE DRAGOS VODA Prof. ing. O, VITCU. + Pornind de Ja afirmatia cronicilor, in- cepind ou Letopiseyul Jari Moldovei al tui Grigore Ureche, care acredit’ idea ci pe vremea lui Dragos Voda, in impreju- timile Suceyei, fsi ducea existenta un anume_pristear IATCO (de la care se pare ci numele actualului cartier Tfcani, din municipiul Suceava, se pistreazt de Ta acest pristcar Iajco) gi mai ales tn lipsa unor cercetiri arheologice menite si completeze informagiile, istoricii nostri din trecut au afirmat cA Suceava s-a for- mat in a dova jumitate a secolului al XTV-lea. Dupa legenda se pare ci numele orasu- Ini Suceava vine de Ja acela al pristcari- lor adusi de Dragos Voda, de peste munti si care se chemau in limba veche — suce- vi-eni, — adicd oameni care triiau de pe. urma albinaritului, Documentele _ scrise mentioneaz4 aceastd preocupare a locuito- tilor farii noastre din secolul al XIV-lea yi pind in zilele noastre. Stupirivul se pare ca a fost mai dezvoltat in Moldova decit in Valahia, atit datoriti factorilor geoclimatici, cit si a celor politici si so- ciali, Dintre boierii moldoveni unii aveau pind Ia 6 prisici a cite 500—1000 stupi, ajungind pina la 12 000 familii de albine. Amploarea’ pe care 0 cunoaste albini tul in secolele trecute este attt de mare, fncte se reglementeazi prin lege numirul stupilor, asa cum afirma si Dimitrie Can- temir: ,Intradevar, este stabilit de legile Jarii, ca cineva sa nu aiba mai mulji stupi decit ingiduie locul ce-l stipineste, pentru ca mulyimea albinelor, sé nu aduck supa- rare vecinului". A existat si un bir per- ceput pe ceard, care se numea atunci ,,ci- mana“, jar pe miere ,,deseatina*. Jn tributul platit turcilor tn secolul al XVil-lea figurau si 15 000 ocale de miere, si tot atitea de ceard de albine. Cit de mare era productia de miere in Moldova reiese si din faptul ca din totalul 123 250 18 gcale de miere exportate tn anul 1817, 34.000 ocale au fost trimise pe piata Con stantinopolului numai in luna mai. La sfirsitul secolului al XVII-lea si in- ceputul celui de al XVIUI-lea numirul stupilor din Moldova si Muntenia era de 450 000, revenind cite 2,6 stupi de fiecare familie de locuitori; de aceea se ajunge ca in anul 1839 sa se exporte 250 tone miere de albine, F Dimitrie Cantemir in Descrierea Mol- dovei da clteya aminunte interesante asupra apiculturii, arktind ¢& ,locuitort trag mari foloase de pe urma cresterii albinelor, si cd toate cimpurile stnt pline cu flori, dintre cele mai frumoase si cele mai placute, iar padurile si pomii, fructi- feri dau necontenit hran& tndestulZtoare ca sa-si stringa ceara gi mierea”, + In Tarile Romanegti (Moldova si Mun- tens) ‘pe misura cresterii albinelor si in- tensificarea valorificarii produselor api- cole, mierea si ceara au ajuns si ocupe in schimburile cu vecinii acelasi loc, alXturi de cereale si animale. Secole de-a rtndul, aceste bogayii au constituit produse de a in comeryul cu. alte fri, si nume- seama in roase corabii fncircate cu miere si ceari, provenind de pe meleagurile romanesti, au fost vindute la Venetia, Alexandria, si Constantinopole, unde ceara de albine ro- maneascd era prelucrat’ tn lumingri si care apoi luminau cele mai frumoase si Juxoase palate, " 1 Datorité stupinelor mari existente pe dese Gripurl, dniminele setulae te maré a preyuirii ce se didea oresterii al- binelor, numeroase localitati purtau nume de: Stupina, Stubeni, Prisaca, PrisXceni, denumiri care se pistreazi si’ astXzi. Despre prosperitatea cresterii albinelor tn Muntenia si Moldova amintesc de ase- menea scrierile istoricilor din sara si stra- inatate ca: Dimitrie Cantemir (1717),Peyssonel (1787), apoi hrisoavele domnesti si cronicile cérutrarilor nostri ca: Ne- ciilce, Ureche etc. fn secolul al XIX-lea cresterea albine- lor in Tarile Roménesti a inregistrat un declin accentuat, la aceast stare de lu- cruri a contcibuit in mare masurk saracia maselor faranesti, datorita dijmaritului fn naturist bani fn timpul ocupatiet tur- cesti, jar mai tirziu extinderea culturilor cerealiere, introducerea zaharului tn ali- mentajia omului, de interes si sprijin din partea starului faya de aceasta ramura. Incepind cu ce-a de a doua jumitate a secolului. al XTX-lea, numirul stupilor scade si mai mult in Moldova, cit si pe fntreaga jara, incit s-a ajuns a se importa miere $i ceara din Turcia, Bulgaria, Aus- tro-Ungaria ete. Dup’ primul razboi mon- precum gi lipsa total” dial, in urma misurilor Iuate de stat, prin asociayiile de crescatori de albine, se pro- duce o redresare a apiculturii in Moldova, cit gi fn celelante zone ale saci, ins¥ un ogres deosebit a cunoscut cresterea al- Binelor tn Moldova, dupi cel de al doilea r2zboi mondial, fnett pierdorile suferite datoritd razboiului au fost rapid recupe- rate. Bibliografie. Bogdan, TT. ‘Cresterea albinelor, Editura agro- silvicl, ‘Bucuresti, 1962, p. 4 Cazact, Oy. Pe srmele domesticivit anima defor, Editura stinyifics, Bucuresti, 1973, p. 181 Matei, D. Mircea. Curfi gi resedinte dom- nesti Suceava, revista Magazin istoric® ne. 142) ianuarie 1979, p. 21 E. Cartea stuparalui, Bditura agro-sil- Bucuresti, 1966, p. 1112 , Al. Date cu privire la exportul Mol- dovei in 1817 In: Revista arhivelor® nr. 2 1967, p. 284. — Am A MEM OT DBD MAME MOE EE ET, S \ , \ . \ , \ ‘ \ S \ \ , \ ~ \ 5 \ ‘ \ ‘ \ S \ ‘ \ 5 \ S \ \ \ ASOGIATJIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA INSTITUTUL DE CERCETARE $I PRODUCTIE PENTRU APICULTURA produce si vi recomand§ si folositi in stupina dumneavoastra + SINEACAR (concentrat) MEDICAMENT PENTRU DIAGNOSTICAREA SI TRATA- MENTUL VARROOZEI LA ALBINE © SINEACAR salveazi de Ia distrugere familiile de albine afectate de Varrooa Jacobsoni, le redreseari potentialul biologic si le face apte pentru realizarea unor producfit apicole maxime, @ SINEACAR ASIGURA DIAGNOSTICAREA $I ‘TRATAMENTUL SIGUR AL VARROOZEI DACA ESTE FOLOSIT CONFORM INSIRUC}IUNILOR DIN PROSPECT. @ SINEACAR asiguri succesul combaterii radicale a varroozei atunci cind sint tratate simultan toate stupinele infestate din zon’. © SINEACAR’ ESTE UN PREPARAT CU UN INALT GRAD DE SELECTIVITATE PENTRU ACARIENI, LIPSIT DE TOXICITATE PENTRU TOATE FAZELE META- MORFOZEI ALBINELOR, @ SINEACAR conjine cele mai actuale si mai active substanse acaricide, @ SINEACAR ESTE UTILIZAT CU DEOSEBITA EFICIENTA PE SCARA LARGA ATIT IN TARA CIT $I IN STRAINATATE FIND SOLICITAT LA EXPORT DE. NUMEROASE ‘TARI. © SINEACAR se livreazi in cutii metalice care trebuie pistrate bine inchise, in loc uscat si ricoros, EFICACITATE DEOSEBITA @ LIPSA DE TOXICITATE @ ADMINISTRARE USOARA DE VINZARE LA TOATE CENTRELE DE APROVIZIONARE SI DES- FACERE SI LA TOATE MAGAZINELE FILIALELOR JUDETJENE A.C.A. i : \ \ \ \ : \ \ ' \ \ ’ : \ \ \ \ \ \ S Seo ee TT FLY DD FF Dm ee ie ms ta 19DIVERSE ESTE BINE SA SE STIE! Dr. D. STANCIU Presedintele filialei A.C.A, Braila © Atunéi cind se di cu insecticide, prin surprindere, se inchid urdinigurile, iar al- binele care vin rimin pe stup (celorlaltor albine care nu_vor mai putea iesi din stup i se sigur’ ventilatia). © Familiile de albine pot muri in tim- pul iernii, desi s-aur luat cele mai bune misuri de jernare, datoriti toxicului cu- mulat in sezon. © Schimbarea in fiecare an a mitcilor nu mai duce la roire, © ‘“Atanci cind se face schimb de fa ordinea este urmitoarea : slabi — mijlocit — puternici. © Cind se face schimb de puiet ordinea este: puterniti — mijlocii — slabi. © Furtisagul se mai pote opri, puntnd pe scindura de zbor petale de floarea- soarelui. © Concentrarea mierii. pe un numér restrins de faguri, din faguri eu petece sau pujin’ miere, se face prin asezarea acestora (pentru golit) deasupra cuibului, © Roii se pot prinde cu rama capcan’ (cu fagure tas) ce se pun in pomi in apro- pierea stupinei si apoi se ridicd si se pun in stup. © Albinele dintr-o regiune duse in alti regiune cu climat deosebit (munte-ses) dau randament scizut, din cauza inadaptabi- ied, ‘ © Prin strimtarea cuiburilor primivara, albinele ocupi 0 suprafayz mai mare pe faguri, care se incilzesc si unde matea depune ouk deci pe o arie mai mare. © Intoxicapiile cu miere de mani pro- due diaree gi pot duce la pierderea f= miliilor, dacd. se intra la iernat cu miere de mani. © Dezinfectia fagurilor se face prin ar- dere de pucioast dup’ ce in prealabil fa- gurii au fost pulverizai cu apg, dind acid 20 sulfuros (SOsH,) iar fagurii dup o aeri- sire timp de 48 ore se pot folosi © Prin schimbarea anuali a ctt mai multi faguri vechi din cuib cu faguri noi, bolile si sporii lor vor fi inliturati iar “fondul de cearit a stuparului. creste. © Nu se poate sustine precizarea virs- téi_matcilor, decit daci au fost marcate. © Micocidinul se poate da si in sirop 1:1). Fenner litru de sirop, cu sau fark ceaiuri, se adaugi 1 g de acid citric (sare de lamtie) sau 1-2 lami stoarse sau 1 Tingura de oyet, astfel albinele neuztndu-se. © De foarte mare important si aju- tor in stuparit este folosirea ceaiurilor me- dicinale ce se obsin din combinatia a cel puyin 5 plante (preparate ca infu ¢) cin musetel, menta, pelin, coada soricelului, roinita, urzicd, galbenele, tei, coada calu- dui, patlagina, fructe de maces, sunXtoare sau pojamnifa, tn cantitate de 20 g la lie trul de sirop. © Hrinirea prin stimulare cu ceai api- col prelungeste viaya albinelor cu 20— 25 ne, © Nosemoza se recunoaste de cdtre stu- par dupa petele de diaree care au miros de tutun si dupa investinul extras din al- bing odata cu ruperea ultimului segment ce tine acul si care intestin nu e maroniu, ci albicios si ingrosat. © Tratamentul nosemozei se poate face gi cu ceaiuri medicinale jndulcite, la care se adauga o pastila de hidrazida ce a fost dizolvata in prealabil in api Ja 50—60°. © Tratamentul varroozei se face la aparitie (primavara-vara) dar cel defini- tiy se face toamna cit de tirziu, cind nu mai este puiet. © Prin aplicarea tratamenvului cu me- dicamente in mod stiinyific si cu depisi- rea dozajului si a ritmului de folosire, o parte din componengii familiilor de al- i ier, ceea ce duce la slabirea lor de albine. © Orice stupar, pentru binele siu si a celorlalgi colegi stupari trebuie si pistreze © igiena desayirsita tn stupi si stuping, astfel devine cel mai mare dusman al al- binelor cind nu-si insuseste corect tehnica stuparitului, prin ridicarea nivelului pro- fesional.CUM AM DEVENIT STUPAR M. DRAGOS$ Intr-o zi frumoasi de iunie cind ma tn- torceam de la cimp am intrat cu gareta fner-un nor de albine, Cunoscind sensibi- itatea cailor la ingepiturile albinelor 1-am depisit cit am putut de repede si m-am oprit la aproximatiy treizeci de metei pentru a vedea ce se intimplit cu acest roi de albine. Roiul s-a ajezat pe un dud mic. Dup’ ce s-au Jinigtit toate albinele pen- tua nu le pierde pin’ as fi roujit si procur un stup, am luat sacul pe care fl Aveam fn sareta, i-am facut un cere din« te-o nuid pe care i l-am pus la gurd pen- teu a-l qine deschis si am introdus cior- chinele de albine tn acest sac. Am strins apoi bine sacul la gur’, cu roiul tnuncra gi J-am legat cu o sim’ dinainte pregi- tit. Acest lucru a fost posibil deoarece roitl era asezat pe vertical’ pe o crengura subtire, la un metru de pamint, ‘Ajuns acas% am pus sacul cu roful in- tr-o camera racoroasi gi intunecoasi, Am tmprumutar de la un apicultor vecin un stup pentru 14 rame precum gi 6 rame cu faguri artificiali si lam agezat in grax din’, la umbra unui mar. Am stropic ra~ mele_cu api indulcitd gi le-am agezat_in- tr-o parte a lizii, iar in locul rimas liber am introdus sacul cu roiul. Am dezlegat sacul pentru ca albinele s% poatk iegi in stup. Am agezat apoi scindurelele de po- disor, am pus capacul stupului, am des- chis urdinigu! si am plecat la luccu. Seara, cind m-am fnapoiat, am ridicat o scindu- rick si am vazut ci albinele nu se linis- tiser complet aga_ci le-am lsat pind a doua zi dimineayz. Albinele ocupasera 5 rame din cele 6. Am scos sacul gol afar si am asezat diafragma si podisorul la doc, Am apelat din nou la vecinul ‘niew apicultoral care m-a inyajat cum si pro- cedez ca pini-n toamn’ stam o familie puternici. Mi-ardat un hriinicor care se asazi pe podigor sub copac si m-a invi- fat cum se pregteste siropul 1/1 si ceaiul din plantele medicinale pe care le ayeam (ment si flori de tei). A doua seard am umplut hrnitorul si desi avea 0 capaci- tate de 1,200 1 in dimineaja urmitoare Lam gisit uscat complet, Albinele Iuasora tot. Hrinitorul Lam umplut la 2—3 zile mereu. Dupi aproximativ trei siptamini am fost curios si vid ce sa petrecut in stup. Am improyizat 0 mascd si dup ce am aprins o cirp% pentru fum, am deschis stupul. Albinele erau foarte linistive, fark nicl o pornite agresivi. Topi cei sase fa~ guri erau complet claditi, de sus pink jos si erau gi citeva limbi de faguri. incepute pe scindurelele de podigor. Am inteles ci mai trebuie rame’cu faguri artificial si m-am interesat de unde se pot procura. ‘Am cumparat de la magazinul apicol un pachet de rame, sirm3 st 2 kg de faguri ‘artificiali, Dupa ce mi-am pregatit 4 tame le-am intercalat intre cele sase din. stup. Am continua cu hranirile umplind hrSni- torul tot la trei_zile, La sfirgitul lunii august am fient din nou un control : toyi Fagurit eran cladigi, vreo sase erau com- plet plini cu micre, iar ceilalyi cu miere si puiet. Am continuat in septembrie cu Giteva hriniti dup’ care n-am mai_umh- blat tn siup lasind acolo si fagurii. Peste jarn& am pus sub capac nigte haine vechi Tn primivara urmatoare albinele au n= ceput s culeagé polenul de la ghiocei si alun, La inflorirea pomilor fructiferi am mai completat golul din lad& cu patru fa- guri artificiali, Acum stupul era complet cu cele 14 rame. Inainte de infloritul sal- cimilor_am facut un control : toi fagurii eran claditi, iar stupul era plin cu albine. Nu cunosteam forma de inmulyire a fa- miliilor de albine in stupi sistematici, Am aflat_de da stuparul care m-a ajutat, cum trebuie si procedez, Mi-am cumpirat un stup orizonal cu 20 rame, Rame si faguri aveam deci, le-am pregitit si in jurul da- tei de 25 mai, cind salcimii nu erau com- plet scuturati, am agezat stupul alituri de celilalt stup. Am Iuat din. primul stup patru faguri cu puiet cipacit si mierea care exista si i-am dus tn stupul now, Am avut, griji ca matca si rimfn’ fn stupul vechi. Am completa: ramele stupului vechi cu 4 faguri artificiali, in locul celor pe care le ridicasem. Am inchis ambit stupi, La roi am pus diafragma si apoi i-am acoperit puyin fiindcd era un timp racoros si stupii erau asezayi la umbra 21mirului. Am cumpirat 0 matcd impere- cheata de la prietenul meu stuparul, care mira dat-o cu colivie cu tot si am intro- dus-o in roiul nou format, Dup& aproxi- mativ cinci zile, cind roiul a ut sa culeaga polen am facut un control. Am observat matca eliberati, care depusese oud. In jurul datei de 20 iunie am facut un nou control la prima familie si am observat ci avea botci fncepute de roit. Fagurii cu care am completat stupul erau claditi si aveau puiet si miere. Am trecut Ja o noua imparyire. Am pregitit cea- Jalta parte a lazii, am deschis urdinisul, am scos din stupul vechi matca cu gase fa- guri, cu albine gi puiet si_am trecut-o tn noul stup. In stupul vechi am lsat vreo trei botci cu larve, restul le-am rupt. Singura_gresala pe care am facut-o a fost aceea cd am pus trei faguri artificiali si nu au fost claditi de nici una din famili Motivul d-am aflat mai tirziu cind am fnvijat’ din tainele albinelor. Dup% vreo trei sdptamfni au inceput sa fie-cladiyi de ambele familii, cu toate ca era luna au- gust, dar stimularea am continuat-o si $n Tuna august. Pe la sfirgitul Jui septembrie am facut un alt control la toti trei stupii si am observat ci aveau hrana_pentra jarna si-n plus topi fagurii erau east in Gneregime. Am scos fagurii caré mi erau ocupagi cu albine si cu miere mai putin’, jar pina Ja venirea jiernii le-am trecut dupa diafragm3, Am pregatit pentru ier- nat niste perniye din papur’ pe care le-am pus una sub capac si alta dupa diafragm’. In iarna aceea am_cumparat de la CAP -ul nostru vreo 25 de stupi tip ,Dadant* cu 12 rame, care puteau fi folositi sien pat cald gi-n pat rece. Mi-am cumparat inventarul necesar, cen- iifugd pentru patra rame tip A.C.A. pe care o am gi astazi, afumator, mascd, dalt& si alte lucruri necesare si am facut abonament la revista ,,Apicultura in Ro- mania“. M-am straduit sa studiez i*sa-mi Gnsusesc ctt mai aprofundat cunostintele $n domeniul stuparitului_modern pentru ca simjeam ca nu ma voi desparti nicio- data de albine de care ma simyeam atras din ce in ce mai mult. Au mai urmat doi ani de inmultiri intensive si am ajuns la numarul de 25 de familii de albine pu~ 22 ternice. In tot timpul am cdutat si am roi artificiali nu naturali. Am trecut la formarea nucleclor pentru schimbarea miitcilor virstnice, cate au, depisit doi ani, uneori schimbindusle gi pe cele de un an dacd nu au corespuns, | Odaté ajuns Ja numiarul de’ 25 de fa- milii am trecut Ja inmulyirea de necesitate, adici atunci tnd familiile erau prea aglomerate sit nu le las s& roiase& natural, MIEREA $I TUSEA Gh. ARSENE Nu e ceva nou sau necunoscut dar: fi- indci este un_caz real triit de mine tn- sumi doresc sil fac cunoscut gi cititori- lor revistei noastre. La sfisitul lunii februarie gi tnceputul lui martie a.c. eram internat in, spital pentru o suferinyd oarecare. Dupi 54 vile de Ia internare m& imbolnavese si de grip’ manifestatX printr-o tuse rebel cireia nu-i veneau de hac nici unul dintre medicamentele clasice administrate ‘de ci- tre personalul medical al spitalului. Nemaiputind rabda aceasté tuse care mai ales pe timpul nopyii era un,adevarat calvahy cpaual marti) de arsoairie a venit ideea si 0 tratez cu miere. Fiind si stupar aveam la mine un borcdnel cu miere poliflord. Am inceput si iau cite o linguritd din ea In 5—10" f2rd sf beau apa sau ceai si dupi 3—4 linguriye cu miete m-am linis- tit siam adormit pentru prima oad dupa tei nopti_de chin, Am continuat si iau miere si cind am terminat borcanul mi-a trecut, $i tusea. Firk a generaliza acest tratament care fn cazul meu a fost salutar $i find si eu apicultor de vreo trei decenii, adept al cresterii albinelor numai pe miere si {Sri a de administra sub orice formi zahir, am reflectat, indelung asupra_efecrulut prompt al mierii tmpotriva tuséi, Dar nu a mierii din orice cules sau al unui singur cules, cial mierii poliflore care acumu- JeazX calitipile miilor de flori din care albinele au cules nectarul.DIN VIATA ORGANIZATIEY NOASTR UNELE PROBLEME ALE iNCE- PATORILOR iN ALE APICUL- TURII Z, VOICULESCU In anul 1982—1983 de masa organizate de Fil nicipiul Bucuresti avind ca lectori, in principal autorul #indurilor de faya si pe apicultorul experimentat fost. secretar al filialei A.C.A. jud. Bihor, toy. Tea Petru, au fost frecventate de 170 de cursanti din cele mai diverse profesiuni dornici de a deveni apicultori, Dintre acestia peste 750/o au fost .prezenti la toate lectiile, iar dintre acestia peste 400/o au fost, tineri ta wits de 3540 ani, dornici si-gi tn- temeieze o stupina. Este o, placere si-i vezi ‘Gum urmaresc cu atentie fiecare ex- punere si cum la sfirsit pun numeroase fntrebari in legaturd cu tema tratata. Cursangii au fost indrumasi ca, pentru fnceput si nu-si procure un numir prea mare de familti de albine deoarece tre- buie si se obisnuiascd cu lucrul fn stu- pina, pornind cu 1—3 familii. Personal sint tare bucuros cind intilnesc in cadrul sedinjelor hunare fosti cursanti care dup’ o practic’ de 4—5 ani pe un numar redus de familii au astazi stupine de 40—50 familii si realizeaza venituri frumoase prin diversificarea’ productiei apicole. “Sint insd o serie de greutayi care din an fn an crese iar incepitorii sinc deseori pusi in situayia c& nu-si pot procura cele necesare inceperii activitéyii pentru care s-au pregatit. Cea mai acuti problem’ a » fost anul acesta procurarea stupilor si a materialului biologic. a Datoritd eforturilor depuse de ing, R. Tnngu presedinte si ing. M. Decuseara secretarul tehnic al filialei A-C.A. muni- cipiul Bucuresti cu mare greutate a pu- tut fi satisfacut® partial procurarea stu- pilor si a familiilor necesare incepatorilor, jn care scop au fost aduse 40 de familii tocmai de Ja Botosani. Este locul s& fie evidengiayi citiva din- tre apicultorii din Bucuresti care jinit filiala predind anual la achi valoros material. biologic. Dintre acegtia se evidentiaza in acest an predind 20 fa- milii : Milu Nicolae (sect. 6) gi eite 10 fa- milii de albine tovarasii: Popescu Maria (sec. 3). Dobrogeanu Gheorghe (sect. 6) si Ceakir Serghie (sect. 4). Personal am avut ocazia sa vad fami- liile livrate de apicultorii Popescu Maria si Ceakir Serghie care erau bine populate, cu rezerve de hrana si sanatoase sub as- pectul bolilor puietului. Pentru’ a face faya solicitarilor de stupi s-au adus de la Galati 50 stupi verticali si 50 multieta- ati. Un neajuns fntimpinat fn acest an a fost acela c& pe timpul inmultirii au liy sit din magazin ramele necesare largirii cuiburilor si formarii roilor. Au lipsit de asemenea total elementele pentru stupii verticali si multietajaji ca: soclu, corp, podisor, capac si tame separatoare de roi. Cred cd multe dintre piryile componente solicitate la Bucuresti zac far migcare pe la magazinele altor filiale judejene asa cum am vazut personal la Arad unde 1400 rame pentru stupi multictajayi stau fara de miscare inca din 1982 sau poate gi mai, de demult, Pentru remedierea si- tuatiei consider indicat sa fie luate masuri pentru analizarea gi redistribuirea de ca- tre Comitetul Executiv A.C.A, a mate- rialelor fara de miscare din cadrul filia- lelor noastre teritoriale. Este trist ca in- cepitorii si fie confruntayi cu greut’ti fncx din primul an de practic’ apicola, jar noi sa le aratém superioritatea stu- pilor verticali fay& de orizontali fara fnsa ca sa le putem pune la dispozitie aseme- nea stupi. Trebuie sa arat aici’ca lasa mult de dorit activitatea controlului tehnic de ca- Titate din cadrul Combinatului sapicol care trebuie sd se preocupe mai mult de 23calitatea produselor realizate din lemn. Faptul ci materialul Jemnos nu este de Clits ausenoast nu pele etuauive apirare atunci cind falyul compului pe care se sprijina ramele este ridicat cu 6— 7 mm, fapt ce duce la sttivirea albinelor atunci cind se asazi podisorul deasupra cofpullis Ds co vel purdl dia compl teu. pului sine slefuite iar una nu? In faja unor asemenea situayii toate explicasiile pe care le dim nu sint ac ceptate iar oamenii pretind ca pentru banii plitigi sX primeased un stup bine fi- nisat, Se impune ca incepitorii, schimbul nostru de mtine, si fie mai bine primigi atunci cind fac primii pasi in aceasti mi- nunaté indeletnicire, A FIUN BUN PRESEDINTE DE CERC APICOL NU ESTE DELOC © SARCINA USOARA E. TIRJOIANU Trebuie sd fii bun si generos si si-i ser- vesti pe membrii cercului cu tot ce au nevoie, sa-i aprovizionezi cu biostimula- tori, cu faguri, medicamente etc. si toate acestea fara sa indraznesti si le ceri in schimb produse apicole. Agate vor majo ritatea apicultorilor. Pe, unii, mai egoisti nusi intereseaza ca astazi, mai mult ca oricind, este necesar sa jinem seama nu numai de greutatile noastre individuale ci gi de cele generale, ale economiei natio- nale, ale-organizatiei noastre. Acestia nu se gindesc ca fagurii se fac din ceard si ca trebuie s-o ease la schimb, Ei nu se gindesc nici la faptul ci materiile prime pentru Sineacar, ca si pentru alte medica- mente necesare albinelor, stint aduse par- yial din’ straindtate si pentru_a avea cu ce sf le importim trebuie si exportim produse apicole. Ori, dac& apicultorul nu predi produse apicole la fondul de stat atunci cu ce si le cumparim ? Ei consi- dera c& daca platesc cotizasia, organizaria noastra este obligatd si le asigure tot ce au nevoie fara ca ci, la rindul lor, st aiba vreo alta obligagie. Cu tofi acestia 24 presedintele de cere apicol trebuie sX se poarte cu mare rabdare, purtind discuyii obositoare pentru a-i lamuri, iar daca pre- sedintele refuzi sd le aprobe biostimula- tori fara sk le ceard st predea miere la fondul de stat, acestia, pleact suparayi ci nu_au fost serviti dupa cum au vrut ei, fara a sine seama de interesul general. Dar ce ne facem cu organizaria noa- stra? Cum ramine cu planul ? Cu renta- bilitatea? De cine s& aiba griji acest presdinte in primul rind? De apicultorii cercului din care multi au devenit nein- jelegdtori si pretentiosi, sau de sarcinile de plan privind contractarea si achizitia produselor apicole pentru fondul de stat ? Este adevarat ca anul trecut, ca de altfel si acest an, nu au fost prea buni pentru apicultur’ si apoi si varrooza nu ne-a [sat nici ea in pace. Au murit multe familii de albine. Mai mor si acum. Api- cultorii nu prea si-au dat seama de peri- colul mare ce-I prezinta acest parazit, cu toate ¢X au fost preveniti, Omul nepagit nu crede, Cei ce au fost inst receptivi Ja tndru- marile date prin cercurile apicole de catre asociasia noastra, folosind operativ Sinea- carul au reugit si-si salyeze stupinele si si objind recolte bogate de produse api- cole. 5 Astazi, mai mult ca oricind, A.C.A, are fnsii mare nevoie de sprijinul nostru al apicultorilor, Deci datoria principali a unui presedinte de cere constient de si- tuatia economica generala a yarii este de a sprijini in primul rind satcinile de plan ale apiculturii ca parte component’ a eco- nomiei nationale. Trebuie sd tinem seama ci A.C.A. nu este © organizayie de binefacere ci 0 'aso- ciayie productiv’ a crescitorilor de al- bine, Cercurile apicole stat organizapii de baza ale asociaziei noastre, deci de aici, de jos, de la noi tncepe rentabilitatea. Cercurile apicole sint verigile de baz ale organizatiei. Aici se leaga primele pri tenii intre stupari, aici incep primele dis- cufii despre practica apicola, _primele schimburi de experienfa care sint, inde- obste, utile si foarte intersante. Dar cindse ridic& problema, planului uni apicul- Tor I gas al teab gl se oustrag Ga de ia pla leteaye decd la] FSW decalbiie, dedadind at puiiae famili: de albine de Ge au tn sealitate. Acesa, din economic sau din zgttcenie, fa to pindes ca (asia lor eve roomate: tls gi ce estlel ce descomides pe ef tre Bi terete loc fuel iticer or iodalii toverssi fa practoa. apicalturt care respecta statutul organizayiei gi sint Eigen oe ies Coane Neceallor coat Ga Din Cette miners accrsactla Sari eee cel nora teria nc rere eres tea sae peerage iiaceaes eis cenceat acs ferne labors ted ceseead eltieterse hci partea otganizapiei noastre, de la 5 stupari vere operacaiiics allel cresctieic aiid allpries'cal(cts Patras ral smuIG62) rereaddrei ene (se ec seertaarienern Sti FANG IAC ont ates hr eal 7 fatuasiiciebalinesteut eH Ofor!lmmatlnrilts agit ceoNeilesrel praraiatebenicaliars eters freee fieeaeeneninel eter cece esd ere escceyi ieee Bet ee on fer merece iealretar ce rea geet In ra tiaras none ana ore renter teria relat acres) oieal Selort Pec taes sil een per een Meee Senne ate ee erere Emenee eer el pt aerec even Briel Mpsaeeanelht ciatrenlicerateal ae eet eee ele reer ee iW tei etrsnrea aera rea esrarcee eT Tear reel nee a iater ee reese satel cients i arin UAGce Ea eeGrens ar lord caUAlSina cin gReASy Romania. epee er foecectteer eat role ered es een eevee oe de ar eaten acres oat acre er eater eeeee afore rece Rickert oN eer a eee ariel stares saeaniciensiays ee eae eee ene ealpre ene Cilton ian | i i i | j q , j | i | | i | A Calendarul.g : ~N- apiculterului in ajutorul apicultorului incepator Lucrari apicole in luna noiembrie De multe ori in luna noiembrie timpul este calduros iar albinele fac zboruri tul de dese in cXutarea polenului pe care $ gasesc pe unele flori tirzii (de ex. dalia ‘pitied si steluya). Vatra stupinei trebuie ferita de zgomote si trepidatii, iar fami- Vile odat% pregatite’ pentru iernare, nu mai trebuie deranjate, deci stupii nu se mai deschid. In vederea iernarii albinele astupa cu propolis toate locurile pe“unde eventual s-ar pierde caldura, astfel ci daca se ri- dick podigoarele, propolisul se rape iar dind se pun ld loc ramin crépaturi ‘pe unde se pierde caldura, albinele nemaipu- tindu-le repara din cauza frigului. In acest timp stuparul curaya gi repara toate ustensilele folosite tn anul respec tiv. Aceste lucriti nu trebuie sate pen- tru mai tirziu pentru a nu ne surprinde yremea cu ele nepregatite atunci cind tre- buie 4 le folosim. © lucrare ce se impune atentiei in aceasta perioada este topirea tuturor res- turilor de ceara strinse ca si a fagurilor reformati. Lucrarea -se va face cu toata atentia find supravegheata de stupar tot timpul. Au fost cazuri cind topirea cerii fra supraveghere a dus la incendii, cu pagube mari, Pentru posesorii de stupi putini care vor topi un numér redus de faguri se recomanda folosirea unui sicu- les din yeskturd xarX fn care se- introduc fagurii, Odati cu fagurii fn siculey se asaz& si o greutate care fl va mentine la 25fandul vasului cu api, Saculepul cu fa- gurl se introduce tn oal¥ agertndu-l pe un gratar din fier sau Jemn. Topirea se face la foe potrivit iar ceara care se ridicd la suprafaya.apei se adun cu un polonic si se tari intr-un vas mai mic pe fundul cruia este puyind ap’ caldi. Luerarea este terminaté cind la supra- faya apei nu mai apare cearii, Bostina din stouley se intinde la uscat dup care se red fie filialei sau delegatilor de Ja fix fidlle ACA. judeyul Sibu sau Bisehes Nisiud, In aceasti bosting rimtne ceard care la filialele respective este recuperati tn instalatit speciale pe care stuperil ru le pot avea, In, aceste instalayii boytina fiartd amestecat% cu paie tocate este su- pust la presiuni mari. Paiele au rolul de drene prin care ceara se scurge. Fark ase- menea drene bostina presatt se compac- teazi fark sk clibereze ceara. Un alt procedeu pentru a topi fagurii vechi este cel cu topitorul cu aburi care poate fi procurat de la magazinele de aprovizionare si desfacere ale filialelor ‘Asociatiei. Acest topitor confectionat din tabla cositoritd are un rezervor pentru apa cu o capacitate de 4,5 1, acoperit cu uun capac in form’ de ciuperci prevazut cu orificit care permit difuzarea.aburilor fn masa de faguri asezati tn cosul din in- teriorul topitorului. Cum se lucteazii cu acest topitor ? Pentru.a scurta timpul de lucru tn re- zervorul topitorului se toarni totdeauna api fiarti dup care rezervorul se aco- perk cu capacul in formi de ciuperc’. Fa- guri rupsi $n bucdpi cte mai mici se asazk fin cog pind ce se acoper’ acest capac in form’ de ciupercé dup% care se agar ca- pacul topitorului. Peste acesta este bine 8H se punk o greutate pentru a nu permite pierderea de vapori. Coara se scurge prin- tr-o conduct’ in vasul asezat sub topi- tor. Odati cn ceara, din topitor se eli- min§ si o parte din aburi care se conden- seazi, transformindu-se in api. La 2 ore dup% ce a inceput si curgi ceara se va completa apa din rezervor numai cu apa fiertd. Timpul de-completare trebuie res- pectat deoarece daci se evapora toati 26 apa din rezervor, topitorul se deslipeste fiind lipit cu cositor. Folosesc un aseme- nea topitor de aproape-20 ani fri sil repar. Totdeauna am agezat deasupra sur- sei de cildura o tablé ‘peste care am pus apoi topitorul, altfel cu siguranya fundul ar fi cedat deoarece este confectionat din tabla de 0,5 mm. Odaté cu completarea apei in rezervor se pun din nou faguri peste bostina din cos fara a o ravasi, Lu- crind cu topitorul toamna am facut pli- nul cu faguri de 5 ori pind cind stracul de bostin a ajuns sX acopere capacul in forma de ciuperc’ al rezervorului.’ fn aceasta situazie plinul cu apa se face Fark a adauga faguri i se continua extractia cerit din bostina. Dupi ce se face plinul ¢ ceara cu vapori de api se scurge, ia cirea © jumitate de ord se face proba dack mai curge ceard. Pentru aceasta sub orificiul prin care cade ceara {in vas se agar o lit gur din metal @n care se lasi si cad apa gi ceara timp de 1 minut. Dup% ce lichidul se riceste, dacd ceara’ este mai mare tn dia- metru decit 0 moneda de 5 bani se con- tinua fierberea pind ce la alta proba se ajunge la dimensiunea mai mici dectt mo- neda amintitd. Atunci se opreste focul, se ridic cu grija capacul topitorului pentru a nu ne opiri si apoi se ridicX cogul cu bostina de cele 2 toarte, lisind capacul fn forma de ciuperci la Jocul Jui, Procedind aga in rezervor nu cade nici o bucaty de hosting. Dupi golire cogul se asazi la loc, se face plinul cu api fiart si cu fae guri gi se continu astfel pind ce se ter- mina de topit toti fagurii. Ceara obyinuti nu are forma regulata si nici nu este de- cantata asa cd trebuie topiti din nou la un foc moderat. Apa in care se topeste din nou ceara este dedurizati adiugind la fiecare litru de ap’ 1—2 linguri de oet alimentar. Acidul acetic precipita calcarul din ap’ si opreste procesul de sa ponificare care se petrece in cazul apei care contine calcar. Daci la topire se foloseste ap de ploaie. sau din zipada nu mai este nevoie de ofet din cauzi ci aceast’ api nu consine cal- car, Odata cu ceara topiti se asazd peun strat de hirtie si'se acopert cu o pé- turk pentru ca ricirea si se faci incet. § Dacd vasul a fost bine izolat, dupa 12% ore ceara sa decantat iar calupul are § putine reziduuri la partea de*jos, care se curafa fnainte de a fi predate la filial’. Dupi ultima topire, cind ined este cald, topitorul se curaya bine de bostina gi de apa si se lasi si se usuce. Rezervorul se goleste de apa fiarta, se asazd cu gura tn jos. iar cind dup’ 4—5 ore s-a uscat se asa intr-un loc ferit de umezeala pind la o noua folosite. Ceara nu trebuie albita folosind anumite chimicale deoarece ta mod sigur se strick structura intima a moleculelor ei. Datorita faptului ca sint dese asemenea incercari 6 parte din ceard saponifick iar urmarea acestei intervensii se reflect’ in faptul c& ceara alteratd intra in circuitul productiei de faguri unde sint dese cazurile cind acestia se rup sub greutatea puierului. fn cazul cerii bune acest lucru nu se produce. Se recomanda in aceasta perioada lip- sita de lucra efectiy in stupina ca fiecare seupar si-si tmbogayeasci cunostingele api- cole prin participarea la sedintele lunare care se yin la fiecare filial’, sd consulte colectiile reyistei ,,Apicultura in Romania“ existente la filiale. Cu siguranya fiecare apicultor va gasi unele rispunsuri la in- tebirile pe care si le pune. Tot acum nu twebuie neglijati nici refnnoirea abonamen- tului la revista »Apicaleura } in Romania“ pe anul urmator. Z, VOICULESCU ormre ae a eae se a ap OCTOMBRIE Luna octombrie se va caracteriza prin tr-un timp obisnuit, atit din punct de yedere termic cit gi pluviometric. Caleta clans le stitcde ampere tntre datele: 1—5, 8—9, 25—26, iar principalele: raciri se vor temarca in zi- lele de : 15—20, 22—23 si 31 octombrie. In aceste zile racoroase se va produce brumi si, pe alocuri, ingheyuri slabe 1a sol. Cerul va fi schimbator, cu fnnorari predominante, Fronturile de precipitayii vor fi mai numeroase decit in alti ani si vor totaliza cantitéyi de ap’ ceva mai mari dectt cele normale'si aceasta cu de- osebire in jumitatea de nord a yarii in prima parte a luni. In ultima decada.ce- jurile de dimineaya vor deveni frecvente. 1—5 octombrie. Vreme relativ calduya, cu cer vatiabil la inceput, apoi cu tnno- rari din ce in ce mai accentuate, cind _vor cidea ploi temporare, ce vor lua, pe alocuri, si caracter de aversa, fiind fnso- fite si de fenomene electrice. In aceste zile se va produce gi-cea mai ridicatl temperatura a lunii. 6—12 octombrie. Vremea va deveni ne- statornic’, cu tnnor’ri din ce in ce mai accentuate in toate sinuturile. Vor cadea ploi si burniye ce pe uncle suprafeye vor da cantitiji insemnate de ap, cu tleose- bire in jurul datei de 10 octombrie, In acest interval temperatura va continua sk scad& treptat. 13—21 octombrie, Vremea va continua si se rSceascl ceva mai accentuat in ju- matatea de nord a teritoriului, Cerul se va menyine variabil, temporar tnsorit in unele zile. Nopsile vor fi reci, cu inghe- yuri si brume locale. In unele dimineti se va forma ceayi. In acest interval este de asteptat ca un front de precipitayii si - traverseze ara in zilele de 14—15 oc- 27tombrie, cind se vor semnala si cideri lo- cale de grindin’. 2226 octombrie. Datorité unui val de aer subtropical, vremea se va incilzi tn toate finuturile, temperatura urcind ziua in jur de 20° in regiunea de cimpie. Ce- rul va fi schimbitor iar dimineaya se va produce cea din care, pe alocuri, va burniga, 2731 octombrie. Sub actiunea vintu- Iui de nord-est vremea se va rici in toate sinuturile. Cerul se va mentine schimbé- tor, fiind mai mule acoperit in ultimele 3 zile, cind vor cidea ploi si burnite aso- ~ ciate cu cea. NOIEMBRIE Luna noiembrie se va caracteriza prin- trun timp obignuit de cilduros si foarte ploios. Cele mai ridicate temperaturi se vor observa. tn zilele de 11-12, iar cele mai coborite la 15—18 si 2430 noiem- brie. ‘Va predomina un cer noros tn toate fi- _ nuturile, Fronturile de ploi ce vor tra- versa teritoriul, vor fi mai numeroase de- cit obignuit si vor da cantitXti de api mai mari decit cele normale. Excedentul pluviometric va fi general, exceptind nordul extrem al Moldovei, unde cantiti- tile de api vor fi mai mici, apropiindu-se de cele normale, In decada a treia este de agteptat ca unele ploi si se transforme tn ninsori gi lapovije nu numai in regiunile cu altitu- dine fnalta ci si la cimpie, unde nu se va depune strat de zipada. 1—9 noiembrie. Dupi una-dovd zile ceva mai calde, umede $i cetoase, vremea se va rici treptat iar cerul va fi mai mult acoperit. Vor cidea ploi si burnife fn toate sinuturile. Ele vor fi mai abun- dente in jur de 5 noiembrie. 28 10—14 noiembrie, Vremea se va men- tine, in general, umeda, cu ceyuri dimi- neaja, dar cu cer schimbator. Tempera- tura va creste sensibil datorita unui val de aer nord Atlantic. Se vor semnala ploi slabe si cu caractet local. 15—18 noiembrie, Vremea va. intra intr-un proces de racire mai sensibild. in nordul sari. Cerul se va mentine noros sau mai mult acoperit cu citeva ploi lo- cale. 19—22 noiembrie. Se ya produce o usoard inedlzire a vremii, desi cerul va ramine noros si yor cadea ploi ceva mai abundente in jurul datei de 19 noiem- brie. 23—30 noiembrie. Vremea se va rici treptat si din ce tn ce mai accentuat. Cerul se va pistra noros sau mai mult acoperit. Vor c&dea ploi frecvente in toate jinuturile, ele fiind mai abundente {in jurul datei de 24 nofembrie, cind, pe alocuri, se vor transforma in lapoyiye si ninsori, De asemenea, lapovite i ninsori se vor observa si fn jur de 28 noiembrie fir a se depune strat de z%pada in zona de cimpie. . DECEMBRIE Luna decembrie va fi relativ caldi tn prima parte si ceva mai rece in ultima parte. Precipitayiile vor fi mai abundente decit normal, si vor cidea aft sub form’ de ploaie cit si sub formi de ninsoare, Cele mai ridicate temperaturi se vor ob- serva in zilele de 3—4, 8—10, 15—18, jar cele mai scizute valori se vor’ pro- duce fn decada a treia si cu deosebire la sfirgitul lunii, Cerul se va mentine schim- bator, cu fnnorari predominante si per- sistente in multe zile. Fronturile de precipitayii. yor fi mai numeroase decit normal si vor da canti-titi de ap’ excedentare aproape in toati ara, Solul se va acoperi cu zipada spre sfirsitul Junii, Ceaya va fi un fenomen frecvent. 1—3 decembrie. Vreme rece cu cer va- riabil. Noaptea si dimineaya se va pro- duce bruma si ceaya. 4—7 decembrie. Vremea va deveni in- chisit si umed’, cu cer noros sau mai mult acoperit, Vor cxdea burnije si ploi ce vor lua caracter general i care vor lisa can- titiyi mai mari de ap’ in. jurul datei de 6 decembrie. Desi vremea va fi tnchisi si ploioasi, temperatura va creste depi- sind, in unele zile, 10° in regiunea de Cimpie din sudul girii, ’ 8-13 decembrie. Timpul va deveni schimbitor, cu inseniniri temporare in unele zile. Temperatura se va mentine re- lativ ridicata. Diminejele vor fi reci, cu brume si cejuri locale, 1420 decembrie. Vremea va fi, in ge- neral, nestatornicy, cu zile noroase ce vor alterna cu zile temporar insorite, Vor <&- dea ploi, ce vor fi din ce in ce mai abun- dente si care, pe alocuri, in nordul yirii si zona de munte, se vor transforma in lapovite gi ninsori, ce vor depune si strat de zipad’. 21-27 decembrie. Vremea se va rici simpitor én toate yinuturile sarii. Cerul va prezenta tnnordri accentuate. Vor ci- dea ninsori fn cea mai mare parte a te- ritoriului. 28—31 decembrie, tn acest interval timpul va continua si se riceascd si mai accentuat. Cerul se va mentine mai mult noros sau acoperit. Conditiile armosferice vor deveni favorabile ciderii unor nin- sori viscolite cu deosebire in sudul si estul varii,: Vintul se va. intensifica suflind din sectorul E-NE, fiind ceva mai tare in Ciinpia Dunirii. Aceste .ninsori. vor ‘as- terne strat de zipada si in sud-estul. ,arii. N. TOPOR SterererererererereretoreteterereretOresererereserererereterereterersrersrererererererererere Stiri si informatii Al YVItl-lea Simpozion nasional de istorie si retrologie agrari a Rominiei In perioada 14—16 iunie 1984 la Craiova va avea loc al VIlI-lea simpozion nagional de, istorie si rerrologie ageari a Romaniei. Cu_aceastX ocazie tn colaborare cu Asociasia Crescltorilor de Albine se va organiza si a VI-a sesiune de comuniciri cu tema: ,Din istoria api- culturii fn Roménia®, Referatele vor ‘fi trimise scrise la masina in dublu exemplar, la Comitetul Executiy A,C.A. str. Tulius Fucik nr. 17, secto- rul '2, Bucuresti cod. 70231 pink ola data de 1 noiembrie a.c. Atengie Ia albine ! In vara acestui an in judeful Galafi s-au pro- dus dow accidente in comuna Cuca si Furmusita soldate cu spitalizarea a doi oameni si moartea a wei cai din canza infepiturilor de albine ca urmare a nerespectirii ‘normelor de protectie a muncii si a amplasérii necorespunzatoare a vetre- lor de stuping, ANUNT Apicultorii care adreseaza in scris diferite intrebari Asociatiei Cresc&torilor de Albine si Redactiei reviste »Apicultura in Romania“ sint .rugati pentru a primi . raspuns, plicuri cu m&rci postale. sa ataseze, 29Cum si conducem stupina pentru a obsine 0 productie mare de miere In apicultura se poate aplica urmitoa- rea lege matematica ; patravul kilograme- Jor de albine existente intrun stup in tinspul culesului este egal — in anii nor- mali — cu cantitatea de miere pe care ne-o “poate davacest stup“. Exemplu : 1 kg de albine contine aproximativ 10.000 albine 5 kg de albine (5)?=25 kg de miere 7 kg de albine (7)2=49 kg de miere De ce diferenta dintre canritatile de albine si cantitatile de miere obyinute nu sine direct: proportionale > : Pentru ca orice colonie are nevoie de o cantitate constanta de albine pentru lu- crarile din interiorul stupului, respectiy peniru producerea. de cildurd si de_cear pentru hranirea matcii si a puietului, pen~ tcu ventilatie. In cazul coloniei cu 5 kg de albine, 3 kg lucreaz in interior gf 2 kg sint culegatoare. Jn cazul stupului cu 7 kg de albine, tor numai 3 kg stnt pentru necesititile in- terne, iar celelalte 4 kg (deci dublu faya de cazul precedent) sint culegitoare, pu- tind aduna deci 0 cantitate dubla de miere faa de stupul cu 5 kg de albine. @) Concluzia acestei legi este cX un mare numar de albine produce o mare cantitate de miere. Dacd am avea o fami- lie cu_10 kg albine, ne va produce 100 kg miere. Asemenea familii sint deci foarte rentabile, cu conditia ca ele sa di pun’ in peemanengd de surse de cules, iar nectarul aflat la dispozitia lor sa aibi o buns concentrayie de zahar (cici altfel albinele, in baza legii celui mai mic efort, Vor cerceta numai plantele cu concentratie mare de zahar, neglijindu-le pe celelalte). 4) Un alt factor de care depinde pro- ductia de miere este suprafaya de con- 30 tact cu aerul_a nectarului depozitat in stup. In stupii de mare capacitate, cu rame si corpuri suficiente, albinele depo: ziteaza picaturi de nectar foarte mici, care ofera o mare suprafaya de contact cu ac- rul. In aceste condisiuni nectarul pierde cu usuringx surplusul de api, iar_prin evaporarea acestuia temperatura din stup se reduce, albinele nu mai fac barba la urdinig si ramin in permanenya active. ©) Pentru a obtine o mare cantitate de albine este nevoie de 6 matca buna. Mat- cile produse artificial sine calitativ supe- rioare celor nascute natural, intrucit acestea-din urma nu sint selectionate si nu se nasc in momentele cele mai pottivite. © mated trebuie sa provina din linii se- lectionate, si creasca in familii organi- zate insd suprapopulate, iar larva sa fie nascuta cit mai recent. Aceast% ultim’ conditie se explica prin faptul ca existd dou’ feluri-de lptisor de mateX : pte sorul care se di lucratoarelor pina Ja 72 ore, care este de calitate inferioara si lap- tisorul pentru matc’, pe care larvele din care vor iesi matcile trebuie si-I consume fn cantitate cit mai mare. Transvazind Jarve mai mici de 12 ore, acestea au con- sumat o cantitate micd de laptigor infe- rior in celulele de lucratoare si vor con- suma o mare cantitate de Iiptiyor supe- rior in botcile din care vor iesi viitoarele marci. Se cunoaste ca mitcile crescute arti- ficial, in cele mai bune condiiuni, au 180 ovariole in ovar si deci o mare capacitate de ouat, in timp ce la mitcile naturale sint_dezvoltate numai 130 ovariole, d) $& combarem roital natural, acest cancer al familiei de albine, care se pro- duce cind numirul albinelor doici depa- geste 1 200—1 400 pentru o ram’ cu pu- jet si care antreneaza pierdérea albinelor culegatoare si, respectiv, a potentialului coloniei, Metoda de combatere :’ asigura- rea unui spasiu suplimentar prin supra-popularea a inci unui corp de ‘stup, in care si trecem matca. e) Sa combin’m diferivele tehnici si practici pentru a obsine scopul final, pro- ductivitatea, care inseamnd un mare ran- ‘dament, la ‘un prey de cost redus. Prin- cipalul ‘obiectiv: obyinerea unei_mari cantitisi de albine culegitoare in perioada marilor culesuri. f),Nu este nevoie de stupi mulji ci de stupi puternici, E preferabil un stup cu 10 kg de albini, care produce 100 kg miere, in loc de 2 stupi cu cite 5 kg de albing, care produc impreun’ 50 ke de miere. Inainte de cules si chiar in timpul acestuia, orice stup care nu are o canti- tate mare de albine trebuie unit cu altul, pentru a objine tn felul acesta cantititi suplimentare de miere. luardo Defossé. h januarie-1983, p. 20.) Gaceta del Colmenar Mierea si diabeticii Diabeticii, pot si consume miere ? Este recomandat& mierea sau este contraindi- caté tn caz de \diabet ? Diaberul este o boali cronick produst de deteglarea metabolismului hidrocarbo- natelor si carcterizaté prin hiperglicemie (ceesterea cantitdtii de glucoz’ in singe), care se poate complica cu numeroase afec- jiuni degenerative (in special vasculare), infeosii, dereglari nervoase si in special comi acidozica. Cauzele diabetului sint in general ne- cunoscute. Uneori exista o leziune pan- creatici, a hipofizel sau suprarenalei, tnsi cel mai adesea nu existi nici o modificare anatomicd. Unicul lucru ce se stie este G& shucoza nu patrunde bine tn elu (i special tn cele musculare), de unde rezult hiperglicemia. ei sint simpromele principale: sete excesivi, secretie abundentk de urind si nevoia permanent de a minca. Tratamentul in caz de diabet se ba- zeazi pe: — diet alimentaré care consti in limi- tarea hidrocarbonatelor si eliminarea ali- mentelor foarte dulci ; — medicamente hipoglicemice :,insu- lina (in injectii) si hipoglicemice de sin- tezi (administrate bucal). Hidrocarbonatele din miere, importante pentru procentajul lor (75—800/a) sine reprezentate fn cea mai mare parte (70%/.) prin gluco, (sau dextoza) si, leyuloza (sau. fruetoz%), Procentajul fiecSruia din cei doi hidrocarbonayi variazd in functie de originea mierii in jurul cifrelor de 300/, glucoz’ si 40/5 levuloz. Puterea de in dulcire a celor dows zaharuri este foarte deosebits, cea a levulozei fiind aproxi- mativ de dou’ ori mai mare. Toat problema consti deci in metabo- lismul fructozei in organisme, a carui cu- noastere incompleta a dat intr-o vreme speranye c& aceasti substanya ar putea fi intrebuingaty in dietetic’. Intr-adevar, faptul cd insulina intervine putin sau deloc in metabolismul fruccozei, a dus la concluzia ci diabeticul poate con- suma fructozi dup plac. Conform ultime- lor publicatii_ stiinyifice rezulta : Absorbyia digestivi a fructozei este de dou ori mai lentd decit a glucozei, ceca ce constituie 0 rayiune a folosirii ei, de catre diabetici ;"insa asimilarea ei de cdtre onganism este de dou’ ori mai rapid, ceea ce anuleaz& primul avantaj. Fructoza este transformatt in mare parte in glucoz’ la nivelul mucoasei intestinale, cea ce con- duce la absorbsia sa total. La un om sinitos transformarea ‘se produce intr-un rocent de 300/o, ins Ja ua bolnav de dia- €a poate ajtnge la 80%. Fructoza este utilizar la sinteza trigli- ceridelor, ea putind in felul acesta s% agra~ veze apatitia unor leziuni sau complicatii vasculare la bolnavii predispusi la acestea, asa cum este cazul diabetului, Fructoza produce 4 calorii pe gram, lucru care trebuie avut in vedere in cazul diabeticilor_obezi, la care ratia caloricd trebuie si fie calculaty cu precizie. Mierea nu_teprezinté un medicament pentru diabetici si nu poate fi considerati un aliment recomandabil pentru acestia. Ea poate-intra totusi in dieta bolnavilor de diabet, inst numai in limita cantitatii de hidrocarbonate admis pentru pistra- rea echilibrului bolii. (¥, Donadieu, fn: Gaceta del colmenar, mai 1983, p. 218) Q Rubrici realizati de Dr. I. OGRADA. 31GIONEA, cart, Prundu, bloc D, sc. A, et. 3 ap. 7, Pitesti oferi spre vinzare ‘colectia revistei_,Apicultura in Rominia® din anii 1950— 1982. Céi interesayi se pot adresa direct ofertan- tului la adresa de mai sus, © Nina MOISE, com. Viziru, jud, Britila apre- ciaza eficienja substanelor_medicamentoase de tz apicol realizate de citre Institutul de cercetare §i productie pentru apiculturs din cadrul ACA, isi_exprim& toat’ recunostinga sa tuturor cer cetitorilor gi lucrktorilor care ‘yi desfigoaré acti- vitatea fn acest domeniu eft si Comitetului Exe- cutiy al A.C.A, care a organizat si coordoneaz% realizarile acestora, Cu_ acest. prilej face propu- nerea ca la preparared ,Micocidin-ului” si se foloseascX substanye active si in concentrayii mai mari in, scopul cresterii eficiengei acesti preparat, — Pink in prezent nu au fost transmise Aso- ciagiei noastre propuneri_ in sensul aritat de dy. De aceea vi recomandim ca Ia folosirea pre- paratului in viitor sf respecatyi cu strieteye mo- dul de folosire din instrucyiunile care insoyesc ambalajele respective gi si ne comunicasi dia nou observayiile Facute, @ D. STOTA din ‘Turda care anul acesta im- plineste 0 jumatate de secol de practick si con- tribusii In dezvoltarea, modernizarea si marea cresterii albinelor in orasul si_tmpreja- rimile orasului Turda — ne informeazi ca la o recent consfStuire de lucru a cercului apicol Turda, ing. C, Mihiilescu, secretarul _filialei A.C.A, din judegul Cluj a evidenyiar printre al- tele competenta si realizirile fruntase ale cres- citorilor de albine Fr. Haler si E. Bocos. Cu acest prile} corespondentul nostra ne scrie ci cercul apicol pe care fl conduce Ja Turda a obyinut premiul al Il-lea si o medalie de bronz Ja Congresul al XX-lea jubiliar al Apimondiei @ucuresti, 1965) pentru’ hidromelul si turta dulce de Turda, prezentat de dinsul in cadrul primei Expozitii internasionale de apicultura (1965) precum $i alte. distincyii. In prezent — se arati fn materialul trimis redactiei. — crescdtorii de albine turdeni prac- ticd intens stupiritul pastoral pentru valorifica- rea culesurilor de la tei din Dobrogea, floarea- soarelui din Barigan, zmeuris si fineye din zo- nele submontane si montane etc. = Tuturor Je transmitem felicitéei pentru rea- acile dobindite si le uram din toati inima mult& sinitate precum si noi succese tn activi- tatea viitoare, @ S. BOTNARU, Bd. Cosminului, bloc, C 4, sc. A, ap. 2, Slobozia, jud, Talomita, intreaba unde 'se .poate informa asupra condigiilor de valorificare a noului produs apicol ,Apilarnil", — La CAP» Scornicesti, judequl Ols, Pentru alte informasii adresati-va tov. N. Miesiu, str. Polona, nr. 21, et. 2, ap. 15, sector 1, Bucu- resti, cod, 70188. 32 @ Z, NISTOR, str. Castelului nr. 104 Brasov intr-un material (23. pagini) extras gi preluerat din lucrarea ,Polenul” de A, Caillas (edit. Api- mondia, Bucuresti 1975) trareazi recoltarea, conditionarea si folosirea acestui produs de catre cameni. — Coniidertim c& materialul trimis poate fi expus de dv. argumenat cu prilejul une! cons- fatuiri apicole organizate de filiala A.C.A. ju- dejeand pentru mobilizarea crescatorilor de al- bine brasoveni de a recolta si valorifica pro- dusul polen in cadrul si pentru diversificarea Producfiei in orice stupin’, © M, TISTU, CAP. Unirea Blejesti, jud. Te- leorman arati c& stie din geofizicd ef odatk In 10—11 au loc aga, numitele erupyii solare si_ci ani in care se objin producyit_ mari de miere coincid cu ani in care se produc ase- menea fenomene, — Astrofizica este o stiinsX nouk care au a abordat si explicat influensa fenomenelor solare asupra_plantelor din flora spontanX sau culti- vaté, Desigur ci existenqa. probabil a unor co- relajii intre activitatea solars si secresia_necta~ Tului Ia saleim si alte speci melifere std deja io atengia ‘specialistilor din acest domenit de acti- vitate. © C. SABAU, com. Valea de jos, jud. Bihor, isi exprim& nemulyumirea pentru neprimirea unor numere din revista nonstra si deosebiti satis- facyie pentru realizkcile obsinute in urma x postirii si ingrijrii familiilor sale de albine in stupi verticali RA 1001, = In scopul primirii cu regularitate a tutu- ror numerelor din revista noasteX vi propunem — aja cum s-a mai aritat gi altor corespon- densi — si va adresayi factorului postal sau of iufui postal de care aparsinesi, intrucit absolut toate revistele se ridicl si se expedian’ de cXtre Direcria expedient presei prin post, Ne buc rim de succesele dobindite si va dorim ca si in viitor si realizagi producii satistSeitoare. © P. NEACSU, str, 11 Februarie nr. 13, Ro- man, jud. Neamg, solicitk redactiei publicarea procedeului folosic de fratele stu Sterian referi- tor Ja stimularea productiei si recolatrea propo- lisului (65—75 g) intrucit in raspunsul dat’ in cadrul acestei rubric (cevista ,Apicultura nr. 5/1983, p, 31) nu s-a precizat ei recoltaren se face odati 1a'2—3 luni. — Cu multi pirere de ru v& informim ci metoda la care vi referiti este publicat® in Iu- crarea,Albinele si.. noi In pag. 241, Preci- zim de asemenea ci recoltarea propolisului se poate face fn funcyie de depozitarea acestuia de tre albine, adick nu numai de 2—2 ori pe se- zon ci sila intervale mai scuste (§—12 zile in conditii favorabile, 3—4 sipeimini, 12 luni etc,). Tn ceea ce priveste materialul vi informim = potrivit, experiengelor specialistilor A.C.A. — &X poate fi folosit cu aceleasi sanse de reusiti nu numai folii din poiletilens ci si celofan cu grosime corespunzXtoare, alte folii din material plastic, CALM3 COJEPXKAHHA. . H, FOCH®-KAJIHIL: -Yaurpacrpyarypa rinodapunreanwnoj rxeresp 5 padoveli micas Bo Bpesin auMonKH. TH. SYKATO 0 munoge savox. H. KASAM ¢ KomOumponatiioro yabs, Aa. BAPTOJOMER : Sacyxa x noaroronxa K E. MJIASIH: Ene pas 0 Gopsoe c sopoucrnom, Jl. CTOAKY. 5 alts 0° | apencranaciitoss -»-KOMepe 6 iamiero. xypuaza sane Nero WeKrapa x numa, Cr. MONECKY: Bose puico- “rpeGowarenbnocts npx Gop»Ge npoyin Bappoarosa. MH. PEYAHY: OOnsarenune mi, HoTOpIAe HeoBxoANO Tipmlss B AlacrepeKNX my CTPOHTEALCTIy Mm PeroNTy MVeAo~ ‘0 oGopysonanna Mm mnbeKTapA. Ik TION: Mpumenenne pasteamreanion pemerkit ephopHponautioro KponenLMoro -AReeZa AA BMMHYKACIMNA NMEX MOKNAATH wv ritese corm C HEGOMUHM KoaNUectAOM Mena. O. BATKY: Cyxana nocur nassanne or nvezo nonos Boesoxa Jparowa. JL. CTAHYY: Xopomo snary, 70. M. APATOW: Kan a cra nuenononom. K, APCEHE: Mea m xauiea, Huocrpannue wurarcau MozyT noayiuts Kaw sxypiaa obpawance ¢ IJEKCH: FC ee noon neeare Bprapech, pac 18 iesesbpue 18, it: 0, AIG —187, renexc 11226, Kod 70116. DANS LE - . Saad. Ultrastructure de Ja glande hypopharyagicnne chez Pabeille ‘e_(Apis_mel ) hiyernante, P, BUCATA: Considérations sur Nélevage des AZACL : La direction d'une ruche combinge, Al. VARTOLOMEL: La séche- ion "EFI core une fois du pillage, D. STOICUL! ppareil desting 3 éviter le pillage, présenté dans 6/1983 de notre revue, LV. CIRNU : Exigenee accrue dans fa lutte contre In varroose, I. RE wns es ateliers de construction et reconditionnement des outillages et des : Planche de partition avec grille en tle perforée, -recom- 1 les abeilles de vider les rayons contenant peu de miel, existant dans ‘id, O. VITCU : Suceava, un nom apporté par Tes apicultears vivant pendant Te de Dragos Vods, D. STANCIU: Il est bon de savoir! M. DRAGO$: Comment piculteur, Gh, ARSENE : Le miel et le toux. Les lectenrs de Uéntrager peuvent s’abonner par ,LILEXIM“, Département exportation- importation presse, Bucarest, rue 13 Decembrie, no. 13, P. O. Box 136—137, telex 11226, cod 70116 IN THIS SSIUE. Saad I, YOUSIF-KHALIL: Ultrastructure of the hypopharingeal gland the worker fev L.) during winter, P, BUCATA : Considerations about queen-rearing. agement of a hybrid hive. A. VARTOLOMEL : Drovght and. wintering PLAIAN : Again about the robbing control, D. STOICULESCU: About the device for controlling robbing premaced, in ne, 6/1983 of our journal. I. V. CIRNU: Late bee forage in nectar and el jen, St, POPESCU : Increased vigilance for controlling lisease, I. RECEANU: Compulsory measures ia the workshops for building rent and tools. D. POP: A diaphragm made of perforated compelling bees to empty the little honcy conte into the brood chamber. > ‘The town of Suceava bears the name of the beekeepers brought in by the Prince ‘Dragos. D. STANCIU: It is good to know (advices to the beekcepers). How 1 became a beekeeper. ©. ARSENE: Honey and congh. Readers from abroad can gest subscriptions through the ILEXIM Enterprise, Press Expor- sation-Importation Department, Bucharest, 13th December St., No. 13, P. O, Box 136— 137, Telex 11226, Zip 70116 IN DIESER NUMME! YOUSIF-KHALIL: Ulteastruktue der Hypopharynxdriise der Arbeiterin aL.) wihrend der Oberwinterung. P. BUCATA: Betrachtungen zur fnuenzucht. I. CAZACU: Haltung eines kombinierten Bienenvolkes. Al, VARTO- JOMEL: Diirrezeit. und die Vorbercitung der Oberwinterung. E, PLAIAN : Yon neuem iiber die Riuberei., D. STOICULESCU : Zum Apparat gegen Riuberci, bekannt; eben in Nr. 6 unserer Zeitschr 1. V. CIRNU: Spite Nektar- und Pollenquell 5 OPESCU : Bessere und verstirkte Varroatose-Beliimpfung. 1. RECEA\ tende MaSnahmen der Bau- us jaraturatclicrs von imkerlichen Geriten und Aus- riistungen, D. POP: Trenngitter aus durct ertem Blech zur notwendigen Entleerung der Waben mit wenig Honig durch die Bienen. O. VITCU : Suceava, trigt den Namen der von Dragoy Vod3 mitgenommen Immen, NCIU ; Hammere hei®! M. DRA- GO$: Wie ich Imker wurde. Gh. ARSEN! « Honig und der Husten. sche Leser kénnen sich bei folgender Adresse abonnieren: ILEXIM, Departumentul import presi Bucuresti, str. 13 Decembrie nr, 13, P. O. Box 136—137, telex 11226, Postanleitzabl 70116 Kats He- OKE eparations, E. forASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA Invita membrii sai sa recolteze si si valorifice prin centrele de achi- zitie, de la fiecare familie de albine, cite cel putin 20 grame PROPOLIS PUR spre a contribui astfel la furnizarea propolisului necesar fabri- carii produselor apiterapice, mult solicitate in Grant E ee pentru proprietafile antibacteriene, antibiotice, cicatrizante at POE CSU U LO Gate ETC Nee we Peet Tn deci nu uitati Pentru sinitatea celor in EU oat c Mc OM NCS CR CTY fiecdrui apicultor sa recolteze si si valorifice cit mai mult PROPOLIS. Centrele de achizitie ale cercurilor apicole si MUERTE [0 eC Ta nce ae ye PCT scop!