rol Trai emt Ve ASOCIATIEL CRESCATORILOR [ola EIST aed CoE rented oun an urs Pena ery aa gO Sanaa Pevnee Tenn ACHE IRDUG Norn (ooft xcllV ete Celio Nm Pee reeren anes Reena Ge Un Re ToS NIE Ravercaumnry DEACON Sea Creamery SIRBL Brena LERIU, VOICULESCL ne Serta sriyan Irena Petit tics COMITETUL EXECUTIV Ai ASOCIATIEL CRESCATOR[ Toy roa Ve Pa OI oy OL Oar Seemann trata Cary Parenter Dente -tey Cost) unui abonament anua Coton me Comme irene tara Pets mena Tato Iie Wenster Mernntters Tati Tite lors nee SY a BCs tier meee Put vat meee cect sett Baer Mec cembrie nr. 13. P.O, Box 136 irae ames Apicultura in Romania Revistd lunard de stiingd si practicd apicold editatd de Asociatia Crescdtorilor de Albine Anul din Republica Socialistd Romania LVII % nr. 3 & martie 1982 CUPRINS 2. VOICULESCU : Si ne rentabilizam in continnare activitatea in apiculturd, $t. POPESCU : Din now despre hranirile stimulente de primavara : C. ANTONESCL : ‘Lehnologia cutreuntrii familillor de albine in stupi multictajayi standard I. DAN: Problema mitcilor in stupina de amator. D. STANCIU : Importanta controlului sanitar-vete- rinar al stupinelor fnainte de pastoral. 1. KRAFF1: Mengie la varroozi ! M. ATANASIL: Lnele preciziri pe marginea nar: cotizarii_albinelur OLARIU ; Din activitatea sectorului de apitera pie in 1981 R. L ANASTASIU terapie, Polenul si pistura in api DIN ISTORICUL APICULTURIL P. A, MIHAILESCU: Mierea — clixir al viewii DIN ACTIVITATEA FILIALELOR E, TIRJOIANL : Realiziri ale cercului apicol Faget — jud. Tis St. NASTAG : Filiala ACA jud. Neamy, Preocupiri si realiziri in 1981 PE PESTE HOTARE Gh. PUSCASU: Apicultori romani in R.P.D. Coreea. DOCUMENTAR APICOL CALENDAR APICOL DE VORBA CU CITITORI © operta I: Stupina stasiei zonale de selectie yi produ- cere 2 materialulut biologic de la Maldaresti-Vilcea a Insti tui ului de cercetiri si productie pentru apiculeurs. Aici se desfisoari pe timpul verii cursurile de instruire teoreticX i practicS in apiculturi a tuturor membrilor orga- nizagiei noastre ce doresc ca imbinind utilul cu plicutul sé petreack sase zile in aceast’ minunati regiune submontani. (foto: Tr, VOLCINSCH!)SA NE RENTABILIZAM IN CONTINUARE ACTIVITATEA IN APICULTURA Z. VOICULESCU In_dezvoltarea ei omenirea a infruntat 0 multime de situayii dificile datorate unor calamitati naturale sau provocate de ea in- sasi, pe care tn final le-a depasit iar pro- gresul general a continuat, Astitzi omeni- rea este confruntata cu lipsa tot mai acuta de energie in toate formele ei de folosire. Datorita acestei situatii peste tot se fac reduceri masive ¢n ceea ce priveste mari consumatori de energie, printre care la loc de frunte se situeaza mijloacele de mansport auto. Aceasta sivuagie are im- plicayii mari asupra noastra, lor care tot mai greu si cu mijloace finan- ciare tot mai mari abia reasim sa obyi- nem autocamioanele sau tractoarele res- pective. Pentru a evita aceste situatii, dup px- rerea mea exista 2 solutii: Prima_solufie consta in cautarea si gasirea din timp a unui loc fie in padure, fie intr-unul din satele marginase oragu- lui tn care Jocuim, unde putem_practica ©, apiculturi stagionard destul de renta- bila, prin reducerea totala a cheltuielilor cerute de pastoral. In_zonele de cimpie din fara noastré ati padutile cit si satele au {ntinse suprafeye cu plante care oferd culesuri bogate de polen si nectar. Prin renunjarea 1a pastoral se poate trece la diversificarea produselor apicole pentru care avem asigurate toate condi- pile de preluare si valorificare in cadrul unitatilor de productie ale Asociatiei Crescatorilor de Albine. Cu cit vom face acest lucru din vreme cu atit va fi mai bine pentru are stupar. Analizind situajia preluarii_ produselor apicole, in afara de miere, ind la data de 15.X1.1981, Teiese clar_ca in momen- tul de faya exista numai Ja polen canti- tapi suficiente pentru a acoperi _ceringele industriei de prelucrare a acestui produs. fn rest 1a toate celelalte produse api- cole se faregistreaz’ cantitsti care cu greu pot face faya cerintelor consumato- rilor, Sint convins ca si la polen situajia va deveni critic deoarece sint de pe acum acte doveditoare ci folosirea pole- nului asociat cu alte substante, in hrana tineretului taurin, porcin si aviar, di re- aultate foarte bune. Dacd se va trece la asemenea folosire atunci vom avea nevoie de peste o suta de tone. Privitor la productia de polen, numai 33 de filiale din 41 se preocup’ de acest produs. Dintre acestea Salajul, Bihorul si Clujul au obfinut rezultate foarte bune, depasind peste 10 tone de polen fiecare, productia lor reprezentind 700/, din to- talul predat Combinatului apicol. Sint insa 8 filiale — Braila, Caldrasi, Constanya, Galati, Giurgiu, Mehedingi si Neamy — care mu se preocup’ de recol- tarea acestui produs de ani de zile desi unele dintre ele au conditii foarte bune. Dacd pentru Cilarasi si Giurgiu putem accepta cauze obiective fiind filiale nou infiinyate in primavara lui 1981, pentru rest nu putem accepta nici 0 justificare. Filialele care au predat cantitaji mari de polen, — Silaj, Bihor si Cluj — au pre- dat si propolis, Yiptisor de matci si ma- terial biologic, pe citi vreme filialele Braila, Constanya, Galati gi Giurgiu nu au prodat decit cantitati destul de mo- deste de propoli In ceea ce priveste produsul propolis, fayé de anul 1980 productia a crescut cu 400/. fara a acoperi insd cerintele secto- rului industrial al unitdtilor noastre. Fi- lialele Suceava, Tulcea si Vrancea nu au colectat propolis, iar filialele Alba, Bo- tosani, Hunedoara, Iasi, Neamy si Giur- giu_au recoltat intre 2-9 kg pe filiaia. Filialele Bucuresti, Bihor si Mures au strins fiecare intre 200 si 340 kg propolis productia lor reprezentind 400/) din to- talul intrat ¢n Combinatul apicol. Un alt produs important care se poate obtine de Ja familia de albine este lapti- sorul de mated, a carui productie a ores cut cu 40% faja de anul 1980 fard sa asigure insi ceringele interne si de export. 1ialele Bucuresti, Prahova, Vaslui si Silaj se situeazd fn fruntea celor 17 fi- liale care se preocup% de acest produs, Cantitagile furnizate de cele 4 filiale re- prezint& 700/. din totalul intrat in com- binat. Restul de 24 filiale nu manifesta interes pentru acest produs. Pastura reprezinta un alt produs api- col care se recolteaza ugor inst nu toti stupati fi dau importanga ; numai 11 fi- liale se preocupi de obtinerea acestui_ pro- dus, in frunte situindu-se filialele jude jene Satu Mare, Salaj si Mures care toate la un loc asigura peste 700/) din canti tatea predati combinatului. In ceea ce priveste materialul biologic situatia nu se prezinta prea stralucit, desi din totalul de 41 filiale 22 s-au preocu- pat de acest produs, unele insi cu canti- tapi destul ide reduse, Filialele Timis, Bucuresti si Vaslui s-au detasat din totalul de 22 filiale deoarece numarul famikilor predate de acestea re- prezinti 400/) din ceea ce s-a realizat in anul 1981. Toate filialele Asociayici au manipulat in 1981 cearé fie la schimb fie la achizi- tie, un loc de frunte ocupind filialele Bucuresti, Dolj, Brasov si Vilcea care toate la un loc au predat 20/9 din tota- lul predat in combinat. Cea mai mica cantitate a predat-o filiala Tulcea, 950 kg, iar cea mai mare — municipiul Bucu- resti 13 800 kg. In ceea ce priveste veninul de albine speram sa se producd fn anul 1982 dacd cei interesati in industrializarea lui vor pune din timp la dispozitia apicultorilor aparatele necesare colectarii Lui. Din cxaminarea situayiei prezentate mai sus rezulta ca acolo unde secretarii filialelor Asociatiei se preocupi de pro- blemele filialei situatia se prezinta daca nu bine cel pugin satisfacdtor. Nimic nu poate fi mai convingator dectt exemplul personal. Astfel la Salaj, secretarul filia- lei, Oros Iosif, ofer& cel mai bun exem- plu, deoarece, in stupina gersonala, pe Tinga, miere produce polen, liprisor de matca, propolis ¢i pasturi. Attta timp cit activul retribuit pentru indrumarea di- versificarii_productiei apicole cere numai altora sd faci acest lucru farx sX ofere 2 exemplul personal, lucrurile vor merge asa cum, merg $i astazi, oind destule fi- Viale mai au ined posibilitiyi de a-si m= bunktiti activitatea sub aspect financiar, jar ca diversificare, unele din ele se si. tueazd Ja limita neacceptarii in continuare a acestei stiri de lucruri, Organele din conducerea filialelor tre- buie si arate stuparilor veniturile ce se pot objine fictnd stupirie stationar th condi- tiile diversifictrii productiei in apiculturi, evitind astfel grijile legate de transportul la distante mari. Locuri pentru practicarea stupiritului stationar sint desuile ; fiecare trebuie si-l caute gi s4-1 obsink acum cind acest drept este legiferat prin actul normativ cuprins fn ordinul 71/1980 cu privire la atri- buirea de vetre permanente pentru stupine. Referindu-ne la cea de-a 2-a solutie, ea depinde de organele de decizie ale asociagiei noastre care sint obligate si re- zolve urgent problema paletelor pentru 10 stupi si a monoaxului cu care sX le transporte remorcate de autoturismul personal, Astizi foarte mulyi stupari au masini personale dar foarte putini au palete si stupi. Am vazut de asemenea palete monoaxuri la expozitia din 1969 organi- zati la Miinchen cu ocazia celui de-al XXUblea Congres International al API- MONDIA. Ori de cite ori am discutat situayia confecyion%rii acestor palete, si a monoaxurilor respective am primit ris- punsul c& organele de miliie nu Ie accept nefiind omologate si astfel problema a Himas nerezolvati de atijia ani. Un pas mare fn ugurarea muncii in apicultur’ s-a facut prin fnlesnirea pro- curarii sasiurilor pentru construirea pavi- lioanelor mobile care totusi folosese mij- loace de transport, Dac vom construi pa- lete si monoaxuri vom ajuta gi mai mult pe apicultorii posesori de autoturisme care vor deveni independente fasi de mijloacele de transport publice, monoaxe pentru transportatDIN NOU DESPRE HRANIRILE STIMULENTE DE PRIMAVARA Ing. $t. POPES Hrinirile stimulente de primivard ale familiilor de albine constituie un proces fiziologic foarte complex dupa cum com- plex este si continutul fa principii nu- tritive al hranei administrate in, acest scop. Este important de aratat ca obti- nerea la timpul oportun a unor populagii numeroase de albine capabile sa valori- fice integral resursele melifere naturale incepind cu primele culesuri este determi- nati de mai multi factori dintre care timpul la care se ineep aceste hraniri cit si valoarea nutritiva a hranei administrate au un rol deosebir de important. In con- tinuare mi-am propus si acord un spatiu mai larg acestor doi factori, intruett prin imbinarea lor adecvataé se pot obtine x colte sporite. Cum lucrez in_stupina personala : fna~ inte de a proceda Ja aplicarea scestor hraniri, primavara timpuriu, pentru a evita orice pierdere de caldura restring si impachetez si mai bine cuibul albine- lor, inteuctt caldura din acest sezon are © influenta covirsitoare asupra dezvol- tari familiilor de albine, Daca rezervele de hrana din cuib sint insuficiente trebu- iesc completate inainte de a tncepe hrani- rile stimulente. De asemenea, realitatea demonstreaza ca utilizarea rationala, a acestor hraniri constituie un mijloc efici. ent pentru dezvoltarea si mai rapid a familiilor de albine puternice, precum si a velor de putere mijlocie. In cazul familiilor slabe eficienja aces- tor hraniri nu se evidentiazad sau este deo- sebit de slaba, intrucit, tn acest caz, nu exist un echilibru judicios intre familiile de albine si conditiile de viaya si {ntreti- nere. Condus de o indelungatit experienti apicola, indiferent de temperatura mediu- lui ambiant, incep hrdnirile stimulente cel mai tirziu $ntre 20 ianuarie si 10 fe- bruarie. Insist asupra importanfei acestui interval de timp considerat de mine deo- sebit de indicat, chiar decisiv, deoarece in decursul anilor am observat ci in timp de 85-95 zile de la data aplicarii acestor hrinici si pin Ja culesul de la salcimul 1 eclozioneaz’ 4-5 generayii de albine, sin- cronizate cu ritmul de ouat al matcilor, cu nivelul optim de dezvoltare a fami- liilor de albine.precum $i cu perioada ma- xim& a potensialului melifer al saleimu- lui T din sudul Olteniei cind se pot ob- tine productii medii de miere marfa intre 20 si 29 kg. In ce priveste valoarea nutritivé a hra- nei administrate tebuie st recunoastem c& dn prezent mulyi stupari folosesc tur- tele proteice. Se observa insé cd nu. in- tordeauna se respect principiile stiinyi- fice privind pregatirea rational’ a turte- lor, fapt care explick de multe ori nevea- lizavea scopului urmarit, Proteinele, dupa cum stim, sint substanye extrem de com- plexo care folosite rational intensifici la maximum ouatul métcilor, participa in cea mai mare misuri la alcttuirea struc- turilor celulare, regenereazi celulele uzate si vigoarea necesara pentru o activitate productivis ridicat’. Cum procedez eu: la pregitirea turte- lor proteice tin seama de faptul cé cele mai bune rezultate se obtin atunci cind procentul de proteine al turtelor este si- tuat fntre 10 si 150/o, acesp nivel proteic bine acceptat de albine Mind rezultatul cercetirilor fiicute in acest domeniu. Din literatura de specialitate apicoli cunose c procentul de protein la polen, drojdie si lapte praf este respectiv de 25%, 44%/y si 32%/. Exemplu; am 10 g polen natu- ral si doresc si stiu tn ce cantitate de turti trebuie si fie inglobate cele 25 g protein’, de Ja cele 100 g polen, pentru a realiza o past cu un conyinut de 10%/y protein. In acest scop folosesc regula de trei simple : 100. . . . 10 Koegee . 25 25 x 100 x 10 x mi250Kgadic& la_cele 100 g polen trebuie si adiu- gim inci 150g zahar pudri si miere pen- tru ca in total si realizim 250 g pasta proteick cu 10% provein’. Desi se pot obtine cezultate bune cind folosim turte proteice ficute din polen si Rezulta cd amestecurile de inlocuitori de polen se pot folosi cu rezultate bune, fnsd cu conditia s& cunoagtem continutul lor in proteina. Turtele trebuie sé nu con- yina mai mult de 15%/) proteina, pe cit posibil in parti aproape egale de origina miere, totusi in stupina personal folosese tun amestec de polen si lapte praf, aceasta intructt fiecare familie de albine are cite 1-2 faguri cu, pistur’, amplasayi central, iar pe de alti parte Sntructt laptele praf in sezonul de primavard este utilizat in exclusivitate pentru cresterea puietului, spre deosebite de hrinirile stimulente de toamni, cind adaosul de drojdie este uti- Tizat pentru depunerea corpului gras ca rezerva in organismul albinelor. APICULTORI! “| % Aplicati fn practicd metodele inaintate de crestere si ingrijire a albinelor. i redactici care articole v-au plicut si cum v-au folosit ele in practici si comu- nicati-ne ce doriti si citisi in viitor in paginile revistelor Apicultura in Roménia* ji »Méhészat RomSnisban*. SCRIETI $I TRIMITETI-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLE PRIVIND TEMELE PRO- PUSE IN PLANUL NOSTRU TEMATIC PUBLICAT IN NR. 1/1982. TRIMITETI-NE DE ASEMENEA CORESPONDENTE CU REALIZARI DIN APICUL- TURA, DIN INTREPRINDERI AGRICOLE DE STAT, COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCTIE, FERME APICOLE, INTREPRINDERI ANEXE, DIN GOSPODARII INDIVIDUALE, DIN ACTIVITATEA CERCURILOR APICOLE COMUNALE, ORA- SENESTI, MUNICIPALE, CA $1 ALE CERCURILOR APICOLE $COLARE. SCRIETI-NE DIN EXPERIENTA $I REZULTATELE OBTINUTE, DESPRE MIJLOA- CELE $1 METODELE FOLOSITE DE DV., IN SCOPUL SPRIJINIRIt ACTIUNII NEIN- CETATE DE SPORIRE A EFECTIVELOR FAMILIILOR DE ALBINE, DE MARIRE A PRODUCTIEI DE MIERE, CEARA $I ROIURI, LAPTISOR DE MATCA, POLEN, PROPOLIS ETC. ‘Trimitegi-ne de asemenea spre publicare fotografi pe teme apicole ce prezinti un interes general, realizate corect fotografic si cu contrast alb-negru si texte explicative. De ase- animala si vegetal iar pentru mirirea a- tractivititii, in mod obligatoriu, trebuie si congina si un adaos de polen natural. Folosese turtele proteice pind la apari- tia polenului fn naturd si in jural datei de 20 martie administrez zilnic mici rayii de sirop si candi cu adaos de polen si lapte praf preparat de mine. Nu grabesc lirgirea cuiburilor. menea, pentru tipirire pe copertele revistei primim diapozitive sau fotografii color, dar numai executate impecabil si care de asemenea si fie reprezentative si de interes apicol general pentru cititorii nostri, MATERIALELE PUBLICATE SE REMUNEREAZA CONFORM PREVEDERILOR LEGALE, CELE NEPUBLICATE NU SE RESTITUIE AUTORILOR. Adresa noastri este: Redactia revistelor ,Apicultura in Roménia" si »Méhészet Roménidban®, str. Julius Fucik nr. 17, cod 70.231, Bucuresti, sector 2, JP ES ERE DURE RE REA Ren RE fA A SKTRAT DAE EMEA AGRE NG AG ASG AAAS NGA ASTANA ' # i i i i i ' i i | 2 | ~TEHNOLOGIA [NTRETINERII FAMILIILOR DE ALBINE IN STUPI C. ANTONESCU MULTIETAJATI STANDARD Desi tebnologia tntretinerit familiilor de albine in stupi multietajaji standard este descrist in toate cartile de specialitate apicola, imprennd cu alfi colegi de breasla redacfiei revistei noastre si revind asupra acestei teme intr-un mod mai detaliat. ropunem Intrebarea nea fost adresaté de catre I. TOMA, str. Salinelor nr. 32, din orasul Turda, judeful Cluj. Familiile normale si pu: temnice ierneaza in doua corpuri suprapuse, avind fa- gurii din corpul superior plini cu miere capacita, calitate_superioara, Ghemul de iam se formeaza in partea superioar’ a faguri- Jor din corpul, inferior si partea inferioard a celor din corpul superior. Prin forma inalta a ra- melor din cele dowa corpuri, form’ pe care o dobindeste jn urma suprapunerii, ma- joritatea proviziilor de hra- na se gasesc in corpul supe- rior, Datorit® acestui fapt populagia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe vertical, in functie si pe misura con- sumului proviziilor din ce- lulele fagurilor ocupate de ghem. Se asigura in acest mod 0 jernare din cele mai corespunzatoare. La sfirsitul perioadei de iernare si inceputul_ prima- verii familiile ocupa, trep- tat, cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sint condigii mai, bune pentru mentinerea caldurii ! Cind corpul de sus este ocupat de puiet si tn cel de + jos exist? faguri cu celule goale, se trece la intensifi- carea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpu- rilor. Aceasti schimbare de po- zig a corpurilor ,indeam- si, ,obligi" familiile si creascd puiet atit in cor- purile de jos (care mai fna- inte se gaseau deasupra), cit si in fagurii goi din corpu- rile superioare (care mai fnainte se_gaseau. dedesubt, deasupra fundurilor). Alt fel fagurii din conpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. Lucratea se face cind timpul frumos si cildura s-au statornicit, cel mai bine pe timpul infloricii pomilor roditori, odata sau la sourt dupa transvazarea fa- miliilor respective in stupi curayati si dezinfectati. numeroase, mraieh ‘ ente si pot valorifica eco- nomic culesurile de inureyi- nere, cantitatea de puiet cregte de la o zi la alta gi fn curind se poate ajunge la © aglomerare a celor doud conpuri cu albine tinere, inainte de inflorirea salci- mului sau — cel mai tirziu — inainte de aparitia cule- surilor de productie de va- ra, De aceea pentru a se preveni intrarea unei fami- lii fn frigurile roitului natu- ral se recurge la 0 nous restructurare a cuibului res- pesctiv : intre cele dou cor- puri se introduce al treilea corp, care — in anii favo- rabili — poate fi si el ocu- pat cu puiet si albine. Pe masura ce puietul eclozio- neaza as fagurii aflati in corpul de jos, matca este ne- yoita si-si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, calu- lele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. Unii_crescatori de albine izoleaza matca in corpul de jos cu ajutorul unei gratii separatoare : rama_cu fagu- ele pe care se afld matca se wece in corpul. de jos, care se completeaza cu fa- guri claditi si_ artificiali. Pesto el se ayazi gratia se- paratoare isi corpul al_pa- trulea, completat mumai cu faguri, artificiali, Deasupra acestuia se asazi_corpul cu puiet necapacit i cor- pul cu puiet cipicit. In timpul culesurilor intense pe méasura ocuparii gi umplerii fagurilor cu pro- vizii si cu puiet — se conti- nua cu introducerea corpu- rilor in ordinea desorisit. Cre sfirsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridicd incepind cu cel do deasupra. La pregatirea familiei pen- tu iawn%, peste corpul cu puiet de jos se agazX corpul rovizii de miere si pas- tura de buna calitate.PROBLEMA MATCILOR IN STUPINA DE AMATOR ‘Med. vet. I. DAN Secretar al Filialei A.C.A. jud. Mures Primul an de stupirit pastoral m-a pus Ja grele incerciti, Desi eram bine pregatit din punct de vedere veoretic — dar cate stupar nu cunoaste teorie — in. practic’ m-am descurcat cit se poate de greu, Cu toate eforturile si atenyia cu care am lu- Crat in stupin’, accidental mai_pierdeam cite © mated iar altele mi-au dispdcut in timpul mperecherii. Avind matci de virste diferite mi-au aparut mai multe roiuri naturale pe care insd le-am pier- dut deoarece eu nu aveam_posibilitatea SX fiu mereu prezent in stupin. Situasii aseminktoare am observat si la alyi colegi stupari, asa tinct m-am con- vins c& pind nu rezolv problema cresterii mitellor fin mod corespunzator nu pot spera la rezultate bune. ‘Astfel, in 1977 am cumparat o mated selectionatX de la stupina Statiei zonale de selectie si. producere a materialului biologic a Institutului de cercetari si pro ductié. pentru apicultur’, de la Cislau, judeul Buziu, Familia de albine tn care am introdus matca a fost cea mai bund din, stupio’. Matca respectiva avea toate calitayile unui reproducitor valoros: productiva, ne~ roitoare, rebusti si cu longevivate neo- bignuiti, Dindu-mi seama ck nu pot lasa cresterea mitcilor numai ta seama ferme- lor de specialitate ale Institutului de cer cetiri gi productie pentru apicultur’ si cd materialul de reproductie care si-a dov dit calitaile trebuie famultit tn stupiaa proprie, am insusit tn practic tehnica Cresterit matcilor, Am reusit si reduc m= pul de lucru prin simplificarea i rayio- nalizarea Iucrarilor, Tot in aceasta perioadi am Iuat métci neimperecheate de la un apicultor expe- rimentat, ci o vast practicd $n cresterea mitellor, Am reusit s& tmbuniviyesc ca- litatea efectivului, preluind in acest fel rodul_ multor ani’ de Incru. fn_plus am participat efectiv la cresterea mitcilor de fa introducerea lor in nucleul de impere- chere si pina la imperechere. 6 Metoda nu este nowk la noi, Multe botci mature sau mitci_ neimperecheate tree anual dintr-o stupini_ in alta.. Apli- cat in acest mod salveazi o situayie de fort majora, dar_nu_rezolva problema selectici, a imbunitiqirii permanente a rasei, Cresterea si comercializarea_unor matc neimperecheate de origina conos- cuti, de bund calitate ar avea efect in doud etape : prima dati manifestind efec- tele transmise” prin matea insiyi, iar fn anii_urmatori prin aparitia wintorilor cu origing cunoscuta, dublind astfel efectele de imbunatitire. Chteva argumente meriti si fie anali- zate — Obtinerea mitcilor neimperecheate este relativ simpla, Greutisile survin la imperechere. Statiile zonale — presupun — greu pot face fay, angrenate fiind in producyia de setie a sarcinilor de cerce- tare. Formarea unei sreyele de crescitori de mate, care si valorifice rezuliatele obsinute de Institutul de cercetiri si pro- duotie pentru apicultur’ ar potensa efec- tul cercetirilor stiintifice, facind-o mai pe- netranta si mai eficienti. — Un sistem informational pus la punct (IC.P.A. — crescitori de mitci apicultori beneficiari, tn ambele sensuri) va permite aprecierea in practic a linii- lor, selectionarea gi consolidarea_anumi- tor caractere. Colaborarea va fi in bene- ficiul tuturor, — Existenya materialului biologic, ne- cesar va rezolva problema fnlocuirii si primenirii mateilor in stupinele acelora care nu au posibilitatea si respecte pro- gramul sever cerut de, tehnologia cresterii mitcilor. Folosirea m&tcilor imperecheate in stupin’ se va face far’ stresul inevita- bil, suportat, de mitcile transporiate la mare distansd. Sintem tentazi de multe ori s& acor- dim importansa prea mare stupului tn dauna rasei, a carei perpetuare, imbun’- tatire se realizeazi prin mate’.IMPORTANTA CONTROLULUI SANITAR-VETERINAR AL STUPINELOR INAINTE DE PASTORAL Med. vet. D-teu STANCIU Presedintele Filialei A.C.A, jud. Braila »A_preveni o boali este mult mai usor si mai eficace decit si o combayi*. Dup% cum ¢ lesne de ingeles, acest dic- ton medical este menit si sublinieze im- portanta misurilor ce trebuiesc Iuate pen- tru_preinvimpinarea aparitiel sau rispin- dirii bolilor Ja albine. Aceasia prevenire — profilaxie — la albine este foarte complicata, deoarece familiile sint formate din zeci de mii de divizi care zboara la mulji_ kilometri si care vin fn contact cu milioane de alte albine, mai ales fn pastoral, pe distanye de zeci si sute de kilometti. Totusi, albinele dau dovada de o re- zistenta nativa uimitoare, in comparatie cu alte speci, deoarece nu exista boala care si le tmbolnaveascd pe de-a rindul, fn stupina atacatt riminind sindtoase multe familii de albine, cu toate ca si acestea au fost expuse la factoril patogen! respectivi. Aceasta nu trebuie s%¥ ne pun’ in situa- sia de a nu fi vigilenti si de a nu mai lua misuri pentru ocrotirea sinavaqii famili- ilor de albine, incepind de primivara si mai ales fnainte de pastoral. De altfel, Legea sanitar-veterinara, la capitolul ,Reguli obligatorii privind prac- ticarea stuparitului pastoral", prevede la punctul a" ci ,stupinele vor putea fi transportate numai pe baza certificatului sanitar-veterinar de transport eliberat de medicul veterinar oficial si al autorizasiei de stuprit pastoral, eliberata de comisia judejeana de baza melifera® etc, Dar, pentru a objine certificatul sani- tar-veterinar, stuparii au de respectat anu- mite obligayii, fnainte de a pleca in pastoral, Astfel, stuparii trebuie si ia masuri inca din toamna precedent’ pentru tratamen- tl oricirei Bott aparute in stupin’, in special a celor contagioase: varrooza, loca, nosemoza clinica si acarioza, In al doilea rind tebuie sd solicite sau si se supunit controlului, sanitar veterinar, pen- tru a se asigura ci stupina este indemas de bolile transmisibile mai sus mengionate, avind in vedere cX prezenta uneia dintre aceste boli obligl la carantinarea stupinei tn cauza. Tar Ja punetul 4b“ al aceluiagi articol se mentioneaz’. ct familiile de albine cu semne clinice de boli, indiferent de na- tura lor, nu por fi deplasate in pastoral, decit dupa vindecare Asadar, se impune un control sanitar- yeterinar ’efectuat de medicii veterinari finainte de plecarea in. pastoral, sefinin- du-se in carantini stupinele bolnave, care pot faco doplasiri numai dup’ ridicarea carantine. Daci aceste m¥suri_ftneadrate in lege nu se respect, cei vinovati vor suferi rigorile legale, deoarece tnseamn% ci ne- supunindu-se controalelor periodice, 7%: pindese cu bun¥ sting diferite maladii si parazitoze la albine. Aceste migciri de stupine, care nu po- sedi certificate sanitar-veterinare si care se deplaseazi haotic, nu sint altceva de- cit focare de boli si care distrag toatl munca si grija pe care o au ceilalyi stu- pari_ce-si vor stupinele sXnStoase, in aft de faptul cX economia nationaly este grav prejudiciana. Tn aceastd problemi, reyeaua sanitar- veterinara are un, cuvint greu de spus, aplicind legea sanitar- veterinard pentru boli declarabile, ajurati obligatoriu si cu toati raspunderoa de citre filialele jude- yene si cercurile apicole ale asociayiei noastre, Numai in aceste conditiuni, respectiv. cu unirea, intr-ajutorarea si consuincio- zitatea stuparilor, bolile sau parazitozele pot fi jugulate iat stuparitul se poate dez- volta la nivelul indicatorilor de plan, con- tribuind astfel la, uriaga Iupt ce se duce in patria noastrd pentru prosperitate i progres.ATENTIE LA VARROOZA! I. KRAFFT Cu 4-5 ani fn urm’, zimbeam cind au- zeam de aceasta foarte periculoast boalé a albinei care este varrooza. Aceasta ne- atentie m-a costat timp pierdut, bani cheltuigi si in final familii de albine dis- truse. Pe aceasta cale doresc si informez pe cei interesayi, care inci nu cred in existenfa acarianuluj in stupinele lor sau minimalizeazd efectele dezastruoase pe care sus-numitul acarian le produce in stupinele infestate, cum in 3-4 ani dintr-o stupin sandtoasa, bine Ingrijita, se poate ajunge Ja un dezastru total. In toamna anului 1978 am depistat in stupina mea gi a prietenilor_mei_primii indiyizi de Varroa jacobsoni. Dar invazia era la acea data slaba iar pagubele prac- tic nesemnificative, fapt pentru care ma- joritatea dintre noi nu am tracat stupi- nele cu ocazia pregitirii pentru iernat, Yarna anului 1978—1979 a trecut fara surprize. Mortalitatea la iernat_s-a men- finut fn limite normale. Primavara, cu toate ca timpul a fost racoros si umed, familiile s-au_dezvoltat normal. Stupina a fost deplasats in pastoral tn sudul sari la saleim I, Ja saleim IL tn jurul Media- sului, fn continuare la fineye naturale, dupa care in judeyul Ialomiza Ja culesul de la floarea-soarelui. in timpul culesului de la floarea-soarelui am observat pen- tru_ prima data indivizi de Varroa, jacob- soni pe larvele de wintori descapicite. Tot la aceasté dati am observat primi acarieni pe albinele mature din cuib. Cu- lesul a fost bun, productia de miere pe anul 1979, tn stupina mea, a fost peste media stupinii din ultimii 5 ani, ass ca dupi pirerea mea pe atunci mi existau motive prea mari de ingrijorore Toamna am facut totusi tratament im- potriva varroozei, constind din 2 pri- fuiri cu Diagvar la interval de 10 zile. in urma acestui tratament majoritatea acarienilor au dispfrut, stupina raminind tnsd tn continuare infestata. Ternarea din 1979—1980 a decurs din nou bine. Primavara am facut un now 8 tratament constind dintr-o singuré pri fuire intrucit nu am mai avut Diagvar. Din vara anului 1980 evenimentele dia stupina au inceput si mi depiscasci. Ta toamna anului 1980 nu am mai putut face tratament din lipsi de Diagvar. Yoamna, anuluj 1980 a fost deosebit de frumoasé si favorabila apiculturii. Fami- liile, de albine au beneficiat de un cules pind la inceputul lunii octombrie intructt in zona noastra prima bruma a cazut la 15 octombrie. Nu a fost necesar si stimulez, fam in vederea cregterii de puiet si nici si completez. rezervele de miere pentru ier- nat, intrucit proviziile au fost suficiente si de foarte bun’ calitate. Am mentio- rat aceste lucruri pentru a elimina orice suspiciune in legitura cu eventualele gre- seli in pregatirea familiilor pentru iernat. Ruipis au fost linpathetatl la 24 coetom: brie, iar modalitatea de impachetare a fost aceeasi in ultimii_10 ani, Avind stupina acast si fiind nelinistic de zvonurile auzite in legitur% cu evo- luyia si_extinderea varroozei, am urmarit cu ingrijorare si cu mare atentie iernarea stupinei, constatind urm&toarele : — jernarea 1980/1981 a decurs nesa- tisfScdtoare — stupina fiind agitatS cum nu am mai vizut de cind ma ocup de stuparit 5 — pe toatt durata ierniirii, chiar, la temperaturi in jur de 0°C, albinele piri- seaut stupii, cideau pe zkpada de unde nu se mai puteau ridica, In multe cazuri pe corpul acestor albine inghetate puteam observa acarieni care se agitau ; — la incepuvul luni februarie albinele au facut un zbor de curdpire, asa ci cel puyin din acest motiv nu am avut sur- prize. Totusi_primivara mortalitatea a fost de 20—250/s in medie de stupin’ in func- tie de gradul de infestare al stupilor. Pentru prima dati am intrat in pa- nici, nestiind cum s% scap de acest fla- gel al apiculturii care este varrooza.Neavind Diagvar, am incercat toate re- yetele vazute si auzite de la diversi prie- teni stupari, rezultatele find votal nesa~ tisficitoare. Pentru ca stuparii care se afl in si- qwajia mea s& nu mai piardi timpul cu tratamente ineficiente, voi aduce la cu- nostingi celor interesagi,rejetele“ incer- cate de mine, in urma carora rezultatele au fost neglijabile. Tratament cu naftaliné — cu aceasta ocazie am constatat cd in doze mari naf- talina este toxicd pentru albine. In urma tratamentului cu naftalina, toata stupina se agit, se uniformizeazd mirosul la fa- miliile tratate, fapt care poate duce, in special primavara sau toamna, la un fur- tisag general in stupind. La un tratament cu naftalina am numarat 25—40 acarieni cazuyi. Tratament cu fenotiazind — la ince purul tratamentului se parea ci rezulta- tele vor fi bune. Din aceasté cauzi, ne- avind un alt mijloc mai eficient la dis- pozitie, am continuat sa tratez familiile cu fumigayii de fenotiazind pe tor par- cursul sezonului activ. Pulverizdri cu ofet sau ofet din mere — rezultatele au fost egale cu zero gi totusi mai cunosc stupari care si in aceasta toamna au tratat stupii cu ojet. Pentru acestia mengionez c% fn momentul cind am constatat cd fn urma unor pulveriziri repetate cu ofet, mortalitatea la acarieni este foarte mica, am turnat ofet pe fun- dul si_peretii_stupilor, Rezultatul a fost ci albinele piriseau swupii dar acarieni mu mureau. Tratament cu acid formic — avind oroare de mirosul insuportabil emanat de un vas cu acid formic, nu |-am incercat in stupin’. Un bun prieten al meu, avind © stupind de 60 de familii, neavind Diag- var, a incercat 2 variante cu acid for- mic : — a turnat citeva picituri de acid for- mic concentrat pe hirtie sugativa, pe care a introdus-o sub ramele unor familii de albine dupa culesul de la salcim II. Re- zultatul a fost cX albinele pirdseau stupii impreun’ cu matca. Alpii care au incercat aceeasi reyetd au avut surprize si mai ne- plicute. La familiile astfel tratate au fost omorite miatcile in proportie de 80— 9100/0 5 — in a doua varianta a folosit acid formic concentrat turnat in sticluye astu- pate cu un dop in care se gasea un mic orificha prin care o mick parte de acid se evapora. Aceste sticluye au fost asezate pe fundul stupilor dup ultima ram3, in partea opusi urdinisului. Prin aceste mici orificii, vaporii de acid formic se ridicau scaldind tot interiorul stupului Aceste sticluye au fost pistrate in stupi cu mici intervale jn toata perioada dintre culesul de la salcim si culesul de Ja floarea-soa- reluj. Rezulratele au fost neglijabile, Stu- pina colegului meu este la fel de infestar’ ca si a mea care nu am folosit acid formic. Pulveriziri cu ofet amestecat cu acid formic — acelasi rezultat nesatisficdtor. Gresitd este si puirerea unor stupari care folosese rama cliditoare considerind ca astfel pot rezolva problema varroozei, Cu ajutorul ramei claditoare se elimina ° parte din acarioni dar majoritatea rimin. Rama claditoare constituie deci un ajutor Ja indemina oricui in lupta, impotriva varroozei dar numai combinata cu un tra- tament adecvat. Aceasta lista cusreyete babesti ar putea continua — dar rezultatele vor fi ace- leasi, Pe aceasta cale nu se pot trata efi- cient stupinele infestate cu varrooza. Ca unul a c&rui stupind a parcurs toate fazele imbolnavirii cu varroozX am putut constata urmatoarele Sint foarte adevarate afirmatiile specia- listilor, ca eyo'utia dezvoltarii varroozei intr-o stupina se produce in 3 etape : — Etapa 1 — cind stupina este in- festata pind la 1%o. In aceasta situatie in mod normal nu se poate depista aca- rianul. Familia lucreaza normal din toate punctele de vedere. (Situatia stupinei mele in anul 1979). — Etapa 2 — cind stupina este infes- tata in proportie de 15—200/, (este cazul majoritatii stupinelor din zona mea). In aceasta situatie avind Sineacar la dispo- zitie, fScind un tratament tuturor fami- 910 ilor constind din 2 tratamente toamna iriziu si acelasi tratament primivara tim- puriu, 90—-950/ din acarieni dispar, iat familiile vor lucta normal pe tot parcur- sul sezonului activ. — Etapa 3 — netratind stupinele in- festate de gradul 2 acarienii se vor in- mulji, Cind gradul de infestare dep&seste 25—300/o se constata o slibire brusca a familiilor. In aceasta situayie acarienii se vad ugor. Se gisesc peste tot. Atit pe al- bine (mai frecvent pe cele tinere si mai putin pe cele culegitoare), pe trintori, pe matci, pe pereyii interiori ai stupului, pe yame — peste tot, Urmirind albina t- nr cind eclozioneazi, in majoritatea ca- rurilor odat% cu aparitia albinei, fixayi pe corpul ei putem observa si acarienii, In acest stadiu de infestare am putut observa urmatoarele : — apar multe albine cu malformayii la aripi, picioare, abdomen, torace, nedeplie- zea atipilor dup eclozionare etc. Aceste albine sint evacuate din stupi si se pot vedea tirindu-se fnaintea urdinigului. Dack timpul se riceste se adun’ in gri- mijoare si mor pind a doua zi; —albinele culegétoare au dimensiuni mai mici ca de obicei ; — la familii foarte puternic infestate, matca {mpreun’ cu albinele si trintorii care formeazi familia piriisesc stupul, intrind tn stupii vecini 5 — matca impreun’ cu albinele pird- sese puietul infestat, Am observat un caz fn aceasti toamn%, cind tn spatele dia- fragmei stuparul a pus 2 rame pentru a {i curitite de miere si polen. Matca a pi- Pisit puietul infestat, a trecut én spatele difragmei pe aceste rame unde a format un now cuib 5 — puietul este imprstiat pe faguri, larvele si nimfele moarte se afl’ in diferite stadii de putrefacyie. O parte din c&pacele au orificii neregulate. Larvele moarte eman& un miros de putrefactie. Pot fi usor scoase din celule cu ajutorul unui begigor sau chibrit dar nu se observa acel fenomen de ,intindere* caracteristic imbolaavirii puietului de loca. In unele cazuri larvele necipicite, iritate de aca- rieni se intore invers in celule. Se pot ob- serva cele mai curioase pozitii ocupate de darve in celule, fn unele cazuri cad din celule, ajung pe fundul stupilor de unde sint evacuate ; — la primele semne de acest fel am fost derutat, crezind c& stupina este in- festata de locd. Alpi colegi susyineau ci stupinele lor sint infestate cu puiet varos ; — controlind amanunjit sute de fa- milii puternic infestate am putut constata, ca tn majoritatea cazurilor aceste familii infestate de varrooza au fost bolnave gi de puiet varos. Neavind Sineacar si fiind constient de gravitatea situatiei, am facut tot ce a fost posibil pentru a putea salva stupina asi- gurind familiilor de albine o activitate permanent pe tot parcursul anului, prac- ticind hraniri de stimulare fntre marile culesuri. Si totusi productia de miere a fost cea mai scazuté din ultimii 10 ani. Cea mai mare surprizi m-a asteptat inst {n toamn’. Populagia din stupi a sci- zut intr-un ritm atit de accelerat, incit in trei siptimini, familiile care ocupaw 2 corpuri de multietajat, au fost reduse pe 6—8 rame. Toamna, odata cu aparitia Sineacaru- lui, am facut un tratament conform in- dicasiilor din prospect. Am fost congtient de gradul masiv de infestare a stupilor, dar cind am observat cantitatea enorm’ de acarieni morti pe fundul stupilor a doua zi m-am Sngrozit. Din acel momenz nu m-a mirat nici productia scazuta de miere din anul trecut si nici activitatea anemic3 a albinelor observatd de mine pe tot parcursul anului,UNELE PRECIZARI PE MARGINEA NARCOTIZARII ALBINELOR Ing. M. ATANASIU Pe marginea unui articol privind nar- cotizarea albinelor, publicat in revista »Apicultura in Romania“ nr, 11/1981, pag. 13, fac unele consideragii si precizari. Protoxidwl de azot este cunoscut din anul 1776 cind Pristley l prepara, dupa unii prin incdlzirea la 250°C a azotatu- lui de amonin (1), iar dup% alpii, pe baza reactiei in timp, dintre bioxidul de azot si pilitura de fier umed’. (2) Interesant este cé incd din anul 1800 Davy a constatat c& la concentratie mick produce o excitatie cerebrala, (buna dis- pozitie) urmatd prin cresterea concentra- fiei in organism de ,,insensibilitate, ca ete- rul si cloroformul*. Din cauza crearii de bun’ dispozitie a fost denumit ,gaz ila- riant (care te face si rizi). Aceasti fa- cultate a gazului a determinat utilizarea sa in alimentatie, in special la prepararea de friscd. Abia in anul 1959 s-a interzis utilizarea sa in alimentatie, ca urmare a uguringei cu care se trecea de la starea de buna dispozitie la starea de narcoza. Protoxidul de azot este un gaz incolor, fara miros, cu foarte mare stabilitate chi- mica in condigiile in care ne intereseazi, deci fir pericol de a produce complicatii prin prezenja lui in organismele vii. Aceasta nu fnseamna ca utilizarea necon- wolata nu poate fi daunatoare, fapt ce va fi aratat in cele ce urmeaza. Jn_apiculturd este utilizat de foarte multa vreme. fntr-un lexicon editat in anul 1962 (1), se arati ci so gisesc tn comerg pastile utilizate fn apicultura. Deci nu este cova foarte recent, 1978, cum se arata fn articolul ,Narcotizarea albi- nelor prin fumigagii cu azotat de amoniu* din revista ,Apicultura in Romania‘ nr. 11/1981, pag. 13. De altfel, aceasti re- vista a publicat mai multe articole inte- resante si documentate cu acest subject (12/1972, 4/1979, 8/1979, 9/1980). Intr-un articol mai recent, semmat de C. L. Hristea in revista nr. 4/1979, pag. 8, aminteste cM in cartea sa ,Stup%- ritul® editata fn anul 1936, la pag. 232- 233, sdtenii ,ameyeau® albinele din budu- roaie cu fumul uneiciuperci Licoperdon *, le scuturau pe ziare si far’ si le omoare, taiau fagurii, Tata deci cit de moderna. si recent este aceasta metoda de lucru! Citez si articolul de A. Guyan (8/1979) cu observatii de merit, la care redactia face 0 mentionare pe care o salutim cu inters: dupa ce aratd ci metoda aceasta este foarte veche, precizeaza cd Institutul de cercetiri si productie pentra apicul- turd va scoate un astfel de produs ce se va numi SEDAPIN. Acesta este si unul din motivele care au determinat aducerea acestor preciziri fn JegXturi cu narcoti- zarea albinelor. Revenind Ja articolul citat vreau si arat si alte aspecte, pe care le apreciex prin practica personali de preparare si utilizare a pastilelor de azotat de amoniu, de peste 12 ani. Azotatul de amonin se ropeste in jur de 100°C si incepe sé se descompuni cam la 210°C, terminindu-se aceasta la 260°G. In adevdr, cum spune articolul, sirurile de amoniu sublimeaz3, dar acest fapt se intimpl ia vecinitatea tempora- turii de topire, cind o depunere de eri tale fine poate avea loc pe peretii afumi- torului sau cel mult pe wbul de legiturk cu urdinigul. Trecerea vaporilor direct in stare solid% se face pe un perete rece. Deci sarea ca atare, nici intr-un caz nu poate ajunge in oircuitul respirator al al- binei. Adiministrarea ei in hrand nu are nici un sens, * Bovista nigrescens (sinonim Licoperdon ni- grescens sau Globaria nigrescens), popular bisica porcului, creste frecvent pe imasuri, Se arde tn afumtor dupi uscare. itUtilizarea protoxidului de azot din bu- telie nu poate fi aplicabila decit in con- digii_de laborator. Gazul lichefiat are in butelie © presiune de 30-40 atm. (kef/ cm?) si utilizarea sa presupune folosirea unui reductor de presiu Fac aceasta precizare deoarece autorii articolului su- gereaza utilizarea in acest, sens a sprayu- Tilor. Si mai ales fiinde% transpunerea acestei idei in practicd n-ar fi irealizabila, deoarece in toate spitalele unde se ope- reaza, exist’ protoxid de azot imbute- liat, fneSrcarea direct poate cauza grave accidente, intrucit nici un flacon de spray nu poate rezista la 40 de atm. Precizarea c& s-a utilizat ,pern’ de apa“ este o eroare, deoarece lichidele nu pot forma o »pema“ ca gazele, fiinded asa cum se stie, lichidele sint necompresibile. Nici capacitatea apei de solvire a protoxidului de azot nu poate fi considerati, deoarece apa solvi la temperatura ordinara doar 0,8 vol. gaz. E drept ca solubilitatea creste cu presiunea, dar in acest caz rezistenta sprayului trebuie si fie acoperitoare ca si pentru gazul lichefiat. Perna o formeazd deci protoxidul de azot jar apa nu are nici un rost. Revin, subliniind cu toata seriozitatea riscul unei astfel de incercari, fara sa mai socotim ca operatia este in afara oricaror prevederi metrologice. Admiyind c4 cineva ar umple totusi un spray cu protoxid de azot, golirea sa ar putea avea urmari deosebit de grave asu- pra operatorului. Evaporarea lent a pro- toxidului de azot lichid, coboar’ tempe- ratura la —87°C. Prin ricire treptati, mina devine insensibild si urmirile pot 3 aga cum am ardtat, deosebit de grave. Flaconul de spray ar trebui izolat foarte bine in acest caz. Evacuarea din stup a fagurilor cu miere in timpul narcotizarii, dupa cum reco- manda acelasi articol, nu are nici un sens, gazul neavind nici toxicitate, nici gust, nici miros. fin tncheiere fac o scurta descriere a modului cum se procedeazi Ja narcotiza- 12 rea albinelor cu protoxid de azot rezultat din incalzirea azotatului de amoniu in afumator. — Afumatorul tebuie sd se curefe ca si nu fie incdrcat cu gudroane. Prin ar- derea, acestora cu carbunele incins din afumator se produc atit substanje otra- vitoare pentru albine cit si substanye cu miros meplicut, care altereazX calitatea mierii. Se incareX apoi cu jar viu, tn strat nu prea gros (3-4 cm). Insuflarea aerului intr-o cantitate mare de jar incins ridica temperatura foarte mult si poate descom- pune protoxidul de azot in gaze toxice si de asemenea poate strica afumtorul. Daca se narcotizeazd un numar mai mare de stupi este bine sa fie pregétita 0 rezorva de jar, pentru eventuale completiri. Cio- cul afumatorului se prelungeste cu o bu- catk de furtun sau de feava, care sa poata fi introdusa prin urdinis. — Azotatul de amoniu este bine si fie pastilat sau aglomerat in buciti de 1-2 g. Utilizat sub forma de praf, se pune intr-o bucata de hirtie, se string colturile si asa se introduce in afumitor. Aceasta, fiinded altfel descompunerea ar fi foarte rapid. Si in pastilele din comer} se sintroduc substange moderatoare ale descompunerii azotatului de amoniu. Unele persoane im- pregneazi vati sau cirpe cu o solutie concentrata de azotat de amoniu, Acestea se folosesc dupa uscare, fiindca altfel car- bunii sint stingi. Pentru impregnare trebuie stiut cd un litru de api dizolvi la tem- peratura ambiant% o cantitate de 215 g de sare. Este corespunzitor azotatului de amoniu folosit ca ingrasamint, dar nu tre- buie uitat cd in agriculturd se folosesc si amestecuri cu alte substange. Deci atentie ! — Stupul trebuie pregitit pentru nar- cotizare. Cel mai bine este sa se ridice capacul, s% se distanteze un pic ramele, jar peste podigor sd se agtearn’ un sac sau o pitur’, Cantitatea de gaz admi- nistrata trebuie controlata, nefiind bine s& se dea peste masura de mult. Dupa primele 4-5 jeturi, cind zumzetul albine-lor a incevat, se ridici usor sacul $i podi- sorul. Daci albina au este total imobili- zata, ca si cind ar fi moar’, se mai dau 2-3 jeturi de fum. Daci se constat ofec- tul dorit, se aeriseste stupul imediat si se inchide normal. ‘Administrarea gazului se face actionind puternice burduful afumitorului. Gazul trebuie sk congind 10-207 aer. Gazul pur, daci se prelungeste contactul, produce asfixiere. Furtunul ce prelungeste ciocul afumi- torului se introduce astfel prin urdinis, incit jerul de aer cald si nu cadi direct asupra albinelor din apropiere, deoarece acestea ar muri imediat la contactul cu gazul fierbinte. C&rbunii tncingi dau “> temperatura mult mai mare deci: putre- gaiul folosit la fumigare. Dupi natcotizare, albina acuzX o stare de revenire, fapt pentru care este bine ca operajia cd aiba loc spre sfirsital lel. ca peste noapte stupul si nu fie deranjat si mai ales vizitat de albine swraine. De asemenea, urdinisul trebuie redus mult. Referitor la celelalte materiale pe care articolul citar le propune pentru narcoz’, nu aduc nici un avantaj fay% de provoxi- dul de azot, pentru practica apicoli de cimp. Clorura de etil este utilizati la anestezieri locale si se giseste in orice po- liclinicd in flacoane mici din. sticla. Din acestea se evacueazi prin sprituire direct pe tesut, care prin racire devine insensibil si astfel se poate opera. Fierbe la numai 12-13°C, are un miros caracteristic si tre- buie pastratd in condizii deosebite, ferits de foc si la rece. Desi are proprietiji anes- tezice nu este recomandabila in scopuri apicole de teren. Eterul vinilic, oricit de bun anesteziant ar fi, este scump, greu de gasit si sa nu uitam ca fn stupina nu se pot crea con- ditii tehnice nici pentru pastrarea nici pentru manipularea acestei substanye. ca in salile de operayie. Fierbe la o tempera- turd scdzurd de 28,5°C si nu este la in- demina oricui. Ca urmare a celor de mai sus, este bine sd nu ne complicam cu lucrur: inu- tile si mai ales sa recomandam altora teh- nici ce pot fi periculoase. Bibliografie 1. Chemie Lexicon Stuttgart, 1962, If, 2836— 2838, 2, Troost et Péchard, ed. XV, Paris, p. 219. (SAYA ANS SAGAN RRR RRR ASRS ARI CE GRR NN URN ARR RSID Decedat la 9 ianuarie 1982 in multi dragoste indatorivile, Gh. sind eae oot doe Aes astd_ isan. Me alae eae RUSE! va ramine in amintirea GH. RUSEI in apicultura, de cétre organele de tuturor crescitorilor de albine ce Tau cunoscut, ca unul ce si-a in chinat aproape intreaga sa viata albinelor, cu pasiune si multe di- rire de sine, Discipol in apicultwra al mae struluj Cetin L. Hristea, dupa efeciuarea serviciului militar ji 0 data cu schimbirile sociale post- belice din fara noastré, Gh, Ruse se incadreazd ca tebnician apical la Regionala C.P.R, Bucuresti, unde muncesee pint in 1960, cind este transferat tot ca tebnician apicol la I.AS. Mogosoaia, unde conduce © fermi apicoli de 500 familii de albine pind in 1974, cind se pensioneazz, De un devotament i cinste exeniplare, indeplinindu-si cw partid si de stat prin decernarea in 1971 a ,,Medaliei a 50-a ani- versare a P.C.R.“, in 1972.4 ,Me- daliei 25 de ani de la procla- marea R. $. Romania", in 1974 a wMedaliei Muncii® si de ciitre Asociatia Crescitorilor de Albine din R. S, Roménia, prin conferi- rea in 1970 a ,Diplomei de merit pentra contributii deosebite la dez- voltarea apiculturié in R. S, Romée nia® si prin delegarea sa la Con- gresele APIMONDIE! la Praga tn 1963, la Bucuresti in 1965 si la Moscova in 1971. Amintirea acestui slujitor de viata albinelor va ramine ne- stearsi In memoria tuturor celor ce Lau apreciat si law iubit pe parcursul intregii sale viefi. 13DIN ACTIVITATEA SECTORULUI DE APITERAPIE iN 1981 Dr. 'T. OLARIU Medic coordonator Sectorul de apiterapie al Institutului de cercetiri si, productie pentru. apiculturd {si continua activitatea de promovare a noului, activitate care asigura in mod sti- insific’ folosirea produselor apicole si a medicamentelor elaborate pe baza aces- tora, ca mijloace terapeutice in cadrul fie- cirei discipline medicale, fn cursul anului 1981 fn cadrul secto- rului de apiterapie, s-a desfisurat activi- tatea’ de cercetare pe nouk specialitai medicale cu o tematici variatk tnminun- chind teme pe specific. Astfel : in cadrul cabinetului de medicina intern s-a stu- diat ca tem’. — ,Cercetari asupra influ- enfei produselor apicole in stimularea re- genevarii hepatice, in hepatopatiile cro- nice. In cadrul acestei teme, dr. Nicolae Dragulescu, fn cursul anului 1981 a tota- lizat 1500 consultagii, Din analiza par- yiald a rezultatelor obyinute reise ct, au fost tratate cazuri de hepatiti cronick si ciroze cu produse apicole ca: pisturd gi polen, fie singure, fie in diverse asociayii cu produse apicole si alte produse farma- ceutice. Rezultatele obyinute au fost de- monstrate prin. verificiri de laborator (biochimic, scintigrafic, puncyii) si clinic. Se constart de asemenea ci laptigorul de matci poate da rezultate favorable, une- ori chiar foarte bune, numai in, primele 6 luni dup hepatitd rial acuti. Lucri- rile efectuate nu au putut demonstra in mod evident eficienta tatamentelor api- Ferapicelta tardeclo hops bes in cancerele tratate cu aceste pro- duso pot fi constatate usoare amelioriri ale starii generale, amelioriti subiective destul de importante. Dr. Traian Olariu a consultar si tratat fn cursul anului 1981 un numiar de 453 bolnavi cu afectiuai hepatice (hepatiti cronica, ciroz’, etc.) si 177 bolnavi de afectiuni ale colecistului cu dischinezii bi- liare si alte tulburari functionale. Bol- navii_cu hepatopatii cronice au fost tra- tat in primul sind cu preparate de, po- fat Soe erdtnte, Beene Mele 14 Energin, L. Pastura a fost folosita fie ca atare scoast din faguri de cAtre pacien fie sub form’ de preparat denumit ,,Vi- tas“. Aproape in toate cazurile tratate s-a remarcat o imbunitatire a stiri ge- nerale, o ameliorare a simptomelor clinice si a datelor de laborator, dupa cca, 1— 3 luni. Ceea ce a constituit 0 preocupare spe- cial tn cursul anului 1981, fn tratamen- tul hepatitei cronice a fost folosirea con- centratelor de polen, pisturd si Iptigor de marca ca: Vitas, Melpol, Polenoleci- tin. Cu aceste preparate s-au obtinut re- zultate bune astfel incit din 52 cazuri de hepatite cronice dintre care 34 cu he- patitl uriala in antecedente au fost ame- liorayi in primele 3 luni, 43 bolnavi cu scaderea a mensiunilor ficatului, rarirea balonéirilor, ameliorarea asteniei, dispari- yia subiectului conjunctival, dar mai ales imbunatatirea evidenta a probelor de la- borator, scaderea timolului, a tansami- nazelor si mai ales a gamaglobulinelor cu imbunatatirea raportului electroforezei. Afectiunile colecistului au fost, tratate cu propolis solugie 300/, in asociatie cu unele ceaiuri si in special cu ceaiul de anghinare. Din cele 177 cazuri, au putut fi urmirite 96, dintre care 64 au inre- gistear ameliorari evidente. Tot in cadrul cabinetelor de medicina intema, se mai studiazi tema: ,,Actiu- nea propolisului in giardioza*. Condu- catorul lucrarilor la aceasta tema este dr. Radu Tonel Anastasiu. S-au facut nu- meroase testari, rezultatele fiind incura- jatoare. In afara de tematica prinsa in planul de cercetare la cabinetul de medicina in- tern au’ mai fost abordate si alte pro- bleme privind sinatatea populatiei S-au facut peste 2500 consultatii, bol- navii prezentindu-se cu diverse afectiuni sindroame astenice depresive, brongite cro- nice si astmatiforme, colite gastro-duode- nale, rectocolite hemoragice, eteCabinetul de tratamente cu venin de albine condus de dr. Alexandru Parthe- nin are ca tematic& de cercetare : ,,Aspecte corelate ale interesSrii hepatice si func- tionale nervoase in cursul tratamentelor cu venin de albine in unele boli cronice*. Pentru desfasurarea lucrarilor au fost Iuati in studiu 35 bolnavi cdrora li s-au facut tratamente cu rezultate foarte bune si fra nici un fel de complicatii, unii bol- navi primind peste 100 inepituri. Inaintea primelor injepaturi bolnavilor i se aplicd o anestezie local cu procain®, pina la obtinerea unor imunizari care sa asigure prevenirea oricaror complicayii alergice. Rezultate pozitive, durabile, s-au ob- yinut in 60—700/, din cazuri asa cum sint citate si in literatura de specialitate, in ateriopatii obliterante periferice, forme inflamatorii obliterante periferice, forme inflamatorii si degenerative (artrosice) reumatice si in astmul brongic, folosind 10—12 injepaturi de albine saptaminal. in prezent sint in tratament si un nu- mar de bolnavi cu disfuncyii hepatice si hipertensiune, bolnavi care dup’ primele aplicatii prezintd. amelioriri evidente. Cabinetul de cardiologie condus de dr. Lucia Serafim studiaza, in cadrul te- mei de cercetare, rezultatele tratamentu- lui cu_produse apicole in boala cardiaca ‘schemica, hipertesiunea arteriala, artero- scleroza sistemic&, dislipidemia, etc. Astfel, propolisul tinctura si tablete, Polenolecitin, Lecipol sint preparate care se tolereazi bine de catre cardiaci, cu rezultate inci neprecizate, dar incuraja- toare. Mai ales ca preparatele acestea nu au nici o incompatibilitate cu _medicatia clasicd gi nici un fel de toxicitate. S-au fnregistrat pind in prezent 560 consultayii de specialitate. Cabinetul de O.R.L. condus de conf. dr, doc. Cornelia Piunescu are ca tema- tick de studiu ,Acyiunea propolisului in sinosinuzite si sinobronsite la adulsi si copii. Tn anul 1981 au fost efectuate la acest cabinet 946 consultagii de specialitate din- tre care 89,3% bolnavi au prezentat in- flamari cronice ale cailor respiratorii su- perioare ca rino-faringite cu diverse forme clinice, insofite uneori de traheobronsite descendente, apoi rinite catarale hipotro- fice sau osenoase si rinosinuzite alergo infecioase, asociate sau nu cu bronsite astmatiforme. Tratamentul recomandat a fost apite- rapic, dupi ce acesti bolnayi au fost tra- tai cu metode clasice, fard rezultat. Local s-au administrat instilayii cu Pro- poheliant sau aplicarea in nas a unguen- tului Proporinol, aerosoli cu Proposept, gargarisme cu apa de guré Floral, tablete cu propolis, pensulatii bucofaringiene cu Propofaringit sau, Propostamin. Pe cale general s-au administra sirop cu propolis A, si Ag, tinctur’ de pro- polis, miere propolizata, Energin, Melto- nin, Anemomel, Melcalcin, Polenolecitin. Rezultatele au fost constant favorabile. Astfel, in rinofaringo-laringite si rino- sinuzite au fost fnregistrate 87,10/) re- zultate favorabile (bune_ si foarte bune) si 12,90/ rezultate satisfacatoare. Dintre afectiunile otice au beneficiat de tratamentele apiterapice otitele externe si otitele medii supurante, izolate sau aso- ciate. Cabinetul de oftalmologie condus de dr. Mircea P. Popescu are ca tematica »Studiul eficienyei terapiei biologice com- plexe cu produse apicole in unele afec- tiuni oculare localizate palpebral si con- junctival — in waport cu caracteristicile modificarii chimico-functionale.* La aceasta disciplinad au fost efectuate un numar de 515 consultatii bolnavi noi si 875 veniti pentru control. Cazurile mai freevente au fost afectiu- nile de pol anterior ocular ca : blefarite, blefaroconjunctivite, keratopatii, cata- racte, glaucom si de pol posterior ocu- lar: charioretinile si deslipire de retina. Local au fost folosite preparatele Colmel, Colgel si Oftalmosept, iar pe cale g nerala preparatele Polenapin, Melcalcin, Vitadon, Meltonin, laptisor de matcd $i propolis tablete. Blefaroconjunctivitele au beneficiat de vindecari in 78%/ din cazuri, 10%) de ameliorari si numai 3%) nu au raspuns la tratament. Cataracta si glaucomul care reprezinta 30% din totalul cazurilor noi au fost in 15,evolutie in 700/, din cazuri, iar in 30/, au_ramas fara efect. In maladiile de fund de ochi, aplicarea tratamentului general complex a reusit si amelioreze functia conurilor si basto- nagelor din zona centrala retiniana, cu cresterea acuitayti vizuale. © metoda originala a dr. M. Popescu de Ja cabinetul de oftalmologie consta in aerosolizarea propolisului, la nivelul ochiului, care vindecd in scurt timp reac- file inflamatorii de pol anterior. Cabinetul de chirurgie, urologie si gi- necologie condus de dr. St. Roman are ca tematica de studiu ,Actiunea propoli- sului, polenului si a mierii in tratamentul adenomului de prostata‘. In acest cabinet s-au prezentat la con- sultagii 500 bolnavi dintre care majorita- tea barbati cu adenom de prostara. La acestia s-au inregistrat 73/9 rezul- tate bune, 160/ rezultate satisfacatoare, 110/ rezultate nule. Preparatele folosite sint diferitele com- binagii de polen si propolis, miere de al- bine si IXptigor de mated ca: Mipropol supozitoare, Polenapin si Vitadon tablete, mire propolizata 20/o, drageuri cu lapti- sor de matca. Cabinetul de dermatologie condus de dr. D. Muresan are ca tematica ,Cercetari privind mecanismul fizio-patologic si tra tamentul reactiilor imunologice, provo- cate prin inyepaturi de albine*, tematica care se realizeaza in colaborare cu clinica Dermato-venerologicd si Spitalul Berceni. S-au efectuat 675 consultatii pe pro- bleme de dermatologie din care 17 urti. 60 eczeme, 15 dermite de contact, 107 micoze cutanate, 165 seboree si acnee, 7 wmori maligne, 26 ulcere de gamba, 39 psoriazis, 19 viroze cutanate de dife- rite tipuri si altele. Preponderente sint sindromul sebore'c, afectiunile alergice si cele micotice. S-au aplicat tratamente cu Dermapin, Tenapin, unguent cu propolis-Floral, remarcindu-se efectele pozitive ale propolisului. Rezulate bune s-au énregistrat folosind propolisul in Candida albicans (propolis si Propostamin). In ulcerele cronice de gamba s-au ob- jinut rezultate bune cu pomada propolis 16 10%/, ; in special beneficiaz’ de acest tra- tament ulceratiile vechi, profunde, tone. Tratamentele generale cu polen, miere propolizata, laptigor de matci, Enezgin, Energin L, nu au dat rezultate deosebite in dermatoze de tip alergic. Intoleranya la propolis se observa foarte rar si mai ales numai la bolnavii care au folosit propolisul local si in mod em- piric. Cabinetul de reumatologie condus de dr, Eduard Serban are ca tematica ,Cer- cetari asupra utilizarii veninului de al- bine in tratamentul de recuperare a spon- dilozei lombare algice*. La acest cabinet au fost consultayi peste 900 bolnavi, suferinzi de diferite afec- yiuni reumatice. S-au folosit produse cu venin de albine, Apireven unguent si Apireven_liniment. Bolnavii au mai beneficiat si de un tra- tament de tonifiere a organismului cu produse apicole. Cabinetul de stomatologie. Dr. Tr. Gi- doju a consultat si tratat peste 1000 ca- zuri_cu diferite afectiuni stomatologice, folosind in special preparatele Paradon- tovit, Propostamin si Spray cu propolis, s-au obyinut rezultate Bein aaeeele bucale si linguale ; de asemenea, in osteite alveolare, pligi diverse ale cavitayii bu- cale, forme specifice de paradont Tematica de studiu a sectorului de sto- matologie este urmitoarea : — — Cercetari clinice si de Jaborator pri- vind folosirea propolisului si tratamen- tul micozelor bucale ; — Heterotransplantul osos _potenyat biologic in tratamentul paradontopatiilor marginale cronice®. In colaborare cu Spitalul Fundeni, Cli- nica de chirurgie maxilo-faciala Bucuresti si Clinica de terapie buco-dentara si pa- radontologie a Facultiyii de stomatologie Bucuresti sint in curs de elaborare a trans- plantului osos potenjat cu propolis si de asemenea sint in curs lucrari experimen- tale pentru testarea unor preparate apite- rapice, in arsuri, in hiperastenie si hiper- sensibilitatea dentara si in leziuni produse de radiagiile ionizante.to cadrul_aceluiasi cabinet de stomato- logie, dr. N. Luca a consulzat gi tratat 476 cazuri urmatind actiunea preparatu- lui Gingiprop realizat ca si celelalte pro- duse ale sectorului de apiterapie. De asemenea este in studiu preparatul Propo-col pe baz de propolis si colagen, recomandat de a fi folosit dupi extrac tiile dentare si care introdus in alveoli determin’ vindeciri mai rapide, inlocuind cu succes produsele de import Jecaspon, Aspernil, etc, Propo-col are totodat% o acyiune anti- hemoragic’ rapid’ si o actiune antiinfla- matorie, Cu acest preparat s-au_obsinut rezultate bune si foarte bune in peste 800% din cazuri. Cu preparatul Propo-col s-au fScut fn prealabil lucrari experimentale pe animale, in colaborare cu Facultatea de medicin’ veterinari, pe lowuri comparative tratate cu acest produs apiterapic, fay de un lot tratat cu produsele uzuale si faya de un alt Jot martor netratat. 7 La baza tuturor experimentarilor “cli- nice enumerate mai sus au stat preocupi- rile deoscbite ale cercetSrii stiintifice in vederea folosirii produselor stupului pen- tru snitatea oamenilor, pe care le des- fAsoari_grupa de farmacisti si biochimigti condusi de farm. Elena Palos, in cadrul Institutului de cercetéri si productie pen- wu apicultur’. * Ragiunea care a stat la baza acestei ac- tivititi a fost pe de o parte aceea ca evitind empirigmul si rutina, toate aspec- tele cunoasterii gi utilizitrii ‘pentru san’ rate a produselor apicole si fie ajezate pe baze riguros stiintifice, iar pe de alti parte de a largi si diversifica productia apicola, actiune care nu poate avea decit efecto pozitive asupra rentabilitiyii stu- pilor. Importanya acestei probleme a facut ca preocupirile privind valorificarea cu efi- cieaya sporitd a produselor stupului si fie inscrisd ca un obiectiv de cercetare’ la Consifiul Nagional pentru Stiingd si Teh- nologie pe perioada 1981—1985, unitate executant’ fiind Institutul de cercetiri si productie pentru apicultur’. Scopul acestei cercetéri care este ob- tinerea de medicamente apiterapice ji fortifiante pe bazi de produse apicole naturale menite si contribuie la péstrarea bunei stiri de sinatate a oamenilor dau nobleje intregii prescupari prin efectele sociale urmérite, Colectivul de specislisti. studiazt_pro- prietizile pe care le au produsele apicole, stabilirea metodelor de standardizare si cbtinerea de exiracte si preparate care st asigure ceringele farmacologice _privind constanta parametrilor si reproductibili- tatea acestora, precum si pentru elabora- rea de formule galenice care si comple- teze sis mareasc’ actiunea terapeutic’ a produselor apicole. Gele peste 50 de sortimente de prepa- rate apiterapeutice caro au fost realizate pentru toate disciplinele medicale ce func- tioneaz’ in cadrul Sectorului medical de apiterapie, au fost puse la dispozitia pa- ciengilor prin punctul farmaceutic ce func- tioneazi in cadrul acestui sector. Activitatea cabinetului de apicosmeto- logie se desfasoara cu foarte bune rezul- rate, Aici, pe lng unele tratamente care se fac pentru mentinerea sinataqii si frumu- setii teaului, se aplick tratamente cu re- zultate bune in acneea juvenil’. Rezuhatele obyinute de cosmeticienele Mariana Dumitrescu si Constanqa Pfeif- fer sint remarcabile si solicitarea acestui cabinet fntrece uneori posibilititile de cuprindere ale personalului de specia'itate. In anul 1981 s-au realizat la acest ca- binet un num’r de 3500 tratamente cu produse apicole si cosmetice pe baz’ de produse apicole, Un rol important in activitatea sectoru- lui de apiterapie Ia aver in anul 1981 fisierul_ medical, acesta cuprinzind figele bolnavilor watasi, fige ce reprezinta 0 mare valoare documentard stiintificd si statistic’. Afirmarea pe plan medical a sectorului de apiterapie, conturarea lui ca 0 activi- tate gtiingificd medical’ a dus la pri rea apcobarii din partea Uniunii Socie 17tilor de Stiinye medicale de infiinyare a unui cere al medicilor si farmacistilor pe care-i preocup’ problemele de apiterapie. Pini fn prevent in cadrul acestuia au fost organizate dou% sedinge de referate ce au atras un larg auditoriu, rezultatele prezentate bucurindu-se de aprecieri una~ nime, iar dezbaterile purtate au scos in evidenta efectele curative si apiterapice ale produselor apicole, A fost reliefati fins necesitatea ca tratamentele si fie prescrise numai de medici specializati si si fie efectuate aumai sub controlul me- dical. in activitatea general a seotorului de apiterapie al Institutului de cercetéri. si productie pentru apicultri s-a urmirit si realizat in mod constant caloborarea cu diverse clinici, institute medicale si laboratoare de specialitate in scopul tes- virii si experimentiirii unor produse api- terapice sau realizirii {in comun a unor cercetiri importante pentru apiterapie. Este de romarcat ci bolnavii soliciva cu fncredere si in num&r tot mai mare sectorul nostru de apiterapie, de unde ob- tin tratamente cu produse apicole natu- ale, netoxice, cu rezultate bune in trata- rea unei largi game de afectiuni. Constaram ins cu regret ci mai sint bolnavi care comit o serie de greseli in wtilizarea produselor apiterapice pentru c& isi fac singuri tratamente, fara o prea Jabilé examinare medical, de cele mai multe ori la indicaia altor bolnavi sau a unor apicultori care atunci cind isi vind diverse produse apicole dau sfaturi medi- cale, fra a avea calitatea de a o face. Rolul apicultorilor este de a realiza produsele apicole atit de necesare sina- tii omului fn scop terapeutic si alimen- tar ca miere, polen, propolis, laptisor de mated, recoltate in stare natural si igie- nici, lisind pe. seama medicilor sarcina de a le prescrise si administra dup’ caz, in functie de maladii si de starea general a bolnavilor. 18 POLENUL $I PASTURA IN APITERAPIE. Dr. R. I. ANASTASIU Polenul este formar dintr-o pulbere foarte find ce provine din anterele si staminele florilor. El este recoltat si aglo- merat de catre albine sub formi de gra- niule de diferite culori si m&rimi, Un ghe- motoc de polen cintireste cca 25 mg si confine aproximativ 150000 graunciori. Polenul recoltat de albine din flori este amestecat in stup cu enzime si: inmaga- zinat in faguri sub forma de pasture actiunea_acesteia fiind de cca 3 ori mai valoroasa din punct de vedere alimentar si biologic deott a polenului. proaspit, Polenul congine : 0 cantitate micd de api, substanfe azotate in special acizi aminati liberi: acid glutamic, arginin’, cistina, histidina, izoleucina, Jeucina, li. zina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofan si valini ; glucide, lipide, sub- stanje minerale si clirdclrncnte: potasiu, magneziu, calciu, fosfor, siliciu, sulf, man- gan, cupru, fier si flor; un mare numar de vitamine : Bj, Bo, Bs, Bs, Bs, Br, ie Bo, Biz, ©, D, Es, provitamina A ; menea mai confine un aumar de ete ca: fosfataza, amilaza, invertaza, precum si rutin cu rol tn eresterea rezistenge! ca- pilare, o substanya acceleratoare a cres- terii, substanje antibiotice active pe col bacili, proteus si salmonele, pigmenti si © serie de substante inca necunoscute care urmeaza a fi cercetate in viitor. Polenul are urmatoarele propriet&qi : tonifiant, stimulent, euforizant, reechili- brant funcyional, detoxifiant in general. Polenul si pastura sint folosite atit la omul santos, cit si la omul bolnav. La omul sinitos este folosit pentru a suplea insuficienjele eventuale in vita- mine, saruri minerale, acizi aminati si este indicat in special in sarcin’ si alaptare, amelioreaza randamentul psihic gi inte- lectual, creste rezistenta terenului in, spe- cial ca preventiv in afectiuni virale si inspecial tmpotriva gripei sezoniere, pre- vine tulburarile metabolice interne genera- voare in diferite afeciuni. La omul bolnay este indicat’ fn astenie, convalescensi, surménaj, epuizare psihici, astenia batrinului, astenie nevrotica, ne~ urastenie, anorexic, slabire, hipotrofie, stiri carentiale diverse: rahitism, fntir- zierea cresterii, dentitie deficitar’ ; teren deficient constitusional, senescenya. Este folosit in afectiuni digestive cum ar fi: constipayia cronici ; diferite colite, colon iritabil, diaree cronic’, infectii intestinale cronice, hepatit cronica si ciroz hepati- c&, tn special in cele de etiologie etilica sau postvirale ; afectiuni cardiovasculare : arterioscleroz3, hipertensiune arterial, fragilitate vasculara si capilard ; anemil ; afectiuni genito-urinare : colibaciloz’ uri- nari, adenom de prostati, prostatité cronick, impotengi, astenie sexual ; afec- ctiuni neuropsihice : neurastenie, stiri de- presive reactionare, insomnii rebele la tra- tament, tulburari de memorie reacjionare, insomanii rebele Ja watament, valburari de memorie ; afectiuni osteoarticulare_ — artrozi, reumatism cronic ; afecyiuni der- matologice ; fragilitate cutanati, maladii ale pielii, ciderea parului ; afectiuni oftal- mologice : oboseala vizuali, wilburari ale vederii crepusculare ; afectiuni metabolice slabire si de nuttitie, diaber zaharat. Polenul se foloseste in stare natural sau pulverizat si apoi tabletat sau in a- mestec cu miere gi alte produse apicole. Pistura se foloseste fie cu fagure cu tot, fie scoasi din fagure, fiind indicat in special in cazurile fn care este necesara © actiune mai puternic’. Polenul este folosit in doz de 30g pe zi, adici aproximatiy 6 linguriye, ina- inte sau dup mast in functie de afectiu- nea respectiva, in cur’ de atac de una- trei luni, in functie de caz si apoi in doze de intretinere de 15-20 g pe zi. La co- pil sint indicate doze de 5-10 g. intre 3 si 5 ani si 10-15 g intre 6 si 12 ani, Pstura se foloseste in doze de apro- ximativ 15 g pe zi in cura de 3-6 luni tn functie de gravitatea si cronicitatea afectiunii tratate. Polenul poate fi folosit in cure izolate sau regulate de 2-3 ori pe an a cite una— doua luni. In hepatita cronicd si ciroza hepatic’, tratamentul poate fi de pin la unu — doi ani. In general se foloseste polenul poli- flor. Dar existé si sorturi de polen cu indicayii specifice: polemul de salcim — calmant, de castan dulce — favorizeazd circulagia renala si arterial, deconges- tioneaz’ ficatul si prostata, de castan de- corativ — fortified reyeaua capilar’ a pielii si acyioneaza in tulburarile circula- torii venoase, de papidie — diuretic, laxa- tiv, de mar — tonifiant general, de mur — antidiareic, de salvie — reechilibrant al functiilor digestive intestinale, reglator al ciclului menstrual, de tei — sedativ si cal- mant. © indicatie aparte o are tratamentul cu polen tn denutritia proteicd si sin- dromu! de malabsorbsie si malnutritie. Polenul se gaseste si ta diferite produse cum ar fi: ENERGIN — MIERE, PO- LEN. ENERGIN L. — miere, polen, lip- tigor de matcé, POLENOLECITIN — polen, lecitin’, miere, LECIPOL — po- len, lecitina, zaharind, POLENOVITAL tablete cu polen si laptisor de matca. Pas- tura se gaseste in fagure sau in produsul VITAS — pistura, miere, ptisor de matca., Prin prezenja, varietatea si valoarea componentelor sale, polenul este reco- mandat a fi consumat atit preventiv cit si curativ in scopul ridicarii starii de si- natate a omului. 19MIEREA—ELIXIR AL VIETIT OMULUI P. A, MIHAILESCU In diferite culturi — stravechi cit mai noi — mierea albinei a fost elogiata, cinta in versuri de poesi, asematator unui alt aliment nutritiv, laptele. Nu vom aminti aici, decit in treacét — problema- tica find destul de complexa —, des- pre rolul ce totdeauna |-a jueat mierea in viaja omenirii pe parcursul multor mile- nil. Mierea, ca si Japtele privite intr-o structura a imaginarului? au constituit »darurile* — preferate ale —zeijei-mama supranumita de brahmani madhukasa, su- pranumita ,,zeita cu biciugcd de miere* ?. Aceast& asociere nu trebuie deloc si ne surprind’ pentru ci in civilizayiile de cu- legatori, mierea nu este decit analogu! natural al celui mai natural aliment care e laptele, incepind cu cel matern, Prin urmare, daci laptele este esenta insisi a intimitayii materne, mierea din sinul florii, a albinei e deopotriva, cum se arata in Upaniad3 3. fntr-un cuvint, laptele si mierea constituie ,dulceata“, deliciile inti- mitatii regasite. Soma sau haoma — era © bautura brahmana considerata sacri —, derivata din miere ca urmare a_fermen- tarii4 ; mierea este tainic ascunsa si tot- odat elixir“ al tineretii vesnice®, De numit ksschira cit si dughdba in sans- criti, gala tn elina, lac tn latin’ etc., lap- tele animalelor domestice a fost folosit de om din timpuri imemorabile 6. ‘Asta il determin’ pe Ovidiu, in ,Meta- morfoze® si arate ca la inceput omul se hranea cu lapte, nectar (sublinierea ne apartine) si plante 7, 20 Cu aproape trei decenii fn urm%, emo- logul francez Vellard a descoperit in mun- Wii Cordilieri (Paraguay) un trib necu- noscut pind atunci, guayaci, care avea ca indeletnicire de baza culesul mierii de la albinele salbatice, ceea ce a dus la emite- rea ipotezei despre 0 aja numiti exis- tenta a unei ,civilizayii a mierii* & Acei albinari din comuna primitiva, de- sigur pretimpurii, sint primii care au ma- terializat fntr-un fapt de arti, de rark frumuseje, problematica albin’-om 9. Gro- tele paleolitice, ad&posturile de sub stinel ale omului primitiv au conservat ea in- tr-un veritabil muzeu de arta, pictori, de- sene, gravuri reprezentind animale — adevarate comori artistice —, intrate azi in circuitul cultural mondial. Printre pic- turile rupestre de pe coasta risiriteand a Spaniei exist? una, realizatd in rou si care infatiseaza doi culegatori de miere, aceasta la pestera Arafia (provincia Va- lencia), releveu executat la scara 1:5 de citre cunoscutul specialist. spaniol dr. E, Hernandez-Pacheco 1, O, Cazacu ne informeaz& ca si la noi Studiul de film »Alexandru Sahia“ a realizat un film do- cumentar (1967) intitulat ,O vinatoare obisnuita, in care eroii sint albinarii nostri din Muntii Apuseni. 11, Este stiut cX proverbele, pe parcursul mileniilor, s-au revarsat in masa vie a vocabularului, ai patruns spontan fincd din primele scrieri ale omenirii, ceea ce poate constitui, in multe situatii, o mar- turie revelatoare asupra raspindirii lorinci din timpuri imemoriale. Homer nu- mea proverbele cuvinte inaripate, de inte- lepeiune populari, de dub. La noi roma- ni, Timotei Cipariu, eruditul reprezen- tant al scolii latiniste a evidensiat im- portanta proverbelor ®. Pe urmi i-au ur- mat alii: ,Experienja este mama pro- verbului" spunea poetul G. Cosbuc. Din- tre multele proverbe romanesti cu aluzie la albini, amintim doar citeva : wAlbina cea bund nu se pune pe o floa- re Vestejita®. »Albina de viespe, cit cerul de pimint*, »Albina te duce la miere si musca la scien" 1 etc, Tot asa este captivant de mentionat faptul cX modal de comportament al ce- lor mai multe animale, funcyie de factorii meteorologici, nu reprezinté altceva de- cit evidensierea reflexelor condigionate ale regoului. Find in posesia unor organe de simy mult mai fine decit ale omului, ani- malele sint in stare s& recepyioneze cu usu- ting modificirile intervenite in regimul presiunii atmosferice, oscilasiile umidita- tii si ale temperaturii aerului, ca si mo- dificarea curensilor de aer, elemente care, fn final, indici starea vremii, Experienya, viaya de zi cu zi acumulati de-a lungul multor generatii, prin verificarea prac- tick a observasiilor facute, a permis 43- ranului roman sx deosebeasci bine semne ce prevestesc vreme bun’ si semne pre- vestitoare de vreme rea, de pild’: cind simt apropierea ploii, albinele nu se inde- pirteazi de stup s.a.m.d. Nu mai puyin, aceeasi albind hannici este evidensiati si fn vechea onomasticd cind ea apare in nume personale, cu osebi- te in Tara Roméaneasca, incepind cu anul 1389 dar probabil ca aatl de aume circulau la populayia romanizarx din Da- cia, fnaintea contactului cu slavii 1! Era si firesc datorita faptului ci albi- naritul a constituit din totdeauna 0 ocu- ie productiva a locuitorilor de pe me- leagurile noastre. Bibliografie 1 DURAND, G.: Les structures antbropologi- ques de Vimaginaire, Paris, 1969, * PIGANIOL, A.: Essai sur les origines de Rome, Paris, 1917. 3 Brahad, Aran, Upan. (cf. Eliade Mircea, in Traité), Paris, 1949, 4 DUMEZIL, G.: Mythes et Dieux des Ger- mains, Paris, 1953, 5 DUCHESNE, G. J.: Ormadz et “Abriman, Paris, 1953. ® POMMILLOUX, R.: Contribution a Phistoire dus lait des origines, Bordeaux, 1952. 1 OVIDIU : Metamorfoze, Ed. Stiinyifick, Bucu- resti, 1959, S CAZACU, ©.: Pe urmele domesticinii ani- malelor, Ed. Stiinyifick, 1973. * Georg BANDI-HANS : Die Felsbilder, Baden Baden, 1962. 30 MIHAILESCU,P..A.: Hoblen, Nashdrner und... Venusfigren, in rev. Volk und Kultur, nr, 6, iunie 1978, p. 16. 41 CAZACU, O.: op. cit, p. 180. #8 MUSLEA, I.: Studii de istorie literaré su Jolclor, Ed. Academie R. S. Romania, Bucuresti, 1964, 18 MUNTEAN, G.: Proverbe romnesti, Ed, pentru literaturd, Bucuresti, 1966. “IONESCU, C.: Micé enciclopedie mastic, Ed. enciclopedic’romini, Bucure 1975, p. 30—31. ono-din -activitatea filialelor la ACA jud. Timis Realizari ale cerculul apicol Faget Apicultorii din Faget fyi desta- soara activitatea in cadrul cercu- lui apreol, condus din 1967, de Ja infiiojarer lui, cu multi’ pa siune si deyorament de_apiculto- rul Eugen Tirjoianu. O- preoe- pare permanent® a cercului api~ gol este stragerea de no} membri fn cadrul Asociayiei. Creseitorilor de Albine, Astfel, in anul care a wecut, cao incununare a muncit depuse, numrul_membri- lor a crescut cu 31, iar ineepa- tori s-au abonat cu toyii Ja re- vista Apicultura in Romani In cadrul cercului apicol fune- Vionexzi_ un magazin de aprovi- Zionare i desfactre, care cu spri- finul permanent al filialei jude~ Filiala ACA jud. Neamt Preocupari si realizari in 1981 St. NASTAC Secretar tehnic Preocupati de realizareasarci- nilor care revin organizatiei noas- tre, aparatul retribuit si volun- tar al filialei noastre s-a striduit ca in intreaga sa activitate si asigure baza_—tehnico-materiala E, TIRJOIANU tului Timis, este bine aproviz'o fat cu unelte apicole, preparate § produse necesare oricirui Stupar in munea sa, Membrii cereului apicol, in frunte cu preyedintele lui sin me- reu prezenti aici pentru a cha in- drumari gi sfaturi ori de cite ori sine sol‘citayi de apicuitori, Ani- may de pasiunea lor pentru aceasti tadelemicire, — membrii cercului apicol Faget nu vor pre- cupeti nici un efort pentru, a-si aduce si el contribuyia la fade pliniren si depiirea. sarcinilor ce staa in ‘fata Asociatiei noastre pentru dezvoltarea apiculturii din fara noastra, pentru intreaga activitate apicoli din judey, iar pe apicultori si-i mobilizeze pentru practicarea unei intensive in scopul ren- stupinelor. Printre misurile fntreprinse, un accent deosebit sa pus pe reali- zarea planului tehnic, stiut acesta conduce in mod direct ta realizarea—planului Astfel, in cadrul invipimineului apicol de mast, conferinjele api- cole Tunare au fost organizate pe cercuri apicole cu gestiune, res economic, pectiv Piatra Neamt, Roman gi "Vg, Neamy pentru a putea cu- prinde majoritatea _apicu‘tecilor din jude, La aceste confer'nge apicole au fost invitasilectoriatit din jue dequl nostru cit si din alte judeye, constituind astfel si un valoros schimb de impresii etc, Apicultorii, pe cit posibil, au fost dirijati in dowd directii : cei care au practicat stuparitul pas- toral limitat, £84 a efectua trans- porturi costisitoare si care pro- duc Tiptigor “de matel, polen, mini, propolis, apilarnil, roiuri si familii de atbine. Din aceasti gropi se detaseazi apicultorii : Grigore Neculai, Orghidan Gheor- she, Popa Mihai, Cudelck Via- dumir si alyii, care rentabilizeazi stupinele fictnd cheleu cu transporturile ff pastoral ; api- cultori care merg numai pe pro- ducyia de miere practicind stu paritul pastoral la distanye mari de circa 1500 km atit in ju- dequl nostru cit si fn judeyele Galagi, Tulcea si Briila, Cuprin- zind sursele de culesuri cu se- creyie mare de nectar ei reali- zearS producti de aproximativ 50 kg miere pe familia de albine. Dintre acestia pentru anul trecut s-au evidensiat apicultorii: Bizu Petru care a predat 5400 kg reduse Fig. 1. Participanyi la tnyiymint apicol la Piatra Neamy: schimbul de mfine al apiculto- rilor din cadrul cercului apicol scolar al Liceului (stg.) i apicultorii de azi membri ai corcului apicol municipal (dr.), 22miere marfa, Iosub Constantin cu 5250 kg, Vacariu Victor cu 3600 kg, Burduja Dumitru cu 3200 kg, Solonariu Aurel cu 3100 kg si alsii In diversificarea producyiei api- cole, apicultorii nemyeni au fost inspirayi din experienga bun a apicultorilor silijeni de la care au preluat uncle tehnologii de lucru. Datoriti rezultatelor _ meritorii objinute de organizayia_noastr’, Consiliul Popular al judegului Neams, prin Directia Generali pentru Agriculturi si Industrie Alimentari ne-aconferit ,DI- PLOMA si PREMIUL I* cu oca~ zia EXPOZITIEI TIRG, edigia 1981, la care Filiala A.C.A. Neamy a fost prezenti cu familii de albine recordiste ale apicultori- lor fruntasi si cu o frumoasi ex- pozitie apicol care s-a bucurat de Stiri_si informatii ZILELE_APICULTURIL MEDITERANEENE, 15~20 martic, Ajaccio, Corsica Bazinul mediteraneean cu tra- ditit apicole ancestrale caucé azi LF mE mE ae a ae 9 rida publicltace Informim cititorii nostri ci redacyia revistelor ,APICULTURA IN ROMANIA‘ »MEHESZET ROMANIABAN* publick anunguri de ‘mick publicitate pentru vinziri aprecierile organelor judejene de partid si de stat, precum gi de masa de participangi. In toate acyiunile noastre, am pri- mit un real sprijin din partea Comitetului Executiv al A.C. cea mai mare realizare find da- rea fn folosing® tn anul 1980 a noului sediu al filial cu ma- Fig. 2, Aspect de la expozitia caile unei apiculturi moderne. Tn acest sens Corsica sina propus si organizeze la Ajaccio, ttre 15—20 martie a.c., o ample ma- nifestare apicola ” internasionala. Avind ca tem% trecutul si viito- mul, dezvoltarea si cercetarea api- cola, zilele apiculturii meditera- neene constituie totodati pentru tirg a fil gazin de desfacere si expozitie, mirindu-se si pe aceasti cale pre stigiul organizatiei noastre, Api: cultorii_nemyeni sine ferm anga- jati in realizarea si dep%irea sar- Ginilor de plan ce le revin in ac- tualul cincinal privind dezvolea- rea apiculturii, ramuri de bazit 4 agriculturii socialiste, lei A.C.A, ud. Neams, participanji un prile) minunat de cunoastere a florei si faunei, 4 pitdurilor de castan, de fag si de pin lariecio, a smor stupine din satele mici corsicane preeum si prilej de vizitare a unei expo zipit privind aptcultura corsicané, traditional si moderna, ML MY ALTA Fs a a) me es 8 Hi cumpiriri de materiale si utilaje apicole, roiuri si familii de albine cu i firi stupi, Costul unui cuvint este de 5 lei. Se primese minimum 10 cuvinte. Pentru. alt caracter de liter’ se ae ° paige de 50%/, iag pentru chenar negru — lui simplu, costul total al anunj de 1000/5" din Anungurile urmeazd si fie publicate numai in limita spagiului rezervat acestui scop in numfrul ce urmeazi si apari dupi minimum 30 zile de redacgie. Atit anungurile cit si costul lor se Albine, Redacgia_revistelor_,APICULTUR: Ja data primirii lor in rimese pe adresa : Asociasia Crescitorilor de IN ROMANIA“ si ,MEHESZET ROMA- NIABAN®, str. Iulius Fucik nr, 17, sector 2, cod. 70321, Bucuresti, cont. 45.96.01.4 — B.AJA. — Sucursala municipiului Bucuresti, cu mengiunea ,PENTRU MICA PUBLI- CITATE*. CUMPAR familit de albine puternice qi sindtoase, VIND pavilion apicol f&a auph faa Tamil Bucuresti, Tel. 65.03.33, (6) albine, Tel, 79.84.53. (3) VIND 10 stupi cu albine si 4 mata. Rastumoiu © VIND pavilion 18 stupi ca albine, insors in Jon, comuna Cornijel, sat Bolovani, jucetul Dim- circulasie, tractabil cu orice autoturism, Tel. bovita, (2) 7740.19. - . (9) 23Re peste hotare APICULTORI ROMANI IN R.P.D. COREEA Gh. PUSCASU Presedintele Filialei A.C.A. jud. Timis Oricit_ ai fi de obisnuit_ cu zgomotul aeronavelor, cu forfota miilor de calé- tori, cu tonul aproape identic al craini- celor de pe toate aeroporturile, fiecare plecare isi are emosiile ci, ‘Aceste momente le-a trait si grupul de apicultori romani format din prof, dr, E, Muresan, ing. Dumitra Zamfir, farm. Elena Palos, ing. C. MibZiescu si Gh. Pus- cagu, in vara anului 1979, cind in pose- sia biletului de avion pe ruta Bucuresti — Phenian executam indicatiile crainicei de la Otopeni.,... pasagerii pentru Moscova sint invitayi la avion" Escali la Moseova, O revedeam in hai- ni de vard, cu strazile tixite de magini si trotuarele Inyesate de o lume pestrita, mai vesela parcd de cum 0 vazusem alta dati, Si din non la drum. Aeronava a inghitit peste 160 calatori. ‘Am decolat dup ce deasupra Moscovei sa Hisat intunericul. Mi-era necaz ci nu yoi vedea nimic pe traseul miilor de ki- lometti, pe deasupra teritoriului U.R.SS. Legile navigayiei aeriene mi-au tinur ins parte. Ne-au purtat pe un traseu cu ima- gini fantastice. De la altitudinea celor 12000 m Ia care zburam — in dreapta negral de nepitruns al noptli, in stinga un permanent. risirit sau apus de soare. Orizontul in flacari, rogul de purpuri al norilor, luciul rece ‘al lacurilor_ nordice, te purtau parc’ fntr-o lume a fantasme- lor. Sub noi Volga, Uralii, Novosi- birskul, Baica'ul. Da. Baicalul. L-am recunoscut, Ne qi- nea de altfel la curent si o simpatic’, ste- wardess care, informindu-se, la echipaj, ne anunja survolarea intinderilor parca fark de sfirsit ale Siberiei. Si ore in sir in dreapta acelasi orizont de foc. Ba une- ori parci voia si se arate discul soarelui. Nopti de var% polar Ja 12 km fnalyime deasupra pamintului Zumzetul monoton al, wurbo-reactoar lor ne-a dus in lumea viselor pe cei mai multi dintre pasageri, Eu nu puteam si dorm. Toni! era prea frumos, prea intere- sant, Fredonam in gind ,Volga—Volga, Valurile Amurului, Stepa Baicala si au- zeam patcd acompaniindu-ma intinderile nesfirsite ale acestui continent parca fara de sfirsit. »Salbaticd-i stepa Baicala* si rosul ori- zontului de la miaza-noapte mi s-au pi- Apicultori romani vizitind stupine in R. 24 P. D, Corea.rut pentru o clip un steag de purpura (pe care |-o fi privit cindva de pe pamint si Lenin). ‘Au trecut asa mai bine de sase ore de zbor, dup& care, rasaritul ne intimpina sau il intimpinam. Dupa opt ore de zbor, priveam on emo- tie albastrul cutat de valuri al Pacificu- lui, muntii Coreei acoperiti de un verde inchis, lacurile de acumulare si, in sfirsit ayezirile omenesti Dup’ citeva ocoluri, aeronava s-a as- temut pe pista de beton a Phenianului. Delegatia de apicultori romani a fost Sntimpinata de gazde intr-un mod deose- bit de amabil. Formalitaile obisnuite de pe acroporturi si — jin citeva elegante sVOLVO* ne fndreptim spre resedinya noastr’ din Phenian. Citisem desigur destul de multe despre R.P.D. Coreoa, Cu totul altceva este ins si calei cu piciorul pe pamintul acestei incintatoare Pari. Ati vizitat_vreodati 0 gridin’ botani- ca? Asa arari aceasta ara. Pe luncile in- verzite, metede ca oglinda, pe parcelele inundate cu ap’, creste orezul, principala cultura agricola, Dar digulejele, lizierele taluzurile, torul este plantat cu multi grija, totul este atft de ordonat incit rami uimit si mumai dup% ce cunosti viata si munca acestui popor, poti ingelege de ce este aga. Prin sate, pe margini de drumuti, de pe cimp, copiii pe ling care trecem ne primesc cu salutul lor pionieresc. Phenian, Oras clidit pe propriile sale ruini, dupa crincena infruntare din ani 1950-1953, cu parcuri si spatii verzi care fyi odihnesc privirile, cu monumente de arti care iyi atrag atentia, atit prin dimen- siunile lor cit si prin arhitectura deosebi 18 — tradisionala sau moderna ; coreenii, fin bluze albe si yepci muncitoresti, core- ence purtindu-si copiii in spate in saculete, scolari marsaluind in pas cadengat, in ri duri perfect aliniate, umplind vazdubul cu cintecele lor revolugionare. Eram dup’ 0 cilitorie ung’, incarcatt cu imaginile atitor locuri vazute, cirora fe-am trecut totodati fn revista istoria — atit cft ne-am priceput — si odihna pri- mei nopti, grabitk de un pahirel de rk rie“ din yard, ne-am chemat la un soma profund, primul pe aceste locuri atit de indepirtate de cele natale. * fntilnirea cu oficialivayile _coreene, discuyiile si schimburile de experienti pe martginea activitatii noastre apicole, s-au desfagurat intr-un cadru de lucru si de adevarat’ prietenie. Au fost discutate pro- bleme privind schimbul de informayii in domeniul cresterii albinelor, utilajelor api- cole, problemelor de apiterapie si posibi- litagilor de cooperate in productia api- cola, in cercetarea si pregatirea cadrelor. S-a convenit de comun acord continua- rea contractelor intre apicultorii coreeni si cei romani, in vederea stabilirii unor actiuni concrete de cooperare. Gazdele au oferit un dineu la care — intr-o atmosferd prieteneasc’ — am putut gusta delicioasele preparate culinare co- reene din peste, crustacee, supa de citel si miraculoasa bautur’ cu Jen-sen sau Pul- sul-ul, alcoolul din sticlele in care se odih- neste artistic incolcit un sarpe de toatd frumuseyea. Ne-au dat posibilitatea tovarisii core- eni sa Je cunoastem fara si minunatul lor popor, Un spectacol cu opera ,Fata care vinde flori* intr-o interpretare excepyionala, la Circul de stat, muzee, asezdminte cultu- rale, metroul din Phenian — opera de mare valoare tchmica si_artistica. ‘Am vizitat muzeul_ Mangyongdae {a care s-a nascut sia facut primiipasi in lupta revolugionar’ — copil find — to- varagul Kim Ir Sen, conducitorul parti- dului si statului coreean. Strabitind drumurile Coreei tatilnesti Ja tot, pasul ordinea si buna rinduiala a lucrurilor, Autostrazi_cu viaducte si zeci de tunele, sate gradina, case curate incon- jurate de lujeri de porumb sau fasole ur- cata pe sfori legate de acoperigurile case- lor, oameni la munca pe Opoare, toate pentru ca este foarte ¢ greu sa plivesti orez in lanul inundat pina la genunchi si si ai in acelasi timp camasi alba cu guler scro- bit imaculata. 25Popasuri in puncte turistice, 0 bere re- ce , vederi sau artizanat, vorbe bune. Ora- se ayezate la poalele munsilor, muntii im- bricati in straie de un verde Snchis, din care la tot pasul, de la poale pin la virfuri, musteste apa, Asa rata mungii la paralela 45. Pe 0 potect ce yerpuieste pind la virful cu cele 7 Jacuri — despre care legenda spune ci 7 zine s-au pribusit din’ nori cautindu-si pe aceste locuri fericirea ome- neascd, Jacuri din care izvoraste riul ce-si privale apele cristaline din cascada in cas- cadi, cu un zgomot asurzitor — am ur- cat — cu povara anilor arfrnaté parc de picioare — condusi de o tindr’, fru- moasi si inteligenti fark apicultoare ghid care avea cova din sprinteneala ciprioa- relor. Am intlnit la marea cascada un grup de turigti din R. D. Germania. Ne-am re- intilnit cu acestia tn sala de proiectie un- de am vizitat un film documentar. Am aflat astfel ci agricultura R.P.D. Core- ene se afl’ pe unul din primele locuri din lume, cu o productie medie de 7-8 tone orez la hectar, atingind producgii record de 22 tone orez la hectar. Industria se afl fntr-un ritm vertigi- nos de dezvoltare. Chiar in acele zile se Ficea receptia unei fabrici de televizoare construit® in cooperare cu R.S. Romania, Grupul de apicultori romani a_vizitat o,stupink cooperatist cu 60 familii de al- bine, ad%postite in zi cu un singur corp de multictajat, dezvoltate uniform, ocu- pind toi fagurii din cuib, la care urma sd se adauge corpul urmitor. Am vizitat de asemenea stupina Institutului de cer- cetiri apicole si un grup de alte stu- pine aduse in vederea culesului la cas- tanul comestibil, aflat atunci in plina {nflorire. Am stat mult de vorbi cu apicultorii coreeni care s-au dovedit a fi foarte bine pregitisi profesional. Gazdele ne-au dat unele selasiipri- vind apicultura coreean’ : — coi 200 000 stupi cu albine existensi in yard asigur’d necesacul de miere pentru crese, cimine, canting, In general pentru consumul local. Exist si unele disponibi- livaqi pentru export : 26 — utilajele apicole star realizate de o intreprindere specializati. Intreaga acti- vitate apicoli este divijatX de Ministerul Agriculturii ; — in privinta producgiiloc, gazdele ne-au spus ca se recolteaza de la salcim, castan, tei si de la munte miere poliflora si cf se asigurd pe sezon 20-40 kg miere/ familia de albine. In anii foarte buni nu- mai de la salcim si tei se pot objine cite 20 kg/familia de albine. Bolile albinelor nu dau mari probleme cu excepfia varroozei. Cele mai mati ne~ cazuri ale apiculturii coreene le constituie intoxicagiile. Este foarte grew si se asigure combaterea totala a daunatorilor la pomii. Fructiferi, prezenti pe intreg teritoriul si asigurarea totodata a protectie! albinelor. Rezolvarea acestei probleme constituie o preocupare de seama a specialistilor co- reeni. in ultimii ani, la recomandarea condu- cétorului partidului si statului s-a treeut Ja plantarea salcimului pe toate terenurile inca libere care nu se preteazd pentru cul- turile agricole (liziere de sosele, poieni, pe ierenuri accidentate etc.), Cu ocazia intilnirii ce a avut loc la incheierea vizitei noastre, s-a ajuns la convingerea cd o colaborare suinsi inwre apicultorii din cele doua yari ale noastre, pot duce la dezvoltarea apiculturii, la in- tarirea prieteniei dintre farile noastre so- cialiste. La despartire, gazdele ne-au condus la aeroport, de unde am decolat cu destinatia Habarovse. Coasta oceanului Pacific, fntinderile scaldate de nenuméarate cursuri de ape, cimpia jinverzita, toate {yi pastreazi atentia pe tot timpul zborului. Habarovse—Moscova. Peste 8 ore de zbor, din care 6 ore cu vizibiltate per- fecta, Siberia, cu muni golasi, cu rare asezari omenesti, cu fluvii serpuind de la nord spre sud si rasarit, cu padurile tai- galei care a defilat sub privirile noastre. Ajunsi acasa, am ramas inca timp fnde- lungat sub_ impresia minunatei sari-gré- dina, a hitniciei poporului coreean, a prieteniei sincere cu care am fost primiyi, prietenie transmisd prin noi tuturor api~ cultorilor din Romania.ntribufic 1a cerceticile asupra cas {Castanea sativa Mil) ca sursi meliferd pentru albine P, SLJAHOV — IUGOSLAVIA stanul dulce (cultivat) (Castanea sativa Mil.) este un arbore fructifer din unele regiuni ale Tue goslaviei care merici toat atentia din partea api Cultorilor. In afarX de fructul sku gustos folosit jin diferite forme ca aliment, el produce nectar si polen din abundeng& pentru albine, in perioada de inflorire, Caracteristicile sale il recomand& $i pentru folosirea lemnului. De aceea, culturile de castan se intind pe mai mult de 100000 ha in multe regiuni ale Tugoslaviei, existind tendinga de a mari aceastX suprafasd prin noi plantagii mai ales in Macedonia, Din punctul de vedere al apicultorului, casta~ nul cultivat s-a dovedit a fi o sursi sigurd pentru albine — atit de nectar cit si de polen. El in- floreste 1a sfirsitul Iui iunie si in tuna iulic, pe- rioada de fnflorice durind chiar si mai mult de © lun’, Productia medie de _micre objinut’ de Ia castan ariavi, intre 109i 17 ke, si in mod exceptional poate fi de 25 kg, iar cantitacea de polen atinge 40 kgjstup; dack se recolteazX o cantitate de 10 kg’ inci ‘mai ramin tn stup rezerve suficiente de_ poten. De obicei, de la castan se objine o miere mono- flor; aceasté miere a fost gi este foarte apreciati pe piaga interni datoriti substanyelor chimice pe care le conjine, ale ciror caracteristici terapeutice au fost verificate . Comporitia chimic’ a mierli de castan in re giunea Macedonia este in medic urmitoarea : 18- 199% ap%, 81-82% substanpi uscard, zabaruri_to- tale 70,20-71,20%/, zaharuri invertive 65,80-70,20%/6, fructozd 35-44,689%o, glucoz% 25,22-30,800/9, sul stange nezaharoase 9,30-11,50%o, acizi 0,12-0,17%/9 gi conus 0,25-0,42%/o, Corelasia intre starea dielectrici a ceri portamentul albinei melifere (Apis mellifica) D. POPESKOVIG, S. PANTIC — IUGOSLAVIA Efectele stHrii dielectrice provocarS artificial in eeard asupra comportamentului yi homeostaziei bioiogice a comunitajii de albine nu a FXcut inek obiectal unor cercetaristiingifice. In acest raport sint prezentate rezultatele preliminare cu privire la cfectele faguriior artifictali alteraqi din punce de vedere fizic (ceara fiind plact electroliticy) asupra uonr comportamente constante (care se ma- nifest® meren) gi stabile (adieX intordeauna ace- leasi) ale albinei melifere (Apis. mellifica), ara topitd a fost alterat’ fizic prin expunere intr-un cimp electric inalt (10-15 kw/cm*). Probele de ceari au fost, puse intre plici de alam (20 si 22 mm) ca anod gi discuri ce metal drept catod, ‘Dupa expunere in cimpul electric timp de 30, 60 i 120 minute, Ia 60-130°C, probele au fost ri- pink ay ajuns la temperatura camerei, Aceste plici de ceari (plici electrolitice) au fost folosite ca sursi_a wai now cimp electric de intensitate variabill. Dup% acest tratament, aceste plici de cear% au fost introduse in stupi expe mentali unde noi am urmérie si inregistrat dif rite comportamente eae sint doves ale unui anumit efect al cimpului electric generat de fa~ gurii artificiali, aleeragi fizic, din_stupi. In Iucrare sint prezentate’analize detailate ale rezultatelor objinute si discusii asupra corelatiilor existente fntre ele. Propolisul si substangele sale active M. DIMITRIJEVIG, Miroslava LOLIN, B, TRBIC, V. ANDREJEVIC, Tatjana PANJEVIC — [UGOSLAVIA Prin analiza de masi, in infrarogu, fn ultra~ violet si a spectrelor de rezonanyi nuclear’ mag- netic sa obtinut structura produsului activ izo- lat din propolis. Prin condensarea termici a floroglucinei si a benzoilacetatului s-a obginut 5,7-dihidroxi- flavon care prin metilare parjialX a tecut in 5-hidroxi- -7-metoxi fiavon’. Comparind produsele sintetice i naturale s-a stabilit identitarea lor, fapt prin care s-a confir- mat structura presupusi anterior, Situayia apiterapiei in S.U.A, CH, MRAZ — $.U.A. In ultimii 100 de ani, cercetirile in apiter pie in S.U.A, au rimas in urma celor efectuate in Europa. Intre anii 1920—1940, sau efectuat cercetiri privind utilizarea veninului de albine prin utilizarea cu precidere a injectiilor cu ace hipodermice si nua infepSturilor directe. Un mare animator in directia utilizSrii veninului de albine 2 fost dr. B. F, BECK din New York. Au mai 27lucrat in acest domeniu R. L. CAREY din Cali- fornia si P. H. O'CONNELL din Connecticut. Un mare progees s-a inregistrat in ultimii ani Ja ,Arthritis Foundation si ,Walter Reed Army Institute for Research" in domeniul utiliz&rii ve- ninului de albine, Venioul de albine stimuleack sistemul imunologic prin ridicarea nivelului de interferoni fn organism. In ultimul timp s-a organizat ,North American Apitherapy Society” cu rolul de a promova cer- cetarea in domeniul terapi si cu alte produse apicole. Usilizarea veninului de albine tn medicind cis tig tor mai mult teren in America, ca urmare a rezultatelor cercetirilor multor medici_pasionayi. cu venin de albine Inhibine si acyiune bacteriostatici a pisturei J. H, DUSTMANN, E. GUNST — R. F. GERMANIA Principalul component al substangelor cu ac- fiune antibacterian3 din miere — asa numitele inhibine — se formeaz prin activitatea unei en- zime, glucozoxidazk (GOD), care provine din glandele faringiene ale lucrStoarelor : in solutii diluare de miere activitatea GOD produce 0 aglo- merare de peroxid de hidrogen (H0,), care la rindul ei declangeaz’ o puternici acgiune anti- bacterian’ a mierii, Se stie c& odat cu formarea ghemotoacelor $i a depozitirii polenului in celulele fagurilor acesta este mai mult sau mai payin umezit. fie eu congi- nutul gusei, fie cu secreyia glandelor. Deci s-ar putea c& polenul din cosulege, respectiv cel depus in faguri si aib& si el o acyiune antibacteriany, care se bazeazi pe principiul GOD mai sus schi- at, Pentru explicarea acestei probleme am exa- minat comparativ ghemuleyele de polen si ameste- cul de polen si consinut de gus’ depus in fagure si care se numeste si »pisturk*, Rezultatele analizelor noastre au fost urmétoa- rele: comparindu-se ghemuleyul de polen si pas- turd este surprinztor c& in cadrul testuluibac- terjologic in tuburi (extracte in tampon fosfat dializate, sterilizate prin filtrare in diluyie in serie) ghemulejul de polen are numai o actiune inhibitorie foarte redusi asupra cresterii lui Sta- phyolococcus aureus si Bacillus alvel, Paralel s-a putur dovedi si 0 activitate GOD scizuti. In schimb pistura, care dejine in mod cert valori GOD mari, avea o actiune inhibitorie marcanti. Acest Iuctu este valabil si pentru extrasele din glandele faringiene de lucritoare, 28 Cind activitatea GOD era mare, exista ji o acfiune bacteriostatici puternicd, care depisea mie- rea, deci exist un efect bacteriostatic. Tnvers, cind activitatea GOD este scXzutk scade si efectul de inhibiti inpsiert 5.8 dovedit a fi un produs substanial imbogitit de citre albine, un fenomen, care nw a fost luat in seam& de literatura de specialitate, Cercetind importanja acestei umeziri si deci a adiugirii de GOD, ceiese cX pistura este prote- jack fay de descompunerea microbian’ si ci ea ar putea proteja larvele de albine mai virstnice fay de infectii bacteriene, ele find hrinite cu pis- turd. De aceea, s-a plinuit si se includ% in cer- cetisi si algi germeni patogeni pentru albine, ca Bacillus larvae, Streptococcus pluton. Activitatea apei din importanta ei practicd J. RENACEK — ELVETIA miere, Determinarea si Activitatea apei ay joacX un rol important in procesul preparirii si mai ales al depozit produselor alimentare, Permite aprecierea stadiu- ui apei (liber sau legat) spre deosebire de con- yinutul global de api in produs, Valoarea aw se poate exprima ca o° relajie a presiunii vaporilor de api asupra produsului impiryitS Ja presiunea vaporilor de api puri la temperaturi identici. Necesitatea cunoasterii conginutului de ap¥ {i- beri si legati in pordusele alimentare a condus a 0 rapid dezvoltare a tehnicii de misurare a sa. Printre metodele de misurare direct, cum ar fi, metodele termodinamice, hidrodinamice si spec- wroscopice si cele indirecte bazate pe principiul conductometric, in special ultimele sint satisfici- toare daroriti simplitiyii lor, rapidirayii_ si costu- lui, precum gi a preciziei determinarii. Aparatul marca Novasina bazat pe principiul conductometric de misurare a umidititij relative a aerului conform lui Mosel-Kujak face posibili determinarea lui a in miere in zona 0,50—0,95 cu o precizie de +0,01 fntr-un timp minim de o ori si jumatate necesari pentru a atinge echili- brul si 0 determinare cu titlu de orientare in 15 minute. Valoarea activitiyii apei fa contextul tempera- turii. si pHE-ului constituie un criteriu important pentra stabilirea mierii din punct de vedere micro- biologic, biochimic, chimic, organoleptic si al cu- lori. Tzotermele apei din miere (relayia intre ay si continutul de ap%) se folosesc cu succes pentru controlul tratirii mierii din punct de vedere al concentrafiei, deshidratarii si amestecdrii cilTimpul probabil in trimestrul 11/1982 Aprilie cildus si ploios. Mai frumos si ceva mai_uscat, Iu nie cald gi pl Primivara 1982 va debuta destul de repede, dup cele citeva ninsori, ce vor cidea fn yzilele ba- belo si va Tua sfirgit in jur de 20 "mai, cind fn nordul extrem al fitii, vor apare primele tem- peraturi de vari (25°), ‘iar in cimpia sudici se yor semnala valod. tropicale (30°. Primvara va fi putin mai cald% decit normal’ si cu ploi ce vor totaliza cantitifi, mai mici de api decit cele obignuite cu toate eX freeventa lor va fi apro- plat de cea normal’, APRILIE, Desi ya ncepe cu o vreme rece, tuna aprilie va fi pint la urm’ ceva mai cald& decit obis- nuit si cele mai ridicate temperavuri se vor re- marca intre: 3-5, 10-11, 13-14, 16-18, 21, 23-24, si 27-30 aprilie. ‘Cele mai ricoroase zile ‘sint de asteppat la: 1, 6, 12, 19-20, 22 gi 25 ale lunii. Va predomina un cer schimbitor, numirul zile- lor paryial, sau temporar insorite va fi mai mare decit numfrul zilelor acoperite, Teritorinl va fi atins sau traversat de 7 fronturi de ploi in jurul datelor de: 6-8, 11-12, 14-16, 18-19, 22-23, 24-25 si 30 aprilie. ‘Aceste ploi vor da cantitiyi de api normale sau excedentare in nordul 31 estul teritoriului, in deosebi in Moldova. In jinuturile vestice pioile vor fi mai slabe si cantitisile deficitare, 1-5 aprilie, Vreme rece Ia inceput, apoj in in- cilzire apreciabiti, temperatura va trca la peste 20° in regiunea de cimpie. Cerul va fi schim- bitor, alternind fnnordri cu insenin’ri temporare, Citeva plot locale se vor semnala in nordul_ yirii, unde si vintul va preventa intensificiri locale. In primele dimineti se vor forma ceyuri cu depaneri de brumi. La 6-7 aprilie wa val de aer subpolar, traver- sind yara, va produce 0 r&cire accentuati inso- tick de innordri pronungate, intensificiri de vint, ploi in regiunea de cimpie si ninsori in zona de munte. ‘Temperatura va scidea noaptea sub O° in mungt si nordul Transilvaniei. 8-15 aprliie, Vreme nestatornicd de ta o zi la alta, Cer variabil mai mult noros. Vor cidea ploj temporare, ce vor fi maj abundente la 10-11 gi 1415 aprilie, Se vor observa si clteva averse in- sofite de fenomene electrice si intensificiri de vint, Temperatura va oscila ziua intre 14° si 20°, In clteva nopsi se va produce bruma locali, 16-24 aprilie, Dup& o scurti ameliorare si dup intensificarea vintului, in ziua de 17 aprilie, vre- mea va deveni din nou nestatornici din cauza unor fronturi de ploi, ce vor pitrunde fn spa- fiul sri la 18-19 si 22-24 aprilie, cind ceral se va innora si vor cidea ploi cu caracter intermi- tent, In citeva dimineti se va forma ceasi locala. © fmbunitafire usoari a timpului se va constata in zilele de 20-21 aprilie, 25-30 aprilie. In acest interval se vor remarca cele mai frumoase zile ale lunii, precum si cele mai ridicate temperaturi, valorile maxime vor atinge 20° in Maramures si 25° in Cimpia Du- nirii, Va predomina un cer insorit, Dimineiile vor fi cu brum& local. In ultima zi a unit vor cidea ploi rzleye in nordul teritoriului. MAT Ultima Tun a primiverii se va caracteriza prin- ip ceva mai cald decit normal, dar mai sirac in precipitayi din punct de vedere canti- tativ, Cele mai ridicate temperaturi se vor inre- gistra in cimpia din vestul f&rii iar cele mai sci- zute pe litoral. Incilzirile cele mai sensibile se vor nota intre: 9-16, 19-22 si 25-31 mai, Riciri slabe si trecitoare se vor constara la- 3h, 7- 17-18 si 23-24 ale lunii, Celebra si temuta ricire a ,sfingilor de gheari", de Ja 10-12 mai va fi anulati de un val de wer uscat, ce va determina un cer variabil mai mult fnsorit ; aceast ricire se va manifesta numai in zona montana cu mare altitudine, trun ti Tn luna mai va predomina un cer variabil si aumirul zilelor insorite va fi mai mare in decada a dova a lusii, Numirul fronturifor de ploaie va Fi_mai_mic decit cel obignuit si ele vor atinge teritoriul in jurul datelor de: 2-3, 7-9, 14-18, 21-26 si 28-51 mai, Majoritatea ploilor vor avea casacter local si numai 1a mijlocul decadei a treia se va consemna si o ploae general, Cantititile de api, ce se vor totaliza vor fi mai mici decit cele normale, exceptind Oltenia si Munjii Bana- tului_unde vor fi excedentare, O alti caracte- ristici. a acestei luni o va constitui timpul vintos si deci_mai ricoros din partsa de nord-est a Moldovei. 28J-8 mai, Desi va incepe cu zi frumoasi si caldi, vremea, tn acest interval va fi instabiia, alternind zile calde cu zile ceva mai .ricoroase, Cerul va fi schimbitor cu innoriri predominante si cu pioi temporare, maj ales in zilele Je 2, 4, 5 si 8 mai. Se vor produce intensificiri de vint in nordul yrii, Dup& data de 5 mai nopi vor rici in munti si nordul ySrii, unde dimineyile vor fi cu brumi locali 9-14 mai, Vremea va deveni frumoasi gi se va incilzi simsitor, temperatura urcind, fn regiunea de cimpie, la peste 25°. Cerul va fii variabil. mai mult fasorit. Vintul va prezenta intensificiri frec- vente in risritul s% 15-18 mai, Un front de ploi si averse asociate cu fenomene clectrice va traversa o mare parte din teritoriu, determinind un timp instabil, cu innorlri parfiale si cu o scidere a temperaturii 12 17-18 mai. Ploile si aversele insoyite de vint tare vor fi de scurti duratd. Dupi tecerea acestui front temperatura va incepe si creasci. 19-22 mai. ‘Timpul se va menyine frumos si se va incilei pi la 29° a sesul Duniicii. Se vor observa si citeva ploi slabe si rizleye. Vintul va prezenta intensificiri locale. 23-31 mai. Din cauza mai multor fronturi de ploi, ce vor pXtrunde in spayiul piri, timpul va deveni mai umed, cu innorii accentuate in multe zile, cind vor cddea atit ploi linistite cit si averse insosite de fenomene electrice si fntiriri ale vin utlui, Unele din aceste averse vor lua caracter torenjial, fn jur de 24-25 mai, cind va cidea $i grindin local. Temperatura, desi va scidea tn unele zile, se va menfine relativ ridicat%, variind viva fntse 22° si 30°. Noptile vor rimine reci ta Maramures. TUNIE Prima unk de vari va fi ceva mai cald¥ deeie obisnuit cu deosebire in vestul si sud-vestul piri, unde se va fnregistra i cea mai ridicat rempe- ratur a lunii de 34°, Ploile vor fi mai frec- vente si mai abundente decit norma, maj ales in jum&tatea de ristrit a ySrii. Cele mai calde in- tervale ale lunii sint de asteptat la: 1-2, 5-6, 16-21 si 23-30, iar principalele rcivi se vor simfi la: 3-4, 7-8 si 10-11 iunje, In uncle ile, fa re- giunea de cimpie temperatura va urca Ia valori topicale si acestea vor fi mai numerowse in de- cada a treia, Cerul va fi variabil cu fanorkri mai frecvente in centrul si nordul firii, Cele mai insorite zile se 30 vor constata fn lungul Dunit cimpia Banatului. Fronturile: de" plot var fi mai mimeroase decir in alti ani si ploile se vor falingui pe tot par- cursul lunii, fiind frecvente si abundente in estsl teritoriului, respectiv in Moldova, Dobrogea si Muntenia, unde numfrul ploilor va varia fate 12 si 20, Principalele fronturi de ploi vor atecta 1-5, 6-9, 10-14, 15-22 gi 2430 pe litorat si im teritoriul fatre junie, Ploi generale sint de agteptat la: 6-9, 12-45 si 23-26, Unele dia ploi vor lua caracete torengial, provocind inundarea terenurilor concave si viituri pe vii si sfuri, In nord-estul isii cantiviyile de api vor fi mai mici si deficital cel mai fasemnae se va constata in Crigana si Maramures. 1-8 iunie, Din cauza mai multor fronturi de ploi, ce vor atinge sara, vremea va fi variabiti, cu cer nestatornic si cu ploi si averse asociate cw fenomene electrice, cideri locale de grindin si in- tensific’ri de vint. Temperatura, care va fi ridi- cat Ia inceput, va scidea in zilele de 3-4 si 7-8 iunie, 9-12 iunie, Vreme in general rXcoroasit gi umedi, ex Sanoriri predominante si cu ploi fnsemnate irr toate sinuturile. Temperatura va scidea noaptea pin Ia 2° in nordul yirii iar ziua va oscila intre 13° si 24°, In munti dimineyile vor fi cu ceayi pe vii 13-17 iunie, Vremea se va facklzi weptat. Ceral se va mengine schimb&tor. Vor continua si cad ploi si averse freevente, destul de abundente in jumitatea de est a firii. Se vor produce anme- roase desclrclri electrice. Temperatura va depisi in unele zile 2 tile vor rimine ricoroase in mungi 18-28 iunie, Mai multe fronturi de ploi gi averse vor pStrunde fn spatiul yirii, menginind un timp calduros dar nestatornic, cu. fnnorfri freevente si uneori accentuate, Vor cXdea atft ploi linistite cit si averse insosite de fenomene electrice, ce pe alocuri vor fi torensiale, producind viituri locale si inundarea terenurilor joase, Se vor produce si unele vijelii locale. In zona de cimpie tempera ura va urca la valori tropicale, 29-30 innie, In sud veemea va fi relativ feu moasi, cu cer variabil mai mult insorit, pe cine fa nord si zona de munte timpul se va menyine instabil, cu averse si ploi de scurt% duratt aso- ciate si cu scderi usoare de temperaturi, Nop- TOPORin ajutorul apicultorului incepator LUCRARI DE SEZON Aprilie — luna fn care primivara reinte in drepturile sale firesti in toate zonele din yard stimulenzi si favorizeacd dezvoltarea in saltu 3 tuturor familiilor de albine normale si in mod eu totul deosebit a celor puternice, Noua stare se explicd prin faptul eX albinele gisesc in naturk si_adue aproape zilnic fn stupi cantitayi tor mai apreciabile de polen si nectar, iar temperatura cxescind continu, -puietul se extinde de lao zi Ja alta, fapt dovedit si prin aceen eX métcile. va Joroase ajung si depund in 24 ore cite aproxima- iv 1500 oud, Ca urmare se inlocuiesc treptat albinele de arn, uzate fiziologic cu albine tinere. Totodatt

S-ar putea să vă placă și

• Apicultura 1986 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1979 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1979 02

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1985 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 05

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1986 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări