oo uate st cei YS Polo Silat sro Ure tItol PNET ANIL ne Toe ar Peon arnt ier een reat Sosa meanest Bee Hires DOr OMe Test COLEGIUL REDACTIONAL SITE mae! Smet Pema mesons GER aR E Ke NG ~ Apic ultura poem aneyacesmebeey Revist’ lunarS de schimb de experientd gi Indrumare metodologic’ apicoli editaté de CrescStorilor de Albine din Republica Socialist’ Rom4nia RecN late kc) CUPRINS bg * * "2 25 de ani de activitate a Asociaziei Cresca- % _ torilor de Albine din R. S, Romani 2 q *** 3 Sedinga statutaré a Consiliului Asociagiei % si sedinja de lucru cu activul de conducere vo- % — luntar gi retribuit al Asociasiei pentew lansarea g lanului pe anul 1983. 3. J st. DINESCU Si ne mobilizim eforturile in api- % —culturX pentru indeplinirea opiectivelor celui. % — de-al treilea an al cincinalului calitagii si efi % _ cientei, i: 5 y Tr. VOLCINSCHI: Declararea tuturor familiilor «f de albine la recensémintul din 1—8 februarie. 7 4 A. CHIRULESCU : Organizarea coloniei de albine. SV. VI somatice. C. ANTONESCU : Cu sau firi mitci ajutdtoare ? j RNESCU : Studiul nucleolilor din celulele ; { 15 % 1. CIRNU: $8 inmuljim si si plantim arbori si 7 y 4 arbusti' meliferi 19 4 CALENDAR APICOL Z. VOICULESCU: In ajutorul apicultorului in- y cepator : Supravegherea ierndrii albinelor. 21 , DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE I, TITOV : Activitasi prioritare A.C,A, pe linia in- drumarii tehnice, int&ririi yi continue dezvoltari a_apiculturii in uniratile socialiste si in gospo- diriile populatiei, 23 DIVERSE O, MILEA + Oaspeti finlandezi. q | 4 i i 9 DIN ISTORICUL APICULTURII 4 P. A, MIHAILESCU : Columna traiani yi... albinele, 25 $ D. STANCIU: Din istoricul apiculturii in judeyul i i j i i 4 Braila yi regiunea Dundrea de Jos. DOCUMENTAR APICOL SCURTE $TIRI DE VORBA CU CITITORIT | TEMATICA TEL PE ANUL 1983 | INDRUMARI PENTRU COLABORATORI1957 —1982 25 ANI DE ACTIVITATE A ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE DIN B.S. ROMANIA cary ams mes ae sae re La 30 decembrie 1982, cind poporul romin a sirbitorit festiy aniversarea a 35. ani de Republics, crescitorii de albine din Roménia au aniversat totodata si 25 de ani de fa acel 30 decembrie 1957 cind, sub indrumarea Partidului, un manunchi de apicultori i au pus bazele, inscriind legal, actul de infiingare postbelici a Asociasiei Cresci- torilor de Albine din R. S, Romania. In cet 25 de ani de existengi — ca urmare a iinei dezvoltiri impetuoase si continue, a unei munci desfisurate cu pasiune gi clan creator — A.C.A, a ajuns astizi, si cuprinda 66263 membri intrunind apicultori profesionisti_ din cadrul sectorului apicol socialist ea $i apicultori amatori avind ca ocupasie de bara cele mai variate si diferite profesiuni, de la muncitori si sirani, Ja cirturaci, medici, ingineri, romani, maghiari si de celelalte nasionalitati conlocuitoare, strins unisi prin acceasi pasiume si dragoste fafa de albine si de indeletnicires de crestere i intregincre a acestora. ‘A fost realizat in acesti ani un patrimoniu propriu in valoare de 126 741 000 let compus dintr-un combinat apicol modern utilat, un institut de cercetare si, productie pentru apicultury, un liceu agroindustrial eu specializare in apiculturd-sericicultur’, sedii proprietae pentru 19 filiale judesenc, crescitorii de matci pentru albine sma. ‘Au fost create in aceasté perioadi 1420 Jocuri de munci incadrate cu oameni ai muncii pasionagi, care activeazi ca personal retribuit de citre Asociasie, in slujba tuturor apicultorilor din’ intreaga yard. Toate aceste realiziri au permis asociasiei, si infjptuiased anual un plan de aproape jumitate miliard lei din care in valuta 2307 § provenisi din export. Totodat’, apicultura romaneasc’, prin activitatea tehnick neobositi desfiqurati de asociatie prin activul siu_retribuit si voluntar a cunoscut in acesti ani nu numai o dezvoltare. Ia dublu a efectivului, familiilor de albine — de la 571000 in 1957 la 1149 400 in ianuarie 1982 — ci si un grad de modernizare la nivelul practicii apicole internagionale, fiind recunoscuti ca atare pe plan mondial. Toate acestea au putut fi infaptuite datorit’ sprijinului, indrumirii si atenyiet continue acordate organizatici noastre de eitre conducerea de partid si de stat personal de citre tovarigul NICOLAE CEAUSESCU. In activitatea ce 0 desfisoara, crescitorii de albine nu_precupeyesc nici un efort Fispuncind cu dragoste, fermitate si incredere deplina chemarilor Partidului Comunist Romén, de 2 munci mai mule si mai bine pentru a contribui efectiy alituri de intregul popor ta mareafa opera de deryoltare intensiv’ a apiculturii Rominiei socialiste, © Gavigind din hinicia albinelor, insusindu-si si aplicind cu pasiune in activitatea profesionali ca si in cea de apicultori exemplul ordinii si disciplinet ce caracterizeaza Iunca familie! de.albine, apicultorii din sara noastrX se striduiese ca — aya dupi cum au mostenit de la mosii si strimosii lor — sii dezvolte in continuare aceasti indeletnicire milenard pe meleagurile Roménici, si 0 culfive cu emtuziasm si si o transmiti urmayilor, copiii de avi, apicultorii de miine. ‘Apicuitura find o indeletnicire specificd yremurilor de pace ale popoarclor ne-a format si pe noi crescitorii de albine din Romania, ca infliciragi Iuptatori pentru pace, care ne stringem unigi in jurul partidului si statului nostru, ati in munea creatoare desfisuratk pe plan intern penteu inflorirea si bunastarea poporului romin, cit si in fctivicates. desfigurat¥ pe plan extern, pentru munci paynied, viagi, libertatea si indepen- denja popoarelor, pentru destincle civilizasiel umane, pentru faurirea unci lumi_a_prie- teniei si colaboririi paynice intre toate nagiunile, in concordanga cu interesele si nizuingele vitale ale popoarclor. PMOL OL MEE MT EOLA L TTT ITS eS eS ae tat Gu prilejul acestei sirbitori si a Anului nou 1983 Comitetul Executiv al Asociayiei noastre si colegiul de redacfic al revistei felicité si ureazi Ja mulji ani crescitorilor de albine din intreaga far’, succese depline in activitatea profesionala precum si in eca de apicultori, si-si sporeasc’ efectivul stupinei, si-si diversifice producti si si realizere in acest an producsii mari de miere, ceari, polen, Kiptigor, propolis, apilarnil ! CL MOEA PT 0A FM EF FMF EDAD FE DYED YY LM L MOT ME EE EEE ME RE \ 2SEDINTA STATUTARA A CONSILIULU! ASOCIATIE! $I SEDINTA DE LUCRU CU ACTIVUL DE CONDUCERE VOLUNTAR $I RETRIBUIT AL ASOCIATIE! lh al i De a PENTRU LANSAREA PLANULUI! PE ANUL 1983 In zilele de 10 si 11 decembrie 1982 s-au desfsurat sub _— prof. C. Paiu, vicepresedinte, lucririle sedinyei statutare a Consiliului A.C.A. si sedingei de lucru cu activul de conducere yoluntar si retribuit al Asociasiei pentru lansarea planului pe 1983. Cu acest prile} a fost inaugurati si sala de festivititi a LC.P.A, a citei construcyie modern’ a fost realizati in cursul anului trecut gi in incinta c&reia s-au desfasurat aceste sedinye. Consiliul a dezbatut si aprobat darea de seam’ asupra activitisii A:C.A. pe anul 1981 si primele trei ttimestre pe anul 1982, descircarea de gestiune a Comitetului Executiv pe aceeasi perioad si principalii indicatori de plan pe anul 1983. A fost un prilej sirbitorese pentru cei peste 15 inscrisi la cuvint care — in numele apicultorilor pe care-i reprezint’ — s-au angajat de anu precu- peti nici yn efort si de a se stradui sd réspundé cu dragoste, fermitate si in= credere -chemirilor conducerii de partid si de stat, personal ale tovarasului NICOLAE CEAUSESCU, de a munci mai mult si mai bine, pentru a con- tribui efectiv la realizarea programului de dezvoltare a apiculturii, si alituri dé fntregul popor muncitor, la mireaja oper’ de dezvoltare’ reyoluyionari a agriculturii. In incheierea lucrarilor a fost adoptaté 0 hotirire privind obiectivele gi sarcinile ce trebuie si stea in atensia activitiyii: viitoare a Asociatiei pentru realizarea programului de dezvoltare a apiculturii in scopul_sporirii efecti- vului familiilor de albine si a productiei apicole atit tn sectorul socialist cit si in gospodariile populasiei. In dup& amiaza aceleiasi zile biroul comitetului executiv in sedinte de lucru cu presedingii, secretarii tehnici si contabilii sefi ai filialelor noastre jude- fene a continuat pe comisii, repartizarea pe judeje a indicatorilor de plan tchnico-economici pe anul 1983.SA NE MOBILIZAM EFORTURILE iN APICULTURA PENTRU TNDEPLINIREA OBIECTIVELOR CELUI DE-AL III-LEA AN AL CINCINALULU! CALITATI $1 EFICIENTEI Obiectivul fundamental al actualului cincinal il consti- superioar3, a indeplinicii Pro- gramului partidului, cresterea jin ritm susyinut a economiei nationale, afirma- rea cu putere a revolusici tehnico-stiintifice in toate domeniile, trecerea la 0 nou calitate a intregiiactivitigi economico-sociale. in acest scop, in spiritul documentelor Congresului al XIL-lea al partidului ca si ale Conferingei din decembrie 1982, este necesar si asigurim orga- nizarea superioari a producyici si a muncii in, toate sectoarele, cresterea sustinuti a producti- muncii — izvorul principal al sporirii bo- gifiei noastre nationale — afirmarea riguroasi a noului_mecanism economico-financiar, cresterea puternici a eficiensei intregii activitisi econo- mice, Se impune perfecfionarea continua a formelor si metodelor colective de organizare si conducere a producfiei, intirirea democragiei muncitoresti, autoconducerii si autogestiunii, punindu-se tot mai larg in valoare, marile posibilitisi de pro- gres pe care le oferi orinduirea noastra socia- ist’. In acest cadru, in actualul cincinal se pre- vad actiuni deosebite in directia asiguriri mai bune a economiei nasionale cu materii me si energie, dezvoltirii tuturor ramurilor agri- culturii, afirmirii cu 0 forti mai puternici 9 activitiyii stiingifice in toate domeniile viesii eco nomice si sociale. »Congeesul al Xi-lea al partiduloi — subli- nia secretarul general al partidului, tovardgul NICOLAE CEAUSESCU — a pus ca sarcini centrali trecerea la o noui calitate in toate domeniile de activitate, dezvoltarea puternicy a forgelor de productie, cresterea avutiei nationale sia venitului national, ridicarea gradului de ci vilizayie, a nivelului de trai al poporului...*. Si transformim cantitatea intr-o now% cali- tate, si asigurim o inalt eficientd in toate sec- toarele productiei materiale — iati ceringa prin- cipali ce ne sti ayadar in fasi in actualul inal, In, strinsi legiturs cu toate acestea, este necesar si actionim si pentru dezvoltarea consti- oi, comuniste, in rindul tuturor oamenilor Dr. ing. St. DINESCU Director in Ministerul Agriculturit si Ea ate aaah aren Industrie} Alimentare ae Misiha Re Pt Vicepresedinte al Asociagiei Cresctitorilor de Albine din R, Prin glasul secretarului ge- neral al partidului, sint che~ mati si puni calitatea si cienja in centrul preocupirii lor atit apicultorii ul socialist de stat si cooperatist cit si apicul- tori cu gospodirii individuale. Este 0 chemare izvoriti din ceringele obiective ale dezvoltarii noastre economice in etapa actuali, care ne in- deamni la 0 schimbare revolutionari in munca si gindirea noastri, Ia participare activi, eu toati capacitatea creatoare, pentru buna desfi- gurare a producfici, Cit producem, dar mai al cum producem, cu ce cficiengi, sint intrebiri pe care ni fe punem deseori cu tofii, cu acea convingere a posibilititilor nevalorificate in to- talitate, a dorintei de a demonstra mai direct, noile valenge ale capacitisii noastre de creatie, ale calitiyii de buni gospodari. In vederea realizarii sarcinilor de productie a- picola in perioada 1981—1985, in programul pri- vind dezvoltarea apiculturii se prevede a fi in- treprinse 0 serie de actiuni : — cresterea efectivului de familii de albine cu 79%/0 fas de nivelul anului 1980 ; 5 — cresterea produciei totale de miere, pre- cum fi a livririlor la fondul de stat, care si re prezinte 58% din productia totali de miere ; — valorificarea si administrarea fondului_me- lifer, imbunatisicea bazei melifere si a polenizirii culturilor agricole entomofile ; — ameliorarea materialului biologic apicol au- tohton’ si extinderea in productie de noi teh- nologii ; — prevenirea si combaterea bolilor si intoxi- catiilor Ia albine ; — diversificarea si valorificarea productiei a- picole prin intensificarea contractirii gi stimula rea achiziyiilor pentru fondul de stat. Pentru realizarea nivelelor previzute produc- iei apicole, Institute de cercetare si productie pentru. apiculturd va elabora noi tehnologii de crestere si intrefinere a familiilor de albine, iar prin Liceul apicol, licecle de profil ageoin- dustrial, preeum si prin cursurile apicole de masi organizate de Asociatia Crescitorilor de Albine, S. Romania 3se vor asigura cadrele necesare dezvoltirii api- culturii in intreaga yard, Munca intregului popor, deci si a apiculto- rilor, tot mai spornici, de inalti calitate yi ef cieny3, este singurul izvor al bunistirii noastre. Partidul ne cheami si facem totul — zi de zi, fiecare la locul siu de munci — pentru a da intregii noastee activitiyi, implinirile calitative superioare, stabilite de partid, de secretarul siu general, in interesul infloririi necontenite a pa- tiei i a bunistirii in general. Sarcinile privind dezvoltarea apiculturii pe plan nagional au sporit an de an, in ritm sus- sinut, rezultatele indeplinirii acestora inscriin- du-se in dinamica eforturilor comune ficute in toate ramurile economici nagionale. ul pe care le acordi conducerea superioari de partid si de stat dezvoltirii api culturii_ ca ramuri economici important, che- mati si-si aduc¥ contribusia la ridicarea nivelu- lui de trai al poporului nostru, sint pregnant re- liefate prin indicasiile date in cuvintul siu de citre tovarigul NICOLAE CEAUSESCU cu pri- lejul sedingei de lucru din 11 septembrie 1981 : ost acordim mai multi atensie apiculturii. Se pare cd din acest punct de vedere lucrurile ne pot mulsumi. Desi pe total avem un numir mare de familii de albine, cantitatea de miere nu este prea mare, In intreprinderile agricole de stat si cooperatiste numirul de stupi de albine este foarte mic si cred ci inrt-o anumiti misuri aceasta are si o influengi megativ’ asupra pro- ductiei agricole, cunoscind rolul pe care-l au albinele. Fiecare unitate si aibi obligatoriu un numir de familii de albine ji si se stabileasc3 cum tre- buie amplasate, incepind din primivari si pind in toamni. Si organizim mai bine apicultura si si ne ocupim de ea ca de una din proble- mele importante ale economiei nasionale™. s In contextul acestor noi si importante direc- tive, dezvoltarea continu a apiculturii a cipitat nu numai parametri noi, conginut si valoare, dar si o rispundere majori in mobilizarea eforturi~ lor creatoare ale tuturor apicultorilor membri ai Asociatiei Cresc3torilor de Albine din "R. S. Romania, pentru a infiptui si depasi sar- cinile ce ne revin in acest al treilea an al ac tualului cincinal, denumit, pe drept cuvint,, al calitiyii. si eficiengei, potrivit obiectivelor sale din toate domeniile de activitate. REGISTRUL AGRICOL ievine obligatia declaririi, date- for pentru, completarea registrului agricol, rispund de exactitatea Registrul _agricol constituie do- cumentul oficial de evidenyi. pri mari, unitari in care se fnscriu re cu privire In gospodiriile populajict sia fost conceput in scopul organizirii unei evidenye unitare, care sk cuprind# principa- Iii indicatori ai dervoltirit ageicul- turli in gospodariile populayici Prin Decrevul Consiliului-de Stat ar. 2 din 6 ianuarie 1982, se adue uncle modificari Decretului nr. 692/1973 privind registrul agri- col. Decretul prevede misuri orga- nizatorice de naturd si asigure completarea si jineren la zi a registrului agricol in condiqii co- respunzitoare si objinerea pe aceasti bazi a unor date centra- lizate pe comun’, judeje si total yar, constituind un important do- ‘cument oficial ce serveste ca sursti de informayii statistic gi sti la baza luirii unor misuri. In decret se prevede obligatia persoanelor fizice ca in fiecare 4 an tntre 5 gi 20 ianuarie si de- clare efectivul de animale — in- clusiv famille de albine. Inserierea datelor, fn registrul agricol, se face pe baza declara- fie, sub semnitura proprie, a ca- pului de gospodirie sau tn lipsa acestuia, @ unui membru major al pospodatici, Ia sadiul Comicetului Executiv al Consiliului popular, origenesc, municipal sau ale sec” woarelor | municipiului Bucurestis in funcyie de domiciliul capulut gospoditici Conduce univitilor agricole de stat si cooperatiste precum gi ale oriciror unitigi socialiste care degin animale si familii de albine sint_ obligate si inainteze pind la 25 ianuarie la Comitetul Execu- tiv al consiliului popular respec tiv, datele necesare penta in- tocmirea centralizatorului registru- lui agricol. Persoanele fizice, unitiqile agri- cole de stat si cooperatiste pre- cum gi orice alte unititi cirora le acestor dare si de respecvarea ter- menelor de declarare. fn cazul fi care se declari efective mai decit cele reale, ceea co mu s declarat, se, consider c& nu fi apartine si se preia, £83 plat, in proprietarea statului, Declararea unui efectiv de ani- male mai_mare decit cele reale constituie infractiune si se pedep- seyte potrivit legii, penale. In decret_ sint previizute si sancyiuni Impotsiva celor care in- calcd prevederile legale referivoare Ja declararea, fnscrierea si yinerea la zi a datelor din registril agri- col (refuzul de declarare, neres- pectarea termenelor, declararea de date nesincere si altele.) Directiile judejene de statisticd centratizeazS pe judefe toate a- ceste dare din registrul agricol si le transmit Directiei centrale de statistic, ele stind la baza siste- mului informayional statistic. TeV.O indatoriré patriotica a apicultorilor DECLARAREA TUTUROR FAMILIILOR DE ALBINE LA RECENSAMINTUL DIN 1—8 FEBRUARIE Ing. Tr. VOLCINSCHI Fundamentarea misurilor tehnico-organizato- rice privind dezvoltarea zootehniei si cresterea productici animaliere, in conformitate cu Tiniile directoare ale dezvoltirii cconomico-sociale a pentru perioada 1981-1990 si stabil rea unei baze reale pentru elaborarea planurilor cincinale si anuale si a “programelor de auto- conducere si autoaprovizionare teritorial’ impun obginerea unor informasii detaliate cu privire la structura, caracteristicile si potensialul de pro- ducfie al septelului Astfel, sint necesare date care si caracterizeze ofectivul de animale pe specii_atit numeric cit si, cal In acest scop, in conformitate cu_prevederil Decretului Consiliului de Stat nr. 1 din 6 nuarie 1982 se prevede ci recensimintul anima- Telor domestice se efectueari in toate sectoarcle si pe intreg teritoriul firii (comune, orage, mu- nicipii) in ficcare an la inccputul unit fe- bruarie. In anul 1983 recensimintul animalelor domestice se va efectua re 1—8 februarie. Aceasti misuri administrativa constituie 0 ac- tune de mare importangi politici deoarece ca va furniza elementele globale necesare funda- mentirii planurilor anuale si de perspectiva ale dezvoltirii economico-sociale a 3 Printre speciifle de animale no: decret_pentru_a fi recenzate sint previite si familiile de albine, Recensimintul familiilor de albine are drept scop inregistrarca lor: statistica Ja un moment dat (moment de refering’ sau moment critic care este 1 februarie ora 8) pe intreg teritoriul yirii, pentru stabilirea nu rului acestora pe structuri de puri de stupi (in loc de stup te in primitivi care se evidensiau inainte, in acest an se evidenyicazi separat stapii multietajaji considerayi stupii. cei mai moderni). Comisiile teritoriale de recensimint vor ac- tiona in strinsi*colaborare cu consiliile unice agroindustriale de stat si cooperatiste care, in calitate de coordonatori ai introgii activitisi a unititilor agricole socialiste si gospodiriilor populajici, trebuie si asigure buna desfiyurare a recensimintului. Declararea numirului exact al familiilor de albine si inlesnirea verificivii acestora pe teren este 0 obligatie cetigeneascs si.0 datorie pa~ tri a fiecdrui cetayean. Prin cunoajterea numirului real al familiilor de albine pe sari, pe structuri de proprietate precum si a potentialului lor productiv, activi- tatea apicold poate fi indrumati cu mai mult’ sare si 0 apro- socialist si a crescitorilor de albine cu gospo- dirii_personale cu diferite materiale si unclte apicole, faguri artificiali, biostimulatori apicoli, medicamente, mitei selectionate, seminfe de plante melifere precum si 0 organizare mai ju dicioasi_ a polenizirii_ culturilor agricole’ ento- mofile si a practicirii stupiritului pastoral la bazinele melifere de interes republican Conform prevederilor din normele o: torice si metodologice elaborate de comisia cen- trali_pentrn recensimintul animalelor_domestice secretarul filialei A.C.A, urmeazi si fie cooptat in comisia judetean’ de recensimint iar secre- tariatul tehnic al comisiei judeyene recensa- mint wrmeazi si confrunte comuniessile primite cu datele inscrise in registrul agricol si cu evi dengele filialei A.C.A. care degin evidenta fami- liilor de albine proprietate a apicultorilor dirr jndey sia apicultorilor din alte judege (striinayi. Pentru acest motiy filialole A.C.A. si cercurile apicole comunale yor acorda o deosebiti aten- fie finerit la zi a evidentelor apicole privind situagia apicultorilor localnici si striinasi 5i numirului de familii de albine pe sate, comune si imprejurimi. O atengie deosebiti se va acorda declaririi stupilor aflasi pe diferite vetre de ier- nave provizorii sau permanente din afara loca~ lititilor, in piduri, cantoane, case de pidurari, silaguri sau alte amplasamente jzolate. Inscrierea familiilor de albine in formularcle de recensimint atit pentru unitigile socialiste cit si pentru gospodiriile populagici se va face potrivit principiului proprietiti? si nu al folo- singei (custodici), Recenzorul va visita in mod obligatoriu toate gospodiriile populatici din scctorul repartizat si va inscrie numirul familiilor de albine po baza declaragiei proprietarului si prin mumirarea aces~ tora la faja locului dupi care va elibera o de- 5clacatie de recenzare care va fi semnati de declarant si de recenzor, fn cazul cind 0 familie de albine aparsine Ia doi sau mai mulyi proprietari, aceasta se inre- gistreazd Ia proprietarul care il are inscris in registrul agricol, insi pe declaragie vor fi men- fionati si coproprietarii, Familiile de albine gisite firi proprietari — in cimp, in pidure, balsi.cte. sint considerate proprictatea statului si se inregistreazi ca atare, In situagia in care intr-un stup sint adipostite doui sau mai multe familii de albine, se inscrie numirul total al familiilor de albine existente fin acesti stupi, inclusiv roii realizagi anul trecut sau familiile ajutitoare permanente care se de- clari si recenzeazi in aceleasi conditii. * Persoanele fizice precum si unitigile socialiste care au in proprietate sau defin familii de al- bine sine obligate si le declare pentru a fi re~ cenzate. Unitigile socialiste de stat si coopera- tiste, gospodii agricole si institusiilor (spitale, scoli, institute de invitimint superior, ministere, organe cen- trale, organe judejene, organizayii obsteyti, in- treprinderi industriale, de transport, comerciale, iti etc.) care defin familii de albine au obligayia — potrivit prevederilor art. 9 alinia- tul 3 din decret — de a inscrie efectivele fa- miliilor de albine in formularul de recensimint nr. 1. In situafia in care se incaled obligasiile previzute in decret, animalele si familiile de albine nedeclarate se consider ci nu-i apartin si se preiau, fird plati, in proprictatea statului. Declararea unui numir mare de animale sau familii de albine decit cel deginut efectiv consti- anexe ale intreprinderilor ne- minis DINAMICA EFECTIVULUI FAMILILOR DE tuie infracfiune si se pedepseste potrivit leg penale. Controlul operagiunilor de inregisteare se ofec- tueazd pe misura incheierii acestor operagiuni, de citre echipe de verificare imputernicite si stabilite pentru fiecare unitate, comund, oras gi municipiu, de citre comisiile judesene pe baza normelor organizatorice i metodologice elabo- rate de comisia central’. Incilcarea prevederilor decretului atrage dupi caz rispunderea disciplinari, material, civill, contravengionali sau penali a celor vinovasi. Filialele A.C.A, au obligayia si popularizeze prevederile decretului si si instruiasci apicultorii de importanga acestei actiuni prin munca de la ‘om la om si cu ocazia diferitelor intilniri ceti- seneyti, sedinge Ia cercurile apicole comunale, oriyenesti si municipale, aduniti Ia ciminele cul- turale sau cu ocazia finerii conferinyelor sau a lectiilor in cadrul cursurilor apicole de masi, prin presa local si stayiile locale de, radioficare precum gi prin alte diferite forme de informare. De asemenea, filialelor A.CA, judefene, cercu- rilor apicole si tuturor membrilor organizatiei noastre le revine sarcina de a ajuta in mod activ comisiile de recenzare pentra ca inscrierea nu- mirului familillor de albine si se efectueze in cele mai bune condigiuni astfel ca recensimintul si oglindeasca realitatea, Actionind in acest mod, membrii organizasi noastre infiptuiesc un act de mare insemnitate politicy, indeplinindu-si o indatorire cetiteneasci si patrioticl meniti si rispundi aspiragiilor spre mai bine, pentru dezvoltarea continui a apicul- turii din gara noastri, ALBINE DIN R. S, ROMANIA PE ANI* Ja inceputul anului Fam, albine, Fam. albine, Fam. albine, \| Fam. albine, Anul | ‘mii Amul oe Anul wail Anul 1938 466,3: 1954 444,0 1964 722,5 1974 977,0 1945 279,8 1955, 477.8 1965 824,0 1975, 904,8 1946, 7A 1956 583,3 1966, 916,0 1976 55,3 1947 333.8 1957, 571,0 1967 1055,1 1977 955,3 1948 4574 1958 6541 1968 1096,4 1978 948.6 1949 460,1 1959 652,8 1969 977,8 1979 1046,1 1950 459,4 1960 653,0 1970 975,7 1980 1097,4 1951 458,5 1961 653,0 1971 1011,3 1981 1116,8 1952 378,9 1962 725,9 1972 | 1043.6 1982 1149,4 1953 383,4 1963 7144 1973 988,6 * Din anuarele statistice, 6ORGANIZAREA _ COLONIE! DE ALBINE A. CHIRULESCU fincXrcarea unui pod cu o greutate mai mare decit cea proiectati, presiunea vin- tului, apele revarsate, intemperiile clima- tice etc, determina degradarea si prabusi- rea lui. Mediul are un caracter, agresiv, ce produce dezordine tn orice sistem fi- zic, deoarece acestea sint ,inchise“. Ele nu permit sd p&trunda si sd circule tn inte- riorul lor dectt energie mecanici si calo- ica, factori destructivi ai oricdrei ordini. Colonia de albine, ca orice sistem bio- logic, reuseste s% se opuni acestor ac- piuni agresive printr-un complex de reactii, ce reprezinti o funcyie pe care materia vie si-a insusit-o ,organizarea*. | 1 L irse Iptreccetionole Gnd sinh coment. 2 STRUCTURA +. if genaticg relat de irtertepondenta Impotriva atacului unor priditori, sis- temul de aparare al ierbivorelor se stringe, se roteste etc,; haitele de lupi la atac, stolurile de pasiri in zbor; colonia de albine in diferite imprejurari (dar mai vi- zibil fn timpul iernii) ; toate aceste sisteme iologice 31 pot modifica relayiile dincre elemente si astfel isi insugesc caractere si funcyii noi, se adapteaz’. Dar toate aceste modificéri’ prin care colonia reactioneaza pentru a-si menyine ordinea tn funcyie de condigiile externe si interne, sint posibile deoarece ea este un sistem ,deschis". Intr-o colonie intr din exterior energie (ca si fn sisvemele ifizice), dar si substan (nectar, polen, api ete.). Aceste douk ele- mente (materia) sine folosite pent efec- twarea lucrului mecanic, refacerea yesutu- rilor si intrejinere, dar sint apoi eliminate ca deseuri si caldura. Ele intra si ies din colonie intr-o forma degradata fara .sa aib’ un rol in organizarea sistemului. De aéeea explicatiile fenomenelor ce au loc tn colonic numai prin procesele energiei si substanjei. (caldur’, hran’, hormoni, etc.) nu sint decit simple descrieri referitoare Ja manifestarile exterioare ale acestora. Pentru a-si menjine ordinea, (construc- tia cuibului, condigiile normale de viaya etc.) colonia trebuie si sesizeze, sa se in- formeze cu privire la modificarile acesteia sia imprejurarilor in care are loc dezor- dinea. Energia si substanya ce patrund tn co- lonie sint purtitoare de informagii, pe care ea le receptioneaza odatd cu acestea. De asemenea orice eyeniment sau_realitate din exterior sau interior reprezinta ,surse"» de informatii, pe care colonia le recep- yioneaz3 prin ysemnale* vizuale, olfactive, tactile etc, Astfel, racirea climei, atacul unor albine straine, accidentarea matcii, deteriorarea unui fagure etc sint eveni- mente, imprejurari, dar si surse de la care colonia receptioneaza informatii si ale ca- ror ,semnificatii® reprezinta pentru ea o modificare a ordinei. Aceste informagii determina reacgiile instinctive (automate) ale albinelor de restabilire a ordinei in conformitate cu ,programul genetic’ si care sint oprite de catre alte informatii referitoare la restabilirea acestei ordini. Informatiile receptionate reprezint& astfel nu numai elementul prin care colonia se~ sizeaza perturbatiile ordinii si tmprejura~ rile fn care acestea se produc, dar si ,co~ menzile“ prin care ea regleazd reacyiile albinelor in funcyie de aceste conditii (eve- nimente). Organizareacoloniei este un proces: »autoreglat’, dirijat prin informagiile re- cepjionate si executat de informayiile ge- netice. Factorul determinant (cauza) al reacyi- ilor albinelor si comportamentului coloniei nu se afl tn evenimente (imprejurari) in care acestea au loc si nici in procesele energie’ si substantei prin care se mani- festa, ci procesele informationale care le dirijeaza. De acum in biologie cauzele fenomenelor sint ,inobservabile*.Complexitatea organizérii coloniei (ca sia unei uzine) depinde de volumul in- formasiilor (recepsionate si stocate) pe care aceasta le deyine, dar si de ,circula- tia acestora {n sistem“. Astfel, informariile olfactive si vizuale, referitoare la existenya unei surse de nec- tar, declanseaza in mod automat reaciiile culesului la toate albinele din stup. Cu toate acestea, numai o parte dintre cle {si iau zborul, celelalte efectueaza alte lucrari in interior, Se constatt ca, in aceastii im- prejurace (culesul) comportamentul colo- niei nu este automat (deoarece nu este de- rerminat de acesta) si ci acesta are un ca- racter evident de organizare complexa prin diferenyierea functiilor. In forma primitiv’ a organizrii comu- nititii, probabil toate albinele culegeau, relucran nectarul, ouau, construiau etc. ¢ parcursul evolufiel, factorul ce a impus diferentierea functional’ (si specializa- rea matcii) a fost yintegrarea tot mai ac- centuati a albinelor in’ sistem, Integrarea este ins un proces ce determina in cuib © mai mare varietate a_relajiilor si con- tactelor, prin care circula informayiile in- , tre albine. Prin astfel de comunicari fie~ care albing este din ce in ce mai string nlegati® de cele din jur, este influengata si influenteaza, este controlati si contro- leazi, executa $i comanda. In acest proces de interdependenyi si interacyiune (ce are loc. in organism) pe parcursul evolutiei_ se realizeaz’ in colonic caracterele specifice ale organizarii : coordonarea, controlul si reglajul, cfectuate de toyi asupra tutu- ror“, de colonie asupra elementelor sale. Circulagia informajiilor tn interiorul coloniei, ce se efectueazi prin diferite sis- teme d= comunicare, reprezint aja-numi- wle ,circuite integrate de reglaj® din elec- tronic’. Prin aceste circuite s2 formeaz’ in orice sistem dinamic (electronic, biolo- gic, social, economic etc.) ca si in colonia de albine, cele dou’ functii specifice ori- cirei forme organizate : un ,dispozitiv de conducere si control" (D.C.C,) gi va_,dis- pozitiv efector", de execusie (D.E.) (fig. 1). Organizarea coloniei este un proces evo- lutiv, ce s-a realizat in conformitate cu 8 principiul universal de organizare a ma- teriei vii pe nivele ierathizate", ce se constata si.in organism: celule-fesuturi- organe-sisteme de organe-organismul. In aceasta ierarhie fiecare nivel conduce si controleaza funcyionarea nivelelor infe- rioare. » Inir-o colonie, albinele, matca si trin- torii constituie nivelul inferior, ,organele“ integrate ale acesteia, dispozitivul de exe- cutie. Organizarea este o functie a coloniei si toate fenomenele ce au loc in interiorul ei sint dirijate de sistem si numai la acest nivel pot fi explicate. Volumul informagiilor si reyeaua co- nexiunilor prin care acestea circula in cuib reprezinti ,structura socialé* a colo- ii. Ordinea si organizarea sa este asi- gurata de aceasta structura. Colonia de albine este uni sistem orga- nizat. Organizarea in orice domeniu de- pinde de informayiile pe care sistemul le dejine (stocate, genetice), de cele recep- jionate si de circulayia acestora in sistem, Dirijarea colonei se poate realiza numai prin intervenjii in aceast% structur’d pe care de altfel apicultorii le efectueaza in mod empiric prin: stropiri, parfumari, afumari, spargerea cuibului, introducerea matcii in cuscd ete. Dar pentru. aceasta este necesar s% cunoastem aceasta struc- tura in mod stiintific. In acest scop ,ana- liza structurii® este un mijloc eficient de investigare a sistemelor prin care poate fi cercetati colonia, deoarece prezinta cele dowd caractere ale metodelor moderne de cercetare : — sintetic deoarece sint Iuate fn con- siderave procesele materiei, dar si cele in- formationale ; observatie nemijlocita a manifestarilor si analiza cauzelor ; carac- terele biologice ale albinei si cele funcyio- nale ale coloniei ; — unitar, deoarece cauzele fenomenelor sint cercetate la nivelul coloniei prin ana- liza unui element, invariant“, structura sa sociala. Prin acest mijloc de invastigare se -va depisi actuala etapi a cunoasterii compor- tamentului albinelor gi se vor elabora me- tode eficiente de intretinere a lor.Cercetari citogenetice la albine STUDIUL NUCLEOLILOR DIN CELULELE ~ SOMATICE Biol. S. V. VERNESCU Institutul de cercetare si productie pentru apiculeura Cercetarile de citogenetic& efectuate in Jaboratorul de geneticd si ameliorare din cadrul institutului nostru ne-au permis si abordam un nou capitol in genetica albi- nei. Rezultatele obginute in urma studierii nucleo‘ilor, demonstreazd ca aceste orga- nite existente fn nucleii celulelor de al- bine tn. interfaz% (intre doua diviziuni), prezinté direct sau indirect interes nu numai pentru citologia clasic%, dar si pen- tru genetica. Nucleolul reprezinté un «corpuscul sfe- roidal de dimensiuni reduse, cu densitate mare, ce se evidentiaza usor cu coloranji acizi in sucul nuclear interfazic al majo- ritapii tipurilor celulare. El este atasat {ntr-o regiune caracteristica a unui anu- mit cromozom, numita organizator nu- cleolar. Nucleolul dispare la fnceputul divizi- uni (in protaza) si reapare. Ie sfirgitul acestela da telofaza). In anumite celule apar mai mulji nucleoli, iar tn altele doar unul sau doi, numirul lor depinzind de yesut si de specie, Studiile noastre efectuate pe albine tn diferite stadii ontogenetice, au evidentiat prezenya unui numar variabil de nucleoli distincti {n nuclei celu'elor somatice a- flate in interfaza. La unii din acesti nucleoli este decela- bili o infrastructura, in sensul ca se di- ferentiaza un cortex (la exterior) si un miez, nucléolar (la interior). ‘Unele imagini infatiseaz’ nucleoli pur- tind ,,cozi nucleolare“, fapt ce dovedeste dinamica lor, ei putindu-se apropia sau departa de membrana celulara corelat_cu anumite stiri funcyiondle (fig. 1). »Co- zile* se formeaz tn sonsul opus deplasarii. Sint cazuri cind exista un numar mare de nucleoli in celillele somatice dé albina putind varia ca dimensiuni, dar se constati © corelajie direct intre suma lor si gra- dul de ploidie al nucleului purtitor, fie- cirui set corespunzindu-i un _nuoleol. Agest Iucru L-am putut demonstra indirect, esaminind dowd celu'e tnvecinate dintre care una in diviziune gi alta in interfaz’. Cum gradul dz ploidie al unui yesut este fn genera! acelasi gi cum nucleoli sint localizaji pe un anumit cromozom di genom, fiecérui set cromozomial revenin- du-i deci nucleolul stu, rezultd c& dack 0 celulé interfazici poart’ de exemplu 6 nucleoli, ea este hexaploid’ (fig. 3). Aceasti constarare wyureazi cercetirile viitoare, deoarece mu va mai, fi necesar si se numere cromozomii multi si mici_ai albivei, ci, simpla imagine a nucleoli’or va fi edificatoare ca test al ploidiei (cu- Fig. 1. Nuclew purtind nowt nucleoli ai unei_ce- Iule nonaploide de albing. La unii dintre ei se observa distinct cozi_nucleolare care atestt dina mica acestor Corpusculi (x 3200).Fig. 2. Nuclew ox cisci nucleoli al uneicelwle pentaploide somaici de albini. Se ‘observa ten- dinta de a cixcidar (x 3200), noseind fapsul cé in cazul albinelor_po- liploidia somatick este mormala si frec- venta), Cea mai interesanta observagie este aceea c& atunci oind nucleoli depagesc cifra 4 ei se asociaza formind itucleo!i inelari, descrisi de noi pentru prima oard Ja a‘bi- ne (fig. 2, 3). Asemenea nucleoli au fost descoperiti la vertebrate (amfibieni), Unele imagini par a evidenjia prezenya unui fi- lament axial circular unificator. Aceasta organizare circularé a nucleo- lilor precum toate structurile observabile. in celuld trebuie corelaté cu _o functie precisa in cadrul dinamicii activitatii ce- lware. De fapt atit nucleolii cit si cro- mozomii nu sint decit condensiri tempo- rare ale cromatinei alcdtuité din ADN, ARN i proteine nucleare, Elementele re- frigerente ale nucleului sint tocmai acelea care in momentul respectiv nu exprimi informayia genetic pe care o conyin. Complexarea ADN cu proteine de tip hi tonic determina aparigia tn imaginea mi- croscopic’ a unor regiuni mai dense, Ast- fel s-a demonstrat ca in benzile intunecate ale cromozomilor se giseste ADN repe- titiv. Nucleolilor li s-a avribuit un rel in sinteza precursorilor ADN ribosomal, care migreaza apoi din nucleu in citoplasma. © alta teorie ti implica in alcdtuirea fu- sului de diviziune ce permite distributia egala a cromozomilor tn celulele fice. Prima ipoteza explica de ce nucleolii con- Fig. 3. Doi nuclei aliturasi purtind nucleoli inelari, Se pot distinge in fiecare cite sase nucleoli fapt ce dovedeste ci gradul de ploidie al jesutului este omogen (x 3200). 10tin ADN gi ARN, dar nu explicd de ce ei dispar in momentul diviziunii si sine in numir egal cu_cel al, seturilor cromo- zomiale. A doua.ipoter elucideazi com- portamentul mitotic nucleolar, dar nu si Structura lor biochimicé. Nucleolii inelari studiayi 1a salamandre confin un miez de ADN circular. fnconjurae de ribonucleo- proteine. Dack acestea din um pot fi presupuse a intra in alcituirea fusu'ui de diviziune, nu se poate explica mulyumitor rezenta ADN cate codifick desigur 0 in- mai calea ce face posibili sincronizarea ce se impune fntre seturile cromozomiale tn momentul diviziunii unui nucleu poli- ploid). Tati de ce daci din nucleu se extrag nucleoli celula pierde capacitatea de a se divide (aga cum s-a demonstrat in ex- periengele efectuate pe Vicia faba). Rezultatele prezentate precum gi teoria enunjata impun studierea. mai aprofun- dati a nucleolilor in cercetirile viitoare de citogenetic’, ‘onmajic genetic’. Este posibil ca nucleolii si contin de- terminanyii genetici necesari Gnsisi declan- sarii si desfaguratii procesului de divizi- tune celular, care necesit desigur ca orice functie 0 informatie genetica adecvati. ‘Aceast& teorie ar explica de ce in inter- fazi ADN nucleolar este represat, con- ducind la aspectul microscopic caracte- ristic de corpuscul sferoidal. S-ar explica de assmenea. disparijia lor aparenei. din timpul diviziunii (care nu este dectt ode- 4 spitalizare in yederea transcripyiei), cit gi legatura direct intre numarul de genoame si cel al nucleolilor (aceasta putind fi toc- BIBLIOGRAFIE 1, Beale C, Knowles J.: Extranuclear Ge- netics, Ed. Edward Arnold, 1978. . Craciun T. Ptrascu Minodora: Me- canismele ereditapii, Editura Albatros, Bucu- esti, 1978. 3. Cribiu E. P.: Localisation des organisateurs aueléolaires dans les chromosomes du cheval domestique. Anales de génetique et de sélec tion animale, 1981, vol. 13, ar, 2 (177—180). Drigotoiu Constanta, Steopoe In. Ne~ delea Maria: Emisiuni nucleolar in” ovoge- nera Ia crap. Revista Universitit C. 1. Par Bucuresti, ne. hon si a Politehnici 6-7, 1955. . my mes ae mes mee LMT ME OD ae Ae 2 2 Nascut in comuna Stiinesti jud. Giurgiu, la’ 16.1.1907, dintr-o familie de inviipitori; el insusi profesor de matematici, regreta- tul Marin Radulescu, plecat din rindul celor vii in luna noiem- brie 1982, participa la cel deal doilea rizboi mondial luptind pint la victoria finaid contra hitlerismului, prilej cu care este rinit grav, rani din cauza carcia a suferit toati viapa. Hembra al Partidului Comunist Romén i se incredinpearé dup rizboi sarcina de presedinte al Sindicatului orasului Giurgiu, iar poi de instructor in cadrul CENTROCOOP. Pe ling sarcinile trasate de partid si pe care lea dus ta bun sfirsit cw framoase rezultate, Marin Réidulescu era si un mare inbitor al naturii si indrigostie de indeletnicirea de crestere si intreginere a albinelor. j Datoriti acestei mari pasiuni el a fost prinere primi apicultori fondatori ai Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Roménia Ales ca primul presedinte al Filialei A.C.A..jud. fou si munici- pinlui Bucuresti, apoi ca vicepresedinte, activeazii cu dragoste si devoament in cadrul organizatici noastre pint la sfirsitul viepi. Prin disparitia sa apicultorii din Bucuresti pierd un mare sfitwi- tor si indrumittor, iar organizatia noastré un neobosit activist vo- Iuntar, apreciat si evidentiat in tot cursul vietii sale. Memoria sa va rémine vie si nestéarsd in inimile tutwror celor ? figs 1 — Burasi : a — binay de ramon simple; b— burag ov i Gili; cp butay ct cirligy d sie — burayi cu ochi (nlugure); f — butad de ridicind (locu- nile de tiers); 2 — butay de h — formarea calusului; i — nats j Fadacin& (aspect) uray. inradici- — butas verde (dup Purcelean). 17Butasii confectionayi se planveazit in te- ren desfundat, bine maruntic si nivelat. Este bine ca butasii si fie plantagi pe te- renuri mai reavine, dac& este posibil chiar in marginea unei ape (riu sau lac), deoa- rece butasii au nevoie pentru prindere si dezvoltare de un sol mai umed. Distanga de plantare intre butasi este de 8—10 om, iar intre rinduri de 35— 40 cm, Deosebit de important este ca in- tre butayii plantayi si, pimint si existe un contact oft mai intim, in eare sens se recomand’ tasarea solului cu piciorul, la baza butagilor. Acoperirea cu pamtnt se face astfel, ca mugurele superior si se afle aproximativ Ja 1 om sub nivelul solului, In cursul verii se efectueazd lucririle curente de intrejinere ca: spargerca crus- tei, plivit, prisit §i udat. Toamna butagii se scot cu. cazmaua,. se a’eg cei cu ridicini bine dezvoltate gi se la locul definitiv, Ceilalti cu inare slab se replica din now in pepinieri, pentru tact 1 an de zile. Procedeul de butisire din. ramurd sim- pli se aplick cu_succes la sileii, platani, corn, citin’, coaciz, lemn etinese ete. Butasii cu cilcti’ se folosese in general pentru tnmuljirea risinoaselor si mai rar pentru alte specii, ca dud, trandafir, plop, smochin etc. (fig. 1 b). Butasii cu chrlig care spre deosebire de butasii cu cilcti au la bazd gi un frag- ment de 2—4 cm din ramura-mam®, cea ce fi conferX o prindere mai bun’ dectt la butasii cu eXleli, Acest procedeu de in- multire se aplick la aceleagi specii ca si tn cazul butasilor cu cilci (fig. 1 0). , Butasii cu un mugure (cu ochi) se‘con- ioneaz& atunci cind, avem un mate- rial. deosebit_de valoros si in cantitSti mici (fig, 1 d sie), Butagii astfel confec- vionagi se planteaza in rasadnije sere sau ivece pentru uncle speci mai sensibile $i direct afari penwru salcii si plopi. Butasii de ridicint se folosese pentru inmuljirea spedilor de arbori si arbusti la care celelalte procedee de butisire mu dau rezultate satisfacdtoare sau sint mai anevoioase ca de exemplu la sabcim, oye- tar, salcie mirositoare, litiac etc. Aceste specii se caracterizeazi printr-o mare pu- tere, de drajonare (listirirea din ridicini) 18 fig. 1 £ si g. Astfel pentru inmulyirea lor se fac butasi de radacina. Recoltarea butasilor se face cu ajutorul cazmalei cu care se slabeste pimintul de lingi ridacini, avind grije ca acestea sk nu se strivease’l. Apoi cu foarfeca de vie se taie butasii la 15—20 om de la inseryia ridicinii pe colet, Ridacinile tliate se JeagX snopi si se transport fn. pepiniers unde se confectioneaza butasii ‘de 10— 15 cm lungime si de 6—10 mm grosime. Plantarea si fntreyinerea butasilor de ridacing se efectuenzi la fel ca la butasii de ramuta, Insusindu-siaceste date si tndrumiri tehnice, apicultorii pot interveni cu suc- ces pentru tnmultirea si rispindirea arbo- rilor si arbustilor nectaro-poleniferi, con- tribuind astfel la imbunititirea si dezvol- tarea resurselor melifere. MARCAJUL MATCILOR Pe ani’culorile oficiale inter- nationale -pentru marcarea ¥ m&atcilor sint: , 1983 = ROSU 1984 — VERDE 1985 — ALBASTRU 1986 — ALB 1987 — GALBEN Dup& anu! 1987 culorile se repeta fn aceeasi ordine. Reamintim cititorilor c& re- vista’ noastr& in dorinta de a-i ajuta sa memoreze culoarea de marcare a m&tcilor pentru anul in curs isi publica anual titlul pe coperta | pe un fond de culoare corespunzator cu- lorii de marcare a mitcilor pentru anul respectiv.oD A Calendarul g apiculferului fn ajutorul apicultorului incepator SUPRAVEGHEREA JERNARII ALBINELOR . Este cunoscut faptul cio familie de albine normal dezvoltata, adica cu peste 1 kg albind, avind hrand suficienta, de bunt calitate gi la indemina ghemului nu va pieri pe timpul jernii din cauza_ fri- gulul cf din cu total alte cauze posbile. fin aceasté perioad% albinele stnt tn re- ree votal iar starea lor de liniste nu tre- nie intrerupti fara un motiv justificat din partea apicultorului. Ce lucrari sint necesare acum in stupind ? © Verificarea prin ascultare a modului cum fsi due viata albinele in ghemul de iernare se face la fiecare 2—3 saptamini. Pentru aceasta se foloseste un furtun de cauciue lung de 1 m si cu diametrul ex- terior de § mm. Unul din capetele furtu- nului se introduce pe urdinis iay celalalt capit in ureche. Apoi en degetul arititor se ciocine de 2—3 ori tn peretele fron- tal al stupului unde banuim ca se afla ghemul. fin functie de starea lor, albinele reacyioneaza diferit la aceste batt, Daca emit un zumzet putennic care insa dupa 15—20 secunde se stinge weptat inseamna c& touil este in perfects ordine. Dack din contri zumzetul se prelungeste mult si se amplifick din cind in cind fnseamn’ ci ceva nu este in regula si anume: o stare de umezeal’ cu totul anormal’, lipsa matcii sau prezenja goarecilor in stup. Daca fn urma ciocaniturilor se aude abia perceptibil un fel de fognet anseamn’ ci familia este muribunda din lipsa hranei. In cazul ctnd Ja o familie apare o stare anormala stupul trebuie deschis. Daci vremea este favorabild, fn sensul ci nu este vint puternic aceasta operatie se face e vatrd, fn caz contrar stupul este dus intr-un adapost pentru : — cercetarea $i gisirea locului pe unde patrunde apa si Indreptarea situagiei ; — daci la deschiderea stupului albinele nu_sint in ghem in totalivate trebuie ciu- ratX sursa nelinigtii lor, adicd prezenta soarecilor, Acestia sint omortti cu ajuto- rul unei sipeulife si indepartayi Daca la urmatoarea ascultare familia controlat? continud si zumziie puternic Snseamn’ ci si-a pierdut matea. Cu prima ocazie cind starea vremii permite, se u fica familia orfana cu o familie cu mated sau cu un nucleu cu mated. © Daca ninge gi stratul de zApadi aco- per scupii nu trebuie si intr’m in panict deoarece zapada afinata permite circulatia aerului in bune conditii si totodari pro- tejeazi familiile de albine impotriva ge- rurilor mari, In cazul cind zZpada prinde crust, cx ajutorul unei lopeti se sparge coaja ingheyati din loc én loc pentru a permite acrului si circule. Z&pada care acopera capaccle va fi indepartatd nu- mai cind incepe si se topeasca, deoarece atunci din cauza inclinarii permanente a stupilor cXtre urdinis, pickturile de apa mentin aici o stare de umiditate indelun- gata iar de multe ori ingheayd. Zapada ingheyatX la urdinig opreste pXtrunderea aerului in stupi de aceea trebuie indepar- tat cu griji, evitind pe cit postbil zg0- motul puternic si indelungat. @ Tocdtura rezultaté de la consumul hranei de catre familie ca si albinele care mor datoritt epuizarii fizice pot opri cir- oulasia normala a aeru'ui in interiorul stu- pilor. Cu ajutoral unui cfrlig din strem3 de $ 5—6 mm, lung de 500 mm, avind un bray de 100 mm indoit la 90°, se trag afara de pe fundul stupilor wate albinele moarte fmpreuni cu tocdtura, Aceste res- turi_ se Vor examina cu atentie deoarece daca prezinta un grad mare de umiditate si_mucegai dnseamna ca inclinarea, stupu- Jui a fost inversa si apa provenita din ploi sau topirea zipezii a patruns tn stup. 19Daci albinele moarte sint fri cap in- seamna ca sint goareci in stup. Prezenya acestora in stup este dovedita si de exis- tenja excrementelor de soareci_ care la o cercetare mai atenta se observa in restu- rile de pe fundul stupului, Pentru a um- bla mai usor la urdinis si fara a produce zgomot, grilele contra soarecilor vor fi fixate cu ajutorul a 2—3 pioneze nr. 4. ® Pasarile de curte trebuie indepirtate din stupina deoarece deranjeaz3 linistea familiei de albine. Siriturile pe capacele stupilor produc zgomote care stnt trans- mise ghemului, determinind un consum mare de hrana gi in final diareea. La zgomote mai puternice, se rup parti din ghem care cad si albinele pier. Pen- tru protejarea familiilor in perioada no- iembrie-aprilie se recomanda imprejmuirea stupinelor cu un gard din plasi de sirmit subjire. In cazul cind vatra stupinei este in padure, in apropierea unei paduri sau Sntr-o gridini cu pomi, pentru. evitarea neplacerilor provocate de ciocdnitori se recomandi imbracarea stupilor in carton gudronat. @ De multe ori fn Junile ianuarie si februarie, a'binele fac zboruri de cura- tire datorité temperaturilor ridicate ce apar in unele zile. Pentru a usura patrun- derea aerului cald in interiorul stupilor si a proteja albinele, cind terenul vetrei este acoperit cu zipad’, se astern deasupra frunze, paie, resturi grosiere de la hrana vitelor sau viare pe care albinele se pot aseza pentru scurt timp, ferindu-le astfel de riceala zipezii. © in cazul cind din toamn’ nu am or: ganizat hrana la dispozitia ghemului sau avem dubii asupra calitayii acesteia, pentru a evita pierderile pe timp de iarn’ si apa- rifia. diareii se recomanda folosirea zahi- rului candi. Astfel, in iarna 1981—1982 am salvat de la pieire o stupina de 70 fa- mili, fiecdrei familii administrindu-i-se cite 6 placi de zahar candi din decembrie pina la tneeputul lui aprilie. Ternarea s-a facut fara pierderi de familii iar petele de diaree au fost total nesemnificative. Tot- deauna placile de zahar candi se asaza dea- Spal Quel (peste came Gi AeaT oe gament citre podigor. Partea .ara hirtie 20 agezarX ciitre albine se stropeste cu api calduya. La stupii orizontali cu podisorul din mai multe scinduri, citeodata, din cau- za grosimii placilor, scindurile nu se mai imbina perfect. Pentru a {mpiedica pierde- rea caldurii peste podisor se vor ayeza ziare si apoi se va pune capacul, © familie muribunda se aduce repede la viayx dack se stropeste cu 2—3 perda- furi dintr-un amestec de miere si api calda tn proportie de 1/1 iar deasupra se pune o placa de candi uns& pe o parte cu acelasi amestec cald. In, vederea intclegerii mai bine a mo- dului cum tebuie organizat cuibul_ pen- tru iernare este bine sa sé -repin’ amanun- tul foarte important ca pe timpul iernarii ghemul se poate deplasa numai in sus sau tn lungul ramelor pe care s-a fixat. Deci, el poate pieri din fipsd de hrana desi ala- turi sint rame pline cu’ miere, care insa se gases in afara ghemului. © Deoarece inc& din ultimele zile ale lunii ianuarie in multe familii apare puie- tul este bine si se pastreze cu grija cal- dura in famil: Daca in lunile noiembrie si decembrie consumul unei familii normal populate nu depageste in dowa Juni 1,5 kg, in ianua- rie, datorita aparijiei_ puietului consumul ajunge la 1 kg iar in februarie la 2 kg. © Tana stuparul se ocupa de recondi- fionarea si procurarea utilajelor necesare pentru productia anului viitor. De aseme- hea, si se preocupe de gisirea unei vetre de ‘stuping pentru a evita pastoralul in. anul in care urmeaza, dat fiind si greuta- yile tot mai mari legate de deplasirile tn pastoral. Verre se pot gisi in poienite din paduri sau in sate unde pomii fructiferi $i salcimul existent asigura un prim cules iar floarea-soarelui pe urmitorul, Stind pe loc, fiecare stupind poate produce pe linga miere si ceara, polen, material biologic, propolis, pola lptisor de mated. De aceea, se recomanda ca potrivit prevederi- lor ordinului 74/1980 sé se solicite vetre permanants gratuite de citre stuparii mem- ri A.C.A. care contracteaz’ produse pen tru fondul de stat, Z, VOICULESCUACTIVITATH PRIORITARE A.C.A. PE LINIA INDRUMARII TEH- NICE, INTARIRIT $1 CONTINUE! DEZVOLTARI A APICULTURII IN UNiTATILE SOCIALISTE $1 IN GOSPODARIILE POPULATIE? Pentru aducerea la indeplinize a preve- derilor din ,Programul pentru dezvoltarea apiculturii* Asociagia Crescitorilor de Al- bine din R. S. Romfnia, prin Ordinul MLA.LA. nr. 54/1982 a fost imputernicita ca — sub indrumatea Direcjiei generale economice zooveterinare din Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare — si asigure coordonarea unitari, indrumarea, controlul si sprijinul formatiilor de pro- ductie apicola din unitapile socialiste, pre- cum sia stupinelor din gospodiriile popu- latiei. ‘Aceast? misurs luati_ca__urmare a indicayiilor tovarasului NICOLAE CEAUSESCU Ja Consfatuirea de lucru din 9 si 10 septembrie 1981 a C.C. a P.C.R. cu cadrele din cercetare si inyatamint din a- gricultura si anume ca »..,fiecare unitate sd aiba obligatoriu un numar de familii de albine. si si se stabileasc’ cum trebuic amplasate, incepind din primivara pint fn toamna. S% organizim mai bine api- cultura, sX ne ocupim de ea ca de una din problemele importante ale economic) nagionale* a fost primita cu, deosebita satisfactie de citre organizatia noastr’ care, $-a angajat cu acest prile} sé depuna tae dence pan eeeival Aa Wrelunee si retribuit, pentrn traducerea in fapt a Sarcinilor ce-i revin in acest sens, pe mi- sura Increderii acordate. Astfel, la implinirea a numai 7 luni ds Ordinului 54/1982 gi tn cinstea Nationale a P.CR. din de- cembrie 1982, in ziua de 3 noiembrie 1982, A.C.A. a organizas la Suceava doud sedinge, una statutari a Comitetului Exe- cutiv si una de lucru cu secretarii tehnici ai filialelor noastre judeyene cu pondere in sectorul apicol cooperatist din intreaga yard. Comitetul Executiv a analizat in sedinta sa de lucru activitatea tehnicd, economicd gi financiara a organizatiei pe perioada 11.1981—30.1X.1982 dispunind méasuri pentru intensificarea activitayii in ultimul trimestru al anului pentru realizarea sarci- nilor ce ne stau in faya pe anul 1982 si fundamentarea conditiilor necesare tre- cerii la realizarea indicatorilor de plan pe 1983, stabilind totodata convocarea la Bucuresti_in zilele de 10 si 11 decembrie 1982 a Consiliului Asociatiei pentru ana- lizarea activittii pe anul 1981 gi pe pri- mele trei trimestre ale anului ce a trecut. A fost in continuare dezbatuta darea de seam’ prezentata de presedintele fili lei Suceava med, vet. D. Corlajeanu, pri- vind munca apicoli, tehnici, de propa- ganda, economica si financiara a_filialei, stabilindu-se cu acest prilej sarcini si ma- suri pentru dezvoltarea si in continuare a apiculturii in judeyul Suceava. In sedinga de lucru cu secretarii filia- lelor judejene cu pondere in apicultura cooperatisté, care s-a desfigurat in dupa- amiaza accleiagi zile, au fost prezentate informiri privind aplicarea in intreaga yard a Ordinului M.A.LA. nr. 54/1982, de citre ing. Tr. Volcinichi, seful servi- ciului tehnic al Comitetului Executiv ACA. si de catre secretarii tehnici ai fi- lialelor judejene: Mehedinti, Iasi, Boto- sani, Neamt, Backu, Vaslui, Vrancea, Ga- lati, Buziu, Dolj, Calirasi, Ialomija, Te- leorman, Vilcea si Arges, care au raportat realizarea de insemnate sporuri ale efecti- vului familiilor de albine si ale productiei apicole inregistrate tn perioada analizati in sectorul apicol socialist. A fost efectu- ata totodata o temeinica analizd a activi- tayii desfasurate fn judeyele amintite, in 24vederea continuei dezvoltari a stupinelor cooperativelor agricole de productie si a- sociayiilor economice intercooperatiste si de stabilire a sarcinilor si masurilor ce se impun in activitatea de ‘or, derivind din prevederile Ordinului. M.A.LA. ne. 54/1982, sintetizate, in incheierea lucrari- lor, prin concluziile trase de ing. E. Mar- za, secretarul Asociatiei Cresc&torilor de Albine din R. S. Romania, dintre care ci- tam: — obligativitatea acordarii in continua- re a unei asistente tehnice susinute de catre organele A.C.A. judetene si activul voluntar organizat gi, in colaborare cu di- rectiile generale pentru agricultura gi in- dustrie alimentara, instruirea periodicd a sefilor de ferme apicole si scolarizarea apicultorilor la nivelul judetelor ; — interzicerea lichidarii unor familii de albine in cadrul unititilor socialiste ; — stabilirea si dezvoltraea unor strinse relayii de colaborare intre organele A.C.A. si D.G.A.LA., inspectoratele silvice, CAP, AEI, UJECOOP, scoli, tn scopul hari unor miasuri tehnico-organizatorice efici- ente in vederea asigurarii bazei materiale necesare sporirii efectivelor familiilor de albine, dezvoltarii stupinelor si diversifi- c&rii productiei apicole ; = instruirea apicultorilor pentru apli- carea de metode $i tehnologii noi de in- tretinere si exploatare a familiilor de al- bine, un accent deosebit punindu-se pe folosirea familiilor de albine ajutitoare pentru ca toate culesurile si fie valorifi- cate numai cu familii pyternice ; — distribuirea cu prioritate sectorului socialist a biostimulatorilor, medicamente- lor pentru prevenirea si combaterea bolilor albinelor, fagurilor artificiali, uneltelor, utilajelor etc. 3 — fndrumarea conducerilor CAP si AEI pentru sporirea efectivelor si organi- zarea de stupine cu efective de cel putin 125 familii (0 norm’ de deservire) pentru a putea fi asigurati rentabilitatea in ca- drul activitiyii zootehnice a acestor uni- tigi, iar acolo unde este posibil si a unor ferme apicole cu efective de minimum 500 familii de albine. iin cadrul acestei sedinye de lucru par- ticipangii gi-au luat angajamente concrete cu privire la indrumarea stupinelor din sectorul socialist pentru verificarea si pre- gitirea familiilor de albine in vederea ier- nari, a repararii inventarului apicol pe timpul iernii si pentru informarea opera- tiva si tn scris a conducerilor unitatilor si D.G.A.LA. judetene respective asupra situafiilor constatate pe teren si a masu- rilor ce se propun. L THrOv p-~-APICULTORI FOTOGRAFI AMATORI! Trimiteji-ne spre publicare cele mai reusite fotografi realizate de dvs. Fotografiile trebuie si prezinte un interes general, st aibi ca obiect aspecte din activitatea apicolé, si fie executate alb-negru cu contrast strilu- citor la format de carte postal si si fie insopite de o legenda detaliata. Fotografiile publicate va vor fi remunerate conform Legii dreptului de autor. 22DIVERSE Oaspeti finlandezi Dr. O, MILEA Inserisk pe linia schimburi'or reciproce de apicultori intre asociasiile profesionale, recenta vizitd a unei delegatii finlandeze, reprezentind Asociajia Centrala a Apicul- torilor din Finlanda, a demonstrat pe de o parte foloasele acestui gen de manifestiiri Jar pe de alta importantul potential teh- nologic, organizatorie si propagandistic de care’dispune apicultura romaneasca. Grupul finlandez a fost compus din pre- sedintele Asociatiei, dl. Tapani Vanhala, Unto Kaukonen, valoros si respectat api- cultor din, Isokyrd, Mikko Laaksonen, un fin cunoscator $i propagator al stiinjei te0- retice si practice apicole, presedinte al fi lialei provineiale Pori, Matti Lahtinen, d rector al unei fabrici de conditionare si imbuteliere a mierii precum gi apicultorii Marti Pyntéri si Géran Gunnar. Unmirind s imbine utilul cu plicutul, programu! vizitei oaspetilor a cuprins trei zone distincte si specifice pentru apicultura romineascé i zona de cimpie, cea ditorali si cea montani, oferind posibilitatea unei documentiri oft mai complete asupra sta- diulvi si realizarilor actuale ale membrilor asociatiei noastre. In judeyul Constanta, gazde au fost, pe Hngi activistii filialei, apicultorii Aurel Anton si Fcaterina Po- pescu din Medgidia si ing. Dorin Popescu din Ovidiu. Primirea si schimbul de opinii au fost foarte cilduroase, oaspetii putind iua cunosting’ cu tipurile de stup folosite la noi precum si cu lucrarile specifice pre~ gitirii pentru iernat. La Feldioara, judeyul Brasov, in stupina apicultorilor Gheorghe Boitan si Erhardt Schuller a putut fi vazuti o incint’ pregt- titi atte pentru iernare oft gi... impotriva atacului_renumijilor_,iubitori" de miere carpatini-urgii, De altfel unmele unei re- cente tngerciti de escaladare a gardului erau inci evidente, Deosebit de impresionati au fost oas- petii la Rignov nu numai de cildura cu care au fost intimpinayi de familii'e api- cultorilor Tlie Grovu si Ion Tabacaru, cit si de pavilioanele cu care acostia practic StupSritul pastoral. Dat find specificul apiculturii finlandeze, oaspetii_ au_privit realmente cu multi curfozitave dar si: mare admirayie tenacitatea apicultorilor romani care stribat sute de kilometri in. pastoral este foarte activ impotriva tuturor parazitilor vegetalelor si, in schimb, nu prezinti toxicitate pentru om, ani male domestice si albine, Acest insecticid este bio- degradabil © Potrivit Ministrului britanic al Agrieultusii, cereetitorii de la Milk Marqueting Board, oficiul de comercializare a produselor lactate, au pus la Puner o biotehnologie care permite si se extragi din. zer — subprodus care de obicei este dat fa porci sau pur si simplu aruncat — glucoz3 gi galactozi ce pot servi la indulcirea unui mare nu- mic de produse: prdjituri, alimente pentru copii, sucuri, iaurt etc. Preyul de revenire este mai mic decit “al celorlalte substante folosite 1a induleice, Rezultat al unor cereetiri efecruate timp de 3 ani si care au costat un milion de lire, acest. produs are o mar2 imporatn{ii pentru apiculturi, el putind SX fnlocuiascX zahirul in hranirile de’ stimulare sau completare ale albiné © In numirul din 19 februarie 1982 al revistei »Paris Match*, consacrat actrijelor Clio Goldsmith si Claudia Cardinale, se arati ci Clio tsi ind ceyte ceaiul numai cu_miere, pentru a-si limpezi vocea inainte de inregistrarea cintecelor sale si c& a convertit-o si pe Claudia Cardinale si uilizeze mierea in loc de zahar. Aceste doua staruri de- clara cX cle nu intr aiciodati inte-un institut de Snfrumuseyare, nu folosese creme pe corp sau pe fayi si ck le place mai mult deci orice, viaje simpli gi sinitoast de la tari, © Pornind de la constatarea ci apicultorii sint imunizayi impotriva veninului de albine ca urmare a numeroaselor inyepaturi primite, in unele qari apusene se colecteazi freevent singe de la apicul- tori (singe care conjine anticorpii specifiei ai ima- nizirii respective), cu ajutorul ciruia Centrele de transfuzie sanguin tratearH accidensele alergice grave provocate de injepaturile de albine la per soanele hipersensibile. (Din La Gazette Apicole” nr, 884, 888/1982) Rubrica realizati de med. vet. I. OGRADA© wAs dori s% cunose mai multe decit gti acum despre culesul de menci din lunea Dunarii Si in Delta Dundrii... Peactic stupiritul pastoral pentru valorificarea culesului de la floarea soare- lui pe raza comunei Ciocile, judeyul Briila si in- tenzionez ca in sezonul viitof si merg, si la mentiw.® ne serie prof. 1. BISOC, str. Karl Mars nr 8 bl G 22, sc, A, ap. 19° din Botosani. “Conform recomandirilor din tonte lucririle de specialitate, inainte de a deplasa familii de albine in practica stuparitului pastoral este ab- Solut necesar si se cumoasci in detalty baza meli- Ferd si caile de acces cu mult inainte de aparitia culestrilor. In afari de aceasta, nici o stupin’. nu poate fi deplasatS tnainte de objinerea antorizae fei de stuparit pastoral pentru deplasarea fami- fillor de albine fa noua suisi de cules, cu. indi- caren, veirei, precum si certificatul sanitar, eliberat de circumscriptia sanitar-vererinar locala, ‘Tot- deauna se simte nevoin de a se repeta recunodste- reas tn sprijin indispensabil fn acest sens puteti ven. de la filisia judeyeand A.C.A. de care apar- inti si de Ja filiala A.C.A, jud. Tuloea, tn raza Garcia urmeazi si practicayi stuparitul | pastoral. © M, MODORAN, comune Dognécea, judepul Caras Severin doreste si stie cit Sineacar trebuie folosit pentru combaterea varroozei, = Indicatii imuritoare in sensul’ intrebiirii gi- siti fn instrucyiunile de folosire a preparatului, care se eiserc In toate ambalajele cu aceastd substanya medicamentoasi ; pentru cititorii care pin in pre- zent nu au recars la combaterea varroozei folo- sind preparaul, Sineacar_pr iim ci pentrn_tra- ‘area nei fami Goare-ceuk 10 Tepe) sins, guradatz — in_perioada_de tonmna, se_folosesc Pog Sitscat consenust_amesies ¢ bine cu 90g fSing, Dack teatamentul urmeazi si se repete de fact L—2 ori, se va folosi, de fiecare dati tot cite 10 g Sineacar concentrat amestecat cu cite 90 g Fain’, @ M.RADULESCU, calea Bucuresti, bl. 26, sc, C, ap. 5, Pitesti si alfi corespondengi intreabi in ce conditii pot crescitorii de albine si pre- schimbe ceara de stupini cu faguri artificiali gi si valorifice bostina prin centrele de aprovizionare si desfacere din cadrul filialelor A.C.A. judejene. Rispunsul la aceasti intrebare ne-a fost comunicat de ing. M. Decuseari, secretarul tehnic al Filialei ACA. municipiul Bucuresti : Pentru 1 kg cearé naturali de albine de stupin (care se valorifici la o singuri calitate, cu 60 lei/kg) se primese (fn schimb) 0,820 kg fa- guri artificali, care sint deo singuri calirate cu preyil de 95,50 lei/kg; diferenza de 0,180 kg (pin La 1 kg cari) reprezinti : — 0,050 kg — pierdere tehnologick — 0,130 kg — costul conditionirii cerii gi ma- noperi la confectionarea fagurilor artificial. — Bostina de stupin se achizitiongazit de toate centrele ‘de aprovizionare si desfacere din cadrul filialelor A.C.A. judejene, 1a prequl oficial de 6 leilkg © 1. GHEORGHE, str. 7 noiembrie nr. 235, oras Cimpulung Moldovenesc ne scrie ci in 1981 a cumpirat 12 roi si 6 familii de albine, pentru a incepe si practice albin%nivul. dm iarna 1981. 82, din lipst de provizii i-au pierit 4 roi 4 ‘familii, considerind eX cercul apicol local nu La sprijinic — in calitatea sa de apicultor ince- pitor — cu zahir si faguri artificial, —Ne pare nespus de rau si impartisim fntru toml regretele dyin, urma’ pierderifor.meationate 4m scrisoare. ‘Jinind seama de toate cele relatate, considerim ci toate pierderile amintite puteau fi inlturate dack in loc si facepeti practica albin’- ritului procurindu-vi 18 familii de albine, din care 12 familii cu populasii injumitiyite fati de normal, vi procuraji numai 3—5 familii normale, urmind ca acestea si fie famulyite in anii urmi- tori cu resuitsele melifere, cu posbilitigile de tn grijire a albinelor si creyterea alvelului profesional, cu posibilitatile organizapiilor teritoriale A.C.A. de a va pune la dispozitie materiale si_utilaje apicole. In ceea ce priveste lipsa de aprovizionare cu faguri (de.care vorbiti in scrisoare) din cauz’ ci nu’ ati oferit prelucrarea fagurilor de la fa- miliile de albine pierite in iarna 1981/1982 (31 anume 8 familii) se poate presupune ci se putea recupera cel piijin # kg cear, cantitate suficienti pentru faguril artificiali necesari in sezonul apicol 1982. Incontestabil ci organizayiile teritoriale A.C.A. au datoria statutari de a sprijini pe apicultorii, incepitori, dar aceasta — in limita reparciiilor sia stocusilor de materiale existente,, ‘fot astiel considerim ci daci agi fi solicitat sprijinul cercului apicol local gi al unor crescitori de albine eu ex- periensi recomandayi de comitetul acestui cere, Gack aji fi consular cu atenie literatura apicola recenti, dobindeaji orientiri preqioase in organiza rea gi desfasuraren activititii dv. de apicultor incepator. @ De la ing. O. VITCU, comuna Iviinesti, ju- deful Botosani, sa primit un bogat material teo- retic referitor la asigurarea iemlrii albinelor fn bune conditii. — V4 mulyumim pentru stridanii, informindu-vi c& membrii colegiului redactional apreciazS ci pu- tei oferi. spre publicare © tehnologie proprie in domeniul aritat, ale ciror rezultate pot insemna un exemplu bun de urmat pentru cititorii nostri, CAL