2 FEBRUARIE 1983ro aes (ol eS Pye Mitel ae ACN Col DE ALBINE DIN RS.ROMANIA ma PO Tee Tone aot pee RevistS lunark de schimb de experienta si Suara ti indrumare metodologic’ apicolé editata de Se Asociatiei CrescStorilor de Albine din Repu Socialist’ Romania 7 LA a ek ein caesar) eae Ser = Brena re Uo CUPRINS eee ome Tees ee) : Seana cat Rima rraec een Cvtad ’ %: SX dezvoltim apicultura si s& realizim mai multe produse apicole. : filialele A.C.A. @ Cititorii _” exemplu pentru alte judese. j 4 re 4 F F SNRs 4.4 1 RECEANU: Fruntasi in productie pe anul 1982. i j — peas SN, ° fA SRRIN Podea din frunze de"aifotroqu (TF Ne % — folium pratense L.) in alimentasia albinelor. Pra TteoRC as Saray j Pa : 11 J ***: Siropul de maly in hranirea de primivark. eens Lea j ‘i Faye n 14 J 1 KRAFPT: Din experiensa preparirii serbetulul de en Came q > zahir. z 15 % M. DECUSEARA: Dezvoltarea familiilor de albine 4 prin valorificarea culesurlior de la pomi fructi- gk a. q 17 % 1, CIRNU: Objinerea materialului sdditor la sal- 4” cim (Robinia sp.) si la tei (Tilia sp.) q 20 4 Elistbeta ANTONESCU ; Mierea-aliment si medi- NT Te { — cament, ieri si azi. Ei ASOCIATIE! C! 3 , eho SaENVeC TT mONTAT 9 CALENDAR APICOL ONE EOC Rotem 3 c fal a oitts Gey 22% Z. VOICULESCU : In ajutorul apicultorului incepi- 4% tor: Lucriri in stupini in luna martie. 1 y pare Pest q CRONICA F 25 G E. TARTA: Al Vil-lea Simpozion de istorie agrari CRTVimTi reer Teoar tater a, ie) Ronen et ee a ; Peo a ¥ DIVERSE Ae ato LU R 28 $1. TITOV: ,Apicultorul* botosinenilor — un gy Pi j y 3 ge anton 4 29 Ee Torna ewan 1, DOBOS : Realizari_ si preocupiri pentru dezvol- tarea sectorului apicol cooperatist in judeyul Lagi. S908 s “a9 DOCUMENTAR APICOL : ti Suceava, Aspect din interiorul magazinului apicol al filialei judetene a Asociatiei Crescitorilor de Al- bine din R. S, Romania = EGREA) etPentru wn belsug de produse agroalimentare SK DEZVOLTAM APICULTURA SI SA REALIZAM MAI MULTE PRODUSE APICOLE La numai 10 zile dupi Conferina Nasionali a partidului si in ajunul celei de a XXXV-a aniversiri de Ia infiinsarea Republicii, in zilele de 27 si 28 decembrie 1982 in prezenta tovarisului NICOLAE CEAUSESCU, s-au desfisurat, in Capital, lncririle Plenarei Hirgite a Consiliului Nafional al Agriculturii, Industrici Alimentare, Silvicultur si Gospodiririi Apelor, Plenara, ale cirei lucriri au avut loc in plen gi pe sectiuni lucru, a mijlocit o ampli trecere in revisti a schimbirilor revolusionare petrecute in agricultura Rominici in anii contruciei socialiste si o analizi exigenti a activitiyii des- Figurate in anul 1982, O atenyie deosebiti a fost acordati misurilor ce urmeaz’ a fi Gntreprinse in vederea indeplinirii integrale a planului pe anul 1983 si a programelor adoptate pentru dezvoltarea productiei vegetale si animale. In incheierca Iucrarilor secretarul general al partidului CEAUSESCU a rostit o ampli cuvintare care, constituie un’ strihicit program de aciune in activitatea de infiptuire a obiectivelor si sarcinilor noi revolugii agrare fn patria noastri. In cuvintul siu a trasat ca sarcini continua dezvoltare a agricultu astfel ca in urmitorii trei ani ai actualului cincinal si fie realizati 0 crestere puternick a productiei agricole, 0 now calitate a muncii si a vietii astfel incit agricultura si aibi un rol tot mai important in economia nasionali, si asigure pe deplin necesitisile de consum de produse agroalimentare si produsele ‘necesare industriei si si sporeasci con- tribusia sa la cresterea venitului nasional, a bogisiei nasionale. * Din partea Asociasici Crescitorilor de Albine din R. $. Romania la lucririle ple- narei au participat secretarul asociajiei ing. E. Marza, directorul Institutului de cercetare si productie pentru apiculturi ing. A. Milaiu si directorul Combinatului apicol ing. $t. Sivulescu, Reproducem in cele ce urmeazi raportul prezentat de tovarisul E, Marza, in cadrul sectiunii de zootehnie si bazi furajer’ in dupi-amiaza zilei de 27 decembrie 1982, cu privire Ia realizarea sarcinilor izvorite din programul special de dezvoltare a apiculturii pe anii 1981—1985, a misurilor ce urmeaz a fii Iuate si propuneri pentru dezvoltarea activitisii organizasiei noastre in acest sens, tovarigul NICOLAE Programul special privind dezvoltarea apiculturii in perioada 1981—1985 re- rezinta pentru crescavorii de albine din intreaga jar’ documentul de baz pentru realizarea sarcinilor ce revin acestui_sec~ tor de activitate cu privire Ia aprovizio- narea populasiel cu produse alimentare, energovitalizante si de terapie pe baz de produse naturale, a industriel cu materi prime si de participare direct Ia creste- rea prodkctiel agricole prin polenizare s- trata a culturilor entomofile cu ajutorul albinelor. Avind fn’ vedere sarcinile importante ce revin apiculturii, secretaral general al partidului, tovarisul Nicolae Ceausescu, cu prilejul Consfittuirii cu cadrele din tn- vayamine gi cercetare stiingificl a indicat ca acestui sector de activitate din zooteh- nie si i se asigure 0 coordonare unitar% si o important’ de inveres nayional, Aceasta pretioas’ indicaie a oconducerii superioare de partid si de stat a fost materializati in fapt. de conducerea Mi- nisterului Agriculturii si Industriei Ali- mentare care a dispus ca Asocatia Cresci- 1torilor dz Albine ca organizayie de specia- litate sub directa indrumare a Directiei generale economice zooveterinare si asi- gure coordonarea unitar% si sprijinul for- matiilor de productie din unitayile socia- liste si a smpinelor din gospodariile populatiei. Ca rezultat al masurilor luate raportam ca in primii doi ani ai cincinalului 1981— 1985 sarcina de crestére a efectivului fa- miliilor de albine si a producjisi apicole va fi realizar’, respectiv se va ajunge la un efectiv de peste 1229000 familii de albine ceea ce reprezinta un spor de 9,20/, faya de anul 1980 si la o productic de 15526 tone miere, respectiv 12,49/ fapt ce va permite ca si sarcinile de export pe devize libere pentru anii 1981 si 1982 sa fie realizate. Menyiondm totodat’ cd a fost realizat si sarcina de a asigura po- lonizarea saturatd a culturilor agricole entomofile deplasindu-se succesiv, anual, peste 1200000 familii de albine la cul turile de rapiya, floarea-soarelui si da li- vezi. Faicind © analizi mai aprofundata a rezultatalor obsinute in domeniul apicul- curii se constata ci acestea nu sint tovusi in masura sa ne mulyumeascd. Astfel des in anul 1982 planul de producyie torald la miere a fost realizat si depasit, fondul de stat la acest produs a fost realizat nu- mai fn proportie dz 61,90/) fapt ce a con- dus la o aprovizionare necorespunzitoare a populatiei cu miere. Se constata de ase- menea ca desi efectivul familiilor de al- bine si productia de miere din seotorul socialist a crescut in anul 1982 cu 7 800 familii de albine, planul de cregtere nu a fost realizat la nivelul prevederilor din program. Se impune si scoatem in evi- deny faptul cd tn cooperativele agricole de productie sint si fn prezent numeroa stupine mici cu efeotive de 3570 famili dle albine care nu asigura o norma de de- servire pentru un apicultor si ca unmare sint ingrijite de muncitori necalificati in meseria de apicultor iar rezultatele din productiz ale acestor stupine sint slabe. 2 dn unitijile de productie apicolé de stat desi s-au luar masuri pentru organizarea stupinelor in ferme apicole, in exploata- rea familiilor de albine nu ‘se aplica nici fn prezent cele mai noi tehnologii de crestere si fntretinere a familiilor de al- bine iar servirea acestora se face d> api- cultori care ingrjiese un numir de 150— 170 familii de albine si. nu sins organizasi in echipe de servire conduse de tehnicioni cu_progitire corespunzAtoare sau cu. par- ticiparea direct in producti a, sefului de fermi. ‘Toate acestea conduc la o slaba diversificare a productiei apicole si ca urmare la rezultate economice necores- punzatoare in anii nefavorabili_secretiei abundent: de nectar. Stimati tovarasi, Apiculnura este o indeletnicire complex care cere lucratorilor din acest. domeniu un anumit grad de tehnicitate, o bogata experienya si mule diruire si pasiune fn actiunile. intreprinse, Rezultatele obyinute in apicultura sint in direot concordanti cu intreinerea diferensiata a familiilor pe zone bioapicole, calitatea materialului bio- logic, resursele melifere din zona respec- tiva, organizarea productiei si baz ma- terial’ in dotare. Analizind cu toati rispunderea, aceste elemente precum. si rezultatele obyinute fn primit -doi ani ai cincinalului 1981— 1985 si avind in. vedere sarcinile impor- tante ce ne stau in fay pentru realizarea in totalitate a _prevederilor din Progra- mul special privind dezvoltarea apicul- turii_ pentru anul 1983, respectiv cregterea numérului familiilor de albine Ja 1 320 000 si realizarea unei producti de 16 500 tone miere propunem urmatoarele : — in vederea cresterii productici de miere si ceartt st fie extinst in toate uni- tipile de stat organizarea sectorului apicol in ferme specializate cu efective de 2,000 —5 000 familii de albine ; stupini si bri gizi apicole cu efective de 125—750 Jamil de albine in cooperativele agricole de pr ductie, Ivindu-se totodati misuri de apli care a celor mai modeyne tebnologii de crestere si exploatare a familiilor de al- bine. In’ gospodiziile populafici si se ia misuri ca paralel cx stupinele de amatoris% fie dezvoltate stupine de productie, care si asigure pe bazi de contract pro- duse apicole pentru fondul de stat ; — pentru asigurarea materialului bio- logic ‘necesar cresterii efectioului de ja- mili. de albine sé se organizeze in unita- tile agricole de stat si cooperatiste, pre~ cuin si in gospodiriile populatiei din zo~ nele cx dezvoltare timpurie stupine de in- inulgire, folosindu-se in acest scop bioteb- nici speciale de reproductie. Totodati In- stitutul de cercetare si productie pentru apicultura va organiza pe zone caracte- vistice producerea anualt a cel pugin 40.000 miétci selectionate de provenienta autobtoné si va sprijini unitdtile de stat, cooperatiste si gospodariile populatie: pen- tru extinderea cresterii de miitci pentru satistacerea integral a nevoilor produc- tiei ; — s& se acorde o mai mave importanta organizérii stupdritului in sistem paleti- zat si pavilionar mobil pentru reducerea cheltuielilor de exploatare a familiilor de albine si cresterea operativitipii de de- plasare a stupmelor pentru valorificarea culesurilor ; — exprimarea productiei apicole atit in planificare cit si in executia planului prin indicatorul produse apicole in echivalent miere mentinindu-se si evidentierea in unitéfi fizice a produsului miere. Aceasté masura este necesard pentru exprimarea reali a activitéfii de productie apicola felt si pentru atragerea in mai mare masurii a unitizilor socialiste in activitatea de di- versificare a produselor stupului asigu- rindu-se in acest fel materiile prime nece- sare’ pentru alimentatia si sdniitatea omu- lui: precum si cointeresarea sectori- lui* apicol la efectuarea polenizdrii cultu- rilor agricole in vederea sporirii produc tiei de seminge, legume si fructe ; — elaborarea unui regulament cu carac- ter de act normativ in vederea valorificarii superioare si unitare a resurselor melifere din fara noastra, stabilindu-se modalita- tile concrete de repartizare pentru unita- tile socialiste si cresc&torii de albine con- tractanti de produse apicole a bazinelor melifere de interes republican si a celor de interes local ; — in planul de cultura a unititilor so- cialiste s& fie cuprinse suprafete de plante furajero-melifere, mirimea acestor supra- Fete fiind corelatt cu nevoile sectorului zootebnic si cu numirul de familii de albine detinute de unitdtile respective. In incheierea raportului prezentat, secretarul Asociasiei Crescitorilor de Albine, ing, E.Marza a asigurat conducerea de partid si de stat c¥ apicultorii din fara noastri nu vor precupefi nici un efort pentru traducerea in viafi a objec tivelor ce stau in fata dezvoltirii continue a apiculturii in Romania, APICULTOAREA COROIU VALERIA EFEC- TUIND CONTROLUL AUDITIV AL FAMI- LILOR DE ALBINE IN STUPINA INSTITU- TULUI DE CERCETARE $I PRODUCTIE PENTRU APICULTURA, STATIA ZONALA DE CRESTERE A MATCILOR DIN STOLNA- CLUJ. (foto: Tr. Vv) 3FRUNTASI iN PRODUCTIE PE ANUL 1982 Comitetul Executiv al Asociatiei Cres- catorilor de Albine, pentru recunoasterea rezultatelor bune obtinute in anul 1982 si predarea la fondul de stat a unor can- titayi importante de produse apicole, a acordar diplome de ,fruntay in apicul- uri“ si respectiv ,unitate fruntasa“ ur- ry mitorilor stupari gi unitiyi agricole so- | Toan Serban, cialiste : Grigore Chis Alba Iulia — Alba Alba: SERBAN Ioan — Alba Iulia. Bistrita — . Arad : CRISAN Viorel — com. Fiscut. Baie Nasud Arges : BARANESCU Gheorghe — com. |i Baiculesti, CIRSTEA Dumitru — Cos- testi, CIOLAN Gheorghe — com. Mi- oarele. Baciu : BICLEA Neculai. — com. Moto- seni, DUCA Vasile si PETREA Pe- trache — com, Corbasca. Bihor : DOHY Ludovik — satul Petreu, BOROS Ioan — com. Finis. Bistriga-Nasiud : MONDA Tlie — com, Josenii Birgiului, CHIS Grigore si Viorel Crisan ORZA Salta din Bistriza. com. Fiscut — Arad ‘Botosani: DUMIIRAS Constantin gi CRACANA Constantin — Dorohoi, ASAFTEI Mihai — apicultor din com. Vorona, CAP din com. Vorona. Brasov: BUZDUGAN Nicolae — Bra- Mie Monda ‘com. Joseni ti OV. Braila: CAVADIA Constanta, HAGIU Dan, TOMA Gheorghe — Braila, Buziu : CHIORPEC Ion — Buzau, SATU Dumitru — com. Pietroasele, NI- COLAE Salomeia — com. Blijani. a eA Caras-Severin : POPESCU Gheorghe — eorghe Baranescu ic rz Sree Rese haar) tp entice: nee Bistrit 3 ‘ mi Necuali Biclea Vasile Duca Petrache Petrea C.A.P. Vorona — com. Motoseni— Bactu com, Corbasca— Baciu com. Corbasca— Baciu Botosani 42 Ton Dumitrick Cheers eS Moreni — Dimboviga Caray-Severin Cilarasi: NITU Constantin —_ com. Cuza Vodi, ALBISORU Marian — Cilirasi, CAP Ceacu din com. Cuza Vodi. Cluj : MANOLEANU Costache — Cluj- Napoca, LUGICAN Nicolae — satul Gidilin, BEKO Sinefta — Cimpia Turzii Constanfa: NEGOITA Ion si ALBU } Gheorghe din oragul Mangalia, LAZAR jeu Radu Mircea — com. Conacu, CAP Oltina com. T. Vladimirescu~ Constantin Dumitras — com. Oltina, DINCU Voicu — Galati Dorohoi — Bovosani com. Oltina. Covasna: FULOP Albert — Sf, Gheor- ghe, MIHOLA Sandor — com, Mic- faliu, VAJNA Ladislan — com. Ba- janii Mici. Dimbovifa: DUMITRICA Ion — Mo- reni, ENACHE Ion — satul Ghirdo- veni: Galati: RADU Nicu — com. Tudor Vla- dimirescu. Giurgiu; PIRLOG Steliana — Giurgiu, | COSTEA Gheorghe — com. Vedea, Cornel Grigorescu ne BENE Seucent com. Ginjaga — Nee ea SINCA PETRE com. R&suceni. ‘Hunedoara Constantin Cricani Ton Chiorpec _ Doroboi — Botosani Buziy — Burin 2 Ton Sfinges Gheorghe Toma Nicolae Lugigan Costache Manoleanu com, Scinteia — Briila — Braila sat Gadalin — Cluj Cluj-Napoca — Cluj TalomigaDumitru Vasile Platon Stanciu Tr. Severi com, Dobrovig — tai * Hinova — ing Gorj : POPESCU Dumitru — com. Sli- vilesti, STAVAROIU ANA — com. Stejari, POPESCU Julian — com, Ber- esti — apicultor la CAP Scrai Harghita: MA’ Miron — Topliqa. Hunedoara: GRIGORESCU Cornel — Com. Ginyaga, PASCULESCU Ion — Pestinita, DOMOCOS Tosif -- Deva. Talomita: SPINTES Ion — com. Scin- teia, NEACSU Ion — com. Ciochina. Alexandru Plesca Iasi: PLATON Vasile — com. Dobro- Mircesti — Tagi vit, PLESCA Alexandru — com. Mir- cesti. Maramures : BANYAI Ioan — Tirgu Li- pus, LUPSA Petre — Valea Chioaru- fui. Mehedinti: VITEL Dumitru — Tr. Se- verin, STANCIU Viorica — apicultoare Ia CAP din com. Hinova. Mures: KRAMER. Mihai — com. ‘Tig- mandaru, BOILA Romulus si BOIE- RIU Traian — Sighisoara. Neamt : IOSUB Constantin si BIZU Pe- tru — com. Bodegti, BURDUJA Du- 1 — Piatra Neamp, CIOBANU — ibsi Cenaye Slatina — O.r veri Constantin Ciobanu Mehedingi CAP. Girov — Neam Meh Constantin Tosub com. Bodesti — Neamy Toan Banyai Tirgu Lapus — ‘Maramures Petre Lupa Mihai Kramer v Valea Chioarului — ian Boiertu com. Tigmandru — Petre Dinci Maramures Sigbhoare — Mures ‘Mures com. Stoienesti — Ole 6Iosif Greava Vasile Nemsoi als — Ole com, incu — Sibiu Gura Humorlui — Suceava , Constantin — apicultor la CAP Gi- rov, CAP din com. Girov. Olt : CENUSA Mihai — Slatina, ZAHA- RIA Ecaterina — Bals, DINCA Petre — com. Stoenesti. Prahova: FRUSINA Ion — Vilenii de Munte, STEFAN Ioana — com. Migu- rele, POPOVICI Stefan — Valenii de Munte. Satu Mare : GIRBEA Gheorghe — Satu Mare, NEMETI Alexandru — com. Li- vada, BODONEA Augustin — Care, Salaj : Lucicel Ioan — com, Someg-Odor- hei, GUI Vasile — com. Morca. Sibiu: BARBU Nicolae — satul Retis, GORTNER Joan — saiul Nemsa, GREAVU Iosif — satul Ciucu. Suceava: NEMTOI Vasile — Gura Hu~ morului, CRACIUN Constantin — com, Salcea, JABA Constantin apicul- tor la CAP’ din com. Liteni. Teleorman: MORTU Nicolae — com. Driginesti Vale, DUNA Ion — Ro- siori de Vede, SLAVU Florian — Tr. Gheorghe Girbea Lgurele. Satu Mare — Satu Mare ae Nicolae ‘Barbu com. Retig — Sibiu e Constantin Apostu Joan Gértner Francise Dornstander — C.A.P, Dumesti — com, Nemsa — Sibiu com. Gataia — ‘Timi Vashui Bosh Ton Ursache com, Lipoviy — Vaslul Victor Cirje CAP, Oliinesti — Vilcea Grigore Giujan AP. Olinesti — a Nicolae Manta com, Silitrucel- Vilcea 7Timis: PASCA Sofia — com. Bogda, DORNSTANDER Francisc — com. Gitaia. Tulcea: POTOP Vasile, CONDRAT Iif- tim si TANASE Gheorghe din Tulcea, CAP Izvoarele din ‘com. Izvoarele, PARTENIE Vasile apicultor la CAP Izvoarele. Vaslui : URSACHE Ion — com, Lipovat, APOSTU Constantin — apicultor la Dumitca Pops ——_vitceus VESEA Comme com, Milaia, Sure Cician au POPA Dumitru — Horezu, MANTA 6% Goles#i~ Vrancea Nicolae — com. Salitrucel, CIRJE Vic- tor — apicultor CAP Olainesti, GAU- JAN Grigore — apicultor CAP Oli- esti, CAP Olinesti. Vrancea ; CIOCIRLAN Giurgea — com. Goles ; Municipiul Bucuresti : OLTEANU Mihai, GINCU Toan si ANTONESCU Con- stantin — Bucuresti, TOMA. Catrina — com, Balotesti, ILEA Petru — Buftea. Mihai Olteanu Bucuresti — mun, Bucuresti Rubrick re sub ingrijirea Comitetului Exe- al i Cornel Wesco , eutiy AC.A., Serv. tebnic, ing. I. Receanu ANUNT! La cererea a numerosi cititori care n-au reusit si se aboneze pe anul 1983 la revista noastri filialele A.C.A. judejene primesc abonamente pentru numerele 4-12/1983 pind la data de 25 februarie a.c. COSTUL UNUI ABONAMENT PE ACEASTA PERIOADA IN- CLUSIV SPEZELE POSTALE ESTE DE LEI 47,25. La achitarea abonamentului indicati si verificati inscrierea exacta si complet a adresei dy. . _NU_UITATI! Ultimul termen de primire a abonamentelor pentru numerele 4-12/1983 este 25 februarie a.c.PUDRA DIN FRUNZE DE TRIFO! ROSU (Trifolium pratense L.) IN ALIMENTATIA ALBINELOR Dr. ing. AL. SABAU, prof. dr, E. MURESAN, chim. V. DANKANITS ji chim. L. KAIN. Instituiul agronomic Dr. Petru Groza* Cluj-Napoca Intensivizarea agriculturit si silviculturi determina restringerea simsitoare si con- tinua a bazei melifere, paralel cu aparijia de perioade distincte, caracterizate atit prin lipsa nectarului, dar mai ales prin cea a polenului, fapt ce se repercuteazit megativ asupra dezvoltarii familiilor de albine si implicit a productiilor apicole. In. scopul compensarii_ deficitului de hran a albinelor, s-au inigiat ample cer- -cetari fundamentale si aplicative, dar cu ‘toate acestea, rezultatele obyinute n-au ‘condus la elucidarea integrala a proble- mei, iar substituenyii de polen produsi au valoare biologics scizuti gi stint lipsiyi in mare parte de proprietayi apetitive, Bazayi_ pe aceste constatiri si plectnd de a conjinutul ridicat fn proteina a le- guminoaselor, am initiat experienta de fata, in scopul folosirii pudrei objinute din franze de tifoi ca adaos nutritiv in hhrana albinelor. MATERIALUL $1 METODA DE LUCRU Pudra din frunze de trifoi rezultt in urma uscitii frunzelor Ja umbré si apoi in termostat la + 45°C, dup care se macina la, moard cu ciocane, iar mate- rialul objinut se cerne printr-o siti cu ochiuri de 0,125 mm. Pudra se ambaleazi in pungi de nylon, bine legate si se pis- treazi pink la folosire in locuri uscate, feritd de lumin3, Compozitia chimicé a pudrei din frunze de trifoi s-a determinat prin metode cu- rente de laborator, iar conjinutul in ami- noacizi prin cromatografie pe hirtie, fo- losind solventul alcool butilic — ‘acid acetic — api, in proportie de 4: 1:4, iar triptofanul colorimetric, dupa hidroliza alcalina’ prealabil& a probelor. Acceptabilitatea acesteia de catre albine s-a stabilit prin administrare in amestec. cu serbet de zahar si separat cu micre, in proportii crescinde de la 1 la 10%, preparatele fiind introduse in pungi de pergament si ayezate deasupra ramelor pe gratare de lemn (fig. 1). REZULTATE $I DISCUTU : In urma analizelor efectuate se constati c& pudra obsinuté din frunze de trifoi are un confinut foarte ridicat de proteine, li- pide si substange minerale, intrecind sub acest aspect chiar polenul recoltat de al- bine (tabela 1). In schimb, fayi de polen, pudra din frunze de trifoi are un consinut mult mai mare de celulozi, dar care nu a avut urmiri negative asupra albinelor. Valoarea nutritivi ridicata a pudrei din frunze de wifoi rezidi si din continatul bogat in aminoacizi, care este superior ‘rt Fig. 1. Modul de administrare a pudrei din ‘frunze de trifoi aCOMPOZITIA CHIMICA A PUDREI DIN DIFERITE SORTURI DE PO! Tabela t FRUNZE DE TRIFOI, COMPARATIV CU LEN (RAPORTATA LA S.U,) — row | Grtsime | Caliloni | Extractive Proba Conus, brut, brut, bruti, | neazorate, Ea Ve oo ot fy Pudri din feunze | de trifot 10,00 33,61 372 15,370 | Polen de sparcett 354 32353 2:09 149 Polen de porumb 582 2°96 «| (3,24 236 | 5912 Bolen de pide 162 22.67 3.23 104 nat Amestec de polen recoltat de albine | (proba medie 1974) 241 19,68 341 068 73,82 Polen de Ranunculus repens L. 2,76 17,42 2,40 0,80 7662 Polen de Carex sp. 150 9,26 0,94 1,30 87,00 Polen de Ornithogalum | umbellatum L. 1,36 8,66 43, | 0,95 87,90 CONTINUTUL IN_PRINCIPALIL AMINOA‘ Tabela 2 CIZIA PUDREI DIN FRUNZE DE TRIFOI, COMPARATIV CU DIFERITE SORTURI DE POLEN (RAPORTAT LA s.U.) Pudva din Polen Polen Polen {Polen de Aninoacizii jrunce, de de de | de | Ranunculus cio srarceti_| _porumb | __viinidie _|repens L. Cistin’: | 0,15 0,68 | 0,28 | | 0,48 Lising 204 o46 | 10 } © 085 Histidin’ 0.0L 0,47 ogo | 0,55 Axginin’ 1,69 0,72 154 9,73 ‘Alanina 77 200 0198 Tirozin’ 1,00 2,90 0,70 Valin 1,50 1,75 1,08 Fenilalanin& 1,65 1,00 Leucina + isoleucin’ 4,28 } 28 ‘Acid asparagic 3,05, a0 ‘Acid glutamic 1,95 1,08 Sering {230 | | 958 Glicina | 230 | 0,75 ‘Treonin’d 2,90 1 075 Triptofan | 0,29 0.65 | | 0,32 mare. parte multor, sorturi_ de. polen, eu excepyia cistinei, histine’ si triptofanului care prezint’ valori mai reduse (tabela 2), Fete de remarcat indeosebi, consinutal rdicat tn aminoacizi esentiali al pudrei din frunze de trifoi fayi de polen, cum ar fi cel in: Hsin’, argining, valind si fenil- salaning @ foarte apropiat de acesta tn privinga conyinucului de leucina, isoleucina si treonina. 10 In prima faz a experientelor, pudra din franze de, trifoi sa administrat in gerbet de zahiir, atte singuré cit si cu Adaos de 250/y polen recoltat in prealabil de albine. In urma observapiilor efectuate sa constatat in ambele cazuri, cd prin acest mod de preparare, albinele o con- sum mai putin, iar familiile slabe o ne~ glijeaza. Ulterior, fiind administrata_nu- Bai in miere de albine, proprietiile ape-tkive ale acestea sau tmmbunitie simi tor, fapt pentru care albinele o consumi § foarte bine, chiar si in condisiile existen- jei unui cules substantial de polen tn na. 8 turd, In urma_experientelor intreprinse, s-a constatat ¢& acceptabilitatea maxima a pudrei din frunce de trifoi, de cite ale 8 bine, este Ia concenteatia de'50%y, valoacs peste care gradul de consumabilitate tn- cepe si scadi, cu toate ef incr-un timp maj ‘Sndelungat, ea este consumaté. si tn concentratie de’10%%. Din observayiile fa. gute ,rerule cf momencil optim’ pentra inceperea alimentayiel suplinrentare pro- teice cu padi din frunze de trifoi este fn jurul datel de 15 februarie si ci unei familii de albine fi este necesari pint Ia apatitia eulesului de polen tn natu, can titatea de 950 g miere de albine in ame tec cu 50 g pudri din frunze de trifoi, CONCLUZII ‘* \ : \ : \ : q ‘ \ ’ \ . \ : \ . \ Jn urma_experientelor efectuate se des- ped immivosrele conclucil . 1, Prin. valoarea ‘compozisionalé, audii- 4 ‘vi, apetitivi, cit si prin insiqt cfiienya Y sa, pudra objinutt’ din frunze de ‘trifoi § constituie un valoros preparat, ce poate Hi folste es rat protect pene abine § Tavpenbacrle deficiare: \ \ \ ‘ \ ‘ 4 : \ ‘ \ ‘ \ \ HN a : \ \ \ \ 2. Acceptabilitatea maxim a pudrei din frunze de wifoi se objine prin inglo- barea sa in miere de albine, fntr-o con= centratie de 5%/s, BIBLIOGRAFIE 1. CATLUAS, A.: Le pollen et ses succédans. In: sGarette Apicole", mt. 7, 1967, p. 146-147, 167. 2. HAYDAK, M. H.: Le nutrition des. abeilles ex les. succédanés de pollen, In:’ , Apiacta”, ar. 1, 1967, p. 3B, 3. JACHIMOVICZ, T.: Polenul si. inlocuit de polen. In: .Documentare curenti, apicul- tura’, vol. II, UD.T. nr, 5, 1971, p. 29—31. 4. NICOLAIDE, N.: Polenul gi inlocuitorii de ppolen. In: ,Apicultura", nr. 2. 1966, p, 6—10. 5 PERELSON, I, E.: Importanya_nutritiel su- plimentare cu proteine. In: ,Caiee selectiv, apicultura’, ID.T. ne. 2, 1962, p. 69. ropul de malt in hra- rea de primavard 1. PREPARAREA MALTULUI Maljul, se prepar’ din orz sau alte Y griunje incoltite. Pentru aceasta se iau boabe de bund calitate, absolut curate, complet coapte, recoltate la timp $i uscate (boabele sparte, umflate sau incoljite in tmpul recoltarii si cu miros de mucegai nu sint bune pentru prepararea malyului), Boabele se aleg cu atentie din amestecul de seminje de buruieni, pistricele si alte corpuri straine si se Spal de chteva ori. Cole ce plutese deasupra apei la spa- lare se indeparteaza. Boabele curdyate si spalate se trec tn vase cu apa jin care se jin la o tempe- ratura de 10—15°C, timp de 36—48 ore pentru ca boabele si se umfle bin in timpul acestei Iucrari apa se schimbi, de 2 ori in 24 ore, mentinindu-i insi tor timpul aceeasi temperatura (10—15°C). Boabele care sint suficiont de umflate se cunose dup accea eX la o mict apasare, din ambele parti, se indoaie usor si coaja lor cade. Prin spargerea sau tiierea unui astfel de graunte observim cf el are suprafars fainoasé si un miros de fructe proaspete ; nu trebuie s¥ aibii miros de putregai sau mucegai, Boabele bine umflate tneolyesc. Pentru aceasta ele se toarna in cutii, in straturi nu mai groase de 15 cm; se aco- pera cu o pinzd umeziti si se pun intr-o camera in care temperatura se mentine inte 15—25°C, Dimineara si seara griun- tele din Hazi se amestecd cu griji si dact se usuck se udi cu api curati. *) Sine multi apicultori care vor si foloseascté siropul de malt in hrinirea de primtvaré « albi- nelor. Printre acestia si corespondentul 1. Becherete din Hunedoara, str. C. Negruzzi 4 A[2750. Res pura a ow imocmit dupa prof. de apical GUBIN de la Academia de agriculiurt din Mos- cove in: articolul ,Hrinirea de primivara a albinelor cu sirop de malt apiirie tn revista Peelovodstua nr. 4 (1946), traius din ruseste de ept. ing. V. Harmaj sé publicae cue acclasi tithe in revista ,Rominia Apicol&" nr. 2/1947, p. 9—13, IIncolyirea se produce in,7—12 zile si se opreste de indata cu vistarul orzului devine cam ‘odata si jumitate mai lung ca. grauntele. Boabele incolfite se usuca prin imprastierea lor tn straturi subsiri, intr-o camerX uscata si calda, sau pe o -soba caldi, la o temperatura care sa nu depiseascd 50°C. Dup aceasta se inde- parteazi vlastarele de la boabele uscate, se macing (mici cantitayi de maly pot fi macinate si la pietre de mind sau rignite) si malyul este gata. Un maly bine preparat are un gust dulce si un miros plicut. Maljul cu miros de mucegai nu este bun. Aceasta se poate fntimpla daci in orzul pus la incolyit au rimas graunte mucegiite sau daca in tim- pul incoltirii nu au fost amestecate. Cite- dati mirosul neplicut apare si davoritd faptului cX boabele au tncolfit tatr-o in- cApere umeda sau mucegaita, Malyul odata preparat se pastreaza Intr-o incapere us- cata si bine ventilata. 2. OBJINEREA INFUZIEL (ESENTEI) DE MALT Se ia cantitatea necesar% de maly uscat (soeotind 2. kg de mal; la 50 kg cartofi) gi se toarnd peste ea 0 cantitate de apa de 2 ori mai mare (in greutate) ca a mal- qului, ap% ce are o temperatura de 70°C, Gups care vasul se acopert cu o paturi, cojoc $a, prin care pierderea de caldura se face cit mai incet. Dups 3—4 ore li- chidul se strecoar’ printr-o pinzd deast $i infuzia sau esenja de maly este gata. 3, PREPARAREA FAINEI DE CARTOFI Cartofii se tree printr-o ravatoare iar rizlturile obrinute, spalate cu api, ne dau amidonul. Transformarea cartofilor tn aceste ri- veal m&runte sub forma unei tescovine ate fi facutt cu o simplX rizitoare de Pncatéric, Pentru a grabi luccarea se poate realiza 0 razAtoare special cu randament mai mare, a clrei construcyie este redata fn figurile alacurate. Ea se compune din- tro fargeste catre baz si tn care se pun cartofii spalati (fig. 1). Drept fund al acestei lzi serveste un cadru de lemn glisant ce poate fi impins inainte 12 si tnapoi. Deasupra cadrului se bate o ta- bis in care s-au facut cu un cui gauri dese, care nu trebuie si aib& diametral mai mare de 2. mm, cu dinyii indveptati cu_as- curisurile tn sus. In partea de jos a [azii se alla o ladiya dreptunghiulara sub fo Fig. 1. m& de sertar tn care cade razitura de cartofi, Pentru spalarea amidonului razitura de cartofi se pune intr-o caldare, care in loc de fund ate tifon des (fig. 2). Caldarea se umple cu apa dintraun vas mai mace si se amesteca razdtura de cartofi cu mult atengie. Se scoate apoi caldarea din, api i se stoarce bine tescovina de car- tofi, Amidonul cu apa curge fn yasul, mare de dedesubt. Tescovina bine spilaré si stoarsa se foloseste in hrana vitelor.Dup% ce amidonul sedimenteazi pe fun- dul vasului, apa se varsi incet. Este, de dorit ca amidonul objinut s& fie spilac tnck de 1—2 ori, cind el se tu'bura din nou in apd curati si apoi se last si sedimenteze. Daci nu.se prepara imediat siropul de mals, atunci amidonul se usuci gi se pastreaza intr-un loc uscat. 4, PREPARAREA SIROPULUI DE MALT Se amesteci 1 kg amidon in 2 1 apa incalzité. la 40—50°C gi se varst peste 3 | api fiart%. fn acest. timp lichidul se amesteca continuu si suficient de repede. »Aluawl objinut se lasd sd se raceasca pina la 60°C. Pentru a determina cit mai exact temperatura ,aluatului“ acesta se amesteca bine inainte de introducerea ter-! mometrului, Dup’ ce saluatul" a ajuns la temperatura necesara (60°C) se toarnd in el aproximativ 1 ] de infuzie sau esenya de maly si se amesteca touul cu grijé, Daca malyul a fost bun. si produsul rezultar este normal, dupa 2—3 minute ,aluatul® tn- grogat se subjiaza. Vasul cu acest amestec se acoperi cu pituri etc. si se last asa — pentru indul- cire — 3 ore. Oind procesul de indulcire s-a terminat siropul devine ca apa, avind gustul dulce. Siropul se filtreaza printr-o sita deasa sau pinza deasa. La inceput so- luyia trece prin sit repede si ramine tul- bure. Apoi trece mai incet si solutia se obtine absolut limpede. Pentru filtrare este bine si se foloseascd acelasi vas fara % fund care a servit la. spilarea tescovinel de cartofi. Peretii interiori ai vasului se nspoiesc” cu 0 pojghiyi subjire de cear’. Ta fundul vasului se leagi 0 pinzd deasi in 2—3 straturi si filtrul este gata, Solutia limpede obsinuti prin filtrare se fierbe intr-o cratija pind ce rezult’ un sirop suficient, de consistent. Pentru ca prin fierbere siropul si nu se ard, vasul trebuie incilzit numai Ja fund, intcucte ar- derea zahirului obisnuit incepe pe peresi. Siropul astfel obtinut este bun de dat albinelor, Daca urmeazi si fie pistrat un timp, el se fine tn vase curate, bine in- chise, ia locuri reci, de preferat frigi- der. Inainte de a fi administrat albinelor siropul se incdlzeste pind la 35—36°C. Administrarea lui se “face dupa regulile obisnuite ce se impun la hranirea albine- lor cu sirop de miere sau zahar. S-a constatat cd pentru obtinerea a 8 kg sirop de maly trebuie folosite (prelucrate) 50 kg cartofi si 2 kg orz (sau alte graunte ‘Aceasti, metod’. d_preparare a hranei pentru hranirea albinelor primavara a fost adaptata si recomandati de citre Directia Apiculturii din Ministerul Agriculturii al URSS fn scopul de a salva familiile de albine ameninyate si moar din lipsi de hran’. Dupa afirmayiile prof. A. F. Gubin (1898—1956) valoarea siropului de maly pentru hrana albinelor este egal cu aceea a mierii sau a zaharului. El are culoarea galben-aurie, un gust dulce placut gi albi- nele fl consuma cu plaicere, Albinele hra- nite primavara cu sirop de malt, — aficm’ acelasi autor — au trait tot atit de mult ca gi cele hranite cu miere sau cu zahar gi n-au manifestat nici un semn de stare anormala. Se pare cd in yara noastra nu s-au fi- cut experimentiri tn acest sens. Cu toate acestea, jinind seama de rezultatele do- bindite de autorul experienjelor mentio- nate consideriim ca se te recomanda cresc&torilor de albine din zonele in care existé sau se pot procura usor cartofii si orzul necesar prepararii acestei rezerve de hrana artificiald care sé fie administrata in cazuri in care la rezerva stupinei nu existS si nici nu se poate procura miere sau zahar. Facem totodatd si o mare ru- giminte: cei care recurg la prepararea si administrarea siropului de maly sa comu- nice redactiei constatarile lor pentru a fi impartasite cititorilor. De buna seam& ci numerosi crescatori de albine, buni gospodari vor prefera sd Jase in cuiburile familiilor de ,albine re- zerve suficiente de hrand de la culesurile principale si sa se ingrijeasca ca de la rezerva stupinelor respective si nu lip- seascd miere naturala si faguri_ cu miere de buna calitate pentru a fi folosiji in caz-de ‘nevoie. CLA. 13DIN EXPERIEN ‘A PREPARARII SERBETULUI DE ZAHAR 1, KRAFFT In funcyie de cantitatea de gerber ce ne propunem s% realizim pregétim un vas curat emailat, din aluminiu sau din abla inoxidabil’, fn care introducem ap3, re- prezentind 1/4 din greutatea zaharului fo- losic pentru prepararea pastel (la 10 kg zahiir 2,5 kg, apa). Apa se tnedlzeste pina fn momentul fierberii cind, amestecind continuy cu o lopafick sau cu o lingurs din Jemn, introducem zaharul. Pentru a se evita darea in foc a spumei in momen- tul in care acest sirop dens tneepe xX fiarba, reducem focul citeya minute, dupi care siropul va continua si fiarbi linistit. Cu 0. sitd metalicd incdlzita, indepartim cu grija spuma formata. Continua fierberea siropului_ ameste- cind pind Ja objinerea densitaqii dorite. Pe miasura ce apa se elimina sub formi de vapori, creste densitatea si- ropului si deci si temperatura sa de fierbere. Neavind la dispozitie un termo- metru pentru a masura temperatura de fierbere a siropului si pentru a putea sta- bili totusi densitatea sa optima, ne putem folosi de un cerc din sirma cu diametrul de 20—22 mm pe care il introducem in siropul fierbinte. Scoyindu-l, in interiorul cercului rimfne un strat transparent de sitop peste care suflind incet, de la o dis- tanya de 10—15 cm, se va forma o bulk care va plana in interiorul camerci_ ase min&toare celor pe care le fac copiii din apa cu sipun, fn momentul cind din wei incerciri doud vor reusi, adic& se vor des- prinde bulele de sirop, fierberea poate fi considerati terminati, concentrayia de si- rop find cea dorita de noi si necesara realizarii serbecului. Trecem atunci la faza urmitoare a lucririi, ricirea, Aceasta tre- buie si se produci cit se poate mai repede (ricire s6c). De aceea vasul cu sirop se va introduce in apa rece, de_preferiny’ curgitoare, sau iarna in rapada. Se ra- ceste siropul pin’ la aproximativ 40°C, timp in care nu se amesteck, Durata de ricire nu trebuie s& dep%seasc 1,5—2 ore. Daci racirea se produce prea lent, intr-un 14 interval de timp indelungat, atunci siropul poate sa cristalizeze, iar cristalele in acea- sta situatie vor fi chiar mai mari decic cele inijiale ale zahdrului to: Odatk siropul ajuns la 40°C, incepenr amestecarea _masei viscoase de sirop cu lopatica din lemn. La inceput siropul ¢: vine maleabil, dar dupa aproximativ 5 mi- nute se transform’ intr-o masi viscoasi, opaca, iar dupa alte citeva minute intr-o pasta zaharoasé. in cazul cind mu dispu- nem de un termometru gi siropul se ri ceste sub temperatura de 40°C, acest lu- cru nu dauneaza calitayii pastei, numai ca fn acest caz amestecarea se va face mai greu. In momentul in care, amestecind, masa zaharoasi devine opact, deci a in- ceput si se formeze pasta, procesul de amestecare poate inceta, deoarece serbetul se formeazi in continuare singur. Serbetul poate fi intrebuingat in tot sezonul activ. Personal o folosesc de mai multi ani, atic in cresterea matcilor, cit si in hranirile de stimulare, primivara sau toamna, sau chiar in hranirile de completare. In_ambele cazuri intrebuinyarea hranei lichide sau a mierii poate provoca furti- sagul, Iucru care nu se intimpli atunei cind hrinim familiile cu serbet. Tn cazul stimulirii familiilor de pro- ductie, primivara sau toamna, aibinele consuma cu placere acest serbet, Rezultatele stimularii sint si mai bune daci atunci cind din siropul viscos incepe si se formeze pasta introducem polen f compozifie amestecind continuu, Can tatea optima de polen introdus de mine a fost de 50—100 g polen/kg. Odati cu polenl se mai poate intro- duce in serbet si Fumidil B care este atit de necésar in combaterea nosemozei (1 g Fumidil B la 1 kilogram serbet), Serbetul disponibil poate fi pastrat de la un sezon la altul fara a-si pierde cali- tatea lui daca este inchis ermetic in vase din sticli sau metal inoxidabil sau in pungi din polietilen’.Dezvoltarea familiilor de albine prin valorificarea culesurilor de la pomi fructiferi (I) Ing. M. DECUSEARA Pomicultura ca ramurk a agricu'turii a constituit 0 preocupare de prim ordin pe teritoriul patriei_noastre inca din mai vechi timpuri. Datorita. cond ecologice deosebit de favorabile create de asezarea jarli noastre pe paralela 45° si in special de lanyurile muntoase din aceasta zona a globului, pom " i au gasit condi prielnice de crestere si dezvoltare, martu- rie find numeroasele speci pomicole care cresc in stare salbatica in diferite zone ale {arii. Tintnd seami de aceste condijii s-a re- curs ja formarea unor bazine mari pomi- cole, specializate pe diferite specii cu care se practic o pomicultur’ moderna, inten- siva, bazaté pe cele mai moderne tehnolo- gii din domeniul pomicol. In contextul progresului de dezvoltare intensiva si modernizare a agriculturii s-au conceput si integrat programe speciale de stat pentru dezvoltarea’ pomiculturii pe perioada 1981—1985, In aceste programe sint prevazute mi- suri pentru modemnizarea plantajiilor po- mico'e actuale, infiinjarea de sisteme in- tensive si superintensive, de asemenea ma- suri pentru concentrarea productiei pomi- cole in zone traditionale si pe lings cen- trele mari_de consum, precum si misuri pentru extinderea speciilor si soturilor de pomi deficitare si de mare importangi in cea ce priveste diversificarea produc tiei de fructe, tn scopul esalonarii consu- molui in stare proaspari, indusirializare si export, In cuvintarea sa la consfatuirea de Incru de la C.C, al P.C.R. pe proble- mele agriculturii din 27—28 august 1981, tovarajul NICOLAE CEAUSESCU a ara- rat ci dispunem de toate conditiile pentru a realiza preyederile cuprinse in aceste programe speciale pentru dezvoltarea po- miculturii, Producyiile de fructe se vor rea- liza prin munca intensi depusi de pomi- cultori, la sporirea productiilor de fructe © contribuyie foarte mare o au si albinele prin polenizarea incrucisat’ a. livezilor de pomi, ceea ce duce la o legare mai mare de fructe. Legarea fructelor la pomi este influ- enjata de mai mulyi factori fntre care polenizarea are o importanya capitali. Procesul de polenizare se asiguré — la speciile si soiurile autosterile prin trans- ferul polenului pe stigmatul florilor. Cele mai multe speci pomicole sint entomofile, de aceca este necesari_pre- zenya insectelor tn perioada de inflori a pomilor, dei datorita activitayii acestora se poate asigura polenizarea in- crucisata. Multe insecte sint capabile sa efectueze polenizarea incrucisata, dar numai_albi nele — prin numirul lor mare si prin ac- tivitatea prodigioast pe care 0 depun — aduc pomicultorilor un ajutor pretios in sporirea productiei de fructe. 1, Sporirea productiei de fructe prin poleni- zarea livezilor cu ajutorul albineloi Prezenta albinelor tn livezi in timpul infloririi pomilor este determinata de fap- tul ci florile pomilor congin nectar $i po- len, elemente care constituie sursa de hrand a puietului si a albinelor adulte. Vizitind un numar mare de flori_ca sa-si poati umple gua cu nectar si séculetele la picioare cu polen, albinele trans- porta in acelasi timp polenul de pe o floare pe alta, facind astfel posibili pole- nizarea inerucisata si ca atare, legarea de buna calitate a fructelor la pomi. Starea vremii influenjeaza foarte mult activitatea albinelor si ca urmare si pre- zenta lor in livezi in perioada de inflo- rire a pomilor. O veeme friguroasi si plo- ioasd sileste albina s% stea fn stup si in acelasi timp impiedick si producerea se- cretiei de nectar. In aceste condijii polenizarea incruci- sata cu ajutorul albinelor nu mai are loc, jar legarea fructelor — dn éazul soiuri- lor autosterile — nu se va produce, iar la soiurile autofertile legarea fructelor se va face tntr-un-procent foarte mic. 15,Livezile care sint situate én apropierea stupinelor vor putea beneficia, in atare condijii, de polenizarea incrucisata numai in timpul ochiurilor de lumina dintre pe- rioadele reci si umede, cind albinele ies din stupi pentru zboruri scurte, ca si-si procure hrana necesaré, nectar si polen. Din cercetarea si experienja facuta in cadrul Fermei 5 Baneasa am constatat ca polenizarea cu ajutorul albinelor a con- tribuit in mod direct si a determinat la obtinerea de recolte pomicole cantitativ si calitatiy superioare celor care nu au fost polenizate cu albine. De pildé la mar s-a obtinut o productie de 20 t/ha cu un spor de 50% mai mare decit Ja cei nepolenizati cu ajutorul albinelor, Ja par s-a obyinut © productie de circa 17 t/ha cu un spor de 5507) fay de cei nepolenizati cu aju- torul albinelor, Ja cais s-a obtinut 0 pro- duorie de 17 t/ha cu un spor de 58¢/9, la prun s-a obyinut © productie de 105 kg/ pom cu un spor de 480/) iar Ja visin s-a objinut 0 productie de 6 t/ha cu un spor de 53¢/, Din datele prezentate se poate constata ci polenizarea livezilor de pomi cu ajutorul albinelor duce Ja obtinerea de sporuri importante de fructe pe unita- tea de suprafaya folosita. ‘Momentul oportun de deplasare a stu- pilor in livada de pomi este cel al inflo- ririi pomilor, pentru ca albinele si nu fie silite si cerceteze alte surse de nectar, ci si viziteze florile pomilor din livada. Se recomandi si se foloseascd pentru un hec- tar de livad% minimum 2—3 familii de albine, cu 4—6 rame de. puiet. Stupii vor fi amplasayi cite unul sau doi, egal repartizayi in toata livada, in asa fel oa prezenta culegitoarelor sa fie uniform’ pentru toi pomii din livada. Dup& terminarea infloririi pomilor, stu- pii cu albine vor fi mutagi pe o alta va- tri, unde pot gisi nectar si polen. Albi- nele Jucreaza cu cel mai mare randament pe sursele de nectar gi polen din imediata apropiere a stupilor, dar pot zbura jn cercetarea surselot de hrana si la distane de mai multi kilomentri. Din cercetarile facute se gtie ca albinele isi comunica unele altora directia si mirosul unei surse de hran@ noua gasit’, prin dansuri executate pe daguri. : 16 Polenizarea complet se realizeaz% prin vizitarea reperatt a florilor de citre al- bine, Polenizarea completi favorizeazit_ nu numai sporirea productiei de fructe ci si Iimbundtayirea calitativa a acesteia. Fruc- tele legate an urma_polenizrii cu ajuto- rul albinelor au mai multe seminge gi sint mai mari si de o form’ mai regulatd. (© ffecundare insuficient’ areca rezul- tat formarea de fructe mai mici, asime- trice si care cad mai usor. Procesul de polenizare are loc in mod diferit la speciile pomicole. 2.,Modul de polenizare a speciilor pomicole si rolul albinelor in procesul de fecundare a florilor pomilor. In cea ce priveste modul de poleni- zare al soiurilot pomicole distingem trei grupe : autosterile, intersterile gi autofer- tile. Din prima grup’, la care fecundarea. nn se produce cu polen propriu, fac parte aproape toate soiurile de mar, cires si o parte din cele de yisin si prun. Soiurile intersterile nu se pot poleniza reciproc, dar ele sint apte sd polenizeze un al treilea soi. Din aceasta grupa fac parte unele soiuri de cires si de mar. Soiurile autofertile pot lega rod prin polenizarea si fecundarea cu polen, pro- priu, insé la aceste soiuri producyia de fructe este mai mare, daca polenizarea se face cu ajutorul albinelor. fn aceasta grupa intr soiurile de piersic si cais, precum si © parte din cele de visin si prun. In cazul soiurilor intersterile, albinele contribuie prin polenizare Ja degarea fruc- telor deoatece florile acestor soiuri care mu sint polenizate cu polen de Ja alte so- iuri nu leaga rod. In cazul_soiurilor autosterile, albinele contribuie Ia polenizare in mod direct si de aceea, prezenya lor este necesard. La soiurile autofertile, desi polenizarea si legarea fructelor se face cu polen pro- priu, productia de fructe este mult mai mare daci polenizarea se face cu ajuto~ rul albinelor, adic’ daci albinele trans- portt polenul de pe o floare pe alta. (Partea a I-a a articolului va fi publicaté in numérul urmitor)OBTINEREA MATERIALULUI SADITORLA SALCIM (ROBINIA SP.) SILA TEI (TILIA SP.) Dr. ing. I. CIRNU Conditia esengialX pentru tnmuljirea si raspindirea arborilor si arbustilor meli- Feri o constituie asigurarea la timp a ma- terialului saditor pentru plantare, In vederea cunoasterii si practicirii pe scari largi de catre apicultori a famulyirii si plantirii principalelor specii forestiere- Mnelifere, prezentim mai_jos metodele cu- rente de inmuljire si cultivare ale salcimu- lui (Robinia sp.) si teiului (Tilia sp.) dowa specii nectaro-polenifere deosebit de va- loroase pentru apiculturz. *) SALCIMUL ALB (Robinia pseudaca- cia L,) se inmulyeste prin seminye, drajoni fnrXddcinasi sau butagi de ridicin’. Seminatul se face in general, primavara dup% ce inghejurile nu mai prezintd pe- ricol, deoarece puietii abia risiriti_ sine foarte sensibili la frig. Calendaristic in Cimpia Remini timpul potrivie pentru seminatul siminjei de salcim se situeazi jn prima decada a lunii mai, Pentru ca sd getinineze bine, se recomanda ca siminja SA se stratifice cu 60 zile inainte de se- minat sau si se yin la inmuiat timp de 24 ore inaintea seménatului intr-un vas in care siminga a fost opiritX. In cazul c& parcela de seminat se poate mentine in stare umed’ pind la germinarea simingei iu mai stint necesare operatiile de strati- ficare sau de opiarire.a siminyel inaintea semanatului. Seminatul se face in rinduri Ia distanya de 30 cm intre ele si la 0 adincime de circa 2 cm. Drajonii inridicinayi se scot si se plan- teazi la locul definitiv toamna sau_pri- Butasii de radiciné se obyin din frag- mente de radicing, atunci cind dorim si inmulyim exemplare deosebit de valoroase. *) Publicim articolul de fati si la sugestia ci- titoralui-nostru H. VOICU din com, Bretea jud. Hunedoara, Luctirile de recoltare, pregitire si fn- trejinere sint cele descrise in articolul nos- tru publicat in numarul 1/1983 al revistei »Apicultura in Romania". Pe lings salcimul alb sau salctmul obig- nuit, in fara noastra creste si prosper’ o serie. de forme si varietii de salcim, din tre care mai insemnate pentru apicultur’ gi cu perspective de extindere in cultura, avind §i 0 perioada de inflorire mai hing’ sine: salcimul roz si salcimul rosu. SALCIMUL ROZ (Robinia pseudaca- cia f. decaisneana Cart). Salcimal roz_ asa cum fl arati si numele prezint& flori de culoare roz si se fntilneste frecvent in masivele din sudul Olteniei, Ruseju, Hanu Conache etc. Din punct de vedere apicol este inte- resant de mengionat ci fayi de saletmul alb, aceasti warietate prezinta in anii nor: mali o perioad’ de_inflorire mai lunga cu aproximativ o sXptimind. Astfel in timp ce la salcimul alb durata infloririi este in medie de 1214 vile, la salcimul roz aceasta se prelungesze pind la 18— 20 zile. Ca urmare, in padurile unde sal- cimnl ror sau hibrizii naturali ai acestuia Se psesc intr-o proportie mai mare, cu- lesul se prelungeste in medic cu 4—5 zile ceea ce prezinta o deosebitd importanti. pentru productia apicol’. Este de mentionat c& pe ling’ o durati de inflorire mai lung’, aceasta varietate se caracterizeaz si printr-o capacitate nectarifer% superioars. Dupi analizele si evaluirile efectuare la Stayiunea centrali pentru apicultura si sericiculeur’ (SCAS), productia de miere la salctmut roz a fost in medie de 1200 kg/ha fayi-de 1000 kg Jha la salcimul alb, Din datele obyinute rezulta ci superioritatea acesteivarietati este determinaté nu numai de o productie sporité de nectar pe floare, ci si de un numar mai mare de flori pe inflorescensi si respectiv pe arbore. 17Find un arbore dedsebit de valoros atit pentru apicultura cit si pentra silvicul- turd, se recomanda ca salcimul roz si fie inmultit in pepinire si rispindit intr-o proportie mai mare in cultura, tn viitoa- tele plantatii si imp&duriri. in acest scop este necesar ca printr-o actiune comuna jntre apicultori si. silvi- culzori sa se identifice cit mai multe exem- plare din aceasta varietate in pidurile si plantatiile de saicim inc in perioada de inflorire si si sz marcheze atborii respec- tivi fn yederea recoltirii de seminge pen- wu pepiniere. Astfel se vor putea objine in urm&torii ani, plantayii de salcim cu © proportie de’ 30—500/, salcim roz, care vor furniza in condisii favorabile, culesuri sasjinute si de durati mai lungi, ceea ce va contribui, la realizarea unor recolte sporite de miere de salcim, de calitate su- perioar’ SALCIMUL ROSU VISCOS (Robinia viscosa Vent.) este un arbore melifer care atinge in inalyime peste 10 m cu lujeri brun-roscaji viscosi, nespinosi sau cu spini mici. Florile roz cu pete galbene si cu ca- licin de culoare rosu inchis. Salcimul rosu se caracterizeaz’ printe-o finflorire mai tirzie, cu aproximativ 10— 12 zile fay de salcimul alb si de aseme- nea printr-un mare potential nectarifer. Din evaluarile efectuate la SCAS, produc- tia de miere la salcimul rosu se ridica la 1300 kg/ha, ceea ce este demn de Iuat fig. 1. Altoirea in despicituré: a — portaltoi ; b — altoi; © — dupa altoire ; 18 tn considerayie de clitre apicultori in ve- dere inmulpivii gi plantirii acestsi varie~ titi fn parcuri, alei, spasii verzi etc, Tre- buie si amintim ca saleimul rosu viscos se fnellneste frecvent nu numai in parcuri fig. 2, Aleoivea sub coaja (a) si Altoirea yin ochi* ‘oy ) " si gridini, dar tn unele cazuri gi de-a tun- gul soselelor, ca de exemplu soseaua Bucu- resti-Giurgiu. Se inmulteste prin seminye gi de aseme- nea prin altoire pe salcimul alb. Dupa Purcelean altoirea se face in despicitura simpla sau dubla, sub coaja sau yin ochi*, pe puieti de un an rezultati din séminya sau fragmente de radacina (fig. 1 i 2). Pentru-a forma arbori de alei, puietii de salcim se recepteaz fn anul al doilea de la plantare, pentru a creste 0 tulpina dreapti, inalta, Dup’ un an se altoteste la inalfimea de 2,20—2,40 m, Pentru pre- venirea ruperii, altoaiele trebuiesc legate la wtor!, Dupt caz spot folosi si ale procedee de altoire, ca de exemplu altoi- rea la colet. Conditii de plantare si vegetatie, Sal- ctmul este in general pusin pretentios la conditii de sol si umiditate. Se dezvoltd puternic si Mi priese in mod deosebit solu- rile reavine, luto-nisipoas2, nisipoase, afi- nate si permeabile, Lincezeste ins si ve- geteazX slab pe terenurile argiloase, com- pacte gi bititorite, precum si pe cele cai- caroase, Nu suporti terenurile cu ape stag- nante gi cele expuse la inundayii freevente.TEIUL se inmuleste prin siminga, dr: joni, marcote si butasi de rédicind. In yara noastra cresc spontan in masive si paduri, trei specii de tei si anume : teiul pucios, teiul de deal sau teiul cu frunza mica (Tilia cordata Mill.), teiul cu frunza mare (Tilia platyphyllos’ Scop.) si teiul ab au teat argintiu (Tilia tomentosa Moench). Toate aceste trei speci benefi- ciazi la inmulyire de procedecle aritate miai sus, astfel ca objinerea materialului siditor este posibili atit apicultorilor cit si, cercurilor’ apicole, care dispun de o mica pepiniera. Semdnatul teiului se face toamna cu sa- minja recoltaté. inainte de maturitatea completa, tn jurul datei de 20—30 august. Recoltata in pirgd siminga de tei risare in primavara urmatoare, in timp ce dack se recolteazi la maturitate, rasare abia dupa 18—20 luni. Semanatul se face in rinduri la 30 cnt distanya si la 0 adincime de 2 mm. Daca timpul in toamn’ este secetos se uda bine stratul semanat. Obignuit puietii de tei se tin doi ani in pepinier’, pentru a fi cit mai apji pentru plantare [a Jocul de- finitiv. Marcotajul cel mai potrivit la tei este cel prin musuroire. Astfel drajonii mugu- roiti devin buni de repicat in toamna. Butisirea la vei se foloseste mai rar. Butagii se confectioneaza din fragmente de radicini lungi de 14—16 cm gi groase de 10—15 mm, care se planteaz’ in pepi- niere. Altoirea se foloseste numai in cazul in- multirii formelor si varietayilor de Tilia deosebit de yaloroase. Se altoieste primi- vara in despicktura si sub coaja, iar toam- na in -mugure (ochi). Condifii de plantare si vegetatie. Refe- ritor Ia conditiile de sol si climna, cele trei specii de tei se diferentiaza intre ele /mar- cant. Astfel tein! pucios vegeteazé bine la al- titudini mai mari (pina la circa 900 m), fiind mai rezistent la ger decit celelalte specii. Este ins mai sensibil la seceta de vari si insolayii, cea ce se manifesta. prin pirlirea frunzigului in timpul verii. Tefut pucios se recomandi a fi plantat in spatii verzi, parcuri si alei, dar mai pugin de-a lungul strizilor si al bulevardelor, deoa- rece drajonarea viguroasi si inrddicinarea superficial’ a acestuia provoaca frecvent denivelarea pavajului. Teint argintin vegeteazt bine pe soluri fertile permanent reavane, Suporta $i so- lurile mai,uscate, dar cu umiditate atmos- fericd. satisfacktoare. Nu-i priesc solurile prea compacte, uscate, precum nici cele cu umiditare in exces. In stadiul tindr su- porta umbra dar mai tirziu cere multi lu- ming. Ca arbore de ornament tejul argin~ tiu se recomanda pentru parcuri, alei, ca si pentru strizi si bulevarde, fiind 0 spe- cie foarte rezistend vara la cildura ra~ diata de asfalt. Pe ling aceste tnsusiri valoroase, ca ar~ bore forestier si ornamental teiul argintiv este si din punct de vedere apicol specia melifera cu cea mai mare pondere eco- nomic’, furnizind anual importante cule- suri de nectar. Teiul cu frunza mare se apropie ca exi- gente de specia precedent, dar ¢ ceva mai revistent la secett. Totodati prezintd si calitatea c& poate creste si in semiumbri, vegetind bine in amestec cu alte specii Se recomand a fi plantar in parcuri 5i spatii verzi, avind ca si celelalte specii un port decorativ si totodaté constituie si o sursé de nectar mai timpurie, inflo- rind cu aproximativ 10 zile mai devrrme faya de teiul pucios si cu circa 20 zile faya de teiul argintiu, BIBLIOGRAFIE DUMITRIU-TATARANU, I. Arbori si acbuyti forestieri si ornamentali cultivayi in RP.R., Editura Agro-Silvici, Bucuresti, 1960. PURCELEAN, V. $t. si OOCALCU, D. T. : Cal- tura speciilor lemnoase ornamentale, Edituca Agro-Silvied, Bucuresti, 1961. 19MIEREA Aliment si medicament, ieri si azi Elisabeta ANTONESCU De la ,cdut&torul* sau_,,vindtorul" de albine din timpuri stravechi la ,stuparitul familial“ al inaintasilor n-a fost decit un as. Motivul firesc : teama de fiarele sal- Barice din padurile nesffrsite si ocolirea primejdiilor prin aducerea unui numir de scorburi ,putitoare de albine* in incinta agezarilor respective. Odati cu aceasta s generalizat si consumul de miere, ceard gi_celelalte produse din cuiburile fami- lillor de albine. R. Billiard (1900), fn lu- crarea sa Notes sur l’abeilles et l’apicul- ture dans l’antiquité“ arat’ tn aceasta privinji: Nici un ospig somptuos ori pring fartinesc e romani, naa.) nu era fart miere in }aguri sau’ miere scursi. La greci (spartani, na), mierea _fi- gura in primul serviciu, iar la romani — in al dotlea $i la tnceputul prinzului. Vi- nurile prea tari, pentru a fi biute, li se adtiuga miere. Ofetul de miere se obtinea (ca in prezent n. a.) folosind apa reauleaté de la spélatul wneltelor de albinirit...* In _antichitate mierea o gasim asociata cu diverse ingrediente in arta culinari unde avea o intrebuinyare zilnicd : se pre- para un fel de mustar cu semingele pisate ale acestei plante, ulei de Spania, oyet de mere si miere. Un alt ingredient ce ser- vea laa da gust bucatelor, numic ,ampha- laceli* era preparat din agurida si miere. Hirciogul servit inaintea mesei de seari ‘cu un sos de miere era apreciat ca o min- care deosebita. La al doilea fel de anincare — o placintd calda cu miere re- prezenta o delicatesi. Ca desert se serveau seminje de mac amestecate cu miere, com- oturi de pere cu miere, conserve de fructe cu miere §.a. Daca mierea de albine se bucura de o ‘mare prejuire la vechii romani, greci gi alte popoare europene, faptul se datora nu numai dulcefii sale, care o facea un aliment preferat, ci si insusirile sale me- 20 dicinale: intrebuinyarea mierii era consi- derata de popoarele antice un ,brevet de batrinete. Diophan (Geoponice XV, op. cit. p. 118) 0 prezint’ astfel : ,Mierea nie nu- mai ca este delicioast dar totodata ne face a trai ajungind la adinci bitrinegi ; cei care au o etate inaintaté consumi numai pline si miere...“ »lntrebuintérile mierii — scrie Pliniu — sint nenuméarate. Ea are proprietatea de a impiedica putrefactia. Se foloseste cic succes pentris git, amigdale, angina si toate afectiunile gurit. Incilzité se dé tn peri- pneumonie si pleurezie, in riniri, migci- turi de sarpe, in intoxicafii cu cinperci“. "Mella arane (8 curgd. miere pentru tine) servea de salut intre prieteni buni si apropiati (Virgiliu, Egl. III, V, 89) si aceasta se considera urarea de fericire si noroc la toate intilnirile. Astfel produsele apicole s-au integrat si r&mas in viaya de zi cu zi a vechilor opoare, in preocupirile si obiceiurile lor. i acest_mod albinele au fost ridicate in slava, cintate de poesi, folosite in topo- nimie etc. Aga a devenit mierea harnicetor albine zaharul omenirii. Preparatele culinare, diverse bauturi si leacuri tamaduitoare sint prezente si in gospodiriile inaintasilor din toate judeyele yarti. Cozonacii indulciyi cu miere, turta dulce cu miere, gogosile, sarailiile, pla- cinta cu nuci (baclayaua), miedul, hidro- melul gi alte preparate culinare realizate gi servite cu maiestrie de-a lungul intregii istorii a neamului nostru au facut si se ducd vestea fn toata Europa despre cali- tatea si gustul deosebit de plicut al pro- duselor apicole romanesti. Totodata mierea si ceara, fie singure, fie asociate cu alte ingrediente constituiau rincipalele elemente din _,farmacia“ inaintasilor de pe toate meleagurile ro- minesti. Tratarea tusei rebele cu lapte fierbinte indulcit cu miere, o cana de vin rosu, fiert, indulcit cu miere, luat seara inainte de culcare pentru combaterea race- Tii, tratarea cu miere a afecyiunilor cailor respiratori, a bolilor de stomac si ficat, a ranilor, si oparelilor, tratarea bolilor de inim& cu miere gi hrean $.a. erau practici mostenite din batrini in toate gospoda-tiile, Mierea si ceara au figurat secole de-a rindul in fruntea listei cu bunurile expor- tate de strimosii nogtri dio Tara Roma- neaseX, Moldova si Transilvania, alaturi de rine si animale, ca impozit in nawura faya de boier! si vistenia principatelor. Aparitia si_pitrunderea zahirului_in- dustrial in alimentayie, cu aproximativ dows secole tn urm’, a curmat interesul si folosirea produselor apicole de catre dameni, nu numai th yara noastrd ci in toati lumea. O dari cu aceasta au aparut gi s-au extins peste tot o serie de boli, eauzate sau favorizate de consumul de zahar industrial. In prezent numerosi medici, biologi, chi- isti si farmacisti de prestigin pe plan si mondial se tntrec in a cauta fn natura, contra tuturor bolilor, intensificind cercetirile asupra marelui re- zervor de bogajii alimentare si leacuri : albina meliferd. Asa s-a niscut si creste sub ochii nostri apiterapia. Astfel medi- cina populara si apiterapia, bazate pe in- elepciunea si practica multimilenaré a strimosilor de pe toate meridianele glo- bului ca si rezultatele cercetarilor tntre- prinse de specialisti din diverse tari, atest €& mierea si celelalte produse din albina- rit au fost si trebuie folosite de oameni tot mai mult ca zaharuri naturale si — fn acelasi timp — ca medicamente naturale. Fir nici o indoiala ci primi benefi- ciari ai foloaselor din albinarit sint cres- Cdtorii de albine insisi, membrii familic lor, rudele si prietenii acestora. Ei au posi eae LD MT rs CATRE ABONATIL NOSTRI + 2+ = +m s—-— ‘Vi informim ef atunci cind nu primigi uncle numere din revisti sau cind dorigi si schimbagi sau si completasi adresa dy., si vi adresagi serviciului de difwzare a presci din cadrul oficiului dv, postal care este singurul in misuri si va rezolve situatia. In eventualitatea c& nu figurasi ca abonat adresasi-va filialei judesene A.C.A, spre clarificare. SCRISORILE CE NI LE ADRESATL wasolicitind Comitetului Executiv al Asociayiei Crescitorilor de Albine ca si revistei ~Apicultura in Romania” raspunsuri cu privire la uncle detalii tehnice sau unele reclamarii Ce le faceti— altele decte cele care fac obiectul rubricilor ,De vorbi cu cititorii* sau Intre- biti si rispunsuri” — wrmeazi a fi insopite pe viltor de plicuri timbrate sam citi postale completate cu adresa dv. spre a vi se putea trimite raspunsul solicitat, aT FL ROL FS RT FF bilitatea de a consuma produsele albinelor fin stare proaspita, de a introduce mierea, ceara si celalte produse apicole fn alimen- tatia zilnick si ca leacuri pentru. preveni~ rea gi combaterea multor boli. Oricare gos- poding poate realiza fntreaga gama de prijituri, dulciuri gi béuturi cunoscure in arta si practica culinara moderna. Ple- deavX in sprijinul acestei ceringe nu numai aroma si gustul deosebit de plicut al pre~ parsiclor culinare si al biuturilor alcoo~ lice preparate pe bazd de produse apicole, ci — fn prinml rind — valoarea lor me- dicinala, care nu poate fi fnlocuita de nici un alt produs pentru c& : — produsele apicole prin conyinutul lor neasemuit in glucide, diréct gi usor asi~ milabile, lipide de origine vegetala si ani~ malk, proteine, vitamine, substanje mine- rale naturale, fara iz de farmacie sau spi- tal“, sucuri de plante in marea lor majo- ritate ele fnsele medicinale, crescute fn raze de soare, distilate si fnnobilate in mi~ cul si totodatd uriagul laborator — stu- pul — reprezinti natura intreagX concen~ trata in stropi de aur viu — mierea si ces lelalte produse minunate din albinarit. In acelasi timp crescatorii de albine, in toate ocaziile pot si trebuie sa devind nu numai veritabili propagandisti cu privire la insusirile produselor apicole ci si, sfa- tuitori in realizarea preparatelor culinare pe bazi de produse apicole si in aceasta privinta — coloanele revistei noastre, prin publicarea de refete corespunzStoare vor wutea reprezenta un puternic imbold si un bun sfatuitor.Martie este prima lunX de primavar’, in care totul se trezeste la viaga, cind ziua cregie mereu, iar razele soarelui dau tot mai mult caldur. Datorit’ acestui fapt suprafaya puietului in stupi creste mereu deoarece dupa unii cercetitori mitcile de- pun zilnic cite 300 oui. Odata cu inmul- firea puietului creste si consumul de hra- na, care atinge acum 2,5 kg si citeodata creste si pina la 3 kg. Daca stuparul nu este atent in aceast’ luni se pot pierde multe familii din lipsi de hrana. Dato- rit? cresterii temperaturii albinele fac zboruri de curijire complete. Stupacul trebuie si profite de fiecare zi prielnict sisi faci controlul sumar al tuturor fa- miliilor din stupina. La ridicarea podisorului dac¥ albinele sint linigtite se va trage 0 rama din mij- ocul cuibului in care in mod sigur se va gasi puiet sub cele 3 stiri — cipacit, lar- ve si ou — gi se_va examina cu atenyie modul cum stint cXpacite celulele puietu- lui. Dac toate cipicelele sint drepte avem fn familie 9 mated bund care nu mai tre- buie ciutaté deoarece ouiile arati ci este prezenta, Daci pe ling puictul de lucr’- toare observim pe margine citeva celule cu ciptoelal bombar vor deduce of matea este bitrink si ci, in vederea schimbirii ei, a depus si oud nefecundate din care vor creste tintori ce yor fecurida noua matca. Dack din contr’ tot puietul are capacelele bombate si este compact, iar oudle din celule sine ordonat puse si nu- mai pe fundul celulelor inseamna c& avem in familie 0 matct trintoriq provenits din botci crescute tirziu, spre finele lunii septembrie sau la inceputul luni octom- brie, care nu a mai putut face zborul de imperechere, Daci puietul de trintor ci- pacit este: dispersat, ouSle sint depuse de multe ori yi pe peretii celulelor sau cite 2—4 tntr-o celula, iar din loc in loc cite! 22 in _ajutoru! apicultorului incep’tor —Sitoru’ aplcultorulul_incepator LUCRARI IN STUPINA IN LUNA MARTIE 2—3 botei cu Jarve de trintor, putem fi siguri c& familia respectiva este bezmetica si si-a pierdut maica, fie la zborul de im- perechere, fie dup ineetarea depunerii pu- ietului. Dac& tns& la ridicarea podisorului gisim albinele nelinistive, bitind din aripi $i scoyind un biztit.puternic de parca ar plinge atunei trebuie sa stim cx familia respectivi este orfana, fara tnsi a fi bez~ metic Pentru indreptarea situatici matca tiin- torité va fi indepirtatt din familie, jar toate ramele cu puiet si oud vor fi ridi- cate, scuturats de albine $i dase tH ca. bana pentru a fi topite. In familia de albine orfani se last doar 2-3 rame in- depirtate de pereyii stupului si distanyate inte ele, Dupa incetarea zborului se des- chide larg urdinisul si se riresc scindu- rile podigorului pentru a se produce curent fn stup si obliga astfel albinele si se con- centreze pe aceste rame care, in prealabil, aut fost din nou miscate dit Iucul lo. 4 paralel stabilim familia care va urma si ptimeasci albinele orfane si cream in ca- drul acesteia. spayiul necesar introducerii celor 2-3 rame cu albine, care au fost li- sate peste noapre orfane. Dimineaja, tna- inte de cresterea temperaturii si inceperea zborului, se va da acelasi miros ambelor populatii folosind tn acest scop cite o ju- matate de ceapi decojiti si introdusi in stup deasupra ramelor. Dupa 20-30 minute albinele orfane vor fi mutate ram% cu rama tn familia cu matc’, in spayiul creat din ajun. Este bine ca ‘intre cele douk populayii si prevedem o ram cu miere cipacita, iar Jocul unde asezim popu- ayia orfan’ st nu aibi urdinig direct, pentru ca albinele sk fie obligate si caute urdinigul si astfel si se unifice. Stupul rimas fr populaie ya fi ridicat de pe locul siu si dus in alt parte. Acest modde unificare poate fi folosit la stupii ori- zontali, RA 1001 si verticali. La stupii multietajai corpul cu albinele orfane se asa74 deasupra familiei cu mat- c&, desparyit de aceasta cu un ziar tn care au fost facute 2-3 orificii cu un creion. Dupa 1-2 zile de la unificare yom ridica corpul asezat deasupra avind grijé st-l ducem in cabana deoarece ramele au mie! In cazul familiilor bezmetice, dupa fn- cetarea zborului, stupul respectiv va fi dus in afara stupinei. I se inchide urdi- nigul iar fagurii cu miere si puiet sint scosi si dusi in caband dupa ce au fost scutu- rate toate albinele care, inchise, vor pieri prin infometare. Distrugerea lor prin bio- xid de sulf este periculoast deoarecs poate genera incendii. Din fagurii dusi tn ca- bani, pe cei cu puiet ti vom topi deoarece celulele lor sint deformate. Dac& fagurii cu _puiet au coroane cu miere vom decupa uiewul coroanele cu miere ramase in agari vor fi date dupa diafragme unor familii care vor duce in cuib mierea descd- pict%. Dup’ aceea restul de cear’ va fi dat la topit. Familia orfand care nu este bezmetica s2 va unifica cu o alta cu matc’, proce- dind exact cum am aratat mai sus in ca- zul_familiilor cu mated tintorira. Daca familia orfana are puiet si botci vom distruge toate botcile si vom cerceta cu atenfie sa nu mai ramina tn familie fa- guri cu larve mici sau cu ow’, dup’ care © vom unifica, Fagurii cu larve mici si oud, periayi de albine sint dayi altor fa- milii iar albinele fir’ matck si far posi- bilitayi de a-si creste alta matcd se vor uni mai repede cu familia cu mated. De- oarece primivara este destul de greu si se procure matcl pentru a fii date familiilo: orfane nu insistam asupra modului de in- troducere a matcilor, desi primavara, date in colivii ele sint primite usor dupa ce av stat in familitle orfane 5-6 ore. Pentru mai multi siguranyi dup’ scurgerea aces- tor ore se recomandi si se lipeasci B capacul coliviei 0 bucati de foaie de fa gure in care au fost facute in_prealabi citeva orificii cu un cui gros de 2 mm, prin care albinele vor elibera singure mat- ca largind unul din orificii. Odat% cu controlul prezentei mitcii tr familia de albine vom cerceta repede re... zerva de hran& si locul unde se gaseste aceasta faya de cuibul cu puiet. Daca unii faguri sint plini cu miere, dar sint departe de cuib, acestia vor fi apropiayi. Dac inst tn stup este hrand putin se va pune degsupra o placi sav chiar douk plici de zahir candi, In lips se va friminta o turti din zahir pudra cu miere respectind proporyia de 4 kg zahir la 1'kg miere incilziti. Dack avem la indemink polen sau pasturd extrasi fnainte de topirea unor ‘faguri le yom adiuga compozitiei intr-o proportie de pind la 300/6, Atit turta clt gi serbetul eventual procu~ rat de Ja A.C.A. vor fi administrate ase~ zindu-le pe o gratie separatoare de matci si acoperindu-le cu_o folie din plastic sau hirtie pergament. Gratia de plastic se pli- az bine pe deasupra ramelor si apoi se impinge in stup, Astfel vor fi indepartate albinele de pe rame si nu vor fi strivite. Accesul la hrana se va face prin taieturile gratiei, Pe masurd ce ziua creste si sporeste nu~ mirul zilelor cu cemperaturi mai ridicate apicultorul va face revizia de fond a fies cdrei familii de albine si_va nota Pentre fiecare in caietul stupinei modul in care acestea au iernat, dacd au umezeala, dia~ ree etc., suprafata ocupat de puiet si can- titatea ‘aproximativa a hranei, La stupit cu fundul mobil acesta va fi schimbat cu altul curat. De aceea fn rezerva stupinei trebuie sd avem un plus de circa 10%. funduri curate. Cele murdare vor fi curd~ tate, dezinfectate cu flacara si apoi schim~ bate si ele pind ce terminim lucrarea, La stupii cu fundul fix vom deplasa cui~ bul in partea liber’, spre a:l curija, dup care il vom readuce la loc. Daca unii stupi au prea multa umezealé vom transyaza, familiile respective in stupi curapi adusi din rezerva stupinei. Dac nu avem loc pentru deplasarea cuibului il vom monta, intr-o lddiyé pentru roi pina ce vom, curgya bine stupul. Pentru stimulari sau hraniri de nece: tate nu vom folosi in aceasta perioada si-. 23rop, deoarece albinele fl ridici din hrini- toare si apa evaporati {n stup va provoca ‘9 umiditate anormal si ca urmare muce- ai in stup si diaree la albine care, tn final, predispune la pieirea familiei. De aceea se recomand’ si folosim acum zahirul candi, serbetul sau dup’ posibili- tapi pasta din’ miare cu zahir care absorb © parte din yaporii de api produsi de fa- i liavaaWalbinctconraml (cinde mel bt: ‘dati in mod lent. La aceasti revizie de fond, de la fiecare familie vor fi ridicate cfte circa 15-20 al- bine moante care vor fi predate in plicu- Tete laboratoarelor sanitar-veterinare pen- wu depistarea nosemozei. Adapitorul se agazi in stupina iner-un loc fnsorit, adéu- gind pind la 5 g sare de bucitirie la fie- care litru de apa din adipitor, De asem: nea cu prilejul reviziei de fond din p mivari vom pune cintarul de control sub o familie de putere medie, pentru a putea urmiri dezvoltarea familiilor odati cu ‘inceperea culesului de polen de la alun, arin, corn, brinduga galben’, violete, brebenei si ghiocei care incep si inflo- reasca timpuriu. In vederea rentabilizirii stupinelor noastre se recomanda ca in aceasta peri- oadi si ne preocupim de recoltarea $i va- wereses: terererereroterereseseres: lorificarea polenului. fn acest scop ne vom procura din timp colectoarele necesare. In unele judeye din yard, de mai multi ani, stuparii recolteazi si valorifick cite circa 10 kg de polen de la fiecare fami- lie, realizind astfel importante venituri suplimentare, Citim un singur exemplu, acela al apicultorului Tea Petru din Buf- tea — Bucuresti care a valorificat, anul tecut 500 kg polen uscat recoltar de la 70 familii de albine in vara-anului 1982, realizind astfel pe familie un venit supli- mentar de 560 lei. Pentru documentarea celor interesati in aceasti acyiune A.C.A, a editat brosura ,,Tehnologia recoltarii po- lenului cu ajutorul_albinelor* de biol. P. Bucata care poate fi procurati contra cost de la toate centrele de aprovizionare si desfacere din reyeaua A.C.A. Alte produse prin care stuparii igi pot rentabiliza activitatea si de care trebuie sa_se ocupe de la bun inceput, mai ales cei care practicd stupiritul stapionat, este obsinerea laptisorului de matca si a apilar- nilului, Pentru documentarea_acestora le recomandam consultarea lucrarilor ,Teh- nologia producerii laptigorului de mated, »Apilarnil®, ,,Albinele si noi“, ,,Stuparitul nou“, ,Manualul apicultorului* care de a- semenea se’gisesc'spre vinzare tn magazi- nele apicole ale filialelor A.C.A judeyene. Crerererereresesoses: IARNA IN STUPINA CENTRULUI ZONAL I.CP.A. DE CRESTERE A MATCILOR DE. | LA STOLNA JUD. CLUJ. 24men pi Op = iL AL VII-LEA SIMPOZION DE ISTORIE AGRARA A ROMANIEI Ing. E, TARTA Institutul de cercetare $i. productie pentru apiculturé Prestigioasa manifestare stiinyifica, des- fagurata in zilele de 4—6 noiembrie 1982 la Suceava, cel de-al VII-lea Simpozion national de istorie agrara a Rominiei a reunit numerosi cercetatori din domeniul istoriei agrare, oameni de stiingi si cadre didactice din centrele universitare ale sari, specialisti in domeniu, La deschiderea lucrdrilor simpozionului au luat parte tovardgul Traian Girba prim-secretar al Comitetului judeyean de Beer dis ee tinrel UComnitenaiderecacty al Consiliului popular judeyean precum si alti tovarasi cu munci de rispundere din organele centrale si judeyene. In cele 6 sec- yi ale simpozionului au fost prezentate si supuse dezbaterii 191 de referate si co- municiri avind peste 200 de autori. Pentru noi apicultorii, acest simpozion a constituit un motiv de fnsufletitoare bu- curie, ol ocazionind a treia panticipare a istoriei “apiculturii (dupa Simpozioanele de Ia Arcus si Buziu din 1978, respectiv 1980) in cadrul unei sectii de specialitate. Deviza sectiei noastre, asa dupi cum era ea enuntata de vice-pregedintele Aso- ciayiei Crescaicrilor de Albine prof. Cos- tache Paiu, presedintele secyiunii de api- cultura a Simpozionului de istorie agrara, a fost: ,S% cream si sX promovam 0 con= sting apicola nationalé — sa demonstram si sd convingem pe toyi cei interesati cd albina este aliatul cel mai statornie gi leal al agriculturii®. Daca ar fi si caracterizdm succint lu- crarile sectiei putem afirma ea, din mate- rialele prezentate, din dezbateri si discuyii s-a desprins ideea conform careia istoria apiculturii s-a fntrepatruns cu isoria po- porului roman si ca din cele mai vechi timpuri stuparitul a fost o preocupare distinct si constanté .a locuitorilor din spatiul carpato-dun’rean-pontic, Ascultind comunicaile prezentate am trai un sentiment tonic si reconfortant, dobindind. convingerea fermi ci nimeni nu ya mai putea ignora vreodat faptul c& sub geana istorie: alcituim toyi o mul- timilenara familie, tind pe rind mosteni- tori si ctitori, rind pe rind neposi si stri- mosi, S-a vidie ci si tn apicultur’ existé peste veacuri o contemporaneitate a viis- tarelor aceluiasi_popor, iar simyamintul apantenenjei la acelasi trunchi siliiguieste de nesters in inima fieckruia, Lucririle au abordat etape istorice di- verse si spatii teritoriale variate, tematica aropeting practic: voave epocile $i toate provinciile Roménici Contribupii la istoria apiculesrii din ju- degul Muves este titlul comunicitii pre- ventate de ing. Valer I. Lupgan un pasionat iscoditor al trecutului apiculturii din Trangilvania. Lucrarea, ambijioast si exhaustiva, isi, propune relevarea vechimii gi continuitatii stupacicului in perimerrul judeyului Mures, incepind cu perioada Daciei_preromane pina Ja sfirgitul anu- lui 1957. Posedind o multitudine de date, parte din ele inedite, dar nu intotdeauna consecvent sistematizate, autorul insist asupra momentelor de fnceput ale reuniri apicultorilor in asociatie nereugind din ficate si fie atit de conving’tor pe cit ar i dorit. De altfel, discuyiile pe marginea comu- nicdrii (care datorité excesivei ei lungimi n-a_putut fi prezentati integral) au fost credem utile autorului care trebuie si-si revada lucrarea redimensionind-o riguros in primul rind la atit cit trebuie sa cu- Fig. 1. Ing Ing. V. Lupsan prezentind comunicares sa, In preaidinm ing. E. Tara, prof. C. Pat med, vet. D. Corliteann (de fa sttnga la dreapti). 25Fig. 2. Participangi la simpozion. prind’ 0 comunicare sustinut’ Ja un sim: pozion iar, in al doilea rind, la o now’ redactare, este necesara si o reconsiderare a anumitor afirmayii. Un prestigios istoric este profesorul doc- tor Jean Ciutk din Bacdd care a prezen- tat 0 foarte interesanté comunicare asu- pra regimului proprietifii apicole si al produselor apicole in Moldova cvului me- di, Foarte bun cunoscator al istoriei api- cultusii din epoca medieval’, profesorul doctor Ciuti a reusit 0 excelentd evocare a relajiilor sociale si economice din vre-~ mea feudalismului intr-un referat care a intrunit aprecieri elogioase la discutarea lui relevindu-se totodari calitayile de me- dievalist de elit a autorului care de mai multi ani sa specializat in istoria apicul- turii. © plicucé surpriz’ pentru toi partici- pantii la sedingele sectiei a constituit-o prezenta in mijlocul nostra a tindrului director al Athivelor Statului din Miercu- rea Ciuc profesorul Liviu Boar care ne-a prezentat 0 foarte interesanta comunicare intitulaté: ,O carte de apicultura din anul 1646" comunicare redactati in co- laborare cu profesorul Bdcs Carol de la Inspectoratul scolar al judejului Harghita. Depistati in fondurile arhivistice aflate la Arhivele Statului din Miercurea Ciuc copia. manuscrisi aparyinea unui militar din Regimentul 1 Infanterie secuiesc de graniya cu sediul in Miercurea Ciuc. Au- torul copiei redactati inainte de 1819 in limba maghiar%, probabil un pasionat api- cultor, a transmis textul unei ,Carti de 26 apicultur’ din 1646" seris’ de Horm Ni colae maestru pristcar sef al principelui Transilvaniei Gheorghe Rakoczi I (1630 —1648). Asa cum sublinia profesorul Liviu Boar, textul congine, alaturi de sfaturi utile (pe care autorul le justifica prin experienta sa de patru di cen gio serie de recomar dari si sfaturi_nefundamentate stiingific, superstijii si, obiceiuri transmise prin tra~ ditie si profund influenyate de astrologia si mistica medievala. Din Timisoara, sectetarul cercului api- col municipal, economistul Vasile Po- pescu a venit la Simpozion cu 0 do- cumentata comunicare asupra vietii si ac- tivitivii lui Neculai Grand — un pre- cursor al organizirii apiculturii din Ro- mania. Evocarea_acestui mare stupar vine sa fntregeascd imaginea personalitayii sale in- trate deja definitiv in galeria de aur a jnaintasilor apiculturii nayionale. Profun- dul patriotism, aleasa abnegatie si nesfir- gita tenacitate a acestui invayitor au fost convingator prezentate de autor care gi- seste in aceste calitai deosebite explicatia imprejurarilor in care Neculai Grand a reusit si tnfiinyeze la inceputul anului 1873 prima asociatie apicold din Romania sub denumirea ,Reuniunea apicultorilor Banayeni“, al c&rei secretar a fost. Constantin Antonescu, membru al Consiliului A.C.A., distins apicultor ractician si un foarte apreciat autor de [acsanea ctauiionecie ersten tiei participantilor la Iucrarile sectiei_o interesanta comunicare intitulata : ,Con- tributii la istoria albiniriti.cui din judetul Dimbovita*. Fiu al meleagurilor dimbovitene, auto- rul indeamnd cu adresanya —_ prospec~ tiv’ da eforturi_ pentru propdsirea api- culturii evidengiind — dinamica _ultimilor 50 de ani din sat@] sdu de bastina-Udresti unde apicultura a cunoscut o dezvoltare inscrisi pe un drum riguros ascendent »Situatia social-economicé a apiculto- rilor din judeful Bactu in a doua jumittate a secolului al XIX-lea* este titlul unei comunicari avindu-l drept autor pe ingi- nerul Teodor Esanu un venerabil api- cultor din Bacau. Lucrarea puncteaza.unele clemente care, dezvoltate, corespun- zitor sistematizate si jadicios interpretate ar putea oferi un cadru de investigayie pentru o eventual’ istorie a apiculturii bickoane. Octavian Bincescu de la Mureul tehnicii populare din R&diusi, a venit la simpozion cu 0 comunicare care se referea la albinirit ca ocupatie traditionalé in Bucovina, Situind apicultura in. contextul celorlalte preocupiri agrare ale bucovine- nilor autorul a prezentat o suit de date, parte din ele inedite, evidentiind & gi pe meleagurile locuitorilor care gizduiau sim- pozionul stupiritul s-a practicat din cele mai vechi timpuri avind constant un loc distinct in economia rural. sOnomastice si toponimice cu caracter apicol in Romania" este titlul comunicarii sustinute de profesorul Costache Paiu, vicepresedinte al Asociayiei Crescatorilor de Albine din R. S, Romania, presedintele Sectiei de istoria apiculturii din cadrul simpozionului. Beneficiind de o ampli si riguroasi do- cumentare, posedind vaste cunostinte tn domeniul istoriei (in care de altfel a si profesat), autorul a reusit s& confere o nota de originalitate integrind dovezile lingvistice — nume de persoane si denu- miri geografice in grupa argumentelor is- torice, Multitudinea de dovezi lingvistice, larga lor raspindire in profil teritorial, pistrarea nealterati a semnfiicayiei_in- Circiturii semantice a cuvintelor cu ca- racter apicol sint tot atitea argumente care judecate de autor in timp definesc peren athitectura istorick a stup’ritului roma- nese. Autorul acestor rinduri a incercat 0 su- mari inventariere selectiv’ a prezenfei al- binei in legendele, basmele si snoavele r0- ménilor susjinind 0 comunicare pe aceasti temi. Ideea principala care I-a ciléuzit in modesta sa contribuyie a fost aceea ci folclorul roménesc, unul dintre cele mai bogate tezaure culturale de sorginte popu- lard, ofer’ cercetatorului destule date care s& autentifice circumscrierea albin’ritului in manifestirile consubstanjiale folcloris- tice, Cercetarea de ,arheologie folclorica sa soldat ci clteva rezultate malyumi- toare care au permis autorului o sintezi din care nu aun lipsit exemplificari destul de frecvente ale prezenyei albinei tn le- gendele, basmele si snoavele roménilor din toate provinciile roménesti. Desi s-au inscris cu cite 9 comunicare, mai mulyi autori nu au fost prezenti la simporion. Cu toate aceste citeva regretabile ab- senje, lucririle s-au situat la un nivel ca- livativ superior celor dou’ simpozioane an- terioare. Pornind de la acest considerent este locul s& subliniem caracterul unitar al tuturor participarilor si pledoariilor care alituri de argumentul pro apicultura ne-a oferit suficiente argumente de min- drie nagionala si de implinice a constiingei apicole ca o constanti in corolarul spiri- tualitasii romanesti.»APICULTORUL™ BOTOSANENILOR Un exemplu pentru alte judete Intr-una din zilele lui decembrie trecur am 1, TITOV ; treaga productie de miere a judewului in 1982. La fel de bogati este pe aceste meleaguri gi flora me- primit la redactie 0 foaie de ziac trace fiv, in maro rogeat, ingrijit paginaté, inciuulatk ~Apicultorul”, Mi-am aruncat atunci_curios privi- Tea peste titlucile articolelor si am rimas surprins de tematica lor acwuali si mobilizatoare + ,Directil de actiune" (A. Dumtiresca) ; Sd intemeiem stuping" (I, Anitei); »Rezultate pe misura munci depuse* fnscrise in’ rubrica, ,Panou de onowre" (F. Virnva); .Avem o floré melifert bunt finterviu cu V. Cordureanu, inspector ef silvic al judeyului consemnat de D. Ivan); .Renca~ bitizare prin diversifcare® (U. Bivog); «Nu confun- asi albinele cu daunitorii*® (P. Chisifi) 5 »De ce sane furim singuri ciciula® ({. A. Baluganu) 5 inCumn rispundem sprijinelni primic de la asociagie 2 (D_ Tarita) 3, Cui incredin- fim stupina” (D. Bulgari) 5. Dinamica vie si succesiumen gradati a titlurilor, cu mfiestrie alese, mi-au tre- zit curiozitatea si m-am pomenit citind cu o deo- sebitd plicere, fick si risuflu, pink la sfirsit, aceasta atrigitoare foaie volant, avind coordo- natori pe: P. Chirila, D. Ivar, I. Bizoc, 1. Anite’ gi AL. Janovici (sehnoredactare). Intr-ddevar, realizatorii ei si-au atins yelul : si tipireascd intr-un tiraj de 1000 exemplare un_ma- terial ficient de popularizare a apiculturii jude- yene si mai ales de atragere a cititorului ocazio~ nal cftre practica apicoli, ca un rispuns coneret dat. indicajiei tovarigului NICOLAE CEAUSESCU = wFiecare cetiyean cu un stup san doi isi poate asi- gura 10—20 kg de miere — un aliment mai bun decit zabirnl. Deci, sint multe posibilivasi st reali dim in gospodiriile populatiei 0. productie impor a" at serveste si ca un mobilizator anti". Aeest motto al publicatiei, ‘Am aflat, citind aceasti foaie volanti, ci in judeful Botosani albinele beneficiazd de culesuri bo- gate, incepind din artic, la alin, pomi fractiferi 31 peste 80.000 ha pajigti in care fnfloreste papadia €¢ produce peste 200 kg nectar Ia hectar. Fondul fo~ restier al judeyului ofert de asemenea culesuri de Ja peste 1400 ha ocupate cu cires, peste 700 ha cu paltin, 800 ha la aryar vitirese, 2500 ha tei si peste 1000 ha cu salefm, care singur, dack ar fi cules in totalitate, ar putea asigura un milion de kkilograme de miere, cu de 7 ori mai mult ca in- * Foaie volanti editatX de Directia general a agriculturii si Filiala A.C.A. jud. Botosani, no- jembrie 1982. 28 RECENZII lifer = peste 7 000 ha rapigi, 1600 ha mae, 709 ha coriandru si floarea-soarelui, — care este insi mai putin darnied ea in sudul girii. Mobilizatoare sint pentru cei ce dorese si devi apicultori rezultatele deosebite objiute in 1982 de cei peste 1300 apicultori din eadrul judeyului, membri ai organizayiei noastre, dintre care insi s-au distanyat ca fruntasi C. Crécand din Dorohoi, care practicind stupiritul pastoral pavilionar a realizat 33 kg miere/familia de albine, predind 1a fondul de stat 1200 kg miere si 30 kg cear, C. Dumi- tay din Dorohoi, care a predat 840 kg miere, Gh. Mattel din Bowosani — 420 be mere ya, Judeyul Botosani desi se situeazi prin- tre primele pe yark ca efectiv de fa- mili de albine in seetorul socialise ob nind rezultate bune in uncle wnititi cum, sint_C.A.P. Vorona, Cernesti, Crodanesti, Frat musica, Bodulesti, Coyusea, Reuseni sa. vorugi se impun aici din partea orgahelor diriguitoare masuri pentru depisirea realizSrilor care nu sint Snel la nivelul potentialului apicol judeyean, Ne-au atras atenjia de asemenea rezultatele deo sebite objinute de stupina inspectoracului silyic ju- dleyean de la ocolul sivie ‘Truyeyt, condusl de api- cultorul I. Salacu care, de la 136 familii de albine, & obsinut in 1982 0 productie de miere de aproape 4500 kg, revenind in medie 33. kg/familie, ‘Aceste exemple, privind productiile gi veniturile mari realizate de etre cei ce practica apicultura — indeletnicire care este scutit’ i de impozite —, a si posibilitaten cunoagterit florei melifere a depului — care poate asigura culesuri bogate si deci condijii prielnice cresterii i intretinerit, fami de albine — constituie 0 chemare mobilizatoare si tin indemn incurajator, deschizindu-le noi orizon- uri, tuturor celor ce doresc, dar mai ezit® inci, pentru a imbratiga aceasti plicuti, reconforcant’ si rentabilii indeletnicire. Toti acestia, prin articolul ,S% ne intemeiom o stupini® sit totodati indrumaji coneret, ordonat, pe puncte, cum si inceapi si ce trebuie si faci a sa devin’ apicultori. Nu sine witayi de asemenea nici apicultorit avan- sayi, experimentati, care sint tndrumayi st acyioneze u3 Borowann. Mpunep « wan apyrnx yesnos. H QOBOU: Jloctwxenua u aaaain » pasvuTiit KoonepaTimnioro cextopa B yeage lect Huoctpanneie qurateau mozyr noayuure Kaw aypraa o6payaxce @ cHJTEKCHM», jle- naprament 9xcnopr-unnopra nevaru, Byxapect, ya. 13 Henen6pue, M13, 11.0, Bore 136—187, reaexc 11226, xod 70116. DANS LE NUMERO. + #42 1 faut développer lapi CEANU: Ouvriers d’élie en 1982. Al, SABAU, E, MURESAN, V. DANKANITS et L. KAIN: Poudre de tréfle rouge uitlisée dans’ [alimentation des abeilles, * * *: Le sirop de malt utilisé pour Valimentation de printemps des. abeilles. I. Pexpérience sur Ia. préparation du sorbet de sucre, M. Rene ment des colonies dabeilles en. utilisant le butinaje chez les L-CIRNU: Obtention du matériel a planter cher acacia et cilleul, NESCU: Le mie! — aliment et médicament, hier et aujourd'hui. Z. VOICULESCU : Travaux dans le rucher au mois de mars, E. TARTA: Le Viléme Symposium National histoire de la Roumanie, I. TITOV: \,L’apiculteur” des habitants de Botosani, Un exemple pour les autres départements, 1. 'DOBO$ : Réalisations et perspectives pour le développement du secteur de coopération dans le département de lassi, F Pour les abonnements pour l'étranger il faut s'adresser a P'ILEXIM*, Département expor~ tation-importation presse, Bucarest, rue 13 Décembrie xo. 13, P.O. Box 136-137, telex 11226, cod 70116. IN THIS ae ee ** *: Let us develop the beekeeping and realize more apicultural products. CEANU: Proficient labourers in the 1982 production, al M eediny ee ees, V. DANKANITS, and L. KAIN: ‘Use of pons ‘of red cl #788! Use of malt syrup in the spring Fee Sf, beens He RR AFFT : Fro! perience of preparing candied sugar, M. DI Developing the ee colonies ey h the best use of the honey flow from Fes ee rete 0) CIRNU : Br bs ng tings: from acacia and lime-trees, Elisa Ui; Honey — fi ea je, yesterday and today. (OICULESCU : Works to be done in th a in Mahe ie ‘Tak The 8th National Symposium of | Arata History of Romania, TITOV: The gna ete (Beekeeper) magazine from Botosani — an example for the other districts, I. DOBO$: Achievements an: preoccupations for developing the co-operative sector in the district of Tassy. The readers from abroad can subscribe to our magazine through “ILEXIM" Enterprise, Press Export-Import Dept., Bucharest, St. 13 Decembrie No. 13, P.O. Box 136~137, tleex 11226, zip 70116. — IN DIESER NUMME! ++: Ferderung der Bienenzucht_ —__ mehr ~ Bienenproclukte, I. RECEANU : Bestarbeiter 1982. Al. SABAU, E. MURESAN, V. DANKANITS und L, KAIN: ZerstoRene Rotkleeblitter in der Bienenfiitterung. ** *: Malzsirup in der Friiblingsfiitrzrung der Bienen. I. KRAFFf£: Aus der Erfahrung in der Zubereitung von Zuckerteig, M, DECUSEARA: Die Obstbaumtracht, Envwicklungsaktor der Bie~ nenvélker (I). I. CIRNU: Erhaltung yon Akazien- und Lindensetzlingen, Elisabeta ANTONESCU : Der Honig, Lebensmitrel und Medikament, gestern und heute. Z. VOI- SU erie aut dem ae im ae EGUARTA

S-ar putea să vă placă și

• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 05

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1985 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1979 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1979 02

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1986 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 09

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1986 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări