Cr itans cotta Pele Maio ok eels SoCo Ing, EUGEN MARZA ot conety Re O TON. en mere Sere Te Nae ete (eroyt cell Ua Cer Nea FON ENG erent Direc many Praia Crema ieste ca Citas TO rd Pi ENOL DY omnis eee acta cers Cm ie | eee Renae cope heb e:) Revist& lunari de schimb de experient’ i Indrumare metodologic’ apicolA editat de Asociatiei Cresc&torilor de Albine din Republica Socialist’. Romania 24 26 28 Coperta I drul Combinatului apical al Albine, CUPRINS V. POPESCU : Ocrotirea si dezvoltarea bazei meli- fere mijloc de sporire a productiei apicole E, MURESAN, Al. SABAU, Elvira MUDURE Pudra din frunze de trifoi in alimentatia stimu. lenta a albinelor. M, DECUSEARA : Dezvoltarea familiilor de albine llorifienrea culesurilor de la pomii fruc- in stupi. multietajati C, ANTONESCU: Argumente pentru folosirea fa gurilor A, CHIRULESCU : Pregitirea coloniilor de albine pentru culesul de la saleim, SSNEOSSANAASSANTSNNNTSNNS SEERA ANANTH COLTUL GOSPODINEL TOMA ; Culesul timpuriu de la rapiga si unele misuri ce se impun la cosirea rapigei Furajere Beaten prpte albinelor. ae "ARSU : Stupar ital £ storal si implicayiile sale. Tr, OLARIU #1 Plena BALOS bette "yerapeutice: ale preparatului VITAS II. STIRI $I INFORMATIL DIN VIATA ORGANIZATIEL NOASTRE 1 TITOV: Valentina Popa din Figiras, OPINIL v.P Pentru o noua calitate si eficienta a revistei ‘»Apicultura in Romania®. CALFNDARUL APICULTORULUI 7. VOIGULESCU : In ajutorul apicultorului incepa: tor, Lucriri apicole in luna aprilie XN. TOPOR : Timpul probabil in lunile aprilie-iunic. DOCUMENTAR APICOL DE VORBA CU CITITORU : Masink de turnat faguri functionind in ca- Asociapiei Cresedtorilor de (foto: Tr. Volcinsehi)OCROTIREA S$] DEZVOLTAREA BAZEI MELIFERE, MIJLOC DE SPORIRE A PRODUCTIEI APICOLE Vv. POPESCU Secretarul cercului apicol Timisoara EXISTENTA BAZEI MELIFERE PENTRU APICULTURA ESTE INDISOLUBIL LEGATA IN PRINCIPAL DE OBTINEREA UNUI VOLUM SPORIT DE PRODUSE APICOLE $I, IN GENERAL, LAOLALTA CU INTREAGA MASA VEGETALA, DE INESTIMABILUL MIJLOC PROTECTOR AL FACTORILOR MEDIULUI INCONJU- RATOR (APA, AER, SOL) CA $I DE CONSERVAREA SAU DEZVOLTAREA UNOR OBIECTIVE DE UN INTERES ECONOMIC, SOCIAL, CULTURAL-STIINTIFIC, Intensificarea agriculeurii prin aplicarea agrotehnicii moderne, a dus, datoriti fo- lositii pe scara larg’ a ingragiminvelor chimice si ierbicidelor, in buna parte la sciderea masei de flora spontan’, cu toate consecintele ce decurg din aceasta, pentru apiculvara, De aceza, avind in vedere po- tenyialul apiculturii roménesti in continua dezvoltare, a cArei zestre depayeste 1120000 familii de albine, impune ca apicultorii, cu sprijinul organelor agricole si cele ale puterti de stat locale, s& acorde © atentie deosebitd ocrotirii arborilor, si arbustilor meliferi existenti, preocupin- du-se in permanenja pentru extinderea acestor speci pe terenurile improprii oul- turilor agricole si oriunde plantarea lor e posibil’ ca zona verde-recreativa sau cu aspect decorativ. Necesitatea dezvoltirii bazei melifere se impune cu atit mai mult in prezent, cu cht insisi Inaincagii nostri, aga dup’ cum atest publicayiile epocii Jor, mani- festan 0 preocupare crescinda " pentru conservarea, extinderea gi imbun&tiyirea surselor poleno-nectarifere, in care scop se pot cita cuvintele celebrului naturalist francez G. Bonnier : »Albinele au nevoie de flori ca si traiascd si florile de albine ca si rodeasci“. Un fndemn si 0 reflectie asupra acestui factor indispensa- bil apiculturii, ne este evocat si de dr. Flo- rin Begnescu in Jucrarea sa_,Adbinaitul la noi $i bogitia melifers: a Rominiei*, in care soria: »Faima trecutului nostra api- col este 0 murturie netigiduits cX aceasti operatiune, condusk cu. pricepere, poate si formeze una din cele mai rentabile in- deletniciri si un izvor, de bogitie’. in acest context, apicultorii din cimpia bindjeand, deyin&tori ai peste 1107) din patrimoniul apicol nasional, cu surse meli- fere locale deficitare, si-au conjugat ofor- turile pentru dezvoltarea continua si pe toate ciile a bazei melifere necesare spo- rink productiei apicole. Astfel, an de. an s-au extins plantapiile din cadrul spagiilor verzi, cu arbori si arbusti maliferi ce au © inflorire egalonata pe tot sezonul api- col. Pe marile artere de circulatie si indeo- sebi'pe aleile dine Blocurile da Ibcuinre, s-au plantar arbori si arbusti ornamentali (tei, salcim, castan rogu, alun, clrmiz etc.), care constituie © sursa importanta de nec- ‘tar gi polen pentru familiile de albine. La baza planulai de misuri al plancirit arborilor si arbustilor moliferi pentru de- cor sau cu rol protector, s-a avut in ve- dere imbinarea_utilului cu frumosul care si asigure cealizarea unei_surse melifere valoroase si de durat in timp. Complesul de misuri pentru Jirgirea continua a bazei melifore a cuprins deopo- trivi gi insdmingarea cu facalia, sulfink albi anual, sulfina galben’, sparcet’ si hrigcX a terenurilor improprii_culturilor agricole (zonele de cale ferati, malurile cursurilor de ape, a canalelor de irigati, terenurilor mlagtinoase, panselor abrupte etc.), precum si a miristilor, care oferi 0 sursd meliferd tirzie si foarte valoroasi pentru culesul de dezvoleare si intretinere a familiilor de albine. Concomitent, s-a actionat pe wate caile si prin coate mij- 1loacele penteu ,combaterea tXierii arbori- lor si arbustilor meliferi de pe marginea arterelor dz circulatie sia stizilor, pre- cum si din pavcuri si diferite zone verzi. Este demn de semnalat c& acest fenomen de asa _zisd aerisire a strazilor si parcuri- lor, prin scoaterca masiva a arborilor gi arbustilor, 4 in ultimii ania luat proportii ingrijoratoare, ceea ce a facut ca volumul florei melifere locale si fie grav, afectat, cu toate urmirile ce le implick asupra echilibrului ecologic. © pyeocupare pe aceasta linie a fost manifestata, fn mod constant, de secre- tarul filialei judeyene A.C.A. Timis, Zimmermann Zoltan.care, sustinut de un inimos grup de colaboravoti (P. Va- sii, Gh. Matei, prof. Gh. Milin si R. Burza, ing. St. Onea gi B. Pa- naitescu, L. Vladuleseu, I. Chi- tarici, I. Branzei si mulii alii), a desfasurat 0 intersd activitate de mobili- zare a cuturor apicultorilor din zon’, pen- tru protejarea si extinderea continua a suprafejelor de plantayii si culeuri de bori gi plante melifere. Urmare atenziei acordate acestei pro- bleme de importanya deosebita pentru dez- voltarea si rentabilizarea apiculturii, de-a lungul anilor s-a reusit si se realizeze pe raza judeyslui Timis peste 1100 ha sal- oim si cca 1.000 ha tei. De asemenea, o extindere insemnatd au cunoscut si supra- fejele cu plante melifere in zonele Go- mila, Tomesti, Bucovat, Sacosul Turcesc, Timisoara, Bazos, Herneacova, Otelec si altele, ale cdror fllori ofer’ un bun cules de intreqinere pentru familiile de albine. La aceasta baza melifera cultivata se mai poate ad%uga sursa melifer’ sub forms spontana ce ne-o ofera alunul de pe Va- Jea Beiului, Valea Cernei, Berzeasca, Dren- cova, Sasca, Socolari, Valea Bistrei etc. ; fineele si zmeurisul de pe Valea Nerei, Valea Birzavei, Valea Carasului, Valea Timisului, rtul Bega, eve; salcimul de pe Valea Lisavei, Valea Teregovei, Valea Domasnei etc. Abordarea acestei_ probleme, al carei obiect constituie unica sursi de materie 2 prim’ a productiei apicole, aduce tn a- tentia comitetelor filialelor judejene si ale cercurilor apicole teritoriale, satcina mo- bilizarii tuturor membrilor A.C.A, de a erieibd pe tonic cklle 1a imbungidtrea si dezvoltarea in tot mai mare masura a resurselor melifere. In acest scop, tre- buiese cautate toate mijloacele de a atrage si antrena in aceasti actiune de refacere si extindere a zonelor verzi, a tuturor face torilor care pot si trebuie si partici, ca: deputasii circumscripjiilor electorale locale si comitevelor cotiitenesti, comitere- lor de bloc, organizayiilor de tineret-pio- nieri si U.T.C, elevii scolilor generale si liceale etc. Tot in aceasti directie este imperios necesar si se reactualizeze cit mai_urgent osibil ZIUA SADIRII POMILOR", zi in care Si participe intreaga populayie la aceasti. nobili acyiune de infrumuseyare a localitagilor si imprejurimilor lor. Actu- alizarea si oficializarea acestei actiuni ot- ganizate, este cu atit mai necesara in zi- Tele noastre, cu cit, datonit’ cresterii verti ginoase a procesului de industrializare gi a waficului rutier, gradul de poluare a atmosferei a.atins cote maxime, cu influ- jenye negative asupra sinatayii popularici. Interdependenta dintre flora melifers si apiculturi a fost reliefati prin versuri si de unul dintre cei mai proeminenti mi- litangi ai dezvoltirii apiculturii romanesti — Dr. Florin Begnescu, care, prin ,ABE- CEDARUL STUPARULUI, editat cu 39 de ani in urmi, a transmis posteri- tapii, unele observayii de mare ingelep- cine pentru intreaga masi de apicultori, cum sint: ,Cind florile’nflorese tn voie / S-albinele le’ indragesc / De albine si-ele au nevoie, / Caci fark ele nu rodesc. // Din floare'n floare tot sburind, / P&stura duc din floare-n floare / Chiar fari voie, aducind / Siminya de fructificare. // Si-oricare floare nu rodeste, / Ori ctt ar fi de-atrdgatoare, / Pind ce ea nu intil- neste / Siminga de la alt floare’s // Ea doar asa leags frumos / $i face rodul mai bogat. / Acesta este-un alt folos / Ce tot de-albine ne ¢ dat,PUDRA DIN FRUNZE DE TRIFOL ROSU ctrtoium pratense.» IN ALIMENTATIA STIMULENTA A ALBINELOR Prof. dr. E, MURESAN, vicepresedinte al A.C.A., dr, ing. Alex. SABAU, teh. pr, Elvira MUDURE. Institutul agronomic Asiguravea necesarului de proteine in hrana_albinelor, reprezinti 0 conditie e- sential pentru intensificarea ritmului de dezvoltare a familiilor de albine, in sco- pul valorificarii eficiente a resurselor de nectar, In conditiile intensivizarii agricul- turii si silviculturii, baza meliferi se re- stringe simpitor si continuu, ceea ce se_re- percuteaz’ negativ atit asupra dezvoltarii familiilor de albine, cit si asupra produc- lor realizate de acestea. in scopul compensirii deficiului de hrana, lucrarea de fayi urmireste stabi- Jicea efectului hranirilor suplimentare pro teice de jami a albinelor cu pudri obyi nut din frunze de trifoi rou, asupra in- tensificarii ritmului de dezvoltare a fa- miliilor de albine. METODA DE LUCRU Cercetirile s-au_efectuat in anii 1980 si 1981, pe un mumar de 40 familii de al- Tabela 1 POPULATIA FAMILIILOR DE ALBINE, LA INCEPUTUL EXPERIENTEL Grupa martor Grupa experimentala Familia Albine, keg Familia Albine, kg 18 februarie 1980 15 1,040 23 1,040 17 0,940 16 0,950 18 4,180 6 1,140 24 0,800 y 0,820 2 1,000 20 1,020 Media 0,992 0,994 17 februarie 1981 18, 0,700 2 0,700 13 (0,800 7 0,800 at 1,100 6 1,100 4 0,900 15 0,900 16 0,900 19 0,800 Media 0,880 0,860 ‘Dr. Petra Groza* Cluj-Napoca bine, organizate in dou’ gcupe cu popu- layie asemanatoare, din care una martor si alta experimental (tabela 1). Pudra din frunze de trifoi s-a administrat in- globati in miere de albine, in pungi de pergament, asezate deasupra ramelor pe gratare de lemn, conform tabelei 2. Tabela2 SPECIFIOUL $I MODUL DE ADMINISTRARE A HRANEL Hrana administrata, Grupa Grupa g martor experimental’ Miere de albine 950, 950 Pudri din frunze de trifot — 50 Sare de buicitirie 5 5 In timpul sezonului activ, s-au efec- tuat determin’ri periodice asupra canti- tail de puiet, cu rama tip NETZ, ale ci- rei carouri au dimensiuni de 5/5 cm (fig. 1). Fig. 1. Determinarea cantititii de puiet cu rama Netz,REZULTATE $I DISCUTIL Din datele prezentate in tabelele 3 si 4, rezulta ca in primavara anilor 1980 si 1981, la 40 respectiv la 50 zile de Ja adminiswrare, pudra din frunze de trifoi determin’ o sporire a cantititilor de puiet Ja grupele experimentale faya de grupa mactor ou 48,020%/y respectiv cu 21,46%/o, ceea ce inseamn’ pentru cei doi ani de ex- periensi o crestere medie a cantitayii de puiet ou 34,749/,. Determinarile urma- foare au aratat, cd odata cu: aparitia po- lenului fn natura, efectul substitiuentului se piorde si grupele se egaleazi intre ele. Astfel, din ee objinute rezulta ca hra- 5Yo, asiguri dupi 40—50 zile de la administrare sporirea cantitigii de puiet intre 21,46/ si 48.02%, 2. Hrinirea suplimentar3 a albinelor cu pu- dei’ din frunze de trifoi, administrati la mijlo- cul lunii februarie, are efectul unui soc asupra sporirii cantitigii de puict, a cirui intensitate scade treptat pind la egalizarea grupelor_expe- rimentale, ca urmare a aparigiei culesului de polen in natura. BIBLIOGRAFIE 1, BARAG, L.: Bfectul heinirilor suplimentare cu polen asupra dezvoltirii familiilor de albine. ‘Anale SCAS, vol. VIM, 1967, p. 57—63. Tabela 3 EVOLUTIA CRESTERII CANTITATIE DE PUIET IN PRIMAVARA ANULUI 1980 28.111 18.1V. 9 23V Grupa Puiet Puiet Puiet Puiet dm? % dm? %y dm? dm? Martor 8.85 100 11,80 100 54,10 100 TLAS 100 Experimentala 12,10 148,02 1,75 99,57 56,05 103,60 72,00 100,76 nirea suplimentari proteicd de iarn’ cu 2 BARAC, 1, -ROSENTHAL Cora, TANA- pudré objinuti din’ frunze de trifoi are Glectul unui soc asupra, intensificarii cres- terii puietului, a carui intensitate seade SESCU ‘Rodica : Influenya modulut de admi- nistrare a hranei proveice suplimentare asupra dezvoltirii familiilor de albine, Anale SCAS, vol. IX, 1969, p. 31-35. EVOLUTIA CRESTERIL CANTITATIL DE PUIET IN PRIMAVARA ocd ra my 1 (01V jt eee BV Grupa Puiet Puiet dnt ” dm? % ‘Martor 13,05 100 42,62 100 Experimental’ 15,85 121,46 40,69 95,47 treptat, datoritd aparitiei culesului de po- len din natura. Acelasi efect de soc asu- pra ctesterii cantitiyii de puiet, urmat_de egalizarea grupelor experimentale a fost constatat si de BARAG, fn condiiile din sudul yarit moastre, fn urma administrarii hrinirilor proteice de iacn& cu polen in- globat tn serbet de zahar. CONCLUZIL fn urma experiengelor efectuate se desprind urmatoarele conclu: 1. Pudra din frunze de trifoi, folosita in amestec cu miere dé albine, in concentrayie de 4 3. CHAUVIN, R.: Traité de biologie de Pabeille. Tome I, Bd, Masson et Cic, 1968, Paris. 4. HAYDAK, M. H.: Hinirea albinelor. Api- cultura nr, 6 gi 7, 1972, p. 38 si 40. 5, HIDJAKADZE, G.: Hrinirile stimulente, Do- cumentare curenta, Apicultwra vol. III, nr. 5, 1972, p. 23-25. 6. MITEV, B.: Influence. des stimulents sur le developement printanier sur la productivité des colonies abeilles. Le XXI-tme congres iatemational d’apiculrure. Munich, p. 519— 520, 1969. 7. PERELSON, I. E.: Importanta nutripiei su- plimentare cu_proteine, Caiet selectiv, Apicul- tura, nr. 2, 1962, p. 69.DEZVOLTAREA FAMILIILOR DE ALBINE PRIN VALORIFIGAREA CULESURILOR DE LA POMI! FRUCTIFERI* (Il) Ing M, DECUSEARA Secretarul filialei A,C.A., municipiul Bucuresti FACTORIL CARE INFLUENTEAZA CANTI- ‘TATEA DE NECTAR A ELORILOR POMILOR Cantitatea si calivatea nectarului_pro- dus de flori variaz’ mule én functie de specia, varietatea gi virsta florilor, d= hrana’plantei, de condijiile de tempera tun, de umiditare, de structurasolalui etc. Tn mod curent, productia de nectar a unei jplante s2 apreciazi dup cantitatea (in miligrame) si concenwajia de zahir a neotarului secretat deo filoare in 24 ore. Productia de nectar este influangata de un numir de factori proprii fiecirei plante (factori. interni). Acestia sint : vasculari- zarea nectariilor, dimensionarea _florii, virsva si stadiul de maturitate a plantei, pozitia florii de planta, specia, varietatea sau soiul cultivar cliruia fi apartine planta ete. Producyia de nectar este influenyata in mod substantial ins si de facworii ex- cerni, dintre care menyionim tipul de sol, umiditatea solului, folosirea ingrésimin- telor, temperatura, vintul, perioada din timpul zilei si din timpul anului, lungimea vilel sia perioadei de fnsorire etc. Spre exemplu, ploile moderate si umi- ditatea atmosfericd influenyeazi {avora~ bil secretia de nectar. Arunci inst cind ploile sint abundente si de-lungi durata, hecvarul este diluar i spilat de pe flori, fapt care influenteazd in mod negativ culesul de nectar de cite albine. Precipi- tatiile moderate i care alterneazi frec- vent cu zile senine si cilduroase favori- zeazi, in general, secreyia de nectar a florilor. Lumina solari are 0 deosebitd tnsemna- tate pentru productia de nectar, iar albi- ele viziteazi intr-un num&r mult mai mare florile insorite decit pe cele situate la umbri. * Partea La a articolului de fay a fost publi- caté in nr. 2/1983 al revistei_noastre. Vinwul actioneazi direct asupra pro- duciei de nectar mai ales cind bate din sud $i este uscat si fierbinte : in acest caz favorizeazi evaporarea rapid a unei parti din nectarul florilor, Ceaja si negura afec- teazi negativ. secreyia de mectar si concen- tratia de zahir a aceswuia, Concentratia de zahir a neotarului este influentata de precipitatii, de umiditatea acrului, de seceta, vint si stadiul de in- florire ‘a pplantelor. Concentrayia optima a nectarului este in jur de 30—50%/., iar cind ajunge sub 5% albina nu-l mai cu- lege. Primavara timpuriu albinele yiziteazi si flori cu 0 concentrayie de zah’r a necta- nului de 8120/0. Secretia dz nectar este influenjati nega tiv de daunatori gi bolile plantelor. Exist o relajie strinsX inte, cantitatea de nectar, concentrayia de zahir a necta~ rului si atractia albinelor de citre flori. Cu cit cantitatea de nectar a florilor este mai mare cu atic si mumirul de albine care viziteari florile respective este mai mare. In cazul existentei unei concentratit mai mari de zahar a neotarului, albinele sint Gntr-o mai mare masurX atra€> deoa- rece ele cauti florile cu 0 concentrajie de zahir mai mare a nectarului. Prin vizitarea de mai multe ori a flo- rilor se face 0 polenizare fnerucisata mai eficientaé si, drop consecinyi, o legare mai bun’ a fruotelor. Cu eft secrotia de nectar este mai mare, cu atit frecventa si inten- sitatea de vizitare este mai ridicatt si, deci, polenizarea este mai complet si, ca atare legarea fructelor este mai bun’. ‘Am observat ci secretia de nectar este abundenta. in primele ore ale diminetit (7—13), in funcyie de specia pomicola, dupi orele 13 secrejia de nectar incepe st scadi treptat pind seara. In ce priveste concentrajia de zahir a nectarului, any observat. ci aceasta creste continuu pind 5la ora 15; fiind maxima intre orele 11— 15, cind si frecvenya de vizitare a albine- lor este maxima. EFICIENTA POLENIZARIL CU ALBINE LA UNELE SPECII POMICOLE ‘Am studiat practic ofectele pe care le are polenizarea cu ajutorul albinelor Ja mai multe specii pomicole si, de aseme- nea, rezultatele favorabile asupra cresterii producyiei de fructe. Din rezultatele cercetirii proprii fntre- prinse la Ferma nr. 5 Baneasa, socotim ne- cesar si aritim care a fost eficiensa pole- nizirii cu ajutorul albinelor la cresterea productiei de fructe la urmitoarele specii pomicole : mir, pir, prun, visin, piersie gi cais. In ce prvieste mirul (Malus domestica), cercetarile noastre s-au limitat la dow’ so- jurl {Golden Delicious si Jonathan, ‘Am Constatat cX freevenga si intensisatea orele 7—13, dupi care secretia scade trep- tat pind seara, iar concentragia de zahar creste incepind din primele ore ale dimi- nefii si pina la orele 15, concentrayia ma- xim’ atingindu-se intre orele 7—13, cind si freeventa de vizitare a florilor de e&tre albine este in continu crestere, Cantita- tea de nectar si concentrasia de zahir precum si procentul de legare a fructe- Jor a soiurile Golden Delicious si Iona- than sint redate in tabelele 1 si 2. ‘Am constatat ci soiul Jonathan ‘este nu- mai parjial autofertil si de aceea, necesita polenizarea cu ajusorul albinelor, pentru a dega mai bine sia da productii’ sporite. Din observayiile faoute si din rezultatele obsinute la ambele soiuri, putem conchide ci albinele au 0 contribuyie deosebit de mare la polenizare si respectiv Ja sporirea productiei de fructe. ee 4 s . Tabelal de vizitare a florilor de c&tre albine. la acéite soiuri este mai mare inainte de a se GCantivatea : ra ye oe Soiul de nectar | concentragia atinge temperatura maxim’ a zilei si anu- Soi saitcew | aoe me la soil’ Golden Delicious intre orele 24 ore 9—{3, jar la soiul Jonathan intre orele A113. La polenizarea mirului am obser Qllen Daisos | 35 | ” yat ci -participi Ja polenizare si alte in- 2? y Tabela 2 =a - Flori legate Fructe ramase Soiul Varianta _ indice 4 deschise | mumar | 4% | mmr | indice Golden Varianta I. martor 100 40 40 27 27 Delicious Varianta II izolata 100, 5 5 2 2 Jonathan Varianta I martor 100 30 30 17 a7 Varianta II izolaté 100 3 3 1 1 secte (bondari) dar polenizarea cea mai mare a fost facuti de citre albine in pro- cent de 89%/9 iar bondarii au contribuit in- traun procent mai redus de 11/5, Secrejia de nectar si concentragia de za- hir influengeaz’ in mod hotaritor, frec- venta si intensitatea de vizitare de citre albine a florilor de mir. S-a constatat ci cea mai mare cantitate este secretati intre 6 In ce priveste pirul (Pirus sativa) cer- cetirile moastre au fost intreprinse asupra soiului Williams, Secreyia de. neotar. Ja acest soi a fneeput fn jurul ore 7 sia continuat pind la ora 14, dup% care a fneeput sii scada ; cantitatea cea mai mare de nectar a fost in jurul orelor 10—12, cind si woncentrayia de zahir a nectaru- lui a fost cea mai mare (tabela 3).Tabela3 Cantitatea Concentraria Soiut de nectar | de zabar | mgs ore Ye Williams 0,3 30 ———— Frecvenya de vizitare a albinclor a fost maxima intre orele 10—12. Capacitatea de productie a soiului Wil- liams am apreciat-o cu ajuvorul indicelui de fertilitate, in cazul, yariantei_neizolate din experienya moastré care a beneficiat de polenizarea Sncrucisatt efectuatd cu a- jurorul albinelor, pprocentul de legare a fructelor a fost ou mult mai mare, dectt la varianta izolats. Deoarece soiul Willi- ams este autosteril, producti mari pe uni- tatea de suprafaji se pot objine numai prin agezarea tn livada de par a unor stupi eu familii puternice (tabela 4). de noi, a rezultat c& procentul mediu de legare a florilor a fost de 43%/ a varianta neizolti, adici la cole care au participat Ia polenizare cu albinele, faj% de 11%/ tn cazul autopolenizarii (varianta izolat’), stiut fiind c& soiul Anna Spach este auto- Yertil, obyinindu-se un indice de fertili- tate la varianta neizolaci de 29 fay de un indice de fertilitate 5 la varianta izo- lata la polenizare fied albine. In. ce priveste piersicul (Persica vulga- ris), cercetirile noastre s-au facut asupra soiului Redhoven. La. acest soi, secreyia de nectar si concentratia de zahir cea mai mare s-a inregistrat intre orele 11—13, cind si vizitarea flotilor de c&tre albine a fost mai mare (96,5074). Cu cit vizitarea florilor de citre albine este mai intensX cu atit concentrayia de zahir si cantitatea de nectar sint mai mari, cantitatea de nectar pe o floare in 24 ore a fost de 1,8 mg iar concentrasia de zahir de 38%. Tabela 4 | hs Flori legate | __ Fructe vamase . 1 Flori tf ial a all Soil Variansa x ; | aescbise lumix] | mumar |, ice, Williams Varianta I_martor | 100 | 50 | 50 1 30 Varianta II izolatd | to | 3] 3 30 ain fin ce priveste pranul (Prunus dome- stica) experienya moastr’ sa facut asupra soiului Anna Spith. La acest soi secretia maxima de nectar s-a fnrogistrat ttre orele 9—13, avind o cantitate de nectar dz 0,9 mg pe floare in 24 ore si 0 con- centtatie de zahir de 330/), Vizitarea flo- rilor de citre albine a fost, intensi pe roat% durata de timp indicat (orele 9— 13), fapt ce a contribuit la fecundarea florilor si respeotiv, la sporirea recoltei de fructe, Din datele experimentale culese Legarea fructelor a fost cu mult sai bund atunci cind polenizarea s-a facut cu ajutorul albinelor desi soiul este auto- fertil (tabela 5). In ce privegte visinul_(Cerasus vulga- rig), experimentarea s-a fxcut pe dou so- uri Timpurii engleze si Crisana, secreyia si cantitatea mai mare de neotar s-a pro- dus la soiul Timpurii engleze (1,1 mg/ floare) si mai puyin la soiul Crisana (0,9 meffloare), de aceea, freovenja albinelor Ja primul soi a fost mai mare. Tabela 5S " Flori legate Fructe rémase A Flori ined Variante 4 | Redhoven neizolata 100 53 53 MM BL izolata 100 23 12 12Freovenya albinelor a jnregistrat cea mai mare intensitate intre orele 8,30—13 cind secretia de nectar a fost mai mare si de asemenea si concentrasia de zahar a acestuia. tate de citre albine, én schimb soiurile de cais cu concentratia mai mare de zahir au fost frecventate mai intens de albine si in conseciny s-a obtinut © legare mai bun’ a florilor. Procentul de legare a fost Tabela 6 ] Flonilzaie || Enema Soiul Varianta Flori feschise | mumar | yy | ramir | indice | | I Timpurii engleze| —_neizolat 100 46 izolata 100 10 Crigana neizolari 100 6| | | izolata 100 2 Eficiensa poleniziirii cx ajutorul albi- nelor a soiurilor de visin a fost cu mult mai buni avit Ja soiul Timpurii engleze cit si da soiul Crigana (autosteril) (ta- bela 6). In ce priveyte caisul (Armeniaca vulga- ris) cercotirile noastre au fost facute in mai mare cind s-a facut polenizarea cu polen strain transportaz de albine de la alte soiuri, decit atunci cind s-a recurs numai la polen propriu. Fapwal acesta ne indreptiyeste sk conchidem e4 aporwul al- binelor la polenizarea caigilor este deose- bit de important (tabela 7). Tabela 7 Camtitatea) Concen- es) | | Eeatiaaate [aaaaey Soinl si bibridul |e nectar) trata | Varianta | lori i mel24 ore| zahay ie nn | % | mr lindice Galben Perfection 02 18 | neizolats 100 wl iz] al es izolata 100 6 6 3 3 NIA 15 04 40 neizolata 100 43 43 29 29 izolati 100 20 20 10 10 impurii de Chigintu 0,3 25 | neizolar’ 150 30} 20] 20] 145 izolaté 150 15, 10 10 66 Cagok’ 11/5 0,4 42 | neizolark 100 s2| 52] 36 | 36 izolara, 100 25 25 12 12 Piertany 9/114 0,4 35 neizolatat 100 38 38 26 26 2 izolata 100 18 18 10 10 Marculesti 75 04 36 neizolata 100 39 39 27 27 jizolata 100 19 19 10 10 In concluzie menyioniim ci actiunea de olenizare a livezilor de pomi trebuie sk ie sprijinitd si generalizaté in toate z0- colectia de soiuri si hibrizi de cais i a cuprins un numir de mai multe sojuri. Cu toate ci soiurile de cais sint auto- fertile, am putut constata ci polenizarea cu ajutorul albinelor contribuie tntr-o foarte mare misuri la sporirea productiei de caise. Soiurile de cais cu comcentrayia mai micd de zahir au fost mai putin vizi- 8 nele pomicole din qari, in acest scop teh- nologia culturii pomilor trebuie sa pre- vada in mod obligavoriu si polenizarea cu ajutorul albinelor ca o masurd agrotehnick eficient pentru sporirea cantitativa si ca- litativa a productiei de fructe.INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE IN STUPI MULTIETAJATI Z. VOICULESCU ul mulitevajat prin constructia sa asigura. familiei de albine o dezvoltare normala aseminitoare celei de mii si, mii de ani in scorburile copacilor, iar dupa aceea in buduroaie. Datoriti faptului ci piryile compo- nente ale stupulai multictajar sint mobile si interschimbabile volumul stupului poate Timarit in functie de dezvoltarea familiei. Pentru injelegerea corect’. a modului de fntreyinere a familiilor de albine in stupi multictajayi voi arata in cele ce urmeazi_cum trebuie si se lucreze cu cea mai mica unitate, roiul pe 5 rame care, ajutat, dupa un timp, devine familie, Ro- jul se procur’ imediat dupi culesul de la salcim, cel mai devreme dupi 1 iunie. El are 3 rame cu puiet si 2 rame cu hran’. Roiul se instaleazX in corp én partea co- respunzatoare wurdinigului mic al blocului reducator de urdinis, Ordinea ramelor este urmitoarea : 0 rama cu hrani, trei rame cu puiet, o rami cu hrani, un_hranitor uluc, apoi diafragma care delimiteaza restul spatiului gol al corpului. Pentru mai mult siguranté urdinisul_cel mic al blooului redutcitor, care are 5.cm, va fi redus la 2 om, folosind orice material pe care il avem la indemina (hirtie, cirp’, Jemn, burete). Aceasti micsorare di posibilitate roiu- Jui sk se apere de albinele hoaye care il pot ataca. Hrinitorul uluc fie of este din Jemn sau din material plastic trebuie bine parafinat pentru a impiedica acrirea siro- pului care pitrunde in Jemn sau pentru a Oferi albinelor 0 suprafayi rugoasi de care sf se prind’ cu ventuzele picioruse- lor, ferindu-se astfel de inec. Daci nu este cules in natura roiul trebuie hrinit a se dezvolta, Daca roiul este lingd casi ti purem da zilnic 150 g sirop, iar daci este Ja o distanga. mai mare unde imu putem merge decit duminica, 4 vom pune tn uluc zahir tos pe care vom acoperi cu apa. Albinele mai intii sug apa dulce, apoi tsi vor introduce trompa jn- tre granulele de zahar unde mai ramine apa si pint la urma yor consuma conyi- nutul ulucului. Odata inceputa aceasta stimulare tn una din paryi, vom aseza, dup ultima rama cu puiet, o rama cu foaie de ceari presati pe care albinele ti- nere cerese vor Jncepe si cladeaseé celule. Peste citeva zile, cind foaia ide cearé a fost cresouta pe jumatate sau chiar in tn- regime fagurele va fi ridicat si introdus intre ramele cu puiet, pentru a fi ouat de mate’, iar in locul ramas liber se va introduce o alté rama cu, foaie de ceara presat. Daci vom continua stimularea sau in natura mai este un cules de intre- jinere, in 2—3 sdptimini roiul ajunge si creasci si sf coupe complet cu faguri in- tregul corp si, in mod sigur, va creste si un fagure sub hranitor. In aceasta siruapie corpul confine 5—6 faguri cu puiet si 3—4 ou hran&. In vederea culesului de la floarea soarelui, daca exist? un dan in apropiere, sau daci exist’ o alt sursi de nectar, deasupra se asazi si corpul 2. Pentru a inlesni urcarea albinelor fn cor- pul de sus, vom ridica din corpul de jos 9 rama cu puiet pe care 0 vom ageza in corpul de sus, iar in locul liber de jos vom introduce o rama cu foaie din ceara presata, Fie datoritd culesului, fie datorita stimulirii cu sirop, albinele vor ocupa treptat, treptat si corpul de sus unde vor cregte ‘toate foile de ceart presate iar matca va depune ova in unii dintre fa- gurii mou construiti. Daca culesul a fost bogat roiul dsi_ strin- ¢ singur toate cele necesare pentru iernat. in timpul Jucrului tn conpul de sus albi- nele vor lega cu fagurasi din ceara spe- tezele superioare ale ramelor din corpul de jos si sipcile inferioare ale ramelor din corpul de sus. Aceste legituri nu trebuie recoltate pentru ca ajuta la oirculatia al- binelor pe timpul iernii si mai ales prim’ vara constituind o punte de trecere intre corpuri. Daci ‘in cele dou’ corpuri exist la inceputal Juni august 7 faguri_plini cu miere c&piciti, totul este in regulé. Fa- milia va ierna in condiyii optime dacd o vom mentine activa prin — stimulare 9atunci cind nu este cules, La, inceputul lunii octombrie vom trata familia cu Si- neacat, iar dupa 3—4 zile vom indepieta fina de pe fund si vom organiza familia pentru iernare, Pentru aceasta hrana se va ageza toati én corpul de sus, de o parte si de alta a ramei ou puiet si larve pe care se afl matca. Restul ramelor cu puiet vor rimine jos, unde puietul aco- perit de albine va ecloziona, iar dup’ ve~ nicea frigului aci se va forma ghemul care va cuptinde in elipsa sa o suprafayx mai mare in corpul de jos, Nu am folosic niciodata $n ultimii 15° ani impachetarea lateral a familiilor iernate pe 2 corpuri deoarece am avut griji si am familii pu- ternice. Primivara, Ja ptimul_ control cercetXm © rami din mijlocul cuibului in care tre- buie si existe oud, larve si puiet cdpicic, dupi care familia se fnchide. Daci nu are hrani vom ayeza deasupra zahir candi sau turte din miere si zahar pudri (1 kg miere incalzicd, Fimintack cu 4 kg zahir pudra). Cind’ se administreazt zahar candi sau eunte vom aseza deasupra podi- sorul, cu urdinisul de '5 mm tn jos, pen- tu a fachide bine corpul cu albine ca si nu piard’ cildura. Urdinigul din podisor se ya astupa cu hintie, Cind vremea se fnclilzeste pentru a controla intinderea puictului si a hranei mirginase vom, des- face corpul de sus lipit cu propolis de cel de jos servindu-ne de dali. Apol vom fnolina corpul respectiv in fap, iar cu afumitorul vom da 1—2 rafale usoare de fum si vom privi in lungul tuturor ramelor notind in figa familiei dezvolta- rea si hrana la data respectivi dup’ care agezim corpul la locul lui. Familia se dez~ volts datoritt polenului si nectarului_ po- milor_fructiferi sau a atborilor meliferi din piduci, iar albinele vor ocupa corpul de jos pregitind celule pentru ouat. Instinetul de crestere a puievului dever- mini albinele s& faci acest lucru astfel in- cit nu mai este nevoie si se piard’ timp cu inversatea conpurilor, Am urmérit ant de zile acest Iucru si am ajuns la concluzia ci este bine si désim pe seama albinelor alegerea momentului cind si ocupe ‘cor- pul inferior. Noi putem aprecia gresit 10 acest lucru astfel ci in loc de dezvoltare objinem o stagnare atunci cind dupa in- versare vremea se raceste, fenomen foarte frecvent in lunile aprilie sau mai. Familia se dezyolta normal gi in sourt timp, Atunci trebuie pregatit cel de-al treilea corp pentru culesul de Ja salcim. Dac& existi cules de la rapiya sau alte plante spontane, ori de Ja arbori meliferi ca arfarul titiresc, jugastnal sau paltinul de cimp, corpul 3 echipat cu rame cu foi din cear presatd va fi asezat peste cele 2 conpuri ocupate. fin vederea ocuparii mai rapide a corpului 3 vom scoate de jos 2 faguri plini ou miere pe care fi vom aseza in mijlocul corpulut 3 iar in locul Jor vom ageza ramele cu foi din ceard ridicate din corpul 3. Gind foile din ceard presata nu sint construite nu este nevoie si agezim gratia separatoare tntre cele dou corpuri ocu- te si noul corp, dar dup’ ce albinele av inceput si creasck foile din ceari presata vom folosi gratia pentru a impiedica ur- carea miteii in corpul 3. In privinga spa- jiului pentru ouat, matca are la dispozitie destule celule in cele 20 rame cu faguri din conpul 1 si 2, unde dispune de 160 dm?, (ay Es corp 2 corp 1 corp 1 Fig. 1. Roiul im iunie, Fig. 2, Familia le cules te flonrea soa relui in acelasi an. Dacd presupunem ci ‘in cele douk cor- puri 12 faguri sint ocupayi cu miere si pastura cot rimin liberi § faguri cea ce inseamn’ 64 dm®, Daci socotim ci o mated insiminteaz’ in 24 ore 2 dm? pe ambele fete, impirtind 64 la 2 obyinem 32 zile pentru insimingat, Se stie c&_me- tamorfoza albinei lucratoare dureaz’ 21 zile, deci existd destul spariu, incte nu se pune problema intrarii familie: in frigu- rile roiwului. Pentru pistrarea. spayiului liber vom folosidin plin coleotorul de polen care va evita blocarea cuibului cu polen, fn nici un caz nu se va incercalacorpul 3 fatre conpul 1 gi 2 deoarece chiar atunei cind fagurii sint crescuti nu se face © asemenea Jucrare care fragmenteaza uni- tatea biologic’ a familiei de albine, cu SS 3 = cops |, corp 3 corp & i corp 2 corp 2 corp 1 corp t = Fig. 3. Familia ta Fig. 4,” Asezarea corpului 4 cind este cules. 1 ramit sepa ratoare de matca. cules de la -saletmn in. anul urmator. 1 rami separatoare de mated. urmiri nep¥¥cute in ceea ce priveste dez- yoltarea el. Daca in timpul culesului de la salcim vremea este bund iar secrevia de nectar este bogata, in funcyie de pute- rea familiei, este bine si avem pregatit corpul 4 echipat cu rame‘eu foi din ceara presatd care va fi agezat peste gratia se- paratoare de mated, iar corpul 3 plin ou miere va fi tn pozitia superioar’, sub capac. In ceea ce priveste folosirea familiilor ajutitoare in stupi multietajayi aceasta se va face in funcyie de ceza ce se produce ja stupin’. Daca stupina este deplasati in pastoral, dup% culesul de Ja salem se ‘poate face o familie ajutatoare cu matca ‘tinara deasupra familie de baza, folosind podisorul Snelgrove. Aceasta familie aju- ‘itoare se va dezvolta independent pin’ in toamna jar toamna se va uni cu fa- milia de baza din care vom indeparta matca virstnicd. Aceasti operasie o facom iua pe la orele 14, iar seara, dupa. in- cetarea zborului, vom indepirta_ podiso- sorul Snelgrove. Unirea se face fra pro- bleme deoarece toate albinele au acelasi miros, al swpului. La 4—5 zile dupa aceasta operatie se face organizarea, fa- milici asezind toate ramele cu hrand in conpul de sus iar cuibul cu puiet in cor- pul de jos. Unirea se ya face citre_sfir- fitul lunii septembrie, incepurul lunii oc- tombrie, Corpul 3 plin cu rame cu puyind one ats orattlenease or ea ia Dil ce Bonne eoide: At see ow fost dascipacite.Agevat acolo corpul. poate SST a ac taceyee yetmen Bod pet: taldl geacdlne giecltines os dlpemue, Apbl Gui teats eae ome aeeitie fala lemeaet pe 2 corpun. Foloded ase: Tends Gani Shuspoae veaorare Baa Eine eee ates conte ere ee eee ees ice Serene ace ae pitiiears ee lease lor eat Gama. de cabal, Prin idler familia de bes primegté o match Soird cited O18 ke de alban, in acess populatie destal de mumeroast eink atbind, ans, produ de cle 2 rite (ore: apenas Gee olees del kee Tepe OER Gna Reaeie aeranl et fi Faeuee chiar de apicalesrt Incepitor, Cisse, an Gamporte decks piehlerae Ge et bees See een faonag une ibe de suc. De afl olssies terete smnare cose osariandaet de eae ME sUeful Agsoddil Indusviel Alimen: tare $i inv Brogura’sipecitt_q Tetmrologa de erestere si exploatare a familiilor de al- Tene” potee aramieted seetbrilll Sea! list. Pecsonl ooFkchnd aston gigsiOehicen pete iad, seneeal Wologe Bigeioe iiHESS Gt plan Aolostec wor tonal ee coil, guieodle. cecmameme ‘cate te, coe Teg de laresloi colle lee leas ate eres aorta ee Jor undioijeler podlyeatclor Gelgrove (ra: ina Copa oace de wot tin Gaearea eeu ji ontusaas, Oind odtsalies apne de flats pail in now ioeostecian Oe fegimarda ane apoiste Funllie aja TEL Din, eotilal colo? 10 ronie ale shilid ajufkwware “vind apoi wm sol pe 5 Gite EP yemd al cRahes aritione Cleo Sapeibae hear ceri Wascfel cn coerselearere Brae einvetei any acl at ee Peace Tiaea) tad. udle (del 10° ze Peyiraeaead es rages fra ae Fame SEG Hale. de 60 Ga pame @ ayes roils aiediioare tad (ac Goctrolal Earaiiel de Exes. Farrdlia: ajyeiroace teat fusnizese’ ‘eclesiins darve penica. Iipepora de taates fn védered teonsvauiil iConsumul de hrank al familie’ ajuct- toare anu este prea mare deoarece find asezati deasupra familiei de baz primeste caldura acestela de care profitd pe vreme rea iar prin aceasté agezare s« face eco- nomie de fund si capac care totusi con- teazi, ick se produce numai mierg nu se jus stificd folosirea familiilor ajuratoare per- manente datoriti consumului de miere gi a unor manipuliri in plus, Este indicata tehnologia folosirii familiilor ajucitoare temporare care toamna se unificd cu fa- milia de baz, Peneru producerea mitcilor am folosit corpul stupului multietajat tm- partit cu 2 dialragme etange, in 3 spayii a cite 3 rame drept imuclee penteu tmpere- cherea mitcilor. Corpul astfel imparyit este ayezat pe podigorul Snelgrove care FMT MD EAT TE MP @ SINEACAR salveaza de 1a distrugere fa le redreseazi potensialul biologic ai maxime. VARROOZEL PROSPECT. simultan toate stupinele infestate din zona. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA INSTITUTUL DE CERCETARE §I PRODUCTIE PENTRU APICULTURA. produce si vi recomandi si folosifi in stupina dumneavoastra : SINEACAR (concentrat) MEDICAMENT PENTRU DIAGNOSTICAREA SI MENTUL VARROOZEI LA ALBINE le face apte. pentru realizarea unor producfii apicole @ SINEACAR ASIGURA DIAGNOSTICAREA $I ‘TRATAMENTUL SIGUR AL DACA ESTE FOLOSIT CONFORM INSTRUCTIUNILOR DIN SINEACAR asiguri succesul combaterii radicale a varroozei atunci cind sint tratate are 3 urdinise, Matcile obyinute in aseme- tnea nuclee mi-au dat rezultate bune fiind {mperecheate tn populayii numeroase unde existau rame cu puiet si albin’ vind’. Deoarece in timpul iernii unele mitci pot pieri — peste familia de bazd — se pot ierna 2 nuclee, unul 4 rame iar altul pe 5, un corp impartit in 2 sparii se- arate cu o diafragma. Fiecare nuclou fo- seste urdinigul lateral al podigorului Snelgrove din partea sa, dec va ierna fin pat cald. Consider c& prin acest mave- rial voi contribui a imurirea unor in~ webiri care si le pun mulyi stupari care incep si lucreze pornind de la roi. Folo- sind stupul multierajat tneepatorii yor in- vesti bani pe masura dezvaltirii roiurilor deoarece pirtile stupului multictajat se vind gi independent una de alta. rae se TRATA- le de albine afectate de Varrooa Jacobsoni, @ SINEACAR ESTE UN PREPARAT CU UN INALT GRAD DE SELECTIVITATE PENTRU ACARIENI, LIPSIT DE TOXICITATE PENTRU TOATE FAZELE META- MORFOZEI ALBINELOR. @ SINEACAR congine cele mai actuale si mai active substange acaricide. @ SINEACAR ESTE UTILIZAT CU DEOSEBITA EFICIENTA PE SCARK LARGA ATIT IN TARA CIT $I IN STRAINATATE FIIND SOLICITAT LA EXPORT DE NUMEROASE ARI. @ SINEACAR sce livreazi in cutii metalice care trebuie pastrate bine inchise, in loc uscat si ricoros, BFICACITATE DEOSEBITA @ LIPSA DE TOXICITATE @ ADMINISTRARE USOARA. DE VINZARE LA TOATE CENTRELE DE APROVIZIONARE SI DES- FACERE SI LA TOATE MAGAZINELE FILIALELOR JUDETENE A.C.A. (arama msm s mes 8 ear 6 a 0 ae ar mae 2 SA Aa MOF EL AAPM | M0 1 i or sas as ars sr 2 ar skARGUMENTE PENTRU FOLOSIREA FAGURILOR NOI C, ANTONESCU Preocupiitile privind mirirea productiei de ceari si realizarea unor utilaje eficiente pentru extragerea cerii din fagurii refor- mabili au inregistrat in ubtimii ani succese remarcabile popularizate continuu prin li- teravura de specialitate. Si aceasta cu_atit mai mult cu cit praotica si realizarile jnaintagilor tn domeniul, solectiei, tnereyi- nerii si pasurarit fondului_ biologic de pra- sila, de apdrare a sanatayii sia capacitagii gnalt productive a acestuia, s-au bazat pe fnnoirea de pind aproape doua ori pe an a fagurilor de cuib. Producerea cerii si, cladirea de faguri de catre albinele melifere care waiesc tn natura se manifesta fara intervenyia omu- lui de 15—10 milioane de ani, ca o du- bIX gi vital necesitate, strins legatad de penpotarea speciel ; pentru a se evita de- generarea morfo-fiziologica si micsorarea fn acest mod a capacitayii productive, a rezistenyei la boli, da iernare ya. Aya cum se cunoagte, toate acestea s2 realizeaza prin pirasirea in fiecare an a fagurilor din vechiul cuib (coire naturala) si ckidi- rea unui nou cuib, fntr-o noua locuinga, care va fi si ea parasité in acelasi mod si in aceleasi scopuri, in anul urmitor. Asvfel, in natura, viaya si munca albinelor sa orgamizat si s-a desfasurat totdeauna fin casa noua". Consecingele nefaste ale menjinerii fa- ‘gurilor vechi si foarte vechi in cuiburile familiilor de albine ad&postive i ingrijite in stupi sistematici se cunose : mateile sint nevoite si depund oud in celulele ace- stora; ele au insd inaljimea si diametrul reduse’ proportional cu numirul de gene- rapii de puiet crescute anterior in el¥, din cauza ,capwuyirii® lor cu ,camasile" nim- felor si cu resturile de hran& nedigerata ale puietului respectiv. In aceast privinyi G.F. TARANOV (1941) arati ci grosi- mea peretilor laterali ai celulelor creste 4n raport cu numarul generayiilor de puiet creseute fn ele : 0,35—0,40 mm la fagurii noi, 0,50--0,55 mm la fagurii potrivit de Yechi, iar la cei foarte vechi ajung la 0,8 mm grosime. in anul 1938 revista noastra (mr. 2, p. 49—53) a publicat articolul lui —D. MEYER (Belgia) scris pentru cresca- norii de albine romani — intitulat opera lui Bodoux", din care citim :_,apicultorii cdutau sa faci celula mai mica (in faguri artificiali, na), pentru ca sé aiba mai multe albine {n stup. Avind mai multe albine, ei sperau in recolte mai bune. Dar rezultatele au fost negative. Bodoux a vrut si reactioneze tn contra a ceea ce el numea degenerarea voita a albinei.“ fn acelasi articol — p2 baza unor repetate masuratori — se arati ca gusa unei al- bine crescuti in fagure cu 850 celule pe un dm? are capacitatea de 29,9 mm’, pe cind gusa_unei albine crescute in faguri cu 650 celule pe un dm? are capacitatea de 48,10 mm%, adica cu 60,99/y mai mult, Unde se ajunge cu efectele degenerarii morfo-fiziologice ale albinelor melifere datoriti cresterii lor in faguri vechi si foarte vechi ? Voi incerca sa raspund la aceasti intrebare pprintr-o constatare pro- prie facut’ de mine tn Baragan tla culesul de floarea-soarelui tn sezonul apicol ’81 : albinele ,hoate* care atacau violent fa- miliile de albine normale, in plin cules, proveneau de la unele stupine amplasate la 1—3 km distanya gi care erau asa de mici si cu limba atit de scurta, incit nu puteau recolta nectarul oferit de floarea- soarelui. Pentru a trai acestea erau nevoite S& se jafrupte si si diminueze strinsura familiilor de albine normale din alte stu- pine. De aceea consider opontun de a reliefa fapuul ca oricare crescitor de albine poate si trebuie si asigure desfigurarea activi- tapi familiilor sale de albine in ouiburi organizate pe faguri noi, proaspit cliditi, in fiecare an. Numai tn acest mod albi- nele respective cresc mai mult puiet, sint mai sanatoase iar familiile lor ajung gi se engin mai puternice, devenind mari pro- ducitoare de miere, ceara si alte produse. TS)Preg&atirea coloniilor de albine pentru culesul de la salcim A. CHIRULESCU Daca cineva mai crede ci pregitirea coloniilor pentru cules se poate efectua in primavara se ingali. O astfel de treaba se poate realiza numai din vara-toamna precedenta deoarece confirmarea acestei pregitiri o face natura, dupa ce supune mai fntii coloniile unui examen extrem de reu — jernarea — gi orice pregatire se face inainte si nu dupa examen. Jn stupirit acest principiu are o im- portanta asa de mare, incit ori de cite ori_se atrage atentia asupra lui, mu este niciodata inutil s-o repetam. Salcimul ne ofera 0 important’ sursi de nectar si primul mare cules. Secretia de nectar a florilor de salcim fiind bo- gata, constant si usor de colectat, activi- tatea albinelor este intens’, linistita, fara sd we fnregistreze fenomenele frecvente la alte culesuri, de wzura, intoxicare sau fur- tigag. Dar, ‘acest cules prezinti si unele aspecte negative, ce me creeazd groutati. Are loc Be devreme, de obicei la mijlo- cul luni mai, intr-o perioad’ cind con- ditiile climatice sint inc instabile si este de scurta durata. Salcimul a aparut si s-a rispindit fn ara noastré de acum 200 de ani. In acest interval de timp relativ scurt, coloniile de albine nu ,au dayatat", nu s-au putut obignui sa-l valonifice in masura fn care aceasté sursa isi ofera bogatia. De aceea, penuru ca towusi si rea- lizam in condiyii cit mai bune acest cules, timpuriu si scurt, sint necesare folosirea coloniilor puternice si procedee prin care sa lle accelerim dezvoltarea. Cu woate aceste dificultdti se constata 4 anumite colonii pot fi aduse dn ajunul foflorst slcimelui Ia © dezvolare care sa le ita sd transporte intr-o zi fa- vorabili 10—15 kg de nectar. O astfel de colonie ocupa tn toamni cel putin sapte faguri standard, cu un efectiv a- 14 proximativ de 20000 albine, in greu- tate de circa 2 kg. Dupa ce a iernat in conditii normale, pe la mijlooul lunii apri- lie, ea are cam acelasi efectiv, dar de data aceasta cu albine tinere, reusind ast- fe] si inlocuiasck vechea generatie ce a pie- rit in timpul iernii si in primavara. Este normal deci si ne ocupim de aceste mijloace productive i si recoman- dam ca acele colonii ce nu indeplinese ast- fel de conditii si cu care nu vom putea valorifica culesul de Ja saleim si fie inla- turate. Nu facem o astfel de propunere, deoarece pe de o pazte sint convins ci acest lucru nu fl veti face, asa cum la fn- ceputurile noastre nici noi nu J-am ficut, jar pe de alt parte socotese e& pentru un Incepator astfel de colonii constituie un excelent material didactic, pe care tnva- Yam, observam, ne formam ¢i acest Jucru are acum o mare importanya. Dar, daca este firesc ca un incepator ce doreste si-si formeze jin cit mai scurt timp o smpina, sd tfeacd oarecum cu vederea calitatea coloniilor, se constat% c& aceastd tendingi se mentine adesea si mai tirziu, cind mm mai este justificat’ de aceasta dorinya si cind astfel de colonii isi pierd caracterul lor pozitiv, pastrindu-si ins toate .nea- junsurile indeobyte cunoscute. Menginerea acestui balast este incurajark si printr-o seama de recomandari, prin ‘care aceste colonii si fie ajutate cu puiet capacit ridicat de la cele puternice. Chiar dac& acestea sint prezentate pe larg in mamuale drept metode, cum este si aceea referitoare Ja _yfamiliile ajutatoare (ce ierneaza alavuri de ea), ele pot fi uate in considerare ou condifia ca acestea si ajute si nu sk fie ajurate, ceea ce in perioada aceasta in care ne pregitim pentru cu- desul de la saicim, ele nu o pot face, Aceasta pregatire este o adevarata cursa in vitezd si este indoielnic ca o'astfel de curs. sd fie olstigatd de echipa in care alergatorii buni ar éncerca pe parcurs 6i-i ajute pe cei ce nu au astfel de posibilitizi. Daca totusi ati ajuns dn ajunul culesului cu citeva colonii mesatisfacator dezvoltate, col mai bun procedeu este unificarea lor. Principiul dup care ,unirea face puterea* este confirmat si de albine prin aceea ‘ci,dacé de la douk colonii pe 6—7 faguri hu vorn extrage dupa cules decit © can- titate. foarte mici de micre, productia acestora daci le unificim, deci cu_acelasi mumar de albine, va fi mult mai mare. in ajunul culesului nu acordagi nici o im- portanjé numirului de svupi, deoarece up Incheierea dui dispunem de un sur- plus de albine, cu care si ne refacem efectivul. Coloniile incep si se dezvolte de obicei tncepind de la mijlocul lunii aprile, pre~ gitindu-se astfel pentru cules. Deoarece Sursa .prineipali de nectar $n _pargile noastre a constituit-o flora sponta’ a pa- sunilor si fineyelor naturale, ce apar de-a- bia tn iunie, coloniile s-au pregatic in- totdeauna pentru un astfel cules. Cu toate cX agriculuura cerealiera a inlaturat aceasts sursi, ,programul de dezvoltare" al coloniilor noastre si in care fnflorirea saloimului se afl& Ja jumdtatea drumului, a. devenit fn deoursul timpului un caracter Ynnasout, un instinet, care acyioneazd la fel si in. prezent, Orice edeu am fo- losi, instinct! mu poate fi-modificat si de aceea coloniile noastre vor ajunge Ja ma~ ximul acestei_dezvolt%ri tot la mijlooul Juni iunie. Dar, dacd un astfel de in- stinct mu poate fi modificat, fi putem in- fluenya, mai mult sau mai putin, desfa- surarea’ programului dupa care functio- neaza. Pentru aceasta nu trebuie sa witim ca ritmul de ouat al mavcii depinde de con- digiile interne pe care i le ofera colonia, Pe: acestea trebuie si le cumoastem si sa avem grija sa fie asigurate, ca si accele- ram acest ritm. Marca depune ous numai, fin fagurii acoperiti, pregatiti si incilziyi de albine. De aceea procedeul de care trebuie si; nem seama in tot cursul primiverii, consti din mentinerea ,,strinsi“ a cuibului numai cu fagurii bine acoperiti cu albine. Asigu- rati mitcii si albinelor in zilele si nopyile friguroase ale acestui anotimp 0 loouiny’ mica si ugor de fnealzit, Aspectul fagurilor ccupati partial cu puiet este un indiciu & in aceasté privinya api gresit. Largirea cuibului in acest interval de timp se efectueaz%, de asemenea, in fiuncyie de acoperirea fagurilor cu albine, larve gi oud. Accelerarea ritmului de ouat se poate objine numai prin felul cum efec- tam aceasta largire. Daca adaugam cite un fagure dup’ ultimul acoperit cw puict, nu facem decit sa ntretinem dezvolrarea naturala a coloniei in conformitate cu programul séu. Procedeul este bun, dar in conditiile noastre necesiti _accelerarea facestui program. Acest efeet tl putem realiza prin ,spargerea" ouibului. Organizarea cuibului respecta intordea- una 0 anumicl ordine : fagurii cu puiet la mijloe sau in corpul de sus la stupul mul- tieajat, acolo unde este mai cald, iar cel cu rezerve la margine sau in corpul de jos. Introducerea unui fagure gol in mij- locul cuibului sau inversarea corpurilor, reprezinti. un eveniment anormal, din care cauzi colonia se mobilizeaza pentru refacerea oft mai repede a ordinei, sti- mulind matca si depuna oud in fagurele ou care am spart cuibul sau in corpul de sus. Procedeul: se bazeazd deci pe aceasta reactie in care albinele pregatesc imediat acest fagure. Atragem atentia ca spargerea arebuie efectuati cu prudenya, yinind sea- ma nu mumai de acoperirea fagurilor cu albine si puiet, dar si de conditiile exte- rioare. Daca in zilele urmatoare efectuari ei sau inversirii corpurilor, intervin ile friguroase, fagurele introdus poate ac- yiona uneori ca o diafragm’, ce ¢mparte cuibul fn dou’ si avunci albinele se retrag iner-auna din acestea sau tn conpul de sus, Bsind astfel puietul neprotejat. In ast- fel de cazuri este necesar 64 controlim colonia gi dacd au avut loc astfel de ma- nifestiri, s& revenim si si aminam_citeva zile folosirea acestui procedeu, Ultima spargere efectuati-o cu faguri neckiditi, construirea lor in aceasti perioadi este cea mai corecti. Eficacitatea procedeului este de necontestat, dacd prin utilizarea lui judicioas’ fi tnldruram riscurile si de aceea nu il folositi in coloniile slabe. Un alt stimulent este hrana. Hranirile de stimulare incep de timpuriu, cind all ele se mai gasesc in ghem, cu pasta din zahar, Nu trebuie si witam ca in. colo- 15nile dezyoltate matca are condigii si de- pund oud inci din luna februarie. Din momentul cind albinele devin active, acestea se efectueaz’i cu sirop (1-1), de- oarece apa este necesari Ja prepatarea hranei larvare si adesea este dificil de adus din afara. Culesul (ce oferd nectar si polen) este insi cel mai puternic stimulent si dez- voltarea in primavara a coloniilor ce au beneficiat de un astfel de cules timpuriu, este net superioari. De aceea este bine si tansportati stupii la padurea de salcim cit mai din timp, deoarece iilora spontanit ne oferi un astfel de stimulent. Luenind cu colonii puternice stupiritu! este o indelemnicire plicuta gi renrabil’. Productia obyinuta de la salcim este nota calificativa a stuparului. iin ajunul si fn vederea valorificarii cu- lesului de la salcim este bine si utilizim cawurile, chiar la stupii orizontali, Prin aceasta yom objine 0 miere de calitate superioara si me uguraim extracyia, Catul este un element prin care asiguram colo- niet condigiile naturale de viaya ale albi- nelor, scorbura venticali, in care cuibul Himfne liber, neblocat fn perioada si din cauza culesului si in care cresterea puic- tului si dezvoltarea coloniei nu este stin- jenita. COZONAC! PUFOSI CU MAIERE 1 kg faind, 8 linguri miere fluids (civea 300—350 8), 500 g Inpte, o lingurd de rom sau citeva picituri de esensa de rom, COLT UE COSPODINEL 250 g ‘unt sau_margaring, 30 g drojdie, 6 oui, un Vick de lingurisi sare de bucitirie, coaja de la o Kimiie, zahir vanilat, unci pisate san stafide dupa doring’. Se inmoaie in puyin peste restul de f3ini cernuti in de copt, Se mai lasi si creasci, tot Ja cildura, se unge pe dea lapte cAlduy. Separac se opirese 3—4 linguri de. find en putin lapte clocotit. Gind s-a mai rie cit astfel ineit se. poate ine mina in el fErh sh frig’, se amesteci cu drojdia gi se bate tner-un. vas potrivit pind apar bigici mari. Se presara deasupra puyin’ fini, se acoper’ cu un server 3i se pune Snmr-un loc cilduros, ferit de cu- enti, ca si creasci, Se pune laprele fmpreun cu mierea pe foc, s¢ amesteci pina ce mierea sa’ dizalvat complet, ridick de pe foc si se lasi si se ricewcl (cindy folowsie trebuie si fie calduy). Se bat gil benugurile si separat albusurile. Se vopeyte ‘untul sau margarina (putem folosi si alte grisimi — sie sa unt) Gind plimideala sau maiaua este destul de crescuri, se toarna 16 prealabil si pastrati la cald. Se amestect adaugind _ galbenusarile (bitte separat),, celelale, ingee- iente, laptele eXlduy si albusurile spumi. Se friminti aproximativ ©, jumatate de ori, pink ce apar bisici “adiuginduse puyin che puyin untul sau margarina topite si coaja de limfie rasi, Dack a Juatal ni se pare tare se_mai adaugi putin lapte, iar daci_ ni se pare moale se adaugi pujina find. Se adunk aluatul in mijlo- cul vasului in care s-a frimintat, se acoperi cu o faji de masi, se agazi intr-un loc cilduros ferit de’ curent si se lasi si creasci. Dup ce a crescur se intinde aluatul pe plangeta presiratd cu find si se agazd in 2—3 eivite tunse cu unt gi presirate cu fai Aluatal trebuie si ajungi pin la jumitate din fnilyimea formelor supra cu ou bitut, dupa ‘care se presari. — dupa doringa — nuci pisate sau stafide. Cozonacii se coc la foc potrivit in circa 30 minute, Verificarea coacerii depli- ne se face eu ajutorl unui pai : ind paiul introdus pint la. fun- dul formei se scoate ,uscat*, tn- seamni ef aluatul s-a ‘copt in ine regime si invers, Pe Ing% gustul lor _delicios, cozonacii indulciti ox miere sint fragezi si pufosi, fs stare proaspirk “un delungat in comparatie cu cei in- dulciqt cu zahar, davoriti higro- scopicitiyii mierii din consinut. Tinugi in pungi din material plastic starea de prospeyime se Puelungeyte qi mai muleCULESUL TIMPURIU DE LA RAPITA SI UNELE MASURI CE SE IMPUN LA COSIREA RAPITE] FURAJERE PENTRU PROTECTIA ALBINELOR N. TOMA in primavara aoului 1982 am fost cu svupii pentru prima dati da un cules tim- puriu de la rapisa care a fost semanata din toamna precedenta. Spre bucuria mea a fost un cules minunat. Albinele aduceau nectar si polen gi se vedea cum sporea puietul in stup de lao zi Ja alta. Cind au inceput inst combinele sa co- seascd rapita si pe masurd ce tar- laua se strimtora albinele se con- centrau din ce in ce mai mult in faya tractoarelor pe portiunea » care mai ramasese. Cadeau atunci cu su- tele in magina care le amesteca cu rapija cosits, Alarmat am mers c&tre sfirsit pe Jingi actor si am constatat uimit cum nu sc&pau nici 5% din albine. Cind s-a terminat cu cositul rapiyei si vazind ca mm zburau albine la stupi am_controlat situatia. Intr-adevar tn familii nu mai ramaseser’ pe rame decit doar cfteva al- bine, atit de putine ca aproape puteau fi_numarate. Aceasta deoarece fiind un cules bogat au iesit la cules si albinele mai tinere. In swupi erau insd cite 6—7 rame cu puiet de diferite virste ramas des- coperit, fra albina acoperitoare care sa-l incallzeasca gi sal ingrijeasc’. Norocul meu_a fost ca timpul s-a inedlzit in: mod simfitor si puiets] nu a racit. Aceasta a permis sa mi se refaca familiile de albine si sa fie apte pentru culesul de Ja salcim. SUGESTII CAP, si LAS. Popesti Leordeni s-au profilac a prezent pe cultura de rapiya semanati din toamna si care apare tim- puriu deoarece aceasta, di o recoltX de pin Ja 30 tone/ha mas verde, find pre- jerata orzului care nu dadea decit 16— 18 tone/ha. Pentru ca albinele si_benefi- cieze de culesul de la rapiya tim- purie, care este deosebit de bogat propun ca pentru a fi evitate pier- derile de albine, masinile folosite Ia cosit si fie prevazute in faya lor cu un dispozitiv foarte simpla (un izgonitor de albine) confecyionat dintr-un fier beton de circa @ 16 mm sau chiar mai gros, tn forma literei »U“ cu deschizatura tnspre tractor, la o inilyime de la pamint de circa 80—100 cm si avind Jungimea bra- yelor de 120 om. In aceasta situatie fierul lovind’ virfurile rapiyei albinele sint spe- riate si se ridicd fn sus scApind astfel cu viaya. Folosind acest dispozitiv, care au necesita investisii mari, ne scXpam albi nele de la pieire i ne asiguram fam putemice la culesul de salcim. Ramine ca noi apicultorii st lum le gitura si si intervenim pe lings organele CAP. si LAS. solicitindule inyelegerea si ajutorul in acest ssens. APICULT ORE! ntact smrmr mime meme mse de trai al poporului nostru ! yeaa sms Valorificirid prin filialele judeyene ale Asociatiei Crescatorilor de Albine cantititi cit mai mari de miere, polen, liptisor, cear’ si propolis, contribuifi in mod direct la realizarea obiectivelor economic: ale asociatici noastre, contribuifi la intirirea economica a frii, la ridicarea necontenita a nivelului ae ar 0 a 2 aa fF 2 17Stuparitul pastoral si implicatiile sale Vv. ARSU Secretar tehnic al Filialei A.C.A, jud, Yeleorman Seer pastoral, acpiune complex prin diversitatea operajiunilor pregititoare gi de mare angajament prin sarcinile ce trebuie rezolvate in timpul desfZgur%rii lui se caracterizeaza distinct de la an la an, de Ja zona Ja zona gi chiar de la ju- dey da judey. La pregitirea dar mai ales la desfagu- rarea in bune condipii a stupiritului pa- storal, concura un numar mare de factori de ordin oéganizatoric, economic, social Pa pedoclimatic, acesta’ din urma’ jucind un rol decisiv asupra productiei de miere si fiind in acelasi timp. singurul ce nu poate fi influentat de catre apicultori. Swupfrivul pastoral, metodi avansati, moderna, de practicare, ast epaieales prin care se pot realiza mari producyii de miere a fost adoptat in yara noastra cu apro- ximativ 15 ani in urmia gi generalizat in pofida greutajilor inerente ce le implica de Ja an la an pe wn areal geografic tot mai intins, Din punct de vedere organizatoric, as putea spune ci pregatirea campaniel de stupirit pastoral gnoepe odatd cu inwe- mirea planurilor de producyie ale uniti- yilor agricole cultivatoare de plante ento- mofile. Pe baza acestora comisiile judejene de baz meliferk si stupirit pastoral 3n- tocmese balanta molifera a judejului iar comisia, centrala definitiveaza balanya melifers pe plan nayional. Concomitent se intocmesc necesarul de carburanti si de mijloace de transport, ‘ncepind de la ni- Yelul intreptinderilor specializate (1.T.A., “SMA. LTS.ALA,) la nivelul judeyean $i ping da cel nayional. Puncjie de nevoi fiecare comisie jude- yeani isi rezervi baza melifer’ necesari neveilor proprii iar excedentul este repar- tizat judejelor deficitare de citre comisia centrala. Intocmirea acestor situatii necesita un volum mare si multe ore de munca, la care participa in mod direct atit cadrele. 18 tehnice ale asociatiei noastre cit si un m mir mare de speciali i din unitatile si intreprinderile socialiste care pun la dispozitie daiele necesare. De asemenea mai participa indirect la pregatirea si buna desfayurare a stupari- tulut pastoral : specialigtii din unitayile agricole, care stabilesc si delimiteazd su- prafejele ce se vor cultiva ou plante me- lifere si tehnologiile de cultivare ale a- cestora ; muncitorii si mecanizatorii care intretin culturile ; silvicultorii care intreyin padurile si plantagiile de interes melifer ; mungitorii Ee in industria chimica, creatorii Ingrasamintelor chimice ; lucratorii si con- ducktorii auto din unitiyile de transport, sma. tn anul 1982 in cadrul judeyului Te- Jeorman au fost deplasate, succesiv, la mai multe culesuri 30.000 familii de al- bine pe distanye de 15—30 km folosin- du-se in acest scop 850 mijloace de tr: port auto de diferite tipuri si capacitayi. De asemenea din judeyul Teleorman spre alte judeje au mai fost deplasate la culesul de la salcim 2 in juderul Arges 2.500 si in judeyul Vilcea $50 familii de albine, iar in judeyul Giurgiu, Ja culesul de nectar de la tei — 125 familii de al- bine, Deci fn afara judeyalui au fost depla- sate in total 3.475 familii de albine care au utilizat 165 mijloace de transport auto de diferite tipuri, pe distanye de 100— 200 km. Pentru valorificarea porentiahilod necta- rifer al lanurilor de floarea-soarelui la care judequl are suprafete peste nevoile proprii, ce sint repartizate judejelor defi- Citare au fost deplacate din judeyal Arges 8050 familii de albine, din judeyul iL cea 5780, din judeyal Hunedoara 2000, din judeyul Arad 125 si din judeyl Me- hedinyi 60. fin toral s-au deplasat din aceste judete in judéqul Teleorman pe di- stange de 100—300 km 17 015 familii de albine pentru care au fost afecrate 640mijloace de transport auto de diferite ti- puri, pe un singur sens (la vonire) si 1280 mijloace de transport pe ambele sensuri. Totalizind cifrele amintite, reiese ca pentru valorificarea potenyialului necta- rifer mumai al judeyului Teleorman au fost dislocate pe distanje intre 15—300 km an numir de 50 490 familii de albine Ja transportul elrora au participat 1655 mijloace de transport auto de diferite puri si capacitati. Aceste date care reflect efortul uman si material depus pentru va- lorificarea potengialului nectarifer al unui judey, personal mi se par impresionante. Referindu-ma la latura -economica a practicSrii stupiritului pastoral, consider c& pe ding datele amintite care reflect nu numai implicagiile de ordin organiza- toric dar si pe cele de ordin economic generate de practicarea stuparitului pasto- ral consider oportun de a analiza si re- flecta asupra unui alt aspect economic al problemei si anume asupra raporwului din- tre repartijiile acordate si modul tn care acestea au fost folosite. Astfel, reiese din datele inscrise in tabela 1 cA in timp ce judeyul Arges, care se afla mai aproape de judeyul Teleorman, deplaseaza un numar de familii de albine foarte apropiat cu cel pentru care au fost acordate repartigii, ju- detele Vilcea si Hunedoara care sint mai fndepirtate, transporti mai putine fami- lit decit repartitiile primite, primul cu 1000 si al doilea cu 2.900. Observam un raport direct fntre numarul de familii de albine deplasate si distanya la care s-a facut transportul, de unde si concluzia ca obtinerea mijloacelor de transport tn conditiile actualei crize energetice a deve- nit gi va deveni din ce in ce mai mult o problema si mu la indemina oricdrui api- cultor. De asemenea este cunoscut faptul ca la noi fn yara practicarea stuparitului are un caracter mai mult de amatorism si ca sint foante putini aceia care fl practica in exclusivitate ca. profesionisti. Tar daci un apicultor amator care prac- ticd apicultura numai fn timpul sau liber si deplaseaz’ stupina in pastoral la di- tante mari apoi atunei acesta o face in primul rind din pasiune, sacrificindu-si adeseori concediul de odihna. Tata deci si unele implicatii de ordin social care ade- seori imbraca si alte aspeote dectt cele ara- tate si pe care le genereazi stupiritul pastoral. Implicatiile de ordin pedoclimatic sint mult mai complexe. Despre ele insd s-a mai scris adeseori, fapt pentru care nu mi voi opri dectt numai la citeva aspecte care au caracterizat culesul de nectar de Ja culturile de floarea-soarelui in anul 1982 pe teritoriul judeyului nostru, desfa- surat in condigiile unei secote instalate pe tot teritoriul judeyului in perioada pre- mergatoare infloritului culturilor de floa~ rea-soarelui, Din davele liveraturii de specialitate din sara noastra, condijia optima pentru o se- cretie normali de nectar, se creeazd atunci cind in atmosfera se realizeazi fn mod constant si fark oscilatii temperaturi in timpul zilei de 28—29°, in timpul noptii de 20—22°C si o umiditate optima in sol de 150—180 I/m*/luna pe toata perioada premergitoare si tn timpul daflorivului, respeotiv in ultima decada a luni dunie, cind are loc fenofaza de formare a cala- tidiilor si in primele doud decade ale huni iulie, perioada de plin& inflorire a Janu- rilor de floarea-soarelui. In condijiile anului 1982 seceta insta- Jat in ultimele dowd decade ale tunii iu- nie a facut ca factorii amintiji sa nu se Tabelat REPARTIJII ACORDATE $I FAMILII DEPLASATE PE JUDETE $I DISTANTE deplasat stupi in Judepal care a albine pentru care Numir de Famili: de | Numir de familit de albine deplasate Distanga pe care sa Ficut deplasarea, km jd, Teleormar snau_primit repartigit in pastoral 7 Arges 8550 8.050 100—150 Vileea 6900 5780 150—200 Hunedoara | 4.900 2.000 250—350 19Intruneascd si prelungirea secetei si. in prima decada a lunii iulie a determinat o slabaé formare a_calatidiilor (celulelor nectarifere ale florii) ducind dn final la calamitarea producyiei de miere de la cu- Tesul de nectar de floarea-soarelui in pro- portie de 80%. Este adevarat cf in prima decadi a luni iulie au cazut unele ploi care au dat 20—25 | apa/m? dar aceasta doar in ci- teva puncte din zona Zimnicea, Alexan- dria si Tr. Migurele unde pe suprafeye restrinse au putut fi realizate productii de 15—25 kg miere/familia de albine. Dar aceste puncte au fost foarte puyine in ra- port cu intinderea judeyului Teleorman. Totusi, exceptind zona Rosiori de Vede secota s-a prelungit pina la sfirsicul julie, in celelalte zone in care seceta a predominat numai in ultima decada a lunii iunie si in primele doua decade ale lunii iulie, acolo unde a fost _respectata incircStura la hectar au_putut fi obyinute, chiar si_in aceste conditii foarte vitrege producti de miere in medie de 5—8 kg/ familia de albine. Aceasta dovedeste ca si in condigiile in care factorul pedocli- matic nu este favorabil unei secrepii nor- male de nectar, se pot obtine productii de micre care pot acoperi macar efortul de- pus, dar aceasta numai ih conditiile res- pectarii stricte a repartitillor primite, a incadrarii disciplinate in normele de tn- c&refturd la ha, fara a aglomera cu stupi unele lanuri in timp ce altele ramin fara nici o familie de albine. Din fericire, in acest an, pe cuprinsul judeyului Teleorman nu au fost inregi- strate abateri de acest fel si sint convins & tocmai acest lucru a facut ca in ciuda conditiilor pedoclimatice nefavorabile si fie totusi realizate culesuri satisfacatoare, ‘Acest lucru este reliefat si de faptul ca judeyul Teleorman a contribuit in anul 1982 la fondul de stat cu 208 tone din care 41 t miere de la stupinele sectorului cooperatist si silvic si 167 t miere de la stupinele gospoditiilor populayiei. in incheiere consider necesar de a relie- fa anci o dati faptul cd, tn apicultur’ bunele rezultate, chiar in condifii vitrege deosebite, pot fi realizate atunci cind simyul ordinei si discipline! specific albi- nelor este insusit, aplicat si respectat si de eatre apicultori. Buna credinya, respec- tl pentru vecinul gi colegul noswru api- cultor, considerayia faya de munca tuturor acelora ce muncese si se straduiese pentru buna desfagurare a swparitului’ pastoral la nivelul intregii pri, obligayia civicd de a nu incalca actele normative care re- glementeazi legal desfisurarea acestor_ac- fiuni si de a ne fincadra strict in limitele si pe locul prevazut in repartizia primira iata doar citeva dintre obligattile ce urebuie sa guverneze congtiinta civica a tuturor apicultorilor ce-si deplaseaza stupindle in pastoral. Numai astfel, ri pectind si aplicind efeotiv aceste obligayii clementare vor putea fi obtinute producti apicole satisfacatoare, chiar si in cazul in care condiziile pedoclimatice sint ne- favorabile. Eloovent in acest sens este faptul ci fn anul 1982 pe cuprinsul judevalui Te- leorman datorita respectirii _disciplinei impuse de buna reugit’ a stupiritalui pastoral, au fost obtinute, repet, rezul- tate muljumitoare chiar in conditiile. ne- favorabile ale acestui an. QOLOOOLNOLOLO LN OOO LN OOD QCOQOOOOOOOOOOOOOOO. VIND bidoane Baier inchidere ermeticd 50 litri. Carucior stupind pneuri. Telf. 79.65.53. G) VIND vagon apicol si cabani apicoli, Craiova, telef, 941/30916, intre orcle 17—19. (4) LOL LOO OY OOOOOOOO VIND pavilion apicol pentru 40 stupi, format mic. Tirgoviste tel, 926/11584. 6) yy 3VITAS Ul EFECTE TERAPEUTICE Dr. Tr. OLARIU, farm. Elena PALOS Sectorul de apiterapie al Institutulu: de cercetare si producyie pentru apicultura Dintre produsele apiterapice fabricate jn laboratoarele Institurulut de cercetare si productie peotru apicuktura, ne oprim jn acest articol a preparatul VITAS II. fin urma tratamentelor aplicate in dife- rite afeciuni, rezultatele obyinute cu acest preparat sint remarcabile, fapt ce denoté Actiunea sa terapeutic’ complexa. Preparatu! are la baz pasoura — pro- dus apicol ce prezinti © compozitie bio- chimicd complex’, foarte bogati in dife- rite substange biologice cu actiune deose- bik asupra unor procese metabolice ce se produc la nivelul organismului_uman. Polenul recoltat d2 albine sufera in or- ganismul acestora 0 serie de transformari enzimatice $n urma cirora rezulti pas- tura, procuis ce prezint’ 0 conservabilitate cresouti si cara este dapozitata de catre albine in. celulele fagurilor ca substanga proteica de rezervi, VITAS II este un proparat care con- sine pe lings pastur’ si alte produse ap cole ‘cu elect terapeutic recunoscut ca mierea gi liptisorul de mated. In urma studiilor clinice ofectuate s-a dovedit ci acest preparat apiterapic este foarte eficace in tratamentul anumitor afeciiuni hepatice indeosebi in hepatite cronice, fie post hepatite virale acute, fie de alta nawura. In anul 1982 au fost luati fn tratament cu VITAS II peste 60 de bolnavi cu he- patite cronice in diferive stadii evolutive si cirora Ii s2 administraser% anterior tra- tamente medicamentoase clasice, in gene~ ral bazate pe vitaminoterapie si’ proteino- erapie, tratamente care inst nu au dus la objinerea rezultatelor dorite. Din cei 42 de pacienti care s-au prezen- tat la controalele periodice Ja 2 siptimini, © luna sau mai mult, 28 de paciensi au putut fi controlayi prin metode clinice si de laborator. La 18 cazuri de hepatite cronice persistente cu forme medi si se- vere s-au_objinut ameliorri _evidante ImbundtXpirea stiri generale, diminuarea asteniei, ameliorarea balonirilor si dureri- lor in hipocondrul drept, 9 diminuare a hepatomegaliei si probe mai bune de dis- roteinimie — scdderea timolului, ame- fforarea raporeulut electroforezed prin scl- derea gamaglobulinei. Procentul de ameliorari objinut este fncurajator. Din cei 10 bolnavi a ciror stare general nu a fost considerati ame- Fiorack nici unul nu au prezentat nici o ageavare, chiar dacd nu s-au_inregistrat modificari favorabile la ceilalyi indici eli- nici si de laborator. Un faps de mare impontanyi pentru: procesul fizopatologic al produsului VI- TAS II si in general al tuturor produselor apiterapice ste continuitatea, prelungirea administrarii acestai produs timp inde- Jungat, dupi obtinerea rezultatelor pozi- tive. Doza zilnicd recomandatX : 20-30 g. Tratamentul cu VITAS II a fost ad- ministrat si a ali pacionti ca de exemplu Ja 6 paciengi in virsti, cu astenii, prezen- tind inapetenye, tulburiri digestive, ga- strite vechi, suferinzi de prostati, brongite cronice etc. Ca_urmare a administrarii i proparatului VITAS Il s-au inregistrat re- zultate bune — ameliorarea starii gene- rale, revenirea aperitului, mai puyine tul- burari digestive de tip colitic. S-a administrat preparatul VITAS IL Ja 8 copii cu inapetenta, nedezvoltati nor- mal, 2 dinure ei prezentind anemii secun- dare si 2 cu stiri de agitatie permanent, nervozitate etc. Toti au prezentat 0 ame~ jorare a stiri generale ca urmare a ap catii tratamentului. Revultatele acestor, cercetiri clinice sint o dovadi a eficaoitkyii preparatului VI- TAS II gn tratamentul afectiunilor mai sus menyionate, dar webuie sk se tind cont de faptul cX acest produs fiind bo- gat in substange glucidice este mai putin indicat in unele afectiuni cum este de exemplu diabetul. Se recomandi de aceea ca paciensii cae doresc si urmeze un tra- tament apiterapic cu astfel de preparate si fact fn prealabil un consult’ medical de specialitate, 2bde ee CONSFATUIREA APICULTORILOR, DIN JUDETUL BUZAU. In ziua de 22 decembrie 1982 s-au_desfiyurat lucrarile consfituirii eu apicultorii. din judeyul Buziw organizatk de Comitetal judeyean PCR. si care, a fost condusi de tov. Dan Aurel, secretar Cu probleme de agricultura La consfituire au participat peste 180 cresci- tori de albine reprezentind pe cei 3400 apicultori ai judeyului, din care 1011 membri ai Asociayiei Grescitorilor de Albine, precum si cadre de con- ducere din judey si invitai din partea Comitetului Executiv al Asociatiei Crescdtorilor de Ibine : prof. C. Pain vicepregedinte al Asociatiei si pre- sedinre al filjalei Buzu, ing. ‘Tx. Volcinschi_ seful seryiciului tehnic din Comitetul Executiy si ing, St, Sivulescu dizectorul Combinatului, apical. Prin tematicd si amploare aceasté consfatuire reprezinti o_inigiativl deosebit de valoroasi me- nit si mobilizeze apicultorii gi cadrele de ‘condu- cere din judeysl Buzsu pentru materializarea indi~ cajiilor date de tovarigul NICOLAE CEAUSESCU. cu privire Ja realizarea prevederilor programului special privind dezvoltarea apiculturii in perionda anilor 1981—1985, stabilirea celor mai corespun~ zitoare misuri pentru realizarea splanului- pe anul 1983 si pentru indrumarea, controlul si. coordo- narea unitarX a apicultusii tn cadrul_judeyalui. In deschiderea lucrisilor Fl, Nedeleu, director ci problemele zooveterinare din D.G.A.LA, — Buziu. a prezentat 0 informare privind realizarile in apicultura judeyului in anul 1982, dup care ing. C2, Ocrin, ef ermal apieole inspectors: vului silvic judeyean a aritat care sint sarcinile rehniee ce revin crescKtorilor de albing pentru anul 4983 insistind totodati asupra modalui in care acestea trebuie i fie realizate. Tn continuare prof. C. Paiu a prezentat un plan de misuri concrete, conjinind sarcinile ce urmeazi a fi duse la indeplinire in cursul anului 1983. Pe marginea acesjor materiale au luat cavintul 20 de participanyi care au analizat activitarea apicol%, au facut numeroase propuneri pentru com- Pletarea si fmbundciiicea plamulul de misuri qi si-ay luat angajamente pentru realizarea planulti in anul 1983, Dintre acestia retinem pe: A. Iie, pregedintele C.A.P. Carpinisten care are in dorare 600 familii de aibine si realizenza an de an planul de productie; A. Dojan, seful_ fermei apicole a Stajlunii pomicole Cindesti (2 400 familii albine) ; Gh, Panait, apicultor fruntay din Rimaicu Sérat; Salomea Nicolae, apicultoare fruntasi din com. Biijani (care, de la cele 50 familii albine pe ere te deine, 2 predat la fondul de stat 1016 kg miere de albine); N. Baiu, medic veterinar Ia Consiliul ageoindostrial Pirscov ; V. Caraman, di- rectorul ‘Trustului judeyean al Intreprinderilor agri- cole de stat Buziu ; I. Chiorpec, apicultor frun- tag din Buziu care_a predat 11 kg Lptijor de maveX de la 40 familii ‘de albine ; V, ‘Neacyu, pre~ sedintele Uniunii judeyene a cooperativelor agricole 22 de producti; M, Negulescu. inginer gef la Inspec- toratul silvic judetean, care dejine 5400 familii de albine si acord? 9. atengie deosebiti selectiei materialului biologic si cresterii_miccilor, precum $1 numerogi alfi crescitori de albine. Participangii au vizitat cn acest prilej expozitia apicoli anume organiza de cite filiala ACA, Buzau -si au_vizionat tei filme apicole, Din materialele prezentate si discutiile purtate a reieyit cX judeyul Buziu a objinut in primii doi ani ai actualului cincinal, realiziri importante care situeazi filiala pe locul IT pe part fn eadral con- cursului imerjudeyean organizat de ACA. in anul 1982, Rezultate bune au fost obtinute in ceea ce pri- vest cresterea efectivului familiilor de albine, la ecengtimingal din februarie 1981 pe toval judet inregistrindu-se 40341. familii de albine cu 5700 maj multe éa fn anu anterior. Dintre acestea 30%/, aparjin sectorulul socialist. AA reiesit cX in anul 1982 pe judey a fost rea- lizata o productic de miere marfa de 442,8 t, re- venind 9 producyie medie de miere extrasi de 13,6 ke/familia de albine. In incheierea luerdrilor acestei rodnice consfi- tuiri_de lucru, tovarisul Dan Aurel, secretar al Comitenilui judeyean P.CR., a aritat ci desi api- cultura judeyului Buziiu se situeazt pe primele Tocuri pe yard si in jucey exista inca suficiente re- verve interne pentru dezvoltarea in contintare apiculturii, acestea n-au fost folosite in sufi- cienti misuré in annul 1982. De aceea in 1983 va trebui acordatX o atentie mai mare realizirit integrale a tuturor sarcinilor de plan si a coor- donarii unitare a apiculturii lui fn toate sectonrele de cXtre D.G.ALA. prin filiala jude- yeand a Asociagici CrescXtorilor de Albine. “Api- cultura va, trebui dezvoltati arit in eadrut uni- witilor agticole de stat si cooperatiste cit gi in cadeul gospodiriilor populatiel, Avind tn vedere Fapwul ci in judey exist peste 2000 apicultori care nit deyin dectt un numar mic de famili albine (pink la 5) si o bun parte din acestia nu sint_membri A.C.A., se impune incadrarea si tn- drumarea lor de citre Asociatie pentra dezvoltarea stupinelor proprii. In paralel se impune o actiune intenss de popularizare a apiculturii pentru atra- gerea de noi membri. dark cu cresierea numrului familitlor de al- bine se impune si fie generalizate cele mai potri- vite tehnologii de crestere si exploatare a_fami- liilor de albine, in vederea sporini si diversificarii productel apical, pentru rentabilizarea stuparitu- Jui fn judeyul Burka. Este necesar a se depune eforturi sustinute, pen- tru valorificarea in Sntregime a bazei melifere tn vederea realizarii in intregime @ planului la pro- ducgia de miere pe 1983. Consfituirea a constituit un bun prilej de dez- batere a, principallor, ‘probleme are preocup astizi apieultorit din judequl Buzdu gia stabilit Iiniile directoare pentru continua crestere a numa- ruluf si productiei famililor de albine in paralel cu valorificarea superioara a resurselor melifere de interes local si republican. Ing, Tr. VOLCINSCHImizre pre- Fondul de stat 9811982 de Ja numai 23 familii de albine. fn anul 1981 da consfétuirea pe sari din 8 si 10 septembrie cu cadrele de cer- cetare si invagimine din agricultur’ se- cretarul general al partidului, vovaragul NICOLAE CEAUSESCU, lansa apelul ca fiecare gospodirie si aibX stupi de albine pentru. asi realiza de la fiecare familie de albine 10—20 kg miere, care este un aliment mai bun decte zahirul. Numirul celor ce-au riispuns acestei chemiri_ este sate mel ed.relleors. in eporal inwasiatcat de ofectivul familiilor de albine ou prile- jul recensimintelor anuale efecouate si anume: de Ja 1046100 jn 1979 la 1149 400 in 1982. Reflectind asupra acestor cifre mi-am amintit de succesele deosebite objinute in apicultur’ de un cadru didactic din Fa- garas care, rispunzind chemirii_ partidu- Tui 431 procura la inceput 3 familii de a bine dar dindu-si seama cX tot acelasi timp necesiti dntrefinerea unui numir mai mare de familii de albine igi mai procura inc& 20 si pleacd Ja drum in 1981 cu 23 familii de Ia care preda in primul an la fondul de stat 1000 kg miere iar in cel de-al doilea, in 1982, inca 1500 kg. Sceptic la aflarea acestor date si vei ficindu-le pe teren am ramas atunci ui- mit in fata unei realititi aparent incre- dibile dar towusi pe deplin realizabile ca venind din partea unui incepitor. in ale apiculturii : 0 medie de 75 kg miere pe familia de albine fn 1982 cind a prac- ticat intens stupiritul pastoral la toate marile culesuri ; pentru ci in afar de mie- rea predata la fondul de stat cadrul di- dactic reapectiv devenir ypeste noapte” apicultor recordist, pe numele siu Valen- tina Popa, profesoar’ de istorie Ja liceul agroindustrial din, Fagiras, mai realizase in 1982 si cantititile de miere necesare consumului familiar, al rudelor sale si hra- nirii peste iamnd de data aceasta a 38 fa- mili de albine, tnerucit pe timpul verii {gi sporise efectivul gi cu 15 familii noi, formate cu mitci selectionate procurate de Ja Institutul de cercetare si productie pentru apicultura din cadrul A.C.A. Vazindu-ma uimit in faja acestor per- formante realizate in stupina sa, apicul- toarea prof. V. Popa mi-a declarat cu a- mariciune ci in 1983 nu va mai putea probabil si plece in pastoral deoarece ou toate rugimintile, sale conducerea gcolii unde funcyioneazi a refuzat si-i creeze condisii prin afectarea unor ore la cursul seral si prin tneredinjarea clasei a X-a unde cursurile terminindu-se la 1 in loc de 15 iulie ar fi putut prinde plecarea in pastoral la culesul de Ja floarea-soarelui. Considerim indreptisit’ —rugxmintea acestei apicultoare care in mumai doi ani de practic’ apicolii a reusit si se situeze printre fruntasii nostri si si, fie remarcari prin importantele cantititi de produse apicole realizate si mai ales prin cele pre- date la fondul de stat, constituind un exemplu si pentru alti apicultori. »Dar pentru ca opera dy. tovarisi prof. Valentina Popa si fie intregiti si pe plan si cial va sugerim sa ini i si si dezvoltayi in cadrul scolii unde funcgionagi un cerc apicol scolar, pe care si-[ dotagi cu stupi si cu toate cele necesare, solicitind sprijnul material al Caseipionierilor si al apicultorilor mai expe- rimentayi din localitate, pentru a traduce in fapt indicagia dati de sccretarul general al P.CR. tovarigului NICOLAE CEAUSESCU la consfituirea de Iucru cu cadrele din zootchnie in 1980: win Fiecare comuni si in fiecare gospodirie, in cooperative, intreprinderi, scoli Si fie stupi de albine !*,.. 1. TITOV 23OPINII PENTRU O NOUA CALITA. TE SI EFICIENTA A REV! STEI ,APICULTURA IN ROMANIA“ »Apicultura in Romjnia* revisté Iu- nara de schimb de experienya si indrumare metodologica apicola a crescatorilor de al- bize din yara noastra, constituie ghidul de baz& al tuturor apicultorilor si mijlocul de difuzare a tot ceea ce este nou in acest domeniu. Ea ofera, deopotriva, posibili- tatea citivorilor-colaboratori sa-si fac cu- noscute, Ja nivel nayional, noutijile din activitatea apicola personal, ca si posibi- litatea recepyionarii acestor noutayi de ca- tre {ntreaga masa a cititorilor. Pentru ca revista si-si indeplineascd in mod eficient menirea ei, trebuie ca atit oa- monii de gtiinyé care cerceteaza tainele acestui domeniu economic, cit si apicul- torii practicieni, fie ei profesionisti sau a. matori, sa-si aduca contributia teoretica si practiced la dezvoltarea in mod susjinut a activitiyii apicole de pretutindeni. In acest context ne, propunem si abor- dam problema rolului cititorului in cali- tate si de colaborator al revistei, pentru continua imbunatajire a conyinutului a- cesteia, precum si opinia cititorilor despre modul cum agteapta sa fie ajutati de re- vist’ — ca organ de presi. Privind retrospectiv activitatea desfasu- rata in ultimul deceniu, se poate afirma cu justificata mindrie ci .,Apicultura in Romania“ a obtinut unele succese notabile astfel : — Prin afirmarea competenjei publi tare a activitatii apicole autohtone si stra. ine, s-a facilitat dobindirea unei redactii proprii, ceea ce a facut ca Ministerul Agri- culturii si Industriei Alimentare s& dispuna prin Ordinul nr. 123 din 9 aprilie 1974, ca incepind cu trim. IIL al aceluiasi an, revista ,Apicultura* sa treacd sub admi- nistrarea Asociajiei Crescatorilor de Albine din R. $. Romania, Importanya evenimen- 24 tului_a fost. marcata de mesajul prof. dr. ing, V. Harnaj, pregedintele Apimondia, publicat tn numérul inaugural editat de re dactia proprie, pentru iulie 1971, intitulat Succes revistei Apicultura tn’ noul ei drum", adresat masei de apicultori, in care se spunea : yin yederea imbundtatirii con- tinue a continutului revistei noastre, facem un calduros apel catre tofi cei care lu- creazi in domeniul apiculturii, si colabo- teze activ prin, articole si informiri si sk contribuie la popularizarea si larga difu- zare a acestei publicayii in rindul ruturor apicultorilor®. — Ridicarea nivelului tehnico-stiingific al revistei, prin publicarea unor articole ale cercetatorilor din cadrul Institutului de cercetare si producyie pentru apicultur’ precum si a rubricli ,Documentar apicol", prin cele mai valoroase informagii din apicultura mondiala. — Sporirea in ultimii ani a tirajului si a numarului de pagini au permis ca, pe Iingi imbunaijirile calitative, si se fnre- gistreze si un salt cantitativ, corespunzi- tor cerintelor cresoinde de documentare impuse de dezvoltarea tot mai accentuatd a sectorului apicol din tara noastra. La ridicarea nivelului calitativ si canti- tativ al revistei, pe linga eforturile susti- nute depuse de colegiu! redacyional si foru- rile centrale de specialitate apicoli’, un a- port apreciabil I-au adus si colaboratorii sii, care, prin valoarea materialelor si frec- venta articolelor publicate, au contribuit activ la indrumarea $n practicarea apicul- turii a crescatorilor de albine cititori ai revistei. Demn de amintit pentru activita- tatea rodnick depusi pe aceastit linie sint colaboratorii revistei: C. Antonescu, dr. ing. I .Cirnu, Z. Voiculescu, ing. M. Ata- nasiit, prof. Gh. Lazar, prof. C. Melica, ing. St. Popescu, ing. V. Lupsan, Al. Var- tolomei, 1. Krafft si alyii, caxora cititorii revistei_ prin numeroasele scrisori trimise le-au manifestat recunostinyé pentru spiri- tul de daruire pe care-] manifesta fn spri- jinul popularizarii praeticii apicole, Cu toate acestea ins’, fad de sarcinile apiculturii fn plin avint, precum gi fay de numarul mare de abonafi care asteapta cu nerabdare revista, numarul colaboratori- Jor corespondengi si autori — nu este co-respunvtor ceringelor, raportul colaborato- ilor-corespondensi find de numai 0,8% fay de masa cititori'or. Datorité acestui fapt, in anumite perioade a dus lipst de material corespunzator pentru, publicare, atit sub aspect tematic (diversitate teore- tick gi practick), cit si calitativ, metodolo- bi a ide chin de enpegente iuitre ast cultori. Aceasta a ficut ca ungori golurile sé fie completate cu un numir mai mare de articole cu caracter teoretic in dauna color metodologice si de indrumare prac- tick. Ca aspect negativ se fnscrie obiceiul unor colaboratori — ce este drept, pusini la numir — care {gi intocmese materialele pentru revista prin comentarea unor publi- cagii strdine, fark ca cele alirmate st fi fost verificate tomeinic de autor spre a se convinge daci aplicarea lor corespunde condigiilor de stuparit din yar, noastra (ex.: nr. 5/1979 — pag. 6 si 7 si nr. 9/ 1980, — pag. 8—11 etc.), Publicarea unor astfel de articole nu numai ca, nu este de natur si ne ajute, ci dimpotriva, prin a- plicarea celor tratate in ele s2 pot tnre- gistra unele consecinye nedorite de citre acel stupari care nu sint experimentati in practicarea apiculturii. Consideriim ci asupra lipsei de material din abundenji pentru publicare, a, impic~ tat si tendinja de frinare a cititorilor-co- laboratori, provocata de atitudinea grositi a unor cadre din unele filiale judeyene care se manifesta sub diferite forme : fie ck nu organizeaza o retea de corespondenti ai re- vistei, fie eX frineazi popularizarea unor aspecte care nu le sint net favorabile. Aga se poate explica dup’ parerea noaste’ de ce apicultorii din unele judeye, in general cam aceleasi, nu colaboreazi la revist’ si nu-si popularizeaz prin aceasta decit ra- reori cunostingele ce posed si realizirile si mijloacele prin care au fost obyinute realizarile in stupinele proprii. Trebuie amintit ci pentru indreptarea aeestor stiri de lucru ca si in doringa cu- noasterii opiniei cititorilor gi a doleanyelor acestora cu privire la tematica revistei si pentru ridicarea permanent a nivelului contintului ei, de un interes deosebit s-au bucurat consfituirile initiate si yinute pe- riodic de catre redactia revistei cu citi- torii si colaboratorii sai din diferite re- giuni ale yarii, Ca exemplu citam consfa- tuirile organizate cu concursul filialelor A.A, jud. Timis desfasurate la Timi. soara in 1976 gi 1980 gi jud. Iasi in 1977 si 1982. in cadrul consfatuirilor, un accent deo: sebit a fost pus si pe necesitatea populari- zarii mai intense a activitayii cercurilor a- picole in general si a celor sco'are tn spe- Gial, pentru a se crea condisiile necesare integrarii tinerelor generayii de elevi in practica tchnico-productiva a apiculturii, astfel incit ei sk devind urmagii nostri de niidejde. Amprenta calitatii si eficienyel ce carac- terizeaza etapa actuala, trebuie sa se re- flecte concret si in continutul revistei noastre, prin adaprarea de citre redactie si colaboratorii sai, a unei atitudini mai ferme fata de unele aspecte negative din care exemplificativ amintim urmatoarele : —. acordarea unei atenfii sporite calitatii produselor apicole, cu precidere a mierii, care ditt pacate, isi pierde uneori din pro- prietigile sale naturale. De aceea, conside- vam cA se impune luarea unor misuri mai energics pentru asigurarea calitiyii naturale a produselor apicole si gasirea unor me- tode @ficiente de stimulare a producitori- lor acestora ; — semnalarea tn paginile evistei intr-o mai mare misura a partilor negative gene- ratoare de greutayi si lipsuri in practicarea apiculturii, pentru a fi facute cunoscute st ie aceasta cale forurilor de resort, in vederea ludrii mai operative a masurilor ce se impun. Expunerea sumar a modului de cola- borare dintre cititori si redactia revistei, care codespunde opiniei mare majoritati a apicultorilor, 0 considerim ca un mo- dest aport ce intenjionim si-l aducem im- bundtitirii_ informaticii_ apicole gi realiza- rilor de viitor menite sf contribuie la asi- gurarea unui volum sporit de produse agro-alimentare pentru necesitisile cres- cinde ale populatiei ve. 25ARCALENDARUL APICULTORULU in ajutorul apicultorului incepator Lucrari apicole in luna aprilie In tuna aprilie, a doua luni a prim’- verii, datorita zilelor cilduroase mai nu- meroase, familiile de albine se dezvolt mai repede datoritt nectarului dar_mai ales a polenului ce apare in naturi. Cind nectarul este putin sau lipseste se va re- curge la hriniri de stimulare, folosind zahar candi, serbet, turte din zahir_pu- dra si miere sau la ‘ramele cu miere de la rezerva stupinei. Datoriti faptului ci aceste stimulente sint consumate de albine mai fncet, efectul de stimulare se men- tine timp mai indelungat reclamind inter- ventia, stuparului odatd la 7—8 zile, in aceastk perioad’ cind timpul este cXldu- ros se poate da ca stimulent si sirop de zah’r i/1. De asemenea este necesar ca in aceastd perioads adapitorul din stupina sk fie alimentat in permanengi ou apa. Matcile oud intens in aceasta perioada, ocupind tor mai multe suprafeye din fa- guri cu puiet. In jurul acestuia albinele depoziteaz’ polenul proaspat adus. Sap- timinal in vilele cilduroase se verilica daci nu cumva cuibul a fost blocat cu puiot si polen. Pentru a evita aceasta si- tuatie, la familiile puternice se largeste cuibul cu o rami cu fagure tnchis Ja cu- loare, care_a fost stropit din abundensa cu sirop. Un asemenea fagure se plaseazt fie la margines cuibului cu puiet, fie tn centrul dui, fir si existe pericolul de ri- cire a cuibului. Fiecare stupar este liber sk ageze fagurele cu sirop in unul din locurile aritate mai sus fard si greseasci dack 4] asazé intr-o parte sau alta. Dack rama cu fagurele asezat pentru Firgirea cuibului are si 0 coroana cu miere, ocuparea lui se face si mai repede. In ca” zul_cind in cuibul “familiei exists mai multe ame pline cu miere dectt ramele cu 26 puiet, atunci se va scoate o rama cu miere si se va da dupa diafragma sau in, corpul de jos al stupului multietajat, iar in looul ei va fi introdusd o rama in care matca s& poatt oua, Operatia se va repeta pina cind in cuib vor exista 6—7 rame cu pu- iet si restul de rame cu miere in familia dernata pe rame 435X300 mm gi 8 rame cu puiet si 2 cu miere, in cuibul cu rame 435X230 mm. Deoarece fin aceasta peri- oada se lucreaza tot mai des cu rame cu miere descipiciti si rame cu sirop, api- cultorul trebuie sd fie foarte atent pentru anu declansa furtisagul. Undinigele vor fi menyinute cu deschiderea normala faya de puterea familici, fart a le lisa prea larg deschise. Stupii vor fi tinusi deschisi timp foarte scurt motiv pentru care este necesar si se lucreze repede pentru a au se Fisa timp albinelor hoaye si se strecoare fn interior. Daci in timpul controalelor se observa ci unele familii mu raspund intervenyiilor noastre printr-o dezvoltare rapid’ — avem de-a face cu familii cu matei de slab calitate. Asemenea familii sint 0 povara pentra stupar si reprezints un pericol pentru stupinsi deoarece ele pot fi cu usurinyi avacave de familiile puter- nice sau pot fi invadate de boli. Pentru evitarea unor necazuri este mult mai bine ca asemenea familii sé fie unite cu fami- lit puternice, fn care scop ele sint mutate zilnic cu 0,5 m cate stupul puternic cu cate dorim st-l unim. Cind se ajunge Ia distanga de 0,5 m stupul cu familia slab’ este lasat pe loc 2—3 zile dupa care, pe la ora prinzului, matca slaba este tnldtu- rata, Dupi 3—4 ore, din familia orfani- zata se scot toate ramele cu puiet si se dau familiei cu matei. Albinelor fara matca le dam acelasi miros ca si familiei cu mated folosind 0 ceapi spart’ care se asazi cite jumatate in fiecare dintre cele 2 familii. Unificim apoi familiile iar stu- pul rimas gol se ridied de pe locul Ini. Tn aceasta Jun’ apar si unele boli care pot fi observate de stupar si anume : pu- retul varos, loca european’ si loca ame- rican’. Puictul vros este provocat de o ciu- perc care mumifick larva, aceasta ckpa- tind o culoare alb-gilbuie sau verzuie cd- tre negru, iar citeodati gri. Larvele pietri-ficate su aderi la celulele fagurelui, fiind scoase de albine din celule si lisate pe fundol stupului. De aici sine, scoase afari pe scindura de zbor si pe oglinda stupului Unde stuparul Je poate vedea. Cind apare boala toate familiile trebuie trarate cu Micocidin 0 singurs dati, dup’ care tra- tamentul se repett de 4—6 ori Ja fami- liile bolnave pini ce dispare boala, Tr: tamentul se va administra invocmai dupa instrucyiunile care Mmsoyesc fiecare flacon cu Micocidin. Pontru usurarea identifi- carii stupilor cu familiile bolnaye acestia vor fi insemnasi_vizibil la exterior. | Loca european’ este o boali care atack wuiewul necapicit. Se recunoaste ci larvele ‘si schimba culoarea devenind galbene iar pozitia larvei de pe fundul celulei de- Vine anormali dind impresia ci sti pe amindowa capetele avind mijlocul ridicat fn sus. Larvele bolnave au un miros putemic de cadavru in putrefactie, Boala cedeaz foarte usor la tratamentul cu Locamicin past sau pulbere ce se aplici conform in- structiunilor din prospect. Loca americand ataci’puietul cipicit, iar larva putrezitt aderit ta peretii celulei astfel incit albinele nu o pot indeparta. Cipicelele celulelor sine usor afundate si au un mic orificiu in care dack inroducem © scobitoare sau un fir de iarbi vom ob- serva ca consinutul din cadavra se intinde ca un filament 1—2 cm si are un miros greu, ca acela al cleiului incilzit. Cind boala este depistatt Ja inceput si tratatk cu Locamicin past’ sau pulbere cedeazi si focarul dispare. In cazul ambelor loci, daci boala apate Ja singuri familie se teateazd o singura data coad svupina, dupa care cratamentul se continu’ numai la familiile bolnave. ‘Tor instrumentarul folosit in timpul bolii va fi dezinfeccat. Daci Joca americana a atacat puternic unele familii este mai bine ca acestea sa fie discruse, fagutii topiyi, ramele puse pe foc iar siupii dezinfectayi, Suupii care au adapostit familiile bolnave dupa incetarea semnelor bolii vor fi inlocuiji cu stupi curasi si dezinfectayi. Dezinfectia se va face numai dup’ ce stupii au fost curd- tati gde propolis, ceard sau pete de diaree lupi care se vor spila cu o solusie de soda..causticd 4—50/g adicd 1 kg soda caustica Ja 24—25 1 apa fiarta. Stupul se spali apoi bine-de 2—3 ori cu apa rece. Toate. aceste operatii se efecueaz’ obliga- toriu cu manusi din cauciuc, ochelari de protectie, cisme din cauciuc gi un halat de protectie. Pe misurk ce fagurii se clibe- reaza de puiet vor fi topiti si inlocuizi cu faguri indmeni de boala. Tot in aprilie se va aplica un tratament.cu Sineacar tu- turor familiilor din stupina care mu au fost tratate toamna impotriva varroozei, reducind simpitor 0 parte din paraziti. Vom respecta intocmat indicatiile din in- structiunile ce insofesc medicamentul féré sit se mireasct doza, lucru periculos pen tru familia de albine. Din cauza abundengei de polen si a nec- tarului sau hranei de stimulare familiile dau semnalul cd vor si producd ceara. Semnalul consta in faptul ca albinele cresc cear dntre sipca superioar’ si podigor gi fac dese legituri intre sipcile superioare. Acum trebuie sa se dea la crescut fiecdrei familii cite o rama claditoare care nu este altceva decit o rama normala fara sirme la care s-a lipit de sipca superioara 0 ftsie de ceari presata Jata ide 2—3 cm. O ase- menea rama se asaz4 in una din pirtile cuibului, dnaintea ultimei rame cu hrana, devenind astfel penultima rama. Cum al- binele nu suporta goluri dntre faguri vor Sncepe si creascd fagurele cu ‘celule de wintor pe care matca le va tnsaminya. Dack nu se produce apilamil, se last ca larvele sd fie cipacite si astfel. sub capa- olote pulefitil de taltegr se peind deseale femele de varrooa care au predilectie pen- tru_parazitarea larvelor de trintor. Dupi cipicirea a cel puyin 50% din celulele tnsiminjate se decupeaz’ fagurele Jasind in partea de sus 0 thse fara larve cipicite dupi care rama este agezaté la loc. Fagurit decupasi vor fi introdugi in topitorul solar sau cu abur si topiti. In lipsa acestuia fagurii vor fi introdusi in- ‘trun sac din pinza rara in care s-a intro- dus sio piatré mare pentru a-l mentine Ja fundul vasului. Dupi vopire si ricivea apei, ceara se aduni la suprafaya vasului. Dacé se produce apilamil toate ramele vor fi recoltate atunci cind larvele sint apte, dupa care ramele vor fi lasate pe 27locul Jor, iar a doua zi vor fi recoltate altele si se continu asa pin’ se vealizeaza cantitatea contractata. Cind fagurele este crescut in totalitate cu celule de tintor, dup’ prima recoltare se ajazX in cuib la jndemina mitcii pentru insamingare. Paralel cu introducsrea ramei clk toare se va introduce intr-una din parti un fagure artificial la erescut. Cind acesta este crescut mai mult de jumitate, este seos, scuturat de albine, iar in locul Tui se introduce un now fagure artificial. Fa- gurele scos, crescut 1/2 sau 2/3, se tine la rezerva iva fi folosit wind va incepe culesul de Ja salcim. Procedind astfel in fiecare familie se pot creste cel pusin 3—5 faguri noi fn fiecare an, Rama olidi- toare si fagurii crescuji reprezinti © pro- ducyie de ceard care urmariti cu atentie, poate ajunge usor la 0 productie de 0,6— 0,8 kg ceara anual/familia de albine. Datorits abundentei de polen, de multe ori in familiile putemice care’ au puiet mult, cuibul este blocat cu, polen, care este depozitat in ramele de cuib, Este momen- tul si se foloseascd colectoarele de polen care retin doar 20%. din cantitatea de polen ce se aduce zilinic in stup. Pentru reugita actiunii colectoarele de polen vor Himine permanent Ja urdinis pink cind se cerceteaza starea familiei, la 8—9 zile. Din cauza temperaturilor tot mai ri- dicate in’ hina aprilie apare nectarul in aduri si liver’. Familiile de albine we- bite. deplanate atone! peneru valorificars acestuia. Nectarul apare atit la pomii fructiferi cit si la unele specii de aryar din. paduri. In padurile de salelm apare urzicuya care trebuie valorificatt pind la aparitia nectarului la salcim. Spre sfirsitul Juni aprilie se pot aplica colectoarelor de propolis. ‘Acum este momentul s% fie terminate toate pregatitile in vederea inceperii pro- ducyiet de laptisor de matc mai ales cind se practicd stuparivul stayionar. De aseme- nea se iau misurile pregitivoare creyterii mateilor necesare stupinei_proprii Se recomand’ ca toate intervenjiile si observariile constatate in stupin’ si fie cu regularitate notate in carnecul de stu- pink ce tebuie yinut la zi. Nese reseseseresereresmiorererererere+ Stor ereteres es etSsere+enesere+eteresesererererOrerererere ZV. 28 IN TRIMESTRUL II 1983 Aprilie: ploios si ricoros; mai: frumos gi uscat ; iunie; cilduros gi secetos. Luna aprilie Din cauza aumeroaselor fronturi atmosferice, ce vor traversa ara, luna aprilie va fi ceva mai ricoroasi decit in algi ani si excesvi de ploioas’. Frecvenja mare a ploilor si cantitayile de apa, ce se vor totaliza, vor Face ca luna aprilie de anul acesta si fie nu_numai cea mai ploioas’ lund a primiverii dar chiar a anului intreg. Temperaturile vor fi mai coborite decit valorile normale si cele mai scizute vor fi in prima jumi- tate a lunii, efad in nordul piri se vor constata, in timpul noptii si temperaturi negative, pink Ia 12° pe erestele Carpagilor. Cele mai calduye zile se vor observa spre sfirgitul decadei a 2-2, cind Se yor inrogistea si maximele diume, ce nu vor depisi insi 22%. Nopti cu bruma si inghey slab la sol se vor nota, ca de obicei, in nordul extrem al ,irii si zona montani. Gradul de ionourare al cerului va fi mai mare decit cel obignuit. Numirul zilelor senine va fi reclus in comparatie cu,zilele acoperite gi noroase, care vor fi predominante, Fronturile de ploi vor fi numeroase, $i dack in primele 12 zile acestex vor fi mai’ rare, dupi aceasta. datd frecyenga lor va deveni aproape zil- oe be or unten cant. mar Ge ape cle variind intre 50 si 200 litri pe metru patrat, Cele maimari cantitigi, exceptind zona de munte, se vor insuma in Oltenia, Muntenia si Moldova iar cele mai_mici in: Crigana, Maramures, Dobrogea gi Bucovina. Excedentul mediu pe qari va fi Aproape de 80%, caracterizind luna ca excesiv de ploioas’. Se vor observa, pe lingi ploi, si unele cideri de lapovigi in Transilvania si regivnea de munte, precum si unele averse insoyite de fenomene electrice. si intensificiri locale de vint. In medic vor fi 11 zile cu plot. In unele zile ploile vor ua caracter general si vor a cantitayi insemnate de api, produicind inundasii locale gi viituri pe v: si riuris Acestea vor fi probabile spre sfirsitul luni, 1—6 aprilie. Vreme wmeda si rcoroast, cu cer acoperit in primele zile, apoi ceral va fi schim bitor. Vor cidea ploi si burnite, care in nord. si zona de munte vor fi asociate cu lapovite si chiar ninsori slabe. In citeva diminegi se va forma ceaya. ‘Temperatura_va cobori noaptea pink la 1° in sud si ping Ja —5° in. nord si. mungis fn ximpul zilei temperatura va oscila intre 4° si 12°.7-12 aprilie, Vremea va prezenta o ameliorare general ‘Temperatura va creste cu citeva. grade; urcind ziua pind la 12° in nord gi pind la 16 in sud. Noptile vor rimfne reci in nord, unde di- mineyile vor fi cu brum’ si inghes slab si local. Cerul va fi variabil, temporar insorit in primele ile, apoi spre sfirsitul intervalului se va innora din nou. In jurul datei de 12 se vor produce inten- sificiri de vint. 13—15 aprilie. Vremea se va raci_ usor. Cerul se va_mengine noros, Vor cidea. burnije i ploi Jocale in stid. fa nord ploile vor fi mai abundente, mai frecvente si mai extinse teritorial. fn munti_ va ininge si ninsorile vor {i viscolite la 13—14 aprile Temperatura va_ oscila noaptea intre 1° si 8° jar ziua intre 8° 31 15°. Vintul va prezenta in- tensificdri, suflind din sectorul estic. 16—20 aprilie. Vremea se va incdlzi ceva mai sensibil, temperatura crescind ia pink la 21° in regiunea de cimpie si pink Ia 16° in Mara mures. Cerul va fi schimbitor in sud si se va men- Fine Acoperit in nord, Vor cAdea ploi, ce vor lua caracter general si care vor fi relativ abundente jin regiunea cle munte. fn multe dimineyi se va forma ceaja. 21—30 aprilie. Vremea se va raci din now si va deveni din ce in ce,mai_umedi gi mai_plo- joasi. Cerul va prezenta innorri prenungate si vor Gidea ploi aproape in fiecare zi, Unele din ploi Se vor transforma fn averse asociate cu fenomene electrice si eXderi locale de grindina. Pe alocuri in suclil si estul f&rii se vor semnala si averse toren- Tiale, ce vor provoca inundayii locale si vitturi pe Vai gi riuri. In mungi se_vor observa si citeva averse de ninsoaze. fn Cimpia, Dunarii se vor produce intensificari temporare de vint. La stirsi- tul luni temperatura va seidea noaptea in nordul Transilvaniei pind aproape de 0°. Luna mai Din cauza regimului atmosferic de mare pre- siune, ce va domina in aceasti luni, vremea va fi frumoasi, mai cald% si mai uscari decit normal. Cele mai ridicate temperaturi se yor constata in risiritul pirii, iar cele mai ridicate valori se vor nota in a doua si a treia decad in multe puncte din regiunea de etmpie ce vor atinge valori tro- picale, Nopi cu brumi sine posibile, la inceputul lunii in Transilvania si zona de munte. Va predomina un cer insorit, ceva mai degajat in decada a doua i cu Snnoriri mai dese in cea de a treia decadi. Fronturile de ploi vor fi mai puyine decit in alti ani si_vor da mai ales averse locale sau paryiale intructt ploi generale nu sint probabile, Cantitiyile de api, ce se yor insuma pe parcursul lunii, yor fi mai mici deci cele nor- male si deficitul pluviometric, mediu pe sari va fi aproape de 40%/ cea ce va imprima vremii un aspect secetos. Cel mai mare deficit se va remarca fn Dobrogea iat cel mai mic in. sud-vestul yirii, respectiv in Oltenia si parte din Banat, unde can- titijile de api vor fi aproplate de cele normale, Cele mai frecvente ploi vor idea in a 3-a decadk jar cele mai rare si mai slabe in primele 2 decade ale lunii. Uncle c&deri de grinding se vor semnala mai ales in jumAtatea cle nord a teritoriului si in regiunea de deal. 1-9 mai. Vreme relativ ricoroast si instabil’, cu cer schimbator mai mult noros in primele 5 zile, eind yor cadea ploi slabe si locale, apoi cerul va devenj variabil, mai mult insorit. Temperatura ya cobori noaptea pind Ia 7° in sud si pink la 1° in Maramures ; in cimpul zilei temperatura va urea pind Ia 17° tn Maramures si pinia Ja 24° in cimpia sudicd, Vor c&dea averse locale insosite de fenomene electrice. La 3—4 mai vintul se va in- tensifica in sud. 10—12 mai. In aceste vile 2 fronturi de plot vor traversa o parte din teritoriu, determinind 0 yreme ceva mai umedi, cu cer noros si cu averse asociate, pe alocuri, de fenomene electrice si cideri de grinding, Temperatura va scidea uyor itr vintul Ya contiua si bari din sectorul estic. 13—21 mai, Vremea se_va mentine frumoas3, uascata ji insorit& mai ales in sudul farii exceptind iele de 17—18, cind un front de averse va tea- versa 0 mare parte din teritoriu. In nord timpul va deveni instabil dup data de 16 mai, cind cerul se va innora si vor cAdea averse insotite de feno- mene electrice si intensificari locale de vint. Tem- peratura se va mengine relativ ridieat variind noaptea intre 13° si 18° in sud gi inere 3° si 8° in nord. dn cursul zilei temperautra va fi cu- prinsk intre 20° si 30°. Dacd in cimpia sudica femperaturile de vart vor fi zilnice, in nordul ex- trem si zona de munte asemenea temperaturi nu se vor constata, 22—26 mai. Vremea_va deveni umeda si nesta- tornic in toate regiunile, Cerul va prezenta ino- rari pronunyate, Vor cides ploi cu_earacter inter mitent i averse asociate cu descirciri electtice, Se vor semnala gi cider izolate de grinding, iar in mungi, la mare altitudeni, vor cidea averse de insoare. ‘Temperatura va scidea ceva mai sen- bil 1a 26 mai, 27-31 mai. Vremea va deveni frumoasi in sud, unde cerul va fi variabil si unde temperatura va incepe si creasc& : in nord va rimine instabil’, cu cer noros gi cu averse parfiale. In mungi si vestul Hiri se vor produce intensificiri de vint. In zona de munte se va forma ceaya dimineasa, Luna iunie Ca gi in Tuna mai, vremea in iunie va fi inso- iti, frumoasi, cXlduroasi si uscata. Cele mai ridi- cate temperaturi se vor constata in Cimpia Du- narii sia Banatului, iar cele mai coborite ia Ma- 29