cre Ri am > Soh) Ae Perolar vi moe AO Nol y Poa ae CA CoA aN Prema ng. 8’ Poss orem ecm ens fa SM Od COSTACHE PAIU Rumen aunts MARZA Perret See REDACTIONAL cecal Ing. CIOLCA Conroe Ners eee MeL N. prot Eee wrt cents rears aE erste ti tees Revist’ lunar’ de schimb de experientS si indrumare metodologicd apicoli editatd de Asociatia Cresc&torilor de Albine din Republica Socialist? Romania Anul LVti CUPRINS 1 gE, MURESAN, Al. SABAU: Integrarea invatimtn- tului cu productia apicol’. 3 $ A. MALAIU, E. TARTA: Influenja polenizarii albine asupra bilangului energetic al culturii de Floarea-soarelui. 8 } V. POPESCU: Polenizarea culturilor entomolile P surs%_melifer si factor de sporice a produce! agro-alimentare. 11 $A. CHIRULESCU: Importanta lucritilor din luna august. Programul de denvoltare a. coloniei si ritmul de ovat al matci. 13. $ Al, JGUMA: Din nou despre crestereamitcilor. 14. $ T. MARICAS: — Introducerea fra pierderi a m&t- cilor in stupi — Unde ne ayeriim stupina, 16 § N. GRAMA: Roirea. 17 } Maria HORVAT: Pentru familii de albine puter- nice si simitoase. 18 } D. POP: Procedee eficiente de intreyinere a fami lillor de albine puternice in zona Mungilor Apusen 21 $ M. MOREANU: Din curiozititile albinelor la cutes. 22 R. I. ANASTASIU: L&ptisorul de matc3 in api- terapie. DIN VIATA. ORGANIZATIEI NOASTRE 23 ¢ 1. TITOV: Vaslui — un judey ce ne onoreaza. 25 $ SECTORUL TEHNIC VA INFORMEAZA 27} DOCUMENTAR APICOL 29 { RECENZIL 30 # CALENDARUL APICULTORULUI Coperta I: Stuparie pastoral la mani si zmenris. Balea-Hunedoara, Foto: ing. N. FOTTINTEGRAREA INVATAMINTULUI CU PRODUCTIA APICOLA Prof. dr, E. MURESAN Vicepresedinte al ACA. gi prejedime al Filialei jud. Cluj, Facultatea de zootebnie si medicini veterinaré Cluj-Napoca Piyind tu cel de al dotlea an al ‘cinci- nalului 19811985, fntregnl nostru popor we anajeads cu toll devuire ¢ devota- melee ceprimindu-g! (4G dae, voinra eee savage wares: ge tru indeplinirea integeald a obiectivelor A avenllor ce. recuies din documenisle Sontrcaalul al Xi¥-lea al Parddulat Co- fair Roman, precom si dia documen- paabsttaies oe aca tide statin Hosyelencen i petetionncee actiti de five @ comolidare 4 soceani soca ifs maulelareral dezvoltaee, Animal de decal dorings, elBaud de cof oanenil Brain dia: pecs noses aplication ou Beanae gf ebuin erullate cemarcabile. i S tiaeiniess cis ne vitowerny Sonibieniee nieiun elon ‘pentes cb: eae quceaerGin cs tho mist atl Me icalmesiactlt « sini tnoests aces Werit ortncelecicice malin Gackt pe ceneearen eodabeates (a dpducttial Se rode An dias nagiere mari aretpiedle dotre cn teen cree Hivoamioegiares tiicloilor edu tee de crestere st enploatare 4 fasaililor SEIS eR Crane ome Meeeecaeed eeediit une: an repincar o-cfee: ee eradtease 9 clectiveler Feniltlon Of Giever pcecam qi civecfiesiaa ‘ai soor!: Fea ptonuepilor apicole #t agiteole, 4 oF Trae © insitieel Senurilor de potent: Zag uiplinenrars ‘eu.< binele a planielor agricole entomofile, La Bucuresti, func- caered on modern combiner apical, care Vee teceeora faciiccmeelihal vote Vnducdd: fepreciatS: an) unicat mondial, Ties atiaal ctecm/nealan, din, bopata paletX a succeselor apiculturii rominesti ate eis epatnare tetera wailloy de apicslton amatody care animayt deo profiinds ashune i, deagoate Fert de mine Uae peices eacule bet fn eel mal pleut mod, crescind albine i tntregind gard yenitedle. petsonale st nafohale, Dr. ing. AL. SABAU Facwltatea de zootebnie si mediciné veterinart Cluj-Napoca Rezultate cu totul deosebite s-au obji- nut gi in cetcetarea stiintificd apicola ro- mAneascl, ca urmare a. activitatii Jabo- rioase depuse de cercetatorii Institurului de cercetare si productie pentru apiculturi Si de cadrele Gidactice ‘de profil din tne yayaminesl superior. Pentru activitatea de viitor, conduce- rea de partid si de stat, personal tovarxgul NICOLAE CEAUSESCU, a stabilit sar- cini importante privind coordonarea uni- tari a apicultrii, a folosirii albinelor pen- tru _polenizarea culturilor agricole ento- mofile, actiune ce va permite sporirea produetiilor agricole si apicole, in care scop, in planul de dezvoltare a economici hajionale pentru actualu! cincinal, secto- ral apicol este evidentiat distinct. In vederea transpunerii in practicl a acestor importante sarcini, pe ling& mune’, dirvire si pasiune, mai, este necesara si © desivirsitd competent profesional, tn care scop, se impune ca o necesitate strin- genta, intensificarea preocuparilor pentru buna’ desfgsurare a pregitirii cadrelor, atit prin intermediul conferintelor orga~ nizate anual la nivelul filialelor judeyene ale Asociatiei Crescitorilor de Albine, dar mai ales, prin cursurile si lucrarile prac- tice ce au loc in cadrul liceului de spe- cialitate si fn invayamintul superior z0- otehnic si veterinar. Desi, din totalul absolvengilor institu- telor de invayamint superior cu profil zootchnie sau veterinar, in apiculturi Iu- creavi un numar mai mic de specialigti — dupX cum este i formal — torusi, pentru formarea unor cadre compeiente, au, pregitice complex, gata dea tree oricind pentru conducerea oricSrui sector, indiferent de specific, este absolut necesar ca acestea si aiba temeinice cunostinge $i de apicultur’, Daci in trecit apicultura era considerat’ cao ,cenusireasi a zootehniei, iar in tnvayimintul superior se 1preda in mod facultativ, cu un numer redus de ore, mai mult pentru insusirea unor nogiuni de strict cultura generala, azi in planul de invayamint al sectiilor de zootehnie si medicina veterinara, api- cultura alaturi_ de sora“ sa sericicultura, se preda ca disciplina obligatorie, cu un numar mare de ore (40 ore de curs si 52 ore de lucriri practice), structurate pe doux semestre, iar pentru insusirea temei- nicd a cunostingelor, se fac verificari eta- pizate si la sfirsirul celui de al doilea se- mestru, studentii finalizeaz’ prin examen. Pentru formarea de specialisti cu o pre- gitire complex’, existX preocupiri susyi- nute si la disciplina de Apicultura-serici- cultura, care se predi studentilor din anul II de la sectia de zootehnie, Spre exemplificare citam Facultatea de zooteh- nie si medicina veterinara din municipiul Cluj-Napoca unde pentru instruirea prac- tict a studentilor, disciplina dispune de un laborator de lucru, dotat cu un bogat sortiment de inventar apicol — procurat sau confectionat cu mijloace proprii —, preparate anatomice, ierbare, mulaje, nu- meroase diapozitive, plange si altele, pre- cum side 0 biobazd, formati din 24 fa~ milii de albine. La nive!ul laboratorului se executa lucrari specifice, indeosebi cind conditiile meteorologice nu permit iesirea fn stupin® sau pe teren, cum ar fi: stu- diul anatomiei si fiziologiei albinei, cu- noasterea stupilor gi a inventarului api- col, repararea gi condigionarea stupilor, thsfrmatul ramelor si fixarea fagurilo: ar tificiali, extractia si condigionarea ceri, prepararea siropului de zahar necesar ali- mentatiel, stimulente etc, In stupini, 5 desfasoara lucrari axate mai mult pe teh- nologiile specifice perioadelor de dezvol- tare a familiilor de albine din decursul unui an. O parte din lucr&ri se executi pe téren, cum ar fi cresterea mateilor in cadrul Stayiunii_zonale de producere si Stupina Institutului agronomic ameliorare a miéatcilor de la Stolna, jud. Cluj, sau cunoagterea plantelor melifere prin organizarea de excursii documentare. Merita si evidentiem faptul, ca studensii indragese tn mod deosebit albinele, ca sint dornici si le cunoasca si sa le creasca cind vor fi in productie, ceea ce se confirma si prin rezultatele bune si foarte bune pe care le obtin Ja aceast’ disciplini. Pe linga activitatea. instructiv-educativa ce are loc la nivelul disciplinei, cadeele didactice impreund cu studentii desfa- soara o sustinut& activitate de cercetare stiingifica, ale carei tematici sint orientate pe linia identificdrii si folosirii in hrana albinelor a unor noi resurse proteice, ief- tine si eficiente, perfecrionarea tehnologici de recoltare a propolisului, srudiul fluxu- lui tehnologic din fermele apicole de tip industrial, urmirirea activitatii de selectic a materialului. apicol valoros din cadrul Statiunii zonale de producere si amelio- rare a matcilor de la Stolna si altele. Disciplina conlucreaza strins cu fitiala judeyeana a Asociaziei Cresctorilor de Albine, in care scop, pentru apicultorii avansaji si incep&tori, Ii s-an pus la di pozitie laboratorul de Iucru, material di- dactic si o sala pentru finerea cursurilor, Pentru o cit mai bun’ pregitire a apicul- torilor care participa fa conferinqele or- ganizate de filiala judeyeani a asociatiei noastre, persona'ul discipline’ prezint’ pe- riodic prelegeri de specialitate sau cu ca- racter de noutate. A Printr-o temeinick pregitire profesio- nal& a tuturor. apicultorilor_si specialigti- lor, printr-o munca sustinuti, daruire to- tala si pasiune, sintem convingi cd toyi fac- torli de raspundere vor acyiona ferm pen- tu transpunerea fn practicd si fhainte de termen, a mobilizatoarelor sarcini trasate de conducerea superioara de partid si de stat. Cluj-Napoca (foto : T.V.)INFLUENTA POLENIZARII CU ALBINE ASUPRA BILANTULUI ENERGETIC AL CULTURII DE FLOAREA-SOARELUI Ing. A. MALAIU, ing. E. TARTA Instituual de cercetare si productie pentru: apiculturt In prezent omenirea este realmente confr tad ch numeroase probleme de a ciror_gravi- tate a devenit tot mai congtienta. Dintre acestea, pe primele Jocuri se situcazi criza energeticd, alimentari, de materi prime si poluares. ‘Situarea’ pe primele Jocuri a crizei energetice si_alimentare 2 determinat studierea _complexi- {fii tuturor proceselor economice intr-o viziune integrativa biosocioeconomick. Interdependenyele atic de bine organizate in organismele vit, parame- trii fnalti gi uncori chiar perfecsiunea existent in functionarea sistemelor naturale, au, condus si ele Ia asocierea unor gtiinge biologice (biochimia, bio- matematica, bioenergetica, exc), in scopul depasini crizelor mentionat a Bieenergia constituie 0 sursk de implicasii din ce in ce mai mari in activitatea de creare a bu~ nurilor materiale preoum i in complexitatea soli- citirilor sociale, ca produs direct sau ca rezul- tat al nor procese pe care le determina diverse organisme vii, Aici e Iocul sX amintim de co- Tectivitatea ce 0 formeaz% familia de albine care funcyionind ca un sistem biologic constituie 0 sursd energetic& potensiali de care trebuie si se yin cont, ‘ 3 Tucrarea noastri incearck si semnaleze si in parte si clucideze unele aspecte privind influenya Apiculturii asupra bilanyului energetic cu implica tiile corespunzStoare sub raport economic, [a cul~ tuira de floarea-soarelui, tinind cont ed aceasta este una dintre cele mai importante plante oleaginoase furnizoare de resurse alimentare si care ocupa fn gara noastri o suprafati de peste 500000 ha Efectele benefice ale polenizXrii ‘cu albine 2 cul- turilor de floarea-soarelui sint indeobste cunos- cute, In condisiile diminuirii si chiar disparigiei ento- mofaunei spontane polenizatoare, consecutiv in- tensivizirii agricultarii prin utilizarea masivi a jerbicidelor si insectofungicidelor, rolul albinei de agent polenizator dirijar a crescut enorm pentru toate plantele obligat entomofile. Muli autori ‘au confirmat sporurile de seminge de floarea-soarelui Ia hectar, ca efect al polen- Zirii cu albine. S-au evidentiat si bune efecte asu- pra calitSyii seminjelor. Aceste efecte au condus ca, fn fara noastrS, colectivul de ameliorare a florii-soarelui de Ia Institutal de cercetiri pentru cereale si plante tehnice de Ja Funditlea, condus de dr. Alexandru Viorel Vrinceanu, si includ’ in criteriile de apreciere a noilor soiuri gi hibrizi de floarea-soarelui, secretia de nectar si gradul Ge atractivitate pentru albine. METODA SI MATERIAL Pentru a putea fntocmi un bilany energetic cit mai real al culturii de floarea-soarelui_ am uti- lizat 0 metodi elaborati de Institutul de econo- mie agrar’ al Academiei de stinfe agricole si Silviees prin buntvointa ceccethtorllor “Constanqa Tonescu ji Filon ‘Toderiu. Efectuarea studiului de fayl_a_avut la bazi davele wnor lucriri de cer- cetiri indelungate si, laborioase, date care prin prelucrafe ne-au permis cuantificarea destul. de pre- isi a tuturor surselor igillor i consumu- lor energetice in provesul de objinere a produc- fiei de floarea-soarelui. In scopul de a evidensia cit mai exact si corespunzAtor consumul energe- tic ocagionat de lucririle agrotehnice s-a adop- tat impirgiren consumului in — energie activa divecti, cuprinzind carbu- rangi si forya de munck consumati in actiunea de fertilizare si amendare, pregitirea solului, se- m&nat, increyinerea culturii, irigayi, recoltare, pre- gitirea si transportul stupilor ca’ albine pentru polenizare ; — energia activa indireett, cuprinzind stmtnya, ingrlsimintele si substanjele ‘fitosanitare ; “—" energia pasivis, cuprinzind cotele de ururi fi. reparatit ale tractoarelor, maginilor agricole yentru pregitirea solului, fertilizare, insioningiei Intresinerea culturilor, irigare, recoltare, transpor= tur ete, Datele privind productia medic de seminte Juate fn calcul, sax conturat pe baza rezaltatelor de productie obsinute in condiyii pedoclimatice di ferite prin cultivarea in unitayi agricole a mai imultor ‘soiuri de hibrizi de Hoarea-soarelui ereagi Ja Institutul de cercetéri pentru cereale si plante tehaice Fundulea. ‘Aportul albinelor in producyia_florii-soare! consecutiv acyiunii de polenizare, s-a stabilit pe baza datelor obsinute in Gmpurile experimental Ne Institutului de cercetéxi pentru cereale si plante tehnice Fundulea si din citeva ferme aparyinind jntreprinderilor agricole de star Fetesti, Luciv, Giurgeni si Duclesti din judegul Talomiga. Pe baza datelor experimentale s-au_ stabilit dou’ variante-tip care au stat la baza efectutrii stu- diului economic privind influenta polenizirii cu albine asuprabilangului energetic al culturii de floares-soarelui : — cultura neirigats — in situayia neirigat, ne- polenizat ci albine cu 0 productie de 1800 kg seminge i neitigat, polenizar ou_albine cu o pro- ducjie. de 2340 kg seminge floarea-soarelul la hectar 5 == cxlenra irigat? — cu o norm’ de udare de 1200 mina in condigia irigat, nepolenizat cu al- bine cu. o producfie de 2300 kg si irigat, pole- nizat cu albine cu o produejie de’ 2990 kg. se- minge Floarea-soarelui la hectar.= 100 | aro | — e = 100 oo | a0 | = |] = = Tdnys qeorg9 “Sop % yeorgauy “zy iz | sooo | 900 | — | sez ovo | sz | sooo | 900 | — | ee | oco odsuesy 18 ndnys qnR80%d | “11 et wo | zo | — | cz 0z'0 we 200 wo | — | sez 00 mare no arvzruayod nyjuad reyuour “das 308 sou ust) “Eg “OT eeser | seo | go's | — | orser | ost | ese | si | occ | — | oon | oer ereTOOM “6 oo'ssk | 00% | ocez | ace | — = = = = = = a went -g z'oc | s00 | 80 ~ | weer | ez | are | too | 660 | — | soz | ore | wormage eaomfonny rere wp“ sc'ser | eos | e908 | = | to'set | voor | oezet | os | orez |= | ceo | coe tenga vazonder yay g's Loo | zo =r) Gres | 90°C PLES 90°0 #80 = 80'S 09% yeugmas -¢ FO'OCr | 90 88'F = 89'6th | co“oe oo'oss | €e'0 ob = go'oee | ez'ce THmpos amp “F esrz| ue | soe | ceo] tezte| oo | acre | veo sor | sso] cover | zr'or orepuoue i orem “¢ SOIL) 96'8 | Gx'tex |se'acH cz'coo | tse | ez'ezs| oc | cee | ce'0| wee] ores | wmnno eoppoeds eormyazoxi0 i aqueony “3d. yzeq op onad wwome uinsz0g “y “Zz SELL) 86'S | CO'zet | es'ocH o9'zonr | Tse | o9zz6| ceo | exes e0'0z6 | o's ~~ :01Ra aap “10104 ppownsu0o viBious “y eqfuy | aT Croan | 1 njacy | ast erage P| ees I TOL 0-319 FOHOIOTE TOL 10-330, PEHOIOTY way eyaesey yeauten eyuEEe A T Freqen yma YALLY VIowINaMenjionim eX legat’ de influenta asupra_ bilan quluj energetic al albinelor, pu s-a luat in calcul Gecit influenja acestora prin efectul polenizarii care $a considerat ca fiind actiune principala excluzindu-se productiile de miere i ceara reali- ate. REZULTATE $1 DISCUTIL Din tabela 1 — energia activa directi — re- ault & consumurile energetice in varianta irigat Se simmer la un volum de 1473 kew/ha fiind cu 545,883 kw mai mare decte la varianca neirigat. Din consumul total de energie activa direct, con- sunwl energetic de baz% pentru lucririle agrotch- nice specifice culturii exe de 925,29 kw pentra cultura neirigat, respectiy 1471,06 kw pentru cea irigati, pe cind consumul energetic suplimentar pentru polenizare cu albine este de numsi 2.40 kw/ha pentru ambele variante, Din tabela 2 — energia activa indirect — re- jese ci fal de 1461 kw/ha in varianta neirigatd, ceringele culturii irigate implic% 0 creytere a acestor consumusi pink I 2519 kw/ha, In aceasta cate- gorie de consumuri energetice nu se inregistreaz’ consumuri suplimentare datorate actiunii de poleni- zare cu albine, In tabela 3 sint date consumurile de energie pasiva care se cifreark la un nivel mai redus fay de celelalte consumuri, respectiv 171,5 kw pen- tru varianta neirigar si 289,8 kw/ha pentru situa- sia de culturi irigati. Consumurile energetice su- plimentare ocazionate de polenizarea cu albine sint cu totul neglijabile. bad In sintezi, datele cuprinse in tabelele 13 pri- vind consumurile totale de energie, productiile ob- yinute si bilangul energetic la cultura de floarea- soarelui, se caracterizeaza conform tabelei 4 Din datele prezentate in. tabel rezult® ci in- troducerea acyiunii de polenizare cu albinele 1a cul tira de floarea-soarelui reclami un consum ener perc deosebit de redus de numai 2,34—2,40 kw 2 hectar, Efectul acestei acyiuni se materializeack prin sporirea productiel Ia hectar cu 540 kg, res pectiy 3,55 Mw la varianta neirigat si cu 690kg Fespectiv 4,34 Mwjha la varianta irigat, Aceste sporuti asigurd o crestere a energici totale pro- duse de la 11,8 Mw la ha la 154 Mw/ha in condigii de neirigat, respectiv de Ja’ 15,1 Mw Ia 19,7 Mw la hectar in situajia irigarii culnurii de floacea-soarelui. Cresterile inregistrate conduc 1a constatarea ci alocind un consum energetic de numai 0,91— 0,560% din consumul de energie aferent lucrarilor agrotehnice specifice culturii, se obsine 0 produc~ sie suplimentard de energie care reprezinté 23%, respectiy 30% din energia produsi de cultura florii-soarelui. Participarea albinelor la polenizarea culturilor de floarea-soarelui si ca urmare objinerea_unei cantitiyi_mai mari de productie fizicd, face sf se reducd consumul energetic pe tona de produs obsinut, cu 325 kw fn condivii de neirigat, res pectiv cu 423 kw fn conditii de culturi irigatd. Datele prezentate fn tabelul sintetic: pri Tangul energetic al culturii de floarea-soarelui sint edificatoare in cee ce priveste rolul albinelor in crearea de energie in obsinerea de produse ali- mentare cu un consum energetic scazut. Privind ultimul aspect, este important de sub- Jiniat ci numai in ceea co priveste consumul de energie activ’ direct% sub formi de carburanyi, aportul albinelor’ asigueS realizarea unei producyii Ja hectar pentru care ar fi fost necesar consumul tune} cantitigi de 23,4—25,5 litri motorin’ in fune- tie de sistemul de culturi a florii-soarelui. Tabela 2 ENERGIA ACTIVA INDIRECTA Varianta neirigat ‘Varianta irigat r Unitate Felul_prodsulut ane. | Consum | Consom | Consum | Consum lproduse Ja ha} wha [produse la ha} Iew/ha A. Energia consumatd total x x 1461 x 2519 1. Saminga kg 6 39 8 92 2. Ingristiminte total: kg 375 1222 550 2257 din care: 3, Azotoase kg 125 987 250 1975 4. Fosfatice kg 250 | 235 300 282 5._Fungicide (Duplitox) ke 20 200 24 210= 10'0 ]7 100 Hacgeaer “e too | ¢ To’ | ct0'0 | g0'°0 | 10% | ¢ too | cto‘ 80'0 zWe yolomo *Z wo | 1 100 | Gio'o | 800 woo | 1 100 | G0'0 | goo 159-0, sopeL co'0 £00 aug 79 vesvztuspod najuad avpuounydns 2ye%«u9 wmsuon “a + ou | — a Vor | = eee = 5 Hueyeiqny 1Z ¥L6 | 1 wie = ne oy = =a {sy-ViI yeBur 3d Tesur “Oz oz [1 70 et |r 60'0 sL'o esas wormeony “61 oF I 68'T 00 I oz'o at sat ‘sreyjoosr “dre ee | oT 68't os9 | 1 oe ut ao FaIqHIOD, ge | ¢ wr er | € 6z'0 eet 9Sa9 oreostigia “0 cL z 980 oT zu 90'0 £0 006-ISW yiagad gusey ¢T % | sv'0 te | Zz #0 1L'0 9-0aS ereopEUyUES “FI fo | ¢ 400 ro | £00 zw yoromey, “EI te | ¢ ico gz} € wo £-S9a0 fe esi “ZI LO € ec'0 90 £ 00 oIsW “SgaSoy ‘unsgur “sey “]] a £ 680 oT £ 180 ze-ap ‘Sepp n> yder5 © “Or ot £ 99°2 Lz € we | Wort-da aud 6 ve z os’ re z 8z'0 SCN “abuy ségidur “Sen “2 Lo | ¢ 9c'0 LO | #70 ct yolomy “f £0 £ 800 10 £ 100 400 6O-NL sSgafuy “sep “dog “9 £0 £ soo x) £ 100 0'0 0c-AG “spiny ‘oop dmg -¢ a4 £ £L'0 1 £ #0 19°0 #5 sp no RdBID . or ft e<'0 ovo | ¥0'0 oc‘ ser soperL *f or T £90 08'z r ¥1'0 “0 ‘19-2 7B TZ se | 1 os'9 | og'6z | 1 OFT 9 | woco-n oe] *T s'osz Sut stanipio sosfioads eosuyojosSin aprapsony naquod passed xSuoue 2p wunsuod “y €8'687 ec TdT 19180 WIP 7049} ‘prounsuos vIBuoUs, Eg 48 ad 0 od eqjag [ES ey BES) eu hss ‘sron0 9p], rae “sans FB 5) omen) TeuayeUt) "co. | (esrem) unsuoy |" 0 | wmsuog |" Pe] our manstoy #0 EL YOPepoyeur nes qNseUT [npST TOPE eye A YAlsvd VIOWaNa © e19qeyTabela 4 BILANTUL ENERGETIC LA CULTURILE DE FLOAREA-SOARELUL Specificare ‘Varianta neirigat ‘Varianta irigat nepotenizat | polenizat | nepolenizat | polenizat_ ! 1. Consum total de energie lew/ha, | din care: 2557,79 2560, 13 4279,86 4282,20 — consum energetic suplimentar pt. polenizare cu albine kw/ha = 2,40 = 2,40 2. Productia in unititi fizice kg seminte fi, soarelui la ha din care: 1800 2340 2300 2990 — spor productie datorat polenizirii cn albine kg/ha _ = 540 = 690 3. Emergie produsi Mw/ha din care: 11,844 15,397 15,134 19,674 — energia produs& ca efect al pole- nizirii on albinele Mw/ha - 3,553 = 4,540 4, Consum energetic kw/Mw energie pro- ‘dus& din care: consum energetic | 0,216 0,166 0,283 0,218 kw/Mw energie produsi ca efect al | polenizarii cu albine {= 0,067 _| = 0,053 5, Consum energetic pentru productia 1420,99 1094,07 | / 1860,80 1432, 19 fizich realizat’ kw/ton’ produs | din care: consum energetic pentra | prodiictia fizick obtinata suplimentar prin polenizare cu albine kw/ton& produs | = I 444 = 3,48 CONCLUZII triqtiile wzitate care privese productia la hec- 1, Influenta polenizirii cu albine asupra bilan- uli energetic la cultura de floarea-soarelui se concretizeazi tn. obtinerea unei producti su- plimentare de 3,55—4,54 Mula corespunza- toare mei cantititi de 0,54—0,69 tone produc tie Jizicé, Economia de energie pentr obti- nerea productici fizice reprezinta 325423 kw pe tona de produs ; Raportat la economia productiei de floarea- searelui pe agricultura nationala pe baza date- lor din bilanfd energetic, renelta ci prin po- lenizarea a 80/4 din suprafaja ocupatt cw aceasté cultura se poate objine suplimentar o productie de seminte de cca 253 mii tone cu un echivalent energetic de ced 1665000 Mw realizindu-se 0 economie totald de energie chel- tit in productie de 94,6 mii Mw, din care ca energie activd directi sub forma de car buranti de cca 10 mii tone motorini, canti- tate suficienté pentru a executa toate lucrarile agrotebnice pe aproape 125 mii ha. Fata de eficienta albinelor asupra economiei de energie, este necesar ca inci din faza de crearé @ soinrilor si bibrizilor de floarea-soarelui si Fie introduse in modelul genetic, pe ling res- 2, » 5 tar, continutul in wlei si raportil coaji-miez, masa a 1000 seminge, rezistenta la boli, etc. fi restricfiile : secretia de nectar si atractivitates pentru. albine, astfel incit si se creeze posibi tates generalizirl fo produetie a aceler_ som ji Bibrizl cu potential mare. de producere si economnisire de energie ‘ca efect al polenizarii ‘eu albine, . Avind in vedere consumurile foarte mici de energie si efectele substantiale asupra bilanpului energetic consideriim ci polenizarea cu albine trebuie si devint 0 misurt agrotebnict obli- gatorie inscristi in figa Incritrilor la cxdtura Hlorii-soarelui in toate unitifile cultivatoare, Sint necesare intense demersuri pentru amor- sarea ji orientarea voingei sociale in sensul li« murisii celor interesapi cu date riguroase si con vingitoare asupra avantajelor polenizarii cu al- Linele, avantaje si profituri deopotrivi de im- portante pentru apicultori si ‘agricultori. Trebuie urmarita sensibilizarea factorilor de de- cizie din unitapile agricole si organele centrale asupra oportunitafii si necesitapit sprijinirii fara rezerve'a acfinnilor de polenizare dirijata si sa turatis cu albinele a culturilor de floarea-soarelui. aPOLENIZAREA CULTURILOR ENTOMOFILE sursa meliferd si factor de sporire a productiei agro-alimentare V. POPESCU Actinnes de polenizare divijatt a cultnrilor agricole entomofile cu aintorulalbinelor constituie 0 dublit contributie la efortul de obtinere a unor insemnate cantitzti de bin nuvi alimentare necesare omenivii, atit prin sporirea producjiet agricole de legume, fructe ji seminte, cit si a realizarii unor importante camtitafi de miere 31 alte produse apicole pre Iucrate de albine din recoltarea nectarulij si a polerulut floral, Contributia albinelor la ‘asix gwarea alimentatied popularict planctei noastre este cts atit mai importanté cu cit, asa dupt cnm afirma biologi, dact aceste insecte ar dispare de pe suprafata pimtntulni, odata cu ele, pe ling miere si celelalte produse apicole, ar dispare si peste 100 mit de specii de plante, @ clror existenja este determinata de polenizarea lor cu ajutorul acestor harnice insecte. Efectul operatic: de cercetare a florilor din culturile agricole entomofile de catre al- bine se materalizeari, pe de o parte, datorité polenizirii, in realizarea unor sporuri de pro- ductii agricole ce wariazt cantitatio intre 50 $i 500%, (la fructe cu 50—-600/s, la vila de vie cu 20—30t/, la seminte de Hoarea-soavelui cre 20—330/y, la semtnje de tifol cu 200--500%/m, la bostinoase cu 200—400%fp etc.) gi, pe de altt parte, datorits recoltarii nectartlui si pole= nulii floral, in objinerea de importante canticati de mire marfi si alte produse upicole, Pornind de la aceste realitéti, apicul- torli de pretutindeni si, impreunt cu ei, si oamenii de stiinyd din acest domeniu, si-au_ conjugat eforturile pentru lirgirea sferei de preocupare a cresterii potensia- lulu producti “apicol-agrcol st al va lorificdrii cu maximum de eficienta a tu- turor resurselor melifere. Deoarece cercetifrile au dovedit ci ma- joritatea culturilor entomofile necesitd o polenizare tnerucisati, care, in proportie de circa 850/ se face de citre albina me- lifer’ si numai circa 15% de citre cele- alte insecte polenizatoare, Miniscerul Agriculeurii si Industrie Alimentare a sta- bilit prin Ordinul ar. 159 din 4 octom- brie 1974, normele si condipiile pentru po- Jenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor. © alt reglementare veniti in sprijinul sporirii numirului familiilor de albine in vederea cresterii volumului de produse api- cole si al extinderii polenizirii culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor, sarcin previzuti in ,Programul nayional pentru dezvoltarea zootchniei si cresterea productiei animaliere”, a fost stabiliti prin Ordinul nr. 74/28/22/1132 din 1980 8 al Ministerului Agriculturii si Industeiei Alimentare si alte trei organe centrale (Comitetul pentru Problemele Consi'iilor Populare, Uniunea Nayionali. a Coope- rativelor Agricole de Producie si Minis- terul Economiei Forestiere si a Materiale- lor de Construcyii) privind atribuirea de vette de stupina unitiyilor socialiste cu sector apicol si apicultorifor persoane_fi- zice — membri ai Asociayici Crescitorilor de Albine. Acordarea $i folosirea tempo- rari fark plat, pe duraté determina de verre de toren in suprafaja de 5 m2/fami- Via de albine, pin’ la 800 m® si respectiv 400 m? pentru o stupini, face posibili practicarea apiculturii de citre toyi iubi- torii acestel frumoase si pasionante inde- letniciri seritvechi a poporului nostru, fa- 18 deosebire de mediul de vias tn cave-si au domiciliul — orag sau sat. Aceasti mi- surd de largi perspectiv’ pentru apicul- turd vizeazd cresterea nivelului de trai, atit al celor ce practici stuparitul, cit sf al intregii populagii. Pentru acoperirea suprafeyelor de pole- nizat citim spre exemplificare filialele si cercurile apicole teritoriale din Banat, ale Asociatici Crescitorilor de Albine din R. S, Romania care au acordat o atentiedeosebiti, atit programirii si repartizirii in mod rational a maverialului biologic apicol, cit si respectinii normei numerice a famililor de albine necesare pe hectarul de culturi supusk polenizirii, corespun- zator speciilor de plante cultivate, reu- sind astfel sa asigure polenizarea saturata a tuturor suprafetelor cu culturi agricole entomofile din zona de sud-vest a jarii noastre, situatt intre Dunare, Mures si Cerna. In felul acesta, peste 920/ din fondul apicol biniyean a participat tn ultimii 4—5 ani la acti de pole zare, satisfactnd necesitatile polenizarti culturilor de plante uleioase si industriale fn proportie de cirea 95%/, a culturilor de plante furajere in proportie de 910/s, a culturilor de leguminoase in proportie de 88/, si a pomilor fructiferi si a ar- bustilor in proporgie de 86/5. © contribuyie deosebita la acyiunea de polenizare a acestor culturi a fost si con tinu si fie adust de citre fermele apicols ale Institutului Agronomic Timisoara, ale Statiei zonale pentru ameliorarea si produ- cerea materialului biologic Timisoara, a- parsinind de Insticurul de cercetare si pro- ducyie pentru apiculrura din Bucuresti, ale intreprinderilor agricole de stat Gearmata si_Deta, Inspectoratului silvic al judeyului ‘Timis sectia apicola Pischia si altele, De asemenea, un aport deosebit la aceasta actiune a fost adus cu si chiar fara con- wact de polenizare, de stupinele indivi- duale ale marii majoritati a apicultorilor bEnijeni, dintre care amintim pe: prof. Gh. Milin, R. Burza si I, Borlovan, ing. B. Panaitescu, I. Datiu si R. Botar, fny. P, Manea, Gh. Matei, V. Crasovan, Gh. Pituscan, Gh, Olteanu, I. Sturm, I. Chi- tarici si multi alpii. Prin acyiunea de polenizare in mod or- ganizat a culturilor agricole entomofile din Banat, agricultura socialists (tntreprin. derile agricole de stat si cooperayia agri cola de producyie) a realizat de pe low- rile de culturi polenizate cu ajutorul al- binelor, producyii suplimentare care sint superioare celor obsinute pe loturile mar- tor cu circa: 15—18 kg fructe/pom ; 400—700 kg seminte/ha la floarea-soare- fui ; 200—300 kg/ha la semincere de tri- foi; 400—600 kg/ha la rapipi; 2~3 ¢ struguri/ha la vita de vie si 4—6 t/ha de bostanoase. Tot pe aceasta linie, demand de reliefat este prestigioasa realizare ob- finutd de citre un grup de cadre univ sitare de la Institutul Agronomic Timi- soara, condus de conf. dr. ing. Carmen Lia Spataru, membru fn Comitetul E: cutiv al Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania si sef de lucrari — olog I. Octavian, care, ¢n urma_ poleni- zarii culturilor de castraveyi din sere cu ajutorul albinelor, au reusit s& recolteze cite 25,3—32,0 si respectiv 44,8 t/ha fa- a de 20 t/ha productie planificata, cea ce dovedeste ca prin polenizare se pot obsine sporuri de productie de peste 220%. De ayantaje materiale au beneficiat gi apicultorii care au participat cu famille de albine la acyiunea de polenizare diri- jaté a culturilor agricole entomofile, a cii- ror materializare a constat tn obinerea unor sporuri de produse apicole realizate atit din ‘recoltarea nectarului si polenului floral, cit si din tnlesnirile acordate de unele unitati agricole beneficiare foes rarea transportului stupilor de Ja drumul carosabil pink la vetrele de amplasare din interiorul culturilor, aprovizionarea cu apa necesari albinelor si acordarea contra cost a hranei apicultorilor care au insopit stupinele), precum si a realizarii unor venituri rezultate din tarifele oferite pentru familiilé participante la poleniza- rea culturilor. Cu toate aceste rezultate obtinute, tre- buie sd amintim ca tn actiunea de poleni- zare dirijatd a culturilor entomofile cu aju- torul albinelor, apicultura a intimpinat gi _unele greutayi fn aplicarea Ordinului nr, 159 din 4 octombrie 1974 al Minis- terului Agriculturii i Industriel Alimen- tare, in sensul cd unele unitai agricole beneficiare, fie ca au refuzat incheierea contractelor respective cu detinatorii fa- miliilor de albine participante la pole- nizare, fie ci n-au respectat fn totalitate conditiile contractuale. Astfel, Coopera- tiva agricola de productie Uivar din ju- deyul Timis, desi a incheiat contract cu apicultorul Gh. Pituscan din Timisoara 3Perino eet edeierd al fete aati tele ecen cltes wifei, a refuzat in 1980 sa achite tarifele awstats Penta sexvieile prestaney fives Gidea gootiyllipe. fondadlor Abcesire Bin pcate asemenea cazuri s-au repevat imal olen, le fied fa genset Ge Pemue Benoit ccstctcep earl ea than @ fi tesslvate povitiv, De pacts cot sidecimn necesari adoptarea une! atitudini Paina: di cart crmanclel cereale cempetente tn vederea eliminirii unor Berralfecksicnayiireerenabile! Interdependenta dintre apiculurd si agricultura, legata indisolubil prin exis- tenya bazei materiale a celor doua ramuri de productie, trebuie si constituie pentru noi toti, apicultori sau agricultori, un in- demn si 0 obligatie cetijeneasc’, pentru ca impreuna si contribuim la mobiliza- rea tuturor resurselor care duc la obyine- rea unui ‘volum sporit de produse agro- alimentare, necesare ridicdrii continue a nivelului de trai al celor ce muncese din patria noastra. EA NAAKNAEANKAANAMAAHA HAASAN AAA GENIN PROGNOZA INFLORIRII FLORIL-SOARELUI iN 1982 Din analiza evolutiei condiiilor agrometeorologice din cursul prima- verii si inceputul verii acestui an a reiesit un pronuntat deficit de umiditate in sol, pe tot cuprinsul sari, inca din iarna. SERRE CE RIIS R TRE TN PRR RR ERS RSPR TIS RRS TG ARS SR RS RR 1 ARAL TRE MTS AS Incalzirea accentuata a vrei bire a fazelor de vegetatie, asvfel cd la data actuala fntirzierile existente de la fnceputul primaverii au fost recuperate sub raport fenologic, plantele nemai- prezentind intirziere in evolutia lor stadiala. Unele usoare fntreruperi ale secetei au avut loc in lunile martie-aprilie, seceta revenind cu mare intensitate ¢n conditiile unor temperaturi ridicate cu maxime de 29—30°C in perioada mai-iunie si pind tn prezent. La ‘data actuala se poate preciza ci pentru majoritatea zonelor estice si sudice ale sarii actualul sezon de vegetatie pentru floarea-soarelui apare ca unul dintre cele mai sirace fin precipitayii din ultimele dou’ decenii. In aceste conditii, primele faze de vegetasie ale culturii de floarea-soa- relui s-au desfasurat intr-un ritm lent si cu o usoard intirziere, in lunile mai si iunie a determinat o gra- Ca urmare se apreciazi ci fnflorirea culturii va,avea loc cel mai de- vreme in ultimele zile ale lunii iunie (intre 27 si 30 iunie) fn zonele din sudul Olteniei si Munteniei, urmate de cea mai mare parte a Cimpiei Romane, Banatului si sudul Moldovei (tntre 1—5 iulie). In zonele favorabile culturii florii-soarelui din Crisana, nordul Olteniei si Munteniei inflorirea acesteia ‘se va produce intre 6 si 10 julie, Cele mai tirzii perioade'de inflorire se vor inregistra in restul zonelor de cultur din Moldova, restul yarii si Transilvania (intre 11—17 julie). HNSTITUTUL DE CERCETARE §I PRODUCTIE PENTRU APICULTURA.IMPORTANTA LUCRARILOR DIN LUNA AUGUST Programul de dezvoltare a coloniei si ritmul Manualele de apicultur’ tra teazi pe larg despre Iucritile ce sint necesare si fie efectuate in toamni in vederea unei_pregi- tiri cit mai bune a coloniilér pen- tra jernare, Dintre acestea ne vom ocupa_numai de acelea pe care Je realizim fn luna august, prin care si asigurim atit condi- flile de iernare a coloniilor, dar si acelea ale dezyoltirii in ‘peri- cada anotimpului activ: Pentru aceasta vom fncerea si demon- striim necesitateaacestor lucrari din analiza prineipiilor dup care se guverneaz’ colonia de albine fn condipiile climatice si de cu- les din fara noastrd, Unul, din aceste principii il re- pecan’ fasincel de prediene fnsusirea de a prevedea unele eve- nimente ce vor avea loc in tor este un caracter pe care il au toate viewuitoarele si reprezint’ un rezultav al selectiei naturale, Aceasti insusire are un caracter pozitiy, deoarece di posbilitatea Coloniilor sk se pregiteascl pentru a face fayd in condigii cit mai bune acestor evenimente. Tne din tuna august’ coloniile de albine previd apropicrea ano- timpului rece si prin. activitatea lor in perioada care urmeaz’, este evidend comportamentil lor orientar citro vitor, De accea apicultoril trebuie st efectueze uncle Iucriri, pe care colonia nu Je poate tealiza, aya cum sint ‘de exemplu ridicarea din cuib a fa gunler degrada, strimeorarea cui- wului, completarea —rezervelor, micgorareaurdinigelor, repararea stupilor etc. Dar fenomenul cel mai impor- tant ce are Joc in luna august si care constituie una din misurile de prevedere, ale coloniilor este accelerarea ritmului de ouat al mitcii, De aceca completarea re- zervelor in_acest interval const tie un stimulent important in aceasti peroada lipsita de cules, dar si o misuri prin care evitim uzarea albinelor tinere necesar’ prelucririi siropului din zahic. de ouat al matcii A. CHIRULESCU In legitur% cu acest fenomen am constatar ef in coloniile de a care au am extras mierea de la floaren-soarelui gi am_ Hisat-o in caturi, ponta. miteii_ in Ia august a fost cca mai ridicatt apicultorii care nu pot stimula matea Jn aceasti perioada, este bine s% fink seama de acest lucra. Un ale principiu de care tre- buie si se pink ccama este sbio- ritmul de ouat al mitcii", Acest proces se desfisoari incepind din luna martie printr-n ritm ce se accelereaz’i pin’ in luna iunie, seade apoi treptat pind in, luna august, cind se accelereazi din not pentru, 0 perioad | ratty seurt®, dup% care scade din now citre toamni (fig. 1). Fenomenul se repeti in_mod. regular in fie- care an dupi acelasi bioritm, in- diferent de conditiile exogene (ex- terne) find reglat de un ceas en- dogen, Gnierog). Ast biontm reprezint’ 0 form de adaprare a eoloniei de albine la condiile de climi si cules. din regiune, de cea este rotusi influengat’ ine te-0 oarecare misuri de aceste condijii externe, Dar factorul care regleazi acest ceas impunind un anumit sitm al ouatului mit- cii_este colonia in functie de ne- cesitisile si condigiile sale interne. Astfel, colonia blocheazi actiyi- tate "mitcii chiar tn condipile de cules favorabile acceleririi rit- mului de ouat si uneori fn ace- leasi_conditii externe il _opreste atunci dnd ea este in frigurile roitului, De asemenea se tie, ch primivara, in aceleasi conditii externe, ritmul de ouat al matci- Jor din colonii mu este acelagi deoarece el depinde mai ales de condigiile interne ale acestora, Dati fiind importanga ritmului de ouat al mitcilor in dezvolia- ea coloniilor, ne vom ocupa de condigiile interne gi de procedeele prin care putem asigura astfel de conditii determinante. Accelerarea ritmului de ouat al miteii tn cursul luni august ji septembrie poate fi stimulatl prin- tro lucrare prin care si creim fn colonii condigiile interne fa- vorabile, dar pe care trebuie +0 pregitim fnsi in luna iunie. In august coloniile presime in mod_ just apropierea jernii si se’ regktese pentru acest eveniment. in primivari cle previd un eve- iment tot atit de important, cu- esul, dar de data aceasta colo- nile’ moastre se ingeali fn cea ce priveste perioada cind aceasta va avea loc, De aceea pregatirile sale pentru valorificarea acestui cules nu mai sint adecvate, \ Un alt principiu dupi care se guvernewi colonia se referi la sprogramul® sit. de dezvoltate in vederea valorificarii acestui cules. Din luna aprilie acest program urmeazi_o. curb ascendentd ce atinge nivelul cel- mai ridicat pe In mijlocul Junii junie. Acest pro- geam, care este o forma de adap- tare a colonici la condifiile de cules din regiunea unde a tr3it, este ,orientat“ fn mod evident pentri’ valorificarea unui cules Principal, eva sve loc in curl junii iunie, Sursa de nectar, tru care se pregitesc coloniile noastre, a constituit-o flora spon- tani, care Tncepfad din luna mai reprerintX culesul principal din una iunie, dar pe care agricul- ura cerealier’ a Inlkturaro trep- tat in ultimii dou sute de ani Forma aceasta. de adaptare a fos fnsusith tn decurs de mii de ani. HAUNT MEAS Fig. 1. Il