COMITETUL EXECUTIV AL PCN ane Mel KoLS DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA Peet Seen BT ac Revist& lunar’ de schimb de experient& gi Ea OS aad Indrumare metodologic’ apicoli editaté de eae eUaN Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’ Romani A ae ST eee ee) pete ns Pearce filialele ACA. f 26 SITET ett aeCOn Teer ETD ne at rey nT 27 N. TOPOR: Timpul probabil in perioada iulie- septembrie, DIN ACTIVITATEA FILIALELOR 29 { DOCUMENTAR APICOL 32 Pewee teen CUPRINS Sere ara WUC mo 1 § 1 POPESCU: Creyterea mitcilor si selecyia in stu- DO oe ca $ pink ci sigue de rentabilizare a activitdyii COLEGIUL REOACTIONAL i er ce ees 5 $ St. POPESCU: Schimbarea mitcilor necorespun- ern CC zitoare. ob 6 i V. ARSU : Dezorientarea albinelor Ia culesul de Ia naan © diets HU t floarea-soarelui. LD ne cial ae 9 > POP: Rentabilizarea stupinei prin colectarea ro a r depptlens eu aa ‘ ee a ae) 11 $ L CIRNU:: Plante nectaro-polenifere toxice pentru Reus Cents f_ tbine Rr rmtnt eee Rah Pie ete tN 14 ¢ Al, VARTOLOMEI: Viespile si albinele, ity eS Tee as 15 § * *%: Stadiul actual de realizare si aplicare prac- " { tick a brevetului pentru obsinerea trituratului Reda $ larva /APILARNIL™ Tein 4 oonnn 4 : Fi " x4 18 ¢ M, LISOVSCHI: Transportul stupilor cu ruléta pare eae 4 pliantd tip RP.A-240. aoe) $ Elena PALOS si Filofteia POPESCU : Produse noi 20 3 panera apiterapice. eens ie 1 Py coh aware 23 ; V. FANTANA: Mod de preparare a Sineacarului. Pre Prenat 4 CALENDARUL APICULTORULUI 24 § Z, VOICULESCU: In sjutorulapiceltoralui ince- 3 pator: Lucrari in stupin’ ia luna august. 3 : : $ $ ‘ { 4 $ ‘ DE VORBA CU CITITORIT Erna ae 40. c ta I: Rulota plianté tip RP. ee coe ’ ‘oto: I, NEGREA) FORE]apicole CRESTEREA MATCILOR $I SELECTIA IN STUPINA I. POPESCU Selecria si cresterea matcilor este | de mare importanyi pentru fiecare stapina, fie ea mica, mijlocie sau mare cu atit mat mult cu cit efectuarea acestor operayii tn stupina proprie determina 0 imbundra- fire esentialé a materialului biologic pe de o parte si o sporire a eficiensei ‘econo- mice a activitiqii apicole pe de alta parte. Pentru ci, de ce si nu, recunoastem, c& orictt am fi’ de modesti i de pasionayi fn cresterea si exploatarea albinelor, nu pu- tem rimfne totusi indiferenyi, faa de as. pectul material al activitayii noastre si aceasta cu atit mai mult cu cft cresterea matcilor constituie unul dintre | factorii esenfiali tn rentabilizarea activitésii api cole, nu atit prin valoarea matcilor, eft mai ales prin valoarea productiilor mari ce ni le pot asigura familiile de albine ale ciror_matci sint selectionate, tinere si prolifice. Este stiue cX prolificitatea, mitcii_in de exploatare intensi_ — cind anual depune peste 180000 oud — scade dup’ dot ani, de viaya, determinind ast- fel implicit si°incetinirea ritmului de dez~ voltare a familici. Pentru a nu se ajunge Ja aceasti situatie de declin a dezvoltirii stupinei din cawza epuizarii mateilor, Tite- ratura de specialitate recomandé ca ele si fie schimbate alternativ in proportie de 50%/5 anual. De aici reiese prima necesi- tate de crestere a matcilor, dar mu si unica, tntrucit anual pot apare si diverse stiri anormale, la circa 10% din efectiv, chiar sila cele fn virstd de numai un an. Mai este apoi si dorinya fiecdrui apicul- tor de a-si spori continuu efectivul fami- liilor de albine atte pentru necesitazile pro- prit cit si pentru valorificarea lor. Con- siderind c& acest spor ar fi de numai 20%/, din efectiv — cu toate ci adeseori este cu mult mai mare — si insumind doar procentele enunfate mai sug constatim ck ne sint necesare anual un nimar de miitci selectionate egal cu cel puyin 80%/) din efectivul familiilor ce le detinem. Dar, ca apicultori experimentayiy ne mai intereseaz’ — gi incX in mare masura — si crestem si si deyinem familii de albine cit mai puternice si de eft mai mare productivitate. Ori acest Jucru nu-l_putem Fealiza decit dack muncim cu pasiune gi dack acordim o atentie deosebit si per- manenti. tuturor aspectelor legate de munea de selectie a materialului biologie in stupina proprie. Stuparii experimentati cunosc indicii de bazi ce trebuie urmiriji si motagi_siste- matic fn caierele de observatii ale stupi- nelor lor pentru a sti_cu precizie caracte- fisticile fiecirei familii de albine. Pentru cei incepatori fi reaminim : — producyia_globali gi producyia de miere si de ceark marfi realizata intr-un sezon apicol 3 prolificitatea, mitcilor (sine considerate prom lifice numai mitcile care intr-un sezon apicot de- pun peste 180000 ou) 5 — rezistenya Ia iernare (sint considerate bune famille care in timpul iernii au mortalitate sca~ zutd la albine si un consum_redus, de ran’) ; — rezistena la boli (se urmareste In rot timpul anului si se climin® din stupiv& si, mai ales din activitatea de reproducere familiile botnave) 5 — blindeyea albinelor. In afark de acesti indici socotiyi de bazi in munca de selectic a, familiilor de albine trebuie si se mai sink seama si de alte insugiri cum sint : intensitatea zboru- lui pe timpul culesului in. conditii atmos- ferice diferite, predispozitia la roire si al- tele. Tinind seama de cele de mai sus, dup terminarea unui sezon apicol analizam ob- servatiile si rezultatele objinute de fiecare familie tn parte, pe baza ckrora_eviden- tiem ca recordiste in stupina 4—5 familii care intrunese cele mai bune caracteristis Dintre acestea, in prim&vara urm&toare, in raport de marimea stupinei si de num’- rul mitcilor ce dorim si-l realizim, ale- gem familiile de prisili, cunoscut ‘find faptul ci dela o familie de albine prin ——procedeul descris in cele ce urmeazd se pot obtine 20—25 mitci selectionate. Procedeul de crestere a mitcilor, con- siderat de mine eficent si experimentat pe © perioadd de sase ani nu necesita utilaje in plus fata de cele folosite la cregterea albinelor pentru productia de miere si nici nu diminueazd obtinerea productiei res- pective. In literatura de specialitate acest procedeu este denumit ,producerea mit- cilor prin metoda mentinerii oudlor si lar- velor in celule proprii". ‘Aceasti tehnologie poate fi practicati in special pe timpul marilor culesuri — de la salcim si de la floarea-soarelui — si tn mod exceptional si in restul sezonului cu conditia asigurarii unor hraniri cores- punzatoare familiilor de albine cresci- toare de matei si nucleelor ce le formim. Metoda enuntaté necesita efectuarea lu- crarilor descrise in cele ce urmeazi. Primavara de timpuriu, dupa primul zbor de curatire, care coincide cu data de 15—20 februarie, in una din zilele ca! duroase, verificim grupa familiilor recor- diste stabilite dupa rezultatele obtinute in amul precedent, Dintre acestea alegem ca familie de prasila si crestere de botci una sau dowd familii in raport cu numarul de mitei pe care dorim si te producem in- tr-0 serie, . Incepind de Ja aceasta data familiile alese pentru reproducere se vor bucura de o ingrijire deosebit’ din partea noastra. Aceasta Je va asigura o dezvoltare in- tensa, tn_aga fel incit la data cind ne-am propus s% incepem cregterea miteilor (pe- tloada marilor culesuri), familiile respec- tive sd ajunga la apogeul maxim de dez- voltare, si aiba o populate numeroasa de albine tinere (doici), puiet cit mai mule capicit gi rezerve mari de miere si pis- turd, stare ce declanyeazi frigurile roi- tului. Aceasta, se realizeaz prin : heniri re- petate; primavara, de timpuriu, la ince- put cu biostimulator) proteici (turte f- cute din zahir pudrs 2/3 si 1/3 polen), jar mai tirziu, cind apare polenul in na- tura, cu sirop in concentratie de 1/1, la intervale de 4 zile, cite 0,5 1. Cu trei zile inainte de pornirea cres- teri facem un schimb de rame cu puiet 2 procedind astfel : de la familiile de pri- sili {ngrijite special, care vor indeplini si rolul de cresctoare de mitci, ridicim ramele cu puiet necSpicit (ou’ si larve) si dup’ ce indepirtim de pe ele toate a! binele prin scuturare gi periere cu peria apicola, le dam altor familii’ din stupina de la care scoatem si aducem in loc un numar egal de rame cu puiet cXpicit. Prin acest schimb marim substangial numarul doicilor in familiile de prasila care, neavind larve de crescut, inte’ in frigurile roitului creind condiyii naturale de crestere a matcilor. Toate aceste operatii le facem odati cu pregatirea stupilor pentru culesul_ respec tiv. Cresterea primet serii de matci o yom declanga odata cu inceputul culesului de la salcim, care, prin abundenya sa de nec- tar, determina obtinerea unor matci de cea mai buna calitate. Cresterea propriu-zist se realizeazS ast- fel: in ziua fn care am inlocuit la fami- liile crescdtoare ramele cu oud si larve cu cele cu puiet capacit, introducem in mijlocul cuibului acestora 0 rama cu fa- gure cladit, pe care au fost crescute dowd generatii de albine tn anul trecut. Intru- cit restul cuibului este blocat cu puiet ca- picit si rezerve de hran’, celulele acestui fagure vor fi curajate imediat de cAtre albine si ouat de citre matc%. Facem aceasta operajie pentru a avea siguranya virstei larvelor, din care vom creste mitci, precum gi data eclozionarii lor. In cazul cind pleckm in pastoral cu stu- pina ne vom fngriji sf ludm pentru stu- pii ME podigoarele separatoare iar pen- tru stupii orizontali diafragmele despir- fitoare, clemente ce se gasesc in dotarea stupilor respectivi si care ne sint absolut necesare fn procesul de crestere a mit- cilor. Dupi trei zile de la introducerea ramei goale in cuibul familiei crescdtoare, cule- sul fiind inceput, revenim si facem urm3- toarele operatii: separim ‘corpul trei de restul stupului prin podigorul. separator ; ridicdm din, cuibul familiei matca cu o rama de puiet capacit — una tns& cu re- zerva de hrana (miere si pastur’) — si o trecem in corpul de sus, separat’ de-acum de familia crescitoare tn care formam unnucleu ; scoatem din cuib si rama goal introdusa cu trei zile mai inainte si care acum este complet ouati. La aceasta fa- cem urmitoarele lucrari: taiem fagurele in treimea inferioara, pe plan orizontal, astfel incit de-a lungul taieturii si ramin’ un rind de celule cu oud sau larve foarte tinere. Pentru o mai buna ingrijire si dez- voltare a matcilor, pe intreaga lungime a rindului de celule ramas dupa tiierea fa- gurelui, se inlitur’ cite dowd oua, 1a minind cel de-al treilea. Fagurele astfel pregitic se introduce fn mijlocul cuibului familiei crescitoare (orfanizate) in care au mai amas numai,9 rame. Linga rama de crestere se creeazi un spatiu prin dis- tangarea cu dalta apicola a celorlalte rame. In acest spayiu se string albinele doici pentru hranicea i cresterea mitci- lor. Cuibul familiei crescatoare astfel pre- gitit rimine asezat in corpul de jos al stupului, peste care se asazd corpul doi, cu rame s1 ou albina care serveste ca ma- gazin pentru miere. Deasupra acestora se agaza podisorul separator, apoi corpul in care am format nucleul cu matca mama si dup% aceea celelalte elemente ce com- pun stupul. Stupi, de cregtere vor fi verificayi de doua ori la intervale de doua zile, cind vor fi inlaturate botcile pornite de albine pe ramele cu puiet capicit sau cele cres- cute la loc nepotrivit ori in plus, pe rama special pregitics de noi. Dup’ 11 zile de la data pornirii cres- terii botcilor, cu ocazia verificarii fami liilor din stupind in vederea extractiei mierii, separim cu podisorul Snelgrove ultimul corp de la stupii ME in care formam nucleele. Se folosese pentru for- marea acestora cite 1—2 rame cu puiet capacit si rezerve de hran&’ pe care le ridicam din fiecare familie, Dupa ce a fost facutd aceasta operazie la intreaga stupina recoltam botcile din familiile cres- citoare procedind astfel: scoatem rama cu botei, indepartim albina prin periere usoar’ ct peria apicola si cu ajurorul unui bisturiu bine ascuyit taiem fiecare bored cu mici bucayele de fagure si o asezim fner-o cutie usoard sau o tlvifi in care am agternut mai dinainte un strat de vata curata sau o bucazica de buret. La taie- re si manipulare se Iucreaz3 cu mare fi- nee pentru ca botcile si nu fie lovite sau vatdmate. Transplantarea lor Ja nuclee se face astfel: cu dalta apicola se distan- yeazi intre ele cit este posibil cele 2 rame cu puiet dup care cu bisturiul facem o mica scobituri in coroana de miere, cit mai aproape de puiet. In acest loc agezim cu grija botea, care va fi sudatd aici de albinele nucleului. Dupa 24 de ore de la operatia de formare a nucleelor verifieim primirea botcilor gi fnlocuim cu altele din rezerva pe cele roase de albina, daci este cazul. De regula, prin acest procedeu de formare a nucleelor botcile sint primite 95%, intrucit In timpul de 4—5 ore cit dureazi formarea a 20—25 nuclee toat% albina adulté se fntoarce in stupul de baza, nucleele raminind cu albinele doici si cu puietul capicit care eclozioneazi in 2—3 zile. Dupa inci 2 zile verificam toate nucleele formate urmiarind eclozio- narea puietului si a miatcilor care trebuie sa fie facuta in proportie de 95—100%/9. In urmatoarele 5—8 zile miatcile eclozio- nate se imperecheazd si tncep depunerea de oud. Verifieind din nou nucleele putem constata c& uneori dup’ imperechere, 5— 60> dintre matci s-au pierdut la impere- cheat sau sint necorespunzatoare. Atunei nucleele respective vor fi unificate cu fa- miliile de baza prin scoaterea podisorului separator dintre corpuri. Apicultorii care folosesc stupul orizon- tal, vor forma nucleele cu matcile mama, dupa orfanizarea familiilor crescitoare si pe cele cu botci la una dintre extremita- tile stupului, separind cu diafragma un spatiu in care incap 2—3 rame. Stupul orizontal fiind previzut cu 2. urdinise, unul se va Jasa familiei de baza iar al doi- lea, strimtorat, va fi afectat nucleului. In rest_lucrarile de selecyie si de cres- tere a mitcilor sint cele descrise pentru stupul ME. Procedeul de cregtere a mitcilor descris in articolul de faya poate fi folosit cu re- zultate foarte bune Ja toate culesurile principale, precum si tn perioadele dintre culesuri in care caz insa este necesar sd asiguram familiilor crescatoare o stare continua activa prin administrarea unor hriniri repetate cu sirop. 3UTILIZAREA MATCILOR $I REZULTATELE ECONOMICE Tnte-o stupin’ de marime mijlocie (50 familii), cind crestem 2 seri de matci, prima la culesul de Ja salcim, iar a doua la culesul de la floarea-soarelui eliminind pierderile inerente, putem ra- mine cu 90 méatci de calitate foarte buna. Cu o parte din miatcile realizate in prima serie inlocuim circa 10%/, dintre mitcile care ni se par ci nu mai cores- pund calitativ stupinei noastre. Restul de 40 le valorific&ém astfel : 20 ca matci se- lectionate cu albina insotitoare iar cele- lalte 20 cu roiuri din stupina proprie, stiind ca dupa culesul de la slacim la o stupind bine dezvoltati existé surplus de albine si puiet care de multe ori declan- seazi 0 soire haotic’ diunind stupinel, Dintre miatcile crescute in seria a doua 25 le folosim Ia inlocuirea matcilor virst- nice din stupina proprie iar 20 le valori- ficdm ca matci selecyionate la preyul de 45 leifbue. Analizind cifrele inscrise mai sus con- statim cA activitatea de crestere a mat lor facut paralel cu objinerea productiei de miere ne-a adus un beneficiu net in stupini de 6920 lei reprezentind 0 cres- tere a productiei in echivalent miere de 5,7 kg/familia de albine. N.R, Este cunoscut din comportamentul_ albi- nelor’ ci in timpul marilor culesuri_instinctul de inmulgire este atenuat (stingerea frigurilor roitului la unele familii, diminuarea cresterii pu- ietului ete). Tehnologia recomandati de autor este co- respunzitoare cu conditia si fic aplicati intre culesuri sau cel puyin eipicirea botcilor si fie realizati inainte de declangarea culesului, In caz contrar tehnologia este ingrcunati in aj carea ei, putind influensa negativ calitatea mit- cilor si crea dificultiti la formarca nucleelor in timpul marelui cules. STIATI CA?. 9, colonie formati din 60000 albine produce pio’ Ja de 6 ori mai mul decit 0 colonie cu 20 000 albine, desi ea nu este decit de 3 ori mai puternicd ; din cele cinci continente numai America de Nord si Australia au rémas neatinse inci de varroozi ; in URSS. a fost pusi la punct o metoda care permite si se determine fal- sificarea mierii cu zahar, ea putind decela procerte de 7%/) zaharozi fay’ de volumul total ; InsR.F.G, a fost stabilita o tebnicé ce permite determinarea unor cantititi infime de tetraciclini (respectiv de 1 p.p.an. =o parte dintr-un milion) din probele de miere ; momeli conginind feromoni sintetici au facut ca stupii folosiji pentru captu- rarea roilor si fie mai atractivi dectt cei care nu congineau aceste momeli ; recolta mondialé de miere'in anul 1982 @ fost estimaté la 897 000 tone, cu 20000 tone in plus fati de 1981. Principalii producttori de miere s-ay dovedit a fiU.R.S.S. (180 000 t), China (120 000 t), $.U.A. (100 250 1). La sfirsitul anului stocurile mondiale trebuiau st reprezinte 15,92/, din con- sumul mondial anual. mierea figureazi printre mijloacele de control al continutului th plumb gi cadmiu al plantelor (metale toxice, care provin din benzina, motorina care sint absorbite de plante si se _regiscsc in nectar si mana si pe care omul, potrivit reglementarilor O.M.S. nu trebuie sa le ingere in cat : titki mai mari de 3 mg gi respectiv 0,5 mg pe siptimin’), Albinele unui stup zboark intr-o zona de circa 12 km? si analiza mierli permite si se stabileasc harta poludrii, Dr. 1.0.SCHIMBAREA MATCILOR NECORESPUNZATOARE $T. POPESCU In actualul stadiu de dezvoltare atit sub raport numeric cit gi calitativ al apicul- turii din fara noastra, este demn de subli- niat fapeal ci factorul mate’, in sensul contributiei acesteia la dezvoltarea si mai energica a familiilor de albine, reflectara fn mod direct si pozitiv asupra rentabili- zirii stupinelor noastre, constituie in. g2- neral o preocupare permanenta a cresca- torilor de albine de pe tot cuprinsul sarii, Totusi, practica apicol’ scoate in evidenya faptul cd mai existi stupari care desi sint convinsi de fnsusirile prolifice ale miatci- lor tinere, cu prequl unei rentabilitayi uneori mult reduse, eziti si procedeze la schimbarea matcilor in virsté de doi ani, precum si a celor tinere dar necorespun- zitoare, numai de teama ca vor gresi pe undeva si cd nu vor reusi sx obgina. scopul urmétit, Amintim, mai ales stuparilor tn- cepatori, c& pentru a reusi, este absolut necesar sa stie cit mai temeinic, cum anu- me trebuie si procedeze. De asemenea, trebuie si retinem ca desi procedeul tn sine, folosit tn cazul schim- barii_matcilor isi are importanya sa, to- tusi dup’ observatiile mele, in principal, rolul decisiv apartine stiri biologice a familiei de albine a cdrei matcd urmeaza s& fie schimbaté, cu precizarea ci fntre procedeu $i starea biologic’ exist o strinsi interdependens3. Mengionez ca este necesar sé cunoastem cit mai bine, s% tinem seama gi si respec- tam riguros dispozitiile armonioase cind © matcd poate fi schimbati usor, precum si dispozitiile nearmonioase, cind schimba- rea matcilor este fnsopita de riscuri_ evi- dente. Ambele categorii de dispozitii ca si treptele lor sint documentat expuse in bogata noastra literatura apicola. Voi cita citeva dispozitii nearmonioase, observate de mine in afara de altele posibile si men- tlonate tn literatura de specialitate si anu- me : sa inlgturam (si ridic#m) matca neco- respunzitoare gi omoritt de noi, nu & o lisim {n stup, si nv existe fenomenul de furtisag, trintorii si nu fie in curs de iz- gonire (lipsk de hrani), si nu predomine in excesiva misuri puietul cipicit, si mu fie prezentd schimbarea linigtitd. a2 mit- cilor. In cursul anului wecut am folosit, cu deplini reusité, 0 varianti a unui pro- cedeu, rar folosit, care const tn urmatoa- rele: folosind o bucatt de fagure artifi- cial putin incilzit, avind dimensiunea de 8X8 cm, infsurat tn jurul unui sablon de lemn, rotund, neted, gros de 1,5—8 em gi lung de 20 cm, avind unul din capete rotunjit, dup% modelul botcilor naturale, formim o botc’ artificial’ prin apXsarea si fnchiderea fagurelui numai la capitul rotunjit al sablonului de lemn, Dupi scoa- terea sablonului, cu un ac ceva mai gros, perforam de 5—6 ori capatul inchis al boteii artificiale. Folosind cabana sau o alti camer, introducem tinara mate’ in aceast{ botck si apoi cu toati atentia, pentru a n-o strivi, inchidem botca prin stringerea capitului prin care a fost in- trodusé mata. In curmezisul acestui capt nfigem un bit de chibrit, in pozitie ori- zontali fayi de fundul ‘stupului. Dup% 4—5 ore de Ia indepirtarea mitcii neco- respunzitoare, botca artificiala cu tinira mated este introdusa intre doi faguri cu puiet neckpicit si putin indep%rtayi, Albinele orfanizate incep a se agita si orice activitate este intrerupti, dar dupa introducerea miteii tinere albinele se li- nistese, Inconjoard botea, incep sk hri- neasck matca din botca artificiald prin cele 5—6 orificii de Ja capatul rotunjic si dup’ citeva ore matca este eliberat’ si Incepe si depunit oui. Cu ajutorul acestei variante, fark a se neglija si starea biologic’ armonioasi a familiilor de albine, schimbarea mitcilor necorespunzatoare se poate face cu de plin succes si in cazul cind formim roi artificiali sau cind familiile de albine sint mai de mult rimase orfane.DEZORIENTAREA ALBINELOR LA CULESUL DE LA FLOAREA-SOARELUI vv. ARSU Secretar al Filialei A.C.A, jud. Teleorman fn articolul ,Stupiritul pastoral si im- plicasiile sale" “aparut tn, ne. 3/1983 am {recut in revista pe lingt implicayiile ce Je genereazi stuparitul pastoral si unele reguli ce trebuie respectate pentru a objine rezultatele scontate, mai ales Ja cu- Tesul de la floarea-soarelui, care prezinti particularitisi aparte {aya de celelalte cu- lesuri, Voi incerca si limuresc tn cele ce ur- meazi o problemi cheie si de multe ori foarte controversata, privind instalarea stupinel in pastoral la floarea-soarelui i dezorientarea albinelor, fenomen ce se pro- duce adeseori si care practic compromite productia de miere (fig. 15). ‘Mulyi apicultori cad victima acestui fe- nomen, constatind ¢& dup’ instalarea stu- pine! la un lan de floatea-soarelui, albi- ele lor s-au dezorientat, populind peste masura unii stupi i depopulindu-i pe alfii, Fenomenul face ca stupii, suprapopulagi s& intre in frigurile roitului gi deci smu culeagi nectar, iar cei depopulati si nu culeagi nectar’ lipsindu-le albina culega- toare. In final productia de miere este compromisi chiar si in condifiile unei se- cretit abundente de nectar. a Explicarea fenomenului sia modalititii combaterii Tui necesita mult spayiu, de aceea mi voi limita doar la un comen- tariu pe cit posibil redus, la chteva schige dintr-o multitudine de situayii posibile ia amplasarea stupinei la culesul de la floa~ rea-soarelui, Mai inti si ne reamintim modul de orientare a albinei in spatiu si in rapoct de pozisia stupului : albina iesita Ja orien- tare zboara mai inti in fara stupului, pen- tru a inregistra culoarea, mirimea si po- zijia lui fay de soare. Dup% aceea zboari fn jurul stupului tn cercuri din ce tn ce mai largi, pentru a fixa poziia acestuia in spatiu fat¥ de razele soarelui sia unui punct de reper (casi, pom, suri de paie etc,) din vecinatatea fui, in situatia in care in vecinatatea stupu- lui nu se afl nici un punct de reper care ar ajuta la formarea unghiului de orien- tare, albina se dezorienteazi si vom avea de-a face cu fenomenul neplicut de popu- lare peste misurd a unor stupi si depopu- larea total a altora, Figura 1 red& sche~ matic modul cum sint repartizate razele solare pe fiecare stup din, cadrul stupinei tn perioada 25 iunie—25 iulie, intre orele incipale ale culesului de nectar de la Floarea-soarelui, Faptul ef stupit au ace- easi indlyime, un stup faya de altul vecin nu constituie punct de reper. In astfel de situatie unghiul de orientare nu se for- meazi si dezorientarea albinei devine ine- vitabil’. Prezenja unui punct de reper in vecin’- tatea stupului (fig. 2) creeaza inure stup gi soare unghiul de orientare attr de necesar orientarii albinei tn spariu. S-au ales pa- tru unghiari A, B, C si D care se for- meazi intre stup, soare si pom la patru ore diferite redate comparativ cu cele atru puncte cardinale, Unghiul care se lormeazi intre stup, soare si pom fnere orele 5 §i 20 se schimb neincetat tn ra- port de schimbarea pozitiei soarelui pe bolta cereascii. Cu toate acestea albina se orienteazi perfect, indiferent de schimba- rea unghiului, datorits faptului c& liniaimaginar care uneste stupul de pom ra- mine neschimbati. Datoritd pozigiei fixe a pomului fay de stup, linia imaginar’, ce uneste stupul de pom ajuti albina s se orienteze in Fig, 2 spatiu iar raza de luminé primiti de stup de la coae subi albiga se ocientee atit th, spagiu eft si in timp. Plecind de la aceste ipoteze si, yinind seami de modul de orientare a albinei, cu ani in urma am fnceput sa descifrez cau- zele care duc la dezorientarea_ albinei, atunei ind stupina este instalat% pentru cules Ja un lan de floarea-soarelui. In urma unor observajii indelungate am constatat ci tocmai in amplasarea defec- tuoasi a stupinei fayd d= un lan se afla cauza, Si analizim pozitia ocupati de douk stupine amplasate pentru cules la un lan de floarea-soarelui (fig. 3), Primul Iucru caxe se observa cu usurintd este ci stupii dnt asecayi in imedinta vecindtate 2 lee nului, cu spatele la lan si cu urdinigul spre drumul de acces. Lipsind un punct de re- per acest sistem de asezare devine defec- tuos din dou puncte de vedere : in. pri mul rind unghtul de orientare a albinei nu se formeaza a nici o orf din zi, pen- wu ca stupii fay de soare sine mascaji de insusi lanul de floarea-soarelui, iar in al doilea rind albinele, simjind prezenja nec= tarului, pleact la cules — tn lipsa unghiu- lui de orientare — pe drumul de acces din faya stupilor, la 30—50 cm fayd de sol si inteX tn fan nu pe deasupra stupilor ci pe undeva in stinga sau in dreapta stu- pinei (fig. 3 — linia continu’ care repre- zint& direcyia de zbor la cules). La revenire (fig. 3 — linia intrerupt’) albinele urmeaza acelasi drum dat in sens invers, numai ca neavind posibilitatea si se orienteze nu-si mai recunose stupul si intrd in primal stup fotilnit. Astfel stupi din, punctele A se vor popula peste mi- suri in detrimentul celor din punctele B care se vor depopula, In accasti situatie, cabana nu poate constitui punct de reper, Eeoazece are aceeasi inalyime cu cea a la- nului de floarea-soarelui si rus poate observa usor. Situatia se schimb’ radical tn cazul tn care stupina este instalaté lao distanti de 200—500 m fara de Jan, pe o mirigte arat& sau nearata (fig, 4). Atit cabana oft si lanul de floarea-soarelui devin puncte statice fai de pozitia stupului si repre- zinti puncte de reper. Astfel, observim unghiul de orientare A format fntre ca- ban’, soare si stup gi unghiul de orientare B format intre stup, soare si lanul de floa- rea-soarelui. Capacitatea de orientare a albinei in acest caz creste simpitor : albi- nele intra si ies din lan avind divecria demesvs zbor perpendiculard pe acesta si nu se mai ratacese. ‘Am jncercat si redau oft mai explicit modul de formare a unghiului de orien- tare in cazul instal¥rii stupine’ la distanya de lan si motivele pentru care nu se for- meaz unghiul. de orientare in cazul in- stalirii stupine’ lings lan (fig. 5). | si Cislau-Buzau. MOTLANTHE gesons 8 _ NTH AHA ANNAN EEE MATCI TINERE, SELECTIONATE, DE CALITATE SUPERIOARA ! numai astfel veti realiza @ FAMILII DE ALBINE PUTERNICE @® PRODUCTI APICOLE SPORITE Pentru schimbarea miatcilor virstnice neproductive si pen- tru producerea de roiuri procurati-va mitci selectionate in ca- drul Statiilor zonale de selectie si producere a materialului bio- logic ale Institutului de cercetare si productie pentru apiculturd A.C.A, de la: Baneasa, Timisoara, Iasi, Cluj, Maldarasti-Vilcea ADRESATI-VA DIN TIMP IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDEJENE ALE ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE CARE VA VOR ASIGURA oo Fig. 5 ‘Am ales pozitiile cole mai reprezenta- tive, dar in teren se pot intilni zeci si chiar sute de cazuri pentru cd lanurile de floarea-soarelui, datorita aplicarii asola- . mentului, revin pe aceeasi soli o dat la 4—5 ani si deci in fiecare an ocupi o pozifie cu wotul diferits fayi de anul precedent. FOLOSITI iN STUPINA COST MATCILE CE VA SINT NECESARE LA PRETUL DE 50 LEI BUCATA, Hesse S098 NNN INSANE ARENASRentabilizarea stupinei prin colectarea de polen D. POP In general este cunoscut cX plantele nec~ taro-polenifere se diferentiaza foarte mult intre ele, atit din, punct de vedere al com- pozitiei polenului cft si al influengei pe Care acesta o imprima ritmului de dezvol- tare a familiilor de albine din stupina. Grescatorii, de albine au observat ci in unele primiveri, familiile de albine se dez- volta foarte repede pe zi ce trece, in timp ce in alti ani, cu toate interventiile si metodele aplicate, ritmul de dezvoltare este lent. Acest ritm de dezvoltare difer de la an la an, de la o zon’ Ja alta, de la cimpie la munte. Amul trecut, in zona noastr’ a Munti- lor Apuseni dezvoltarea familiilor de al bine a fost foarte envi, primele culesuri de la flora meliferd incepind pe la sftr- situl Iunit aprilie. Cauzele evoluyiei dife- rengiate si a comportamentului se datorese pe de o parte puterii familiilor de albine, stirii Jor de_sanatare la intrarea la ier- nat, asigurarii conditiilor de iernat, iar pe de alta parte sursei naturale de cules pe care o asigur’: pomii fructiferi, spe- Giile forestiere si flora, spontand timputie, in functie de conditiile atmosferice din rimavara timpuriu, de care beneficiazi amiliile de albine. Pusem_afima cb gursa de cules pe care © asigur’ speciile din flora meliferi, in mod deosebit calitatea proteinelor si a vi- taminelor din polenul recoltat de albine, conditioneaz3 in cea mai mare masura ritmul de crestere a puietului si implicit dezvoltarea familiilor de albine, in scopul obtinerii unui randament maxim in cursul sezonului apicol, factor de care yin seama fn mod deosebit crescitorii de albine. Calesul polenului oferit de plantele me- lifere, arborii si arbustii meliferi, cit si de pomii fructiferi dureazi de la inceputul primaverii pind la ‘sfitgitul verii, cind se sfirgeste cu bostinoasele, zburatoarea si ttifoiul alb. In tabela 1 prezentim citeva din principalele specii polenifere care asi- gura recolta de polen. Tarna anilor 1981/1982 a fost cit se poate de neprielnica dezvoltarii familiilor de albine, dacd mai amintim ca ultima ninsoare a cazut in noaptea de 27/28 apri- lie 1982, iar ultimul inghey a fost fn ziua de 25 aprilie. Tabelal Citeva din principalele plante amelifere, arbusti, arbori si pomi fructiferi de Ja care albinele recalteazi pole Denumirea Denumirea Lana popular’ stlingitica infloririi Alun Corylus avellana — IHI—-IV Arin Alnus glutinosa. HIV ire Cerasus avium w-v a Cornus mas 1V Dovleac furajer Cureubita pepo VII-IX Ghiocel Galanthus nivalis IIL Mir Malus domestica V Mices Rosa canina VI Pipidie Taraxacum officinale IV—IX Pir Pirus communis V Podbeal Tussilago farfacn IV Porumbar Prunus spinosa Iv-v Porumb Zea mays ViVi Prun Prunus domestica V Salcie albx Salix alba Vv Trifoi alb Trifolium repens VIX Zburétoare — Chamaenerion angustifolium Vil—vut Zmeur Rubus idaeus vI—vIt In. primivara anului 1982, dezvoltarea familillor de albine a fost lenti in functie de evolugia timpului care a fost capricios. Pentru a nu pierde din rentabilitatea fa- miliilor de albine si respectiv a stupinei, observind ci miere marfa voi objine pu- tin, nu la nivelul corespunzitor anului 1981, m-am profilat pe recoltarea polenu- lui, supranumit si pfinea albinelor. Nu am avut suficiente colectoare de po- len pentru tori stupii iar si cele pe care Je aveam nu imi satisfaiceau exigentele. Asadar, am clutat si modific sistemul pe care fl aveam, cdutind un sistem mai efi- cient care si-mi reduci timpul de lucru 9si si fie mai ugor de manipular, Astfel, am eliminat cutia colectoare de polen, prin aplicarea pe fundul colectorului a unei fisit de tabla zincata subyire, iar Ja ori ciul de evacuare a polenului din colector, am montat o placd din tabla sistem sertar. Colectoarele de polen le-am asezat la urdinigele stupilor in scopul obsinerii po- lenului, incepind din 17 mai 1982, ridi- [ead ars] ze sil sls so itis toa a0 29 26-3 56-10 uwa MAL 1UNIEW WYLIE, Fig. 1 mreseceroreseseseroseses: cinducle apoi_la 3 julie 1982, Recolta de polen obsinut de la familia de control a fost cea indicat in fig. 1. Polenul recoltat de albine l-am uscat gi sortat dupa toate criteriile care sz cer, pentru a obyine un produs de calitare su- perioar’, Potenul condigionat Iam predar filialei A.C.A. jud. Alba. Prin recoltarea polenului cu ajutorul albinelor, cuantumul beneficiilor objinuce de la familiile de albine creste, Rezulta- tele pe care Je-am obtinut in sezonul api col din 1982 m-au_ facut ca in sezonul apicol din acest an s& pisesc cu mai mult incredere, in obtinerea produsului secu: dar al albinelor, pentru care m-am pr gatit in mod deosebit. De la familiile de albine pe ling miere, ceari si roiuri, se pot obyine si cantitiyi apreciabile de polen care valorificat nu este un element neglijabil, contribuind la cresterea productivitatii muneii in stupine, Ta cresterea beneficiului crescitorilor de albine. Stupina apicultorului Adam Nicolae din Bucuresti in pastoral la floarea-soarelui 10 (foto: ing, T. VOLCINSCHI)PLANTE NECTARO-POLENIFERE TOXICE PENTRU ALBINE Dr. ing. 1. CIRNU In general, plantele toxice sint acelea care prin conginutul lor tn diverse sub- stante nocive pot provoca oamenilor si a- nimalelor, care le consuma, intoxicdri gra- ve, in unele cazuri chiar moartea. Trebuie insd si mention’m cd nu toate plantele toxice identificate tn flora farii noastre sint daunatoare si pentru albine, ci numai acelea al caror nectar sau polen contine substanye nocive, Referindu-ne la plantele toxice pentru albine, din yara noastra, acestea se pot clasifica in dowd grupe si anume : plante toxice proprin-zise si plante temporar cu actinne toxicd. 1. Plante toxice propriu-zise sint cele care prezintd in compozifia nectarului sau a polenului, diferiti alcaloizi, glicozizi sau alte substanje otravitoare. Cules gi con- sumat de albine acest nectar sau polen to- xi¢ poate provoca intoxicari cu evidente manifestari patologice. Printre principalele plante toxice pen- tru albine, intilnite frecvent in flora yarii noastre mentionam : Omagul, omeagul, iarba rea, mirul lu- pulxi (Aconitum napellus L.) este 0 spe- cie colectiva reprezentata in yara noastra prin Aconitum tauricum Wulf, A. roma- nicum Wol si A. callibotryon Rehb., toate aceste specii avind florile albastre sau al- bastre-violacee de diferite nuanje. Fac parte din familia Ranunculaceae. Speciile de omag amintite sint plante perene, ierboase si cresc prin piduri, pa- Jisti umbrite, locuri stincoase, din zona montana si submontana. Prezint® tulpini drepte, inalte (circa 1 m), cu frunze alterne, palmate de culoare verde fnehis. Florile cu culori vii sint di puse intr-o inflorescenya bogati, atrigi- toare pentru albine si alte insect spon- tane, Unvelisul floral albastru tnchis pina la violet este format din 5 foliole peta- loide, dintre care foliola superioara are forma de coif cu un cioc, la baza careia in interior se gisesc nectariile (fig. 1). In funcyie de specie si varietate, omagul infloreste in lunile iulie-septembrie, peri- oadi tn care multe familit de albine sint deplasare in pastoral la flora de munte si indeosebi Ia mana de_conifere Continutul fn alealoizi (aconitina si na- pelina) este foarte ridicat la toate varieta- tile de omag atingind maximum jn peri- oada infloritii, Se’ apreciaza c& aconitina este cea mai puternicd otrava a sistemului nervos central. In general gradul de toxicitate variazk fn raport cu varietatea si altitudinea, in sensul c& toxicitatea scade treptat odati cu cresterea altitudinii. Astfel aceeasi va- 7 Fig. 1, Omag: a — inflorescen- fas b — griuncior de polen. irietate de omag {nregistreaz’ Ia 1700 m 0,82%/5 alcaloizi, in timp ce la 2500 m numai’0,29%/9 alealoizi. Rxspindirea diferitelor specii si va tay) de omag in fara noastrd este destul de mare, acestea {intilnindu-se in. toara zona Carpatilor Risiriteni si Meridionali. Stirigoaia (Veratrum album L.) este 0 plants peren’, cu o indlyime de 50—150 em, iar in pamint prezint’ un rizom gros tn form’ conica, terminat cu un fascicol de ridicini. Stirigoaia creste in zona montana prin tRicturi, pisuni si finete mlastinoase. In- floreste fn Tunile junie-tulie, perioad® in care infloreste i zmeurigul la munte, Flo- rile albe-verzui, albe galbui, sint grupate $n inflorescenye mari, ramificate (fig. 2). Cantitatea total’ de alcaloizi in planta se ridicd la 0,6—0,70o, Este gi un puter- nic vezicant. Din observatiile efectuate de autor, in zona masivului de conifere Baleea-Hajeg, lingd 0 taietura cu zmeuris incd neinflo- rit, albinele vizitau intens stirigoaia aflatd in plind inflorire. In aceste zile, stupinele aflate in pastoral la Baleea au tnregistrat mortalitate Ia albine. Imediat ce zmeu- risul a inceput si infloreascd tn aceasta zona, in jurul datei de 10—12 iunie, mor talitatea a tncetat fn toate stupinele. Din aceasta constatare se desprinde o coneluzie practic : sa nu se deplaseze fa- miliile de albine prea timpuriu in pasto- ral (inainte de tnceput de inflorire), acolo unde exist asemenea plante toxice. Mittrtiguna, cireasa lupului, floarea co- drului (Atropa belladona L.) este o planta erbacee, peren’ ce face parte din familia Solanaceae. Mitriiguna creste prin paduri umbroase si poieni montane, deseori in taieturile pa- durilor de fag. Infloreste in lunile iunie- iulie, cu flort solitare, de culoare brun- violets. S-a observat o& albinele viziteaza florile de métraguna in lipsa unui cules mai atcactiv, cind se inregistrears morta- litate ridicat tn stuping. Planta intreagi este deosebit de otraviroare datoritt con tinutului mare in alcaloizi, in care pre- domina hiosciamina, atropina, scopola- 12 mina ga. $e apreciazi ci, numai 2—3 fructe de matraguna sint suficiente pentru a provoca moartea unui copil. Piciorul cocosului, floare de leac (Ra- nunculus sp.) pastiga (A. ranunculoides L.), floarea pastilor (Anemone nemorosa L.) — fig, 3 gi 4 — specii care fac parte din familia Ranunculaceae si sine dauntoare pentru albine, tndeosebi primavara timpu- riu (martie-aprilic) cind flora meliferd valoroasi este sdrdciicioas’. Ranuncula- ceele in general sint plante erbacee, perene si cresc frecvent prin p&duri, paguni si ft- nete, intilnindu-se din regiunea de cim- pie pind fn zona submontan’ si montan. In functie de altitudine si mersul vre- mii ranunculaceele infloresc din _martie pina in iulie, cu flori galbene-aurii, rare- ori albe sau roze (Anemone nemorosa L.). Principiul toxic pe care il congin majo- ritatea ranunculaceelor este protoanemo- nina, un glucozid care poate provoca pier deri de albine. ‘Trebuie si mention’m ci polenul, si neetarul plantelor toxice pot provoca pier- deri tnsemnate de albine, uneori intoxicari grave soldate cu mortalitate mare, mai ales in cazul cind exist’ in zona diferite specii toxice, a céror acjiune otravitoare in lipsa altui cules se asociaz’. Acest fapt se datoreaza de multe ori calamit3rii (intreruperii) culesului de baza (zmeuris, mana) fndeosebi in zona de munte, unde frecvenya plantelor toxice cu alcaloizi veninogi este mai mare. Un astfel de caz s-a inregistrat in vara anului 1968, pe Valea Sebesului la 900 m altitudine, unde se aflau deplasate in pastoral la cu- Jesul de mana si flora montana, circa 1000 familii de albine. Deplasarea stupi- lor in zona se efectuase in a dowa jumi- tare a lunii iunie, dup’ saleim, iar cule- sul incepuse bine Ja zmeuris si brad, cin- taru! de control fnregistrind sporuri_zil- nice de peste 2 kg/familia de albine. In prima decada a lunii iulie insa, cind unii apicultori efectuau prima extractie de miere, datorits unor ploi torensiale gi raceli, culesul de baz& a fost calamitat sidupi citeva zile a apiirut tn unele stupini ® mare mortalitate la albine. Deplasin- du-ma la faya locului, tmpreund cu tov. I. Miriizan, secretarul filialei A.C.A. Alba, am constatat ci mortalitatea la albine se datora intoxicarii provocate de nectarul si polenul toxic, deoarece albinele moarte prezentau abdomenul - umflat puternic 2. Stirigoaie : a — plant cw Hori ; b — griuncior de polen. (bombat), iar la disecyie intestinal conti- nea ghemuri sau dopuri cu polen. Efec- tuindu-se analiza microscopica a polenului toxic s-a stabilit cd acesta provenea de la omag si ranunculacee. Pentru. orientarea apicultorilor _ preci- zim ca, in cazul cind albinele culeg nec- tar toxic, simptomele intoxicirii apar ime- diat la albinele culegitoare, in timp ce, atunci cind albinele culeg polen toxic, aceasta se evidentiaz’ mai ales la albinele doici si la puiet. 2. Plante temporar cu acfiune toxica, care desi in mod normal sint plante nec- taro-polenifere deosebit de valoroase, da- torith influenyei unor factori externi ne- favorabili (conditii de microclimat, stro- piri cu insecticide) tn anumite etape de cules, pot si apari fenomene de intoxi- cate. Astfel de exemplu este culesul de la teiul alb (Tilia tomentosa Moench), floa- yea-soarelui (Helianthus annuus L.) precum r Figs 4. Hloares, pation: Fig. 3. Paptitd: a — plant cw — plant cu floris b — flori; b — griuncior cu polen. griuncior de polen. si de la alte specii cultivate si spontane. Intoxicatiile se manifest prin diaree, um- flarea abdomenului, incapacitate de zbor si uneori chiar prin mortalitate, Aceste fenomene patologice se dato- reazi influentei complexe, nefavorabile’a anumitor condisii meteorologice, ca exce- sul de umiditate in atmosferd cu oscilapii mari de temperatura, care stinjenesc se- cretia de nectar si altereaz proteinele din polen, ce se gisesc in proportii ridicate (in medie 20—300/.) dind astfel compusi toxici. Acyiunea toxicd a acestor specii nectaro-polenifere este temporara, aceasta 13dispirind complet odati cx ameliorarea conditiilor meteorologice. in fncheiere, in vederea prevenirii pa- gubelor pe care ar putea sa le provoace plantele toxice la familiile de albine se re- comanda urmicoarele : — Deplasarea stupilor a masivele me- lifere forestiere, unde cresc frecvent si plante toxice, si_se efectueze la tnceputul infloririi in mast a uneia dintre speciile melifere valoroase din zona _respectiv’, astfel incit s& existe un cules bun, asigu- rat, albinele nefiind astfel tentate ‘sa cer- ceteze diverse flori. — In raza vetrelor invadate puternic de plante toxice, unde an de an se insta- leazi stupi pentru valorificarea resurselor melifere din zona montan’, si se organ zere aciuni de amploare (la nivel de ju- dey sau de ocol silvic), pentru distrugerea acestor plante, fie inainte de inflorire, fie Ia inceputul infloritii lor, prevenindu-se astfel daune insemnate, In functie de spe- Giile respective, aceasté actiune poate fi cu succes realizata in conditii economice, recoltindu-se ca plante medicinale (rizomi de omag, stitigoaie etc.). Ca o misur’ general’ pentru redresarea si fntrirea familillor de albine, care au suferit intoxicatii grave, indiferent de na- tura lor, se recomand’ deplasarea acestora in zone cu flora melifera bogati, care si asigure in continuare un cules sustinut de polen si nectar contribuind —efi- cient nu numai la dezvoltarea si tnsin’- tosirea familiilor de albine, dar si la pre- gatirea lor corespunzatoave pentru iernare. AAA malea pub VIND urgent pavilion apicol cu 54 stupi lizi si 16 familii de albine cu tot inventarul apiccl. Telefon 927/10684. (10) VIND 20 familii albine in stupi orizontali si utilaje, Rajanu Ton, telef. 3, com, Albesti, Ta- Jomiga. (ul) Viespile si albinele AL. VARTOLOMEI Tn toamna anului 1982, eesi am Lisa deschis Ja stupi numai micu! urdinis supe- rior au patruns inguntra foarce multe viespi care au cirac o bund parte din hrana albinelor ce erau adunaie in ghe- mul de iernare. La 25 noiembrie fiind 0 zi insorité in care albinele au putut iesi la zborul de curatire am controlat fundurile stupilor, scotind foliile de polictilena ce le pusesem din timp pentru a-mi usura efectuarea controlului de iarn’ si curajirea funduri- lor primivar. Nu mick mi-a fost atunci spaima cind, pe aceste folii am gasit fragmente din corpurile albinelor moarte. In primul_mo- ment am crezut ca ele s-au imbolnavit de septicemie, simptomele fiind asemanatoare. Erau insa omorfte de viespi. Pentru edi- ficare, dupa ce am curajat toate fundu- rile, am aplicat la urdinigele _superioare, singurele deschise, cite o mica plasi de sirma fixata cu cite o pioneza astfel tn- cit, printr-o miscare circulara, si fnchida sau sa deschida urdinisul pentru accesul albinelor si oprirea intrarii viespilor in stupi. La un now control, peste citeva zile, aspectul semnalat mai sus a disparut com- plet. Vremea menyinindu-se calda albinele au facut un zbor masiv de curtire.* Verifi- cind din nou fundurile, pe foliile de po- lictilen’ nu au mai apirue fragmente de corpuri de albind aga cum am gasit la primul control. Nu am putut verifica dack aceastit mi- suri luat& Impotriva viespilor a decanjat sau,nu albinele din ghem. Nu am gasit insd pete de diaree in nici un stup, indi- ciu ca albinele nu au fost prea mult de- ranjate, Mortalitatea inregistrati a fost micd si numai in unii dintre ef am gasit clteva viespi moarte. De aceea consider ca este bine si fie oprita astfel intearea viespilor tn stupi prin. uridinise, pentru c& viespile in afara pagubelor ce Je prici- nuiesc sint totodata si purtatoare de unele boli care pot afecta sin&tatea albinelor.Stadiul actual de realizare si aplicare practicé a bre- vetului pentru obtinerea trituratului larvar ,,APILARNIL“ Prin Hotarfrea nr. 604 din 30 iunie 1980, O.S.L.M. a acordat Brevetul de in- yenjie nr. 74872 titularului Cooperativa agricola de productie Scornicesti si Certi- ficat de inventator autorului Nicolae V. Yliesiu din Bucuresti, pentru invenyia sa. Potrivi: acestui brevet, a fost realizat pro- dusul apico! apilarnil, pentru care CAP. Scornicesti a cerut Ja O.S.1M. inregistra- rea cu nr. 69389/1980 sub aceasta denu- mire, ca marci comercialé pentru a putea fi valorificat intern gi extern. OS.LM. prin Oficiul de brevete si marci pentru. strainatate, ,Rominvent“ din cadrul Camerei de Comery si Indus- tie a R. S, Romania a indeplinit in luna februarie 1981 formele de brevetare in- ternationale in urmatoarele sari : U.R.SS., S.U.A., Marea Britanie, Franya, R.F.G., Austria. gi Elvetia, conform dosarului ur, RO 81—00001, ca brevet roménesc protejat in strainatate in cadrul Conven- tiei internationale ,Patent Cooperation Treaty“ (P.C.T.). Apilarnilul este un produs apicol na- tural, biologic activ, constituit din lar- vele de trintor si din continutul nutritiv aflat in respectivele celule din faguri, re- coltate jntr-un anumit stadiu larvar si anume cu o zi tnainte de cipicirea celu- lelor, rezultar din operayia de omogeni- zare gi filtrare sub forma de triturat lar- var, supus apoi operatiei de deshidratare, fn_vederea objinerti substanyei stabile lio- filizate. Apilarnilul se prezinta si se valorificd sub urmiatoarele forme: a) ca produs proaspat, nefiltrat, recoltat in condisii de stupina ; b) ca triturat larvar rezultat din omogenizarea si filtrarea _ apilarnilului proaspit-brut, in conditii de laborator ¢) ca produs’ stabil liofilizat, prin deshi- deatarea trituratului larvar, care in prea- labil a fost omogenizat si filtrat. Apilarrilul are prin compozisia sa complex — posibilititi de folosire in al mentatia uman& si animala, tn industria farmaceutica, in apiterapie si cosmetic’, in zootehnie. OFICIALIZAREA PRODUCTIEI $1 A VALORIFICARII APILARNILULUI 1) Analize compozitionale si testtri ex- perimentale : In cadrul Planului tematic al Academiei de Stiinye Medicale din R. S. Romania incheiat 0 Conventie de colaborare stiinyificd cu Instiutul de igiend si sin&tate publicd din Ministerul Sdnatapi_privind cercetarea _,proprietazi- lor nutritive si biostimulante ale noului produs apicol apilarnil”. S-au executat analize de laborator pentru determinarea catacteristicilor organoleptice si a. proprie- tazilor fizico-biochimice ale apilarnilului (a Institutul de igiend si sindtate publica sila Oficin! pentru technologie si control tehnic de calitate a nutrejurilor combi- nate din Ministerul Agriculturii si Indus- triei Alimentare). De asemenea, in cadral planului tematic al Academiei de Stiinye Medicale din R.S.R., Institutul de igiend gi sindtate publica a realizat o serie de testiri_pe animale de experienya, pentru a stabili efectele nutritive si biostimulant: ale apilarnilului (adresa_nr, 5/156 din 26 dec, 1981 ; autorii lucrarii : dr. V. Da- ghie, cercetator chimist Nadia Nicolau, in colaborare cu N. V. Iliesiu, autorul pro- dusului). 2) Alte normative de reglementare a productiei Apilarnilulsi. Ca urmare a tes- tari apilarnilului pe animale de expe- rienfa gi a cunoasterii aprofundate a com- poritiet lui, Institutul de igien gi sindtate public&, cu adresa ne, 4925 din 7 august 1980 a avizat favorabil din punct de ve- dere igienico-sanitar proiectul de normé interna privind caracteristicile organolep- tice §1 proprietitile fizico-biochimice pre- cum si condigiile de manipulare, ambalare, depozitare, transport, valabilitate si utili zave a apilarnilului ca produs apicol ali- mentar concentrat, proaspat si liofilizat, — Ministerul Sénatapii prin Inspecto- ratul Sanitar Central de Stat, cu adresa 15nr. LB-C 2—855 din 13 august 1980, la cererea Fermei apicole a C.A.P. Scorni- cesti, a aprobat norma intern pentru produsul apilarnil, yinind seami de pro- prietijile sale nutritive si a lipsei din. com- poritia sa a oriciror substanje nocive. — Organele de specialitate si Ministe- rul Agriculturii si Industriei_ Alimentare au aprobat Caietul de sarcini nr, 184/1981 claborat de citre C.A.P. Scornicesti sia torul brevetului, in vederea reglementarii raporturilor dintre producitorii si benefi- ciarii acestui produs. Conditiile de calitave ale apilarnilului sine cuprinse in acest caiet de sarcini. — Prin Ordinul ar. 10/P.T. din 26 februarie 1981, reinnoit la 6 martie 1982, Ministerul Agriculturii si Industriei Ali- mentare a stabilit preyurile de productie, de contractare, de achizitie si de livrare la apilarnil, dup’ cum urmeazi : — Apilarnil brut: 1600 lei/kg ca preg de productie, contractare si achi entra unititi socialiste si producitori individuali si lei 1728 Teijkg ca preg de livrare pentru unitigile de — Apilarnil ee 3105 lei/ kg. ca preg de productie yi de livrare pentra unitigile unde se face industrializare, si — Apilarnil Tiofilizat : 13500 leifkg ca pret de producyie si de livrare pentru unititile care fac industrializarea acestui produs. fAZELE DE REALIZARE A INVENTIEL 1. Apilarnilul — obiect de cercetare in institute de specialitate : Imediat dupa ob- finerea brevetului de inventie s-au inche- iat conventii de cercetare stiintificd sau de colaborare cu : ‘ a) Facultatea de Farmacie a Instiutu- lui de Medicina si Farmacie din Bucuresti — Catedra de farmacodinamie. (adresa nr, Boies tIesOhs — Ministerul Sanatayii, Institutul de igien’ si sin&tate public’, Bucuresti (adresa nr. 2306/1980). ¢) Institutul de cercetare si_producyie pentru apicultura al Asociatiei Crescatori- lor de Albine, care la solicitarea au- torului produsului apilarnil, a luat tot- odata urmatoarele masuri: verificarea tehnologiei_ de producere a apilarnilului in vederea introducerii in productie a aces- tuia, incluzind aceasta ca tema suplimen- tara fn cadrul planului de cercetare al in- 16 stitutului pe anul 1981, si studierea posi- bilitayilor de realizare a unor produse energo-vitalizante si apiterapeutice pe baz de apilarnil, incluzind 4m acest scop in planul de cercetare al I.C.P.A. tema co- respunzatoare (adresa A.C.A. nr. 4487 din 12 august 1980). 2) Realizares experimental a apilar- nilului. In cursul sezonului apicol din anul 1980 s-a objinut o productic exp: mectde de apiarnl Eeméle’ aura au fost utilizate pentru diverse analize, examinari si determinari compozisionale ale noului produs, in stare proaspitk 3} liofilizata, comparativ cu laptisorel de matci. S-au efectuat operajii de produc- yie in vederea realizdrit de preparate in laborator, ca esantioane in vederea stan- dardizarii si testarii apilarnilului sub for- ma de comprimate, tablete, pulvis etc, separat si in asociere cu alte produse api- cole naturale (polen, propolis). Astfel : dn laboratorul de productie al ,,Pla- farului® s-a reugit liofilizarea apilarnilu lui si sub aceasta forma, incorporarea lui fn comprimate de tip ,,Albilong®. — dn instalayiile de liofilizare ale La- boratorului de virusuri aviare (MLA.LA. Stefanesti) s-au obtinut primele cantititi experimentale de apilarnil pulvis (liofi- lizat) iar in instalagiile, specializate ale Centrului de hematologie din Bucuresti s-au obginut cantitatile de apilarnil liofi- lizat necesare prepararii tabletelor si com- primatelor utilizate ca esantioane pentru testarea clinica. STADIUL ACTUAL DE PRODUCTIE a) La Centrala industrial’ de medica- mente in cadrul laboratorului de cercetari al fabricii de medicamente ,Tableta* — Bucuresti, dup% ce s-au objinut in 1981 rimele probe, incepind din 1982, se fa~ fics uciptoarelel produse © — »Apilarnil® comprimate conti- nind apilarnil liofilizat, cu cusa subtire protectoare pentru dragefiere ; — ,Apilarnilprop* — comprimate con- yintnd apilarnil liofilizat si propolis, cu cus pentru dragefiere. b) La Intreprinderea de produse_ cos- metice Miraj* Bucuresti se fabrict pe bazi de apilarnil, ca substanya activa,gama preparatelor cosmetice ,Acantha“ seria sortimentali cuprinzind : — compozitii cosmetice pentru dngriji- rea pielii capului si a parului ; — produse cosmetice pentru fardare ; — creme gi losiuni pentru ingrijirea te- nului. ) Combinatul apicol al Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S$. Rom- nia produce o serie de produse noi biosti- mulatoare si hepato-protectoare pe bazi de pisturi, miere si apilarnil : Apiviras- Forte, d) C.A.P. Scornicesti_a incheiat Con- ventia de cooperare nr, 3730 din 23 martie 1981 cu Institurul pentru controlul de stat al medicamentelor si pentru cercetiri farmaceutice — Bucuresti, in vederea cer- cetarii complexe fizico-chimica, farmaco- logic’, toxicologic’, microbiologic’, teh- nologicd si clinick a produselor Apilarnil si Apilarnilprop-drageuri. ¢) Comisia medicamentului din cadrul Ministerului Sanatapi, in sedinya sa din 24 martie 1981 a acordat avizul de nece- sitate pentru produsele: ,,Apilarnil — drageuri si ,Apilarnilprop* — drageuri. 4) Ministerul Sanataqii cu adresa nr. 3795 din 30 oct. 1981 a acordat Auto- rizajia de fabricaie nr, 99/1981 pentru apilarnil pulbere liofilizatS, ca materie prim’, (Titular Ferma apicola C.A.P. Scornicesti).. g) Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a aprobat Norma tehnicd de ramurd nr. 185/1982, pentru apilarnil — substanya liofilizat (nr. 18 832/1981). h) Ministerul Saniayii a eliberat auto- rizatiile de fabricatie pentru drageurile apilarnil si apilarnilprop (Titular I. M. Bucuresti), In ceea ce priveste indeplinirea proce- durii de omologare in strdindtate a pro- duselor ,Apilarnil* drageuri si ,Apilar- nilprorp" drageuri, pentru valorificarea Ja export Laboratorul de electrografie gi bioinginerie aplicat’ (LEBA) din cadrul Centralei de medicamente a realizat in 1983 urmatoarele cercetiri si studii fun- damentale privind farmacologia preclinica si clinica ; toxicitatea acuta, toxicitatea cronicS, mutagenitatea, farmacodinamia. Produsele au fost testate clinic in anul 1982 la: Clinica de psihiatrie Cluj-Na- poca, Clinica de neurologic ‘Tg, Mures, Spitalul clinic Fundeni, Clinicile CE.R- Bucuresti, care au elaborat studiile res- pective, cu indicarea rezultatelor gi cu precizarea recomandarilor de folosire. OBIECTIVE URMARITE. Prin realizarea apilarnilului, sa ur- miarit: — obyinerea unei noi surse apicole de substange biologic active in folosul sini- tatii omului 5 — diversificarea productiei apicole si rentabilizarea apicultur — punerea la dispozitia consumatori lor sin’tosi si bolnavi, a unui nou_pro- dus apiterapeutic natural, pentru a-i fer de abuzul medicamentelor sintetice. Din acest punct de vedere, informayiile apirute in mass media din yara noastr’ despre apilamnil (Reminia ba Maga- zinul, Neuer-Weg, Flacara, Scinteia — Te- leviziune, Radio, conferinye si dezbateri publice, instructaj apicol etc., au deter- minat tn interes deosebit atit in_rindul apicultorilor (furnizori ai produsului) oft mai cu seama in rindul consumatorilor. In. momentul de fay sint create toate digiile tehnice, organizatorice, de apro- vizionare si fabricatic ca preparatele pe baz de apilarnil si tncegistreze 0 pro- ductie, curent’, astfel ca sa, se poati rea- liza industrial o gama largi de preparate apifarmaceutice, biostimulente sau cosme- tice, in cantitate care si satisfacd solici Bille consumatorilor interni gi externi Pentru anul 1983, sau contractat peste 10 tone apilarnil brut. Finalizarea apilarnilului ca produs bio- logic activ si destinat ca materie prima pentru numeroase utiliziri umane g ani- male, constituie 0 premier inondiala. 17Institutul de cercetare i productie pentru apicultura ne informeaza: TRANSPORTUL STUPILOR CU RULOTA PLIANTA TIP R.P.A.-240 Ing. M, LISOVSCHT Institutul de cercetare si producyie pentru apiculturd intreprinderea ,Electrometal ‘Timisoara executa rulota plianta tip R.P.A.-240 pen- tru autoturisme, ce se vinde prin maga- zinele IL.D.MS. la un prey de 5 418 lei. Definita in prospectul ce insoyeste pr dusul ca yremorca usoari pe doud roti, destinata pentru transportu! bagajelor in ocazii turistice sau cu alte ocazii*, poate fi folosita si la_transportul stupilor cu respectarea stricté a parametrilor garan- tasi de fabricd (v. coperta I) : — Tongime totali, mm 201045 — litime, mm 150042 — indlgime — varianté joasi, mm 90045 — variant inalvi, mm 115045 — dimensjunile cutiei, mm 1095995459 — capacitatea de incircare, kg 240 — greutatea proprie (fra accesorii), kg 87 ~~ volumul cutiei, m* 05 — forya de apisare la cirlig Ia incircitur’ maxim’, daN, max 20 ~ ropile de rulare — jante tip 2.5C-8, buc 2 — anvelope 4,00-8, buc 2 — unghiul de convergenyi al rogilor — deschis, mm max 13 — fnchis, mm max 1,3 — unghiul de cidere, min —30 +30 — presiunea in royi, daNjem? 2,0 Gama serviciilor posibile utilizind a- ceast’. ruloti poate cresve substantial in cazal unui apicultor, astfel c& prequl de cost se va amortiza m: . Se pot transporta in bune conditii materiale api- cole, utilizind dotarea din fabrica. Pentru transportul stupilor in condigii de maxim’ siguranyi, a fost conceputi o ram suport pentru 6 stupi de tip ME sau verticali, complet echipati, ce se mon- teazi pe platforma rulotei, folosind ele- mentele de imbinare ale obloanelor. Din desenu! de ansambhu general (fig. 1) rezulta ca element de bazd un cadru din yeava pe care se monteazi restul reperelor 18 Cadrul este format din doua lonjeroane din yeavd 4 tmbinate prin sudura cu douad traverse din yeava de 3/4” 3. Legatura cadrului cu platforma se face prin cele patru colfare 75, sudate de ca- dru, Prinderea de platform’ este asigurata de 4 suruburi M8 care sint folosite la asamblarea obloanelor. Cele 6 distantiere 9 si 10 executate din yeava dreptunghiularg, asigura protectia stupilor in cazul ruperii elementelor de suspensie ale rulotei. Pe cadru se monteaz’ suportii de stup 2 si 5, executati din scinduri de brad de 20 mm grosime, asamblasi cu suruburi. Pentru evitarea deplasarilor transver- sale ale stupilor in timpul transportului s-a prevazut un limitator din lemn de brad de sectiune patrata 6, Deplasarile longitudinale ale stupilor la frinari si demaraje sint blocate de limita- toarele £ montate pe placuyele I si II 16 si 17 prin suruburile bombate M 6x30. Fixarea stupilor la wansport se face cu 0 cordii petrecutX peste stupi gi prin citligele 8 sudate pe cadru. Pe latura din spate se monteazi douad triunghiuri reflectorizante ce se procura din comers. Acestea se fixeaz’ pe plicu- jele IL 17 in cite doud gauri @ 6,5 si 68 mm fntre centre, Pe traversa din spate 3 se sudeaz% doi suporti 14 fiecare avind doua gauri @ 6,5. De menyionat cd pe peretele din spate al rulotei se gaseste montata masca insta- Jayiei electrice cu cele doud limpi triple. Se desface masca din cele 6 suruburi M6, se decupleaza figa cordonului insta- lagiei electrice si se monteaz’ masca pe su- poryii 14. Respectarea cotelor de executie si mon- taj, permite o asamblare rapid si comoda a ramei suport pe platforma rulotei.FTE eorsas ae SasPRODUSE NOI APITERAPICE na PALOS, farm. Filofteia POPESCU tutu! ile cercetare si producti pentru apicultura ANTIVEN produs contra intep&turilor albi- nelor si ale altor insecte in contextul misurilor profilactice de- stinate si evite aparitia dermatozelor pro- fesionale, un rol important revine prepa- ratelor care protejeazi pielea, evitind sau limitind contactul cu noxele’exogene. Preocuparea pentru protejarea tegumen- telor fay de actiunea agengilor externi a existat din cele mai indepartate timpuri, astfel inci astizi_ preparatele protectoare constituie 0 grupi de sine statitoare tn cadrul multivudinii preparatelor dermato- ogice. Injeparea si climinarea_ veninului de albine este o adaptare biologic, un act reflex de apirare a albinelor. Prin inye- pare, albina elimin& 0,2—0,4 mm venin de aibine care este un lichid transparent, incolor, cu miros specific si reactie acida. In afari de struri minerale ca: fosfat de magneziu, siruri de cupru, de calciu si altele, veninul de albine contine gi sub- stanja organicd histamina care proyoacd inflamarea locului ingepat datorita Firgirii capilarelor si vatimarii peretilor lor. Pe Ting’ melitini’ si histamin’, veninul de albine contine dow’ enzime’ importante : hialuronidaza si fosfolipaza. Hialuronidaza slibeste jesutul conjunc- tiv si permite raspindirea veninului de al- bine in_jesuturile din apropierea inyepi- turii si fn singe. Fosfolipaza. transforma lecitina qesuru- rilor in izolecitina si de aceea membrana globulelor rosii, respectiv a unor celule, Se destrama si celulele se descompun (liza). Toxicitatea_veninului de albine este strins legata de compozitia lui chimici $i efectul sau toxic variazd in funcyie de spe- Farm. E Ins * Realizate de Institutul de cercetare si producyie pentre apicultur’, 20 7 cia_animalului ingepat sau inoculat. Cele mai periculoase sint inyepiturile la ochi, limba sau cele care nimeresc fntr-un vas de singe putind provoca accidente grave. Reactia faja de veninul de albine, de- pinde de sensibilitatea fiecdrui individ. Unii suporta zeci de inyepaturi concom tent, pe cind alyii la o singura tnyepatura fac forme grave de alergie. Doza terapeu- tick este mult mai mic& decit cea toxica, iar cazurile de sensibilitate pot fi depistate printr-o testare prealabili. Experienya a demonstrat ci 1—5, chiar 10 tnyepaturi de albine sint suportate de un individ si- natos si nu provoack decit 0 roseagi, 0 inflamare a locului inyepat, senzayii de arsuri, mincirimi ete. Chiar la apicultori, care datorit® pro- fesiei lor, au o imunitate nativa sau do- bindita, fngepaturile albinelor provoaca unele neajunsuri care stinjenesc stuparul in munca sa. In general, simptomele care apar in urma inyepaturilor de albine, in functie de numirul acestora si de rezistenya orga- nismului sint: usoara iritayie locala, in- flamarea locului inyepat insoyitk de du- rere, minc&rimi, urticarie generalizata, res- pirasie grea dispneica, cianoza sau crampe abdominale, Pentru tratamentul local al alergiilor, 4n cazul inyepaturilor de albine, au fost si mai sint inca folosite o serie de mijloace empirice, cu oarecare rezultate favorabile ca: ofetul, clorura de sodiu, ceapa, frun- zele de pitrunjel etc. care au unele pro- prietayi antiinflamatoare, astringente, a- nalgezice etc. Exist’ insi, si mijloace mai eficiente pentru combaterea fenomenelor locale provocate, a durerii si tumefierii. locului ingepat. Rezultate bune se objin prin frictionarea locului imediat dupa inyepa- tura, cu o soluzie de eter mentolat 20%, Prin volatilizarea eterului, mentolul produce o senzatie de rece avind rol analgezic si anestezic local. De asemenea se mai uti- lizeaz’ cu rezultate favorabile extractul alcoolic de gilbenele (Calendula officina- lis) la care se adauga 0,10—0,15 g aneste- zina, extract care combate durerea pr neutralizarea unor componente ale veni- nului de albine (histamina).Este cunoscut ins cd pentru tratamen- tul urticariei si al starilor alergice provo- cate de insecte se foloseste o medicasie complexd, constituits din antihistaminice, sedative, vitamina C, vitamina P, prepa~ rate pe bazd de calciu administrate pe cale oral in asociere cu preparate ce se aplica local sub forma de: solugii, lini mente, unguente, paste etc. In urma cercetarilor efectuate de noi in cadrul laboratoarelor Institutului de cer- cetare si productie pentru apiculturi, am preparat si experimentat un nou produs destinat prevenirii fenomenelor locale pro- vocate prin inyepiturile de albine, denu- mit ANTIVEN, S-au experimentat o serie de formule folosind ca substanya activa acetat de amoniu, acetat de calciu, hidro- xid de amoniu, mentol, camfora cu sau farX adaus de anestezice sau antihistami- nice. In formule au fost asociate substanje ausiliare, corespunzatoare, tn scopul sta- bilirii raportului molecular al componen- telor si influenta anumitor agenti asupra stabilitayii_produgului, Pentru a realiza un produs care sa aib’ o valoare terapeu- tick optim, ne-am fixat asupra unei for- mule ce contine o sare de calciu_asociata cu un antihistaminic cum ar fi fenira- mina, precum gi un anestezic local, ca de exempht benzocaina sau lidocaina, Sub- stantele respective au fost dizolvate tn- tr-un amestec hidroalcoolic glicerinat cu un adaus de miere de albine cu rol de re- generare a jesutului lezat. Dupa prepararea produsului au fost ve- rificate proprietazile fizico-chimice efec- tuind determinari analitice calitative si cantitative pentru punerea in evidensd a fiecarui_ component care constituie for- mula. Produsul Antiven a fost testat clinic si avizat terapeutic de citre Ministerul Sa- Ail. Utilizat corect face posibild efec- tuarea lucrarilor apicole fae a expune pe apicultori la ingepaturi. In cazul tnyepaturilor s-au obtinut re- multate bune prin utilizarea Antiven-ului si anume: atenuarea reactici alergice lo- cale, netumefierea, atenuarea durerii ete. Dupa extragerea acului, pe locul intepat se aplies solutia cu ajutoral unui tampon de vata bine imbibat, mentinindu-] citeva minute, Cu produsul Antiven se asiguri un tratament eficient in. conditii de crata- ment ambulatori, fiind utilizar in cazu- rile injepaturilor de insecte si mai ales in fnfepiturile de albine. Pe dingi rolul de anestezie local, analgezic, antihistaminic, datorat ingredientelor ce le congine, pro- dusul anihileazé acyiunea toxica a veninu- lui de albine si totodata are un efect de tndepartare a albinelor, respectiv de uyu- rare a activitétii apicultorilor in stupin’. Aceleasi efecte le are produsul si contra inyepiturilor altor insecte. ‘Antivenal se prezinta sub form’ de so- lusie, ambalat fn flacoane brune a 50 ml fiecare. Este de yecomandat ca acest produs st nu lipseasct din trusa medicalé a fiectiret stupine, a fiectrui apicultor tn parte. ACNEOL produs dermato-cosmetic folosit in tratamentul acneelor Folosirea pe baze stiintifice a produse lor naturale miere, polen, Fiptigor de mat- ci, propolis, venin de’ albine si ceara, produse cu tin bogat conginut in principit veave + Leu ea Tollegiadal ce Sau fn sprijinul aparacii sinitayii omului. Stu- diile clinice si experientele de laborator efectuate de un numar din ce in co mai mare de medici, farmacisti, biochimisti, chimisti biologi ‘etc., observayiile speciali- stilor in domeniul. apiterapiei, precum si humeroasele solicitiri din partea populati ci, in special ale oamenilor suferinz’, evi- dentiazad interesul crescind fay’ de produ- sele apicole si atesti eficienta lor in diferite maladii in care se administreaz indopen- dent sau tn asociere cu alte medicamante. Unul din produsele apicole cu mare efi- cient terapeutic’ este propolisul. Propoli- sul este un produs apicol natural rezul- tat din materialul recoltar de albine de pe mugurii arborilor si de pe unele plante ierboase, prelucrat de albine prin adiuga- rea unor secrejii glandulare proprii, ceari, polen ete. El se prezinta sub forma. unei mase solide, de culoare brun cafenie cu nuanje verzui, cu, structuri neomogen, de consistenti dur, cu miros aromat, in: 21solubil in ap’, solubil in_anumiti solvengi organici (alcool, eter, polietilenglicoli, gli- ceride etc.). Analiza chimici a propolisulut a, pus in evident numeroase substange : rigini vegetale (acid benzoic, acid cinamonic), substante aromatice, balsamuri, derivati flavonici, (crizina, lectocrizina, galangina, camferida, evercetina etc.), aldehide aro- matice (izovanilina), substanje vaharoase (glucozé, fructoz’) $1 numeroase microele- mente, Compozijia chimick complex’ ti con- fer un spectru larg de proprietati biolo- ice, testate clinic: actiune bactericid’, acteriostatict, acriume cicatrizanta si tro- fick localé prin stimularea procesclor de regenerare a jesutului epitelial, actiune anestezict si analgezicd local.’ Actiunea terapeutic a propolisului se” datoreaz mecanismului siu dea forma o pelicula protectoare Ja suprafaja leziunilor ulce- roase suprimind actiunea iritant’ a agen- tilor externi cft si datorit acyiunii puter- nic anestezice ce suprima durerea, favo- rizind vindecarea. Aplicarea extern a_ propolisului are un efect terapeutic pozitiv in piodermite profunde, in furunculoze etc., scurtind timpul de tratament in comparatie cu mij loacele terapeutice obisnuite. inveligul, cutanar este primml organ care suferd actiunea factorilor externi, dati find asezarea 'ui superficial’, in con- tact direct cu mediul fnconjuritor. Studierea histologiet si Griologiel piel scoate in evidensa faptul ci, organul cuta- nat este dotat cu unele mijloace proprii de ordin structural si functional destinate pentru apirarea faya de agensii fizici, chi- mici sau infecgiosi cu care vine in contact. Aceasti capacitate protectoare ins nu are posibilitiyi nelimitate. Atunci cind inten- sitatea sau durata de actiune a unui fac- tor depiseste mijloacele de autoapirare ale pielii, intervin modificiri locale si generale care duc la instalarea unor can- titi exagerate de sebum de citre glandele sebacee, Ia 0 serie de manifesiri in- cluse intr-un sistem denumit seboree, la care se adaugi si complicariile acestuia 22 cunoscute sub numele de acnee, Acneca reprezinté 0 complicayie a seboreii si cu- prinde o serie de forme clinice: acneea polimorfi, acneea juvenili, acneea hiper- troficd, acneea rozacee, acneea medica- mentoasi, acneea profesional’ etc. ‘Acneea juvenili, cea mai cunoscuti boalé a tenului gras, apare la pubertate cind glandele se dezvolt& prea repede si lucreazi dezordonat, ritmul de crestere fiind determinat de secreyiile hormonale. Pe un ten gras, praful si microbii ‘si giisese mediul ideal. De aceea este indicat © cit mai riguroasi igien’ a feyei. In pri- mul rind se evitd atingerea ei cu mtinile murdare, faja se va spila cu infuzie de musetel sau cu ap’ cdldusa si spun de gudron sau sulf (apa e bine si fie de ploaie sau si i se adauge 1/2 lingurd de bicarbonat de sodiu sau zeama de 1Xmfie). Pentru ‘tratarea acneii juvenile este nece- sard consultarea medicului dermatolog si a cosmeticienei. In dermato-cosmetologie se folosese 0 serie de preparate in scopul de a opri infecriile, avind totdatd si o actiune bine- facitoare asupra disfuncyiilorvasculare superficiale, Se pot folosi loyiuni cu sub- stante vasoconstrictoare si dezinfectante care au o actiune specific’ asupra rezis- tengei capilarelor. Sint cunoscute tn cos- meticd si terapeuticd. numeroase produse preparate pe bazi de extracte de plante medicinale asociate cu anumite substante auxiliare, conditionate sub forma de cre- me, lofiuni de faya, unguente, sprayuri, destinate tratamentului afectiunilor _ac- neice ale fetei. Din considerentele expuse mai sus ne-am orientat in formularea unui preparat cu extract de propolis, In urma cercetirilor efecruate de noi in cadrul Jaboratoarelor LCP.A., s-a experimentat acest produs decmato-cosmetic, destinar tratamentuluidiferitelor afecyiuni ale feyei, dar mai ales fn acneea juvenili, denumit ACNEOL. S-au experimentat o serie de formule folosind ca principiu activ propolisul, aso- ciat cu substange auxiliare corespunzatoare. Utilizarea propolisului in practica farma- ceutici, impune cunoasterea comportamen- tului stu in formule galenice, in asociere cu alte substanje. Pentru a realiza un pro- dus cu o valoare terapeuticy optim’, ne-am fixat asupra unei formule care contine extract fluid de propolis asociat cu sub- stanje auxiliare ca: mentol, acid salicilic, slicerin’, solubilizate cu ajutorul unei so- lutii hidroalcoolice. Dup prepararea pro- dusului, au fost verificate proprietiile fizico-chimice efectuind determinzri ana- litice calitative si cantitave pentru pune- rea in evidenya a fieckrui component din formul’. Produsul Acneol a fost verificat clinic in cadrul Centrului medical de apiterapie (Sectia dermatologie), Produsul realizat de noi a fost avizat terapeutic si de fa- bricarie de citre Institutul pentru contro- Jul de star al medicamentelor si cercetii farmaceutice si de Ministerul Sanitiqii, Se previntd sub form’ de solusie de cu- loare bruni si este ambalat in: flacoane brune a cite 50 ml fiecare. Acneol este indicat in tratamentul dife~ ritelor afectiuni ale fejei ca dezinfectant, dar mai ales in tratamentul acneii ju- venile, Se foloseste extern prin tamponarea u- soar a zonei infectate cu un tampon de vata de 2—3 ori pe zi, asigurind un tra- tament eficient, Realizarea noului produs contribuie la largirea gamei de preparate puse in slujba sinitiqii omului. Produsul se giseste atit Ia Central medical de apiterapie al LC.P.A. (punct farmaceutic) oft si fn re- jeaua farmaceutic’ din intreaga far’. MOD DE PREPARARE A SINEACARULUI V. FANTANA, Mi-am propus ca in cele ce urmeazi sa prezint modul in care imi_prepar, cu bune rezultate, amestecul de fain cu Si- neacar concentrat cc-l folosese impotriva acatienilor Varroa jacobsoni : In acest scop agez pe 0 mask dou vase si torn fina, gi Sineacarul in unul dintre ele in cantititile necesare, funcyie de nu- marul_familiilor ce urmeazi sa fie tea- tate, Dupi ce amestec usor cu o line gura, cu ajutorul unei site cern amestecul de 2—3 ori trecindu-l dintr-un vas in Ieul. Operatia este usoar’, simplu de reali- zat si rapid’, Amestecarea unui flacon de Sineacar cu 4,5 kg faind se face prin cer- nere in cel mule 10 minute, fata de 30 minute cft sint necesare spre a-1 realiza cu lingura, si inck fri siguranya unei omo- geniziri perfecte. Am considerat necesar si impartisese cititorilor aceasti metoda simpli deoarece in anul 1982, primivara, tratindu-mi al- binele cu Sineacar concentrat amestecat cu faind cu lingura, am observat a doua zi, la unele dintre ele albine moarte Ja urdi- niguri, In toamna aceluiagi an cind am repetat tratamentul efectuind insk de data aceasta amestecul prin cernere nu am mai thre- gistrat mortalitati la nici un stup. 2 | MOA OE BL MT MOP ASE PLD MO ME EAE DF AOE ME EM Fl FP tad PPCALENDARUR APICULTORULUI inajutorul apicultorului incepator: Lucrari in stupina in luna august La finceputul lunii august toata atenyia trebuie indreptati asupra calitisii hranei ntru iernare deoarece sint cazuri cind loarea-soarelui produce, miere de mana. Dac stupina este agezata in preajma unei paduri de rasinoase, testarea calitayii hra- nei pentru iernare este obligatorie. © Daca se tnlocuieste mierea de man’, invertirea siropului va fi facuti de al- binele de vard care si asa vor dispare pind la inceputul iernii. Metoda de iden- tificare a mierii de mana este simpla si este descrisi. pe larg in lucrarea ,Mierea de mani“ de dr. ing. I. V. Cirnu, pa- ina 168, de vinzare Ja magazinele filia- Rise Gadbicne ale qseaateet linet fn cazul unui rezultat pozitiv, care arata existenta in faguri a mierii de mani, apicultorul trebuie sé se adreseze de ur- genja filialei, care in schimbul mierii de mana va da apicultorului zaharul necesar. Toate ramele fard puiet vor fi extrase si imediat se va incepe hranirea de comple- tare folosind 3—4 hranitoare uluc, ase- zate in corpul de jos, de o parte si alta a ramelor cu puiet. Albinele vor inverti siropul si fl vor depozita in ramele corpului superior dup care fl vor cipici. Dupa incetarea cresterii puietului ghemul format se va etrage sus si va jerna_ bine. La stupii cu rama ma- re 435 x 300 mm se va proceda la fel in ceea ce priveste extractia iar hranitoa- rele vor fi asezate de o parte si ce alta a ramelor extrase, care nu pot fi mai multe de 4, Dac& atunci cind se face tnlocuirea nu_se pot aseza hranitoarele in corpul cu puiet si rame extrase, deasupra se va ageza un magazin in care se vor pune hra- nitorul uluc. In acest caz este bine sa se descipiceascd coroanele din jurul puietu- lui care au miere de mani, care, partial va fi consumat% acum, iar restul va fi 24 amestecata cu ceea ce rezulta din inverti- rea siropului, care va fi in concentratie de 1/1. In. cuib nu se lasi mai mult de 7—8 faguri. Daca Ja identificarea mierii de mana prin metoda cu alcool tulburarea nu este prea pronunyati sau cantitatea de pre- cipitat care se depune pe fundul eprubetei este redusi, mierea capaci din jurul pu- jetului mu se va descapici. © © alta lucrare care se impune este completarea proviziilor tn vederea unei bune iernari. Pentru perioada 1 noiem- brie — 31 martie o familie normala ca putere are nevoie de 12 kg miere care poate fi concentrati in 4 rame 435% 300 mm sau 6 rame 435X230 mm. Tre- buie sd se aiba in vedere ci pentru men- jinerea din stare activa a familiei de albine, dacd nu exist in zona un cules de intre- jinere — trebuie si se dea siptiminal, ping la fncetarea activitayii, cite 05 1 sirop, zahar candi sau serbet. © Sa nu se uite cd o matcd virstnicy nu va da rezultate bune in anul urmator, de aceea este bine sd se creascd miatci hranind familia cresc&toare pind la ca- pacirea botcilor, Matcile tinere obyinute vor depune owa pini toamna tirziu, iar primavara vor depune oua intens. Daca apicultorul nu poate creste mitci este bine sf le procure prin. cercul apicol. Pentru acceptarea cu usurinyZ a matcilor, cel mai bine este si sz faca nuclee de 2 rame_cu albina tindra. Aceste nuclee se vor face deasupra familiei, in stupi multi- etajati, folosind podigorul Snelgrove si 1 corp iar Ja stupii orizontali formind nucleul fn partea liberd cu uridinigul re- dus, La alte tipuri de stupi care nu permit folosirea unui nucleu in acelasi corp cu familia de bazi se poate forma nucleul intr-o ladiya de transport rame sau un stupusor de 4—6 rame, special construit. Aceste mite} tinere vor oua pin’ la ine ceputul lunii noiembrie, daca timpul este frumos sau daci nu — pind la mijlocal Jui octombrie, cfnd vom unifica nucleul cu familia de baza, avind matca tinara. ® De multe ori in cadrul stupinei sint situatii cind trebuie mutayi unul sau mai muli stupi in acelasi timp. Dact mutarea se face pe sensul de zbor al albinelor,adic& thainte sau inapoi, stupul poate fi deplasat cite 1m la 2 zile. Cind stupul trebuie deplasat Ja dreapta cau la stinga mutarea nu va depisi 30 cm pe zi. Pentru a s2 evita ratdcirea sau pierde- rea albinelor este bine ca fnaii 5 zile dz a fi executaté mutarea, pe stu- pul respectiv si se aplice un patrat cu jacura de 10—15 cm deasupra urdinigului. P&tratul poate fi confectionat din orice material insd de alta culoare dectt cea a stupului. Mutarea este bine sa se faca in timpul zilei, pentru a supraveghea rezu!- tatul. In orice situayie de mutare nu tre- buie sa existe obstacole pe directia de zbor a albinelor. In cazul cind trebuie parasita vechea vatra, iar noua vatra este la o distanyz mai mick de 4 km si albine'e zboari se va proceda cu multa atentie, luind fnainte de a face mutarea nigte m3- suri care sd asigure rezultatul dorit. Dac& apicultorul dispune de eolectoare de polen le va folosi, iar th lips’ — va procura pentru fiecare familie o placid activi. Se transporta stupii ps noua vatra, se asaza pe locurile lor definitive, dup care se deschid urdinigurile familiei dind fum mult ‘pe uridini apoi se agazi. colectorul sau placa activa. Din cauza fumului al- binels id vor umplegugle caithere, dips care, trecind prin plasa activ’ vor face zborul de recunoastere. Treptat s2 proce- deaza la fel cu toyi stupii, lésind urdini- sele asvfel blocate pina seara cind se ri- dick plicile active sau colectoarele de po- Ten gi se strimtoreaza urdinigele in vede- rea evitarii furtisagului. ® In cazul cind un stup este atacat de hoaje dack se asazi colectorul de polen la urdinis atacul inceteaz’ © Trebuie procurat din yreme carton asfaltat sau o folie din P.V.C. mai groasa, din care se taic o suprafay egald cu cea a fundului stupilor din prisacd. Cu oca- zia, unui control se asaza_pe fund aceste materiale, iar atunci cind se face trata- mentul cu Sineacar, dupi 4—5 ile, se scoate blocul reducator al urdinigului la stupii cu fundul mobil si se trage afard cartonul sau folia scuturind fntr-o galeata faina si parazitii. Se introduc din nou ma- terialele pe fundul stupilor asezind la ur- dinis blocu! reducator si totul este fn re- gula. Este mai greu ca faina si fie ma- face iaefeatl ita ne leas Ree eee prance eueege NCIS zontali aceste materiale se vor introduce pe fb dulfraga: tuck istse pevgeclo bor A xetrase, Trnute, ub fimilis £e seems Ge teunk wouleirare: ws atee ll. 78 Hangs cass Si tental sce ea’ dec plasat ghemul, se recupereac! rleXtura de beafh Jt "voddrea. tapiedl Jat) Slate Maite. Halele respective vor fi puse la uscat si ani la paeeace pot th bugusvilan © De multe off sub stupi gi in special sub scindura de zbor cresc diferite bu- eran (carefclerstuntiogbarkeentalorocsre i sopirle: Albinele, efnd vin de la -eales de culem necrac sah oh aig lik dovena S dbodty, tau in tauce wintulel, Gad pe disse buvaieni de-ands wnt repede ‘ye higit-de acegd elunttori, be acces. set Spluida stuoulel ole @ loci de sib sual Tibuie amentiouts. fh ace Gurus panten a nu oferi ascunzis unor daundtori @ Din eanza lose da ‘euler, albinale hhoape: atocd‘seupit ceachiss tnd sles tntee orele, 10-16. Dack trebuie efectuate uncle Jucrari stupit trebuie deschisi pentru. pu- Gin: Hmprgl ial ales dupe orele: 46 scktre feats. No se deschid seup! la atnd, of cind nceo. pans and an ala seapincl Dack se poate, in timpul lucrulu, este bine i fo echimbald -culoance halanulel gi chiar formaral migei, pentru

S-ar putea să vă placă și

• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 05

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1985 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1979 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1979 02

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1986 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 09

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1986 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări