COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEl CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA ne Poni BeaneL NEN red STACHE PAIL SG: Bas Se Grea Crees COLEGIUL REDACTIONAL Rieter Cai: eran Deere MCT ie CNS ach Pre OM CLVANIEW Fucik nr. 17, Bueur Cnr Remsen DUTT C Meme Cer rr citar cret Rov oeae ener? Eee Oommen eT Revist’ lunari de schimb de experient3 gi indrumare metodologic’ apicolA editati de Asociatia Cresc&torilor de Albine din Republica Socialist’. Romania CUPRINS A MALAIU: Contributii la perfecyionarea apara- turii pentru objinerea veninului de albine, V. ALEXANDRU ninului de albine. Maria DRAGAN: Cum si producem liptigorul de matci? Saad {. YOUSIF-KHALIL: Funcgionarea_glandei hipofaringiene, Stabilirea gradelor de funcyio- nare prin metode matematice. A. BOAGIU : Productia de miere prin verticali si existenja stupinei prin orizontali } 1. V, CIRNU: Sparceta si ghizdeiul — dou’ surse joroase de nectar i polen. ndrum&ri privind recoltarea ve- DIN ACTIVITATEA FILIALELOR APIMERIDIAN O, MILEA: Albinele de la Ephes. CALENDARUL APICULTORULUI Z. VOICULESCU : Lucriri apicole in luna iunie, OPIN, I. BECHERU : Reversul medaliei. DOCUMENTAR APICOL RECENZII DE VORBA CU‘CITITORI + **: Prognoza infloririi saleimului. Instituiul de cercetare si productie il Asociatie’ Gs rescatorilor de Alone din statiunile sale zonale de ameliorare a materi j de crestere « mateilor produce mitci fionate din rasa de albine autobtond Apis mellijiea carpatica ce pot fi procurate contra cost prin cent ime nave si Ilielor"detene noastre, In imagine vederea ile ansambla de la Méidarigti, jud. Vilcea, Coperta IV: Calendarul lucrarilor de crestere si stadiul de dezvoltare zilnica a matcilor.Institutul de cercetare si productie pentru apicultura ne informeaz: CONTRIBUTII LA PERFECTIONAREA APARATURII PENTRU OBTINEREA VENINULUI DE ALBINE Ing. A. MALATU Director al Institutului de cercetare si producyie pentru apiculrurd Urmare aplicirii cu perspective din cele mai promigitoare a terapiei cu venin de albine in diverse afectiuni reumatismale si circulator periferice, necesitatea asiguririi substanyei active, 4 condus in ultimele douk decenii, Ia experimentarea pe plan mondial a numeroase procedee % disporitive pentru obrinerea veninului. de albine. Mentions astfel aparatura realizatk de D. I, Palmer (Canada, 1961) care consti dintr-o cutie pe al crui fund este agezati o coal de hirtie acoperitd cu gel de agar-agar sa ct folie de silicon. Peste acestea sint intinse sirme conductoare prin care circula, un Curent alternativ de 6 V. Albinele maturate de pe fagure peste acest dispozitiv, ingeapa folia cind primese socul electric. Tn cadrul acelorasi preocupiri R. A, Morse si A. W. Benton (S-U.A., 1965) constru~ iesc un aparat care permite obsinerea veninului prin joc electric. Aparatul exe alcatuic din- trun cadru de lemn pe-care se intind fire de cupra sau fier, unui din fire fiind conectat la © bornd iar al doilea la cealalt¥ bom’ a sursei electrice. Circuitul electric se inchide si se obsine socul electric in momentul in care albina este in contact cu dowd fire vecine. Alimen- Tarea aparatului se realizeara de la reyea printr-un transformator variabil sau de la un acu- mulator de 12 V, printr-un convertizor ce teansforma curentul céntinuy in curent_alternativ. Pentns extractie transformatorul este reglat Ia 33 V. Autorii atrag atentia cX albinele devin foarte agresive, fapt pentru care imbracdmintea de protecfie obisnuita in stupina nu este sufi- cient sic, de asemenea, sint expuse ingepirii, de citre albine si persoanele care se afl la sute de metri departare. 'N. V. Bondarenco si A. N. Melnicenco (U.RSS. 1972) folosese in experimentare un aparat_alimentat cu curent continu la baterii de 4,5 V legate in serie, asigurind la. elec- trovi (Infagurarea de fire de sirmi) 0 tensiune de 18-25 V si un aparat alimentat In reeaua de curent alternatiy de 110 V sau 220 V care printr-un transformator, asigura 1a electrovi © tensiune reglabil de Ia 9 la,30 V. Colectorul de venin este format dintr-un cadru de plastic pe care sint intinse firele electrice jar sub acestea este ajezata 0 placa de sticla, Sub actiunea curentului electric, Ia albine se declangeaz3, reflexul de intepare, veninul rimine pe sticli, iar albinele isi pasteaz’ acul intructe neingepind nimic, acesta nu este reqinut. ‘Autorii sustin c& aparatele se caracterizeaz printr-o productivitate miare. Solujii_aseman3toare celor mentionate anterior au fost folosite si la aparatura expe- rimentar’ de H. Galuszka (R. P. Polon3, 1966) I. Lusich (1961), O'Connor, Erikson, F. Gun- nigon (1966) etc. precum si de apicultorli producitori de venin din R. P. Bulgaria. Este necesar de asemenea si amintim despre faptul eX E. Escov (U.R.SS., 1969) pe baza lucririlor experimentale furnizeazi date mai_concrete privind parametrii aparaturii de recol- tare a yeninului. Astfel, autorul consider ci pentru recoltarea veninului de albine, curentul alternatiy cu’ tensiunea de 30 V, freevenja de 50 Hz, in regim de 3 sec. impuls si 6. sec. pauzd, asigur’ cele mai potrivite conditii pentru realizarea acestui scop. Limita de sensibili- tate la intensitatea curentului este de citiva micro-amperi, iar intensitatea de 20 micro-amperi mu provorca electrocutarea albinelor. Sovieticii N. M. Antemoy si I, G. Soloduho (1965) folosese curentul electric de inalté tensiune, obsinut printr-o bobin de inducyie conectatt 1a un acumulator de 6—8 V aya cum procedear& i americanul Mraz. Experimentat de cdtre noi_acest proceden a avut ca efect negativ o mare mortalitate a albinelor prin electrocutare, fapt ce a condus la intreruperea experimentitilor. Teeter ereacee [interatrea sce Roatan tklse nachna Taare IiceMalleeriedeeYocrcee sori cinteactral rife peso CYcorcaste Yd aee ets Sera reece VACUA Milaiu, ing. V. Alexandru si biolog S. Da- mian) au experimentat diversele procedee, Febnici a apseaese telvuearab ata TIES dial, Rezultatele obyinute nu au fost satis- facStoare si nu au confirmat in totalitatedatele din literaturi, punind de asemenea sub semnul fntrebarii evoluyia albinelor din punct de vedere biologic dupa aplica- rea socului electric. Lucrarile executate [a institut au_urmi- rit dou’ laturi principale, respgctiv ela- borarea unui generator de impulsuri cu parametrii funcyionali optimi si stabilirea celor mai corespunzatoare soluyii construc- tive si functionale ale grilei electrice cu suportul colector pentru veninul de al- bine, rezultatele obyinute fiind redate suc- cint, in continuare. GENERATORUL DE IMPULSURI Pentru stabilirea celor mai corespunzi- toare si eficiente solutii, in vederea recol- tirii yeninului de albine cu impulsuri electrice, s-au folosit generatoare special concepute, cu diverse forme de undé, cu laja larg atit a tensiunilor, intensititi- eed reer aloetel fe peteclae lorie s pauzi, S-a_studiat reacyia_albinelor la semna- lele stimul cu patru forme de unda ; im- pulsuri. in curent continu, sinusoidal, dreptunghiular si dinte de fieraseréu (fig. 1, diagramele a, b, , d) asigurind pentru fiecare form’ de und’ amplitudi nea impulsurilor clectrice care realizeari reacfia maxim, precum si freeventa op- tim’. Aparatele construite si-care produc im- pulsuri electrice cu formele de undi ara- tate mai sus, au avut ca principale deza- vantaje urmatoarele : Ui U a) O00. «LO U a Ae d) e) Fig. 1 — la albine, reactia de inyepare se ob- yine ca efect direct si dur al socului elec- tric asupra sistemelor anatomice ale orga- nismulul si nu ca o reactie naturala prin stimularea instinctului de aparare, fapt care conduce Ia integistrarea unei morta- litai destul de mari ; — reacyia albinelor la impulsuri elec- trice fn curent continuu si la cele cu forma de unda sinusoidala si dreptunghiu- lard se*situeaza la valori nesatisficdtoare ceva mai ridicata la impulsurile electrice cu forma de unda ,,dinte de fierastriy* asa dup& cum rezulta din figura 2, diagra- mele a, b, c, d; , —,declansarea cu aceste impulsuri a reacyiei de injepare se face greu, dupa interval de timp mari, iar unele variante sine chiar repelente, alungind albinele de pe grila electrica si din jurul ei ; — impulsurile electrice cu cele patru forme de unda, administrate albinelor, produc perturbatii in comportamentul al binelor, acestea devin agresive, ataca tot ce le apare in cale pe distanta de sute de metri, stare transmisa uneori intregii stu- pini, Revenirea la normal se realizeazt dupa 4—5 ore de la incetarea impulsuri- lor cu primele trei forme de unda si dupa 2—3 ore la cele cu form& de unda ,dinte de fierastrau® ; — cantitiile de venin obyinute sint nestimulatoare si nu confirma datele fur- nizate de A, N. Melnicenco, dupi care se obsine 1 g venin de la 1 kg albin’ gi nici pe cele ale lui Morse si Benton care fac cunoscut cd de la 20 stupi, intr-o zi nor- mali au colectat 1g venin, Faya de aceste rezultate, colectivul de cercetatori_nominalizat anterior, pe baza unor, minufioase cercetari si indelungate cdutari, au elaborat un generator la care semnalul-stimul este format din trenuri (ert) de impulsuri electrice cu o form’ le unda mai complexa, asa cum este re- prezentata in figura 1, diagrama e, Prin experimentarea indelungaca a. ge- neratorului creat s-au constatat urmatoa- rele: — impulsul electric cu forma de undi complexa, obsinut prin montajal electro- nic conceput, produce o reactie a_albi- nelor, exprimata prin numarul mediu de$nyepacuri (7), net superioara faya de toate Glelalte semnale stimul cu alte forme de und’ (fig. 2, diagrama ¢) ; net yeactia maxima a albinelor, la. toate impulsurile electrice, indiferent de forma undei si inclusiv la forma de unda com- plexi, se tncadreazi. tntre 50—60 Hz (fig. 2, zona hasurats) mai coneret cind este de 56—58 Hz; — actiunea de injepare se declanseaza corespunzator, la toate amplitudinile sem- nalului stimul realizate de generatorul de impulsuri cuprinse inte 60—90 Vv (ata). Amplitudinea semnalului_ stimul cuprins’ intre 80 si 90 Vwv se imptne atunci cind se folosesc un mare numar de grile, cind distanza de la generatorul de impulsuri si ultima grilé depaseste 50 m ; — contactul a una sau doua albine cu firele ,electrozi* ale grilei, provoacd, in- stantaneu reactia acestora. Alarma data de ‘imele albine, produce un efect de ,ava~ Jenga" wrmare, Gira in 1-2 minute un numie mare de albine se adun’ pe grill si Ingeapa membrana. Reacyia albinelor in- Seteaza la scurt timp dupi tntreruperea semnalului stimul ; — comportamentul albinelor in timpul extractiei este normal, activitatile biolo- gice $n stup desfasurindu-se fara modi- ict — agresivitatea albinelor, in cazul fo- losirii formei de unda complexa nu depa- geste nivelul obignuit al familiilor cind nu se extrage venin, ceea ce face ca activi. tatea apicultorului in stuping & nu fie tererapis, el pethd intecvent tn tase cuibul familiilor la care se recolteaza ve- He ely 'c 10. 8 6 4 =z He 2 ie = ib cy o wie 60 80-100 120 40 160 80 200 5 frecventa Hz Fig. 2 ninul, cu mésurile de protectie obignuite. Urmare comportamentului albinelor in timpul recoltérii yeninului, se poate con- cluziona ci impulsul electric cu form de undi complex nu actioneazi ca un ,goc electric ci are ca efect stimularea instine- tului de apirare a albinelor, prin stimu- laren prezenyei dusmanului (primejdiei) fei a modifica echilibrul perfect al inde- pendentei factorilor de natur’ electric a organismului albinelor. GRILA ELECTRICK $I CASETA COLECTOARE Efectul stimulator al impulsului elec- tric asupra albinelor se realizeaza prin in- termediul. unor grile, fiecare fiind con stituita dintr-o reyea de fire paralele nei- zolate, montate pe un cadru, Sub reyeaua de fire se plaseaz% suportul de inyepare side depunere a yeninului, constituit dintr-o placa de sticla si o pelicull pene- wrabila.. . Contactul albinei. cu 2 fire ,electrozi“ yecine, tnchide circuitul electric si tn fe- lul acesta se provoacd instantaneu reac- tia de intepare. In primele experienye am folosit pe baza, daeslor din literatura de specialitate un tip de grili cw fire paralele infagurate pe un cadru, sub form’ de spire. Binein- geles, s-a aplicat un material izolator intre cele doua infasurari. Datele experimentale objinute au fost necorespunzatoare. Infasurdrile spiralate sint inductive, creaza cimpuri electrice destul de puternice care orienteaza albi- nele spre extremitayile grilei, obligindu-le sk riming in zonele respective pina la in- treruperea semnalului stimul. Produciile de venin obtinute tn aceste condigii stne reduse, De asemenea, cimpurile electrice ce se formeaza la grilele de acest tip per- tirbeaz4 comportamentul gi orientarea al- binelor. Procedind metodic, s-a elaborat un tip de gril& astfel ca dowd fire ,electrozi* yecine s4 aiba polaritayi diferite. Monta- jul firelor yelectrozi* este neinductiv prin desfagurarea intregii retele de fire tntr-un singur plan (fig. 3). Firele ,electrozi“ au diametrul'de 0,5 0,6 mm i sint confectionate din sirm’ re- 3Fig. 3zistenté la oxidare. Formarea unei_ peli- cule fine de oxizi pe reyeaua de sirma, sub actiunea conditiilor de lucru, anuleaza ro- lul acestora de transmitere a semnalului- stimul. Firele dispuse in acelasi plan au distanga intre ele de 4,5—5 mm, distanya care s-a dovedit a fi cea mai eficienta. Distantele mai mici sau mai mari reduc eficacitatea grilei. Cadrul grilei pe care se desfasoara re- yeaua de fire I-am executat in diverse variante din lemn, aluminiu, material plas- tic. A rezultat c& atunci cind nu se asigura izolarea prin insasi solusia constructiva si materialul folosit, este necesar ca la exe- cutia retelei de sirm’ si se plaseze tntre firele cu polaritayi diferite un material electroizolant. Caseta colectoare de venin, care se pla- seaz& sub reteaua de fire are ca suport o plac de sticl% peste care se plaseaz’ o membrana ugor penetrabila si care nu re- tine acul albinei. Diversi autori straini au folosit gel de agar-agar, folie de silicon, yesitur pergamentats de nylon, tunica mucoasi‘a intenstinului de bovine, peli- cula de plastic sau cauciuc alimentar, iar unii au utilizat placa de sticla fara nici o pelicula, Noi am utilizat diverse materi- ale, cele mai bune rezultate obyinindu-le cu o pelicula din plutex (latex). In urma experimentirilor s-a ajuns la coneluzia c& prezenja unei pelicule tn care albinele au posibilitatea s& realizeze manifestarea fi- zied de inyepare, desavirseste actul fizio+ logic de eliberare a veninului, obyinindu-se astfel 9 cantitate de venin de peste doua ori si jumatate mai mare decit cantita- tea objinuta prin folosirea sticlei fara pe- licula sau cu o yesitura rara. ecranla = 58 He AROLTIONEA, MPULSURLOR IV: Ypet] Yana] Yaval Yeah arnt 55 | cs [9 | a7 lam aval 4=Uor26 | 22 | 95] Fig. 4 fhe ty 210 ms Oe 4 e185 In plus de_actasta, calitatea veninului este superioar, prevenindu-se imputifica- rea lui cu praf, polen de pe picioarele al binelor etc, sau cu miere regurgitati si excrementele albinelor, care apar frecvent la reactia acestora in, momentul impulsului elecuric, Pentru ineditul caracteristicilor si nou- tatea solugiilor adoptate, pentru efectele obrinute, procedeul gi instalagia pentru re- coltarea’ veninului prezentata, respectiv generatorul de impulsuri, grilele electrice gi casetele colectoare au fost brevetate de OSIM cu nr. 77068/16 V 1980. z Plecind de la rezultatele cercetirilor si experimentirilor menyionate s-a elaborat © schemi clectronicé simplificata (ing. A. Milaiu, ing. I. C&ncescu). Cunoscuta sub denumirea: aparaturi pentru recolta~ rea yeninului A.R.V.-0,3, instalaia cu- prinde un generator electronic de impul- suri elecurice cu forma de undi complex Hatearel caracieiiet ste redats tn feed, Amplitudinea pozitiva de 45V pe o peri- oadi de 1,5 microsecunde, succedatt in- stantaneu de o amplitudine negativia de 37 V timp de 7 microsecunde, realizeazi stimulul care declangeazs instinetul de apirare al albinelor. Frecvenja de 58 Hz cu durata impulsului de 10,3. secunde si durata pauzei intre seriile de impulsuri de 3 si 6 secunde, asigura eficienta supe- rioard’ a generatorului in. functionare, De asemenea, instalajia cuprinde 10 pulle cu, desfdgurarea neinductiva a ree- ei de fire, precum si conductorii electrici pentru legarea grilelor Ia generator. In- treg acest set este pistrat intr-o cutie por- tabili. Institutul a realizat 250 asemenea seturi si a pus la dispozitia Combinatului apicol intreaga documentajie pentru reali- varea aparaturii necesare. De asemenea, tned din anul 1982 sa pus la dispozitia Filialei A.C.A. Tirgu Mures, schema elec- tronica si principtile de construcyie si funcrionare ale acestei instalayii. Este bine si se stie ck se poate obtine venin cu oricare din soluyiile constructive amintite in consinutul acestei lucrari, inst nu cu toate se obyin, din punct de vedere calitativ si fn special sub aspect cantita- tiv, producyii de venin care si asigure ren- tabilitatea si eficienta acestei activititi. 5INDRUMARI : PRIVIND RECOLTAREA VENINULUI DE ALBINE Ing. V. ALEXANDRU Institutul de cercetare si producti pentru apiculturi In acfiunea de diversificare a productiei api- cole, va'orificarea tuturor produselor proprii albinelor presupune si colectarea _veninului de albine, produs cu largi utiliziri tn apiterapie. Veninul de albine este un produs biologic seeretat de glandele cu venin ale albinelor lu- eritoare, in compozitia caruia inte’ un come plex de substange nevolatile (enzime, amino- acizi, proteine) sub form’ de solufie apoasi, acizd organici volatili si oleuri eterice. Proaspit recoltat, veninul de ‘albine se prezint% sub forma unui lichid dens, transparent, cu gust sor amiirui, astrigent $i cu. miros’ intepaitor care, in contact cu aerul, pierde componentii volatil, formind cristale opace de culoare albi cenusi Cantitiyi mari de yenin se pot obsine nu- mai de la familiile de albine puternice, care au o populayie mare de albine culegitoare. Pentru aceasta este necesar si se ia toate misurile pentru a se_cealiza tn stupind familii bine dezvoltate si fn stare activ. Misurile privese dezvoltarea puterii familiilor inc& din toamni pentru introducerea La iernat a unor colonii bine populate. De asemenea, dezvolta- rea la maximum a familiilor de albine in pt mivara si cresterea puictului la un nivel co- respunzitor in timpul sezonului activ, aplicind toate procedeele tehnice cunoscute, conduc a asigurarea unei populatii mari de albine in fa- millile programate a produce venin. Actiunea de objinere a veninului poate fncepe din luna aprilie cind temperatura exterioar’ este tn jur de 20°C gi zborul albinelor este intens si se poate continua ping la sfirsitul lunii septembrie si chiar mai tirziu in condigiile din sudul saci. Perioada de recoltare a veninului poate dura cu bune rezultate cca 180 zile. Extractia veninului de albine se face in tot timpul sezonului apicol exceptind pe- rioadele culesului de productie. Obtinerea veninului este influenyat’ favorabil de existenta in natura a unui cules de intre- tinere care stimuleazX zborul albinelor, 6 stiut fiind fapeul ci veninul se obyine in majoritate de la albinele culegatoare. Factorul principal care sti la baza co- lectarii veninului este stimularea_instinc- tuluj de aparare a albinelor prin folosirea unui semnal-stimul electric care determin’ actul reflex de injepare gi de eliminare a continutului glandelor cu venin. In aceasté directie, folosind ca baz re- zultatele cercetarilor Institutului de cer- cerare si producyie pentru. apicultur’, a fost elaborat un model de instalayie pen- tru extragerea veninului de albine com- pus dintr-un generator de impulsuri, grile colectoare si‘cabluri de legatura. Generatorul de impulsuri este alimentat cu curent continuu de 9 V, folosindu-se ca sursi de curent dou baterii pitrate de 4,5 V sau curentul de la o baterie auto . de 12 V. Un generator poate deservi pink la 20 grile colectoare concomitent, furni- zind impulsuri cu o undi complexi, cu frecvenja de 58 Hz, in cicluri impuls- pauzi de 3” si 6”, Tensiunea de lucru este realizar priner-o amplitudine pozitiva de 45 V urmati instantaneu de amplitudinea negativa de 37 V. Grilele colectoare sint formate dintr-un cadru rigid, izolat si o retea de sirma ne- oxidabila sub care se monteazé 0, caseta colectoare de venin cu suprafaya activa totalx de 650 cm Caseta colectoare este formati dintr-o plack plani de sticli, a- coperti pe partea superioard ex 0. peli cult din plutex, usor penetrabili si care nu refine acul albinei Cablul de legStur este alcktuit dintr-un conductor principal care pleaci dela ge: neratorul de impulsuri si zece racorduri secundare, prin care se realizeazd conec- tarea la grile. Alte materiale necesare re- coltérii veninului de albine sint : sticle sau borcane brune cu dop rodat, tifon, oche- lari de protectie, alcool si un raz pentru rizuirea veninului de pe sticlele de geam ale casetelor colectoare, Instalagia de extractie a veninului_ poate fi utilizatd atte tn stupinele cu efective mari de familii de albine cit si in stupi nele cu num redus de stupi, tehnicile de lucru fiind aceleasi.PUNEREA IN FUNCTIUNE $I MONTAREA LA STUPI A APARATURII Pentru a pune fn functiune aparatura de recoltare a veninului, in‘primul rind se fixeaza peliculele de plutex pe sticlele de geam. Se folosese pelicule produse in- dustrial sau confectionate cu mijloace pro- prii. In al doilea caz plutexul se tnunde fh strat subjire si uniform cu ajutorul unei baghete de sticla pe o foaie de oyel inoxidabil sau aluminiu, dupa care peli- cula se coace intr-o etuva termoreglabila Ia temperatura de 180° timp de 3 minute, Pelicula se desprinde de pe foaia metalicd prin racirea in apa. Pelicula confectionata trebuie sa fie subtire, uniforma ca grosime, semielastic’ si cu dimensiuni de 300 260 mm. Casetele cu suport de geam plan de 3 mm cu pelicula fixatd se monteazd sub refeaua de sirm’ a grilei cu ajutorul unei clame, avind grija ca distanya dintre pelicula si reea sa nu fie mai mare de 6,5—1 mm pentru a evita prinderea albi- nelor in acest spatiu. Se fixeazi apoi ba- teriile de 4,5 V tn locasul generatorului de impulsuri in funcie de semnele ++. si — fnserise pe borne gi controlul funcyionarii corecte a generatorului. Manevrarea si transportul grilelor colectoare se face cu atenjie pentru a nu se sparge casetele si anu se rupe sau deforma rejeaua de sirme. Grila colectoare se poate monta atit la urdinisul stupului cit si tn interior (pe fund sau lateral ling’ diafragma) tn func- tie de unii factori specifici (onc meteo, starea fiziologica,a familiilor de albine). In interiorul:stupului grila colectoare se agazi sub cuib pe fundul stupuluis tn spe- cial Ja stupii multictajayi la care construc- tia fundului asiguré spatiul necesar ampla- sirii grilei sau tn pozitia yerticala tntre ultima rama cu miere si diafragma. \ Cind grila colectoare se asaza Ja urdi- nisul stupului, singura cale de acces a al- lor fn stup ramine deschizitura de- limitark de grile, astupindu-se toate cele- Jalte spayii rimase fn afara grilei, Se, pro- cedeaza astfel : . — se fntinde. conductorul principal si se monteazd racordurile secundare fntre cablul principal gi grilele colectoare ; — se face conectarea instalatiei la ge- neratorul de impulsuri, se pune in func- yiune generatorul gi se verificd pe rind funcyionalitatea fiecarei grile, urmarind reactia de inyepare a albinelor pe peli- cula ; — se agteapti acomodarea familiilor de albine Ce cu situatia nou creata. in cazul familiilor de albine ,lenese* se face inversarea grilelor de la familiile care reactioneaza la excitasia electric’. Timpul de stimulare electrica de 30 minute se considera din momentul ,cind grila este bine acoperitS cu albine. Se fac patra recoltari succesive §n cursul ace- leasi zile/familie, cu interval fntre repe- tipil de 60 minute. In pauza de 60 minute, de pe grilele colecthage colindsedriees lvaelecevanas torul fumului, se deconecteaza de la insta- latie urmind ca montarea lor si se fack inainte de urm&toarea colectare. DupX terminarea extracgiei de venin de albine din ziua respectiva, se decupleaza cablurile secundare, se string cablurile iar grilele colectoare, dupa indepartarea albi- nelor cu ajutorul fumului, se impacheteaza fiecare in parte, urmind ca extractia si se repete la aceeasi familie de albine la un interval de timp de 48 ore sau mai mult, in functie de eficienta actiunii de recoltare. Casetele de sticla cu pelicula se pot uti- liza la 6—10 recolt&ri sau pina cind se depune 0 cantitate suficienta de venin. In timpul lucrului, atunci cind se folo- seste aparatura construita pe baza solu- yillor elaborate de institut, personalul nu ate nevoie de echipament special de pro- tectie, decit cel necesar oricarei Iucrari din stupind (masca, halat, afumitor). RECOLTAREA VENINULUI CRISTALIZAT Recoltarea veninului de albine de pe pli- cile active se executé in inckperi curate, fara curensi de aer, bine luminate, igic- nice. Dupi fneetarea recoltkrii yeninului, ca- setele se pistreaz intr-o inc&pere cel pu- tin 72 ore pentru ca veninul lichid de sub pelicula si‘ cristalizeze complet, In condi- 7pile cind nu s-a desavirsit procesul de cristalizare, este foarte anevoioasd dislo- carea veninului de pe placa de sticl’. Inainte de inceperea recoltarii, se sterge pelicula cu o bucata de tifon pentru tn- departarea resturilor de miere, polen sau alte impuritayi, Se desprinde pelicula de pe suportul de sticl& iar veninul cristalizat se recolteazi prin rizuire de pe sticli, cu un raz metalic foarte bine ascutit (even- tual o lama prinsi intr-un. suport meta- lic), cu griji, ca substanya activa bruti si fie menginutd cle mai putin posibil fn contact.cu aerul pentru a nu se degrada. Pentru o mai usoara razuire a veninului de pe sticle si pentru a impiedica impri- gtierea lui in atmosfera inainte de a se incepe rizuirea, plicile cu venin se abu- resc foarte usor. Personalul de lucru va purta obligato- riu echipament de protectie pentru. ochi, nas, gura. PASTRAREA, CONSERVAREA $I VALORI- FICAREA VENINULUI — Productia de venin brut cristalizat se pastreaz’ in vase de sticlé bruni si neutra, cu dop rodat. — Conservarea -veninului de albine pin la valorificare presupune menyinerea pro- prictigilor biologice si terapeutice ale acestuia o vreme cit mai indelungati prin pastrarea la rece (temperatura 4—5°C) {tn condiyii de umiditate normali si intuneric. — Valorificarea veninului de albine se face conform Caietului de sarcini al A.C.A. care prevede — preyul de achizitie al veninului de albine cristalizat va fi cel stabilit legal si in vigoare la data recepyionirii ; — cheltielile pentru analizele de la- borator privesc pe beneficiar, cu exceptia cazurilor de litigiu, cind costul analizelor priveste pe furnizor ; — unitatea beneficiar’ tsi rezerv’ drep- tul de a refuza veninul de albine care nu corespunde Caictului de sarcini, producd- torul putind cere 0 contra expertiza in contul siu 5 — producitorul contractant trebuie si stie ci veninul de albine predat este desti- nat industriel farmaceutice, astfel ci acesta trebuie ferit de orice impurificare la recoltare, degradare ulterioara, amestec nepermis sau abateri de la prescriptiile in ce priveste obyinerea veninului de albine cristalizat.CUM SA PRODUCEM LAPTISORUL DE MATCA Biol. Maria DRAGAN Institutul de cercetare si productie pentru apiculturs PROVENIENTA,,COMPOZITIE, UTILIZARI Liptigorul de mated reprezint’ secretia glandelor faringiene ale albinelor lucri- toare intre a 7-a zi gia 15-a zi a viewii lor, folosité pentru hrnirea larvelor de uctittoare si trintori in primele 3 zile, a Jarvelor de mated in tot cursul stadiului Jarvar gia matcilor pe intreaga durat a vieqii lor. Ca hrand larvat%, deosebit de bogati si vatiati, liptiyorul’ de mate determina Gxesterea $i diferentierea funcjional& a in- divizilor familiei de albine, constituind elementul principal. care conditioneazi desfasurarea normal a yievii familiei de albine ca unitate biologici. Datorit’ compozitie’ sale, liptigorul de mated comport, insi, un deosebit interes si pentru organismul uman fiind recoman- dat in alimentatia dietetici si chiar me- dicamentoasi a omului, fapt ce contureaza interes economic pentru apicultorul pro- ducitor. Liptigorul proaspit se prezintS sub forma unei mase lichide dense de culoare alb-galbuie. Are un miros slab caracteristic si gust usor acrigor. Este deosebit de bo- gat in aminoacizi si vitamine alituri de Care gisim si grisimi si zaharuri, Stabilindu-se compozitia variata si deo- sebit de bogaté in substanje nutritive a acestui produs numerosi apicultori au tre- cut la producerea si comercializarea lui sistematic’, : Factorul principal care sti Ia baza pro- ducerii liptisorului de mate este insusi rea pe care o au albinele de a asigura existenja matcii fn cadrul familiei, atunci cind din anumite motive matca a dispi- rut, De asemenea, producerea de LXptisor in Familia de albine este determinata si de alti factori de ordin biologie din care cel ~ mai important este fenomenul de roire, care, determinat de suprapopularea cui- bului, necesits producerea de mitci ce, vor pleca’ cu roi, Caracteristica acyiuni de sproducere a laptigorului de marci este ci obtinerea unei cantitéyi sporite ¢ determi nata de numirul mare de familii folosite precum si de num&rul mare de larve in- troduse intr-o familie. Trebuie aritat fap- tul c& familiile de albine prezinti 0 mare vatiabilitate in cea ce priveste cantitatea de lptisor depusi tn botei si de aceea este necesar si fie eliminate din acjiune fami lille de albine care nu asigura. producyia optima. CONDIFI OBLIGATORI PENTRU OBTI- NEREA UNOR PRODUCTII MARI DE LAP- TISOR DE MATCA In producerea [Xptigorului de mated, oricare ar fi metoda folositi este necesar sa se ind seama de unele aspecte deosebit de importante si anume : — Familiile de albine folosite pentru produ- cerea [dptigorului de matci trebuie sa fie fa- mili’ puteree’ cu foarte multe albine tinere- doici, ‘capabile si secrete cantitatea maxim’ de liptigor pentca a hrini larvele introduse, Pentru aceasta, primivara timpuriu, familiile destinate aoetul coop prune. on neriire spselals: uemde rindu-se dezvoltareaoptiat. Accasti’ ingriire special consti in hrdniri stimufente cu sirop (la slirjitul lunii martie—inceput de aprilie) si apoi cu slrop 1 polen sau inlocuitorivai acestala ¢ hraniri -medicamentoase preventive (Fumidil B, Teramicina etc.) care se oprese odati cu_ince- perea producerii liptisorului, adici Ja sfirsitul perfoadel de inflocire a mirului (1 mai, la tem- peraturs de 20°C); aranjarea corespunzitoa a cuibului prin stringere la maximum la inceput 31 apol Hiegici succesive, astfel incit la tnceperen producfici de Liptijor familiile de albine si con- fine: -= els adspostite fn stupi orzonealt — minimum 8 rame in cuib dintre care 3 cu puict e&picit gate de cclorionat, 2 faguri cu puiet uc- GSpicit, 2 Faguri cu milece gi pistucd, 102 fagusl pentru ovat, La cele la care nu se constatd accasti situafie se va proceda ‘la completiri de Ja alte familii ce nu sint angrenate in acyiune in prima etapa; — cele adXpostite in stupi ver- ticali — 2 corpuri cu albina avind minimum 4 taguri cu puiet cipicit Ia eclozionare. ‘Activitatea de fnceput, de formare si aranjare a familiilor ce vor fi utilizate in producerea liptiyoruluj se va desfasura numaj in zilele in- sorite, ia timpul prinzalut sl consti in cidicares de faguri cu puiet cSpicie si albinele de pe ci 9din alte familii si introducerca lor dupi pulve- rizare cu sirop (pentru unificarea mirosului) in familia destinari actiunii, Se urmvireste ca. toyi fagurii din cuib si fie bine acoperifi cu albine, din care cel pufin 40% si fie tinere. — Existenga in naturX a unui cules care si asigure hrana albinclor (polen, nectar, api). Fie- care familie de albine producitoare de laptisor trebuie si fie asigurat din abundensi cu rame cu micre si polen, Cind in naturi lipseste sursa corespunzitoare se recomandi si se acsioneze prin hrinisi compensatoare cu sirop din zahir Sau miere cu adaos de polen sau. inlocuitorii acestuia (lapte praf, fain soia, drojdie de bere etc) ; pentru intensificarea activitagii se reco- mandi ca pe toati perioada producerii, Liptiso- rului si se administreze familiilor de albine zil- 150—200 g sirop asociat cu polen sau in- Necesitatea asiguririi conditiilor termice si umiditagii relative normale in cuib, In acest sens actiunea trebuie inceputi in perioada corespun- zatoare (temperatura medie extern’ + 20°C). Daci in timpul Iucrérilor intervin perioade cu temperaturi. mai scizute se iau_ masuri pentru protejare (diafragme laterale, saltelusy ete.) Oricare ar fi metodele folosite produci- torul de liptigor de mated trebuie si stie ch productivitatea gi eficienta metodei de- «pind in mare misur% de : — cunogtingele ji calificarea apicultorului, gea- daltomadentisre ptactic spiecltc — mijloacele tehiico-materiale puse Ia dispo- risie (Famili de albine, puternice, stupi adaptasi producerii liptiyorului de mates, utilajele, apa- Fatura speciali i materialele specifice ete.). Producerea Hiptigorului de matei se poate realiza in familii de albine adipostite in orice sistem de stupi iar metodele folosite pentru pro- ducerea accstuia pot varia inst [a bazi stind doui procede distincte si anume: 1) in famili orfanizate si 2) in prezenya mitcii. Apicultorul trebuie si cunoascd faptul cio familie de albine este eapabili si produci liptisor de mated cind ta mod comparativ este galt ca putere eu 9 familie prepttitt si, valoifice in Condigii optime culesul de Ia salcim sau alt cules de amare intensitate. — Rama gi leaqurile port botci (cite unul pentru fiecare familie produeitoars de liptier), Se procurd din comerf. Numarul leaqurilor in- troduse depinde de tipul stupului folosit, Tn ca- 1 stupilor cu rami mave se recomandi folo- Sitea a 5 leaguri iar la eci cu rami mick 4 leasuri, : Prinderea botcilor pe ‘leas se face fie lipind inainte o fisie de fagure artificial i apoi fixarea botcilor prin copi cu un instrument metalic (un calapod din fier beton de 0,5 indoit in forma de ,L" si cu un miner de lemn), fie turnind ceari topit’ in fisie Ingusti pe care se fixeazi botca. Pe fiecare leag se recomandi a “10 se fixa 25—26 botei Ia distange foarte mici intre ele (I—2 mm). Ele se grupeazi in centru in aga fel ca la fiecare margine si rimind un spain de 40—50 mm. Trebuie subliniat faptul ci in tchnologia pro ducerii Liptigorului rama port-botei are 0 deose- bick importangii prin faptul cd de formatul cd special depinde asigurarea microclimatului stabil pentru botci. — Rama despigitoare (se foloseste in cazub aplicirli: metodei de producere a Hptigorului ir, prezanta mite). Pentru stupul orizontal se va folosi o diafragma prevazuta in partea superioara pe o suprafagi de 5X30 cm cu o gratie despar- fltoare tip Hanemann, Are rolul de a despirgi stupul in oui compartimente distincte — pen— tru producere de liptisor, mai mare si compar~ timentul mitei Cele dowi comparti mente au urdinise separate. Pentru stupul verti cal, rama despirtitoare este un simpli podisor previzut pe o suprafayi de 5X40 cm cu gral Honemann, Daci stuparul posed’ rame cu g¢ Hanemann intre corpuri sc recomanda folosirea acestora dar acoperite cu carton gudronat sau folii de plastic lasind liberi suprafara sus men- fionati (pentru circulagia albinclor intre com=- partimente). — Hrinitor ; indiferent de tipul de stup fo~ losit vor fi intrebuinsate 2 hrinitoare ulue (pentru fiecare compartiment cite unul), care in permanentS vor fi pline cu sirop in amestec cu polen sau fnlocuitori de polen. FLUXUL TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A. LAPTISORULUI Oricare ar fi metoda de lucru folositi in pro- ducerea Iptigorului de mated, operatiile funda mentale ca: producerea botcilor artificiale, asi- gurarea cu larve de anumiti virsti, tansvararea, extractia, conservarea sint comune’ pentru toate metodele, In scopul declangirii si desfiuririi fluxului de producere a laptisorului este necesar si se asigure permanent un numir suficient de larve de virsti optim’ pentru lucearea de, transvazare. In acest scop se recomandi ca, ta familia sau fn familille furnizoare de larve, matca si fie izolaci fntr-un buzunar (prin gratie si diafragm’) pe un fagure de ouat, un fagure cu puiet tinge si 2 faguri lateral cu hrank. Cind fagurele este ouat se marcheaz’ fi se introduce tn Familie, falocaladucre a alt fee gure bun pentru ouat, Transvazarea larvelor reprezintd 0 operayie de a cirei reugitt depinde realizarea actiunii de pro- ducere a liptisorului. La efectuarea lucriiii_ sint folosite larve de 1 zi. ‘ Operagia consti in trecerea larvelor din celu- lele fagurelui in botci si se realizeazX cu ajutorul uunci langete din metal inox sau din plastic procu- ravi din comers. Lucrarea, trebuie realizar ipii_optime de temperaturi (20°C) si umiditate, Odati trans- vazate larvele pentru o rama port-botei se fixeara leayurile, se acoperi rama cu'o bucati de pinzi ,(umed% fn caz de temperaturd ridicard) si se duce in stupina introdueindu-se in familia pregSties in acest cop. In caiewul de evidenst al eresterilor se trece data si ora inteoducerii larvelor si la exact 72 oré de la transvavarea larvelor se procedeari la recol- tarea Hiptigorului, in prealabil indepirtind larvele. Producerea liptisorului de matcX in familii orfanizate Metoda consth in obligarea, famillei orfane. ia in crestere larvele tinere in scopul asigurdrii unei noi mitci. Pentru aceasta, matca familiei se ridicX cu_cca 6 ore inaintea introducerii larvelor, timp. suficiene penteu orfanizare. De asemenea, din familie se tidied toate ramele cl puict neck Pacis i Gipicit (fei albine), pentru a evita anc frenaiea albinelor doici tn hiSnitea alter larve Gectt. cele date special pentru ingrijire. Cu matca scoas’ se formeazd un nucleu, iar surplusul de fame cu pulet se introduce in’ familille din stu- pind care vor intra in circuital lptigorului in seriile urmatoare, in culb rimin rome cu bran — micre st pis: tur — familia stringindu-se chip diafragma la Seiiitill Ge cease bine ocupaie Os albines Tetra) familie astfel formati se introduce 1 ram& port- hotel consinind 4—S leaquri (cind familia este foarte puternicl pot fi introduse dow rame). Procentul de acceptare a larvelor cit qi cant tatea. de liptigor depus in botci este intrun.ra- port direct proportional cu puterea familiei qi cu eahttaiee (Cevhrenk sagiven, Familia de albine’ poate fi folosit® cu succes pentri trei serii de larve (cca 9 zile). Dup% accasta perioadf, Familia se reorganizeaS prinind rame cu puiet, rame pentru ouat si o matc&, care poate fi matea proprie — in caz c& se unifick eu roiul format — stu o mateX de la familile care sint destinate a produce Riptigor in seria a Il-a. Oxi- care ar fi provenienya’ se fecomandi introdiicerea fate co prodongl ama ales fn pecioadele fa care se accept greu mitcile (pentru tara noastri, Tuna fulie si prima jumitate a lunii august) — in euged pentru introdus cu dop de lemn si apoi de ee Metoda deserisi se recomanda apicultorilor in- tori dindu-le siguranya reusitei in sensul reali- zarii_unor cantitayi sporite de l&ptisor recoltat, ‘Astfel, de la 0 familie de albine se por obyine in medié 50 g Lptisor pe repetitie, deci 150 g peor pe 3 seriie Depinzind de numirul de far de albine din stupin’, de num&rul de familii dintr-o grupa, de numéarul de serii folosite, 0 fa- male de albine poate reveni ¢au nu fn curl unui fezon tn procestl de producere Idptigorul Folesirea procedeului implicit o scheme de orga nizare judicioasi permiyind folosirea rayional’ a efectivulul de familii de albine, Redim mai jos 0 schema de folosire Bfectivul de familii de albine se tmparte fn 3 grupe aproximativ sale, fecare primind conse cutiv cite o serié de larve dup cum urmeaz’ — tina I-a: rima grup’ primeste pri- mma sere de larve — rina a Ia: a doua geupi primeste prima serie de larve = tina a Il-a: a treia grup primeste ima serie de larve la prima grup’ se recol- tea’ Hptioral si se dio dloua serte de lave ja a Woua grupi se, recol- teazi Kiptisorul si se di a el serie de larve la a treia i se recol- teard Tiptiqoral i ce da doua serie de larve Ja prima grupd se recol- teazi Fiptigorul si se dia treia serie de larve Ja a doua grupi se recol- veazi Liptisorul gi se di a treia serie de larve Ina trela_grupi se recol- teazi_ laptisorul si se di a treia serie de larve Is prima grup’ te recol- teazi liptigorul si se, di mates la a doua grup se recol- teazi liptigorul si se di tmatea laleltversPecentieegeecs! teazi Liptisorul si se di mates, — tina a Va: — tina a Vea: — sina a Vi-as — ina a VIl-a: = tina a Vila: — tina a 1X-a: — ina a X-a: — tina a Xl-a: — tina a XII-a: In cazul in care lucrarea se face pe un efectiv mai mare de 30 familii de albine, acesta se im- parte in dou% grupe care se folosesc alternativ de 2—3 ori, in fiecare introducindu-se 3 serii de larve, In aceast% situayie, la orfanizarea unei grupe, fagurii cu puiet necapacit se introduc in familiile, grupei a doua ji invers. De asemenea, se reco- mand& ca micile rezultate din orfanizarea gripe! a Il-a si fie folosite Ja reintegrarea ca unitati biologice a familiilos din grupa T- Metoda prezinta gi unele inconveniente ca faptul c& familiile astfel “aranjate nu pot participa la alte activitati din stupind (cules de nectar gi po- Jen). Metoda comporté un yolum mare de muned Jegat de orfanizarea, intreyincrea separatd a roin- tilor formate cu matcile rezultate din orfanizare, de introducerea si urmarirea mitcilor fn familiile ce ies din flux. De regulé, apicultorit specializagi si profilayi pe producerea lAptisorului de matcd au renungat la Kceastl metodl, folosind-o numat Ja fneeputil, se zonului activ, primivara, cind familiile de albine smu au atins dezvoltarea optima, Producerea laptisorului in flux continuu in prezenta mitcii Metoda asigueS 0 productie continud fit @ folosi orfanizarea familiei de albine. Ase la bard insusirea familiei de albine de a crete mitd de Mtfoire, determinath de suprapopulaféd Gxcésiva a ctibului gia lipsei de contact intens intre matea familiel si o parte din albine, fapt ce faciliteaz’ luarea in crestere a larvelor. Numfrul optim de Tarve introdus este de 75 (0 rami port-borci cu 3 leaguri). Procedeul este specific stupului, multictajat, ins poate fi aplicat si la familiile adapostite in’ stupi de alte tipuri. In cazul_ stupilor multictajati, producerea, Lipti- sorului se fealizearX prin obligarea mitcii sf acti- Vere in corpul de jos, folosind in acest scop rama Gespirtitoare intre corpuri. Este necesar, pentet reusita metodei, ca familia si ocupe bine cu albine ambele corpuri. Se recomand& urmitoarea schemX de aranjare si weru : In corpul de jos se asazX 1—2 faguri cu miere si pAstaré, 2 faguri clidipi buni pentra oust, ua Tagure ca puiet needpacie 5, matea. In timpul cule- sului spay liber se completear cu rame cu fa- guriartifici In corpul de sus, desptiryit de primul cu_podi- sora previrut cu graie Faneménn, 26 introduc Asezindu-se fn, ordinea urmitoare: 1—2 faguri cu miere gi pasturt, un fagure cu puiet cdpacit Ta eclozionare, un fagure cu puiet_necipicit, un interval liber pentru rama port-botci, un fagure cu piiiet nectpicit, 12 faguri_cu puiet capacit iar restul spapiilor se completeazd cu faguri cu miere $i pistura. Fiecare corp are urdiniy propriu orien- tat diferit, In cazul stupilor ovizontali, producerea Tptigo~ sului se organizeazd in acelasi stup in dou’ com- paritmente diferite. In. primul compartiment (com- Dartimentul_ miccii) despaiyit de al doilea | prin gata despirtteare, dup mods amindt, alee mated, se introduc un fagure cu miere, si pisturi, un fagure bun pentru ouat si lings diz fragm’ un fagure cu puiet mecipacit (cu oud yi larve). In al doilea compartiment incepind de Ja diafragm’ se agazi un fagure cu puiet cipacit la eclozionare, un fagure cu puiet necSpicit, un in- terval pentru port-botci, un fagure cu puiet neci- picit, 1—2 faguri cu puiet cépacit la eclozionare $i 1-2 faguri cu miere si pistura. $i in acest caz Cele dou compartimente au urdinisuri separate. Dupa organizarea familiilor in modurile descrise maj sus se introduce in fiecare compartment un hrainitor uluc (sau tavi in cazul celui multietajat) care va fi pistrat permanent cu sirop pe perioada de producere a Kiptiyorului. In ambele cazuri, prin aplicarea schemelor de aranjare a familiei se urmireste 0 concentrare de albine doici in zona puietului neckpicit, unde se introduce de fapt rama port-botci, ereindu-se pen- tra botei un microclimat care favorizeazi depune- rea laptigorului de matck cu prioritate in acestea, Metoda prezinté urmitoarele avantaje : — este o metodi de producyie intensivi care are aplicabilitate atit in stupinile cu un, numir mic de stupi cit si in cele mari, apicultorul avind 12 posibilitatea si schimbe dirijat profilul de pro- ducgie al familiilor dupi interesele urmirite ; — operatiile de producere a laptigorului se. fac in prezenja miteii, famille de albine nesufe- rind biologic prin orfanizare si lucririle de uni- ficare 5 — botcile de liptigor sint Iuate in ingrijire in prezenya puietului necpacit 5 — familiile de albine in care se produce lipti- sorul pot participa continuu la aceasti activitate f4r% ca activitatea si unitatea biologic a acesteia si fie periclitatd. Foarte usor poate fi sistaté aceasti activitate si trece la productia de miere, roi, ete. — operasiile sint mult simplificate, cea ce permite usurarea muncii apicultorului ca timp si tebnicitate. Pentru menginerea potensialului biologic optim al familiilor de albine si pentru realizarea unci cantitigi rentabile de Hptisor de matci, famj- liile de albine, la care se aplicd aceasti metoda de lucru, trebuie si primeasci ingrijiri special in scopul stimulirii permanente a activiti mitcii, In acest scop se iau urmitoarele misuri — stimularea obligatorie in perioada intre cu- Iesuri, cind secresia de nectar din naturé este redusi total sau partial, Aceasta se realizeazi prin administrarea de sirop din miere cu polen sau fnlocuitori de polen intr-o rayie zilnici 200 g (200 g miere si 20 g polen in api). Hra- nirile se aplicé seara sau’ dimineaga + — asigurarea unui supliment de cilduré prin reducerea urdinigului la jumatate ; — evitarea sau reducerea la maximum a inter- vensiilor in familii in timpul celor 3 zile in care se gisese larvele in interior. Controlul ‘periodic Ta 6—9 zile care coincide cu ridicarea ramelor, consti in ridicarea ramelor goale din care a eclozionat puietul si introducerea ramelor cu Jarve tinere din compartimentul mitcii ; se re- ‘organizeazi de fapt compartimentul de liptisor in asa fel incit rama cu botci si fie incadraté cu rame cu puiet larvar tinir. La control este necesar si fie distruse eventualele botci construite de albine, RECOLTAREA $I CONSERVAREA LAPTISORULUI DE MATCA In recoltarea léptigorului se disting urmatoarele operagii: — ridicarea ramelor port-borci din fami depirtindu-se albina prin perie si transportul camera de lucru 5 fn— seurtarea botcilor ev un cutie ugor incilzit care fn prealabil a fost sterilizat prin flambare in flactra Limpii de spire ; — indepirtarea larvelor (delarvarea) care se face cu ajutorul unei spatule. Este 0 operasie care arebuie facutd cu deosebitl grijk deoarece prezenya larvei sau a unor portiuni din aceasta in Hiptigo- sul recoltat determin’ deprecierea calitativ’ a acestuia ; — recoltarea propriu-zisi a [Sptigorului, poate fi efectuat normal cu acceasi spatul& folositi a delarvare sau mecanic cu un aparat special pe dar de vid actionat manual sau electric, Laptigorul de matcX recoltat din botci se de- poziteaz in borcane din sticle de culoare inchisi (brune sau albastre) avind un capac ce asigurad ‘etangcitatea. Nu se folosese recipiente metalice. Se pistreazi in termos cu gheaj sau in frigider. Dup& ce a fost strinsi o cantitate apreciabili se procedeaci la filtrarea acestuia in scopul inde- partérii eventualelor impuritiyi (buctyele de ceark sau larve). Operatia se sealizeaz3 prin sith de mi- tase sau pinzi din fir de plastic. In urma filtritii, liptigorul se depoziteazd si se conserva in borcane de 100—150g sau mai mari pink la 1000 g de culoare inchisi, inchise erme- tic, tarate in prealabil, im frigider la temperaturd sciizuté de O—4°C. ‘Trebuie subliniat faptul cX toate operasiile le- gate de activitatea de producere a liptigorului vor fii executate fn condigii totale de igien’. Se prow care cedeaz’ 1a spilarea in api si clitirea in alcool rafinat a tuturor ustensilelor de lucru gi. chiar flambarea lor. CONTINUAREA PROCESULUI DE PRO- DUCTIE IN SERIE A LAPTISORULUI DE MATCA IN ACEEASI FAMILIE bei rome In botcile artificiale din care s-a extras Ripti- gorul de matci se executi o alti transvazare cu larve tinere de o zi. Transvazarea se face imediar dup’ ce s-a terminat recoltarea pentru a se evita uscarea Hptijorului. rimas pe perei (in maximum 30 minute). Jn cazul in care sint botci deteriorate se inde- pirteazi si se inlocuiesc cu altele. Ramele port botci cu larve se reintroduc in aceléasi spasii din care au fost scoase. Repetarea operatiei se face la 3 ile tot timpul sezonului. Ceea ce se cere este ca apicultorul si respecte schema de organizare si reorganizare a familiilor producitoare de laptisor in scopul pistraii nu- mirului optim de albine doici. Aplicarea tehnologiei descrise asigues’ producy sporite de liptigor de matcS. O familie folositi 0 perioada de 4 luni in fluxul descris asiguek’ p can- titate de cca 400 g liptigor. La sfirsitul sezonului familia de albine se ree organizeaza dup§ criterii normale prin desfiinarea compartimentirii si aranjarea corespunzitoare a cuibului personal de la solicivangii din capical¥. INFORMAM CITITORII CA REVISTA PUBLICA ANUNJURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU VINZARI $I CUM- PARARI DE MATERIALE $1 UTILAJE APICOLE, ROIURI SI FAMILH DE ALBINE CU SAU PARA STUPi, PAVILIOANE APICOLE ETC. Costul unui cuvint este de.5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentra alt caracter de literé se aplici o majorare de 20%, iar pentru inchideres textului in chenar se aplicd © majorare de 30%. fas de costul total al anunyului simplu, Anunjurile se primese de citre redactia noaste’, str. Iulins Fucik nr. 17, sector 2, cod, 70231 Bucuresti, cont, 45.96.01.4 — B.A.I.A. — Sucursala munici jnlui Bucuresti, cu ‘mentiunea nPentra mica publicitate*, prin scrisoare si mandat postal de la solicitanyii din province si midalpublivithie § 6000000000000000 »APICULTURA IN ROMANIA‘ OOLOOOOOOOOOOO L00OOOOOOOOOOO VIND ruloté usoar’, sasiu apicol, cutii, Georgescu Virgil, Ploiegti, Viahusl 44, tel. 22033, (9) ce ORK Fe Leg aFUNCTIONAREA GLANDE! HIPOFARINGIENE. Stahilirea gradelor de funcfionare prin metode matematice Saad 1. YOUSIF-KHALIL * Yn cadrul unui studiu mai amplu_pe care l-am fnureprins referitor la dezvoltarea § fiziologia glan delor hipofaringiene, in legituri cu tehnologia resterii de m&tci si cu cea de producere. inten- siya a Haptijorului de mated, am abordar gi teh- nica misuritorilor biometrice incercind s& contu- ram pe baza lor criterii de caracterizare a virstelor albinei lucratoare, Glandele hipofaringiene au constituit pink fn event numai obiectul ynor mavuratori simple Givime, diameteu) ale acinilor, celulelor secretoare $i nucleolilor, fark a se face consideragii asupra importangei acestora in evaluarea gradului de dez~ Yoltace a glandslor in raport cu. virsta albinelor (SM. Hammad si A, Re Donia, 1975). ‘starea de dezvoltare a acinilor este deosebit de iS in funcgie de starea fiziologicl’ a gl fi se poate stabili f&rd a se executa seciu histologice, Histologia pune jn evident structuri fine. Résch, 1925 5 Soudek, 1927 ; Komarov, 1929 ; Hess, 1942 si Dreischer, 1956 au arStat ch existi mai multe etape de dezvoltare in raport cu gradul de funetionare, etape care se disting dupa forma si grosimea acinilor la o analizd de suprafaya $i pt ‘numiral 1 mirimea.vacwolelor umploce, co seerefie. Diferigii aurori au adoptat atitudini dif Tite fay de geadele de dezvoltare a. glandei Résch, 1925 — di desene ale stadiilor fara a da si cifte ; Soudek, 1927 — numerotea& stadile nu- Inai_ dup% col mai avansat grad de dezvoltare si dupi inceputul regresiei ; Eveniis, 1937 — nu face peccete eu piers Ia primele stadii (grade), iar rai Pall, 1962 stabileste 7 grade de dezvoltare Chauvin a intocmit i un tabel de omologare a diferitelor grade de dezvoltare, conform diferisilor autori. Plecind de la aceste date de liseraturd am considerat ca necesar un studiu matematic prin care sf verificim si s% consolidim un punct de vedere asupra. gradelor de devvoltre. acest Hlande, incercind s& corelim morfologia gi fiziolo- gia lor in raport cu virsta albinelor Iucratoare, Pentru noi, biometria si prelucrarea matemati datelor respectivelor misurStori a constituic inigial © metod% ajutitoare pe Jing’ investigayia citolo- Gide hiseochimiel a" glandelor. De sctea masb- Ftorile sint Facute pe preparate microscopice rex- Tizate prin tehnici curente de cito- sj histologie. MATERIAL $I METODA Albinelé pentru experieny au fost alese Ia in- timplare din populagii de imago de O ore mar- cate imediat dupa eclorionare, pe torace, eu cvlori * Asistent universitar la Facultatea de Agricul- turk, Universitatea din Zagazig, Egipt, doctorand in_R. S. Romfinia, Lucrare efectuata in cadrul LCP.A. ‘si Fac, de Biologie. 14 diferite pentru a fi usor recoltate ulterior con- form virstei. Am urmarit : 3) Albine in perionda de dezvoltare, prove- nind din stupina B&neasa a Institutului de cerce- Tare “gi producyie pentru apicultura, Bucuresti, Romania. Am Iuat probe de imago proaspat eclo- zionat (virsta, 0—12 ore) pin la cea de a 19-8 zip fntre datele de 281V 1981 gi 9VI1981: 9, 1, 3 5, 10, 14 gi 19 zile. b) ‘Albine in perionda de dezvoltare, provenind din stupina Facult¥ii de agricultur& a Universitigit din Zagazig, Egipt. Am prelevar probe in perioada 12 TV 1982-12 V 1982, respectind aceleasi_condi- fii Am colectar acelasi numic de indivizi si de Rceleasi virste ca si pentru albina roméineasca (a)y pentru a se preta comparatici cu un grad minim de. probabilitare: albink de 0, 1, 3, 5, 10, 14 si 19 zile. ©) Albine infometate : un Jot de 50 albine lucri- toare aur fost finute timp deo 2i (de la eclozio~ nare) in familie normal, dup care au fost supuse infometicii timp de 3 zile. @) Albine de ian; albine Iverdtoare din ultima generatie a sezonuluj 1980, intrate la iemnat. Albi nele au fost recoltate (stupina B&neasn-Bucuresti) din mijlocal ghemului si din coaja lui. Am prelevat probe bilunar, la date apropiate’— cu diterence Maxine de’ 2—3 zile intre ele. Verificitile, nonstre sau intins pe perioada de toamni-iama, intre 18 $i 19.XT pind la 22.1V (ani 1980/1981), la care Sa adiugat o probs din 3X (1981), Astfel am cuprins in observare Intregul ciel anual. Probele Sint interesante pentru urmirirea glandelor in pe- rioada de repaus, cind activitatea albinelor este aproape de nul, iar metabolismul redus, Este inte resant ce se petrece in aceste glande, atit sub aspectul. dimensiunilor cit si al activititii, pe o perioad’ de luneX inactivitate, la un animal, cu metabolism indivdival si colonial extrem de ridicat in sezonul cald, Bineingeles, particularitarea carac-~ terizeazX albinele din zone temperate, albina egip- teani iesind din cau: ‘Am folosit pantru prelucrarea matematic’ a da- telor urmatorit parametsi : media aritmeticd sim- pli (x), deviayia standard (3), eroarea mijlocie a mediei (sz) $i coeficientul de yariabilitate (v2) 5 pentru testarea semnificagiei diferengelor intre cele Goud rase de albind romineascX (carp) si egiptean’ (lam) ‘am. aplicat testul de semnificatie (0) gi coefi- Gientul de corelatie (c) — acesta din urmd s-a do vedie neconeludent pentru parametrii pe care i-am misurat. REZULTATE sintetizeaz’ rezultatele lucri ‘Tabelele noastre. 1-3Incercarea de a compara datele obyinute de noi cu cele prezentate de Hammad si Donia, 1975 A eyuat pentru urmitoarele motive : acesti aut ga tueae pe albin¥ rezultatl din fnerucisarea_unor mirci camica cu trintori lamarekii (stupina Uni- versitipii din Alexandria), yirstele asupra cirora sau oprit au fost altele decfé cele cu care am lucrat noi i nu cunoastem metoda de prelucrare statistic a datelor bjometrice pe care au folo- sito. Ne mulyumim deocamdati si indicim valo- rile obginute de autorij mengionayi: au lucrat pe albin& ucritoare de 9, 15 si'30 zile, pe match de 1 zi si de 15 zile si pe trintori de 9, 15 gi ALBINA IN CURS 30 zile, Pentru albina de 1 zi ei au misuran 94 y. Itimea acinului, 25 yu inilyime, 28 4. [ijimea com Iulei si 10 pw @ nuclear; pentru albina de 15 vile: 112 I%yimea acinului, 44 y inilyime, 40 ye Iiimea celulei si 14 4 @ nuclear ; pentru albina de 30 zile: 61m lagimea acinului, 18 4. indlyime, 15 x lasimea celulard si $v @ nuclear (nu stim dack este vorba de mediile valorilor). Tati ‘va- lorile gisite de noi pentru virstele corespunzStoare : albint de 1 $8,631 lungime / 59,33 yu 1 imea acinului si 14,53 w tingime / 12,26 q. [i yimea nucleara ; pentru albina de 14 zile — 147 « lungime / 98,2 y lyimea acinului, Tabela 1 DE DEZVOLTARE Vérsta tn zile Acini (watori medii) Nuclei (valori medii) si originea Fungime w, | lazime u, | @ mare, w | OD mic, w | @ mare, uw | S mic, p 0-12 carp || 90 44,7 | 70,46 56,11 141 11,5 ore lam 88,63, 59,33 | 721 61,25 14,53 12,26 1 carp 109,6 601°) 78,33 68,33 17,5 12,1 lam 117.5 B88 94,17 75,38 | 17,71 13,83 3 carp 149,04 84,2 117,5 93,2 20,53 14,3 Jam 126,13, 85 100,17 92,83 19,48 13,88 3 carp 173,1 107.4 | 123,33 98,33 22,4 17,9 Jam 145,61 98,46 139,17 116,67 20,1 14,47 10 carp 137,2 68,9 133,33, 110 18,1 141 Jam . 219 76,7 103,33, 84,44 19,05 13 14 carp 166,8 93,3 118,99 110,97 19,1 14,75 lam 147,24 | 98,2 112,59 93,89 21,63 15,45 19 carp 98,6 Sut 114,02 99,44 13,3 10,1 lam 102,3 68 97,22, 88,61 15,57 11,43 3 infometare | carp 88 | 46.4 64,99 49,58 | 15,4 11 | | Tabela'2 , ALBINA IN‘CURS DE DEZVOLTARE Virsta fn zile vfata acini (x) muclet (y) : origina | gisxut | s 0% ' 0% = 0 12earp 214984583 | 41.24 | 19,18 40,26+0,85 | 6,04 | 45,00 | —0,062 ore Iam 229574555 |. 3026 | 17,10 42,0640,78 | 5,50 | 13,08 0,004 1 carp 264,3148,35 | 50,02 | 22/33 46,440,84 | 5,94 | 12,79 | —o.ast’ Jam 308,3547,37 | 52,10 | 16,89 49,544:148 | 10.44 | 2107 | —0,050 3 carp 366,2648,76 | 6195 | 16,91 53,8241,42 | 1006 | 18,69 0,473 lam 331,6247,83 | 55,38 | 16,70 52,401,353 | 9,56 | 18,24 | —0,109 5 carp 440,5147,36 | 52,03 | 11,81 | 63284128 | 906 | 1432 | —0,169- lam 383,467.64 | 5403 | 1409 | s5424eri5s | 31 | 1494 0,223, 10 carp 323,7348,56 | 60,49 | 1869 | 50,76+40,79 | 556 | 10,95 | —0.276 Jam 311,1648,07 | 57,06 | 18,34 51294109 | 7,75 | 15,11 | 0,077 14 carp 417,054 12,30 | 86.98 | 20,386 53,110,95 | 6,69 | 12,60 0,344 Jam 385,484 10,26 | 72,53 | 18,82 57,2042,03 | 14,32 | 25,03 0,575 19 - carp 234,674.7,99 | 56,50 | 24,07 36,750.76 | 5.40 | 14,69 | —0,006 Jam 267,1547,36 | 52,01 | 19,47 | 42,4040,82 | 5,78 | 13,63 0,052 3 tnfometare x carp 211,2047,56 | 953,47 | 25,32 41,6140,78 ||, 5,52 | 13,27 | —0,139ALBINK DE TOAMNA-IARNA Acini (valori medi) Tabela 3 (CARPATICA} Nuclei _(vatori_medii) Albina § Data ind fn ghem | imgime | lapime |suprafata,|@ mare, | @ mic, |suprafapa, o re B B we 18,X1.1980 ghem uta? | 7724 | 543.08 | iss¢ | 1030 | 41,06 28.X1, 1980 ghem 147,89 | 68,1 | 339,21 | 1640 | 10.5 42,2 9.XIT. 1980 ghem 157,73 | 9899 | 403,27 | 1843 | 12.78 | 49.08 coajé 150,60 | 72,13 | 34987 | 1803 | 1261 | 48,13 19.1.1981 ghem 148.4 | 117,87 | 472,81 19,14 13,48 | 51,23 coaja 14133 | 57,97 | 313,07 18,39 12,22 48,08, 911.1981 ghem 146,5 39,47 | 370.67 | 18,62 | 12,38 | 48,06 coajé 114s | 68,73 | 28782 | 16,75 | 11,86 | 44,94 24.11.1981 ghem to154 | 100,13 | 413,28 | 17,32 | 12,47 | 46,79 coaji 12106 | 78,18 | 31297 | 15,58. | 11,76 | 42:96 711.1981 ghem 161,47 | 103,67 | 420,31 | 16,7 1265 | 46,1 coaja, 115;8 66,81 | 286,85 | 15.47 | 1157 | 42,46 28.111.981 ghem desfacut | 165,58 | 86,3 | 389,53, 13,73 | 48,92 22,1V. 1981 idem 166,52 | 100,72. | 432,5 13,76 | 52,11 BX. 1981 ghem neformat | 134,13 | 75,8 | 331.51 10.05 | 37,15 DISCUTII $1 RECOMANDARI Cele mai interesante aspecte ale preluerdcii ma- tematice 4. mlsuritorilor biometrice efectuate sint cuprinse in cele de mai jos: compararea celor dou rase de albinz melifera — Apis mellifica la~ marckii_ si Apis. mellifica caxpatica. Lungimea si Pitimea acinilor glandulari gi ale nucleilor crese_progresiv de la albinele proaspat eclozionate pink in ziua a 5-a, cu valori mai sci- zute in cazul albinei egiptene, Din ziua a 10-a sead, jar intr-a 14-a cresc, pentru ca intr-a 19-2 Si scad%_ jarigi (cu valori_mai_mari_la_albina egipteand): 1023 lungime / 68 uw lsimea aci- nilor si 15,57 q lungime / 11,43 w Liqime _nu- cleara fayi de 98,6 pe lungime / 51,1 4 Ixyimea acinului si 13,3 q Iungime / 10,1 4 lisimea nu« cleari 1a albina egipteanX i respectiv albina_ro- mineascé. ‘Tabelele relevi faptul cX 1a albinele de 5 zile toyi parametri acinilor au valori maxime iar in ziua a 10-a toji scad brusc, pehtru ca in ziua_a 14-a s& creascd din nou gi intr-a 19-a si scadi brusc, la ambele rase, Tot tabelele releva valori ridicate ale parametrilor nucleari la ambele rase in zilele a 5-a si a 14-2, Calculele matematice confirm eX in jurul zilei a Lia glandele (la_ambele rase) isi reiau activi tatea, acinii si nucleii_prezentind valori apropiate ale virstei de 5 zile — in cazul albinei la- marckii dep%sindu-le chiar. Desi interesant, feno- menul comun, acestor dovd rase indepirtate ca areal de distribusie nu este neasteptat. Semnificagia iui fas qu poate fi cupriogd deci prin aprecierea integrati atit a datelor de biometrie cft sia celor de histochimie. Deocamdati, in baza datelor noastse de bio- metrie, desprinse din studiu pe albinX carpatica f lamarck, conturin 6 grade de funciionalitate a glandelor hipofaringiene, grade pe care le con- 16 siderim valabile pentru specie in general Bouin, color-albastru alcian si haemalaun) : — glanda albinei de 0—12 ore: canalul p bine vizibil, canaliculele evazive ; acini nu exist vacuole, nuclei mici (fig. 1); glanda albinei de 1—3 zile: apar vacuole mic dar numeroase ; secretie glandulara granulara, chiar si in Iumenul canaliculelor (fig. 2) 3 glanda albinei de 5 zile: nuclei mari, lobati, vacuole abundente si mari; atit secretie gra” nulard cit si limpede — aceasta din urm’ ii cantitate inc redusi (fig. 3) 5 glanda albinei de 9—12 zile: vacuole putine, mari; limitele celulare distruse (fig. 4) ; glanda albinei de 14—18 ile: aspect inter- mediar fntre gradele 2° si 3°, dar secresia lim- pede este preponderenti (fig. 5) ; glanda albinei in virsti de peste 20 ile degenerarea exprimati prin acini reduyi si ce- lule zbircite (fig. 6), La albinele de iama, aspectul glandelor albi- nelor din ghem corespunde gradului 3° iar al ce- lor din coaji. — gradului 2° sau 5°. Odari cu reluarea pontei, la sfirsitul iernii, apar din now al- bine Ia care aspectul, chimismal si celulelor glandulare corespund gradului_ 3°. Rezultatele Ia care am ajuns ne permit deci co- dificarea cantitativa si calitativ’ a unor procese iologice legate de glandele hipofaringiene si, de asemenea, confirma anumite comportamente legate de activitatea albinelor in funcyie de virst’ (divi it . Practic, albinele isi incep activi tatea de producere a laptigorului imediat dupa ecloziune, atingind maxima dezvoltarii glandelor in a 5-a zi, cu ‘revenire in ziua a 14-a, situayie care recomand’ intervalul de virstS ce trebuie cal- ula (anticipas) #promovat pentru perioadele de crestere a matcilor si de producere intensiva a Hiptisorului de ‘mate’. (fix.Fig. 1. Acin glandular, albini de Fi Fig. 3. Acin glandular, albir 0-12 ‘ore (gradul 1°). 2 ile (gradul 2°). 6 zile (gradul 3°). Mae nal re. Ne e * SAP RO Fig. 4. Acin glandular, albint de Fig. 5. Acin glandular, albina de Fig. 6, Acin, glandular, albini de 9 zile (gradul 4°). 18 ile (gradul 5°). 20 ile (gradul 6°). Beobachtungen an der Sch'und. Aceleagi rezultate recomand& ca obligatorie su- 3. EVENIUS, Cl plimentarea pind Ia abundengi a rezervelor de drise der Honigbiene wahrend der Winterruhe. polen/p&sturS in cui Ia sfirgitul iernii, mai ales D. Imkerfhrer, 11, 1937, p. 128. TP celbniile de albine care urmenzi a crete mati 4, HAMMAD, S. M. and A, R. DONIA: Stu- sau a produce liptisor de matca. . dies on the glands of the adult honeybee, Apis, mellifera L., Bull. Soc, Entomol. d'Egypte, In intervalu! de la ecloziune pind in ziux a 19-a albina romaneascd este mai producti tigor) decit cea egiptean’. LIX P1—103, 1975. 5, KOMAROV, P. M.: Ostrojenii i funktii tk naziimajemih ,Slunoi zelez peeli (Apis a L.). Zhurnal Opitnaja Paseka, 4 (9/10), 395-425, 1929. CaS LE 6. OROSLPAL, Z.: A imeh cukorolds mirigfe. 1. CHAUVIN, R.: Sur un principe de la gelée Méhészet, 10, p. 203, 1962. = , royale d’abeille actif sur la glycémit des mam- 7: ROSCH, G. Untersuchungen iiber die Ar- miféres, C. R. Acad. Sc. 1956, 243 : 1920/21. Deictetang (fai Bien ante eo pisiten . a im normalen Bienenstaate und_ ihre Beziehungen 2 parse an aera iiber die zum Alter der Arbeitsbienen. Z. vergl. Physiol. rbeitstitigheit und Driisenentwicklung alters 2, 571-631, 1925. bestimmer Bienen im Weisellosen Volk. Zool. 8, SOUDEK, $.: Haltanove zlazy véely medo- ‘Jb. (Physiologie), 66 (2/3), 1956, 429-472. nosne, Bull. Brno, 10, 1—63, 1927, 17PRODUCTIA DE MIERE PRIN VERTICALI $! EXISTENTA STUPINEI PRIN ORIZONTALI A. BOAGIU " Sint © seam& de conditii diferite de la apicultor la apicultor si de la stupini la stupina, care nu permit ca modul de lucru, in mare privit, si fie peste tot acelasi. Asa. c& ceea ce doresc si spun nu-i va- labil identic pentru absolut topi apicul- torii, ci numai pentru cei care cit de cit au_conditii asemanatoare. Precizez ca am in stupina stupi verti cali pe 10 si 12 rame, cu magazine pe ju- miatate rama ca inilyime, si orizontali pe 20 rame. N-am in stupina nici un stup multictajat, ‘Acel mod de a lucra, realizind produe- tiile de thiete prin verticali si asigurind existenta stupinei prin orizontali, nu este produsul unei idei spontane, cf a fost stabilit tntr-o confruntare cu realitatea maj multor ani de apicultur’, fn care s-au verificat si consolidat argumentele pe care dorese si le fac cunoscute. 1. La. noi tn sudul yarii, mai ales in ultimul deceniu, nu e cu putinta a se face largirea cuiburilor pind la tnflorirea sal- cimului decft cu rame de la rezerva, 2. Culesul de Ia saleim e el abundent, dar de scurté durata. In aceast situasie apicultorul, dup% completarea cuiburilor, aplica etajele cind apare aceasti cerinis $i practic ele se vor mai ridica total dupa extractia de la floarea-soarelui. 3, Din instinct albinele —si mi refer la familiile de bazi care se dezvolta nor- inal — ridic& mievea la caturi, la cuib ra- mele fiind ocupate cu puiet, pasturi, ceva coroane cu miere si uneori, deci nu ca o lege, 2—4 rame cu miere, in final c&picits de sus pina jos, pe laterale, Deci in situayia cind cuiburile s-au Lir- git cu rame de la rezervi, iar etajele co- fecteazi aproape toati mierea care se aduce in stup, rezult% ca verticalii nu vor avea posibilitatea sé creasca nici o ram% de cuib, iar toamna, la stringerea cuibu- rilor, mai ales fn anii cu culesuri principale slabe si la extractii efectuate prompt, -nu vor avea in totalitate suficiente rame cu miere in coroand pentru o iernare sigur’. 18 Dar trebuie si recunoastem Ia capitolul miere-marfa, totul a fost mai mult decit bine. Inainte de a vorbi despre orizontali amintese cum ca in timpul iernii sau pri- mavara timpuriu, verific ramele de la re- zerva si inlatur tot ce este vechi, defor- mat, avind portiuni mai mari decit este normal cu celule de trintori, Dar in aceasti triere am fn vedere ca pentru fiecare fa- milie de baz& intrat’ Ja iernat si riminx cel putin 3—5 rame. Sint exact ramele de care este nevoie pentru lirgirea cuiburilor pind la culesul de la salctm. De unde apar totusi aceste rame care iau drumul topitorului, a) In timpul culesurilor mari th orfzon- tali peste cele 10—12 rame introduc fa. es artificiali la crescut. Stnt fortat s-o fac, deoarece tn rezerva stupinei nu se mai Baseste absolut nici o ram’. O colonie yi- nut fntr-un stup orizontal poate creste pe timpul ‘culesurilor principale pina la 8—10 rame. E bine sX precizez ci raportul dintre stupii yerticali si orizontali este de 2/1, ceea ce inseamna ca fntr-o stupind ca a mea de 50 familii, 17 stne finute in orizon- tali. Cum se jtie, th fiecare an pentru schimbarea fagurilor se tnlturd cel pugin 1/4 din ramele vechi, deci la 50 de stupi cite 3 rame este exact numirul de rame noi Ccrescute. b) Toamna, tn octombrie, la stringerea cuiburilor daci un vertical mu are toate ramele corespunzatoare unei bune iernari, le aduc de la orizontali. De fapt lucrez intercalat ; un orizontal cu doi verticali. Aceasta pentru a mi opti precis la ramele cele mai indicate. Nu_ scot miere de la orizontali dectt atunci cind dup% ridicarea magazinelor, deci dupa culesul de la floarea-soarelui si aceasta se intimpla cam rar, mi conving c& totusi jos, in cuiburi, majoritatea stu: pilor verticali au ramele cu miere cores- punzitoare sau din acele rame din cauza unor temperaturi ridicate si a greutayii ce© aveau s-au rupt sau la crescut au capa- tat deformari. ©) Dack fntr-un, orizontal se trece peste 20 de rame, scot si duc la rezerva sau ajut roiurile, golurile completindu-le cu faguri artificiali, d) In timpul culesurilor mari fn cei mai buni.orizontali mai cresc rame nedefini- tivate pe care le pistrez la rezerva sau Je dau roiurilo: ¢) Tot orizontalii imi dau, chiar in se- zonul activ plin, rame cu miere si pastur’ pentru dezvoltarea roiurilor. 1) Un orizontal ciruia i se last canti- tayi apreciabile de miere isi pastreaz pind lat septembrie 0 populagie sporit fara de verticali. Aceasta permite ca_atunci cind intru in posesia unor matci impere- cheate & pot forma chteva rojuri artifi- Gale puternice cu 5—7 rame la intrarea tn jarnd. g) In anii cind din diferite motive mi-au r&mas roiuri sub 4 rame, le iernez $n stupii orizontali cu urdinis propriu si desparjite de familia de baz cu diafrag- ma etans. Deci, dup cit se ingelege, in timpul de virf al sezoriului activ am doua preo- cupiri primordiale : verticalii sA-mi adune wetter imrrm em mereeree FOLOSIT! IN miere la magazin‘ si orizontalii | sa-mi créasci cit mai multe rame gi si le umple cu miere sau sa le faci cel putin coroana corespunzitoare. ‘Acest mod de lucru imi asigur’ de mai mult timp productii, sigure si'o existensa ascendenta a stupin Si ce este tot atit de important, ag putea spune c& Iucrind tn acest fel, cu past mici dar prudenti, culeg — la nivelul stupi- nei mele — satisfacjii din cele pe care fiecare apicultor si le doreste. : NR. Nu se poate contesta eficienta procedeului folosie de autor. In schimb precizim ea tofi cres- chtorii de albine care intrejin familiile de albine fn stupi verticali, cw magazine (RA 1001 si alte tipuri) pot si, trebuie st fnlocuiascé un numir co- respunzdtor de faguri din euib pe durata culeste filor de producjie din fiecare an cu faguri artifi- Gali, pe care albinele $i pot cladi cu mare usu- rind si rapiditate. Mentiontim ci Iucrarea este mai grea, impune interventii repetate prompte, ridicarea caturilor te, Lucrarea poate fi, fnsit simplificaté enorm prin Inlocuirea la familiile de albine normale a Inagazinelor avind rame cu 1]2 indie faja de Cele din cnib, cu corpuri sau cw cite dout maga ne suprapuse avind rame de 435 X 300 mm inde pot fi claditi faguri artficiall care si_ per- nit, nlocnizea ‘anual a taturor fagurilor vecht de cuib. sTUPINA: ‘ MATCI TINERE, SELECTIONATE, DE GALITATE SUPERIOARA! numai astfel veti realiza : @ familii de albine puternice @ productii apicole sporite Pentru schimbarea matcilor virstnice neproductive gi pentru producerea de roiuri procurati-va matci se lecfionate in cadrul Stafiilor zonale de selectie si producere @ materialului biologic ale Institutului de cercetare $i productie pentru apicultura A.C.A. de la: Baneasa, Timisoara, Iasi, Cluj, Mal- dardsti-Vilcea si Cisliu-Buziu. a aee \ ADRESATI-VA DIN TIMP IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE ALE \ ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE CARE VA VOR ASIGURA CONTRA \ COST MATCILE CE VA SINT NECESARE LA PRETUL DE 50 LEI BUCATA. \ A ame TED ROP DDH PF eer 7 Mm 2 MEF EMF REMY EP DEE EP ‘ \ , 19SPARCETA si GHIZDEIUL Doua surse valoroase de negtar si polen Dr. ing. I. V. CIRNU Printre plantele furajere perene care furnizeazd anual insemnate cantitiyi de nectar si polen pentru intretinerea si dez- voltarea familiilor de albine se situeazi Ta loc de frunte sparceta si ghizdeiul. Aceste specii ocupi in prezent suprafete fintinse, atit tn finetele si pisunile natu. rale, cit si in cultura ca loturi semincere sau cultivate pentru fin. SPARCETA Sparceta (Onobrychis viciaefolia Scop.) (fig. 1) este o plant furajer’ deosebie de valoroasi, foarte rispindita in fineyele na- turale ca si fn cele cultivate, fiind puyin pretentioasd la condijiile de clim’ si sol. Sparceta este in acelasi timp o exceptio- nal planté nectaro-poleniferi, asigurind un cules bun si de lungs dare, Caracteristici melifere. Tnfloreste tn Iu- nile mai-iunie, fn. general imediat dup’ culesul de la salcim. Florile de culozre roz-rosietice sint grupate in inflorescente spiciforme, deosebit de atractive pentru albine (fig. 1). Deschiderea florilor se face de la baza inflorescengei spre virf in decursul a 4—— 9 zile, iar inflorirea unei plante dureazi 15—25 zile. Producyia de nectar variazi intre 0,3 $i 0,9 mg/floare, iar concentratia tn zahar intre 40 si 50/0. Productia de miere a fost evaluat’ la 120—300 kg la hectar, tn funcyie de evoluyia factorilor pedoclima- tici. In anii favorabili se objin culesuri prelungite, ce se soldeazi cu recolte bune de miere, atit in Podisul Transilvaniei cit si tn judefele Tulcea, Galati, Vaslui si altele, unde loturile semincere de sparceti ocupa suprafeje mai insemnate, Eficienya polenizitrii cw ajutornl albine~ Jor. Pentru © polenizare eficient’ o floare 20 trebuie vizitaté de cel puyin 5—6 ori pe zi. In conditii experimentale, parcelele po- lenizate saturat cu albine melifere au pro- dus 86,8—179,1 g/m? seminye, fay de nu- mai 0,2—9,7 g/m? in parcelele izolate, unde accesul albinelor a fost oprit, De asemenea, seminyele rezultate din loturile polenizate au produs in anul urmxtor plante mai viguroase, care au format cu 300/o mai mulfi [Xstari si au avut o mask verde cu 230/) mai mare. In vederea objinerii unei eficienye ma- xime 1a polenizarea semincerilor de spar- eeta se recomandé deplasarea Ja fnceputul infloritului a 3—4 familii de albine/ha ¢i amplasarea acestora in imediata vecin’- tate a culturilor. GHIZDEIUL Ghizdelul (Loss corniculatus L.) (fig. 2) este © planta furajerX perené cuo large rispindire in finejele si pisunile din zoosde cimpie pind in pajistile alpine. Necesita ¢ Gn climat mai umed si mai rAcoros fata Y de sparceti, de aceea cultura lui este z0- \ hati mai mult in vestul qarii gi in Tran- ¥ silvania. Astfel loturile semincere"de ghiz- \ dei se intilnesc pe suprafefe mai insem- nate in judejele : Satu Mare, Silaj, Bihor, \ Caras-Severin, Timis, Arad, Alba, Hune- ¥ doar si altele: \ Caracteristici melifere. Plantele de ghiz- * dei tnflorese din mai pina in octombrie, ¥ furnizind un bun cules de intretinere si dezvoltare pentru familiile de albine, de lungé duraté, mai ales cind acesta este sutinut si de alte speci melifere spontane sau cultivate. Florile de ghizdei au o culoare galbeni- rtocalie gi stnt grupate cite 3 pina Ia 9 ori in inflorescenje deosebit de atractive pentru insectele polenizatoare (fig. 2). Cantitatea de nectar este de 0,08—0,20 msjfloare cu. 0 concentratie medie “de 400/) zahar, iar productia de miere a fost evaluati la’ 15—30 kg/hectar. Populagia de insecte care viziteaz% flo- rile de ghizdei este reprezentati indeosebi, de albine melifere si bondari. Din obser- Vatlile efectuate a rezultat cX in cursul diminesii albinele culegatoare de polen sint mai freevente decit cele culegitoare de nectar, . \ S \ ‘ \ 5 \ , \ ‘ \ ‘ \ , \ \ \ \ \ \ S-a constatat of la ghizdel este posbilé § , \ , q . \ , \ 5 \ \ 5 \ \ \ \ \ ‘ \ S \ i polenizarea florilor cu polenul propriu, deoarece in anumite condijii anterele eli- bereaza polenul fnainte de deschiderea florilor, In aceste cazuri insd fructificagia este redusa, iar valoarea biologica a se- minelor este inferioari comparativ_cu cele regultate prin polenizare entomofila. In concluzie si la loturile semincere de ghizdei, polenizarea cu ajutorul albinelor este obligatorie in vederea obtinerii de re- colte cantitativ i calitativ superioare. In vederea obyinerii unei eficienye ma- xime la polenizarea semincerilor de ghiz~ dei se recomandi amplasarea a 2—3 fam. albinefha la inceputul infloririi, in ime- diata apropiere a culturii. De asemenea se recomandi ca tratamentele cu_insec cide pentru combaterea déunitorilor cul- turii si se efectueze friainte de amplasarea stupilor pentru polenizare. |, aratar deosebic de interesayi in cunoasterea met DIN ACTIVITATEA FILIALELOR CONFERINTELE APICOLE MIJ- LOC DE LEGATURA CU MASA DE APICULTORI la jud. A.C.A. Braila In judeyul Brdila, care dispune de bogate re- surse melifere, cu mult superioare fai de efec- tivul familiilor de albine pe caret posed’ in. pre- vent, preocuparea de bazi a comitetului_filialei judetene a Asociayie? Crescitorilor de Albine este de a indruma apicultorii din judey in sensul ca = potrivit sarcinilor de plan Ja nivelul jude- qului — efectivul familiilor de albine si fie sporie Gc mai mule si s% devin cit mai productiv, Pen- tru aceasta, la nivelul judeyului s-au inisiat la inceputul acestui an, dezbaveri cu apicultori. din cadrul sectorului socialist (C.A.P., LAS. Oc. Sil- vic) precum gi cu cei cu gospodarii personale, Ia care au participar si specialist in apiculeura judey.si_din cadrul Comisetului executiy al Aso: Giasiei ‘Cresetorilor de Aline. Dezbaterile s-au desfSurat pe marginea unor teme deoscbit de in- teresante si atractive privind tehnologiile moderne de fntreyinere si exploatare a familiilor de albine si privind diversificarea productici apicole. Astfel, tn cadrul conferingei din 20 februarie ac., care s-a bucurat de participarea a peste 300 ‘“apicultori briileni, N. Borcescu, inginerul sef al LC.P.A. Bucuresti a. prezentar tema: ,Diversificarea teli= nologiilor de recoltare a produsclor apicole* stir- rind un viu interes printre participangii care s-au delor de recoltare a polenului, veninului, pisturii, apilarnilului, roiuritor etc. ‘Au fost prezentate aparatele de recoltare a ve~ niului si apilarnilului, Din discuyiile purtate sa scos in evidenga importanta pe eare o au produsele apicole asupra sindciyii_omului si cX pentru rea- lizarea_acestor_producsii fiecare apicultor_ trebuie Si alba familia de albine puternice i sinitoase. Un accent deosebit a fost pus gi pe necesitarea respectarii gi aplickrii fntocmai gi operatiy a misu- rilor de prevenire si combatere a bolilor mai frec- vent intilnite 1a albine. ‘Cu acelasi interes au fost urmirite si cemele privind legislagia apicol& si baza meliferd a jude- fului Briila prezentate de specialisti locali. Aceste actiuni organizate de filiala noastré au contribuit si mai mult la completarea mai temeinied a cu- hostingelor ‘privind cresterea si intretinerea fami- Tiilor de albine, fapt ce’ speraim si se reflecte intr-o productie mai'mare de miere si produse apicole iversificate care si-i confere judeyului Briila un loc meritoriu in programul nayional de dezvoltare a apiculturii. Ing. Fl: VIZIREANU Secretar al filialei A.C.A. jud. Braila 21SIN Desi am_poposit in mai multe sinduri printre ruinele anticului Ephes, capital’ a Confederatiei Toniene, de fiecare dati am trait alese sentimente de admiratie pen- tru reusitele de excepsie ale acelor oameni de geniu care au punceat cu minunttii drumul spre conti- nu cunoastere si perfectionare a umanitigi. Cie de mirey tre- buie sk fi arktar Artemisionul, templul ridicat zeigei Arthemis Ephesiana, dack antici Lau tre- cut in rindul, eelor gapte_minuni ale lumii! Gte de mult apreciau ephesienii ciryile dack au ridicat un Hag arte de impunttor cum -este biblioteca Ini Celsus | Dar mai presus de orice, ca om al albinelor, am avut aici, la Ephes, o bucurie aparte, Mai in- tii, aflind prin intermediul arheo- logului dr. Musa Baran, cf nu- mele orasului isi are originea in cuvinl ',APHASAS*, care in limba, hitigilor, descifrack pe in- scripyiile gisite, fnsemna ,casa al- dinelor” si ci Ephesul este singu- rul_oray antic cu albina drept atribuo esensial, © ale variant este c& numele Ephes vine de la Amazoane. Este greu inst de precizat ce s-a in- timplat aici inainte de secolul VI ten, deoarece nici istoricii antici nici descoperirile arheolo- gice nu_dau informagii savisfica- toare. Fireste, pentru. mine erau ins& suficiente, elemense pentru a privi cu sporit admiragie si in- feres tot ceca ce era legat de fphes. De la bun faceput un Iueru a fost cert: lepitura dintre numele orajului si albine sau api- cultura qu putea fi intimpl3toare, Fie c& in cetate si imprejurimi erau mulyi cei eare practicau stu pirital, fie cX aici se desfqura un intens comerg eu delicioasele produse ale stupului sau zona era deosebit de bogark fa resurse me- lifere si poate chiar numfrul al- bbinelor sibatice era foarte mare. Una din aceste variante sau chiar combina intre ele sine plaw- zibile, . 22 APIMERIDIAN | ONIN ALBINELE DE LA EPHES © Dr, O, MILEA g Supoziiile initiale aveau 3% se confirme "ult cind, vizitind muzeul orasului am descoperit ia vitrine o mulfime de monede a- vind pe o fata bituti imaginea clar desenat a albinei, de o parte side alta a capului stind literele E si @ (fig. 1). Desenul mone- dei este foarte curat ji foarte bine realizat artistic. Paptul ci, mone- Fig. 1 zile purtau un asemenea desen ne dovedeyte c& localnicii yineau la Joc de mare cinste albinele gi ci Je atribuiau rolul de simbol al bogitiei, al indestulrii, Ia Iucra- rea sa ,Notae in numismaca tum Ephesia tum aliarum urbium in- signita” (Grayuri cu_motive cole pe monede din Ephes si alte forage"), istoricul Ballora (1685) consemna stiinfific_existenya unor asemenea preocupiri ale” ephe- sienilor, Dar ‘cea_nmi_ concludent® do- vada a stimei de care se bucura albina in, ochii.localnicilor am gisit-o admirind vesmintele zeige Actenis Ephesiaa (fig, 2), Pia- tre desenele zoomorfe car impo- lobese veymintul ei sacru pe un loc aparte se afl cele reprezen- tind albinele. Si notim cd Arthe- mis Ephesiana era suprema zeitate Ia vechii locuitori ai. Ephesului, fiind zeijapmineului, a abun: dengei roadelor, Ti gf nu alta zeitati i se ridicase intra slavit templul Artemision. Spre deosebire de'Arthemis, zeiya vinatorii-la grecii din antichitate, reprezentati fh mod dinamic, dar et 0 femele comun’, imbricatt in vesminte obignuite, simple, Ar- themis Ephesiana este infiyigats, intr-adevitr, ca 0 zeitate — pozi- fie _rigidd,” invesmincarl de" sus Pink jos cu bogate vesminte : pe Se ¢ap © coroani impunatoare, re- prczcatind oraqulpatronar ee, ln git salbe cu motive de roads ale piimintului, pieptul plin de forme ovoide. simbalizind fertili tatea, pe fusti rinduri de desene cu diverse animale domestice, printre care un loc distinct il ocupa cele infitisind albina. To- tul era numai-din aur i pietre prepioase, Ca intre oamenii de aici si animale exista 9 devoyiune ev; denté se mai gisese i alte do. vezi. Foarte multe statuete de bronz sau marmuri, folosite in findnilor, repreziaed decorarea animale dragi omului. Dintre ele una este deosebit de valoroast si semnificativit: baiatul cilare pe delfin (sec. I exn.). Este o statuet mic de bronz care probabil im- podobea o fintin’, apa curgind prin gura deschist a delfinului. Delfinul simboliza apa iar apa simboliza viaya. lar prietenia dine tre biiat (poate Eros) i delfin arita dragostea oamenilor pentns animale, “Intr-un_asemenea. con- text, fireste ci albinele, modestele si hamicele fiinge din preajma omului, se bucurau de un adevi- rat cult, cult pentru céea ce sim- bolizau ‘de fapo: belgug si pace.CALENDARUE APICULTORULUI incepator in ajutorul apicultorul Lucrari apicole in luna iunie La Snceputul luni iunie fn majoritatea masivelor de salcim incepe extractia mie- Hii, Pentru aceasta, toate uneltele, si vasele folosite la extracyie vor fi pregative din timp, Din caban’ unde se face extractia trebuie indepartate toate produsele cu mi- rosuri persistente care se pot transmite mierii (ceapa, usturoiul, petrolul, nafta- lina). © Extractia se va face cind mierea din faguri a fost cipiciti pe cel putin 1/3 din suprafata si numai: dup’ ce culesul_ a fncetat, La deseapacire este bine si se fo- Joseaced cuitele pentru descpicit care ti- nute permanent in ap& fierbinte dau un randament mare in aceasti operatie. Pe Hing randamentul sporit, fagurii, descé- paciti cu ajutorul cusitulut sint mai repede Feparati de catre albine la un now cales jar. mierca extrasi. are in suspensie mult mai pujine particule mici- de ceari, ceea ce fi confera un aspect comercial mai plitcut. Folosirea cuyitului inclzit sporeste mult eantitatea de ceari in comparajic cu ceea ce se objine atunci cind folosim furculiga pentru descapacit. Ca surst pentru tacal- it apa cel mai bun reauleat 4 di araga- rail. de voia} sau orice alti sursi de cal- dork, in afara lampilor cu petrol care da- torit mirosului pot degrada mierea. Sursa de cildurd pentru cusice menjine Jin cabani 0 temperaturi favorabili ex- tractiei care se face mai repede mai ales c& in acea perioad’ pot fi gi zile cu tem- peraturi mai sczute. : ‘Atit in caban’ ca gi afard este bine si fie pregitite vase cu ap pentru spalarea miinilor atunci cind se -manipuleaz’ fa- gurii cu miere. Ladizele pentru transportat fagurii in camera de extracyie vor fi din cind in cind spalate cu apa pentru inde- pirtarea piciturilor de miere care se pre- ling din legaturile fagurilor, Dup3 extrac- tie fagurii goliti vor fi dati familiei pen- tru curatire si reparatii. Pe tor, timpul ex- tactiel si inapoierii ramelor tn stupi se va lucea cu foarte mare griji pentru a preveni furtisagul. Prima masura este ase- zarea la urdinis a blocului-reducdtor sau a colectorului de polen. In aceasta opera~ tie se recomand’ folosirea afumatorului jar albinele care se strecoara in, cabara. sau in camera de extractie trebuie omo- rite pentru e& altfel se vor refntoarce in- sotite si de alte albine. Dupa ridicaroa ramelor. pline cu miere si inapojerea ra melor goale fiecare stup trebuie bine in- chis si sd nu aiba urme de miere. Stuparul care lucreaz& afara va avea la indemina o cirpi umeda sau o canX cu apa pentru a indeparta toate urmele ce ar putea in- demna la furtisag, mai, ales atunci cind fn zona nu se afla nici o alta sursd de nectar. In asemenea cazuri se va incepe stimularea pentru menginerea familiilor in stare activa. Totdeauna este bine ca sd nu se extraga mierea adunati. de albine in cuib adicé fn ramele din jurul puicwului, pentru ce nu se stie ce va fi pind la viitorul cules. © Dupi incetarea culesului, familiile de albine se pregitesc de roire. Acesta fiind un fenomen natural care face parte din dezvoltarea familiei trebuie ajutat de cXtre stupar. In locul roitului natural ¢ind se pierd o parte din roi este bine si se fact 5 roive artificial care di satisfactii mult mai mari decit eforturile necesare recupe- rrii roilor. In caryile de specialitate sint descrise 0 serie de procedee cu rezultate bune, Personal, in lunga practick apicola Je-am fncercat pe toate dar cel mai bun rezultat si cu cea mai sigur reusitt a fost roirea prin stolonare. La formarea roiului artificial particip’ 3 familii care cedeaz fiecare cite 2 rame cu puiet, in majoritate cipicit gi o rami cu hrani, Toate ramele sint acoperite iar separat din fiecare familie se mai perie is 23albinele de pe o rami cu puiet necipici Prin aceasta operatie cele 3 familii dona- toare nu vor mai roi iar in locul fagurilor cedazi familiile vor primi faguri crescuti si faguri pentru erescut. In roiul nou for- mat asezat intr-un stup_curat cu urdini sul inchis; albinele simyind noua situatie vor sta linistite pe rame fara sa se lupte intre ele desi provin din stupi diferisi. Dupa completarea tturor ramelor_ se vor ageza compacte cele 6 rame cu puiet, marginite de o parte si de alta de ramele cu hran’ si de un uluc hranitor pentru api. Dupi inchiderea stupului se va des: chide urdinisul pe 1—2 cm pe unde albi- nele _virstnice vor pirisi noua locuinf’. Dupa circa 0 ora se va schimba locul ro- iului si pozitia urdinisului deoarece fn foarte multe cazuri albinele care au pa- rasit roiul au revenit insoyite de altele si au fneeput un furtisag linigcit care mai tirziu din neatensia apicultorului se poate transforma in furtisag agresiv, Pentru evi- tarea unei asemenea situagii, dup’ trecerea a 2 ore de la cea de a doua mutare, roiul nou format se va muta din nou iar citre seara se va duce pe locul definitiv fara sa i se mai mareasca urdinigul. Tot acum i se va da in colivie o matcd ‘imperecheata care se va aseza tn partea superioara intre 2 rame cu puiet. Pentru mai multi siguranji se vor descipic! citeva_celule cu miere iar colivia va fi presata peste ele astfel ca matca si se oata rani pind ce albinele o vor hrani ele. Dupa 24 ore, catre seara, se vor cer- ceta toate ramele privind cu atentic celu- lele necapacite in care uneori in putine dintre ele se va observa larva plutind in- tr-o cantitate mai mare de laptisor. Folo- sind © spatula sau un bay de chibrit cele citeva larve vor fi distruse dupa care cursorul metalic al coliviei va fi scos iar fn locul lui se va lipi o foaie din ceari presati. Cu ajutorul unui cuisor de rame se vor da 2—3 giuri in ceara care acoperd orificiul de 14 mm al coliviei_metalice. Peste 3—4 zile matca eliberati va de- pune oud, Citeodaté apar gi situatii nedo- rite cind albinele nu sint dispuse si accepte matca, Acest lucru se observa daci se exa- mineazi cu atentie albinele care stau pe 24 colivie si care au abdomenul indoit gata pentru a Sntepa. In aceste situayli se last cursorul la locul lui si a doua zi se cerceteaza din nou. Pe masuri ce se disting inceputurile de botci, numirul al. binelor tinere ce eclozioneazd creste me- reu, iar atitudinea populaiei se schimbi. Pind la urmi marca este acceptati dack este perfect’ sub aspectul integritasii cor- potale, Am/avae Gaui cid sete aoe un picior atrofiat, fapt ce a provocat res. pingerea ci, find obligat si o schimb cu alta care a fost acceptati Dacd ta stupina proprie ‘nu exist mifect imperecheate gi niel nu se pot procura de la asociatie este bine si se dea roiului o botcd matur& care pentru a fi feriti de distrugere va fi inttodust cu grijd inte-o colivie metalicd folosind in acest scop ori- ficiul de @ 14 mm dup’ care se va in- departa cursorul (colivia Titov). Daca botea nu incape find ingrosata de albine se va fncercui in. partea superioark ca un, inel din sirm’, lastnd capetele mai lungi si se va trage tn sus prin partea de jos a coliviei, lisind canara Pprinse sub cursor. Dupa cel mult 48 ore cursorul se va tm. pinge pentcu eliberarea deschiderii alun. gite de 4,9 mm, lasind liber accesul albine- lor la boted pentru a da ajutor matcii la eclozionare. Prin partea capacelului ras aceasta inwoduce trompa pentru a primi hrana de la albinele din apropiere. Roiul astfel format, dupa ce are matcd imperecheat nu mai este roi decit cu nu- mele pentru cX are o popularie numeroass, La primul. cules care urmeazal se comport ca orice familie de producyie de putere mijlocie, adic& si stringe hrana necesari pentru iernare, iar daca culesul nu este calamitat di si stuparului 2—3 faguri plini cu miere. Aceast# inmulyire a feenk- liilor de albine asigura stuparului un venit sigur i pentru aml -urmmeoh pe ete wee. me divizarea tuturor familiilor imediat dupa salcim tn dow’ sau trei unitisi com- promite total urmitorul cules si in parte si pe cel din primavara urmatoare. Creind niste unitayi slabe, adeseori acestea cad prada furtisagului si sint decimate de boli, incit asezate la iernat de multe ori se soldeaza cu pierderi de 40—80%/) gichiar de 100°/o. Niciodata numarul_ mare de stupi cu albine pugine nu au asigurat roductii corespunzatoare ci numai popu- latiile numeroase au_ dat productii bune an de an, In situatia cind vrem ‘si ne dezvoltam stupina este mult mai bine ca atunei cind am capatat notiuni clare asu- pra _modului cum se conduce 0 stupin’ si cind avem vatra stabilita si apekim la filiala de care apartinem pentru solicitarea unui credit pe termen de 5 ani platibil nu- mai prin produse apicole. Este masura cea mai judicioasa care ne da totodata posi- bilitatea sé devenim stupari care producem si sustinem in acelasi timp organizatia noastra, Asociatia Crescatorilor de Albine. ® De la extractia mierii de salcim re- zult& cdipacelele care dupa scurgerea mierii din ele, se pun in topitorul solar pentru topit. In tava topitorului se pune apa ca si acopere complet fundul vasului, astfel ca-ceara topita care se va scurge in tava s& nu se lipeasca de aceasta. Dupa solidi- ficarea calupului el va fi scos foarte usor. © Imediat dupi extractie se poate in- cepe productia de léptisor de matca. ® Folosirea imediata a colectoarelor de polen este o masuré justi ferind familiile de blocarea cuibului cu polen si asigurind in acelasi timp un venit stupinei. © Se folosesc mai departe colectoarele de propolis deoarece in aceasta petioada se aduc in stupi cantitati tot mai mari de propolis de la mugurii copacilor din sate sau paduri. © Se urmireste recoltarea rameloy cli- ditoare partial cipacite, combitind astfel biologic parazitul Varroa gi in acelasi timp recoltind si ceara. © Trebuie si se profite de toate cule- surile si sa se creascé permanent faguri noi deoarece prin aceasté lucrare sporeste me- reu zestrea de faguri a stupinei. O familie ‘bine condusd poate si dea usor in fiecare vara intre 0,5—1 kg de ceard de cea mai ‘buna calitate. ~ Supravegherea permanenté a stiri sanatitii familiilor de albine este o obli- gatie profesional a vuvuror stuparilor pentru ca’ numai asa se wor realiza pro- ductii bune, Atentia in special a apiculto- rilor cu mai pusin’ experienja, trebuie indreptati asupra acelor stupari, care au stupi pusini si mai mult pentru decor ari Si_manifeste un interes deosebit pentru apiculari. Acesti pseudoapicultori tre- buie vizitayi, indrumayi si ajutari in ceea ce priveste pistrarea sandtazii albinelor care constituie un bun national. Piri albine, polenizarea va fi total compromisi, deoarece polenizatorii natu- rali au dispirut in mare masurd datoriel tatimnentelor ‘chimice peltra. combate daunitorilor si a buruienilor din culuiri. Spre sfirsitul lunii junie infloreste teiul care este un cules foarte capricios mai ales tn pidurile din Cimpia Romana. Tre- buie profitat de acest cules gi si se creasci faguri, mai ales Ia inceput cind nectarul se cantly deseelideieduse: ta Catal ind tn cursul zilei vine o ploaie iar dupi aceea soarele dogoreste din nou culesul de la tei este compromis iar plecarea din pidure este solusia cea mai bunii, deoarece de obicei, dupa calamitare urmeazi o luptt mare la urdinis dacoried ritacitii al- binelor ca urmare a mirosului puternice emanat de flori, Foarte multe albine mor In aceastd lupti iar pe capacele stupilor apar niste pete galbene provocate de go- lirea intestinului gros al albinelor ca ur- mare a nectarului si polenului alterat din cauza ploii si mai ales a razelor solare foarte puternice. Dac& ploaia tine pink “seara iar a doua zi apare soarele, culesul nu este calamitat deoarece cildura dega- jati de soare apare treptat pe misuri ce apa se _usuck pe copaci, frunze si flori, Culesuri mari care dau cantititi impor. tante de miere de tei sint destul de rare. Spre exemplificare amintesc ci fntre 1960 —1982 in masivele din sudul yarii au fost doar douX culesuri care au depisit pesce 20 kg miere marfii de fiecare familie, pri- mul in 1962 iar urmitorul in anul 1977. in restul anilor productia a fost destul de slab iar de multe ori s-a recoltat miere de tei de culoare mai inchisx dup’ ce flo- rile au fost calamitate, Z. YOICULESCU 25OPINIFE REVERSUL MEDALIEI 1. BECHERU Opiniile pentru si impotiva folosirii fumigaziilor cu azotat de amoniu pot avea, deopotriva, adepyi ori adversari, dupa efectele nocive sau utile, pe care le apreciaza fiecare dintre noi, in felul sdu, ori dupi cum fi dicteaza interesele. Opinia, mea, sprijinitd pe o intuigie su- biectivi in cel mai inalt grad se situeazi impotriva exceselor de chimizare in api- caftard. S% nu uitim c& sintem nevoiti si folo- sim destule produse chimice pentru a com- bate bolile si diunitorii ce ne pun in serioase primejdii familiile de albine. De asemenea, si nu trecem cu vederea fap- tul c& fa agriculturd si silvicultura se practic folosirea unui arsenal chimic pen- tru fertilizare ori pentru combaterea dau- nitorilor, bolilor si buruienilor cu influ- enje cit se poate de directe si de nefaste asupra apiculturii, Nu ma opresc in aceste rinduri la situasiile concrete pe care le cunose, la abuzurile de care nimeni nu s-a ingrijit sX avertizeze crescatorii de albine sisi protejeze stupii, dintr-0 zon’ jntins’ supusé tratamentului chimic cu ajutorul aviayiei ucilitare, Revenind la zipicirea albinelor cu fum de azotat de amoniu pornesc de la prev misa simplisti (accept eticheta !) ca nu e cazul si folosim gocuti chimice traumati- zante pentru a solusiona probleme mi- nore, mergind impotriva legilor naturii. Nu sint nici biolog, nici chimist, nici far- macist pentru a justifica teoretic motivele repulsici fay de ascfel de tratamente apli- cate albinelor. De ce nu ag spune-o, am si un foarte jntemeiat motiv personal despre care mi-am propus si scriu aici.” Vara trecut% am plecat in pastoral la mai multe culesuri impreuni cu alti doi mici apicultori si inck doi stupari ,mai orto- mani“. Noi, cei mici, detineam cite 6— 15 stupi (in parte-nuclee) iar ,ortomanii* 26 cite 4960 familii fiecare. Pe parcurs ni s-a alaturat inc’ un apicultor cu stupina numeroasi iar unul din primi doi s-a §ndepirtat_de noi, Atunci au intrat in actiune ,binefacerile* azotatului de amo- niu, Unul dinte ,ortomani* ne lua din albing, o trata dupa sfaturile din revistd cu fum de azotat de amoniu si {gi crea i roiuri cu zecile, Curind am constatat ca mi-au slébit familiile de albine, a apa- rut puiet racit, puiet viros, dar nu dibuiam cauza. Asociatul nostru de pastoral ducea mereu [adie cu rojuri acasi in oras dup ce ametea albinele cu fum de azotat de amoniv, La ultimul mare cules, cel de la floarea-soarelui, i-a descoperit o ladi de stup orizontal cu urdinigele in- chise in care sechestrase 0 multime de al- bine ce se jineau ciorchine de scindurelele podigorului dup’ ce consumaser siropul dintr-un castron aflat inSuntru, pe care plutisers buresi din plastic. Se pune, fi- resc, intrebarea: care apicultor’ cu min- tea limpede ar fi sechestrat propriile-i al- bine in toiul ultimului cules al anului ? La tntoarcerea spre ora [-am intilnic aducind cu sine ladijele pentru roi pen- tru asi tunsporta noua prada. Fard un cuvint mi-am luat stupii si iam mutat fn alt parte Tings un lan in- tirziat de floarea-soarelui, cultura lipsiti de nectar. Plitisem un tribut greu incre- derii in corectitudinea ,asociatului_ mai ortoman* si specialist in ameyirea albine- Jor cu azotat de amoniu cireia fi adiuga si cite 0 plasare convenabil% a stupinei sale, astfel incit si ne dijmuiasc’ pe cei cu stupi mai pusini de albinele culegé- toare la intoarcerea lor de la cules din lanuri. S& mi ierte cercetitorii si adepsii anes- tezierii albinelor cu fumigarii de azotat de amoniu dar eu unul nu Je pot impr tigi opiniile.Si ajutim mitcile si-si exprime potensialul Printre elementele principale, ngcesare: reusitei fn apiculturk trebuie citat_ mai inti: provizii abundente de miere si polen, mitci tinere, popu- aii mari de lucritoare, fagusi buni pentru puiet $i,_mai ales, o lori abundenti si variatd. In teorie, orice apieultor apreciaza valoarea unei fmte] tinete selectionate, desi in practick acest principiu ask cel mai adesea mule de dorit. In- Contestabil, nu exist succes durabii in apiculturé FRX un program de refnnoire sistematici a mitci- lor, cel tirziu din doi in doi ani, cu mitci tinere selecjionate si testate. Tn general, orice mated ti- nirk este preferabili’ unci miitci selecsionate insk bktrin3, In unii ani, pumai familiile de albine cu mitch tinere reusesc’ si fack o recolt bund, Crestesi mitct pornind de Ja cele mai_bune familii din stupin. Vi trebuie albine adaptate Ia regiunea dv? Pentru a evita consagvinitatea, ciu- taji de asemenea botci pentru grefat de la colegii seriogi. In ce priveste alimentasia, fn multe regiuni flora ‘meliferk a regresat de o manierd dramaticd si con- tinud si regreseze, Fapt ce-l obligi pe apicultor st asigure ,animalelor* salen supliment de hran jin periondele critice, fark de care familiile sale fu Vor fi destul de puternice in momentul culesus lui, far recolta. va fi slabi. xperienje fntreprinse pe 86 familii de albine de doi ani, au demonstrat cX proviziile dispo- nibile in, timpul. iernfrii si mai, ales in timpul dezvokiirii de primavari au o influengi categoric& asupra producjiei de miere anuale (tabela 1). Tabelal Recolta de miere Cantitatea de mere Stupinele| disponibilinprima- | medie in timpul ara, & ezonulu, I 34 319 I 8 355 nu 10—12 43,4 S-a constatat de asemenea cf in familiile cu rezerve abundente greutatea laevelor este mai mare. Pe lingt miere stat necesare si cantititi sufi- ciente de polen, lipsa acestora antrenind fenomene Ge careng 1a albine : Lips de vitaitate, sensibi litate mai, mare Ia boli si reducerea longevitajii (© bund familie crejte peste 200000 albine pe an, Or, 125 mg polen sint in medie necesare pen- tru alimentarea unei larye, ceea ce fnseamnd ci 0 familie puternick are nevoie de 25 kg polen pe ‘an numai pentru eresterea puietului. Cercetitorii sustralien! au aritat cX productia de miere a familiilor aprovizionate regular cu suplimente de proteine este net superioar’S produc- fiei familillor martor. DOECUMIENTAR APIEOL Analizind factorul ,puterea familiilor“, autorul articolului arati ci fntr-un an riu, o familie pu- vernic’ are mai, multe sanse si facd o recolt sa- tisficHtoare decit o familie slabi si, de asemenea, c relasia dintre numirul culegitoarelor disponibile pentru recolt% si puterea familiilor este mai mult decit proportional (tabela 2), Tabela2 total i ~ ital ine | Numirul de culegitoare 10000 Brea 20.000 focal 30000 10.000 40.000 bolco 50.000 30.000 60000 Set Din aceasti tabelii se vede ci o familie de 40000 de albine dispune de patru ori mai multe culeg’- toare decit o familie cu 20000 albine. Tntio Familie puternicd eregte si producti pe-albiai., O albind apartnind pet! fami eu 60000 albine produce de 1,5 ori mai multi miere decit 0 albind dintr-o familie cu 30000 albine. Pe de alti parte familiile de albine prea puter- nice sint mai puyin avantajoase si riick probleme fn explontare. Este vorba’ deci ‘of 90 gloeascl © linie de mijloc. Cu privire ia spayiul pentra oust, este necesar ca ponta mitcilor si ou fie stingheritd din li celulelor goale ia cuibul cu puiet. Ta stupul Langstroth, de exemplu, 9 mated ce depune 2000 oud/zi umple un fagure in trei zile si ar putea deci completa sapte faguri intr-im Hdla' de-21 zile, In practicdy ea nova dispune Ge spapial cecesas duck culbul cu puist sour sable pe un corp de stup, eici mulyi faguri sint ocupagi cu_miere si polen. Un ale factor care concur Je productivitatea familiei este viaja lung’ a culegitoarclor. Albinele de vari trdiese intre 28 3i 35 zile, in medie 31 zile, tn principiz, lucritoarele devin culegitoare incepind cu a 2l-a zi. Din raportul dintre nive- ul ponte’ si longevitatea medie a lucratoarelor re- zulth populazia worali pe care poate #8 0 ating’ o Familie (tabela 3). Activitiyile de récoltare a neetarului si polem- ui constituie faza final a vietii unei lucritoare, Dac albinele tréiese mai mult, ele pot deci si produc mai mult. Cercetirile au aritat ci albinele care incep si culeags abia le yirsta medie de 28 zile, recol- teazi inck §—9 zile. Dar dack culesul incepe deja la virsta de 15—16 vile, el continu timp de inet 14—15 zile, aproape de dow ori mai mult ca in cazul_ precedent. 27Tabela 3 ‘Niveld potest (oud pe zi) | 500 | 1000 | 1500 | 2.000 er eeeared | Populatia maxiind a albinclor adutte 35 15 750 31500 47 500 63.000 31 13.950 27900 41850 55 800 28 12 600 25200 37 800 (50 400 20 9000 18 000 27.000 36 000 In_ce condisii albinele pot incepe culesul Ia 0 virsté mai timpurie ? Cungscind cio larva nu are nevoie si fie ali- mentati decit timp de cinci zile, o albina tinist ramine doick timp de 10 zile. O' doick poate deci s se ocupe de wai multe larye si, dack colonia numiic o doick pentru o larvé, va exista un ex- cedent, de doici. In famille slabe acest excedent este mic, inst fn familiile puternice, in care matea depune ping’ la 2000 oud pe zi, mai mult de 10000 doici pot sX se gXseasck in ,somaj tehnic*. Jn acest caz glandele lor faringiene regreseaz% si ele devin culegitoare inainte de virsta’normala. Cum nu sint nici epuizate prin hrinirea larvelor ele au si o longevitate mai mare. ‘Topi acegti factori analizagi_ mai sus _teebuie manipulasi in funcyie de culesurile ce urmeazi si fie yalorificate, * Fiecare apiciltor webuie sX cunoaseX pentru re- ginnea sa datele la care culesurle se produc ig general, astfel incit si poatk face sk corespunda un maximum de populayie in familiile sale cu inceputul acestor culesuri, Aceasta, aplicind regula celor 40 zile. Astfel, int’ necesare in medic 21 vile pentru ca un ou si devin albini si inc 21 zile pentru ca aceasti albink si devin’ culegttoare, eeea ce face, in mare, 40 zile, Trebuie deci st fie stimulate famihile cu cel putin 40 zile inaintea culesului, pentru a avea maximum de culegitoare a fncepur de cules, (Reyd.M.: In: ,The New Zealand Beekecpeer", septembrie, 1980). Lucritoarele ouitoare Intr-un stup orfan, fri posibilitave de inmul- tire, dezordinea este total, Far interventia omu- Iui, aceasta familie, dupa citeva siptimini de astep- tare, va da nastere la albine ovtoare. Dack un stup © mate infirm’ sau nefmperecheatS, acest fenomen nu apare. Este suficient deci si se stabi- Jeasc% un contact fizic fntre ea si albinele Tucri- toare pentru ca aceasti pont’ anormal si fie blocati. Tata care a fost evolusia cunostingelor asu- pra acestui subiect, in tstoria apicola : In 1814, ilustrul Francois Huber binuia ci lu- eritoarele ouStoare ar fi consumat liptigor de mated 28 din abundenyi, cea ce a avut ca efect stimularea din now a ovarelor lor, degenerate. Charles Dadant_gindea, in. 1893, e& fn urma orfaniziiri, lipsa larvelor de ingrijit_provoack un surplus de lptigor. Aceasti spbstanya, neutilizatt, este absorbiti in cantitiyi neobignuite de citre In. critoare, care pot auinei si dea naytere la maseuli. Tn mai 1942, Hess inceare3 0 experient intere- santi: ea separi o familie in dow printr-o gratie dubl’. DupX mai multe siprimini, grupa f%eX marck a format un cuib compus exclusiv din trintori in Sump ce cealalil funcviona ngrmal. Hlss considert ch lucritoarele izolate fabrick o substangs de fe- cunditate care, neputind fi distribuiti nei mitci, fecundear albinele bitrine, Abia in 1954 Butler -construieste un dispozitiv care fi permite si faci mai multe experienye. El stabileste atunci c& numai un contact fizic matek- albine impiedici ponta albinelor ouftoare, prin istribuirea unui feromon, Acesta este ins’ de uerttoare de pe corpul miteit; im felul acesta. se chine blocajel botclor @ al pontalalbiasior Ine critoare. Raspindirea acestei substanje in toata familia se face de la albina la albin, in mod continu, De notat cX lucritoarele pot intrerupe aceasti raspindire atunci cind se pregitesc de roit. (FM. bh : Abeilles et Flenrs, aprilie, 1982, p. 11) Prepararea unei paste foarte eficace pentru pre- venirea si tratamentul nosemozei primivara Incdlzim 1 kg de micre in bain marie la tem- peratura de 30°C io amestectim cu 1 litra de ofet_de cidru, .evitind sk depisim temperatura de 35°C, Pistrind aceeasi temperatur’, Incorporim cu ajutorul unei spatule, 6 kg zahir pudra. Operatiunea dureaz circa 10 minute, Pasta ob- inuta in felul acesta o virsim in forme plate sau in sHculesi de plastic sj, dupX ricire, 0 punem - deasupra ramelor, in contact direct cu albinele. Sfatuim ca pe lingX utilizarea unei astfel de paste $i se faci si hrinirea de arn’ cu sirop de zahar fn, amestec cu urzied si ojet, aga cum s-a preco- nizat in La Belgique Apicole din mai 1981.Utilizarea celor dou metode va avea avantajul s& aduci rapid familiile noastre la 0 dezvoltare maxim. (In: La Belgique Apicole, nr. 5, 1982, p. 89). Controlul roitului cu rama cliditoare In aprilie, punem rama cliditoare si recoltim fagurele clidit din 7 in 7 zile, Dack aceast’ rama este reconstruitd de tofi stupii, inseamn’ cf totul merge bine. Insi pe masurd ce avansim in sezon, perioadele de timp frumos si cald alterneaz’ cu perioade de timp rece sau de ploi care deranjeack producyia si recolta de nectar. Ce ne poate arita acum rama claditoare ? Dacd timp de o stptimin’ nici un stup nu a construit fagurele in rami, inseamn’ ca culesul a fost nul. Dac& din contd 6, 7 sau 8 stupi au clidit rama iar alii au numai un ineeput sau nimic, este foarte probabil e§ acejtia din urm’_au_intray in frigurile roitului, fn cazul c& aceastd biinuiala se confirm, s¢ poate proceda in mai multe feluri: a) se suprim% matca, se rup botcile si se intro- duce in, centrul cuibului un nucleu de ‘rezervi cu © mate tinkri din anul trecut ; Ia aceasti epock, aceast unificare reuyeste intordeauna 5 b) se suprim& matea si botcile, neldisindu-se decit una; dupa 7 zile aceasti operagie tebuie refii- cuts ©) se suprim% matca si botcile, introducindu-se © bored a chrei matcd se va naste in urmatoarcle ‘24 ore; d) se aplick metoda ‘Taranoff, care consti din + — agezarea unui plan inclinat in fata stupului, la o distangi de 10 cm de scindura de 2bor 5 — se scutur% pe acesta toate albinele din stup. Un roi cu matea se va instala sub planul inclinat ; — se suprimi botcile fn afar de una; — se ia roiul si se creste separat. Pentru cine nu doreste famulfirea familiilor, este preferabili prima soluyie. In toate cazurile, rama cliditoare (prin cli direa_sau_neclidirea’ ei) va semnala daci scoate- rea familiilor din frigurile roitului a reuy (Vanmeerbeeck, J. In: La Belgique Apicole, ar. 5, 1982, p. 97) Scurte considerasii asupra iernirii familiilor de albine Apidologii consider c&, in timpul iernii, con- sumul minim de hrani are loc la temperaturi eum ptinse fntre +5°C i —5°C. Peste +5°C con- sumul. ereste prin reinceperea partials a cresterii puietului; sub —5°C consumul creste intrucit albinele au nevoie sii yard“ mai multi miere pentru a menjine temperatura ghemului. — Dup% Beldame, consumu! de miere al unei familii in perioada de iarnd este urmitoral : octombrie 23 kg noiembrie 1,3 ke decembrie 0.9 kg ianuarie 0,9 kg februarie 13 kg martie 23 ke aprilie 41 kg. Total 13,1 kg — ,tmpacheteari stupii primévara™ spune Van Hoeeren, Lansind acest sfat, aparent curios, respec- tivul are in vedere faptul c& in plini iam, cind temperatura exterioari este sub 8°C, in jurul ghe- mului este la fel de frig ca afark si deci stratul izolator pus pe podigor pentru a limita pierderea de cilduri are o utilitate indoielnicd. Din contra, cind temperatura atmosferick depiseste 8°C, ghe- mul incepe si se desfack si diferenja de cildurk dintre interiorul si exteriorul stupului este mare. Dovadi: daci punem mina pe podigor, sub im- pachetaj, vom constata ci fn plin% iarni podi- sorul este ingheyat, iar toamna si primivara el este cald. (Mottart, S. In: La Belgique Apicole, iunie, 1982, p. 115) Metoda Iui M. Lemaire de a ciuta o matci nemarcati Ea consti in a pune in roinige sau in stupi de mick dimensiune una sau dou rame din stupul cSruia vrem si-i gisim matea, in a aduce aceste Vadige 1a marginea stupinei sia le lisa deschise circa un sfere de ori, Imediat albinele vor incepe s& zboare, ceca ce va permite o ciutare mai ugoard. In al doilea rind, Ja capatul intervalului mai sus amincit, albinele din fagurit fir marci vor fi agitate si vor alerga in toate parle, in timp ce pe rama unde se ala matea, albinele vor fi linistite iar cXutarea va fi usoar’. (Voucamps Gervais In: La Belgique Apicole, octombrie 1982, p. 242). Rubrici realizati de dr. I. OGRADA 29RECENZII = aa SPORIREA PRODUCTIEI VEGETALE PRIN POLENIZARE CU AJUTORUL ALBINELOR de Ion Cirnu, Gheorghe Valentin Roman si Ana-Maria Roman, Ed. Ceres“, Bucuresti, 1983, 220 p., 51 fig. 7 In conditiile agriculturii moderne, albina_meli- feri are un rol foarte important in polenizarea culturilor agricole, fiind, aja cum se araté si in Jucrarea la care ne referim: ,singurul factor po- lenizator eficient si dirijabil “de om". Pornind de la rolul albinelor in polenizarea lantelor cultivate si spontane, in sara noastra, in trecutul apropiat Stagiunea central pentri_ api- colturi si sericicultur’, jar tn prezent Instirutal de cercetare si productie pentru apiculturi, au inigiat i efectuat ample cercetSri cu privire la tolul albinei in polentzarea spedilor cultivate spontane de interes apicol. Un rol important in orientarea acestei activit%yi 4 are Asociajia Crescitorilor de Albine din yara noastri, ‘Autorii lucririi publicate recent de Editura ,Ce- participar Ja studiile referitoare la folul albinelor in polenizarea culturilor agricole si, in cea mai mare parte, datele cuprinse in Jucrare sint zzultatul cercetasilor proprii. Pe ling’ datele ori- ginale, autorii au folosit si date din alte Iucr’ri. Cele 4 capitole ale Iucrarii se referi Ia: alcituic rea florii, conditiile cle secregie a nectarului si date despre polenizare, in general; Ia relasia dintre flori gi albine, la organizarea polenizirii cu all cle in vederea sporirii productiei de seminye si fructe $i se fac recomandiri pentru. sporirea el ciengei polenizirii prin albine, precum si pentru protectia albinelor, Din capitolul 1, care tratea% problema agen- tilor polenizatori,, reyin in mod it aventi Gatele despre polenizarea entomofili. si comparagia dintre modul cum coleg golenol albinele albatice, bondarii si albina melifers. ‘Capitolul 2 se referk la relayia dintre albine si flori, subliniindu-se mai ales modul de orientare al albinelor, limbajul albinelor, culegerea polenului, compozitia chimic& a polenului — principala hrani proteicK 2 albinelor si culegerea nectarului — prin- cipala hran& energetic’ pentru albin Datele despre frecventa si durata vizitirii flo lor ca si despre factorit care influengeaz% secreyia de nectar, pe Iingt importanta lor stiinyifici, au © deosebit& valoare pentru practica apicoli. Parteg cea mai dervoltaté a lurich, capitol 3, we refers In problemele pe care Te sidicl poten zarea plantelor si contribuyia horittoare pe care © au albinele melifere in acest proces de impor- angi vital, Cititorii afl¥ din acest capitol sporu- 30 tile de productie realizate prin polenizarea eu, ajx- torul albinelor, sporuri care variaz’ in funcqie de cultur’, de 1a 50—60% la pomii fructiferi, la 200—#007/ la bostinoase gi chiar pind la 500%/ Ia trifoiul osu. Se precizeaza numirul de familii necesar pentru polenizare 1a principalele culturi tehnice, furajere, pomi roditori etc, © parte important’ o reprezinti datele referi- toare la pregitirea familiilor de albine fn vederea polenizirii, transportul stupilor, agezarea lor. to raport cu culturile si particularitatile polenizScit la diferite categorii de culturi Sint aritate aici pentru 127. specii de plante, perioada de inflorire, euloarea florilor, secreyia de nectar, productiyitatea in polen si gradul de de- pendengi al fieciref specii fay de polenizarea ento- mofili, Se trece apoi Ia deserierea_aminungiti a polenizirii ta diferite culturi, incepind cu floarea- soarelui, Pentru fiecare plant se arati suprafeyele cultivate, condigiile optime pentru secretia necta- rului, zonele principale de cultur%, sporurile, nive- ful recoltelor de micre la cules! de la fiecare specie. O atenie deosebitd se di leguminoaselor furajere perene, surse importante de polen gi nec tar pentru albine. Dintre speciile melifere cultivate in mod deo- sebit pentru producerea nectarului, facelia are o mare importanya ; in lucrare se subliniazd rolul acestei plante pentru prevenirea golurilor de cules. Legumicultura este scetorul in care polenizarea cu albinele are 0 importangi deosebiti, iar in lucrare se cuprind date despre polenizarea castra- vetilor, pepenilor, eepei, ridichilor, morcovilor etc. Un. sector important pentru polenizarea cu aju- torul albinelor este cel al_plantelor medicinale si aromatice (lev’ingick, ment, isop ete). Polenizarea speciilor pomicole ocup% un loc finsemnat in discutarea rolului albinelor in pole- nizare. Spre sfirgitul capitolului 3, se analizeae% poleni- zarea la speciile forestiere, atft de importante pen- tru apiculturi, ca: salefmul, telul, argarii etc, Capitolul final se refer3 la ameliorarea plan- telor entomofile, la metodele agrotehnice "prin care se poate spori productia de polen 3i nectar, la dirijarea albinelor pentru o polenizare intensi. Acitind rolul dresajului pentru sporicen eficien- tei polenizirii, se mensioneaz c®, prin aceasti metodi, freeventa de cercetare a florilor se mi reste esengial, la plantele furajere de 10—20 ori, iar la culturile tehnice de 5—10 ori etc. In rezumat, specialistii, ca si incepitorii fn prac- tica stupiritului, precum si cultivatorii de plante tehnice, furajere, legumicole, pomicole i silvicul- torli, gisesc in’ aceasti carte date preyioase si utile) despre rolul pe care il au albinele in pole- nizare si modul de valorificare superioard a secre- tiei de nectar. Cartea\ se poate procura de la toate libricile din. sari. Prof. dr. doc. Gh, ANGHEL Catedra de Boranick, Institutul agronomic aN. Bilcescu*, Bucuresti@ P. NEACSU, str, 11 Pebrua- nr. 13, Roman, judequl Neamt, ce evidengiaz’ valoarea pro- policului si ceringele actuale im reu creseinde pentru acest pro dus recomandi procedeul folosit de fratele su Sterian, de stimu- lare si recoltare a. propolisului (65—75 g propolis de la o fami- lie de albine inte-un sezon): a- plicaren nei folii din material plastic pe partea superioarl a ramelor si recoltarea la fiecare 8—12 zile a_ propolisului depus de albine pe liniile de contact ale foliei cu marginile ramelor res- peetive. — Colegiul redactional vit mul: yumeste pentru recomandasile mise redactiei si vé propune ca in sezomul apicol actual si ex perimentati, in acelasi scop, utt- Iajul produs de Combinatul api-

S-ar putea să vă placă și

• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 05

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1985 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1979 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1979 02

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1986 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 09

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1986 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări