4 APRILIECOMITETUL EXECUTIV AL Sle) NU ia eel nog [ole NN oat Lg ares Cae SARC LESS ch TEU Ns NaC Bitte (cor ESOT Sees TEE Peer ig ae Dress Mactan Revist’ lunar’ de schimb de experientd si Indrumare metodologic’ apicoli editati de Asociatiei Cresc3torilor de Albine din Republica Socialist’ ‘Romania Anul LVII! % or. 4 %& ap lie 1983 * eoo08 4 5 4 7 4 9 j me 10 % Al, VAI | Gs fami 1 9 A, MALAIU, Y. ALEXANDRU, E, TARTA: Date J ~” privind obsinerea veninului de albine, 14 % M, LISOVSCHI: Remorci multifuncyionali de uz 4 ~~ apicol cu 10 stupi. 15 4 rderi nejustificate la prelucra- } fn faguri artificial. 17 1. CIRNU: Polenizarea rapigei cu ajutorul albinelor G — contribuie la en elon r de seminge si de 4 " 19% c aged hour 21 $ GhGRIGORAS: I 4 NS 23 | 1. NEACSU,. N, OITA, Elena PALOS, Filofteia 4 — POPESCU: Acyiunea’hepatoprotectoare a propo- liso 26 9 CALENDARUL APICULTORULUL 9 Z. VOICULESCU: In ajutorul_ apicultorulu Y wor: Lucriri in stupin’ in luna mai, 29 j DOCUMENTAR APICOL 31% DE VORBA CU CrTTTORT _ 31% STIRI $I INFORMATIL — : é ‘Coperta I: Rapija este 0 valoroast plantt melifers mult ciutati de citre albine, (foto: 1, Cir)_ SPORIREA EFECTIVULUI IN STUPINELE MICI $1 MU NORMALA A PUTERII Pentru rentabilizarea stupinei noastre FAMILIILOR DE ALBINE LOCH PRIN MENTINEREA FAMILILOR MAMA I. POPESCU Apicultura est etnicire plicut’ 5 de oameni ai muneii, Acestei acorda spi i nomico-sociala_ a Rom: dublarea efectivului ‘fami Pentru ca indelet in le albine gi cr icirea de cregtere a all cuyeniti, trasindu-i_ pri erioada 1981—1985, sare i instructivi, accesibili. tuturor categor indeletniciri conducerea superioard de partid si de stat ii Programul-directiva de dezvoltare eco- concrete, menite si duced Ia tisii ‘acestora, ejterea produc binelor si fic cit mai atractiva este necesar si activam in aga fel incit accasta si fie si rentabil3. litatea in stuy timpul neproduc Rental transport timpul efectiy de luccu in stupini, Aceste cheltuicli, ca negativ rentabili redus al familiilor de albine, influenteaz Cunoastem atic din experiengi cit si din stupinele in care numirul familillor de albine tebnologii moderne de erestere si exploatare — stup: In cele ce urmeazi_ mi- m propus si mijlocii si in special apicultorilor incepatori, © metod? de inmul je -mici este grew de obsinut dat fiind cheltuieil consumat pentru deplasiri, de multe ori mai mare ea mari de i altele, raportate Ja numarul tatea. f n literatura de specialitate ci rentabile sint este de la 20 in sus i in care se aplicd pastoral, producsie diversificat’. impartisese. stuparilor cu stupine miei si familiilor de albine cu randamgnt maxim aplicati si verificati de mine pe o perioadi de 6 ani in stupina proprie si la ined 7 apicultori incepator Metoda consti in formarea de muclee timpurii prin pistrarea normalié a puterit familiilor mami. Am experimentat metoda enunjata mai sus la efective diferite respectiv 5, 10 si 15 familii de albine reusind fn toate ca- vurile s triplez numirul acestora in tim- pul unui sezon apicol. In toate cazurile am lucrat cu familii bine dezvoltate si perfect siniitoase pe care primivara timpuriu (1—10 februa rie) dupa primul zbor de curayire am in- ceput si le hranese cu zahar candi produs de Combinatul apicol al A.C.A., urma- rind consumul si completarea hranei prin verificdri sumare la intervale de 15 zile pina la data de 15 aprilie, In jurul acestei date, in raport de starea vremii, am facut verificari_amanungite si norari tn caietul de stupin3, privind puterea si dezyoltarea familiilor de albine, constatind ca aveau in medie 5—7 rame cu puiet si 8—10 rame ME. acoperite compact cu albin’. In fiecare primavara, familia cu cea mai bun’ dezvoltare, care gi in anul pre- cedent a dat rezultate bune in ce priveste productivitatea si comportarea in general, am ales-o ca familie de prisil pentru nul respectiv, aplicindu-i o ingrijire spe- cial’, care a constat din, tmputernicirea acesteia cu 3 rame de puict capxcit gata de eclosionare, Idate‘de la alee famnil din stupina dupa ce in prealabil am scuturat albina adult’. Incepind cu aceast dati (15 aprilie) dat find intensificarea culesului de polen din natura si cresterea temperaturii_ tn mediul inconjuriitor toate familiile au fost stimalate cu sirop din zah’r_ tn concen- trajie 1:1 administririd pind la 1 mai, la intervale de 3—4 zile cite 0,5 I/familie in ramele cladite. La data de 20 aprilie am verificat din nou familia de prasili imputerniciti cu puiet cipacit, constatind ca popula bine 15 rame cu albina si cd avea 10 rame ME compacte cu puiet din care 6 cu puiet capatie, 2.cu lacye d6 la Me alle 2, cu oud gi larve de o zi. Am procedat la orfanizarea acesteia formind un nucleu cu matea, cei 2 faguri cu larve, unul cu oud si inck 7 cu rezerva de hrani si faguri cliditi luayi impreun’i cu unul din corpurile stupului de baz care a fost imutat in stupind la distany de 20—25 m faya de stupul mam’, unde am completat elementele ce compun stupul ME pe un corp (soclu, podisor, capac si reductor de tdi), dnapel. dé bag xedus pe un corp $1 orfanizat, in care am Fasat 9 rame, respectiv cele 6 cu puiet cipicit, 2 cu al- bing gi rezerva de hrani, am_organizat cresterea botcilor necesare nucleelor sta- bilite si le formez, Pentru aceasta ami fo- losit metoda mentinerii ouitlor si larvelor in celule proprii, procedind astfel: am tHiat fagurele cu, oui si lave tinere in treimea inferioara pe plan orizontal_ast- fel ca de-a lungul t&ieturii 9 rmin un tind de celule cu oud si larve. In scopul distangirii viitoarelor ote, pentru o mai bunk ingrijire si dezvoltare a mitcilor, pe intreaga lungime a rindului de celule ré- mase dupi taierea fagurelui, am inlaturat ctte 2 larve, lasind pe cea de a treia. Fagurele cu oud si larve astfel progatit Lam introdus in mijlocul cuibului_ fami- liei orfane, prin distantarea_ ramelor cu puiet si albina intr-o parte si alta a, cor- ului, La terminarea acestei operayii_ am sat distanyate cu circa 1/2 cm ramele cu puiet capicit fayi de rama cu oud si larve tinere, creind astfel un spagiu ¢omod bunei dezvoltiri, a boteilor, Dea- supra ramelor_am pus pentru hranire in- tensi dou plici cu zahar candi. Dupa 48 de ore de la aceasti operajie am re- venit din nou la. familia crescatoare de botci si verific gi si distrug eventualele botei pornite din larvele virstnice gisice de albin pe ramele cu puiet cipicit, Am repetat aceasta operatie dup% 2 zile cu care ocazie am verificat din nou toate ramele cu. puiet din familia crescitoare, am distrus botcile formate pe ramele cu wuiet expacit si de asemenea am verificat fotcile formate pe rama cu puiet tine special pregatiti, sind pentru dezvolta- re si maturizare un numar de hotel egal cu al nucleelor stabilite si le formez, plus inc’ 3—4 botei de rezervi. Prin aceasti_metoda stupul crescitor creste 20—25 de botci de calitate foarte bun’, din care rezults mitci viguroase. Botcile formate in plus, peste numirul necesar, le distrugem cu virful unui bis- turiu, avind griji si oprim pe cele mai 2 viguroase, crescute in pozitii bune de re- coltare. A unsprezecea zi de la data pornirii cresterii borcilor, in cazul de faya la 1 mai, am procedat la formarea nuclee- lor, folosind ca adaposturi ladiye de trans- portat roi, precum si corpurile si elemen- tele de stupi, disponibile in stupina. Ast- fel, alituri de fiecare stup de baza am amplasat cite o ladia de transportat roi, sau cite un stup format din soclu, corp, odisor, capac gi reductor de urdinis. Din iecare familie care la aceasta data este bine dezvoltata (8—9 rame cu puiet si 1214 rame ME cu albina) am ridicat cite o rami cu puiet capicit gata de eclo- zionare si o rama cu hrand — miere, pas- turd acoperita cu albina — pe care le-am folosit la formarea nucleelor. Totdeauna m-am asigurat prin verificare daca matca a ramas in stupul cu familia de baza, Repartizarea tuturor ramelor cu puiet, albina si brand in Kidijele amplasate pe teren, am fAcut-o jinind seama ca’ aces- tea sa nu fie fnsi introduse in ladiya ime- diat ‘alaturata stupului din care au fost scoase aceste rame ci in cele aflate la o distanya cit mai mare. In felul acesta se limiteaza posibilitatea retntoarcerii albi- nei in stupul mama, ‘Terminind aceasté operatie am trecut la recoltarea botcilor capiacite, crescute in stupul de prasilé si la transplantarea lor in nucleele care, tn timpul de formare — 2—4 ore in raport de numarul format — au avut timp suficient si se orfanizeze, fapt pentru care sint primite cu usurinya. Procedeul este urmatorul : se introduc 4— 5 rafale de fum pe urdinisul stupului de crestere, dup% care se deschide, se scoate rama cu botcile, se indeparteaza albina prin scuturare si periere usoar’ gi se pro- cedeazi la recoltarea acestora prin taiere cu mici bucayele de fagure, folosind un bisturiu ascurit. Botcile tdiate se asaza intr-o cutie usoara sau taviya in care am asternut © bucayica de buret de baie sau vati curatl, Se lucreaz’ cu mare griji ca acestea sa nu se loveasca sau yatameze in timpul tdierii si manipularii. Rama pe care ne-au ramas 3—4 botci de rezerva o ‘introducem fnapoi in stupul de crestere. Pentru transplantarea botcilor » in nueleeprocedim astfel : tot cu bisturiul facem © mic& taietura in coroana de miere cit mai aproape de puietul c&pacit, in partea dintre cele douX rame care formeazd nu- cleul. In acest loc, asezam cu grija botca, dupa care alaturam cele 2 rame. Astfel asezata botca este sudata de albinele nu- cleului in locul respectiv, nefiind in peri- col de a cadea. Terminind si aceasta lucrare reducem Ja 1—2 cm deschiderile de uridinis la roate nucleele si dac& lipseste culesul din natura, hranim familiile mama cu cite o Jaci de zahar candi, care se consuma iene, folosind atit la stimulare, cit si la prevenirea furtisagului la nuclee. Dupa 24 de ore se verificd primirea botcilor de c&tre nuclee si dack este cazul se inlo- cuiesc cele xoase, cu botci din rezerva din stupul crescitor. A doua zi de la forma- rea nucleelor repetam verificarea acestora cu care ocazie constatam eclozionarea matcilor. si a puietului capacit 70—80°/ care in ziua urmatoare ajunge la 100°/ Dup’ ce ne-am asigurat de primirea botc de catre nuclee 100%, dact ne-au mai rimas botci din cele de rezerva pastrate jn stupul crescStor, lum rama pe care sine crescute acestea si ined una cu puiet capacit, dintr-un stup bine dezvoltat sau din roiul facut cu matca imperecheata la 20 aprilie si mai formam fncd un nu- cleu. Procedim apoi la unificarea stupu- Jui creseXtor cu roiul format din acesta. Procedeul este urmatorul : aducem roiul cu matca imperecheat’ pe locul stupului crescator, iar pe acesta fl ducem la locul lui; stropim albinele si din unul si din altul, cu extract de ceapa sau cu quica, pentru a le da un miros comun, si scu- turam apoi in fntregime albina stupului crescator Ia locul deplasat, pentru a eli- mina eventualele matci neimperecheate, eclozionate in aceasta. Albinele scuturate se duc pe locul vechi unde se unificd cu roiul si matca mama fara nici un pericol. Astfel procedind am refacut in totalitate efectivul de baza al stupinei. Tncepind cu aceasta dak se aplicd stu: pilor de baza lucrarile specifice sezonului — pregitirea si transportul la culesul de , la saleim — iar nucleele se mentin pe vatra permanent supraveghind impere- cherea mitcilor si stimulind” dezvoltarea Jor prin administrare de sirop in fagure, sau hranitor uluc, cite 0,2 1 la 3 zile, ori zahir candi 0,4 kg siptiminal. La culesul de Ia salcim, ca de altfel in tot sezomul apicol vom avea grija si crey- tem cit mai multi faguri. Aceasta se poate realiza prin strimrorarea cuibului si in- troducerea de rame cu faguri artificiali fn cuib gi in vecinatatea puiewului. Dupa terminarea culesului stupii se adue pe vatra permanent. La aceast dati (1— 5 june) nucleele au toate matcile impe- recheate. Incepem imputernicirea lor prin adaugare de tame cu puiet capicit, cite una [a fiecare, din 2 in 2 zile, Procedind astfel reusim ca la data de 10—15 iunie s& avem efectivul familiilor de albine du- blat si uniformizat ca putere, trecut din puclee, in stupi normali de crestere. De Ja aceasti dati si pind la 5—10 iulie daca stupina este amplasati intr-o zon in care exist asigurat culesul de intrerinere, stu- pli nu mai au nevoie de interventia noas- tri in cuib, ci numai de supraveghere. Dack nu avem asigurat culesul de tn- tretinere este necesar si-i hrinim eu sirop 1:4, cite 0,5 | siptiminal. ‘Tot in aceast perioada ne vom ingriji de pregitirea inventarului _necesar_dez- voltarii stupinei (ame, stupi etc.) si ciu- tm locul in care ne vom deplasa stupina Ja culesul de la floarea-soarelui ete. In perioada 5—10 iulie pregitim stupii pentru deplasare la culesul de la floarea- soarelui, cu cate ocazie verificim aminun- it stadiul de dezvoltare si puterea tutu- ror familiilor de albine. Din observatiile ce le detin, folosind procedeul descris, la aceasti dat% fam File au fn medie 7—8 rame cu puiet si 16—18 rame cu albina. Trecem acum imediat, la a doua tn- muljire folosind metoda’ formérii roiuri- lor ‘stoloni procedind astfel :_ ridicim din fiecare familie cite o ram% cu pu- fet cipicie gata de eclozionare si cite 6 rami cu albin’ si, rezervi de brand, ‘Asezim aceste rame in spatele stupului de bazi in stupi goi anume pregatiti i Je lisim circa 0 ord pentru orfanizare. In acest timp continuma lucrarea respec- tiva la 5—6 stupi, dupa care grupam ra- 3mele cu puiet si albina scoast din doi stupi formind roiuri pe cite 4 rame. Fa- com aceasti fnmultire din, toate familiile si vom reusi astfel si triplim efectivul fata de numirul de bazit cu care am por: nit in primavar’. La aceasté. tnmultire este bine si folosim matci imperecheate produse de Institutul de cercetare si pro- ductie pentru apicultur%, care se desfac prin unititile apicole teritoriale ale A.C.A. Pamlilerde sae caial cele-aealizace la ima inmulyire le deplasiim la culesul de fa floarea-soarelui, iar roiurile formate la aceasti a doua inmultire le menyinem pe vatra permanent, supraveghind primirea mitcilor si dezvoltarea lor, aplicind hri- niri cu sirop pentru stimularea cresterii puietului si pentru crearea rezervelor ne- cesare de hrana pentru iernare. ocupate cu albine, cantitatea de miere gi calitatea matcii. Totalizim pe stupina gi facem media pe familie la elementele : fa- guri claditi, rame cu puiet, rame cu al- bin& si hran’, dupa care, prin mutari in eadrul stupinei, uniformizam puterea fa- miliilor. si rezervelor de hrana, inlocuind eventwalele matci necorespunzatoare. In continuare efectuam in stuping lu- crivile specifice sezonului — completa- rea rezervelor de hrana, tratamentul de combatere a varroozei si de prevenire a nosemozei. Eficienya ‘economica a metodei descrisa in articolul de faya este sintetizata in’ ta- bela 1. Analizind datele respective din tabeld constatam ci ne-am miarit efectivul familiilor de albinte cu 200%, si cd am realizat 0 productie de miere marfa de Tabeta 1 REZULTATELE ECONOMICE LA UN EFECTIV DE 10 FAMIUIT DE ALBINE CHELTUIELT MATERIALELE CONSUMATE | jm | piu | Cane, 1 Denumirea REALIZ&RI PRODUSELE REALIZATE | oie | PIO [cane [ val. Denumirea Zahir candi xe | 14 | 100 | 1400 |] Famitiieatbine | nr. | 900 | 20 | 18000 Apistim vg _|12,75| 300 |_ 3725. |) Miere ce sat 4 —_— YI aeta 10 fami | xe _|_26 | 100 | 2600 ‘Medicamente 20 teijfamilic | _ 600 ie ‘Transporturi ocazionate 2.000 Faguri artificiati_| Rame ‘Uzura inventarului apicol 10% din valoare * Alte) cheltuieli Total cheltuieli Miere poliflora de la 10 familii de bazi si 10 roi prima fnmulfire din | xg | 22 | 300 | 6600 Total_venituri | 27 200 EFICIENTA la 100 lei cheltuiti pe familia de albine 26,7 1.520,0 * 30 stupi x 400 lei = 12 000 din cave se scade uzura anuald de 10%, stupii rdminind in folosinga in stupind. In jurul davei de 10—15 august adu- cem pe vatra permanent stupii de la cu- Tegilleds laypileaeestanacohine | facemito verificare amanuntita la tot efectivul (fa- milii plus roiuri) notind in caigtul stupi- nei numirul total de faguricladiti, nu- marul ramelor cu puiet, numirul ramelor 4 40 kg/familia_de albine, calculata la fa- miliile de.baza. NR, Iumuljivea familiilor de albine descrist tu articolul de fart poate fi folositz ca metoda cw rezultate foarte bune cind in naturi sine cule- suri corespunzatoare de intretinere si productie gi Gnd dispunem in rezerva stupinel de suficiente cantitigi de biostimulatori fn acest scop.ROIREA ARTIFICIALA PRIN METODA NUCLEELOR DESFIINTIND FAMILIA MAMA Al. JGUMA. Liceul agroindustrial Hateg Inmuljirea familiilor, de albine este o problema care frimint& majoritatea_cres- eatorilor de albine din yara noastr’, fie ei incepatori sau avansati. Pentru incepa- tori scopul crearii de noi familii este bine- inyeles, mirirea efectivului propriei stu- pine, Pentru cei ayansati, cu 0 experient& de peste 5—10 ani, si care s-au stabilit In un anumit numar de familii de baza sco- pul ar fi — rentabilizarea_propriei_stu- pine prin vinzarea de roiuri sau chiar a famibilor normale prin intermédiul A.C.A. sau formarea de familii ajutitoare, capa- bile si cedeze oricind familiilor de bazi rame cu puiet sau albine lucratore. Din pacate, multi, apicultori, chiar si dintre cei cu vechime in domeniul cres- teri albinelor, nu qin cont in formarea viitoarelor aga-zise familii de cele ‘mai elementare reguli. Sint uni apicultori care formeaza roiuci pe 2—3 rame la sfir- situl culesului de la floarea-soarelui, adicit a sfirsital lui julie, nu cu matci impere- cheate ci last mica familie si-si cladeasct botci de salvare. Asemenea roturi nu sint viabile si, chiar dack vor iesi in prima- vara, vor reprezenta numai valoarea mat- ci, Durerea cea mare este c& unii_apicul- tori, cu experienta, desi sint constienti de faptul ci micile familii, pe care le si de- clarX la recensimintul ‘albinelor, nu_vor iesi in totalitate din iarn, totusi continua Si puna la jernat roiuri’slabe si foarte slabe, numai de dragul numarului. Aici apicultorii incepatori trebuie sa, nu uite niciodati principiul, care. a reiesit din experienja, de secole a strimosilor : ,Un rot in mai, face cit un car de malai, pe ind un roi din julie last! si fuga". Bineinjeles ca el se refer la roiurile na- turale, dar acest principiu este valabil si pentru roiurile artificiale.. (De fapt, odata cu trecerea la stupul sistematic de mare capacitate, nu se poate vorbi de roiuri naturale la sfirsitul lui julie), Prin urmare principiul ar fi si formim roiuri artifi- Gale in mai, si anume Ja sfirsitul. lunii ping cel mai tirziu la 10 iunie, Binetn- eles perioada nu poate fii prevézutl cu exactitate, deoarece nu toate primaverile se aseamina fntre ele. Multi apicultori care practicd stupatitul pastoral au ajuns la concluzia ci nu se pot objirte rezultate deosebite la culesul de la salcim dacé lu- crim cu o singuré mated, De aceea multi au adoptat metoda familiilor ajuratoare — permanente sau temporare. Personal foloseam in. trecut metoda familiilor_de albine ajutatoare temporare, care im- plica schimbarea anual a tuturor, mac- ilor gi intrarea in iarnd cu familii_ des- tul de puternice, pe 7—8 rame, Dupi cu- Jesul de la salcim formam de la fiecare familie roiuri artificale pe 3 rame (2 cu pul si una eu mite), Adapostiea aces tor roiuri era o problema foarte compli- cat, deoarece aflindu-mi in pastoral tre- buia’ sa transport fn plus alfi stupi_sau Tadije pentru roiurile nou formate, For- marea rojului in partea opusi a stupului orizontal, in aga zisul ,buzunar nu am folosit-o pe considerentul cX roiul nou format nu va ramine pe cele trei rame inigiale. Rezultatele pe care le objineam cu aceasta metod’ erau mulyumitoare, dar riminea problema adipostirii _roiurilor nou formate, Mutindu-mi stupina din zona de cim- pie fnzona de munte, am renunyat la for marea de roiuri dup’ culesul de la saleim fn conditii de pastoral, stabilindu-m’ la metoda familiilor ajuttitoare permanente. Tati cum procedez fn aceasti situasie : Inck din toamna anului apicol prece- dent mi stabilesc Ia citeya familii de al- bine puternice, cu insusiti deosebite, pe care le voi folosi la crearea de noi, fami- lii in primavar’. Aici intervine 0 pro- blema de ordin sentimental, de care nu trebuie s& sinem cont — durerea resim- 5ith la desfiinyarea unor familii care ne-au fost dragi in anul precedent, Pe tot cursul rimiverii vom acorda o atentie deose- ied acestor familii, astfel incte pind la mijlocul luni mai’ ele s& aib¥ 10—11 rame cu albin si 6—7 rame cu puiet de toate virstele. Presupunind ci avem 35 de familii de productie, vom lisa pe va- tra permanenta 5 familii, celelalte depla- sinduele in pastoral Ja salcimul I. Mai departe vom aplica metoda _nucleelor, aceasta. presupunind botci capdcite, gata de eclozionare dupi 2—3 zile de la for- marea mucleelor. Aceste botci se, cresc chiar in familiile care urmeazi a fi des- fiinyate. Cu 10 zile inainte de formarea nucleelor se orfanizeaz’ douk din cele inci familii, cele mai puternice gi cu in- susiri deosebite. Dupi 5—6 ore de la or- fanizare se introduc in cele doud familii sipelle cu botei fn care se transvazeazi 0-25 larve de cel mule o zi, iar peste iteva vile se controleaza cele doua fa- mili pentra a se distruge evenwalele hotel clidite de albine pe fagurii proprii. Cu dous zile inainte de iesirea tinerelor mitei se trece la formarea nucleelor. Pre- supunind ci toate cele, 5 familii poseda cite 7 faguri cu puiet cpicit sau necapa- cit, vom forma 35 nuclee pe cite o rama cu puiet si una cu miere. De obicei la data. formérii, lor albinele au 11—12 rame de albing, lucru ce presupune, for- marea a 2—3 nuclee numai_ pe cite o rami, dar ea si fie cu puiet capacit, gata de eclozionare. Peste 24 de ore nucleele formate din familiile orfanizate cu 0 zi mai inainte vor primi botcile deja cipa- cite, Celelalte, formate din cele doud fa- milii care au crescut materialul de pra- sil%, vor primi botcile imediat, cici aici ru exist’ pericolul roaderii lor. Dupi im- perecherea mitcilor vom avea grija sa adiugim noilor familii rame cu miere sau cu sitop — in cazul in care nu este cules, Pentru deplina reusitd a operatiei, cele cinci familii din care s-au format nucleele trebuie inute la o distansx de peste 2 km de Jocul unde vor fi ampla- sate noile familii, In caz contrar se aplici metoda narcotizérii albinelor pentru‘a se evita depopularea nucleelor. Daci matcile 6 tuturor nucleelor s-ar imperechea la 1 iu- nie, atunci pind in toamna (in 90-—160 de zile) vor iesi 4—5 generarii de albine, cantitate suficienta pentru ca roiul sa ajunga in prag de iarna la 3'/s—4'/2 in~ compacte de albine. Celelalte 30 de ale stupinei nu au cedat pe intreaga perioada nici o rama de puiet sau albina, astfel ca ele pot intra tn iarnd cu 6—7 intervale compacte de albine. Daci noile roiuri yor primi cite o rama cu albina de la familiile normale din stupina, care ocupa peste 6 intervale, atunci in prim’- vara urmiatoare ele se vor dezvolta nor- mal, considerindu-le famil jlocii, bune de productie cu 1,400—1,600 kg albine, sau ajutatoare permanente. Operatia tre- buie facut’ toamna tirziu, dupa ce albi- nele s-au strins in ghem, Se ia ultima rama cu albina si se alatura celor 4 sau 5 rame ale roiului. Matce familiei de la care s-a luat rama nu se giseste cu sigu- ranya pe aceasta’ rama, ea fiind in cen- trul ghemului. Procedind astfel vom ierna familii normale, capabile si treack cu suc- ces’ peste rigorile iernii. In functie de sco- pul urmérit, in prim&vard acestea pet fi folosite ca familii de bazé sau ca roiuri ajutitoare permanente. Precizez ca metoda poate fi aplicata mai ales in zona fineyelor naturale, unde albinele profita de un cules de intreyinere continuu din mai pind in septembrie,iN PROBLEMA ROIRII NATURALE NN. GRAMA Pind in prezent nimeni nu a putut p’- trunde atit de adinc in tainele roirii incit s& poata lua miasuri eficiente in vederea bararii cailor ce duc spre declansarea acestui proces biologic de cele mai multe ori ireversibil. Se stie, doar, cd uncle fa- milii de albine au aceasta predispozitie, c& lipsa de spayiu suficient in stup, xi stenta unui numar disproportionat de al- bine doici si de tintori, aerisirea insufi- cienta si alti factori accentueazi aceasta predispozitie ereditara. Sint insa_ani fn care instinetul de roire se manifesta atit de puternic, inclusiv la familiile considerate ca neroitoare, incit pur si simplu nu i se poate face fay’. ‘Aspectul cel mai_negativ este cf intr rea in frigurile roirii coincide, de cele mai multe ori, cu perioada culesurilor princi- pale, care sint astfel compromise, intr-o masura mai mica sau mai mare, dupa caz. De aceea apicultorul cauta si previna de- clansarea roitului pe cit fi este cu puting’. Unii recurg la cea mai contraindicata, mai migaloasa si mai de durata masura : taierea botcilor. Aceasta operatie prezinta si riscul evident de a nu se observa toate botcile, mai cu seama cele mici, aflate in locuri ascunse vederii, chiar si atunci cind sint indepartate toate albinele de pe fa- guri, Se taie astfel la botci timp de vreo doua luni cit dureaz’ perioada de roire. Nu rareori apicultorul se vede ,,colabo- rind* cu matca care, furioasa, distruge la rindul ei, ajutata de albine, toate botcile fn care mijeste deja viaya presupuselor sale urmage. In asemenea cazuri spunem ca este vorba de aga numita renunjare la roire a familiei de albine. Dar apicultorul se insal aproape intot- deauna caci in aceste situapli este vorba mai degraba de 0 pauza datorati de obi- cei aparitiei unui cules bun gi nu de re- nunjare definitiva. Pentru ca starea de alert’ inc& nua luat sffrsit. Dovezile sint concludente : familia nu-si_reia“activitatea normala ; matca depune ova numai in mod sporadic, pe mai mulsi faguri ; zborul al- binelor este anemic, chiar daca conditiile de cules sint favorabile. O mare parte a albinelor ramin fn stup, in expectativa. Ele stajioneaz’ — in conservare — de preferinyS deasupra ramelor, la urdinis, nghesuite si aproape nemigcate, pentru a-si_pastra energia intacta. Este preludiul unei noi pregitiri de roire. Dup% putin timp apar alte botci care se taie din nou. Dar taierea botcilor in mod repetat poate avea si un alt deznodimint ; omo- rirea matcii de citre propriile sale albine, sau in cazul c& este pastrata inchisd tn colivie, moartea poate surveni prin inani- tie, ca_urmare a refuzului albinelor de a o rani, An cele din urma, albinele construiesc 0 sumedenie de botci de salvare, nu numai peste celulele cu larve de albine lucratoa- re, ci si peste cele de trintor. Cu cit’se prelungese mai mult frigurile roitului cu atic mai greu este acceptati 0 mated, pentru ca, in cele din urma, sa fie refuzata in mod categoric, indiferent de metoda aplicati pentru introducerea a- cesteia. Se mai recurge la simulacrul de roire, sistem care pentru moment doar pare a avea succes, sau la formarea de roi artifi- ciali, dar echilibrul familiei odata zdrun- cinat, nu mai poate fi ref¥cut dectt prin- tr-o singura soluyie radicala : roirea natu- rala, careia Si urmeaza o inviorare si o harnicie deosebite, in claditul fagurilor, depunerea oualor si cules, unice in felul lor. * Tati motivul pentru care se impune ca © familie odata pornita spre roire, nu nu- mai sa fie lasata si roiasca, dar chiar sa fie impulsionata pe aceasti directie. Se va permite iesirea unui singur roi. ‘Acesta va fi plasat ling sau deasupra stu- pului de baza, in vederea recombinarii, care poate fi efectuat? dup’ ce tinira matca a depus ou’ timp de mai mult zile si ne-am convins de valoarea ei sau mai tirziu, daca producyia de puiet si culesul efectuate in paralel de catre cele doua fa- 7milii de albine prezint? un avantaj mai mare. La 1-2 zile dup ce matca roiului a fnceput depunerea oudlor, roiul va primi de la familia de baz un numir de faguri cu puiet dup’ ce au fost eliminate de pe acestia toate botcile, precum si 1—2 fa- guri cu_polen si miere. Familiei de baz fi vor fi lasagi restul de faguri si una din- tre cele mai frumoase botci, iar restul botcilor se vor elimina sau o parte din ele se vor pistra pentru eclozionare, in colivii, daca familia din care provin nu este considerata ca avind tendinye evidente spre roire. In decurs de numai citeva zile roiul in- r&rit cu puiet va avea aspectul unei fa- milii obisnuite si va progresa rapid, de- oarece proportia de albine de diferite virste apte pentru diverse munci (echili- brul familiei si ca urmare diviziunea mun- cil) a fost pe deplin restabilita, si Cislau-Buzau. SOKA MANATEE ~~ Coneluzia este c&, prin tergiversaea ro- irii, se creaz& probleme deoscbite, se fri- neaza progresul si activitatea familiei de albine. Prin permiterea desiviryirii roirii, di- minuarea culesului este mai neinseminati, familia devine mai puternicd si bineinyeles dup’ unificare rimine in familie matca tinara, NLR, tn material se arati ineficiensa mis de preintimpinare a i de albine intrate in frigurile frer in ataci situayii impulsionarea acestui in- stinct natural, Prin solugiile recomandate de au- tor nu se pot recupera pierderile de producsie _cauzate de roirea naturals, mai ales acolo unde ultorul nu poate fi prezent zilnic in stu- {in perioada roirii naturale. Singura so- lusie tehnici eficienti, acceptati pretutindeni, consti din inlocuirea sistematicd a mitcilor din familiile roitoare, cu material provenit din fa- milii cu produéyii ridicate si neroitoare, in pa- ralel_cu respectarea misurilor de prevenire a roirii. SAMEEAANNANANHHNAANHNHNNNONHNONONNWHWHNONNHHNHHHHAA AE, FOLOSITI_IN STUPINA MATCI TINERE, SELECTIONATE, DE CALITATE SUPERIGARA { numai astfel veti realiza @ FAMILII DE ALBINE PUTERNICE @ PRODUCTI APICOLE SPORITE tru producerea de roiuri procurati-va matci selectionate in ca- drul Statiilor zonale de-selectie si producere a materialului bio- logic ale Institutului de cercetare si productie pentru apiculturé A.C.A. de la: Baneasa, Timisoara, Iasi, Cluj, Maldarasti-Vilcea -ADRESATI-VA DIN TIMP IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDEJENE ALE ASOCIATIED CRESCATORILOR DE ALBINE CARE VA VOR ASIGURA CONTRA i | Pentru schimbarea mitcilor virstnice neproductive gsi pen- j Z y i COST MATCILE CE VA SINT NECESARE LA PRETUL DE 50 LEI BUCATA. | SoS NNSA EEE TEE EE TEE 8Factori ce influenteaza productivitatea si longe- vitatea familiei de albine Y. DELEANU roductivitatea ca si longevitatea fa- miliei de albine, caracterizate prin pro- priecatea de a rezista la condisii_ nepriel- nice ale mediului inconjuritor depind de complexitatea factorilor de yiayt ai albi- nelor, externi si interni, apicultorului, ca tun bun observator revenindw-i sarcina de a cunoaste caracterul tuturor acestor in- fluenge indrumind albinele sale pentru a obtine de la ele o rentabilitate maxima cu un minim de efort propriu. Dintre factorii interni care pot influ- productivitatea si longevitatea fa fei de albine reyinem : anotimpurile si starea vremii, lumea vegetala si animal inconjuratoare, resursele melifere si-natura for, modul de practicare a stuparitului stationar sau pastoral, modul de ampla- sare a stupinei etc. Factorii externi pot influenya decisiv activitatea si productivitatea familiilor de albine, stuparul putind interveni nu- mai in micd masurx, Dintre factorii interni care_pot influ- enya activitatea familiei de albine ne vom opsi_asupra calitiqii fagurilor, rezervei si calititii, hranei, temperaturii, umiditagii, ventilatiei fn stupi precum si prezentei or- gavismelor vii, folositoare sau daun’- toare familiei de albine, Factorii interni pot fi manevrayi si im- bunatayiti de stupar, pentru mirirea pro- ductivitasii familiei, ‘prin alimentarea fm- belsugata a albinelor cu_miere de calitate si polen (sau cu fnlocuitori recomandati de A.C.A) formind rezerva de alimente in faguti, Ca masuri pentru reglareavolumului cuibului sia regimului termic amintim impachetarea familiilor iarna, sau apara- rea stupilor de soare vara, Fargirea la timp a cuiburilor, folosirea stupilor cu volum mare, menjinerea familiilor in stare activa pe-toari durata sezonului, incepind din lunile februarie-martie si pina la sfirgitul lunii septembrie .a. Unul dintre factorii interni, de mare importanya, determinant fn realizarea cu- lesului substantial o are puterea familiei, adicé numarul cit mai mare de albine in stup. Cu cit familia este mai puternic’, cu atit iernarea este mai bund. Albinele tinere crescute in familiile pu- ternice se deosebesc prin organele mai bine dezvoltate pentru culegerea gi prelu- crarea, nectarului, iar matcile tinere si tintofii au organele de reproducere mult mai_dezyoltate. Talentul stuparului-se finalizeazi_prin reglarea virstei albinelor, in functie de sezon.: spre primavara cresterea intensiva a albinelor doici, pentru culesul cel mare, cresterea cantitayilor mari de albine zbu- ratoare, care si nu fie ocupate cu ingri- jirea puictului, iar spre iarn’ cu acu- mularea de albine tinere. Familiile de albine roitoare vor fi ex- cluse si se vor lua misuri pentru largirea cuiburilor, ridicarea ramelor cu puiet ca- cit, umbrirea stupilor etc. fnaintea ca- lesului principal. Dar si calitatea superioar’ a miteli, cu caracteristici alese, ce se transmit urmasi- lor, contribuie la obtinerea succeselor. Cu cit matca este mai mare, cu atit organele ei de reproducere sint mai pro- ductive, iar ouatul este mai intens. Tosi “factorii interni indicayi stau la. indemina stuparului harnic, pentru a le minui cu pricepere si a le completa la nevoie cu hraniri de sezon, ca un factor suplimentar puternicy prin introducerea ramelor_ cu miere si pastura, cu biosti- mulatori apicoli A.C.A., in vederea com: pletarii_rezervei de hrand gi declansarii depunerii intensive de ou%. Unele lipsuri de hrana, inerente tn orice stupina, se pot rezolva cu sprijinul filia- lei judeyene a organizayiei_noastre prin contractarea de produse apicole pe anul 1983, care vor servi la formarea circuitu- lui economic, precum si la procurarea ma- teriilor prime, medicamentelor, utilajelor sia tot ce ne este necesar in stupina. In concluzie, executarea tuturor lucra- rilor sezoniere si se fact dupa un plan bine chibzuit dar mai ales la timpul cind se impun a fi Facute.METODA RAPIDA DE RECUPERARE A FAMILIILOR DE ALBINE BEZMETICE Al. VARTOLOMEL © familie devine bezmetici atunci cind rimine fara mate’ si nu are puiet sub trei vile pentru a-gi creste 0 alta mate’. ‘Asemenea situatii apar de obicei pri- mavara timpuriu sau toamna dupa tnce- tarea culesurilor, daci apicultorul nu con- troleazi in timp util starea familiilor sale. Daci intr-o familie normal, prezenta ouilor si a puietului necipcit de toate virstele ne scuteste de a mai cauta matca, fintr-o familie bezmetici prezenta acestor larve inci nec&picite, ne poate induce in eroare daci nu tinem seama de particu- laritiile acestui puie' La familia bezmeticd, oul, chiar daci numai cite unul in celuli, nu este fixat in partea central’ a fundului celulei, ci este agezat in pozijii variate. De aseme- nea, in unele celule se gasesc mai multe oud deodati, fapt caracteristic. Matca ova $n faguri pe portiuni complete fard a lasa celule goale inte cele cu ouk, pe cind albinele oudtoare, lasi spatii goale tntre cele cu ov’, Dack puietul este deja cSpicit, pe fa- guri de lucratoare se vor vedea celulele cu cApicelele mult bombate in afark in comparajie cu puietul capacit depus de mate’. Desigur cd lipsa m&tcii confirm’ starea de bezmeticire a familiei. Indiferent de anotimp albinele lucritoare din familiile puternice bezmetice trebuie recuperate, ele folosind la intirirea familiilor mai slabe numeric, dar care. au mitci tinere, pro- lifice. Metodele vechi recomandate’ dau mult de luctu apicultorului, iar introducerea $nte-o asemenea familie a unei mitci im- perecheate duce in majoritatea cazurilor la sacrificarea inutilZ a acesteia. Am incer- cat, cu rezultate tntotdeauna bune 0 me- todi foarte simpli si comoda, pe care 0 recomand. 10 Citre sear din familia bezmeticd se ridicd ramele cu puiet iar restul ramelor se Iasi in stup. Dupi incetarea zborului, cind toatl al- bina este tn stup, daci familia bezmeticx se afl in stup vertical sau ME, acesta se ridic’ de pe fundul lui gi se suprapune tunel familii cu mated peste care s-a. pus mai $ntii o plas de plastic (sith), Nu se recomanda ca la alte unificari folosirea hirtiei. Astfel, podigorul familiei bezme- tice asezata deasupra va deveni podisorul ambelor familii. Se inchide urdinigul fa- miliei bezmetice, iar in hrinitorul uluc se pune apa pentru 24 ore. Dupa acest timp Pecone iid nietiun vb plasa,de.plucte dintre cele dou corpuri, firX a scuruca albina de pe fagurit familiei bezmetice in corpul familiei normale. Acest lucru se face a doua zi dimineaja, cind reducem numirul fagurilor la yolumul stupului de jos, combinind ramele cu hran’. In cele 24 ore substanja de matcX din familia de jos face ca albinele ouktoare si fie readuse la normal fiziologic, sau sint omorite de citre celelalte albine ‘din familia lor. Dupa cele 36 ore si indeplinirea celor aritate mai sus se scutura albinele de ‘pe fagurii familiei bezmetice peste cei ai fa- miliei normale, fari nici o grija ch se vor IncSiera sau cd vor omort matca, unifi- carea ficindu-se fara nici o pierdere de albin’. La stupii orizontali familiile se pun ala- turi,, separate printr-o diafragm’ etansi, prevazuti cu plasi de sirmi procedindu-se intocmai ca mai sus. Locul .pe care s-a aflat stupul familiei bezmetice trebuie si rimin& gol, cXci dack s-ar pune acolo un @lt stup albinele cules gitoare din familia bezmetic’ se vor duce la vechiul loc.Institutul de cercetare si productie pentru apicultura ne informeaza: DATE PRIVIND OBTINEREA VENINULUI DE ALBINE Ing. A. MALAIU, ing. V. ALEXANDRU, ing. E. TARTA Tnstitueul de cercetare si producyie pentru apiculturs Jn ultima vreme se aplicd cu succes si pe scara tot mai mare terapia cu produse in a caror compozirie substanga activa de baza o reprezinta veninul de albine, Ur- mare acestui fapt, a devenit tot mai im. perios necesara elaborarea unei tehnolog imbunatazite de obyinere a veninului de albine in cantitaji_ cit mai mari si cu un grad de puritate ridicat. In acest scop s-au instituit experiente uti- lizindu-se aparaturi. pentru. stimularea instinctului de aparare a albinelor prin impulsuri electrice cu unda complex, aparaturd a cirei descriere se va. face intr-unul din numerele viitoare ale re- vistei. - Jn principal, aparatura era constituiti dintr-un generator de semnal-stimul, grile electrice cu casete colectoare de yenin si un sistem de conectare a acestora la ge- nerator. Redam in sintezi experimentarile si re- zultatele obyinute. Experienga nr. 1 a urmérit stabilirea relatiei intre timpul de actiune a stimu- luhui electric asupra familiei de albine gi cantitatea de venin obyinuti., Experienta s-a desfigurat in 5 varianté pe un numar de 50 familii, Familiile s-au echilibrat ca dezvoltare pe cite 10 spatii in medie, Pentru fiecare varianta s-a revenit de 3 ori la aceeasi familie la intervale de 24 ore. Grilele au fost plasate la urdinis, in plan orizontal la nivelul scindurii de zbor, avind prevazuta pelicula pentru injepare Ja caseta_colectoare. Rezulté c& excitarea prin impuls elec- trie. determina efectul maxim dupa 30 mi- nute, Cantitatea de venin objinuta in ur- matoarea jumarate de ora inregistreaza sporuri neglijabile. Considerind ca fiecare albina care a in. yepat pelicula colectoare a eliberat numai © treime din veninul conyinut de glandele cu venin, exprimat ca substangi activi us- cata, se constath ca veninul realizat in- tr-o jumitate de ori provine doar de la cca 500 albine. Sub acest aspect exist posibilitizi de imbunititire substantial’ a performantelor tealizate. Rezultatele obsinute sint date in ta- bela: 1. Tabela 1 Timpul ad Cantitatea de venin obfinutd acfivne a |e ye.|— miligrame stimututad |NP Fe Tn medio) Limile de electric |POH) nay | ig vaviatie ea secottare |maxin] minim 5 3 | 276) 92 2u7| 4,2 10 3 | 447) 14/9 30,2] 8,7 15 3 | 79,2) 264 | 303) 161 30 3 52,1 27 60, 3 343 6.3 erienfa nr. 2 a avut drept scop si clarifice misura in care pe Iingi rolul dea preveni impurificarea veninului, prezenta fa grila colectoare a unei pelicule elastice influengeaz’ cantitatea de venin prin crea- rea conditiilor de efectuare de catre al- bine a actului fizic de inyepare. Pelicula a fost realizata din plutex vul- canizat astfel, inete dupa inyepare si per- mitd retragerea cu usurinya a acelor de catre albine. S-au format 3. grupe a cite 10 familii Ia care s-a revenit de 5 ori la interval de 24 ore. Ca timp de excitare prin impuls electric s-a menginut cel de 30 minute, reiesit in experienta anterioara ca_fiind optim. Din tabela 2 reiese clar influenga favorabili a_peliculei usor penetrabili si care/sd permita retragerea acelor de catre toate albinele care injeapa. Peliculele sau foliile cu suprafaya lucioas’ pe care acul albinei alunecd in momentul tnyeparii nu imbunatajesc parametrii obyinuyi in va- rianta cu placa simpla de sticla. u