IUNIE 1983COMITETUL EXECUTIV AL PR ofe IN TIL elke] ho) PCN CLAN AS Sa cae t Pao perme 1-1 a er ECTS Peres tyre te Secretar : per ee i Pe ‘} s RCo mew bel oe Paco Ce Cea rrnn a) an Pacey $ ee Nzo Peper So nec or aml tse} PMR sR Cuno Peace raced EN ae ME Reon Co COLEGIUL REDACTIONAL Prepedinte : i Mav ae F TOES RON MCc oe LS FOS eR Oe Eee oS PNT ST) POL mee a mn ot a Nan TOL Oar Coane ae CUNY Macon TC i a Redactia__si__administratia : COMITETUL EXECUTIV AL / ASOCIATIEL CRESCATORI- | ip ol > NESTON pene UCI OMe Me Comm parts toi @ Cod. 70231 @ Tel, 12.37.34 cone eee ewe EMU Lal Mme CRUE eee Tue aCe Cre Cme Oremus Poe tae rece STE filiaiele A.C.A. @ Cititorii din strdindtate se pot abona prin Sr eee Mn SV Ca Par rn ens coe ues ee Wet eae mr cembrie nr. 13, P.O. Box 1: 137, telex 11226, cod. 701 EQ tiger) [oom atosecesbeneel Revist’ lunar’ de schimb de experient’ gi indrumare metodologic’ apicolé editat’ de Asociatia Crescitoriler de Albine din Republica Socialist’ Romania Rentabilizarea activ rea productiei gi B. CARAGEA: Introducerea mitci fntr-o familie. 10 § A. BOAGIU: Cu sau fri pastoral? . Ugh yea Pavilionul apicol, Avantaje yi a $ AL VARTOLOMET : Roi periculosi. } D. DIMA: Se poate face. mai tectia albinelor impotriva intoxi } STIRI $1 INFORMATI } DIN ACTIVITATEA APIMONDIA ) CALENDARUL APICULTORULUI Z. VOICULESCU: tn ajutorill apicultorului tace- Pitor : Lucriri apicole in-luna julie, } DOCUMENTAR APICOL DE VORBA CU CITITORT wu apiculturat al Asoc mania @ realizat wn ninuli a - (foto: I. NEGREA) TLRENTABILIZAREA ACTIVITATH APICOLE PRIN DIVERSIFI- CAREA PRODUCTIEI $I SPORIREA EFECTIVULUI STUPINEI V. POPESCU Oricntarea activitisii economice spre obiectivul suprem .Calitate si eficienya, oe earacterizeard etapa actualy, determina fe rai mare mésurk masa de apicultori Bat tndrepte or mai mult atentia. spre SNtabilizarea stupinelor. Printre celal Fectori care concurs. ia, rentabilizarea aeestel_pasionante activity, com sine: practicareastuparitului numai cu famili HeGibine puternice capabile si cealizeze produciii, ‘mari, stimularea dezvoltirii Imaxime a acestora pentru marile culesuri si menginerea lor permanent in stare ac- Siva, un loc insemnat il ocupi atie diver- Sficarea producyie! apicole chiar si tn conditiy de practicare a stuparitului’ sta- Howat, ce g optimizarea dimensionarii Hupinei in functiel de: timpul disponibil racuearii apicaltarii, distanja gi posibi- fidic de denlasaie ta seipins, nivelal cu- nogtinyelor de specialitate, daventarul api- col ete, Indrumarea activitaqil apicole spre Seeasti forme efve tiomik da condita jore, cauzate, pe de o parte, de consecinyele pentriel de energie asupra transporturilor, Er pe de alta parte datoriti diminudri in bine parlecs ese da Hire sooatans; ce Urinare a folosicii pe scark Iaeps a fngrk- samintelor chimice si a. ierbicidelor, deter- Tinind apicultura Sst reconsidere inde- femicirea de producttoare numai de miere de albine, in favoarea si a altor produse Spicole tot atfe de necesare economiel na- fonale, a cdror eficients economicd nv- cu nimic mai prejos ca cea a traditionalei producti, ds miste- Un ajutor de seam tn sprijinul pro- ductici apicole #l constituie reglementarea evalusrii, produselor stupului tn unitiyi conventionale miere (U.CM), dispusi de Ministeral Agriculturit si Industriei Ali- mentare prin Ordinul nr. 140 din 22 oc- tombrie 1982, publicat in revista ,Api- cultura in Romania“ nr. 12, 1982, pag, 25. Evaluarea tuturor produselor apicole in unitaji conventionale miere (U.C.M.), de- monstreazi posibilitatea_realizirii_unor venituri substantiale prin producerea si valorificarea produselor apicole ca: ma terial biologic (familii de albine, roiuri gi miatei), miere in secyiuni si miere in faguri, polen, pastura, propolis, liptigor de mat- ci, venin de albine, ceara, apilarnil, bos- tind etc. In aceasta directie se cuvine si privim rewospectiv, spre anii tn care conditiile meteorologice au fost si mai mult ca. si- gur ci vor mai fi potrivnice apiculturii in perioada marelui cules de la salcim. Asis- fim in acesti ani la calamitarea produc- yici de miere de salcim si, in cazul fami- Hiilor puternice, la declansarea_ friguri roitului cu tot cortegiul de neajunsuri cau- zate de acesta. Procedind atunci la di- vizarea familiilor de albine puternice, prin formarea de la fiecare familie a cite unui roi pe 4 rame si depunind un minimum de efort fizic si material (stimulare), se poate obtine pina la urmatorul cules prin- cipal (tei sau floarea-soarelui), refacerea completa a familiilor de baza divizate si dezvoltarea roiurilor la capacitatea de 6 rame. Aceasti postura acorda apicultorului sansa, fie de a-si extinde stupina pentru viitorul sezon apicol cu inca atitea familii, fie ca roiurile formate pe 4 rame si ajunse la 6 rame sa fie vindute prin filiala jude- yeand A.C.A., solicitanyilor care infiin- jeazi stupini sau doresc sa le extinda pe cele existente. In fell acesta apicultorul realizeazi de la fiecare familie de albine un venit echivalent cu valoarea cantitapii de 19,00 kg miere marfa (436 lei) si, in acelasi timp, contribuie la dezvoltarea pa trimoniului apicol nafional, care, potrivit Programului special de dezvoltare a api- culturii din R. S. Romania, in anul 1985 trebuie si ajungi la un efectiv de aproape 2 milioane familii de albine. a Venituri nu mai pusin notabile ‘se pot obtine prin producerea si valorificarea 1asa-ziselor produse secundare ca: polen, pastura, propolis, [iptisor de mate’, api- larnil, cearS etc, a caror echivalenta—in miere este net avantajoasi, iar ceringa lor la fondul de stat este nelimitati. -Produ- cerea acestora este cu atit mai necesari cu cit proprietijile lor biovegetale sint indis- pensabile preparatelor medicamentoase ce se utilizeaz tot mai mult in ultimul timp cu mare succes fn tratarea unei game largi de afectiuni, venind astfel,in sprijinul <&- nisi omului. Coneluziile confirmate de experienta i practica marii majorititi a apicultorilor. au dovedit ci si in cazul compromiteri marilor culesuri, prin dirijarea activitiyii stupinii i exploatarea intensivé a famili- ilor de albine pentru alte produse dectt mierea, de Ia o familie de albine se pot obsine si valorifica intr-un sezon apicol : 15 kg miere marfi, un roi pe 6 rame, 3 kg polen, 1 kg cear’, 100 g propolis si tariful de participare la acyiunea de pole- nizare a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor, Estimind aceste pro- duse in spiritul ordinului de evaluare a productiei apicole in unitiyi convensionale miere (U.C.M,), se obyine un echivalent de 48,8 kg miere marfi/familia de albine, cea ce reprezinté o productie record, a c&rei_valoare, raportaté la prequl mediu al mierii, insumeazi 1122, 40 lei, Edificatoare pe linia diversificirii pro- ductiei apicole sint realizarile obyinute in 1981,: la material biologic, de filialele ju- dejene Timis, Bucuresti si Vaslui, ale ciror familii_de albine predate au reprezentat 400/) din totalul tranzactiilot pe anul 1981; la polen, de filialele Silaj, Bihor si Cluj (peste 10 tone fiecare), a ciror productie predati Combinatului apicol a reprezentat 700/ ; Ia propolis, de filialele Bucuresti, Bihor si Mures, a caror produc- tie a fost intre 200 si 340 kg, asigurind Combinatul apicol cu 400/. din. totalul preluirilor ; la Kiptigor de mac, de fi- lialele Bucuresti, Prahova, Vaslui si Silaj, ale cXror prediri au reprezentat 70%/o din 2 totalul intririlor in combinat ; la pastur’, de filialele Satu Mare, Silaj si Mures care au asigurat Combinatul apicol cu_ peste 700/, din preluari; la ceara, de filialele Bucuresti, Dolj, Brasov si Vilcea, care sau clasat pe primele locuri; evidengiindu-se municipiul Bucuresti cu 13,8 tone. Evident, producerea acestor bunuri api- cole necesita 0 oarecare activitate supli- mentara din_partea apicultorului, atit. pe linia ingrijicii mai atente a familiilor, de albine, pentru mensinerea permanent a acestora in stare activa, determinind astfel mitcile si dea maximum de randament in depunerea de oud pentru cresterea de puiet, ceea ce duce in final la dezvoltarea intensivé a tuturor familiilor de albine din stupin3, cit si a efectuarii unor ope- ratii mai variate de tehnologie apicoli, reclamati de recoltarea si conditionarea produselor respective. Cit priveste insusi- rea modului de Iucra necesar fiecarui pro- dus in parte, acesta se gaseste descris in literatura de specialitate existent’ de vin- zare in reyeaua de magazine a filialelor judeyene ale A.C.A., iar pentru perfectio- narea tehnologiei, apicultorilor solicitanti Je stau la dispozitie in mod gratuit for- mele de fnvaamint apicol ce constau in cursurile anuale de inijiere — ciclul I gi II, consultasiile cabinetului tehnic existent pe ling® filial sau cercul veritorial A.C.A., precum gi conferingele apicole lunare. Tot in acest scop s-a, desfasurat, la toate riive- lele — cere apicol, filial si Comitet Exe- cutiy — o larg’ actiune de popularizare a thnologiei diversificirii productiei api: cole, pentru care s-au deplasat jinind pre- logeri si organizind discuyii gen ymasi ro- tunda“, cadre de inalti calificare si com- petenjé din cadrul Comitetului Evecutiv al Asociasiei Crescitorilor de Albine si Institutului de cercetare si productie pen- tru apicultury al A.C.A. Un alt factor determinant in rentabi- lizarea acttvitayii apicole, 'l coristituie di- mensionarea optima a stupinei, Necesita- tea -optimizarii volumului stupinei se im- pune de la sine, stiindu-se ci numai oparte din cheltuieli sint direct proportio- nale cu numérul familiilor de albine (1azi, material biologic, rame, faguri si partial efortul fizic), restul cheltuielilor fiind in- variabile, relativ constante (unelte apicole, echipament de protectic, cabani sau re- morex, costul deplasirii, fondul de timp dintre mijloacele de transport pentru de- plasare la si de la stupina, etc.). Aceasta dimensionare se impune cu atit mai mult, cu cit dac3 aruncim o privire asupra structurii apicultorilor, din ultimii doi ani, dup% numirul de familii pe care le detin, constatim ci 73,6%/) aparjin stupinilor pink la 20 familii de albine (34,60/5 stu- pini cu pind la 5 familii si 39,0% stupini fntre 6—20 familii), ceea ce reprezinté o medie de numai 15,8/) familii/apicul- tor. Aprecierile ficute de tehnicienii de specialitate au dus la concluzia ca di- mensionarea optima a stupinei de tip personal-gospodirese se situeaz fn jurul a 30 familii de albine. Orientind activitatea apicoli a celor 53623 apicultori care detin 73,6%/9 din efectivul de stupini sub 20 familii (25 187 cu pind la 5 familii si 28436 cu intre 6 si 20 familii), spre dimensionarea optim’ de 30 de familii, s-ar putea obyine numai pe seama acestei structuri o crestere a nu- marului familiilor de albine, cu peste 90/9. Realizarea acestui obiectiv conduce implicit si la cregterea substantialé a ve- niturilor din activitatea apicola, care, po- trivit estimarii valorificdrii produselor di- versificate, menyionata mai sus, de 1 122,40 lei de la o familie de albine, de la o stu- pin de 30 familii, se poate ajunge la un yenit anual de 33672 lei/stupina. De aceea, se recomandd ca stuparii cu ve- chime care si-au insusit deja in bund parte tehnologia productiei apicole, si-si dezvolte stupina la nivelul posibilitayilor de lucru reale, evitind irosirea de timp si efectuarea de cheltuieli neeconomicoase in practicarea stuparitului numai cu 5—10 familii de albine. Stupina tn pastoral la cules de coriandrw in Dobrogea. (foto: Gk. POPESCU) oo 5 3Din experienta cresterii matcilor de calitate Al, MACESANU Realizarea sarcinii de sporire crescind’ a productivitatii muncii tn sectorul apicol nu este posibila fara ridicarea continu’ a calitajii_métcilor. De asemenea numirul de albine al unei familii inainte de cules, deci si_productia de miere a acesteia, sint determinate de calitatea matcilar, lucru ce constituie una din problemele actuale ale apiculturii moderne, Se cunoayte ci o fa- milie de albine {si cregte mated in una din urmatoarele situagii : 1. Familia de albine a_rémas orfant din diferite canze. In aceasta situatie alar- manti ea {si construieste 5—8 botci de salvare sau 20—25 daca familia a ramas orfana in_perioada favorabili roirii, Mat- cile vor fi crescute prin schimbarea desti- natiei_unor larve de albine lucritoare, tn majoritatea cazurilor larve virstnice. ‘Acestea vor fi de calitate inferioar’, de greutate mic, vor avea un numar redus de tuburi ovigene — deci, cu influengi ne- gativa asupra prolificitaqii, iar apicultorul na va fi muljumit de materialul biologic rezultat, 2. Uzura sau accidentarea reduce capa- citatea de ouat a mitcii si in acest caz scade si puterea familiei de albine. Fami- lia de albine tncepe atunci prin construi- rea de botci pregatirea pentru schimbarea linistita a imateit. Botcile sint clidite fn mod special. Matca va depune tn ele oud, larvele vor fi hr&nite in mod corespunz’- tor chiar din primele ore si, ca urmare, se vor objine in aceste situafii matci de foarte buna calitate, Aceasta inst numai sub aspectul conditiilor de crestere, de- oarece daca vor proveni dintr-o familie neproductiva, nu vor fi de calitate, indi- ferent de conditiile de crestere, iar numa- rul de matci ce se va obsine in aceste situagii_va fi extrem de mic : 1—2 matci. Deci nici aceasta situatie nu poate satis- face cerinyele ‘crescdtorului de albine ama- tor. 3, Cind familia de albine a ajuns la un nivel de dezvoltare maxim, intra in frign- 4 rile roitului, clidindu-si botci tn vedevea cresterii mitcilor necesare procesului de roire. Apicultorul, bazat pe cunostinyele biologice ale dezvoltirii familiilor de al- bine, poate si el determina aparitia frigu- rilor roimlu prin, inves. stimulent, prin intirirea familiei de albine cu puiet cipicit si _prin micsorarea spayiului de ouat al mitcii gi respectiv. al, intregului cuib,, In aceasta situatie albinele crese mitci provenind din oua depuse de matea familiei tn botei special construite, iar hrinirea Jarvelor se face in mod cores- punzator, Ca urmare a acestor factori ca- litatea mitcilor este superioari, dar ca gi fn. situayia descrist Ja punctul 2, numai sub aspectele determinate de conditiile de crestere. Este necesar si amintim faptul ci nu toate familiile roitoare sint de mare productivitate, iar o parte din mitcile erescute ta botcile de roire pot crea in stupind familii cu 0 valoare economici foarte sc&zuta. Din cele relatate mai sus rezult& lim- pede necesitatea cresterii dirijate a mivi- lor pe cale artificial’, in, stupinele de amatori, tinind seama de 0 serie intreagt de factori care completeaza cu efecte po- zitive instinctul natural al albinelor. Do- esc si scot in evident faptul c& indife- rent ce va face apicultorul, cresterea re- producatorilor, ca acyiune in sine, ramine de fapt un act natural, iar intregul proces de dirijare a reproducerii se referi la numérul mitcilor de calitate ce se vor folosi in stupina de amator. Trebuie yinut seama ci sciderea proli- ficitiyii mitcilor ta conditiile unei exploa- titi intense duce nemijlocit la incetinirea ritmului de dezvoltare a familiilor de al- bine si, ca atare, se impune ca mitcile st fie schimbate la cel mult doi ani de acti- vitate. Se poate deci afirma cu deplin te- mei ci, in afari de ceilalyi factori cuno-scuti, obyinerea si calitatea matcilor deter- mina productivitatea muncii in stupin’. Preocupat de aceasta. problemi inci din anul 1978, studiind literatura de speciali- tate, folosindu-ma atit de experienta pro- pric) cit si din, a altor colegi apicultori, m-am hotarte s& crese matci pe cale arti- ficialé, in stupina mea formati din 25 familii de albine. Rezultatele au fost din- tre cele mai, bune, obyinind 0 productie medie anual de circa 20—25. kg micre pe familia de albine, in conditiile practi- Cirii unui stuparit stagionar si cu o mare cantitate de albine amplasate pe 0 su- prafasa de teren foarte redusi. Nu mi-am propus si dezbat in articolul de fayé tehnica cresterii dirijate a mitci- lor gi nici a ustensilelor si a materialelor Planul calendaristic pentru cresterea di Operatii ce se efectueazi folosite, deoarece am considerat ci ele sint tratate si in general cunoscute din manua- lele de specialitate, Mentionez, faptul ci in procesul de crestere dirijaté a mitci- lor mi folosesc de instinctul natural al al- binelor, caz subliniat la punctul 3 de mai sus. Anual, selectionez din intreaga stuping dou familii de albine recordiste, cirora le asigur un fnalt nivel de dezvoltare si de sindtate, astfel ci cele dou familii de- vin: una -> familie crescittoare, iar cea- alti, — familie de prisili, wintorii fiind furnizayi tot de familia crescktoare. Modul de rezolvare practic’ a proble- mei cresterii dirijate a mitcilor pe cale artificial’ in stupina proprie, incere si-l infiiisez schematic in tabela 1. Tabela t irijati a mitcilor in stupina proprie Observait 1 16.06 ora 8—9 ORGANIZAREA FAMILIE CRESCATOARE. — Cu matca si rama pe care se afl aceasta, formez un roi sau un nucleu, care va fi ajutat periodic cu rame cu puiet cipicit din alte familii, — Acelasi_ajutor il dau si familiei crescitoare pe care o brinesc din abundenyi, chiar de doui ori pe Zi 22.06 ora 8—9 IZOLAREA MATCII FAMILIEI MAMA (PRASILA) Introduc matea intr-un izolator confectionat de mine, in ctre in prealabil am pus ji o rami cu fagure nou elidit (firi-a se fi crescut puiet in el). 2 — Am constatat c& botcile artificiale siat luate mai repede in crestere de citre familiile orfa- nizate, in comparagie cu alte forme de crestere a m&tcilor. — De aceea fac orfanizarea cu now zile ina- inte de a introduce ramele cu botci artificiale. —Cu 4 zile inainte de transvazare izolez matca in scopul de a avea larve cle 3 zile si 4 ore, iesite, sau aproape de iesire pind la tansvazarea ‘a doa pe care o voi efectua la data de 25.06 intre orele $—12. 24.06 ora 8—9 1, CONTROLUL FAMILIEI CRESCATOARE, (Vezi data de 16.06) — Distrug toate botcile crescute si construite. — Micjorez cuibul la un num&r de faguri cu puiet eipicit’ si provizii. — Greez intervale pentru introducerea celor dovii rame port botci, fiecare avind un numir de 33 botci artificiale, Se poate colecta liptijorul de’ 1a aceste botci, insi nu este indicat, deoarece Liptigorul pe care se agazi larvele stan ovale la tranvazarea a doua, nu trebuie sk depiseasci 12 ore intrucit altfel nu mai are caracteristici corespunzi- toare, pentru care motiv viitoarea matel nu se va mai,dezvolta normal.