IUNIE
1983COMITETUL EXECUTIV AL
PR ofe IN TIL elke] ho)
PCN CLAN AS
Sa cae t
Pao
perme 1-1 a
er ECTS
Peres tyre te
Secretar :
per ee i
Pe ‘} s
RCo mew bel oe
Paco Ce
Cea rrnn a) an
Pacey $
ee Nzo
Peper So nec or
aml tse}
PMR sR Cuno
Peace raced
EN ae
ME Reon Co
COLEGIUL REDACTIONAL
Prepedinte : i
Mav
ae F
TOES
RON MCc oe LS
FOS eR Oe
Eee oS
PNT ST)
POL mee a
mn ot a Nan TOL
Oar Coane ae
CUNY Macon TC
i a
Redactia__si__administratia :
COMITETUL EXECUTIV AL
/
ASOCIATIEL CRESCATORI- |
ip ol > NESTON
pene UCI OMe Me Comm
parts toi
@ Cod. 70231 @ Tel, 12.37.34
cone eee ewe
EMU Lal Mme
CRUE eee Tue aCe
Cre Cme Oremus
Poe tae rece STE
filiaiele A.C.A. @ Cititorii din
strdindtate se pot abona prin
Sr eee Mn SV Ca
Par rn ens coe ues
ee Wet eae mr
cembrie nr. 13, P.O. Box 1:
137, telex 11226, cod. 701
EQ tiger)
[oom atosecesbeneel
Revist’ lunar’ de schimb de experient’ gi
indrumare metodologic’ apicolé editat’ de
Asociatia Crescitoriler de Albine din Republica
Socialist’ Romania
Rentabilizarea activ
rea productiei gi
B. CARAGEA: Introducerea mitci
fntr-o familie.
10 § A. BOAGIU: Cu sau fri pastoral? .
Ugh yea Pavilionul apicol, Avantaje yi
a
$ AL VARTOLOMET : Roi periculosi.
} D. DIMA: Se poate face. mai
tectia albinelor impotriva intoxi
} STIRI $1 INFORMATI
} DIN ACTIVITATEA APIMONDIA
) CALENDARUL APICULTORULUI
Z. VOICULESCU: tn ajutorill apicultorului tace-
Pitor : Lucriri apicole in-luna julie,
} DOCUMENTAR APICOL
DE VORBA CU CITITORT
wu
apiculturat al Asoc
mania @ realizat wn
ninuli a
- (foto: I. NEGREA)
TLRENTABILIZAREA ACTIVITATH APICOLE PRIN DIVERSIFI-
CAREA PRODUCTIEI
$I SPORIREA EFECTIVULUI STUPINEI
V. POPESCU
Oricntarea activitisii economice spre
obiectivul suprem .Calitate si eficienya,
oe earacterizeard etapa actualy, determina
fe rai mare mésurk masa de apicultori
Bat tndrepte or mai mult atentia. spre
SNtabilizarea stupinelor. Printre celal
Fectori care concurs. ia, rentabilizarea
aeestel_pasionante activity, com sine:
practicareastuparitului numai cu famili
HeGibine puternice capabile si cealizeze
produciii, ‘mari, stimularea dezvoltirii
Imaxime a acestora pentru marile culesuri
si menginerea lor permanent in stare ac-
Siva, un loc insemnat il ocupi atie diver-
Sficarea producyie! apicole chiar si tn
conditiy de practicare a stuparitului’ sta-
Howat, ce g optimizarea dimensionarii
Hupinei in functiel de: timpul disponibil
racuearii apicaltarii, distanja gi posibi-
fidic de denlasaie ta seipins, nivelal cu-
nogtinyelor de specialitate, daventarul api-
col ete, Indrumarea activitaqil apicole spre
Seeasti forme efve tiomik da condita
jore, cauzate, pe de o parte, de consecinyele
pentriel de energie asupra transporturilor,
Er pe de alta parte datoriti diminudri in
bine parlecs ese da Hire sooatans; ce
Urinare a folosicii pe scark Iaeps a fngrk-
samintelor chimice si a. ierbicidelor, deter-
Tinind apicultura Sst reconsidere inde-
femicirea de producttoare numai de miere
de albine, in favoarea si a altor produse
Spicole tot atfe de necesare economiel na-
fonale, a cdror eficients economicd nv-
cu nimic mai prejos ca cea a traditionalei
producti, ds miste-
Un ajutor de seam tn sprijinul pro-
ductici apicole #l constituie reglementarea
evalusrii, produselor stupului tn unitiyi
conventionale miere (U.CM), dispusi de
Ministeral Agriculturit si Industriei Ali-
mentare prin Ordinul nr. 140 din 22 oc-
tombrie 1982, publicat in revista ,Api-
cultura in Romania“ nr. 12, 1982, pag, 25.
Evaluarea tuturor produselor apicole in
unitaji conventionale miere (U.C.M.), de-
monstreazi posibilitatea_realizirii_unor
venituri substantiale prin producerea si
valorificarea produselor apicole ca: ma
terial biologic (familii de albine, roiuri gi
miatei), miere in secyiuni si miere in faguri,
polen, pastura, propolis, liptigor de mat-
ci, venin de albine, ceara, apilarnil, bos-
tind etc.
In aceasta directie se cuvine si privim
rewospectiv, spre anii tn care conditiile
meteorologice au fost si mai mult ca. si-
gur ci vor mai fi potrivnice apiculturii in
perioada marelui cules de la salcim. Asis-
fim in acesti ani la calamitarea produc-
yici de miere de salcim si, in cazul fami-
Hiilor puternice, la declansarea_ friguri
roitului cu tot cortegiul de neajunsuri cau-
zate de acesta. Procedind atunci la di-
vizarea familiilor de albine puternice, prin
formarea de la fiecare familie a cite unui
roi pe 4 rame si depunind un minimum
de efort fizic si material (stimulare), se
poate obtine pina la urmatorul cules prin-
cipal (tei sau floarea-soarelui), refacerea
completa a familiilor de baza divizate si
dezvoltarea roiurilor la capacitatea de 6
rame. Aceasti postura acorda apicultorului
sansa, fie de a-si extinde stupina pentru
viitorul sezon apicol cu inca atitea familii,
fie ca roiurile formate pe 4 rame si ajunse
la 6 rame sa fie vindute prin filiala jude-
yeand A.C.A., solicitanyilor care infiin-
jeazi stupini sau doresc sa le extinda pe
cele existente. In fell acesta apicultorul
realizeazi de la fiecare familie de albine
un venit echivalent cu valoarea cantitapii
de 19,00 kg miere marfa (436 lei) si, in
acelasi timp, contribuie la dezvoltarea pa
trimoniului apicol nafional, care, potrivit
Programului special de dezvoltare a api-
culturii din R. S. Romania, in anul 1985
trebuie si ajungi la un efectiv de aproape
2 milioane familii de albine. a
Venituri nu mai pusin notabile ‘se pot
obtine prin producerea si valorificarea
1asa-ziselor produse secundare ca: polen,
pastura, propolis, [iptisor de mate’, api-
larnil, cearS etc, a caror echivalenta—in
miere este net avantajoasi, iar ceringa lor
la fondul de stat este nelimitati. -Produ-
cerea acestora este cu atit mai necesari cu
cit proprietijile lor biovegetale sint indis-
pensabile preparatelor medicamentoase ce
se utilizeaz tot mai mult in ultimul timp
cu mare succes fn tratarea unei game largi
de afectiuni, venind astfel,in sprijinul <&-
nisi omului.
Coneluziile confirmate de experienta i
practica marii majorititi a apicultorilor.
au dovedit ci si in cazul compromiteri
marilor culesuri, prin dirijarea activitiyii
stupinii i exploatarea intensivé a famili-
ilor de albine pentru alte produse dectt
mierea, de Ia o familie de albine se pot
obsine si valorifica intr-un sezon apicol :
15 kg miere marfi, un roi pe 6 rame,
3 kg polen, 1 kg cear’, 100 g propolis si
tariful de participare la acyiunea de pole-
nizare a culturilor agricole entomofile cu
ajutorul albinelor, Estimind aceste pro-
duse in spiritul ordinului de evaluare a
productiei apicole in unitiyi convensionale
miere (U.C.M,), se obyine un echivalent
de 48,8 kg miere marfi/familia de albine,
cea ce reprezinté o productie record, a
c&rei_valoare, raportaté la prequl mediu
al mierii, insumeazi 1122, 40 lei,
Edificatoare pe linia diversificirii pro-
ductiei apicole sint realizarile obyinute in
1981,: la material biologic, de filialele ju-
dejene Timis, Bucuresti si Vaslui, ale ciror
familii_de albine predate au reprezentat
400/) din totalul tranzactiilot pe anul
1981; la polen, de filialele Silaj, Bihor
si Cluj (peste 10 tone fiecare), a ciror
productie predati Combinatului apicol a
reprezentat 700/ ; Ia propolis, de filialele
Bucuresti, Bihor si Mures, a caror produc-
tie a fost intre 200 si 340 kg, asigurind
Combinatul apicol cu 400/. din. totalul
preluirilor ; la Kiptigor de mac, de fi-
lialele Bucuresti, Prahova, Vaslui si Silaj,
ale cXror prediri au reprezentat 70%/o din
2
totalul intririlor in combinat ; la pastur’,
de filialele Satu Mare, Silaj si Mures care
au asigurat Combinatul apicol cu_ peste
700/, din preluari; la ceara, de filialele
Bucuresti, Dolj, Brasov si Vilcea, care sau
clasat pe primele locuri; evidengiindu-se
municipiul Bucuresti cu 13,8 tone.
Evident, producerea acestor bunuri api-
cole necesita 0 oarecare activitate supli-
mentara din_partea apicultorului, atit. pe
linia ingrijicii mai atente a familiilor, de
albine, pentru mensinerea permanent a
acestora in stare activa, determinind astfel
mitcile si dea maximum de randament
in depunerea de oud pentru cresterea de
puiet, ceea ce duce in final la dezvoltarea
intensivé a tuturor familiilor de albine
din stupin3, cit si a efectuarii unor ope-
ratii mai variate de tehnologie apicoli,
reclamati de recoltarea si conditionarea
produselor respective. Cit priveste insusi-
rea modului de Iucra necesar fiecarui pro-
dus in parte, acesta se gaseste descris in
literatura de specialitate existent’ de vin-
zare in reyeaua de magazine a filialelor
judeyene ale A.C.A., iar pentru perfectio-
narea tehnologiei, apicultorilor solicitanti
Je stau la dispozitie in mod gratuit for-
mele de fnvaamint apicol ce constau in
cursurile anuale de inijiere — ciclul I gi
II, consultasiile cabinetului tehnic existent
pe ling® filial sau cercul veritorial A.C.A.,
precum gi conferingele apicole lunare. Tot
in acest scop s-a, desfasurat, la toate riive-
lele — cere apicol, filial si Comitet Exe-
cutiy — o larg’ actiune de popularizare
a thnologiei diversificirii productiei api:
cole, pentru care s-au deplasat jinind pre-
logeri si organizind discuyii gen ymasi ro-
tunda“, cadre de inalti calificare si com-
petenjé din cadrul Comitetului Evecutiv
al Asociasiei Crescitorilor de Albine si
Institutului de cercetare si productie pen-
tru apicultury al A.C.A.
Un alt factor determinant in rentabi-
lizarea acttvitayii apicole, 'l coristituie di-
mensionarea optima a stupinei, Necesita-
tea -optimizarii volumului stupinei se im-
pune de la sine, stiindu-se ci numai oparte din cheltuieli sint direct proportio-
nale cu numérul familiilor de albine (1azi,
material biologic, rame, faguri si partial
efortul fizic), restul cheltuielilor fiind in-
variabile, relativ constante (unelte apicole,
echipament de protectic, cabani sau re-
morex, costul deplasirii, fondul de timp
dintre mijloacele de transport pentru de-
plasare la si de la stupina, etc.). Aceasta
dimensionare se impune cu atit mai mult,
cu cit dac3 aruncim o privire asupra
structurii apicultorilor, din ultimii doi ani,
dup% numirul de familii pe care le detin,
constatim ci 73,6%/) aparjin stupinilor
pink la 20 familii de albine (34,60/5 stu-
pini cu pind la 5 familii si 39,0% stupini
fntre 6—20 familii), ceea ce reprezinté
o medie de numai 15,8/) familii/apicul-
tor. Aprecierile ficute de tehnicienii de
specialitate au dus la concluzia ca di-
mensionarea optima a stupinei de tip
personal-gospodirese se situeaz fn jurul
a 30 familii de albine.
Orientind activitatea apicoli a celor
53623 apicultori care detin 73,6%/9 din
efectivul de stupini sub 20 familii (25 187
cu pind la 5 familii si 28436 cu intre 6
si 20 familii), spre dimensionarea optim’
de 30 de familii, s-ar putea obyine numai
pe seama acestei structuri o crestere a nu-
marului familiilor de albine, cu peste
90/9. Realizarea acestui obiectiv conduce
implicit si la cregterea substantialé a ve-
niturilor din activitatea apicola, care, po-
trivit estimarii valorificdrii produselor di-
versificate, menyionata mai sus, de 1 122,40
lei de la o familie de albine, de la o stu-
pin de 30 familii, se poate ajunge la un
yenit anual de 33672 lei/stupina. De
aceea, se recomandd ca stuparii cu ve-
chime care si-au insusit deja in bund
parte tehnologia productiei apicole, si-si
dezvolte stupina la nivelul posibilitayilor
de lucru reale, evitind irosirea de timp si
efectuarea de cheltuieli neeconomicoase in
practicarea stuparitului numai cu 5—10
familii de albine.
Stupina tn pastoral la cules de coriandrw in Dobrogea.
(foto: Gk. POPESCU)
oo 5
3Din experienta cresterii matcilor de calitate
Al, MACESANU
Realizarea sarcinii de sporire crescind’
a productivitatii muncii tn sectorul apicol
nu este posibila fara ridicarea continu’ a
calitajii_métcilor. De asemenea numirul
de albine al unei familii inainte de cules,
deci si_productia de miere a acesteia, sint
determinate de calitatea matcilar, lucru ce
constituie una din problemele actuale ale
apiculturii moderne, Se cunoayte ci o fa-
milie de albine {si cregte mated in una
din urmatoarele situagii :
1. Familia de albine a_rémas orfant
din diferite canze. In aceasta situatie alar-
manti ea {si construieste 5—8 botci de
salvare sau 20—25 daca familia a ramas
orfana in_perioada favorabili roirii, Mat-
cile vor fi crescute prin schimbarea desti-
natiei_unor larve de albine lucritoare, tn
majoritatea cazurilor larve virstnice.
‘Acestea vor fi de calitate inferioar’, de
greutate mic, vor avea un numar redus
de tuburi ovigene — deci, cu influengi ne-
gativa asupra prolificitaqii, iar apicultorul
na va fi muljumit de materialul biologic
rezultat,
2. Uzura sau accidentarea reduce capa-
citatea de ouat a mitcii si in acest caz
scade si puterea familiei de albine. Fami-
lia de albine tncepe atunci prin construi-
rea de botci pregatirea pentru schimbarea
linistita a imateit. Botcile sint clidite fn
mod special. Matca va depune tn ele oud,
larvele vor fi hr&nite in mod corespunz’-
tor chiar din primele ore si, ca urmare, se
vor objine in aceste situafii matci de
foarte buna calitate, Aceasta inst numai
sub aspectul conditiilor de crestere, de-
oarece daca vor proveni dintr-o familie
neproductiva, nu vor fi de calitate, indi-
ferent de conditiile de crestere, iar numa-
rul de matci ce se va obsine in aceste
situagii_va fi extrem de mic : 1—2 matci.
Deci nici aceasta situatie nu poate satis-
face cerinyele ‘crescdtorului de albine ama-
tor.
3, Cind familia de albine a ajuns la un
nivel de dezvoltare maxim, intra in frign-
4
rile roitului, clidindu-si botci tn vedevea
cresterii mitcilor necesare procesului de
roire. Apicultorul, bazat pe cunostinyele
biologice ale dezvoltirii familiilor de al-
bine, poate si el determina aparitia frigu-
rilor roimlu prin, inves. stimulent,
prin intirirea familiei de albine cu puiet
cipicit si _prin micsorarea spayiului de
ouat al mitcii gi respectiv. al, intregului
cuib,, In aceasta situatie albinele crese
mitci provenind din oua depuse de matea
familiei tn botei special construite, iar
hrinirea Jarvelor se face in mod cores-
punzator, Ca urmare a acestor factori ca-
litatea mitcilor este superioari, dar ca gi
fn. situayia descrist Ja punctul 2, numai
sub aspectele determinate de conditiile de
crestere. Este necesar si amintim faptul ci
nu toate familiile roitoare sint de mare
productivitate, iar o parte din mitcile
erescute ta botcile de roire pot crea in
stupind familii cu 0 valoare economici
foarte sc&zuta.
Din cele relatate mai sus rezult& lim-
pede necesitatea cresterii dirijate a mivi-
lor pe cale artificial’, in, stupinele de
amatori, tinind seama de 0 serie intreagt
de factori care completeaza cu efecte po-
zitive instinctul natural al albinelor. Do-
esc si scot in evident faptul c& indife-
rent ce va face apicultorul, cresterea re-
producatorilor, ca acyiune in sine, ramine
de fapt un act natural, iar intregul proces
de dirijare a reproducerii se referi la
numérul mitcilor de calitate ce se vor
folosi in stupina de amator.
Trebuie yinut seama ci sciderea proli-
ficitiyii mitcilor ta conditiile unei exploa-
titi intense duce nemijlocit la incetinirea
ritmului de dezvoltare a familiilor de al-
bine si, ca atare, se impune ca mitcile st
fie schimbate la cel mult doi ani de acti-
vitate. Se poate deci afirma cu deplin te-
mei ci, in afari de ceilalyi factori cuno-scuti, obyinerea si calitatea matcilor deter-
mina productivitatea muncii in stupin’.
Preocupat de aceasta. problemi inci din
anul 1978, studiind literatura de speciali-
tate, folosindu-ma atit de experienta pro-
pric) cit si din, a altor colegi apicultori,
m-am hotarte s& crese matci pe cale arti-
ficialé, in stupina mea formati din 25
familii de albine. Rezultatele au fost din-
tre cele mai, bune, obyinind 0 productie
medie anual de circa 20—25. kg micre
pe familia de albine, in conditiile practi-
Cirii unui stuparit stagionar si cu o mare
cantitate de albine amplasate pe 0 su-
prafasa de teren foarte redusi.
Nu mi-am propus si dezbat in articolul
de fayé tehnica cresterii dirijate a mitci-
lor gi nici a ustensilelor si a materialelor
Planul calendaristic pentru cresterea di
Operatii ce se efectueazi
folosite, deoarece am considerat ci ele sint
tratate si in general cunoscute din manua-
lele de specialitate, Mentionez, faptul ci
in procesul de crestere dirijaté a mitci-
lor mi folosesc de instinctul natural al al-
binelor, caz subliniat la punctul 3 de
mai sus.
Anual, selectionez din intreaga stuping
dou familii de albine recordiste, cirora
le asigur un fnalt nivel de dezvoltare si
de sindtate, astfel ci cele dou familii de-
vin: una -> familie crescittoare, iar cea-
alti, — familie de prisili, wintorii fiind
furnizayi tot de familia crescktoare.
Modul de rezolvare practic’ a proble-
mei cresterii dirijate a mitcilor pe cale
artificial’ in stupina proprie, incere si-l
infiiisez schematic in tabela 1.
Tabela t
irijati a mitcilor in stupina proprie
Observait
1
16.06 ora 8—9
ORGANIZAREA FAMILIE CRESCATOARE.
— Cu matca si rama pe care se afl aceasta, formez
un roi sau un nucleu, care va fi ajutat periodic cu
rame cu puiet cipicit din alte familii,
— Acelasi_ajutor il dau si familiei crescitoare pe
care o brinesc din abundenyi, chiar de doui ori
pe Zi
22.06 ora 8—9
IZOLAREA MATCII FAMILIEI MAMA (PRASILA)
Introduc matea intr-un izolator confectionat de
mine, in ctre in prealabil am pus ji o rami cu fagure
nou elidit (firi-a se fi crescut puiet in el).
2
— Am constatat c& botcile artificiale siat luate
mai repede in crestere de citre familiile orfa-
nizate, in comparagie cu alte forme de crestere
a m&tcilor.
— De aceea fac orfanizarea cu now zile ina-
inte de a introduce ramele cu botci artificiale.
—Cu 4 zile inainte de transvazare izolez
matca in scopul de a avea larve cle 3 zile si
4 ore, iesite, sau aproape de iesire pind la
tansvazarea ‘a doa pe care o voi efectua la
data de 25.06 intre orele $—12.
24.06 ora 8—9
1, CONTROLUL FAMILIEI CRESCATOARE,
(Vezi data de 16.06)
— Distrug toate botcile crescute si construite.
— Micjorez cuibul la un num&r de faguri cu puiet
eipicit’ si provizii.
— Greez intervale pentru introducerea celor dovii
rame port botci, fiecare avind un numir de 33 botci
artificiale,
Se poate colecta liptijorul de’ 1a aceste botci,
insi nu este indicat, deoarece Liptigorul pe care
se agazi larvele stan ovale la tranvazarea a
doua, nu trebuie sk depiseasci 12 ore intrucit
altfel nu mai are caracteristici corespunzi-
toare, pentru care motiv viitoarea matel nu
se va mai,dezvolta normal.