eran v ees cere Peete] Wilmot ste Mel ined Dia NIN a Se SOLUTES eter an Benne no Snes AMA SOY Te etangten Sooty [oltre ENG Front meron isan Te TENN: con TRAIAN Rent RUGE in nox Neie fens Nie Gren u an Om Na etna Re Sia av ammo enue rela NecTi im) Pee Oder) rs Satta ae Ceti © God, 702 © ‘el, 1 1 @ Cont THE ete Y Sriram StU eros fers t mn TUme TOT Trt Somme sn} i iliaiele ACA. @ Cititoril dit Natale Sree aly inteeprin 1 Revisté lunar’ de schimb de experienti qi indrumare metodologic’ apicola editati de Asociatia Crescatorilor de Albine din Republica Socialist’ Romania bie Anul LVIII ar. 11 % noiem CUPRINS 19% * *: AL XXDXlea Congres Internagional de Api- culturi APIMONDIA. 2 } Mihacla SERBAN: Impresii. de -participant Ia. cel de al XXIX-lea Congres Internagional de Api cultura al APIMONDIA, Budapesta 25—31 au- gust 1983, 5 8 E. TARTA: Expo-api’8} manifestare de tradisie jn preventarea realizirilor apicole pe plan mon- 7 M. OMAR ¢i Cristina MATEESCU ; Influensa hra- nei asupra activivyit eatalazet tn cursul deavol- tarii post-embrionare da albina meliferd, iW S. V. VERNESCU: Determinismul genetic al sexe- lor si diferentierea castelor la albine (). 15} Al, VARTOLOMEL: Ajutorarea albinclor cu hrank in timpul iernii, 17 C, ANTONESCU: Stupiritul pastoral ce se impun pentru imbundtsyirea 19 N. BAIASU: Sutcese gi insuccese la introducerea matcilor, 20 } St. POPESCU: Cum putem deveni stupari. APICULTURA IN SECTORUL SOCIALIST 22 $ 1. TITOV: Aspecte din activitatea secsiei apicole a Inspectoratului silvic jud. Arges, 26 } CALENDARUL APICULTORULUI * © © Lucriri apicole in luna decembrie. DIN ISTORICUL APICULTURIL 27 $ L. BOAR gi C. BACS: Carte de apiculeurk din anul 1646. 29 $ P. BUCATA: 160 de ani de Ja aparitia ciryii Cultura albinelor* de Ioan ‘Tomici, 30 } DOCUMENTAR APICOL 32 § $TIRI SI INFORMATI misuri Coperta I: Nova sali a sporturilor din Budapesta in care sau desfagurat lucritrile celui de al XXIX-lea Congres al APIMONDIA (sus) si wn grup de participanji romani la Congres (jos). (foto: dr, P. AGACHI)AL XXIX-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE APICULTURA APIMONDIA In pericada 25—31) august 1983, au avut loc Ja Budapesta — R. Ungara lucrarile celui de al XXIX-lea Congres international de apicultur’ APIMONDIA. — La congres au Juat parte un numir de peste 3.060 participanti din Ungaria. si din yarile membre ale APIMONDIA. = Yara. noaste a fost. prezenti cu 5. grupe ‘de apicultor, toralizind un nv- mir de aproape 200 participangi care au vizitat Budapesta in aceasta perioada. Se steals coer nactow cle: daerta cles prot anita Ne Eaeaeh prejedintele Federatiei Internationale a Asociajiilor de Apiculturs APIMONDIA, jar vicepresedingii Asociatiei Cresedtori- lor de Albine din R. $. Romania prof. C. Paiu si ing. N. Boti prezenyi la con- gres au facut parte din prezidiile con- gresului. : — La congres yara sioastri a prezentat 52 de referate si comunicari stiinifice in- tocmite de apicultorii romfni, bine apre- ciate de specialistii prezenti la Congres —_La expozitia apicoli Asociatia Cres- citorilor de Albine din R. $. Romania -a prezentat un stand cu din, realiztile apiculturii romanesti, sia objinut o medalie de bronz acordata de juriul internasional constituit cu acest prilej. : —Acelagi juriu a mai acordat yi noastre dowd medalii de argint: una In- stitului de cercetare si producyie pentru apicultur’ pentru inovatiile realizate in domeniul perfecjioniii utilajelor apicole si una decanului de virst’ al apicultorilor romini C. L. Hristea pentru, cartea sa »Stupirital nou", a ckrel prim’ varianta {Stuparitul” a aparut cu 48 de ani in urma la Birlad, fiind premiat de Aca- demie. — La concursul de filme si diapozi- tive, au fost prezentate dou% filme ro- fice si fotografi . Participansi la Congresul al XXIX-lea inanesti_ Delta raiul albinelor“ si_,Pole- nizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor precum gi cinei sevuri de diapozitive axate pe teme specifice ca : »Producerea Mptigorului de mated, Cres terea mitellor", »Recoltarea si condigi narea polenului*,” precum si dou’. seturi de diapozitive ct ,Realiziri ale Asocia- tiel Crescitorilor de Albine din R. S, Ro- mania“. In urma deliberirii juriului de specia- litate a fost acordat titlul de apicultor de onoare unor prestigiosi specialisti. ai apiculturii printre. care Kocsis Sandor, i Pal Zoltan si Zehan Gergely din R. P. Ungar’, Alexandr Nujdin’ din URSS., 0. Schwint Escalante din Ar- gentina; Paul Hofguelin din Franqa si Alexandru Marcavict — presedintele Fi- lialei Dolj a Asociayiei Cresciitorilor de Albine din R.$. Rominia. * La adunarea: generala.a sarilor membre ale APIMONDIA au fost alesi in. con- ducerea acestei organizayii internayionale urmitorii_delegayi: vicepresedinte G, D. Bilag — UR.S'S.; secretar general S.C. Tealias pre edinte al comisiei imond — Franya entru farile in curs de dezvoltare Mashudi — Indonezia. In’ baza candidaturilor depuse si a ale- Berilgr ce au avi log, Faponia_ a, fost aleasi ca gazdi a celui de al XXX-lea Congres international de apicultura care va avea loc in anul 1985 tn oragul-Osaka. Cu prilejul adun&rii generale a yarilor membre ale APIMONDIA au fost luate si urmitoarele hotariri ‘ — A fost aprobat noul statut al API- MONDIA. —, Consiliul Executiv APIMONDIA a primit. sarcina de a lua misuri pentru organizarea in R, S, Romania a Acade-. miei mondiale de gtiinye apicole.' IMPRESII DE PARTICIPANT LA CEL DE AL 29-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE APICULTURA AL APIMONDIA, BUDAPESTA, 23-31 AUGUST 1983 Biol. MIHAELA SERBAN Instituenl de cercetari si productie pentru apiculewri 78 de sari au fost reprezentate ofi- cial Ia al 29-lea Congres al apicultorilor din. lumea fntreagi. Cercetatori si apicul- tori din 26 de yari au prezentat un nu- ‘mar_ total de 243 Iucrari si referate, re- partizate astfel: Ungaria 48; Rominia 43; Tugoslavia 20; Polonia 12; Bulga- ria 115 Ivalia 9; REG. 9; Cehoslova- cia 8; Spania 6 ; Grecia 6 ; Argentina 5 ; Egipt 5; SULA. 4; U.RSS. 43 Franja, Anglia si RDG. cite 3. Au mai fost pre- zentate referate din Canada, Brazilia, In- dia, Cuba, Danemarca, Mexic, Suedia, Al- bania. - Dupi tematica tratati cele 43 referate provenite din fara noastr’ au fost r partizate astfel: 8 din domeniul biologi apicole; 7 — tehnologie apicoli ; 2 — patologie apicoli ; 4 — flor’ meliferk gi polenizare ; 1 — economie apicoli si 21 — abordind subiecte din domeniul: apite- rapiei, din care 13 luctiri numai despre Apilarail. Peste 2000 de oameni au fost pre- zenji Ia deschidere — care a avut loc vineri 26 august in sala mare a impresio- nantei constructii polivalente a Centrului de sport din Budapesta, In prezidiul se- dinyet solemne “erau prezengi, Consiliul Executiv al APIMONDIA fn frunte cu presedintele Veceslav HARNAJ, Comite- tul nagional ungar condus de Sdndor KOCSIS presedintele Congresului, si in- vitaii de onoare din partea conducerii de stat a yarii gazdi, vicepresedintele Con siliului_de Ministri al R. P. Ungare, J. MARJAI care a deschis Congresul si a utat participantilor bun venit si succes in activitate (fara noastra a fost repre- zentata prin vicepresedinyii Asociayiei Cresc&torilor de Albine din R. S$. Roma- nia, Costache PAIU si Nicolae FOTI). 2 CE AM PUTUT URMARI Dupi-amiazi, in prima zi de’ activitate, a avut loc sedinta plenarx de biologie, dedicati memoriei lui KARL von FRISCH — la zece ani de cind i s-a decernat premiul Nobel: a inaugurat-o presedin- tele V. HARNAJ, iar profesorul F. RUT- TNER a evocat figura ilustrei persona- licayi a stiinyei apicole ; a urmat un. scurt dar impresionant film documentar despre viaja si activitatea lui, In gedinja plenara propriu-zist s-au prezentat comuniciri de biologie general a albinei. Din prezidiu a facut parte si prof. 'N. FOTI viceprese- dinte al ACA. Simbiité 27 august, sub conducerea lui Roy WEAVER din SU.A,, s-au desfisu- rat, dimineaja, lucratile sedinyei plenare de ‘economie apicola, iar dup-amiaz% o plenari dedicati -varroozei, manifestare previdati de dr. Oleg GROBOV, din URSS. Tot dimineata a. mai avut loc sio masi rotunda dedicat metodelor de analizi — depistarea rezidiilor de pesti- side in produsele stupului ; lucririle au tneeput cu o evocare a remarcabilei con- tibuyii a prof. E. L. ATKINS la pro- gresul domeniului, iar dup$-amiaza, tnca © masi rotund’ — pe teime particulare ale apiculturii din diverse qiri. Duminict 28 august dimineaga, sub presedintia prof. Béla KERESZTESZI a avat loc sedinja plenart a Comisiei de flor’ meliferi si polenizare ; tematica : salcimul ; dupS-amiaza, prof. Helmuth WIESE din Brazilia a condus sedinja ple- nari a Comisiei de tehnologie apicoli, Tot dimineata a mai avut loc si o mask rotund’ dedicati patologiei generale a albinei, condusi de de. Martha GILLIAM — S.U.A.; iar dup%-amiaza, 0 alta, dedi- cat polenizirii si polenizatorilor (floa~ rea-soarelui, lucerni, etc), Tot dupa-Congresului al XX1X-lea. amiazi a mai avut loc si o masé_ rotunda pe tema selecyiei albinei, condusa de dr. Tovan KULINOEVIG | — Jugoslavia, Scara, un frumos si bogat’ spectacol de folklor maghiar a fost oferit parti- cipanyilor de catre Ansamblul de stat al R. P. Ungare. Timp de'2 ore au evoluat, fara pauza si fAr% prezentare, cu impeca: bila cadena, dansuri si costume, cintece vesele sau duioase, traditionale si ocazio- nale, melodii populare ale poporului garda. Luni 29 august — zi de excursie pro- fesional-turistict, Am avut ocazia de a participa la una din cele 4 variante pro- puse de agentia de turism care s-a ocupat de organizarea Congresului si anume pe traseul Budapesta — Vere — Siofok — Tamasi — Budapesta. Cele doud gospo- dati de apicultor pe care le-am vizitat, una la Vereb — la SZABO Gyula, pe vatra c&reia viticultura si apicultura’sint fmpletite cu folos de citre proprietar, producyia de miere, polen, mire in, sec- siuni givin find ocupayiile de bazi ale acestuia — i alta la Tamasi — la de. Gabor DEAK, care Smpreunii cu sotia si cole dou’ fice ingrijese 200 familii si produc anual cca 100 kg laptisor de mate’, cca 20 kg miere/familie, si polen foarte frumos sortat pe specii —, mi-au permis © succint’ vedere de ansamblu asupra mo- dului de organizare si asupra tendinyelor actuale ale apiculturii in yara gazdi: ca Prof. dr. ing. V. Harnaj presedintele APIMONDIA rostind ct intul de deschidere a lucrarilor si la noi, diversificare; si din ce tn ce mai mulji apicultori tind si se dedice profesionist stupilor lor. Ca turist, am Ficut o scurti plimbare la Siofok pe ma- lul Balaton-ului gi in zona Tamast (in comitatul Tolna, unde presedinte al fi- lialei teritoriale de apicultucd este cu- nnostinja noastré mai veche Gergely ZE- HAN) unde am admirat, in rezervayia . de vinitoare splendide exemplare de cerbi - si caprioare. ‘ Marti_30 august s-au reluat hicririle pe comisii de specialitate : dimineaya prof. Octaaf van LAERE, Belgia, a prezidat a 2a sedinjX plenark de biologie, iar dupi-amiaza prof."K. TAKEUKI, Japo- nia, a prezidar a 2-a sedinjé pplenatd de patologie apicolX — tot varroozi, dar chimioterapfe. Diniineaya a mai avut loc © masi rotundi. pe teme de tehnologie a mieri Apiterapia_ a avut allocate irei. th- trunici: dou mese rovunde, — marti 30 august si o sediny plenary’ — mier-, curi 31, toate conduse de dr. Jean-Paul BONIMOND — Franja, Dupit amiaza zilei de mieycuri 31 august a cuprins inchiderea oficial’ a Gongresului si apoi, la ora 5, banchetul de adio oferit de gazde intr-unul din holurile modernei clidiri a Facultéyii de medicin’ budapes- tane. In cele 7 zile de congres Aduriarea general’. a APIMONDIA s-a intrunit de 2 ori; in cadrul acelor reuniuni s-au dis- 3* cutat gi hotarit, o serie de interventil ofi- ciale, m&suri, cooperari, cii de urmat, etc., privind bunul mers al Federayiei Inter- nafionale’a Asociatiilor de Apicultur’, in consens eu interesele particulate ale ‘tu- turor_asociapiilor membre, in urmatorii ani. Printre altele, s-au primit 3’ noi mem- bri, (APIMONDIA numarind astfel acum 79 asociatii membre din’ 68 yari); s-au format dou% noi comisii permanente, de specialitate pentru ,apiterapie si yapi- cultura in ari in curs de dezvoltare* (cele 5 existente pina acum fiind pentru economie, biologie, patologie, flor’. meli- Ferd si polenizare si, tehnologii) ;_s-au apreciat si in consecins3 s-au acordat me- dalii si diplome pentru cistigatorii_con- cursurilor “de standuri de expoziie, de diapozitive, de filme si de c&rti nou apa- rite, care s-au desfagurat pe tot parcursul Congresului ; s-a hotkrit infiinyarea Aca- demiei Mondiale de Cercetari apicole cu sediul la Bucuresti; sa _recomandat LLTE.A, al Apimondiei si intervind pe linga Instituml de geriatrie din Romania tm sensul infiinyarii unor tratamente ge- rontologice — apiterapice integrate. ; s-a hovarit ca-al 30-lea Congres al APIMON- DIA s& aiba loc in 1985 la Tokio. ‘CONSIDERATIL PERSONALE, Budapesta este un orag. foarte frumos, primitor, in care arhitectura veche este armonios impletiti cu-noutayile in ma- terie, cu vegetayia bogata si cu trepida- tia inevitabild a vieqli contemporane. Atit colegii unguri si cehi.din Comitetul de organizare al Congresului, cit’ si colegii din mica echip’ a LLT.E.A. al API- MONDIA ne-au_ajutat foarte mult — pe mine’ si pe ceilalyi romAni care aveam de’ sustinut comunicari sau de etalat ex- ponate ; merit’ muljumiri si pe aceasta cale, Din picate, imensitatea Centrului de sport pe de o parte, si explicabila lipst de experiensi a ,Coopturist® pe de alta, au fost’ de natura a ingreuna de multe ori meérsul lucrarilor ; iar absenya exce- lentei echipe de traducere simultand de Ja Bucuresti a Institutului International de Tehnologie si Economie Apicola al APIMONDIA a fost remarcata gi regreratt nu numai de specialisti ci si de auditori. ane STARI DE LUCRURI $I TENDINTE DEMNE, DE REMARCAT : In materie de biologie a albinei : 4, Se extind lucririle de biomesie — fn virile care din‘ punct de vedere al al- binéi au ceva de apivat (in afar de cele deja cunoscute pentru aceasti actiuine) : jn Ungaria’ si tn valia, aceasta. de a doua aderind deja la programul franco- german. 2. Nu numai la Institutul de cercetare si producyie pentru apicultur’ — Bucu- Testi se incearcd din nou »,bincile de matci pe timp de jarn’ si de vari, ci si in SULA. ; trebuie sa ne grabim 3. Nu numai noi-avem dificultSti. in introducerea progresului tehnic in selec- tia albinei locale, ci si alte sari (o foarte buna abordare a’ chestiunii, in Suedia — valoarea pentru selectie a matcilor, trin- torilor sia coloniilor). 4. Sintem pe ° drumul cel LCP.A. — Bucuresti, cu detali diului trintorilor ca reproducatori. In materie de patologie : 1. Sineacarul este inck fara rival, 2, Se asalteav’ in lume metodele de combatere biologic’. 3. Golaborarea noastré cu organele of ciale de protectie mai puternice decit cele de care dispunem la ora actualit : poligia sanitara este mai strict tn alte ari. In materie de polenizare cu albine : 1. Stupinele .de polenizare au depasit de mult faza de ,deziderat" fn unele yiri ; putem si noi si ie avem, cu putin’ buna voinga. Prezenja_romanilor in sedinyele dg lu- criri ale Congrebului_ a fost bund : "s-au rezentat comuniciti in sedinyele de bio: logic (7), de economie (1), de. tehnologie (1), de patologie (1) si de apiterapie (3), dinte care 5 aparjinind unor doctoranzi strlini, care studiazi fn Romfnia, In total insk Congresului i-ay fost predat 52 de referate si comuniciri din partea apicultorilor romani, toate acestea urmind a fii publicate in volumul ce urmeazd a fi tiparit de catre LL.T.E.A. in editura APIMONDIA de la Bucuresti.EXPO-API ’83 manifestare de traditie fn prezentarea realizarilor apicole pe plan mondial Penea tee 4 pa pentru apicultura Caracterul practic-aplicatiy al unei re- uniyni iriternayionale ‘este fara indolala conferit de prezentarea unor exponate in stare s& reflecte la un moment dat nivelul de dezvoltare si perfectionare in, dome- niul respectiv. Aceasta idee s-a gasit fn- totdeauna in atentia organizatorilor ma- nifestarilor mondiale ale Federatiei Inter- nationale a Asociayiilor de Apicultura — APIMONDIA — care au programat eu ocaziareuniunilor internationale — congrese, simpozioane, conferinje si expo-- ziti _de apiculturi, majoritatea dintre ele definindu-se “ca manifestari distincte, cu mare audienja participativa. Daca un referat, 0 comunicare sau o lucrare stiintificd chiar insotitd de mate- tale video (plane, diapoztiv, proieti) conving auditoriul fntr-o maniera oare- cum pasiva,.o demonstratie cu obiectul de fata, 6 discutie libra in fata unui expo- nat (produs nou sau imbunarazit, unealta, uta}, dispozitiv sau chiar un simpla gra- fic, 0 diagram& sau 0 fotografie) este mult Iproductie . mai eficient& iar forya de penetrarie ca si capacitatea de influentare si convingere a celor interesati se manifesta deplin. Aceste considerente au determinat Co- ” mitetul Executiv al asociagiei noastre si comande Institutului de cercetare si pro- ductie pentru apicultur’ executarea unei expozitii cu care ara noastra sd parti- cipe la Expo-Api ’83 organizata la Buda- pesta cu_prilejul celui de al XXIX-lea Congres international de apiculwra. “De la tnceput se cuvine subliniat fap- wl ci Expo-Api ’83. s-a constituit ca o manifestare prestigioasa atit sub aspectul numéarului de pacticipanyi cit si datorita fnaltului nivel de prezentare si calitayii superioare a exponatelor, Un frumos stand a fost amenajat de yara gazda in chiar centrul salii expozi- jiei amplasaré fn Palaml Sporvurilor, o cladire moderna, funcyionala, dovata cu aproape toate utilitayile unei manifestari internationale de 0 asemenea anvergura. Asociayia Cooperativelor de Consum, Monimpex si Hungaro-nectar au fost principalele unitayi maghiare care si-an etalat produsele fn standul expozitional. Unitasi mai mici si simpli apicultori au gcupat mai multe spatii din holul central al salii si o parte de platforma esplana- dei din imediata vecindtate a Palatului sporturilor, In standul gazdelor din. sala le ekpozirie ne-a impresionat plicut mo- dul de prezentare a mierii, a polenului si a altor produse apicole, Totodati erau prezentate . centrifuge, topitoare solare, : Budapesta. Vedere panoramicédispozitive de ridicat stupi, pavilioane apicole si remorei de cele mai diverse ti- i. Exponatele prezentate au stirnit interes iat demonstratiile fScute polari- zau interesele vizitatorilor In general dis- pozitivele prezentate erau rodul unor eforturi individuale unicate, artizanale si din cite am inteles noi, multiplicarea lor fn serie, chiar numai pentru nevoile in- terne, ramine tned un deziderat. _ Un foarte reusit stand a fost cel cu scare au venit apicultorii din R. S. F. Ju- goslavia unde exista deja o traditie in valorificarea superioari a produselor stu- pului-atit pentru alimentapie cft si pentru sanatate gi cosmetica. Sindicatul apicultorilor francezi a pre- zentat o bogata gama de titluri a unor waloroase volumé de apicultura teoreticd si practicd adresate atit publicului larg cit $i specialistilor. Alaturi pe un mic spayiu firma APIOR din Motreuil-Franya a eta- lat interesante sortimente de produse de confiserie din miere, polen si propolis. Foarte bine reprezentat tn expozitie a fost sectorul de unelte, utilaje, dispozitive si instalayliapicole. Firme de prestigiu ca de exemplu THOMAS. din Franja sau LEGA .din Faenza-ltalia au prezéntat cele mai noi utilaje pentru mecanizarea lucrarilor de volum din apicultura. Am remarcat © centrifuga’ de mare capacitate cu varia- tor electronic de turagii, cu taster si ecran electronic de control produsa de Firma THOMAS. fn mijlocul standului Firmei LEGA se afla expusi o masini pneumatick de in- cheiat rame care functiona cu capse. In. perimetrul expozitional al Fitmei GRAZE din Endersbach > R. F. Ger- mania erau prezente 0 seama de utilaie si dispozitive pentru apicultur’ de tale nivel tehnic si de o executie ireprosabila. Contrifuge si prese de ceara de mare ran- dament, filtre pentru miere, descipici- toare i alte exponate atestau cu priso- sinyi bunul renume al acestei firme care are _venerabila virsté de 110 ani, © unitate nou care a participat pentru prima dati la o expozitie internasional’ apicoli a fost HOBBY FARM din Biella- Chiavazza-Italia. Pé Itnga cele mai uzi- 6 tate si de strict necesitate obiecté de in- yentar apicol, firma a etalat un. intere- satit set de preparate cosmetice pe bazk de produse apicole, preparate grupate in cadrul liniei, ,Antohella Mosca“, Sectorul de aparare a sinatazii albine- lor a fost in mod cert dominat de puter- nicul concern CIBA-GEIGY din Elvetia al c&rui mare stand era aproape tn exclu- sivitate conceput si structurat pe lupta impotriva periculosului parazit Varroa Jacobson. Delicateye si bun gust sint atributele care ni se par a defini cel mai bine stan- dul apicultorilor japonezi, gazdele viito- rului congres. Mai multe firme au etalat in standurile lor utilaje destinate micului apicultor care doreste si-si modernizeze stupina si sa objin& in productie rezultate eficiente si_rentabile.. Asa pot fi citate firmele TOM INDUSTRIES din EL CAJON — Statele Unite ale Americii, cu un mic apa- rat pentru confectionarea fagurilor arti ficiali, Firma WARNHOLTZ din R. F. Germania cu stupi si nuclee din poliu- retan expandant gi multe altele. Unreciatnentepeaal ipenchalined nice jarea artificiala a miéatcilor a fost pre- zentat unitar de Firma .W. SEIP din Butzbach-Ebersgéns R. F. Germania in fnaltele performanye ale aparvarii care, pe linga echipamentul propriu-zis de insa- iinjare, cuprindea absolut toate acceso- ile. Desigut, avind in vedere cd tn EXPO- API °83 au fost prezentate 72 firme spe- cializate, este foarte dificil de selectat care au fost cele mai reusite standuri. Aceasta sarcind si-au asumat-o mem- brii_juriului care au decernat mai multe medalii si diplome unor standuri. Astfel, au fost medalitate standurile in-, treprinderii Hungaronectar-Monimpex, Uniunii Apicultorilor Jugoslavi, Hobbi Farm, Carl Fritz, Hermes Afesz, Asocia- tiei Cresedtorilor de Albine din R. S. Ro- mania conferindu-i-se medalia de bronz. Legat de prezenja si succesul Rominiei la Expo-Api ’83 trebuie si precizim ca fra ajutorul prof. dr. ing. V. Harnaj — presedintele APIMONDIEI, nu am fi pu- tat etala panourile standului nostra,INFLUENTA HRANEI ASUPRA AC- TIVITATI CATALAZE! IN. CURSUL DEZVOLTARII POST-EMBRIONARE LA ALBINA MELIFERA” Ing. Mohamed OMAR ** si bioch, Cristina MATEESCU ‘Asa cum se stie hrana de -barX pentru albina meliferk este reprezentatk de miere ca sursi energetic’ foarte bogat’ in zaharuri simple ji complexe si polen — sursi de hrani complexs foarte bogati. in. proteine, vitamine, enzime, ghi- cide, lipide, siruri minerale, ete, singurele surse capabile si furnizeze compusii biologici necesari desfurrii activitiii acestei insecte sociale. ‘Au fost facute o serie de studii in care s-a fncercat inlocuirea acestor surse de hrani na- tural%, in perioadele in care ele lipsesc sau se afl in cantitagi insuficiente, cu o serie de produse de substituire ca de exemplu: fina de soia, drojdia de bere etc, deoarece aga cum arati si HAYDAK 1961, lipsa de polen sau sci- derea valorii sale nutritive odati ou. stocarea un timp indelungat are efecte nefayorabile asu- ra deavoltirii fiziologice a albinelor, Lipsa po- Fenului seu degradaten in timp a. acestuit. prin pistrare Ia vemperatura mediului_ambiane 18— 26°C. are ca efect sciderca cantitipii de puiet din familia de albine (STROIKOV, 1963). De asemenea studiile efécruate de HAGEDORN si MOELLER (1968) au demonstrat o productic seizuti de puier la administrarea unor diete constind din 75% find de soia si 25%. polen pastrat timp de 1, 2 sau 4 ani, Totus) HAYDAK (1963) a obsinut puiet la administrarea unor diete consinind polen vechi (2—4 ani) dar for- tificat cu un complex de vitamine gi cazeina. ‘Au fost efectuate si o serie “de alte experi- mente in care hrana proteicd a fost. eliminaté complet, albinele find hrinite exclusiy cu za- haruri (HAYDAK, 1935), Aceste experimente au aritat ci albinele hranite in aceste condiii nu au putut creste puiet decft pentru o perioadi de 2 saptimini. ANDERSON gi DIETZ (1975) au aritat cX albinele nou eclozionate, colectate din sup primivara timpuriu, nu ‘au putut reste puiet, in timp Ce indivizii recoltayi la inceputul veri au putut creste 2 genérayii de uiet, Acest fapt sugereazi ci albinele poarté in corpul lor rezerve de protein’ inck din tim- pel perioadel lrvare, pe care le ules pind Jo, epuizarea complet, pentru crejaren puts ui, * Luerare efectuatt tn cadrul. Institueului de cercetare si productie tutului agronomic »N. Balceseu, Bucuresti, ** Asistent. universitar a Facultatea de agri- culturz, Universitatea din Assiut, Egipt, docto- rand in R. S. Roménia. yenthy apiciltir® sia Instin « e Pe ling’ capacitatea de crestere a puietului in condigii de hranire experimentala, un pacame- teu important Inat in stadia a fose aetvitatea catalazici. Catalaza (EC, 1111.6) — cu denumirea sis tematic peroxid de “hidrogen (H,0,): H,0, — oxidoreductaza este enzima ce catalizear’ dem compunerea apei oxigenate in api si oxigen, realizind in acest mod eliberarea organismelor vii de un agent cu purernick acyiune oxidanta. La albinele melifere catalaza este secretatt: in glandele guyii si prezintX in organismul lor douk efecte deosebite: a) descompunind apa oxige nati provenité din procesul de formare a aci dului gluconic in api st oxigen, ferejte mierea de toxicitatea peroxidului de hidrogen si fri neazi orice proces de fermentare a reciduurilor din punga rectal, care se acumuleaz’ acolo in special in perioada ‘de, jernare, cind procesee de evacuare sint impiedicate de stringerea albi- nelor in ghem (HRISTEA, 1979), Hrana joack un rol esengial si asupra_pro- ceselor enzimatice ce au loc in organismul. al- binelor, Astfel, in 1973 ZHEREBKIN a astar cX intre activitaten catalazei prezente Ta nive- Jnl toracelui si, consumul de. hrank exist o re. lagie de directi proportionalitate, O astfel de corelatie se poate stabili si intre activitatea ca. talazick fnregistrati in perioada postembrionari si_calitatea puietului crescut, ca .urmare a admi- nistririi diverselor combinayii de diet proteica. IN 1976 RYAMOVA a studiat metabolismul albinei in perioada post-embrionari sia deter- inat activitatea catalazei a dehidrogenazelor si schimbutilor de gaze care au loc la cele trei caste de ia albina carnicg (Apis mellifica carnica), In urma acestor studii s-a consta- tat un maximum al activitigii catalazice fn timpul perioadet larvare (2 zile) urmat de o scldere “treptati a acesteiactiviviyi odati cu virsta, Ea'a determinat ci Ia larve se_constat% cea mai ridicat’ rati a metabolismului, CHA- PLYGHIM (1977) a determinat ci enzimele din tubul digestiv al albinei, — incluzind catalaza intestinului mediu de Ja larvele de albini — au o activitate dependent’ de virsti gi de casti. MATERIAL $I METODA Toate experimentirile noastre au fost efec- tuate in idolator (cusci de zbor) cu dimensiu- nile de 35% 6,5 x 4 m, acoperit cu 0 plasi de nylon,’ fag de un martor — control constind dintr-un ‘stup tip nuclew menyinut in condigii_ na- turalentn izolaror au fost introdusi 6 nuclet (6 fa- mili de albine), vopsiti la exterior tn diferite culori pentru orientare, care conjineay cle 3 rame Langstroth/familie, cn cca 350—400 g albine doicl, Albinele nou eclozionate au fost intro- duse ia nuclei impreuni cu mitci imperecheate. S-au fou hriniri inigiale cu dietele experi- mentale administrate sub forma de pastt in- trodustin_pungi de polictilent perforate, de cea 100 g si plasati deasupra ramelor, S-au’ uti- 7Tabelal Variante de dieti si productie de ‘puiet caipacit la administrarea lor Varianta Continue COM! Cominur Prozenta de in am «de puietului iets % aphfoney, Babin, “Um cupiici diett —polen, % PP) zai, o/s eipitie Se eee Martor Conditii’ naturale Varianta = 50, 50 - 2 50 = 50 tO. Varianta V3 — 2 7m Varianta Vet 5 25 30 Varianta Vs 10 10 80 + Varianta Vg 50 5 45, Es ’ As is, 2, Subralate de fice cipicie 1a admin izat 6 varlante de dicte experimental, pe. bazi ier ey gla nae reclaim sNiurticarsizy de polen, protein artificial’ extras din micro- a) — Varianta: Vs — contine 10% polen de 1 an eheotienu Tor ula candida, dé Sp SCP +: Toy: promink monocdilatss t) = Varun Gingle cell protein) — protein’ unicelulart, si 7, —“contine 503% polen de 1 cay ¢) — Vx dliferite procente de zahir pudrl; dlferitele re- situty Vg == conyine’ 30%) polen ale an, 34 sete de fe poe experimentale sint pre- proteind: monocelulard ; !) — Varianta Vy — con= *etontinutul protele si glucidic al materialelor tite, 25% polen de 1’ an si 250/, Protein’ mono- F ponent ipentey ee aerials soli ©) — Martor — conditii de hrand 1 i mh sh proteing artificial SQUARES Hint prezeniate fa tabela 2 un eee In funetie de consumui ‘de brani inregistrat Ia ecare varianek sau flcut hiniel suplimen: “tare cu sirop de zahir de concentragie 1:1 (ca $00 g Is 3 zile) pentiy a stimula activi ili Pentru testarea a eatalazice Ja fami- liile de albine s-au prelevar-probe de indivizi tatea familiei de albine, In interiorul izolatoru- | “Iasi in perioada post-embrionary din’2 in 2 “lui a fost introdus% de asemenea o sursi de’ ile, pind Ia eclozionare (18 zile). nt Achivitatea catalazicX a fost testa numai Famille de ‘albine au fost examinate 1a in-” dupk trecerea umel periotde cle timp de 30, tervale eee de oe RA ceria 45 de zile, timp necesar familiilor de albine renenta, puietului, tn famille in care sa Stins penseu adaptarea’ la nelle. conlta dle trae Paul da ypulented dewag iatc -ererenes pentru cadaptarea’ la nolle ‘condi devhran Smirkvori dupk 12 zile pentru a determina su- FOR ng Onna barat ao mmniol ena prafaja' celulelor Cipicite si necipScite, Pre- ‘abit de albine doici, venga puietului si suprafaya ocupara de acesta Activitatea® enzimaticy .a catalazei (EC. 1.11. este prezentati in fig. 1. 1.6) a fost determinati conform metodei colo- ot Tabela 2 Compozitia chimict a polenului si proteinei artificiale din dietele utilizate Glucide total total Polen 8,78 91,22 7,65 83,35 49,40 18,55 7.0 SGP. 5,84 94,16 245 | 9171 22,13 23,23 5,84| Tabela3 Activitatea catalazicé tm timpul dezvoltirii post-embrionare in functie de diet Proteict administrata (exprimaté prin constanta de vitez? monomolecular sec.) Virsta indivizitor) pring ie Va | Ys ous Kade tn perioada matured, 50%, polen 250/5 polen 5% polen | 50/0 polen postembrionarit oe 25% pa. « 5% Pat 3% pa: 2 zile 1.8921 1.6127, 1,2484 0,7483 11624 4 zile 05195 ¥ 0,6328 05634 1,0986 0,7193 6 zile 1,1679 0,816 0.5156 0/6348 0,751 8 zile 0,397 0,8537 0.3442 0,9238, I" 0.5883, 10 zile 05786 0,9107 04631 0,5789 0,759 12 zile 05749 0,7752 0,4696 0,5479 0,4722 14 zile 0,5485, 0.1688 0,5072 0,1806 0,5429 +16 zile 0,168! 0.0702 02273 9,108 0,2560 18 zile 0,2483, 0,0943, 0;2464 = 0,1209 0.2419 Himetrce a iniv'SINHA (1972, care are ca principiu reducerea bicromatului de potasiu see! fe K,Cr,0; in mediu de acid acetic (CHyCOOH) a la acid 'cromic, in prezenja peroxidulur de hi- ee fee etpentincerda drogen (H,0,), cu formarea unui compus inter- pperioade past-embrianerd in mediar, instabil de acid percromic. Acetatul fans le) ce, eid olscd cromic pus in’ libertare in urma acestet reacyit este colorimetrat’ Ja lungimen de undi e : % = 570 mm, la un spectrocolorimetru de tip Spekol. . “ j.s00 Preparatul de catalazk obsinur din materialul biologie prolevat a fost Wear sf scindeze HyOy diferite perioade de timp: 30 secunde, 60 se- . cunde, 2 minute, rezultatele aritind c& timpul optim de actiune al enzimei din aceste prepa= rate: este de 60 de secunde,- Pentru determinarea activit3sii’ enzimatice a 1000 catalase} s-aw {cut exteacyii a cite 1g material biologic cu 10 ml api distilnes, din care pentru ° dozarea enzimei s-au’ prelevat probe ,alliquor de 0,1" ml. Activitatta catalazick fnregistratS este expr mati prin constanta de, vite’ monomolecu- 9300 dark K, k af 0%? 7 7 8 I s unde ‘Sp este concentrayia inigialf de api oxige- nati jar S este concentragia acesteia dupa t mi- i Pee nure. Valorie Jui K sine exprimate fayd de i, a Paes hi et timpill exprimat in minute iar constanta de vitezi K(O) la 0 minute este determinati prin Fig. 2 extrapolare. Rezultatele obyinute tn arma dozicii_activi- 13sii enzimatice sint’ prezentate in tabela 3, iar cvolusia activitatii catalazice fn cursul dezvol- Virii_ post-embrionare fn functie de varianta, de diet utilizatd este prezentati in figura 2. REZULTATE §1 DISCUTII Tn urma determinirilor efectuate se poate observa ci incepind din ziua a doua tle viatt Tarvark activitatea sidicatl a catalazei scade treptat, ca urmare a fnlocuirii liptigorului de 9matci din. hran% cu dictele Iuate in studiu, X de condisiile naturale (martor) se observa ©. creytere in greutate a larvelor (OMAR. gi MATEESCU, 1983), crestere tnsofitt de 0 eres- tere a activitajii enzimatice care atinge un ma~ xim Ia virsta de 6 zile precum gi o crestere a procentulii de proteink din corp, pentru ca Rpoi si se constate o scidere a activitdtii a Stadiul de prenimfX (6—8 vile) — cind se con- stack 0 Constangé a activitiii, dupa care incepe © cregtere Jenti de la 10—14 zile, urmati de © alta scidere 1a 16 zie si 0 uyoark crestere spre eclozionare (18 zile) 5 Ze etivitatea enzimaticd foregistrari la ince- putul pericadei post-embrionare depinde de ti- pul de hran& precum si de procentul de pro- Teint conginur de acesta ; — studille efectiate arati ck variantele de % ce conjineau un procent mai ridicat de protein naturalk — polen (vatianta Va — 20¥ polen si varienta Vg — polen si 50% proteina Artificalt ce sa mai spus si de altii, dar ceea ce nu se stie de catre toyi Hrana pentru care este adaptat_orga- nismul albinei consti din; miere, pisturi si apa. Mierea este hrana energetic (di for), p¥stura este hrana proteicd (Intretine or ganismul si creste puietul), iar apa con- tribuie la consumul s¢,asimilarea th orga- nism a primelor dows. In, cea dintii jumitate a iernii (noiem: brie-ianuarie).albinele au nevoie de hrani calorici (energetics) pentru asi asigura Calta oepnilae/ses eheniial: OG cu aparijia puietului albinele au nevoie gi de hran’ proteici, adic de pistura. Mierea este compus din dou’ zaharu simple, glucoza si fructoza, rezultate din transformarea ia gusa albinci, datoriti se- crejiei glandelor, a zahSrului compus cu- prins in nectarul florilor. « Ca atare, in prima parte a iernii, albi- ele yor fi ajutate cu miere — fard pis » wrd — sau in lipsi, cu zahir industrial sub form de pasti, cum ar fi serbetul furnizat de A.C.A.. ZahSrul industrial contine 96—980/, zaharoz’ si in rest apa. Deci revine albinelor:sarcina de a inverti zaharoza in glucozi si fructoz’ cu ajuto- rul acelorasi secreyii glandulare (enzime) folosite la invertirea nectarului. Aceasti transformare a zahirului, mai ales in tim- pul iernii, duce la uzarea, imbatrinirea or- ganismului si chiar moartea prematuri a albinelor. Cele riimase in viagd nu vor putea creste puiet incepind din ianuarie intrucit familia nu se va putea dezvolta suficient. in vederea culesului timpuriu, De aceea zahiirul trebuie invertit, lucru ce « se face cu ajutorul sarii de lamfie sau a oyetului alimentar (C. L. Hristea si A.B.C. Apicol). Zaharul se pune la fiert cu api cit mai putina fntr-un vas emailat plin numai 2/3. Cind clocoteste se pune sarea de li- miie cite 0,5 g/1 | sirop. In acest moment, siropul se umfld pentru citeva minute, timp fn care zaharoza este desficutd tn cele dou zaharuri simple. Se continu% fierberea la foc moale, siropul se amesteca mereu cu o lingur’ de femn si mumai Intr-un_singur sens pind cind picaturile luate din el si aruncate in ap’ rece %si meagin consistenga. Cald fnci se intinde pe o planset’ de Jemn unsi cu ulei si,se taie fn portiile ne- cesare care se vor pune deasupra ghemului acoperit cu plastic. In lipsi. de sare de Kimtie se poate fo- losi oyetul alimentar tnsi numai fn pro- portie de 0,3 g/1 I, in rest procedindu-se ca mai sus, Un serbet mult mai’bun se face din zahar pudra amestecat cu miere semili- chidd pina capata forma unui aluat nu prea moale. Se va folosi numai miere pro- prie sau din stupini cunoscute ca fiind Sanitoase. Aceste serbeturi neavind proteine nu dau reziduuri si albinele nu vor suferi de re>, Dup’_primul zbor masiy de curktire, alfturi de aceasti.past% se vor pune tur tie de polen sau inlocuitori, cea mai bund fie! dvoidia de bere inictivuts) dseath, fAcutd pulbere.*Pe praful de drojdie se toarni miere lichid&, se amestecd bine pin’ se face un aluat potrivit de tare. i Amestecul se lasi 2-3 zile, timp in care drojdia absoarbe mierea. In caz de nevoie se mai adaugi miere. Turtiele se dau in portii de 50—100 g si dupa terminate se dau altele. Aceste ajutorari ale familiilor sint in- dicate chiar dack in stupi, avem rame pline cu miere gi pastura cipicite. Albi- 15nele sint foarte econoame cu, proviziile lor gi nu foryeazi matca si oud in timpul iernii_ sau primavara de timpuriu dectt ‘auunci cind fncep a aduce hranX din afar’. Punindu-le la dispozitie aceste paste, li se creaza reflexul apatigiel unei surse neprevitzute de hrang, a unui cules : si_atunet vor incepe cresterea masiviy de dack consumul nfirit de hfand duce la umplerea intestinului gros, albinele vor gasi zile prielnice in lunile februarie~ martie pentru a face zboruri de curatire. Pe de alti parte aceste hriniri nu silesc albinele s-si consume ycorpul gras“ pen- tru cresterea puietului nou, deci li se men sine o stare fiziologica bun’. Daci albinele au consumat gerbetul si fn luna ianuarie trebuie si le ajutim in continnare, atunci le putem da o past din zahar, miere si drojdie fiart’ nemaifiind nevoie de turtijele de polen. fn loc de serbet Je putem ajuta cu bu- c&ti de miere cristalizat’. puse. pe dea- supra ghemului pe tifon, Adaosul de rame cu’ miere pe timpul jernii deranjaz’ orinduirea ghemului. si mireste spajiul de incilzire, ceea ce nu . se recomanda. fn nici un caz iarna mu se vor face hrinixi cu nici wn fel de sirop, deoarece siropul determin’ marirea umiditiqii. in stup si, in majoritatea cazurilér, nu este carat de albine, chiar dack este turnat in faguri. Siropul se va da numai dupi ce albinele au cules din natura primele ghe- . motoace de polen. PROP AIAP PPL PLP PPP? LPP PL PDP LPP PLL DPD PPS, STIATI CA?... mozei. © Faringita, frecventi la per- nin (0 lingurité la 5 1 sirop) saw chimic varrooza decit 0 singurd extract (macérat). din mugurii de brad ajuti. la prevenirea nose- dati pe an. © S-a demonstrat ci longeri- tatea albinelor este direct legatt de cantitates de puiet crescuta in soanele care fumeazi, devine inai puyin supiritoare dack, se bea inainte de culcare’ si noaptea api cu miere. @ In atecasi fart productia de miere poate varia in limite foarte larsi. In Mexic de exem- plu, recolta medie pe stup si an este de 30 kg, in timp ce in provincia Yucatan ea atinge 150 kg. @ Mierea are prilizari foarte diverse : ca aliment (circa 80.000 tone pe 2n), in compoziia cas- meticelor (25 tone), aromatizant si conservant fn industria, tuta- nului (2000 tone), ca adaos la prepararea biuturilor _alcoolice (100 tone), la prepararea berei (40.000 tone pe an, in special in Africa. Central), la fierberea jamboane'or de calitate* i Ja conféctionarea hirtiei de ambalaj pentra conditionarea cXrnurilor (90 tone in SULA). © Hrinivea albinelor cu sirop de zahir la care sa adiugat ta i6 |. deplastrii © Cind temperatura mediului ambiane depiseste 45°C, acaria- nul Varroa nu se mai poate men- sine pe corpul albinelor. Cunos- cind ci aceastS temperaturi este atins¥ regulat in stupi cu ocazia acestora in pastoral, este suficient) ca la plecare si se pund pe fundul stupilor cite o hirtie uns¥, cu o substany’ grasi, si care la sosire se va arde, im- preunk cu acarienji cXzuyi gi igi pe ea. Aceast% metoda per- mite apicultorilor care practic’ stupiriful pastoral si nu_trateze familie, Cind nu exista puiet, Tongevitatea creste foarte ‘mult indiferent de intensieatea eu esule. © Cele mai freevente utiligiti ale. mierii in medicing au vizat tratamentul pligilor purulente si @ arsurilor, “In primul az, mie- rea se intinde peo faye’ si se aplic pe, plack. Supurayia. ince- veaed curind si plaga se vindect repecle, In al doilea ca, mierea Se amestecl’ cu, fink ce secara fprobsbil si de griu). Dr. 1. O.STUPARITUL PASTORAL $i MASURI CE SE IMPUN PENTRU IMBUNATATIREA LUI C. ANTONESCU In ultimele decenii deplasarea reperati a unor stupine fn scopul polenizarii cu inele a culturilor entomofile si valori surselor nectaro-polenifere din afara razei economice de zbor a albinelor ‘a Iuat, dupa cum se stie, o foarte mare extindere. Astfel, stuparitul pastoral a de- venit o actiune de proporyii si de mare interes republican, Ca utmare, la “propu- , merea Asociajiei Crescitorilor de Albine * Ministerul Agriculturii a emis Ordinul nr. 361/1959 cu. privire la reglementarea acé&tei activitati, care in esenya cuprinde : 1. Deplasarea unei stupine in yederea practicrii stuparitului pastoral se face numai ta baza unui certificat de sdnatate al familiilor de albine eliberat de circum- scriptia sanitar-veterinara in raza careia se afl% stupina si a unei autorizayii emiise de comisia judejeani de bazi meliferd si stuparit pastoral prin grija filialei A.C.A. din judequl respectiv. 2, Instalarea stupinei in pastoral se face numai_pe vatra indicatd in autorizayia de stupirit pastoral si respectarea urmiatoa- relor norme obligatorii : — numirul stupilor cu albine ce se pot instala pe o vat este de maximum 100 la masivele melifere din paduri si de 50 Ja culturile agricole ; la masivele melifere din paduri distanya dintre doua vetre va fi de cel putin 50 m cind stupii cu albine fac parte din aceeasi stupina si de cel putin 100 m cind stupii apartin altei stu- pine; la culturile agricole distanja dintre_ vetrele de stupin va fi de cel puyin 100 m cind stupii cu, albine aparyin aceleasi stu- spine si de cel putin 300 m cind stupii aparyin altel stupine 5 — amplasarea unei stupine pe divecpia de zbor a albinelor altor stupine (inwe aceste stupine si sursa de cules) éste in- terzist etc. Pornind de la realitiyile si ‘ceringele amintite, atragerea si sprijinirea crescato- rilor de albine profesionisti si amatori de a practica stuparitul pastoral a constituit 9 sateind permanenta si una din activita- tile primordiale ale Asociayiei Crescito- rilor de Albine din R, S, Romania. Swra- daniile depuse nu s-au facut in zader: In prezent aproape trei sferturi de milion de stupi cu albine din cadrul unitayilor agricole socialiste si gospodiriile popu- Jayiei stint transportate succesiv de tte 2—3 ori intr-un sezon apicol, la diferite distanje, pentru valorificarea’ culesurilor de la pomii fructiferi, rapi~a de toamna, saléim si tei, pentru polenizarea culturi lor agricole entomofile, faa loc fiind ocupat de floarea-soarelui. In. judeyul Dimbovita, de exemplu, se practick scu- p&ritul pastoral de marca majoritate a crescatorilor de albine. , Este judejul cu peste 200 stupine pavilionare mobile. | Eficienta acestei actiuni republicane re- ese limpede din cifrcle prezentate in ta- bela 1. Rezulta ca in 25 de ani (1955—1979), urmare aplicisii in primul rind a misu- rilor stimulatorii pentru deplasarea stu- pinelor in scopurile aratate prevazute in HCM nr. 896/1955, HCM nr. 769/1963, alte acte normative care au determinat extinderea practicii stupiritului pastoral, efectivul familiilor de albine din ara a crescut cu de peste 2,3 ori, iar nivelul Tabela t An T55 Tat 1955 197s Tr T950 ToS 1982 = Mii familii_ albine : 3834 ° 4440 497,89 "9048 10461 1097.4. 1116.9 1149.5, Tone miere achizigionart Ja fondul_de stat = 12717460. 3809 899768135664 5758 T prin unititile Centrocoop. 7achizitiilor de miere pentru fondul de stata crescut cu de peste 7 mii ori, Micsorarea ritmului de crestere a efecti- vului de stupi cu albine si sciderea alar- manta a cantitatilor de miere ,achizitio- nate pentru fondul de star tneepind din nul 1980 se explica — dup constatari proprii — prin greutiile ivite la depla- saeea stupinelor si pierdeilor de recolta ‘cauzate de nerespectarea de catre uni crescatori de albine a regulilor obligatorii impuse de practica stuparitului pastoral, ca de exemplu : Am solicitat anul acesta si obyinut la timp prima autorizayie de stuparit pasto- nal pentru cultura de floarea-soarelui a ,CAP Silcioara si Rasi din judeyul Ialo- miga (circa 500 ha). Tot la aceasta cultura au, mai fost aduse peste 20 stupine cu un efectiv de peste 2300 familii de al- bine, din care 3 stupine eu peste 100 fa- milii de albine la o distanya de aproxi- matiy 120 m. Produetia de miere objinuta in condigiile mai pusin favorabile din se- zonul apicol 1983 a fost de 2—6 kg/fa- milia de albine. In aceeasi zona, la numai aproximatiy 25 km. distant, pentru poleniarea a dou culturi de floarea-soarelui tn suprafapt de peste 700 ha au fost amplasate 4 stupine (una din judeyul Vilcea si 3 din Bucu- resti) cu un efectiv de 146 familii, Pro- ductia realizati de la aceste stupine : 18—35 kg miere/familia de albine. Pro- ductii asem&n&toare au fost obyinute, de asemenea, de numeroase stupine ampla- sate judicios la culturile de floarea-soa~ relui din vecin&tatea municipiului Slobo- zia si alte localitayi. Aglomerarile de stupine la unele culturi de floarea-soarelui si alte surse de cules se bazeaz3 pe calcule si aprecieri incredi: bil de copilaresti : preferinyele unor cres- catori de albine cu experientd pentru anu- mite zone si localitaji unde acestia au cultivat cu griji relapii prietenesti, surse de aprovizionare cu alimente etc, sint luate drept indicii ca ‘acolo ar fi, chipu- tile, locuri cu. toate sansele pentru o mare 18 productie apicoli. $i avunci unit cresck- torildevalbine eG pans ECT, ui saufase auorizaril legale percru aie plasarea stupinelor, se napustese in loca. Tiratea. sau tn jurul localigayi cu prides, Deaccsal gateniie’ sé bucuaunt cae itor de albine eulexpenanyd Giniieece judey, sau zon, Astfel mari suprafere de ulti agricole fu pot beneficis de bine faccrile polentstti satura’ ca) aleiale it goulo unde tp produe arlomerile de tapi de obi pricuted, 8 tireal coe sibilitatilor. Un alt exemplu; I. Miulescu, ©, Visarion f N. Stefunescn ctescdogt a albine din jude Dinbovia.k Lise din Bucuresti s.a. au dus stupinele lor (1983) in localitatea Retevoiesti, judeyul Arges, pentru valorificarea culesului de Ia salcim TIT, Mare le-a fost mirarea cind au gisit localiiates fayesa de stupine, amplasate. la aproximativ 50 m una de alta. Astfel au facut calea intoarsa, fara a;Mescarca typi cutalbine: CONCLUZII: 1. Popularizarea avantajelor_stupXtitu- Jui pastoral, a condus la practicarea stu- piritului pastoral cu aproximatiy tei sferturi_din familiile de albine existente fn gard. 2. Extinderea practicii stup&ritului pas- toral a constituit §i reprezinta in prezent temelia méaritii efectivului familiilor de albine, obtinerii unor prodicyii din ce in ce mai mari din albinarit. 3. Diminuarea ritmului de crestere a efectivului de familii de albine, a pro- ductivitayii acestora si micsorarea alat- manta a cantitatilor de miere achiziti nata pentru fondu! de stat tn ultimii ani, sint datorate in mare masura gi nerespec- tarii normelor legale dé practicare a stu- ES inilinpesoniedaetn er eerere de albine. .4, Jndreptarea acestor stiri deosebit de daun&toare productivitisii stupinelor si economici nayionale sti in capacitatea organizatorica a asociatiei noastre de a respinge si lua masurile legale impotriva tuturor celor ce le incaled.,‘ P SUCCESE SI INSUCCESE LA INTRODUCEREA MATCILOR N. BAIASU Practic stupfritul din luna august 1979 cind de pe cosul casei am recuperat un foarte mi¢ roi de albine. Datorita perseverenjei, acum posed zece familii de albine, Nu ag fi ajuns la aceasta performanta dact Ja inceput nu as fi fost ajutat de experimentatul apicultor ing. I, Diaconescu din Govora si daci in, tori anii nu m-ay fi aprovizionat cu mitcile necesare de la magazinul ,APICOLA" edin Rm, Vilcea. : ‘Am studiat mult din liveratura de spe- Gialitate despr’ felul cum se introduc mat- cile tn roii arcificiali. Rezultatele au fost destul de bune dar am avut si insuccese pe care ag dori si Ie arit tn continuare pentru a ajuta si pe alyi incepitori si mu cad in greyelile mele, ‘Astfel, in vara anului 1981, am intro- dus inte-un roi artificial o matca (impe- recent) compiratt de I magazinul api- col din focalitaté, Dupa patru vile de sta- tionare tn colivia Titov nu a fost accep- ati de roiul format pe trei rame bine acopetite cu albine si care aveau numai puiet cipicit in exclusivitate. Am intro- Gus-o din now pentru ined trei zile tn co- livie si apoi a fost acceptati in cea de a opta zi. M-am hotirit ca acestul roi ski dau fncX 0 rama ouatd proaspit spre a-l intari, . Dup% 10 minute aveam 3 constat ci facusem o greseala aproape iremediabili, Matea se afla pe fundul stupulii intr-un ghemuley de albine, Cu ajutorul unui fulgde gtscX am intro- dus ghemulejul inte-o farfurie cp api si aafel arnibeaiperdy Gia aquiimateal ye care iarisi am introdus-o pentru dou ore in colivia Titov. Matca a fost dimou accepratt cu men- + tiunea ci fnainte de a o introduce in colivie, am retras tama cu oud proaspete. Peste citeva zile aveam si constat sem- nul de imperechere si totul.a reintrat in normal. *fiinded o credeam inca buna gi de Am mai verificat aceasta situayie la un roi format cu botcd. Cind matca era inca neimperecheati, prin introducerea ramei cu oud proaspete, ea’a fost prinsi in ghe- muley dar procedind ca mai sus, totul a revenit la normal. Tot in anul 1981, la stupul nr. 1, am gasit trei botci bine dezvoltate pe care le-am considerat pentru schimbarea _li- nigtit? a mitcii. Am ridicat matca ini preun3 cu trei rame cu puiet cipicit, am format un nou roi. Peste doua zile aveam s& constat la stupul nr. 1 c& toate cele trei botci disparusera fara urma. Am so- cotit cd au fost roase de catre albine. Ele circulau insa normal dar alta matcd nu era de gisit in stup. Am hotdrft si cum- pir o nou’ marca. Dup’ patru zile de stajionare in-colivia Titov, noua matca a fost bine acceptati si in trei zile conse- cutive a depus foarte multe oud. Totusi, jn cea de a patra zi care a urmat, noua matca a disparut. In cea dea cincea zi am gisit o alti marc’, de culoare com- plet diferité ca aceea de la ,APICOLA“ dar care avea lipsi o gheara de la picio- rul sting posterior (pe care probabil o pierduse in lupta cu matca introdusi de mine). Peste citeva zile aceasta a inceput sa oud foarte bine si am fost deosebit de muljumit de ea. = 19CUM PUTEM DEVENI STUPARI Multi mi intreab cum pot deveni buni stupari, Acestora le rispund ci tnainte de toate trebuie si iubeasct albinele si si aibii memérginitX dorityd si triiasc in mijlocul familiilor de albine. . Poate oricine si devind stupar? Da, poate. Dar nu oricine poate deveni un bun stupar. Pentru a deveni bun stupar s¢ cer anumite calititi, Stuparul incepStor trebuie si fie ambi- tios si studios. Trebuie si stie cX rezul- tatele bune nu pot fi obsinute decit tinind seama de mai 'mulji factori gi cX in nici un ¢az pregitirea sa apicolX nu trebuie sk 0 considere ca un factor minim. Ast- fel, este necesar si cunoasc temeinic bio- logia albinei gi a familiilor de albine. $%-si insuseasci wemeinic, teotetic si practic, * modul de crestere si intretinere a fami- Tiilor de albine, de la ou si pink la pieirea lor. Sk stapineasciciclul evolutiv al fa- miliilor de albine in tor cursul anului, modul de tamulyire a acestora, de clidire a fagurilor, aparitia si pregitirile nece- sitave de marile culesuri ete. Swuparal nu trebuie si amine lucrul de la 0 zi la alta, Desi tn acedstS. privints se pot da mai multe exemple, totusi nu-' i mai citeva pot fi edificatoare : dack nu asigurim buna iernare a familiilor de al- bine, daci nu lirgim rational cuiburile, daci nu plecim jn pastoral atunci cind trebuie, dact nu aplicim rational si la timp magazinele, nu putem objine rezul- rate bune. Stuparul trebuie si aiba spiritul de ob- servatie dezyoltat, si se orienteze repede si bine si sx aprecieze just orice actiune a albinelor si orice fenomen din stupini. 20 Ing. §t. POPESCU’ Un exemplu : dack trintorii sint izgoniti, denotd c& ‘nu avem cules si ci este ‘ne- cesar si ‘ridicim magazinele si si Iugm masuri pentru prevenirea furtisagului, Stuparul trebuie si fie calm si rabdi- tor. : s Este riguros necesar si studiem si si cunoastem factorii care inflienyeazi dez- vyoltarea familiilor de albine, attt cei din exterior cum sint condigiile climatice, baza miliferi, animalele si insettele diu- nitoare: etc, precum si cei interni: sis- temul stupului, calitatea “fagurilor, pro- viziile de rezervi, temperatura, umidita- tea, raportul intre mitci, albine $i trin- tori etc, Controlul familiilor de albine trebuie facut atunei cind timpul este linistit gi cGlduros intotdeauia dupi amiaza, cu miscXri lente dar sigure si avind in spate razele soarelui. Stupii nu trebuie deschisi dectt dack avem un scop bine determinat, Deschide- rea lor numai din simpli curiozitate este cit se poate de diundtoare. Primul control de primavar’ se va face repede, cind temperatura aerului este de 12—14°C, Se vor controla atunci indeo- sebi_existenja: proviziilor si starea puie- tului. in timpul infloritului pomilor fructiferi stuparul are de rezolvat doui probleme importante: — si completeze eventual proviziile ; — si lirgeascd rational volumil cui- buluiasigurind spagiile necesare pentru ouatul mitcilor. : Se recomand’ practicarea stupritului pastoral si, ca un bun botanist, cunoaste-rea plantelor si pomilor meliferi, spre’ a-si putea explica astfel rolul si importanja albinelor in procesul de polenizare. Mitcile se vor schimba la fiecare 1— 2 ani si intotdeauna se vor prefera mitci selectionate provenite din familii recor- diste. Mierea se va extrage bine maturizati si anume atunci cind cel pugin o treime din: suprafaya fagurelui este c&picit’, Si cunoastem temeinic calitiyile mierii si produselor apicole si, cu toati genero- zitatea si dim cuvenitele explicasii necu- noscktorilor cind sintem solicitati cu pri- vire la foloasele mierii si a celorlalte pro- duse derivate ale albinelor. Stuparul are datoria si cunoasc cit mai bine bolile puietului si ale albinelor adulte si si respecte regulile privind pre- venirea acestora, iar daci este depasit si cearé, fara ezitare, sprijinul medicului ve- terinar. Este locul si’ precizim ci stiparul nu trebuie s& piardi nici un gram de ceard ci paralel cu productia de miere este necesar sa obyin’ si alte ‘produse -apicole, metodele si mijloacele’fn vederea obtinerii acestora find: documentat expusé in lite- ratura noastr’ apicoli. Tintnd seama de complexitatea acestei profesii este necesar si precizim gi sd-re- cunoastem ci rispunsul complet este greu de dat. Stuparul incepator insi, ca si devin bun stupar, trebuie si inveje mereu, si con- sulte revistele apicole gi literatura de spe- cialitate. A invata este primul -pas si cel mai important spre a putea ! Este o datorie mare pentru tori stuparii pentru ca modul de crestere si fntretinere a familiilor de albine si, demonstreze ci albina este cea mai indragita gi utilX in sect si c& apicultura este 0 ramurd ren- tabili gi important a economiei noastre nationale. SENS RS EN TN RN NE NCTA FEN PSTN ERE Nascut la 9 ianwarie 1932 in comuna Dobresti, *judetul Dolj, dintr-o familie de parani apicul- tori, a urmat cursurile scolii pri- mare in comuna natali, iar li- ceul in muticipiul Pitesti Element silitor si dornic de a acumula cit mai multe cunostinte, in perioada 1977—1983 a iurmat cursurile fara frecventa ale facul- tai de agronomie, pe care lea absolvit in atest an, in sexinnea din iunie 1983.° Mostenind de la parinti pasiu- nea pentru’ apiculturi, a activat im organizafia noastri ca secretar de filial 1960, mai intti.ca secrétar al Fi- lialei ACA, jd, Arges, iar din anul 1963 ca secretar al’ Filialet ‘AC.A. jud. Dol}. In aceastt perioada a urmat judepeani din anul totodata cursurile de specializare iON BARBU 1932 — 1923 in apiculturd, organizate de citre Comitetul Execut ji a fost apoi trimis pentru spe- cializare timp de un an in Sta~ tele Unite ale Americii, In cei 2 ani de dctivitate in cadrul organizatiei noastre a dat dovada de multi pricepere $i ini- fiativé, neprecupetind nici efort pentru realizarea exemplara un 4 tnturor sarcinilor ce ii. reve- neaw. Bine pregitit profesional, bun coleg. si prieten, s-a facut iubit si apreciat atte de apicultorii din judepul stu*de resedinti, cit i de cei din celelalte judete veniti fib pastoral la salcim pe plaiurite doljene. Prin moartea sa prematurii, or- ganizatia noastri, precum gi api cultura tari pierde un cadru va- loros} un bun coleg si nepretuit al -Asociatiei colaborator, ‘memoriei chruia fi aducem un pios omagiw, ‘ 2h. Aspecte din activitatea Sectiei apicole a Inspectoratului silvic jud. Arges L Tirov Dezvoltarea apiculturii in sectorul so- © cialist, tn. actualul cincinal, ca urmare a sarcinilor trasate de conducerea de par- tid gi de stat, se realizeaz’ an de an po- trivit progeamului anume stabilit in acest sens. Desi anul 1983 nu a, fost favorabil apiculturii, dat fiind calamitarea salcimu- Tui fn principalele zone tradijionale de ules, sint numeroase stupinele din secto- rul socialist care si-au sporit efectivul fa- mililor de albine, ineadtindu-se sau chiar depisind satcina ‘de plan previizuti. Pe aceast direcyi¢ a obtinut. succese gi sectorul apicol al Ministerului Silvieul- turii, organizat tn sectii apicole sau stu- pine functionind in cadrul Inspectoratelor silvice judeyene. Un exemplu tn acest sens 41 prezint% modul de organizare si rezul- tatele obyinute ‘de sectia apicol% a Ins pectoratului silvic jud. Arges asupra ci- tuia ne-am propus si ne oprim in arti- colul de faya. Aviad prilejul s¥ ne deplasim eleva Rie Miceparadl unastal Walaa este plicut impresionati de atenjia pe care Tnspectorul ef slvic, ing Taodoe Serb digelscompariatcuila de aeederee ing. Anghel Mocanu o acords asinliern Be raiding? actrees ta cabal pe meleagurile argesene, Cele peste 3.200 Poca de albiis ale: tnapeeneacalet’ oe gaitzare th 22 de soppine-a ctte eaisioion 140\de Saenilit, condite Ficcare datetee ta Spicultor f\dieminate pe tot ecuproedl judenulul, “dn zone propioe eregernl gi fntetineii albinelor, ca predilectc. qe wile rlurilor Topolog, Arges, Vitsau Si Doamrel, (sine: constiuire eel aes 2 apue, condlistseul cousin lanes 10. 4a de Oreee Tetmbects alberta prezent de tehnicienii V. Mavei, B. Bie. buleseu si de contabila sectiet Vioriea earner Apicultoral Gh, Turict desi a depigit vtrsta apicola in stupina silvicd ce i-a fost incredinga 22 de 62 ani tsi continua cu pasiune activitatea ti in urmit cw 13 ani0. Trimbaciu, seful sectiei apicole Jn acest!an, — care nu a fost prielnic apiculturii nici_pe cuprinsul judeyialui Arges, unde conditiile atmosferice specifice nu au pleut albielor un cules de nee: tar indestulitor nici la saletm gi nici la floarea-soardlui — planul sectiei apicole, de 59 tone in unitapi conventionale miere, a fost depasit, preliminat, cu cel pi 9 toni, datorit’ diversificarii productiei si a_unei sustinute activitayi de indrumare si control, desfasurata de catre activul retribuit al sectiei. - Evidenyiem faptul ca din aceasta cifra 47 tone 0 reprezinta mierea, 1 toma ceara: iar restul, polenul, propolisul, apilarnilul. Dar ceea ce este meritoriu pentru sectie este faptul ca, raspunzind chemarii tova- rsului Nicolae Ceausescu, secretarul ge- neral al Partidului Comunist Roman, . presedintele Republicii Socialiste Roma- nia, efectivul familiilor de albine a fost sporit in acest an de la 2769 la 3 260, spor din care o parte vor fi livrate altor inspectorate silvice judeyene tn sco- pul {ncadrarii si a acestora in programul de dezvoltare prevazut pentru acest an. a Inspectoratului silvic jud. Arges,. verificind rezervele de brani pentru iernare in stupina condusi de apicultorul V. Tureany, Intregul ¢fectiv al familiilor de albine este fntreyinut in stupi orizontali si ver- ticali si beneficiaz’ in anii buni de cu- lesuri abundente, judeyul dispuntnd de re- surse melifere bogate si variate. Majori- tatea stupinelor sine deplasate in pasto- ral Ja salotm I si 11, Ja zmeura si zbura- toare, floarea-soarelui si fineay%, in ge- neral, tn raza judeyului, Deplasirile sint efectuate prin Intreprinderea de trar'spor~ turi auto judeyene cu care sectia apicol& menjine o’ strins& colaborare, pe bazd de- contracte si programiri fcute din timp. Din punct de vedere tehnic sectia api- cold a Inspectoratului silvie jud. Arges colaboreazi cu organele de specialitate si activul voluntar si retribuit ale filialei Asociayiei Crescatorilor de Albine si pri- meste gratuit sprijin competent si asistenya sanitar-veterinara din partea Institutului de cercetare si producjie pentru, apicul- turd. Secfia se aprovizioneaz’ in cea mai’ mare parte cu utilaje, materiale, biosti- mulatori si produse medicamentoase de la: Combinatul apicol A.O.A. unde valori- fica pentru fondul de stat intreaga. pro-- ductie apicola realizata.. 23;Pentru asigurarea unei pregitiri apicole corespunzitoare a intregului activ resri- buit nou angajat gi pentru reciclarea api cultorilor experimentayi, secjia_apicoli sine lunar sedinge bilany pe teren la cite 0 stupin&, prin rotajie, ca schimb de expe- rita si o zi in care se dezbav toate problemele de productie, profesionale — silvice si apicole — teoretice si practice, ca si cele economice, gestionare, discipli- nare etc. ; De ‘asemenea, anual este ‘organizat un curs apicol prin corespondenya, bazat pe studi individual, conform unei tematici complexe si prin fntocmirea dunari de ci- te cursanti a unor lucriiri scrise, in care este cuprins’intregul efectiv de apicultori al sectiei. Aceste preocupiri pentru ‘con- tinua pregitire si instruire a apicultori Jor sint reflectaie in rezultatele bune ob- tindte de sectie de-a lungul anilor. De menzionat, cX datorit unor trata~ mente medicamentoase sustinute, loca, care la un moment dat infestase nume- roase familii, a fost aproape in intregimne 24 eradicati, iar parazitul Varroa jacobsoni nu este semnalat tn stupine decir sporadic Am cunoscut cu acest prilej mai mulyi apicultori retribuiyi, dintre care atentia ne-a fost atrasi de trei dintre ef un ve- teran in apicultura, Turick Gheorghe (in yirsta de 62 ani), un matur Vasile Turian Gin ytrst& de 40 ani) si un tin’r incep%- tor, Nedelea Corel (22 ani). Turick Gheorghe practici apicultura de 30 ani si a fost contabil pind acum 13 ani, cind, lasindu-se de contabilitate, sa an- gajat ca apicultor. In primi trei ani nu sia realizat’planul, dar dupi aceea, an de an, a fost mereu fruntas,’ pe locurile I si IL. Desi in drept de a fi pensionat s-a oferit s&-gi continuie actiyitatea si fn anul ce urmeazi. Tati a cinci copii care, tori, ca si sovia, practic’ pe ling indeletnici- rile lor profesionale gi apicultura, S-a an- gajat ca fn anul viitor 53-1 doteze pe toyi cu’familii de albine spre a-si forma fie- care stupini individuale. Cénduce cu com- petensé o stupind de 140 familii si detine tn. proprietate*30. Toate puternice si si- V. Tureanu este ajutat in activitatea apicolé si de fiul siti Vasilict, ce si-a exprimat dorinta de a se prezenta anul viitor pentru examenul de treapta a Ilea laLiceu | apicol.natoase. In cursul anilor 15 familii i-au fost distruse de ursi, dar acest. lucru’ nu La descurajat.: Este un adept al stupiti- tuluj pastoral. In acest an a deplasat la culesurile de la: salcim — tm comunele Drigisani si Tigveni; zmeuri si zburd- toare — pe valea Argesului (Valea cu Pejti) ; floarea-soarelui— tn sudul ju- dejului, com. Moziceni. Harnic, munci-, tor, pasionat de apicultur, Turic’ Gheor- ghe constituie un exemplu de conduité civic si profesionala pentru tori cei, ce-l cunose. Turian Vasile a fost timp de,20 de ani mecanic auto. Cundscind apicultura, pe ; care familia sa o practic’ din tatX in fiu, renunta la mecanicd si se angajeaz’ anul trecut ca apicultor, Pe ling. cele 140 de familii ale inspectoratului. silvic dejine in proprietate 20 de familii, Pe toate le ierneazd fn comuna Corbeni, la poalele lacului de acumulare de la Vi- draru, pe traseul Transfagaréyanului, in- tr-0 zona prielnici, bogata tn pomi fruc- tiferi si fineas%. Are patru copii, dintre care cei mari, ca si sofia sa, muncesc in stupin’, iar cei mici indragesc. albinele promigind a deveni si ei apicultori destoi- nici; ca si tatal lor, Practici stup’ritul pastoral. cuprin- sul judsyului la salcim T.si' I (la Mani cesti si respectiv Oesti) zmeuri si zbur’- toare (la Valea cu Pesti) si floayea-soare- Tui (in sudul judepului) unde fnsi, fn acest an, din cauza ploilor mari albinele nu au beneficiat de culesuri satisficdtoare de nectar. Si-a realizat totisi planul in- credingat si si-a pregitit temeinic si cu grijX stupina pentru. iernare, asigurind corespunzator familiilor de albine rezerve de hrani pentru ian’. Am sinut si-l citim si pe cel de-al trei- “ea apicultor, Nedelea Cornel, nu {ntim- plitor, ci ca un exemplu.demn de urmat pentru cei tineri, Reintors la vatri dup% efectuarea stagiului militar este angajat in luna martie pentru calificare Ja locut de munca in meseria de apicultor si i se incredinyeaz’ dintr-o dati o stupini de 140 familii in stupi origontali, avind ca vatri. pe timpul iernii Curtea de Arges — Capul Dealului, Instruit si indrumat indcaproape de seful sectiei Trimbacin Orest, harnic si depunind mult interes, tindrul Nedelea este repede cuprins ‘de pasiune si drag pentru albine. Pleact in pastoral la aceleasi culesuri ca si colegii sai citayi mai sus’si reugeste, in aceste ci- teva huni ce-au trecut de la angajare, si-si fnsuseasc tn mod corespunzitor noyiunile principale necesare conducerii tn’ bune conditii a stupinei fneredinyate si sf re- alizeze planul cu sprijinul conducerii sec- Am redat ta cuprinsul acestui articol doar citeva aspecte din activitatea rod- nicd a sectiei apicole silvice argesene. Ar mai’ fi de citat si munca de recol- tare a plantelor medicinale folosite la pregatirea $i administrarea siropului. Ca si pagubele suferite din cawza neanungarii din timp: a stropirilor ce se execut’ cu insecticide. Aceast’ situatie a dus la ca- lamitarea a 5 stupine (700 familii de al- bine) problem’ aflati inck in ditigiu. Elanul si modul tn care si desfasoara activitatea Iucrtorii dirt cadrul acestei secyii apicole, cu diruire si pasiune pen- tru-albine, ca si angajamentele [uate pen- tru ca si fa anul apicol ce urmeaza rezul- tatele sf depiseascd planul fncredingat sint graitoare si le consideram realizabile, avind in vedere mai ales temeinicia si seriozitatea cu care au fost preg’tite pen- tru iarn’ toate cele 3260 familii de al- bine, puternice, sin&toase gi cu rezerve de hrana corespunzatoare. Exemplul lor poate si trebuie urmat indeaproape de tori apicultorii cirora le sint fncredinyate stupinele, din cadrul se torului socialist ! Consideram necesar a releva in hache- iere ca rezultatele bune obtinute de catre stupinele silvice fn general sint datorate activit%tii, intense’ si competente de in- drumare i control din partea serviciului de resort al Ministerului Silviculeurifn ajutorul apicultorului incepator Lucrari apicole in luna decembrie In Juna decembrie albinele sint in petioada re- pausului de iam cind numai consumul de hrand gi migcarea muscular sint singurele activitiyi ce Je asigurit existenga, @ In acensii situayic ne revine sarcinia sk asi gurim deplin’ liniste familiilor de albine. Din ¢ind in cind cu ajutorul furcunului yom asculta modul gum se desfijoari viasa in ghem, Numai atunci cind s-a petrecut ceva care tmpiedicl pro- eesul normal, de iernare, vom deschide stupiil pen- tru a indepirta cauzele respective, ca’ spre exom= pli soarecii patrunsi in interior ‘anunct cfnd na aim agezat din yreme gratia In urdinig? sau apa eventual pXtrunsd in stup din cauza nerepararii din timp a capacului. 3 © Se va urmiri permanent asigurarea pitrun- derii! aerului fn fiecare familie prin scoaterea din stup a albinelor moarte cizute tn. spatele urdini- fului, “Acestea vor fi indeptrtare Ia 50 zile, prin tragerea lor afar’ pe o adincime de 10—15 cm, peur elit gurarii unei © Urmiriti si favorizasi zhorurile de curtsire ce se produc datoriti faprului eX fn uncle zile termometrul urci Ja 14-15°C. In asemenea cazuri Hidicarea capacelor gia materialelor agezate pe podigor face ca razele calde care cad pe podigor SX provoace un zbor foarte intens, Dack incinta stupinei este acoperitd eu pada, fie cX 0 inde- eratea spatiulul necesar asie rtm, fie acoperim cu materialele ce ne. stau a cipoaiie ¢ plan local. Procedind astfel facem ca albinele obosite care se asara jos sisi post lua zborul si si se intoarct fn familie, Pe umpul horului gratia contra gonrecilor se. poate. sidic, insd dup opricea Inf toate grate vor fi. ayerate Ja locul lor pentru a opri intrarea roztoarelog {in interiorul stupului, unde acestea ar putea deranja viaga si in final provoca pisitea. familie "Am discutat acest aspect cu unii apicultori care sus- fineau ci nu au soareci pe vatra stupinei, [ard SH ink seama ck ‘cest_atmal migreast in elie tarea hranei, iar mirosul din interior stupului este foarte atractiv pentru ei. Gratia contra yoa- recilor odati cumprati yine timp de peste. 25 ani, deoarece este confectionatl din tabla galvae nizaehs far‘preyal su este destul de reds astfel fneit nu reprezinti in gol. in. bugetul. stupinel, conferind {a sehimb linite st bun ternace tururot familiilor 1a urdinigele ecora au fost amplasate. 26 ‘ * cercetiitori din @ In pericada cind in stupiné este deplin’ li- nite iar noi nu ayem de Jucru acolo, este cazul si ne facem ‘aprovizionarea cu ceea ce ne trebuie pentru anul care vine: rame, cuie, sirma alte materiale necesare, De asemenen dack facem de pe acum schimbul de ceard contra faguri_artifi- ali, asigurim ceara necesar& continuitiyii fluxului tehnologic al agregatelor, pentru fabricarca fagu- vilor artificial ce citre Combinatul apicol. @ Este cazul si ne gindim de pe acum la cea ce yom produce it I care vine gi s¥ ne procu- wim cele necesare din timp, nu atunci cind tre- buie sk trecem Ia diversificarea producfiei. Pentru colectarea polenului ne trebuie colectoare care si s¢ poaté folosi 1a stupii ce-i avem fn dotare. Aceste colectoare se procurii sau se confectioneazi, acum, cind timpul permite. Aceleasi sfaturi le dim $i celor ce doresc si roduck Wiptisor de mated. Acestora Ie recomandiim si citeasca brogura ,,Teh- nologia producerii laptigorului de mated” editark de A.C.A, si care se -pisegte spre vinzare in toate magazinele apicole, unde vor gist indrumirile ne- cesaré, preeum gi lista de tor ce le trebuie atunei cind vor incepe productia, Nu este bine si aif nam’ de peo zi pe alta ceea ce trebuie of se faci acum cind pentru familiile de albine ‘sgzonul este inactiv. @ Frio documentare permanent%, practicarea apiculturii_nu_va da resultatele scontate, Doc mentarea se face prin citirea tuturor tipiriturilor cu caracter apicol si, prin participarea la gedinyele lunare ce sint organizare de fi ialele noastre teri- toriale, La aceste sedinge particip’ foarte des drul Institutului de cercetare si productie pentru apieulturk precum i unit apie tori experimentasi care imp&ctigese auditori din experienga lor inaintata. » @ Se va continua cu revizin utilajelor si unel- telor ce au participat la productia anului care a trecat, Pentru astuparea. spirvurilor provocate de cloctnitori sau alte degradiri ce apar la utilajele din lemn recomancim sa se foloseasc’ un chit fabricar din aracet si rumegus din fag sau brad, fara a ayea rezerva degradirii lui la_umezeal’. Folosind Ja astfel de reparayii acest chit de ‘peste 10 ani nu mi s-a fattmplac sX crape sau sXrsard de Ja locul Ini, asa cum frecvent se intimpl’ cu chitul fEcut cu praf de creti. @ Acum cind dispunem de mai mult timp cred c& se poate cMuta un loc pentru practicarea stue piritului stasionar deoarece transportul in pastoral este tot mai dificil de realizat datoriti crizei de energie: Acum cind avem actul normativ (Or nul MA-LA, nr, 74/1980) prin care se pot ob- tine in folosingi gratuit vetre permanente in sate, orage si paduri, practicarea stupiritului stagionar este mai indicat decit pastoralul, Stind pe loc cu stupina’ si diversificindu-ne productia consider cS este practic imposibil s& nu ne rentabilizim efi- cient activitatea apicoli, 2. VOICULESCUistoricul apiculturi CARTE DE APICULTURA DIN ANUL 1646 : Prof, L, BOAR Miercurea-Ciuc Prof. C, BACS Inspectoratul scolar al judeyuluy Harghita * Arhivele Statului Apicultura este una din ocupagiile cu _vechi tradijii pe mieleagurile noastre, inck din antichi- tate ceata si mierea constituind obiectul schimbi rilor comerciale practicate de citre strmogii nojtei cu popoarele invecinate, in secolul al XIV-lea si in prima jumYtate a secolului al XV-lea albiniritul era foarte ris- pindit, atit in Moldova, cit si in Tara Romi- neasci, Freeventa pomenire in actele interne a dijmei din stupi, precum si a prisicilor sau stu- pinelor, cu terenurile pe care acestea inti deau, indicX marea insemnitate a albinSritului jn aceasti vreme, Acelasi Jucru il arati si privi- le acordate liovenilor. si, bragovenilor... in care figurenz ca miirfuri romAnesti .de export atic, ‘mierea, cit. si ceara.“? De asemenea, in secolul al XVI-lea pe terito- riul Moldovei sinty mentionate in documentele vre- mii numeroase prisici, majoritatea aflate in po- sesiunea, minstirilor, produsele lor, ceara si mierea fiind vindute peste hotare.” Importanja albiniritului este datorati faptului & produstle rezultate erau articole necesare tra- ult zilnic. Asifel, mierea era folositi in alimen- tafie ca inlocuitor al zahrului, iar ceara era fo- ositi a confectionarea lumfnirilor necesare ilu minatului casnic. ? Jn Transilvania primele atestiri documentare privind albiniiitul gi importansa acestuia in eco- ‘somia transilvani, provin de la sfirsitul secolului al Xlea si din secolul al X1-lea, Tntr-un document din anul 1075 se arati obli- gajille locuitorilor. unci localiragi din hotaral ex tiyii Bihor de a da anual mindstirii Sfineul Bo- edict ,doisprezece porci de cinci ani si dou'spre- zece misuri de miere — misura_ find de tei vedre — precim i tot atitea clai de fin’.4 Cantitatea deosebit de mare de miere — 36 de vedre — denot% importanya deosebita a albink tul in aceste piryi. ale ‘Transilvaniel, el ‘consti wind 0 ocupayie de\-bazX a locuitorilor acestet loc: i. 1 Ystoria Romfniei — vol. If, Editura Acade- miei Republicii Populare Romine, 1962, p. 288. 2 Ihidem, p. 579. 2 Ybidem, p. 578. 4 Giurscu, C., Conseantin — Istoria romanilor, vol. I, Bucuresti, 1974, p. 232. 8 Thidem 5 Arhivele Stacului Filial Harghita, Fond 30 — Regimentul 1 Infanterie seeulesc de graniyé, ma- nugeris, nr, 30, filele 74—76, T Tbidem, filele 79—81. uriescu C,, Dinu * ture stiingificd, Un alt document datind din anul. 1181 enu- aera gas fel pbligital ettinuagtes eae mltnesel Soret fayi de mipstirea de ‘care apartineau, ,un bow de trei ani, un porc de un an, o galeatd cu micre (s.n.) fiecare casi cite douizeci de dinari, © vadri de bere, o galeati de grine, o gaina, apices Din cele de mai sus rezulté ci albindritul era o, ocupayie foarte rispindici tn toate cele tet tari romAnesti. Dati find importanya acesteia era firesc ca cei care. se ocupau, cu apicultura si-ji-noteze obser- Yagile si parerile lor in acest domeniy ‘pentru « le transmite urmasilor lor. Avem deosebita plicere de a fi depistat in fondurile arhivistice dejinute de Arhivele Statului Filiala Harghita un interesant document privind apicultura din Transilvania in prima parte a se- colului al XVMI-lea. Este vorba de 0 copie dinainte de 1819, a ,Ciryii de apiculturd din 1646", pe care a scris-o Horm Ni Bia »maestrul, risscar seh" al principelul Gheorghe ‘Rakoeri, T '1630—1648), care sintetizeaza experienta de -37 Se ani & acesmuia, Copia, acestel , Caryl de apicul- turS" am descoperit-o intr-un manuscris care a aparyinut unui militar din Regimentul 1 infante- He techiese “dle grand cu sectall fh) Miercurea Ciue®, probabil phsionat apicultor, deoarece in cupsinaatardliiagy cuasiserig care cipnage ie) gee netal probleme legate de instructia militar, re- gulamente, ordine, eft se aflX gio serie de extease din Carte de apiculfura" a ymacstrului atupar ef? al prgepeat Cabral Dehn (613— 1629), lucrare tipsrit-in_anul 1763.7 Nurmele celui care a f&cut aceste copii il gisim pe coperta interioard a manuscrisului, pe care pu tem citi urmitoarea insemnare: ,Ex Liberis Joznnis Cziké de Csiz Mindszent Anno) 1819". In continuare yom prezenta integral in tradu- core rominetsch (tesnal este sor fn limba ma- hiara — nun.) aceasté ,Carte de apicultura din anul 1646" (titlul in limba maghiard este urma- torul: M¢hész Konyv. De Ano. 1646"). Trebuie si atragem atenyia de la incepur, textul congine pe lingt o serie de sfaturi utile, re; zileat. al experienyer de aproape patrn deosmii a autorului in acest domeniu si o serie de recoman- dari si. sfaturi nefondate stiingific, o serie de su- perstifi si objceluri transmise din generatie in ge- Rerajie de cXtre cei etre practican albin%ritul, acoastl stixveche ocupasie cu eraditie pe melea: gurile noastre. Totusi, consideram c& prezenrind acest text, vom aduce 9, modesti contrbuyie la cunoasteren. evo- Iupiel apiculeurii, Ja cunoasterea stadiului in care se afla aceasta in prima jumitate a secolului al XVIl-lea. — Traducere din limba maghiari — »Carte de apicultura din anul 1646 In care se descrie intru totul modul de in- giijire a albinelor si acest mestegug folositor, de Gis Horm (Nicole cametril peskca Ge al principelut Gheorghe Rékoezi I (1630—1648, n.n,) fate 4 indeplinit aceastlfuncyis timp. de 37 de ani, cit a trait la Oradea Mare indeplinind aceasta functie. 27jul sau cel mai bun mod sau mestesug in albinarit este timpul si felul fn care se face scoaterea afark si slobozirea de primivari a albi« nelor. Dack vrei si o sti, te voi invita eu pe indeleve, adevarata si dreapta sting’, dacd vei tespecta aceste. reguli Sloboade-le afari in prima stpeimind a lunii Jui Sfintu Gheorghe (— aprilie — n.n,), miercurea sau joia," poti inst s& le slobozi si ta’ orice alta parte a lunii, pe timp frumos si cu cer curat, dar nu-ti va fi de prea mare folos, cici aga cum sustin filozofii ,Omnis attus fieri debe sub suo planeta*, sist of Veri astfel, cx din cele ase zile, dou sine ‘bune, precum’ am_seris mai sus si anume miereu= sea si joi. Dupa ce le-ai scos afar, cauti un vin tare, curat, cu gust nealterat, ristoarnd cost! albinelor (stupul), curigi-l bine i sterge-l bine eu vin, Improgeind din gurl Gimtre Fiecare faguri pentru a scoate mucegaittl adunar fn timpul jeri apoi astupa-i la loc fundul sau ‘urdinigul de jos Histurnind cosul gi asa doboderle afard pe albine. Gind slobozi alanis albinele, in primul rind gin dul, iu si fie ca dopul cu care a fost astupat tirdinisul pe timpul iernii sX mul pierzi, ci stl legi de cos: (stup) ori deasupra, ori dedesupr, ca roiul’ s{ nu plece, Pentru ca albinele si fie blinde 1. Sloboade-le afard joia, pe niste lind albi, curaté, de oaie, Inainte de’ asta spala bine lina cit nisip, curky-o de murdiria de pe ea, si uscati 0 tragi pe urdinis, ca albinele si poatt urca pe €a, eXet aga preeumi dintele si beragata de lup sine folositoare pentru riutate si pradiciune, tot aga si aceasta pentru blindeye. Astfel de albinele rauticioase nue de ce si-yi fie rick, «2. Unge cosul dinprejur cu lapte de oaie si astfel si nu-ti fie fried cA te inyeap’. In asta consté in primul sind fn mod deose- bit regulile de slobozire, apoi hrdnirea’ cu. vin, impotriva Joricdror boli, aft a varsatului, cit si a galbejirii lor, precum i fmpotryia_ mirosului neplacut, impotriva ymflérii lor, a viermilor i \ rida pbibicate PARARI DE MATERIALE. Costul unui cuvint este de 5 lei, api OCOOOOOOO Bucuresti, cont, 45.96.04 — B. personal fe Ia solicitangii din capicali, chiar dack sint otravite, hrinindu-le cu vin se vor. vindeca, Ca albinelor si le plact locul Pistreazd in faja_cosului (stipului) o troack micd..., $& aib& ce si bea... Ceea ce le place albinelor Prune foarte dulci, uscate, pere foarte dulci, ci- rege mari si dulci, fiiguye de cimp, struguri uscati, stafide, iarba albinelor, pelinul, menta ca- dului, cimbril si chimionul, |... Ca roiul de albine sit nu fuga Cind se scoate roiul, imediat stropeste-! bine cu apa cu ajutorul unel crengi cu frunze pe ea, nu va pleca, chiar sia treia zi va sta acolo in grimada, Ca sii nu te inepe afumi-te cu riyink de brad si. nu te vor in- tea. Ca roinl si nu fuga din stup Gind vrei sia prinzi in cog (stup)... afumi-1 cu fom de rising de brad, de asemenea, unge coyul cz floarea sau *frunza verde a chimionulu, nu va pleca. Ca roiul de albine si fie bun Dupé ce prinzi roiul in cos, stropeste-l cu vin ars sau cu yin curat, vei fi mulyiimit, ifi vor umple cosul (stupil), Pentre ca matea sit nu mai depuni oud Tn ajunul Sintimiriei Mici scoate matca din Stup, curigd fagurii de jur imprejur apoi albinele vor ‘aduna miere frumoasi, curati. Daci albinele certindu-se sear infepa sau ar fura_una de la alta Di-le de Iucru, impristie un pumn bun de mac intre ele, sau terne cu o sith rari nigte nisip, eft este necesar, apoi curisi-l si presari intre albinele certireje cu mina, acest vor rispindi. Daci_ lagi albinele de ‘pe Tn ajunul zilei tuturor, sfintilor (octombrie — nan.) urmireste albinele fintr-o yreme> bun’, in- tr-o zi linigtit, care atunci vor fi mai vioaie, pe acestea si Ie insemnezi, foloseste-le de prasila”. LLLLLYLOOOOIYIQ OOO COOOOOOOOOOOOOOO INFORMAM CITITORIT CA REVISTA PUBLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE 1 UTILAJE APICOLE, ROIURI $I FAMILIE DE ALBINE CU SAU FARA STUPI, PAVILIOANE APICOLE Se primese minimiim 10 cuvinte. Pentru alt caracter de liter’ se aplici o majorare de 20%, far pentru inchiderea textului in chenar se ici © majorare de 30% fati de costul toral al anunjului simplu, Anunjurile se primese de etre redactin noasted, str, Iuslius Fuctle m IA. — Sucursala municipinlui Bucur apentne mica publicitate®, prin serisoare si mandat postal de In solicitant “,APICULTURA IN ROMANTA* ENTRU VINZARI SI_CUM ETG. 17, sector 2, coi. 70231 cu mentinnen din provineie ¥ OCOCOOOOOOOO O00 8 8 WIND 30 familii albine, Chitia C-tin, Sighigoara, tel. 72230. (ayy160 DE ANI DE LA APARI- JIA CARTI ,CULTURA ALBINELOR* DE IOAN TOMICE Biol. P. BUCATA zs Institutul de cercetare $i productie pentra apiculturd Acum 200 de ani se pliimidea organiéarea pri- mei scoli rominesti de apicultura la Caransebes. Faurind acest locas de cultur¥, destoinicul stupar Joan Tomici, autor al ciryii Cultura albinelor sau InvayiturX despre qinerea. stupilof in magaginuri pentru “toate pargile” tipiritt Iz Universitatea din Pesta si publicaté Ia 7 noiembrie 1823, realiza un act cu adinci yi bogate semnificayii, Aceast& [ucrare’ este una dintre cele mai _vechi ciryi de apiculeur serise in limba romind cu- noscute pind in prezent. Mengionim ci inci de la 1785 s-a publicat la Viena tot cu caractere cirilice si_tot in limba romani cartea Iui-Ioan Molnar Economia stupilor*, ‘artea lui Tomici are 180 de’ pagini, conginu- tul fiind impirsic in cinci eric din ‘care rezult cX autoral face o sinter a cunostingelor privind stupiritul din vremea sa, reflectate in {i- teratura maghiari si german’ de specialitare, adu- ind elemente ici. rezultate ‘din practica prop: In. stnainte fnsusi_autorul « m&rcuri- seste: »Poftesc ca iubitorii ‘de albini cu cirticica aceasta si se foloseascd, dup cum eu pre dinsii cu toati inima iubese si noroc la finerea stupilor le poftesc*. Din punct de vedere teoretic prefigurarea unor adevaruii din viaya albinelor cunoscure de aproape dou% secole dar fundamentate stiiayific abia in ultimele 2-3 decenii rimine .inscrisi ca unul din meritele esengiale ale lucririi (ex. substanya de matci denumiti de autor ,mirosul Criisei), Din punct de vedere practic propagarea ideli stupiritului sistematic fn yara noastra face din Jucearea lui Tomici moment de referinsx tn li- teratura apicoli romfneasci. Lisind Ia 0 parte doza de arhaisme si. provin- isme din text, stilul lucrarii este clar, liber de poetiziri inutile sau de antropomorfizares’ vie- tii albinelor, contrar tendinyelor ce se manifestai ingori. Arie stilul si farmecul ,croniciresc™ al carpi cit mai ales problematica de natura practicd ce o previnti, in bund parte de actualitare gi interes. oriedrui apicultos, risplitesc cu_prisosinga efortul celui ce 0 lectureaz’. Generayii dup generagti, acest manual, carte de cipii a servit rispindirii cungytingelor despre stupirit pe meledgurile romanesti. Cunoscitoriili- cuvintare® ci terelor citilice si prin intermediul acestora multe sute si mii de iubitori ai albinelor, vorbitori ai graiului rominesc, au deschis cu incredere si folos wlaviyitura despre finerea stupilor fn_magatinuri* de la a clrei tipirire se implinesc luna aceasta 160 de ani, Vis-A-vis de acest moment aniversar si ne se- ferim pe scurt la circulafia intensi a informarici in domenjul apidologiei si al apiculeurii astizi. Cert este ci astzi apicultorii sfnt_ mai bine in- formasi si se considera ca foarte opprtuna dliscti- tarea situagiei de referingd a apicultorilor de 1a noi. Mesteyugul stupSritului a ,fost socotit dintot- deauna, pé bund dreptate, una dintre’ cele. mai yechi, preocupiri ale locuitorilor meleagurilor ro- manesti. Acest méstejug sya transmis din tata in, fiu prin exemple practice fnsogite de explicagii orale, Pind acum vreo dou sute de ani, ay cum sa aritat, nu existau la noi lucrari de specia- litare tipirite, care sf fie la indemina celor in- teresasi in acest domeniu, Tn acest interval, de timp au .aprut o multitudine de manuale, ciryi, brosuri, periodice de specialitate, Presa, radioul si televiziunea (mass-media) fac ca frecventa de aparitie “si de rispindire 2 cunostingelor si mai ales a noutitilor si fie mult valorificata in. pre- zent. Amintim cu acest prilej inceputul promi de computerizare. a titlurilor de lucrAri publicate in apiculturi i a numelor autorilor acestora, ceea ce Sa materializar in aparitia faimoasei Iucrari pindex to Apicultural Abstracts", editarX Ia inceput fn douk volume si cuprinzind tilturi din perioada 1950-1972. * datorat dr. Eva Grane (Anglia) si colabora. torilor de la Asociayia internayionali’ de cercetiri pentru. apicultura PhSNoutiti si cunostinge recente despre vatroozi Pentru ca femela de varroa si poari produce ou’, ea trebuie sk dispund de singele puietului de albing, sfngele albinei adulte nu fi este suficient in acest, scop. Pind fn prezent nu s-a constatat eresterea acae signului Varroa fn botci, fintrucie perioada de Gplcire a acestora este prea, seured penteu dez~ voltarea complet’ a parazitului. Femela'de Varroa depune in medie 5 oui. Pre= supunind ¢% din acestea vor iesi 3 femele si 2 masculi, 0 femelX nu ya fi fecundaté, Inte a + 4a si a 13-0 zi de viaya, aceast% femeli nefecun~ dati se introduce ca gi femelele Fecundate fntr-o colul& de puier de albin& unde isi va depune ouile, din care insk vor ie} masculi (ca si in cazul métcilor nefmperecheate). Aici, impereche~ yea se va face mami-fiu si la viitoarea. introdu- cere pe puietul de albine, femela de Varroa in cauza va depune od fecundate, Femela de Varroa nu depune decft clte un ou Ja fiecare 12 ore si din aceasti cauz% nu vor fi in medie decir 2 femele de Varroa fecundare fn celulele cu puiet de albine lucritoare. Tn celulele cu puiet de~trintori metamorfoza acestui puiet dureaet cu trei zile mai mule gi deci numarul femelelor de Varroa fecundate va fi mai mare. De aici rezule% si rolul important al ramelor cli- ditoare de cear& in eliminarea unui mare numir de_parazi De notat c& fntr-m sezon: apicol femelele de Varroa pot si creasc’ pint Ia 13 generayii de aca Heni, Netratate, familille de albine vor piesi cu prays, infectind sau reinfectind totodat’ si pe cele sinttoase sau care au fost’ supuse tratamen- ulti, © metod pentruy depistarea yarroozel’ in. sezo- ul apicol este urmitoarea : se pune 0 biicat’ de fagure cu puiet c¥pxcit de trintor intr-un vas gi se acoperd cu benzini, Dup& 24 ore, benzina ya dizolva ceara yj, punind nimfele descoperite_ pe tun tifon purem vedea cu usurint& pe ele femelele de Varroa, sub forma de puncte brune, (Int La Belgique apicole, iunie, 1982, p. 126) Cigiva indici fiziologici ai albinelor care ierneaz Studiull indicilor fiziologict ai albinelor care ier- neazi este foarte important pentru apiculturd, in special gradul de dezvoltare a compului gras, care este determinant pentm longevitarea albinelor, fe- Iul cum jierneazi, rezistenga lor etc, Cocpul gras si ovarele sfnt locurile unde se depoziteazt sub- stanfele de rezervi. Autorul a confirmat odati mai mule faptul cf tn coloniile puternice albinele necesiti mai pusing hran pe unitate de greutate vie, petrec jama fr dlaree si Sncep si creasct 30 puietul mai devreme decit in coloniile slabe unde rezervele corpului gras Sint utilizate mai rapid, ast- fel incit acest organ devine aya de gal ji de transparent ineit se yede chitina tergitelor. La in- trarea fn iarni, o colonie ar trebui si cintifreascd eel putin 1,75’ ke. Cie despte ovare, ele. sint inactive tn ‘tinpul went qt indeplinese funetia’ de depozit suplimentar de substanye*de rezervl ; $© seabilegte astfel un rapore direct proporyional ance corpul gras 31 ovare in timpul jernil, corelasie care exist si vara, cele dou organe atingind cea mai mare dezvoltare ind colniile ajung Ia ¢ pitere maxim, (Moskalenko, P. G. In: Pcelovodstvo, nr, 12, 1982 $i nr. 1, 1983) Puietul de trintor folosit drept capcani pentru. Varroa Articolul relateazi rezultatul tinei foarte inte- resante experiene care s-a desfisurat in R.D.G. in cursul anilor 1981 gi 1982 cu privire Ia efica- sitatea combaterii varroozei prin metoda decu- ‘pari puietului de trintor, Aceasti metodi se bazeazX pe doud constatiri : a) Varroa prefer’, pentre a se inmulti, puietul de ‘trfntor. b) Decuparea puietylui de trintor mu diuneazi dezvoltérii normale a familiei de albine. Pentru experimentare aw fost Inate patru geupe de familii, care toare au fost tratate chimic in 1980, astfel incit infestayia lor a fost redusd la sub, 50 acarieni pe stup. Pia qrupe G4 staph) « Gory explontatd nor mal fn 1981 si 1982, nefiind supusi la nici o. acyiune de combatere a varroozei. Grupa 0 doua (32 stupi) a fost supust metodie fin acesti doi ani la cresterea de celule cu_puier de wintor si In decuparea lor (cite 2 mame’ pen- tru. flecare stup,-ajezate la dreapea gi la stlnga cuibului_ cu puiet). Grupa a treia (49 stupi) a fost exploatati nor- mal in 1981 (ef prupa Tea), togh th 1982 ay fost introduse in stupi rame capeant (respectiv. cu» eclule de trintor care, dupk cipicire, au fost decupate). ‘Grupa a patra (36 stupi) a fost din nou tratari chimic in toamna anului 1981 si Tisar% liber in 1982. Rezultate: In grupa I-a gi a Il-a, famultirea acarianului Varroa_a fost asemin%toare in cursul anului 1981, respectiy din cei 50 paraziyi existenti fn medic 1a sfirsitul anului 1980 s-a ajuns Ia © medie de cirea 500 da sfirgituk sezonului 1981. si fnceputul anului 1982, La sfirgitul anului 1982, familiile din grupa Ta au, ajuns la o infestagie: medie de 5074 acariehi, fn timp ce fn grupa a Illa, Ie care s-au introdus ramele-capcani abiafn acest an, infestayia a ajuns a 4289 acarieni, Famille din grupa IV-a, care au fost tratate chimic si in 1981, au avur la sfirgital anului 1982 de 819 paraziyi (probabil din cauza se- zonului apicol slab 1981). Grupa 2 Ila a avat © evolusie special. Desi familiile de albine care © compuneat nu au fost cravite chimie nici in 1981 gi nici in 1982, dar tn schimb, au fost pre~ vaizute sistematic cu rame-capcani,” au ajuns la sfirgitul acestei perioade la o medie de numai 266 parazi Tn concluzie, experienta aratk cH pornind de Ia o infestatie slabs, cregterea si distruger2a puie- tului de wintor poate frina considerabil evolutiay vatroozei pe o perioadd de cel puyin trei ani sau se poate face economie de tratamente cu un acaricid timp de 2 ani, Cind inst gradul de is Festayie depayest 500 acarieni, combaterea, bolit prin decuparea celulelor de tintor nu mai este ficient’, respectiv aceasti metodi nu poate si Talocuiase 0 terapeutick chimict. (A. Schulz, N. Koeniger, F. Rutter, In : A.D. nr. 2, februarie, 1983" si La santé de Pabeille, nr. 76, din julie-august, 1983) Ab ! perioada albastri ... In timpul verii 1981 autorul_ a récoltar_polen tn dou stupine formate din- cite 40 Famili de albine. Ta finceput, rezultatele erau minime: 60— 80 g de sup pe zi. Intr-o zi, s-a constatat apari- fiay ff stupina nr, 1 a unor grim¥joare de polen de’ culoare“albastra ; cantitatea acestui, polen §i_ll- mirul familiilor care fl adunau crestea dela 0 zi la alta, De remarcqt cf 10 familii au. sfirsit rin a aduna numai polen albastru, fn timp ce Prvdloctoarsle, de la dou fami acess poles au a apirut deloc, Cele 10 familii au adunat cit celelalte weizeci ta tin loc, cantitatea medic ridi- cindu-se pint la 500 g de stup pe zi CSutindu-se sursa acestui polen, s-a constatat ci el_provine de Ja un lan de facelie, situat la 4,5 km th faya stupinel ne. 1. : Tn stupina nr. 2, polemul albastru nu a ap% rut decit o siptimfas mai tiriu, a devenit do- minant doar lg citeva colonii, inst exclusiv numai Ia una singuri, La 10 colonii nu s-2 gisit deloc polen albastru, Cantitatea recoleaté cle stupina nr. 2 — care se gisea amplasari la cirea 8 km de ianul de facclie, era despiryité de aceasta de ©. pidurice si avea_urdinigele orientate tn alti disectié — a fost mai mick ‘dectr la stupina nr, 1. In urma acestul experiment au fost trase urma- toarele conclu: Orientarea _urdinigelor gi, zborul liber (fr ob- staeole) al albinelor pot influenga mule sectorul de cules. Coloniile care culeg mai _multe siptimini. de lao singurf plant incep s& culeagt de la alte flori dupa un ‘timp mult-mai lung decit cele care au recoltat de Ja speeii diverse. A Pisferinga abinelor penta une specitinfluen- sea munca lor de polenizare, Distanya de la care culeg. albinele este mult mai mare decit s-a erezut pind acum, (Dr. E. Vieze. In: Mébészet, din mat 1982) _Americii de Nord si Australici Sfidare varroozei Gerard Claerr, reputat cercetitor fn apiculturs, face in, acest articol o jnteresanti sintead a tot ce se stie despre varrooz%, punind accentul pe ra- vagiile ficute de aceast" boal in yirile’fn care ea a apirut. Spicuind din acest vast material, ne lim la urmitoarele In 25 ani, Varroa sa sisptndit de o manieri uimitoare, din Japonia (1958) pin} fn Alsacia (1982), invadind toate continentele, cu excepsia im In Germania, cu toatl disciplina caracteristici si cu_toate fondurile considerabile investite, boala sa rispindit in roak fara, onforind numai in jurul Frankfurtului 1700 ‘colonii, In unele co- mine, 90%/ din Familiile de albine au fost distru- se. Unii_apicultori. si-au pierdut toate familiile de albine, ‘Tratamental aplicat cu Folbex VA, Ia circa 25000 familii de albine a evidenyiat o| infesta- ie foarte purernict, numarul parazitilor cdizuy dicindwse pind Ja 10000' de Familie, Or, se con sidert cX nivelul de In care o familie tneepe si sufere este de 5000 parazisi. Medicamentul siste- mic K79 nu_a fost omologat pe considerentul c& este cancerigen, Acidul formic permite un tra- tament eficace inst este un produs fritant pentru manipulator si omoarX o parte din puietul nect- icit sau din albinele recent eclozionate. ‘Tou, in. utilizari discontinui (20. ml acid “formic in 7—8 aplicagii la treizile interval), el nu mai rezint aceste inconvenience, Mulgi apiculrori s-au sat convingi de teoriile biologice*, potrivie ca- rora ocolonie se poate apara foarte bine de varrooz fiir teatament chimic. Alpi au crezut por objine acest rezultat numai prin tierea regulatX a puietului de trintor, Rezultatele ca- tastrofale din ultima toamna au dezmingit cate- goric aceste teorii, lipsite de o back experimentali, Singural medicament impotriva varroozei, omo- logat oficial ins Franja si Getmania, este Folbex VA. Cu acest produs por fi distrugi 80% din pa Fazigi in ura a 4 fuigadi Ia 4 il interval aplicate fn Pere puietului cipicit sau 97% in urma a dou fumigayii, aplicate in lipsa puic- tului. Pentru ea o colonie s% poatt supravietui pink Ja tratamentul. din toamna urmatoare, 3 apreciaz ci procentul de 20% care rimine tn urma tratamentului nu trebuie s& reprezinte mai mult de 500 parazisi deoarece, [a nivelul anual de inmultire (inzecit), se ajunge din now 1a 5 000 paraziyi, maximum suportabil de cétre colonie (oumirul parazigilor restangi, care formeaz’ pro- centil de 20/2, se deduce prin numrarea parazi- filor ezusi in urma tratamentului, care repre zintk procentul dé 80%/). Ciba Geigy isi pro- pune ca $n circa trei ani si puna Ia punct un « medicament mai eficace. ‘ In Japonia, unde varrooza a fost depistaté in 1958, aceasté boalX a produs pierderi importante Ia 580/p din apicultori si picrderi totale la 22% din apicultori ; si totusi varrooza nu este consi- derati_o maladie obligator declarabila. Exist multe diferente tn aplicarea tratamentului: 13% din apicultori trateazt 0 singuri dat pe an, 31» seman de dezec! H/o trateaz¥ de 2~3 ori, tareara de 4 ori, 32e/, Apicultorit care fae pastoral redve n tamentelor (prin deplasarea_coloniilor, wn -aumair de paraziyi cad tn uma agitirii albinelor si ridi- girl remperaturii), “Dupi spierderile geele ‘de Ja inceput, apicultura japone24 s-a adaptat In varroo- 28, Din 1960 la 1978 numarul stupilor. a ‘crescut constant, pentru. ca apoi si scadd ant impressions to the 29th APIMONDIA International Beckeeping Congress, spesia, Hungary, August 25 to 31, 1983 5 E. TARA: EXPO-APYS3 — a na event for at for thoes the ‘beekeeping achievements on world scale; M, OMAR an Cristina. MATEESC! ‘of food on the catalasic activity durnig the epg nary development in the honey bee; $. V. VERNESCU: Genetic determi f and caste differenciation in bees (1); A, VARTOLOMEL: Aiding the bees with suppli- mentary food during winter; C. ANYONESCU: The migratory beekeeping and the measures ements N, BATASU: Success and failure in. the. requecning activit How to become an splits 1 I, ‘TIT cts of the becke ping. ity of the | Torestey Inspectorate in the Ai Nite ict ME AR C. BACS: A" beekeeping book from 16463 P. BUCATA: 160 years since ‘te fist editoa of (the cop hook “Bee culture? by Ioan Tomici. Readers from abroad can gest. subscriptions through the ILEXIM Enterprise, Press Expor- tation-Importation Department, Bucharest, 13th December St, No. 13, P. “o. Bee Bee 137, Telex 11226, Zip 70116 IN DIESER NUMMEI Der _XXIX, Internationale Tincmnichrekonge SERBAN; Eindriicke eines Teilnchmers am XXIX. Int fionalen der APIMONDIA, Beles 2 a a amet 1983; = Le EXPO. “ier iomsrciche Veranstalt fichterischen aften auf "OMAR & Cristina ATEESCU: Futtersinflug auf die n Entwicklung der Honigbiene; S. V. VERN esc und Kastes # Biene (D3 Al. VARTOLOMEL: Fattervers \NTONESCU: Wanderbienenzucht tnd Vi bei folgender Adresse abonni n: ILEXIM, De tr, 13 Decembrie nr. 13, P. ie epartamentul 137, ‘elew 11726,