IULIE 1984rola 2d LAS Peels ae ees DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA rere Peru TAL O monica Pee Te Co Premiere mao Prewmeetse Neto ue Peri PPM Ie Cea rents VASILE CANTEA RMR Cero Me Se OCONEE Amro! Penge Van Pare hz ree Cia rwete Ran Steere Py OREO a Sau CeCe] Roe PCr Oma een ie COLEGIUL REDACTIONAL eee Peele Con Pratt re ORAM CCCI ey ey eR a0) LY Pee Ae CO Ce aC LL Peary Cc Crea oa ing SAVUL SHE Pir eZ< Goce creer) SRC ACLe TV ane ante a tet COMITE’ Ror. ies ae VOSS OMENS 2, S. ROMANIA e Str, Tulius Fave an eae ae enc as Pike asta Sn renee CIP Men Ute vm cts Etc TeLe x Piers Rents eon nae ee ROMPREFILATELIA — Sec- Con ces ee eet iearrestgcrs teeter Preece me nen td Soca Ca, Gor aCe me mercer nt cera Poet Pop ccne Raum.) in Romania Revisth lunar’ de schimb de experientS qi. Indrumare metodologics apicoli editatt de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica, 19 2 23 25 26 peceterereserereceresesereresecereroseseresoresesesesetetereses Socialist’ Rom&nia iX o_o * julie CUPRINS M. ATANASIU: Si incepem pregitirile buna jecnare a albinelor. Scop si semnificagie, $t. POPESCU : Citre stuparii incepatori. ‘A, CHIRULESCU : tmpachetarea, stupilor. M. OMAR: Efectele hrinirii albinelor cu pro- teine monocelulare si polen. ‘Teste preliminare, A, BOAGIU: Drumul' lung si spinos al refacerii unei stupine, L. CODAU: O experienyi i invigkmintele ei utile. N. STERE: Despre pastoral. V. DELEANU : Fagurii — fundamentul apiculturii. 1. V. CIRNU:; Pidurile de fag si stejar importante rezerve de polen si mand. IN AJUTORUL APICULTORILOR DIN UNI- TAYILE SOCIALISTE I. 0. LUDESCHER : Organizarea cresterii de mitel ‘élecfionate si producerea Kiptigorului de mated ig Sectia apicoli a Inspectoratului silvic jud. Satu Mare. OPINII Al. JGUMA: Gu privire la 0 metods de valori- ficare a culesurilor. D. STOICULESCU : Alte propuneri pentru golirea fagurilor cu miere puging. CALENDARUL APICULTORULUI Z. YOICULESCU ; In ajutorul apicultorului ince- pitor: Lucriti apicole in luna august, Lida RAHAU: Prognoza meteorologiel pentru luna iulie. DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE Cl. OCRAIN: Actiuni complexe in_sprijinul dez~ voltarii apiculturii in judeful Buzau, N. ZGLOBIU: Preocupari clujene privind api- cultura, $t. ANGHEL ; Conferinyg apicola, Bees Crescitorie de mitci la Baius. DOCUMENTAR APICOL DE VORBA CU CITITORILS& incepem pregitirile pentru buna iernare a albinelor SCOP SI SEMNIFICATIE Ing. M, ATANASTU sesererores o9 4 rezultatele obsinute nu sint pe masa yparte datoriti adaptirii Ian este o ramurd a ageicult agriculturii prin prisma cunostingelor la zi. Prororererereverereseces: serererervorere Numim pregitir de iarni, votalitatea operatiilor si masurilor fntteprinse cu scopul de a scoate in primivari stupii nostri intro form’ cit mai bund : sina tosi, vigurogi gi cu cit mai mult albina. Se cere pentru aceasta si vedem cind tre- buie fncepute pregatirile, tn ce constav si care este importanta gi ordinea Iucra- rilor. Ingrijirea albinelor este un proces con- tinuu, indiferent. daci albinele sint ac- tive sau in repaus, Ca urmare, diversele operatii executate in acest scop, se leagi intre ele. Aga se explick de ce, pregati- rile pentru iernare incep si-1 preocupe pe stupar, chiar din. sezonul activ. Dezvol- tind subiectul, si organizém materialul pe capitole, pentru o mai buna intelegere. 1, HRANA. Cantitate, termen, calitate, Problema numérul unu a iern’rii o con stituie hrana, care la inceputul sezonului rece trebuie si se afle in stup, Altfel albi- nele nu pot supraviesui. CANTITATEA DE HRANA necesari unei familii de albine, ca si acopere ne- Daci pind nu de mult, apicultura se ficea insusea ca oricare alti meserie ,mai mult furata*, in pri se invasa dupi precepte bine puse Ia punct didactic si ti nivel de viasa a crescut mult, nu se mai mulgumeste cu asa e El doreste si ingeleagd de ce un lucrn trebuie facut intr-un anumit fel si mu in altul, Articolul de fai isi propune si se incadreze i si si arate adevarata fapi a ceea ce numim ypregati de complicat, al cérui ingeles poate fi bine prwsesoresoresey Ingrifirea albinelor, in sensul pe care il numim convensional apiculturi sau stu- pirit, este un proces complex, si implic? o serie de cunostinge de bazd, fari de eare ajteptirilor, Cunoy nentd evolusie, pe de o parte datoriti progresului tehnico-stiintific i conditii din teren, Cici, nu trebuie si uitim, apicultara si orlee am face noi, riminem legati si de evolupia ingele acestea sint in eneral, pe de alta erma- : $ : ® dup tradisie™ si. practica apicoli se { ent la fel ca toate meseriile ¢ } < sific, Omul modern; al carui ine" sau_yaya sk faci". contextul celor enunsate mai sus de iarna“. Adicd un Iucru destul desluyit numai dack este analizat sistematic, yoile iern’rii, este garantata dacd fie- care rama acoperita de albine, este plina pe trei sferturi cu miere capacita gi are $i suficienta pastura. Aceasta, binetngeles, luat global. Adicd o rama are mai mult, alta mai putin. Dar ramele pline numai pe un sfert cu miere, nu prea au ce cduta in cuib, a TERMENUL la care, hrana pentru jaind trebuie si fie in cuib este precis si important. Sint zadarnice toate strada- niile dac& hrana nu este in cuib in cursul, Juni august sau cel tiziu la inceputul lunii septembrie. Termenul este valabil pentru mai toate regiunile yarii. Local cu modificari intr-un sens sau altul. Semnalul inceperii pregatirilor de iarn& este dat si de catre albine odata cu ra- cirea vremii, prin disparitia trintorilor din stupi; reducerea puietului si fnceperea propolisarii_masive a crapaturilor de la podisor si diafragme. Prezenya integrala a hranei in stup la aceasta data este foarte-importanta. Daca cantitativ nu este suficienta, va fi com: pletata cu sirop de zahar 2:1, in porpii de 2—3 kg odat&, stiind cA. portiile mici si repetate duc la uzarea albinelor. Este recomandabil ca hranirea de completare 1sk fie facut cit mai devreme, pentru ca “albinele ce eclozioneazi fin august sa mu se uzeze cu procuratea hranei. Se stie ca albinele eclozionate dupa luna august, waiese pin’ fn primavara., Daca au in stup hrana suficienta si de calitate, in perioada cresterii si maturizarii lor, t§i fac fn organism o bun’ revervi de corp gras si primavara timpuriu sint capabile SA creasca puiet mult. Daca hrana din stup nu este in cantitate suficienta la aceasta data, .atit puietulcit si albinele sint lipsite de posibilitatea de a se hrani corespunzator 1 de a intra in iarna vigu- roase gi cu suficient’ rezerva de corp gras. “‘Acest corp gras este absolut necesar pen- tru a se putea creste puict Ia sfirsitul iernii si inceputul primaverii, cind in na- tura nu exist cules. Astfel se explicd de ce doi stupi de aceeasi putere se dezvolti diferit in prim&vara. Cel cu albinele mai putin viguroase, oricum ar fi ajutat, nu va reusi sa creascad puietul- necesar, nici cantitativ si nici calitativ, incit dezvol- tarea ulterioara, sa-i permitad un cules bun Ia salcim. CALITATEA HRANE! din stup are si cao importanya deosebitd. Nu orice hrana este corespunzatoare pentru iernare si nici pentru cresterea puietului la tnee- putul primaverii, Sa vedem de ce. In general, hrana albinelor poate fi na- tural, asa cum o culeg ele din natura si artificiala. Aceasta din urma este for- mati din zahir, cu care apicultoral com- pleteazi rezervele de hrand, atunci cind albinele n-au reusit s& si-o asigure prin propriile lor puteri. Hrana naturala este de dowd feluri : floral, adic’ provenit’ din nectarul flo- filor si de mana, provenita din resturile zaharoase, Iisate pe frunzele copacilor de citre niste mici insecte, ca urmare a pro- cesului lor de hranire. Este cunoscut faptul ci mierea de ma- na, mai bogata. fn saruri minerale, nu este bine tolerati’ de albine ca hrana pen- tru jernare. Are reziduu mare i astfel fncarca prea tare abdomenu! albinelor. Neputind iesi din stup pentru curatire, fac diaree, Din acest motiv stuparii se feresc si o lase in cuib peste ian’, Pen- tru a stabili dacd o miere este de-mana, 2 se fac incercéri de recunoastere, cu alcool etilic de 96°, sau cu apa de var. Mierea® floral este de obicei cea re- comandata pentru iernare. Se cuvine insk sa stim ci sint si sorturi de’ miere floral’ care nu trebuie Tasate ca hrand pentru anotimpul rece. O miere care cristalizeaz’ foarte ugor, cum este cea de rapiyi, se fntireste in faguri si albina neavind apa si o poats dizolya, nu o poate folosi. Suge ceea ce poate, apoi las cristalele si cada jos, pe fundul stupului, Astfel stind lucrurile, rezerva de hrani se va termina repede, punind albinele in situayia de a muri de foame. Din acest motiv, mulyi stupari puri deoparte rame cu miere ca- pacité, rezuleati din culesul primei juma- « tayi a sezonului activ, pe care toamna le introduc in cuib, scotind mierea culeasi mai tirziu. $i acesta este un lucru foarte bun. Vorbind despre brani, trebuie si amin- tim si de pisturé, care este hrana pro- teici a albinelor. Calitatea ‘acesteia poate fi ugor alterata, din neatenyie, stiind cX prin inghetare si mucegiire se degradeaz’. Ca urmare, fagurii cu paste nu se pun niciodat’ la marginea cuibului. Este bine ca ei sa fie asezati cel pusin pe penultimul loc, pentru a se afla in pefmanens aco- periti de albina. ‘ 2.STUPUL. . Constructic, organizares asezare. Stupul este casa albinelor, casi care webuie sé raspunda cerinyelor de viaya ale acestora. CONSTRUCTIA STUPILOR in care i¢rneaza albinele trebuie sa fie robusta, laturile bine incheiate si lipsite de crip’- turi, fie ele cit de mici. Nu este atit de important ca peretele si fie gros, cit este de important ca el sé nu aiba crapaturi, prin care curenjii'de aer si circule, fu- rind caldura atit de necesara cuibului. De aceea, inaintea echiparii stupilor pen- tru iernare, li se vor remedia aceste ne- ajunsuri, indiferent sub ce forma. Umple- rea lor cu hirtie, cirpe, vat sau chiar cu pamint framintat cu apa, este de foarte mare importanya.ORGANIZAREA interiorului_ stupilor pentru iernare este o operatie adesea ne- glijata de catre stupari. Se stie ca aerul stayionar este un bun izolator si pistreaza bine caldura. Aerul fn circulatie, fura céldura din stup si o duce tn spatiul ne- ocupat de albine, obligindu-le pe acestea sX consume hrana gi sa se uzeze degeaba. Acolo unde intre dou’ spatii, ca in figura 1 a exist o diferenya de tempera- tura, aeral se migc% aga cum arata sige- tile, Aerul cald, mai usor, se ridick para- ind cuibul, jar aerul rece, mai greu, fi ia locul, Si astfel circulagia este continua. In figura 14, unde spatiul liber este um- plut cu materiale izolatoare, aceasta mis- care a aerului nu se mai poate face, sau va fi neinsemnata. Sub capacul stupului’ se pot forma de asemenea curenti, daca nu se inchid bine clapele de aerisite. Dack sint inchise, ae- rul stationar de sub capac, pastreazi cal- dura, La ridicarea capacului, se simte cil- dura salteluyei sau a stratului folosit pen- tru izolarea podigorului. ASEZAREA STUPILOR in teren nu este nici ea lipsit’ de importanya. Bine ar fi ca stupii sa fie iernayi in adaposturi. In lipsa lor, pot fi asezati in locuri unde si fie'cit mai putin in bataia vintului. Dack nu se poate nici ‘aa, este bine si se organizeze garduri sau paravane de pro- tectie, din materiale avute la indemina panouri, snopuri de paie, coceni de po- rumb, etc. i Stupii nu trebuie asezayi pe paint. Cit ar fi de pusin inalt suportul pe care sint asezayi, fundul nu va fi atft de rece, va fi ferit de umezeali, de putrezire, de vizita soarecilor si a altor Vizitatori, la urdinis. 3, PUTEREA FAMILIE] DE ALBINE. Puterea familiei de albine influenjeaza in mod favorabil asupra felului cum se face iernarea, Un ghem mare consuma mai pusina miere deoarece conserva. mai bine caldura, decit unul mai mic, raportat Ja cantitatea de albina. Explicayia este foarte ,simpl&. Albinele tn care eet in permanent miscare de rotatie, dinspre centru unde este o temperatura de 24— 25°C, spre periferie unde este o tempe- ratura mai mica, de: numai 13—14°C. Astfel, albinele din ghem suporta in mod egal vitregiile iernii. fn stupii slabi, unde este mai putina albina, ghemul fiind mai mic, rotatia este mai rapidi iar uzur albinelor mai mare. Din contra, in stupii puternici, rotatia este mai lenti. Tatk de ce familiile puternice consum’ mai puyin hrana in comparatie cu cele slabe si de ce primivara au o dezyoltare mai-timpurie si mult mai buna. © ajutorare a familiilor slabe se poate face prin asezarea lor cite dowd fntr-un stup, de o parte si de alta a diafragmei despattitoare. In acest caz efortul albine- lor se reduce aproape la jumitate, prin faptul ca diafragma care le desparte este in permanenya calda. 4, AERISIREA CUIBULUI. Aerisitea cuibului in timpul iernérit se face de obicei prin urdinig. Din experienya personal, crearea la sita podisorului a unei posibilitati mici de circulayie a aeru- ui, controlaté de catre albind, este foarte avantajoast menyinerii unui climat favo- rabil in stupi. Acest hucru se poate usor realiza prin izolarea podisorului cu mate- riale usor permeabile la aer. Spre exemplu cu salteluje din papura, paie, materiale textile etc. Aga cum am afirmat mai sus, aceasta slaba ventilatie poate fi contro- lata de catre albine prin aglomerarea sau dispersarea lor in zona sitei de aerisire. 3Izolarea podisorului cu foi de plastic, cu carton asfaltat sau pernite din materiale plastice chiar si expandate, nu permite patrunderea aerului. Studiul aetisirii cuibului_pe parcursul iernii reprezinta o problema deosebit de complexa si este studiata intens de catre cercetStori, Factori importanti ca tempe- ratura, umiditatea si compozitia_atmosfe- rei din stup au mare influenya asupra conditiilor de iernare a albinelor, Pacatul este ca valoarea acestor factori se mo- difick permanent fn funcyie de climacul din afara stupului. Aceste variatii produc tenomene, ce au pot fi previizute §i care deranjeaz albinele. Stuparii constata doar efectele, Cind interiorul stupului este uscat gi curat zicem ¢& este bine. Daca se con- stati umiditate mare, mucegai sau chiar diaree, nu este bine. Ca sd nu se ajunga ja astfel de situasii, la stupii echipagi de jernare asa cum s-a aratat, se va acorda © atenzie deosebitt in primul rind urdi- nisului, Daca deschiderea este prea mare, © yentilajie mai puternicd primeneste ae- rul din stup prea tare si reduce concentra- tia: bioxidulur de carbon din cuib. Acest fapt aduce 0 sporire a metabolismului cu consum suplimentar de hrana si uzurd mai mare a albinelor. Un urdiniy exage- rat de mic sau cum procedeaza unii de-t fnchid complet, nelinisteste albinele care fac diaree in petioadele scurte de tncil- zire de peste iarna, De obicei se admite ca un urdinig redus ca fnalyime contra soa~ recilor trebuie si aiba cam 1 cm de fie- care rama acoperita. Sfaturi directe in ceéa ce priveste cli- matul stupilor peste ian’, sint greu de dat. De aceea stuparii trebuie sa-si for- meze o experienta personal’, bazaté pe tneercari si observagii, care este specifica tipului de stup utilizat si caracteristicilor zonei. Variatiile mari de umiditate din stup, creeaz uneori, in functie de temperatura exterioar’, condens pe peretii stupului gi mucegai in afara cuibului, O ameliorare a acestei situayii se realizeaza prin folosi- rea salteluyelor interioare din materiale capabile si absoarba sau st cedeze apa, tn funcyie de variaiile de umiditate din stup. Jat’ cum salteluyele din papurd, paie etc., pot contribui la menyinerea unui climat favorabil fn cuib. Spre sftrsitul iernii, dup’ inceperea cresterii puietului, peste tot podisorul se asterne o foaie de ziar, cu o gaura cit o moneda de 5 lei deasupra sitei de aerisire. Peste aceastd se asaza salteluta_ izola- toare, Temperatura cuibului creste de la 24—25°C la 34—35°C gi edldura trebuie economisita. Cu atentie si bunivoiny’, la inceput mai anevoie, apoi din ce in ce mai bing, stuparul va capata experienya necesari ‘ta aceasta problema delicat’ a climatului din stup siya constata la controlul de primi- vara, cd toyi stupii sai sint curazi gi uscati fn interlor.-CATRE STUPARII INCEPATORI Ing. $t. POPESCU Anul apicél incepe toamna si nu_pri- mivara, mai precis in intervalul dintre sfirsitul slumulal cules si a doua decada a huni octombrie, respectiv intre 1 august gi 20 octombrie. Munca depusi de stupari in aceasta perioada este cea mai important’, atie pentru buna iesire din iarna a familiilor de albine, cit si pentru dezvoltarea lor energica in sezonul de primavara. De aceea in foarte scurt timp, dupa ul- timul cules, se vor completa proviziile necesare gi se vor inlocui matcile necores- punzitoare. Dupi completarea proviciilor se va trece imediat la stimularea ouatului mit- cilor, folosind sitop de apistim cu adaos de substanye proteice, cum sint: polenul, zerul, urda, laptele praf, laptele proaspat etc, cu rajii mai mari, la intervale mai mari sau ratii mici la intervale de 1—2 zile. Stimularile se vor aplica pind. la sfir- situl lunii septembrie, iar ultimele 10—15 rayii de sirop vor conyine drojdie de bere fra adaos de alte substanye proteice. De retinut c& in a doua decada a lunii septembrie trebuie si existe in fiecare fa- milie minimum 40 dm? puiet de toate virstele, deoarece 60% din albinele care au fost eclozionate pind la 15 iulie pier in sezonul de iarna, iar cele ramase, 40%/a, mu pot asigura o dezvoltare normal a fa- miliilor de albine primavara ; in schimb albinele eclozionate in august si inceputul lunii septembrie ierneaz& mai bine, iar cele eclozionate in a doua decada a lunii sep- tembrie si inceputul luni octombrie ier- neazi in conditii optime. In cazul acesta nici 30% din albine nu mor in sezonul de iarn’, iar restul de 70%/ sint cele mai pretioase, mai viguroase si mai active, ele Asigurind dezvoltarea progresiva si rapida a familiilor de albine tn sezonul de pri- mavar’ timpuria, necesitind interyentii si cheltuieli reduse. Cuibul va fi adus in partea insorita a stupului, strimtorat gi impachetat, cu ur- dinigul tndreptat spre sud. Este bine ca stupii si fie acoperiti cu carton negru asfaltat, acesta find termoabsorbant. Proviziile de minimum 10-14 kg se amplaseazi central cu fagurli de cu- Joare maron, cu celule numai de albine si minimum un fagure cu pastura. Este foarte bine-ca’ mierea din. fagurii cuibului sa alterneze in cantitapi de la 500/p 1a 90%/o. Atentie la yentilagia stupilor care va fi reglata in functie de puteres. familiilor Benin! Sa se retina c& albinele nu mor de frig ci de umezeala si foame si cd mierea este producatoare si acumulatoare de’ cél- dura. Si nu se renunje Ja folosirea urdini- sului superior. Tarna, ambele urdinige vor fi deschise. Cel. inferior va fi redus la 1—2 cm gi se va inchide in nopyile ge- roase iar cel superior, rotund, cu diametrul de 2,5 cm va fi deschis. Atunci cind apare puietul, urdinigul superior se va inchide jar cel inferior se va mari treptat-treptat. Sse combat varrooza si si se re- duck la maximum, imediat dup’ ultimul cules, atacul acestui periculos daunitor. In sezonul de primivara, timpuriu, cui- burile se vor strimtora si impacheta su- plimentar de la caz, la caz, factorul cil- dura in aceasté perioad’ avind un rol chiar decisiv. De retinut c& una din laturile calita- tive ale rentabilizirii stupinelor const in buna iernare a familillor de albine si ci atunci cind procedeele utilizate in acest scop sint irayionale, riscim sa nu ayem rezultate bune. aiMPACHETAREA STUPILOR A, CHIRULESCU Albina triieyte pe aproape fintreaga suprafaja a pamintului tn condifii foarte diferite si este singura insecta care poate infrunta’ si supravieyui rigorilor iernii. Aceasti excepyionala capacitate de adap tare nu reprezinti insa o insusire a albi nei, un caracter biologic al acestei insecte plipinde 9 lipsit de rezistenyi. Astfel de performanye sint realizate de colonie, care in diferite condigii, imprejurari gi anotim- puri isi insugeste panumite forme de or- ganizare® prin care se adapteaza situagi ilor nou create. Adaptabilitatea la albine este ,un fe- nomen de organizare“. In iarna, in perioada culesului sau in timpul roirii ete, colonia Tunctioneaz’ a in anumite forme de organizare, in care fo- loseste diferite procedee pentru a-si asigura fn orice Amprejuriti condisiile normale de viaya albinelor sale. Dar daca aceste im- prejurari nu s-au schimbat, anotimpurile si caracterele albinei, nu s-au modificat, de ce atunci mai sint necesare numeroasele noastre interventii, printre care si im- pachetarea stupilor, pentru {ntretinerea coloniilor ? Ele sint necesare deoarece omul, urmrind anumite scopuri,.a modi- ficat 0 seam& dintre condijiile naturale, la care colonia nu se mai poate adapta. Prin interventiile noastre urmdrim in rea~ litate s& restabilim condigiile naturale, ne- cesare atit vietii albinelor, eft si funcyio- narii normale a coloniei. De aceea, pentru a ne tasugi cele mai eficiente procedee de intreyinere si exploa- tare si pentru a le perfectiona pe cele exis- tente, este necesar si observam si sa ana- lizim tn primul rind aceste forme de or- ganizare $i si cunoastem principiile,. pro- cedecle si mecanismele prin care func- yioneaza, deoarece este greu sa credem ca fara astfel de cunostinye, intervengiile noastre in organizarea coloniei sint cele mai nimerite Impachetarea stupilor este o lucrare prin care urmirim asigurarea coudipiilor nor- male de iernare a albinelor, de aceea pen- 6 tru a folosi cele mai bune procedee, este necesar si analizam cum se organi ear si cum procedeazd 0 colonie pentru a-si asigura aceste condiyii tn scorbura tn care ierneaza. Prin organizarea tn ghem, colonia rea- lizeaz cel mai perfecyionat sistem de pro- dlcere (termogeneza) side plstrare (\e- moliza) a temperaturit in interiorul. aces- tui organism (,Producerea si menjinerea caldurii fn ghemul de iernare — Termo- reglarea® — A. Chirulescu in ,Apicul- tura in Romania“ nr, 2/1978). Aceasta este o functie pe care o pot realiza nu- mai viejuitoarele superioare, pasirile si mamiferele. Mecanismul sistemului funcyioneaz’ asi- gurind caldura ta interiorul ghemului, in- diferent de condiitile de ‘temperatura’ din exteriorul sau interiorul stupului. De aceea fi sint indiferente toate procedecle prin care se incearcd modificarea acestora, cum sint: folosirea stupilor cu pereyi grosi sau dubli, utilizarea materialelor termoizola- toare, iernarea stmpilor in cojoc, fa in- caperi sau beciuri, inedlzirea stupilor cu rezistente electrice ete. Astfel de procedee necesita nu numai o utilizare inutila de munca si materiale, dar in general pro- duc deranjamente in functionarea ghemu- lui si o incetinire a ritmului de dezvoltare a coloniilor in primavar’. Asigurarea caldurii in cuib in tot tim- pul jetnii este 0 problema pe care 0 re- zolva colonia. Pentru aceasta ¢a tsi mai ia o singur’d misur’, care consté din astu- parea cu propolis a oricarei crépaturi gi micsorarea deschiderii_urdinigului- pentru evitarea curengilor de aer rece in interior, ce pot determina o pierdere a cildurii ghemului, Grija permanent’ pe care 0 au albinele de a propoliza toate crapaturile peresilor, trebuie sé ne atraga atengia asu- pra importangei efectelor negative pe care astfel de curenyi le pot produce. Pentru asigurarea caldurii, dupa exem- plul ce ni-l ofer% comportamentul coloniei ce se pregateste pentru iernare, stuparul se poate rezuma la cele dou operatii : astuparea crapaturilor si micsorarea des- chiderii urdinisului.Se considera de obicei ca prin impache- tarea stupilor realizim protectia coloniei asigurindu-icaldura pe timpul iernii, In yealitate obiectivul principal al ei este realizarea unei alte condijii_ natural yeliminarea excesului de umidate din stup". Rezolvarea’ acestei_ probleme nu_ne-o poate oferi colonia ce ierneazi in condi- jiile naturale, deodrece in scorbura un ast- fel de fenomen nu are loc de obicei. Popu- latia unei astfel de colonii este restrinsa, de aceea cantitatea vaporilor de api eli- minata este mic’, iar in spasiul restrins al scorburei acestia stint obligasi sd iagd afari, nemaiputindu-se’ condensa in inte- tior, astfel incit si se produc& excesul de umiditate. zi Fenomenul acesta negativ apare in con- dijiile noi ale stuparitului modern. Coloniile noastre, in-care ierneaza o populajie de 2—3 kg albine, elimina 0 cantitate mult mai mare de vapori, ce se Hispindese in spayiul larg al stupului de mare capacitate, unde iau contact cu su- prafeye relativ mari de percji si faguri cy miere, pe care se condenseaz, trans- formindu-se in apa si zapadi. Aceasta api se evapora consumind cildura, de- gradeaz’ mierea, produce greutayi in res- pirafia albinelor, intoxicarea si agitarea lor, constituie astfel un mediu prielnic dezvoltirii nosemei,’ avind drept conse- ciny& dezorganizarea ghemului si o va- diti deteriorare a materialului biologic. Gravitatea excesului de umiditate re- zulté nu numai din aceste consecinte, dar si din faptul ci, daci o colonie poate evita acest fenomen in timpul veri prin- tr-o ventilatie adecvat’, in noua sa forma de organizare din iarna, specializat& nu- mai in producerea si pastrarea céldurii, éa nu mai poate efectua o astfel de func- tie, de care de altfel nici nu are nevoie in condiyiile naturale de iernare. Cu toate acestea, analiza cauzelor pen- tru care excesul de umiditate nu se pro- duce in scorbur’, este la fel de necesari deoarece ea ne poate oferi unele indicayii referitoare la procedeele pe care si le folosim. Fard fndoialé c8 pentru inlkturarea acestui fenomen sint necesare 0 seam’ de misuri prin care si prevenim, s% oprim © productie excesiv’ a vaporilor de apa. Stiind ci aceasta are loc o dati cu miri- rea ritmului de activitate a albinelor, este bine s& fnlaturim toate cauzele ce pro-. voacit nelinistea si agitasia albinelor, cum sint: rezervele de hran’ necorespunza- toare, accidentarea mitcii, pitrunderea soarecilor, trepidatiile, intervenyia pisk- rilor ete. . Curentii de aer rece din stup determin dati cu pierderea cildurii din ghem si activitate mai mare a albinelor pentru se reface, un consum de hrani sporit, 0 ineircitur’d a intestinului si. prin acestea o productie exageraté. a vaporilor de api. De aceea, protejarea stupilor de vin- turile puternice si expuinerea lor la soare cu orientarea spre sud este foaite nece- sara. Alegerea vetrei pe care ierneaz% stu- pina este important’. Asezarea pernei pe podigor ate drept scop nu atit izolarea termicd cit mai ales si se eVite curentii ce s-ar produce fntre urdinis si cripitu- rile dintre scindurelele podigorului. Numai dacd am luat misurile de. pre- venire, procedeele de impachetare vor fi eficiente. In acest scop obiectivele impa- chetirii sine: boo — evacuarea vaporilor din stup, dar firi si se produc curenji de aer — aerisirea si nu ventilagia ; — impiedicarea condenstrii acestora, fn inte- riorul stupului, Pentru aceasta sint necesare : — micjorarea volumului spayiilor goale din stup, unde se pot acumula vaporii de api;\ —reducerea contactului acestora cu supra- feye reci ale peretilor laterali ai stupului; — eliminarea fagurilor reci, neocupagi de albine. Ridicarea fagurilor pe care albinele nu-i ocupa este necesari, deoarece prezenja lor méreste volumul spatiului gol din stup si al suprafejelor de condensare, contribuind astfel la producerea excesului de umidi- tate, Stupul nu este un loc: potrivit de pistrare a fagurilor pe timpul iernii. _ Reducerea spariului de acumulare a va- porilor in stup. se realizeaz prin ocupa~ “rea acestuia cu perne, pe care le introdu- cem dup’ diafragmi. Prin acest procedeu obligim vaporii de api si iask afark Fr’ si se product curensi de aer ,,aga cum se petrec lucrurile si in scorbura", Toto- dati se interzice accesul vaporilor Ja su- prafejele reci ale peretilor, pe care per- nele le ocupa. : Prin impachetare nu se, realizeaz o izolare termica, care de altfel nici nu este necesaré, deoarece pernele nu pot reine caldura fn interiorul stupului, ce ‘comu- nic’ permanent cu exteriorul prin urdinig. De aceea se recomanda folosirea mate- rialelor ce permit si treacd prin ele va- porii, care nu absorb apa si nu se ume- zesc, cum sint : paiele, talasul, frunzele si tulpinile uscate de porumb, papura etc., fiind contraindicate : materialele plastice, cartonul asfaltat, hirtia etc. si care sint termoizolatoare. Unul dintre materialele cu calitayi su- perioare de protectie impotriva agentilor agresivi ai iernii este zapada. Sub stratu- tile de zapada ,,aftnata® albinele tsi con- tinua in stupi activitatea lor atit de mi- nunat organizati. Natura vine astfel in ajutorul stuparului, care si-a pregatit din timp stupii, cu grij& si pricepere. tOtOerererererererererererererererer eraser eres eres ererererererery PROGNOZA PRELIMINARA A iNFLORIRIL FLORII-SOARELU! IN 1984 Desi in cursul primavérii si inceputul verii acestui an vremea a fost foarte capricioasi, bilanjul factorilor. agrometeorologici’ pentru agriculturd ramine pozitiv. Aceasta se datoreste in primul rind resurselor hidrice mai mari decit in mod obisnuit. In aceste condi starea de vegetatie a culturii de floarea-soarelui s-a mentinut in general bund si foarte bund in majoritatea zonelor. Intir- zierea in vegetafie semnalati in primele faze s-a redus sensibil, nedepasind de reguli 6—8 zile. Se apreciaz’ astfel ci inflorirea. cea mai timpurie se va produce in lanurile din sudul Cimpiei Romine ({—5 iulie), urmate de cea mai mare parte a Cimpici Banatului si Cimpiei Romane (6—10 julie). in zonele favorabile culturii de floarea-soarelui din Crisana, nordul Olteniei, Muntenia si jumatatea de vest a Moldovei, inflorirea se va pro- duce intre 11—15 iulie. Cele mai tirzii date de inflorire se vor inregistra dup3 16 iulie in estul Moldovei, vestu! Crisanei si in Transilvania. Ing. I. BALANA Tnstititul de cercetare gi producgie pentru apiculturi (Pi eretesocescroseresereisierererorereres eres. ~ Heretererererererererereseseveterereverererereresese: eerorevoreroterstoretereretereterererererever.EFECTELE HRANIRI ALBINELOR CU PROTEINE MONOCELULARE $! POLEN Teste preliminare* : Mohamed OMAR ** Polenul reprecint® cea mai important sursé de, furana proteica pentru cresterea si dezvoltarea al- binclor. Hrinirea proteicX asiguri_ longevitatex albinelor =nou eclozionate (MAURIZIO, 1953 ; DE GROOT, 1953). Gradul de mortalitare a binelor variazi foarte mult la administrarea de feriti inlocuitori ai polenului, “HAYDAK (19. 1939) a observat cea mai ridicatX rati a mort ivigii,, 52%, la administearea ca inlocuitor de_po- Jen -a fainei de orez; cea mai se&autd rata a mortalitiyii, 15,5%/5 sa fnregistrat a hrinizea albinelor cu drojdie uscat. Drojdia. monocelulars ip TORULA (SCP = single cell protein). in amestec cu faina de soia au avut’un elect. pozitiv asupra cresterii si longevitayii_ albinelor (SERTAN- BACK, 1961; WAHL, 1963). In. 1969 SPA- TTARU a studiat influenta cltorva inlocuitori de polen asupra longevit&yii albinelor : cazeina, fi- Brin (supuse teatamentului termic), fina de ‘soia si polen de porumb: HAYDAK, in 1970, arta ci longevitatea poa constitui un criteriy de apreciere a_materialel ropuse pentru hrinirea albinelor, Consumul de Fram masiv tocepe fa momearul in care albinele ating virsta de 50 ore (DIETZ, 1969), iar can- titaten maximi de polen consumatd se fnregistreaz’ la virsta’ de 5 _zile (MARTON, 1950; PAIN, 1961). JEREBKIN (1965) a ardtat c& polentl este consumat de albine pini [a atingerea virstei de 15 pind la 18 ile, cca mai mare cantitate de polen fiind utilizati’ 1a virste cuprinse tntre 3 6 zile, in timpul perioadei de dezvoltare a ct bului, ‘primivara, Tn bunk parte, jernarea proasti se_datoreart ripului de hran% administeat, nu numai greselilor de intretinere, Cici, dupa. cum bine se stie, ier- narea este strins legat’ ce procescle metabolice aie’ au foe te eeetul alblaelor tn pesioedn, de toamn& si farm, Rectul este un compartment de depozitare pentru materiile fecale pint ce acestea pot fi evacuate la exteriorul stupului, in” condigii opine pentcu efecruaren zborull “de curiire (SNODGRASS, 1956). Tar la albinele tinere, eva- cuarea conyinutului rectal ny se face decit dup’ fnceperea culesului, ceea ce faseamat cca 3. sip- timini de Ia. eclozionare _ (WIGGLESWORTH, 1952), De aceea, imprudentele apicultorului se soldeazi cu grave pierderi primivara. Scopul lucrarli este acela ce a determina in ce misura drojdii tip SCP pot fi utilizare in hrana albineler si efectele pe care le au asupra unor parametri importanyi ca: gradul de mortalitate, * Tucrare efectuatS in cadrul Institutului de cercetare si productie pentru. apiculturd si Institu- tului Agronomic ,N, Balcesca®, 4h Asistent universitar la Facultatea de -A\ culturd a Universititii din Assiut—R. A. Egipt, dogtorand al LA.N.B. consumul mediu de brant si tnedredtura intesti- nal. Am parcurs in anul 1983 faza inti a veri- ficdrii — pe albine creseute in condigii de labo- rator. MATERIAL $I METODA Am lucrat cu albine nou eclozionate (0: dix. rasa romineasca, din lunile mai $ ramettii biologic’ mengionagi au fost studiagt prin testarea a 6 variante de hand proteici pe back de SCP si polen conservae timp de 1 an la tem- peratura ‘camerei (18—26°C). Ca SCP am folo- sito protein’ artificial’ obyinutk din microorga- nismul Candida paraffinica crescut pe media de parafing — utilizat pind in prezent penerli fura- jarea animalelor mari — produs original romanese fabricat In Combinatul de proteine furajere de la Curtea de Arges. Din analizele de compoziie chimicd si_biochi- mick comparative efectuate de OMAR SI MA- TEESCU (1984) reculte c& produsul congine cea 49,4¥/ proteine totale faya de 22,134, fn polenul conservat precum gi toji aminoaciaii esengiali $i ne- esenyiali (in cantitati variabile, ca si in cazul polenului). Cele 6 yariante de diet provsick administracy albinelor sine prezentate ta tabela “1, coloana I. Pentru determinarea gradului de mortalitare am utilizat cugti de iernare tip Foti, in care au fost inteoduse 50 de albine nou eclovionate, avind ca rani de bari miere de salcim. Adiional mietii Tabela { DURATA MEDIE (IN ZILE) DE VIATA A ALBINELOR PiNd LA ATINGEREA UNEI MORTALITATI DE 50% CA URMARE A HRANIRILOR CU SCP S$I/SAU POLEN CONSERVAT. Median |e dratagie alg aaa an el S| ‘martor MARTOR hr&nive numai cu hiere 100 | | Stisoane P)+ miere | 34,00+898| 107,93, | 33,50 | 122,22 V,(25% SCP+.25% polen) miere | 43,008.24], 136,51 (e miere V,(10%SCP+10% poten) | 153,97 tumiere 48,. ¥,(50% poten) + micre | 46,0210] 146,03% 9au fost administrate cele 5 variante de diet pro- teicd, hana finala avind consistenga unei paste, introdus’ in tuburi de plastic sau sticl® cu. inal simea de 10 mm si @ de 10 mm, acoperite ca folie de polietilent perforata in “scopul evitic evaporirii apei si_a altor pierderi eventuale. F care tub conyine in medie cea 3g hran3, schim- bata Ia intervale de 3 zile, ‘Am utilzat 2 grupe experimentale, pe primil grup testind-se mortalitarea si consumul de hrand $i pe al doiles, grup gradul de inciscare a intesti- null gros, In Hiecare grup.au fost cite 24 de custi cu albine (cite 4 per fiecare yariant& de hrana). Pentru determinarea gradului de mortalitare am numirat si eliminat din custi albinele moarte, zil- nic. Calcilele au fost efectuate pentra momentul inregistr%rii a 50% mortalitate. Pentru determinarea consumului de hrani am Gintarit,zilnic cantitatea de hrand rimasi, dife- rengi, iar rezultatal este exprimar in_mg_hrank consumati/albin’/zi. Determinarea este f%eutd pen- tru, primele 19 zile de viayd Ja intervale de 3 zile. Pentru determinarea incdreXturii intestinale al- binele vii Iuate direct din custi au fost disecate, Jntestinul gros extras gi cintirit, REZULTATE $I DISCUTII Din rezultatele obsinure* privitoare la gradul de mortalitate am constatar diferenye intre va- riantele de hrani prezentate in figuea te Cea mai mare deviagie se observ la V4=53,97%/o fay de martor (hirGnit exclusiy co_miere). Prezenga SCP a fost insotitt de un grad mai scizut.de mortalitate (fig. 1, tabela 2) 1a varian- * am subliniat, in fiecare tabeli, cifrele va- nlantei optime. 1 REE) ene 2 5c) Fig. 1. Gradul de mortalitate (%/o) Fig. 2. Consumul mediu de hra- Fig. albine doici de fn functie de virst si hrana ad- a la ministrata. virste, b 10 * stele Vy i Vp fay de martor ; in amestec cui polem (V4 sf Va) scdderea a fost i mai accentuati, La albinele batrine, dup% 42 de zile de la incepurul hrGnirii geadul de mortalicate Ja martor a fost de 92,5% iar folosirea SCP si a polenului 10% ca stimulent, a oferit cele mai bune rezultate pentru sciderea mortalitSyii (numai 40%). Din tabela 3 si figura 2 (conswmul de branz) se observa ci hranite cu polen (50%/j — Vs), albi- nele treep sf consome fhrapa eyo ratk mai tet Tabela 2 PROCENTUL TOTAL DE MORTALITATE DUPA 21 DE ZILE (ALBINE DOICI) ST 42 DE ZILE (ALBINE BATRINE) DE La DATA ADMINISTRARIL DE DIETE ‘PRO- TEICE CU SCP SISAU POLEN LA ALBINE NOU ECLOZIONATE Media mortalitayii | Media mortalitafii Vari | dub.2i de ste (4) sae ptia2 neh) feel ome ea ec Martor | 15,545 | 100% |_92,5 pre 100 V, | 12,04216] 77,429] 86,0+68 Ve 808241 | 51,61% | 72,544.50 V's 5,041.2] 32,26% | 59,548, Ve 704100] 45,16% | 40,0418 Vs | 3,042 | 19,35%] 51,0228] 55,14 ys aa ceca apm Ba sre senzon 1 meee ny BE ee oy eats wiatnto 918 2 tte Incrcitara__ intestinald diferite medic la albinele doici de virste diferite dupa hranire ca_ dicte pe baz de SCP si/sau polen.CONSUMUL MEDIV DE HRANA LA ALBINE DE DU. Tdbela 3 ERITE VERSTE Pevicada tn vile | 7 TZ ma | vr Farianta de brava] 13 | 46 | 9 | 10-12 | 13-15, | 16-18 vy |_acrosznser | 1.525007] 0,8752000 | 0.223400 |_,0438008 | o,orsznn \ 2,o7520a07 | _3,32520081 | 1.618008 | 0.885202 | 9.303200 92874000 3.468108 | 4,330#057 | 3,5103040 | 1.69020 | o,4ggneu7 | 9, 1634000 | ras seen | resosewe | 4.543202 | i2ase0am | o,ssaenem | o.sonzeen - vw 3.078209 | 8.308212” | 2, 7002095 174540210 | 9,56520.17 | 9, 1gge8.08 aut’ (3,078 mejzi) dup% care apare o crestere ‘brusc’ a consumului cu un maxim la virsta de 4—6 zile (8,308 mg/zi), urmat de o scidere ra- pida ajungind la virsta de 7—9 zile la acelagi Nel cu consumul inigial. Dupi aceasti perioada, sciderea_se produce lent pind la atingerea virstei de 18 zile. ! La Vy si Vz care congin numai protein arti- tala ce consumul de hrana incepe cu nivele mai seizure decit Ia V5. Usoara crestere la V; fr perioada 46, alle 90. explick prin’ procentul nai ridicat de zahar al. cietei (7514). La Vo si Vg consumul de hrand fucepe eu valori mal rtdi- cate decit la Visi Va datories polenului conginut, Sate atrage: albinel V4 porneste iniyigl eu un consum ridicat de rani (cel mai_ridicat pentru aceasti perinad), aproximatiy 7,35 mg/zi, din catiza conginutului de polen ca factor atractiy sia procentului ridicat cle zahdr (80%/)). Se constati tn perioada imediat lurmitoare 0 usoard crestere a consumului de hhrana, acesta fiind mai scizur fayi de V5. Sca- derea brusck a consunitlui de hranf apare si in acest. caz. De altfel, 9 sediderea Incaredturit’ rece tale (fig. 3, tabela '4) este consecutiv’, logic, la Tabela 4 INCARCATURA INTESTINALA MEDIF LA ALBINELE DOICI DE VIRSTE DIFERITE DUPA 2 CU DIETE PE BAZd DE SCP SI | SAU POLEN va Virsta albinelor doici “hand | 3 zile | 6 ile | 9 sile | 12 silo ratei consumului de hrana. fa acestui parametru atractivitates spo- rit? a hranei, datorat’ polenului continut, spune cuvintul, Aspectul curbelor penteu variat tele Vo, Vy gf V5 nu permite discrimingri semni- ficative sub acest raport, toate variantele scider CONCLUZII 1. Intyoducerea fo hrana de primavard side toamni a albinelor a proteinei tip SCP fr adaos de polen nu di rezultate satisfiedtoare : acest material proteic nu se recomandi ca. fnlocuitor al polenufui, ci numai ca stimulent, 2. Pe baza testelor efectuate recomandim folo- sirea la inceputul toamnei a amestecului de polen i proteind artificial tip SCP (100, din fieca in miere), ca stimulent: acesta duce la optim zaven calit3tii albinelor ce urmeazi si ierneze. BIBLIOGRAFIE 1, DADE, H. A. (1962), Anatoray and dissectio of the honeybee, London, B.R.A. ‘ 2, DE GROOT, A. P. (1953), Physiol. Comp. 3 (2—3)3 99 pp. 3. D) A, (1963), Ann, Entomol, Soc, Amer. : 62 (4346). 4. HAYDAK, M. H., (1933), Arch. Bienen, 14: 185-219. 5. HAYDAK, M. H. (1939), J. Econ, Entomol., 32: 665665. 6. HAYDAK, M. H, (7970), Ann, Rev. Entomol., 15: 143156. 7. JEREBKIN, M. V, (1965), Peelovodstvo, 42: 25—27. 8. MARTON, K. (1950), Bee World, 32: 78— 79. 9. MAURIZIO, A. (1954), Jahrb. Schweiz, 68(2): 115182, 10, PAIN, J., (1962), Insectes sociaux &: 31-93. 11. SNODGRASS, R. G. (1956), Anatomy of the honeybee. Comstock Publishing Associates, Cor- nell Univ. Press. Ithaca. 12, SERIAN-BACK, E. (1961), Z. Bienenforsch, 5, (7): 234287, 13, SPATARU, Carmen Lia’ (969), Congresul XXIL de apiculturi, Miinchen : $77—582, Landwirt, WDRUMUL LUNG $1 SINUOS AL REFACERII UNEI STUPINE A, BOAGIU Presedintele Filialei A.C.A. jud. Teleorman fn primivara apului 1979 am fost, pus $n situatia s& preiau ceea ce mai ramasese din stupina odinioara de familii de albine, a cooperativei agricole de pro- ductie din comuna Magura, judewul Te- leorman, Pina atunci se perindaserd la conducerea ei, fara rezultate, aproape toi apicultorii din sat. Din {nfloritoarea stupina de odinioard nu mai ramisesera decit 6 familii si acestea tn agonie, Fara de hran’, bolnave de toate bolile existente in zona, cu albin dgbite la maximum gi neprolifice. Stup' erau neimpachetati pentru iernare, mur- dari si fara nici o sansa de supravieyuire. In asemenea situayii nu se pot face dectt cu greu minuni. Si le-am facut, dar mi-au trebuit pentru aceasta cinci ani. Tata cum am_procedat : a) Am curiyat si dezinfectat stupii, oprind in cuiburi ramele acoperite, dupa care am, instalat impacherajul. b) Mi-am dat seama ca o hrinire cu indiferent care dintre biostimulatori, era 6 lovitura in plus si pint a aparut culesul de la salcim, am adus miere de acasa. Cu toate acestea o familie pe o rama, n-a mai putut fi salvat%. Deci am ramas in total cu cinci stupi. ©) Cind s-a incdlzit timpul am facut tratamentele care se impuneau dar n-am inregistrat nici pe departe efectul dorit. d) In iunie am schimbat matcile cu ce-am avut mai bun la mine tn stupina, dar am mai pierdut ined o familie bol- nava fn ultimul grad de puiet viros, ra- minind numai cu patru, ale caror rame adunate se ridicau la 10, Incredibil, dar adevarat, N-am putut valorifica, culesul de la floarea-soatelui decit partial, ne- avind populayie, dar oricum famibille se inviorasera. e) Am topit tosi fagurii murdari, cu semne de boal& si mincayi de gaselnita, _ $ne% de‘la luarea in primire si am depus la magazia unitisii, cu rugimintea de a fi pistrate, 15 kg ceara. Aga am introdus la iernat 4 colonii cu rezervele de miere necesare, dar nici una peste 5 rame. in anul al doilea cele patru familii au devenit de baza. + {n anul al treilea le-am dublat si aveam la jernat 8 familii pe 4 si 5 rame. in anul al patrulea cele 8 familii av devenit de baza. in anul al cincilea am dublat este ade- virat stupina, dar avind in vedere ci de acum lucram eu familii sanatoase si cu o albina viguroasi — in nici un an aceste albine n-au stiut cum este gustul siropulut de zahir — s-au putut extrage si 53 kg de miere, care adiugate la 8 roiuri, 5 kg de cear’, din cele care niciodata nu fuse- sera trecute la realizari si tncd 150 kg miere pe care albinele au iernat in sigu- xanja, au insumat realiziri fn valoare de peste 8 000 lei cu numai 680 lei cheltuieli, Ca urmare fac unele recomandari, adre- sate atit apicultorului cit si conducerii uni- tailor cooperatist. agricole cu sector apicol : 4, Sub nici un motiv in. perioada re- facerii unei stupine, deci a inmulgirii, ou trebuie folositi in abuz biostimulatori, dectt in cazuri de forya majora. 2. E nevoie ca intregul material biologic apicol si fie schimbat, prin mate si tn acelasi timp si treptat toate ramele. 3. Tratamentele sa colaboreze cu severe masuri de profilaxie, acestea avind chiar prioritate, cunoscindu-se unde duce abuzul de medicamente. » 4, Se impune ca refolosirea cutiilor de stupi sa nu se facd pind ce nu s-a facut cu maré grijz dezinfectarea lor si nici rami ramasa dup’ topirea fagurilor si nu mai fie intrebuingata. 5, Conducerea unitipii tebuie si dea dovyada in aceasta perioad’, a refacerii stupinei — cunoscind cX apicultorul are de invins greutiji foarte greu de depa- sit —, de multa tnyelegere in ce priveste retributia, deoarece numai aya se poate depasi impasul in care se gaseste’ secto: respectiv.© EXPERIENTA SI INVATAMINTELE El UTILE I. CODAU In primavara anului 1983 aveam 12 fa- milii de albine, dintre care, in preajma culesului de Ja salcim, 8 erau foarte pu- ternice iar 4 de nivel mediu. Acestea din urmi dideu evidente semne de oboseala. Contrariat de regresul fn special al uneia dintre aceste familii, care avusese 0 matca recordista, am constatat cd matca lipsea iar in familie existau puiet cApacit si 15— 20 botci capacite, toate foarte bine dez- voltate. In preajma culesului, pentru deblocarea cuibului, am trecut la rezerva circa 25 faguri plini cu miere neconsumata de cele § tamil fost una din condifiile esengiale de reusita a operatiei ce va urma. Mai mensionez c& aveam asigurata si cantitatea de 10 kg faguri de ceara $i binctoreles stupii res- pectivi. Fiinded doream s&-mi_m&resc, stupina Ja 20 familii mi-am zis cd este momentul prielnic s% actionez, moment care.de fapt nu a venit de la sine, ci a fost pregatit de mine din timp. Cele 8 familit le-am [asat sa culeaga de Ja salcim. La trei din cele patru familii — pentru ci una nu mai avea matca — le-am omorit matcile, dindu-le’ miros co- mun prin pulverizarea albinelor de pe rame cu sirop slab de zahir, parfumat cu . infuzie de mataciune (Dracocephalum sp). Dupa citeva ore, prin divizare, am format 13 roiuri stoloni in stupi sepa- rai, cu cite 2—3 faguri cu albine, din care cel putin unul cu puiet si cu cite unul sau doi faguri cu miere de la re- zerva, Mentionez ca botcile au ramas in totalitate la aceeasi familie roi. Le-am ase- zat pe fiecare la locurile definitive, inchi- zindu-le urdinisele pentru doua zile. Apoi am altoit pe ioearels din mijloc, fiecareia, dupa’ caz, cite 0 botcd sau dows. Altoi- rea s-a facut tocmai cind botcile mai aveau 1—2 zile pina la eclozionare (cu- “loare galbuie in partea terminala). Yoate matcile au iesit, fiind bine pri- mite de roiuri. Am deschis urdinisele per- miyind astfel efectuarea de catre albine.a ii puternice. Rezerva respectiva a“ zborurilor de recunoastere ‘ca la roii na- turali. Perioada respectiva fiind la sfir- situl culesului de la salcim n-a existat nici tun. pericol de furt, datorit’ calmului existent in stupin’ dupa marile culesuri, cind albinele sint ocupate cu prelucrarea nectarului in miere. ‘Acum urmiream cu infrigurare, aproape zilnic, existenta mitcilor si asteptam im- perecherea lor. Desi stiam ci nu-i bine, nu mi rabda inima sé nu vid cu ochii* mitcile, dact mai erau, daci se impere- cheaser’ sau nu. Intr-una din zile, pe 0 vreme frumoasi si fri vine, cam fn a saptea de dup’ divizare, s-a petrecut ui fenomen rar in- tilloit, Peste tot, de jur imprejurul stupi- lor, cideau ghemotoace de trintori fn-, volburari in urmérirea_mitcilor pentru imperechere. M-am gindit atunci ci mit- cile sau imperecheat. Dar bucuria mi-a fost confirmati doar tn parte, deoarece, din cele 13 matci am mai gasit doar 9. Celelalte 4 au disparut in: zborul de im- perechere sau poate anterior, la controa- lele mele prea dese. Dupi 3—4 zile, 8 mitci “au inceput ouatul, iar cea de a noua, desi se vedea ci este imperecheati, nu a depus Oui nici dup% 2 siptimini. ‘Am sacrificat-o. Nu stiu nici azi dact am facut bine sau trebuia s% mai astept. Fa- miliilor ramase fara matcd le-am altoit alte botci de la o familie care roise in prisaca unui vecin. Celor cu mitci impere- cheate le-am dat cite un fagure cu puiet matur. Nici la a doua imperechere nu s-au imperecheat toate. mitcile. Gert este ci la ora actualé am 21 fa- iii. Cei mai multi dintre roi sint foarte buni si vor intra in iarni pe cite 7—8 faguri cu albine si cu hran’ suficient’. 13DESPRE PASTORAL N, STERE Practic stupiritul de 20 de ani, La fnceput ficeam mule pastoral: dar de citiva ani am trecut la un stuparit statio- nar, stabilindu-mi stupina in comuna Teana, judeyul Calarasi, localitate in care satenii’ posed’ un efectiv de 600 familii de albine. In cimpia Baréganului yin fn pastoral numerosi apicultori din alte judeje, uni cu repartitie, aljii fark dar care necu- noscind topografia terenului iau contact cu apicultorii localnici pentru a-si instala stupina tntr-un loc, favorabil avit Jor cit sf colegilor din zona, Sint fnsi si unit api- cultori venisi in pastoral care nu yin seama nici de cele mai elementare reguli ale pas- toralului stinjenind activitatea apictilto- rilor localnici. La noi floarea-soarelui este cultivaté pe mai multe tarlale, una dintre ele fiind si- tuati in partea de nord, la limita drumu- rilor ce intra tn sat, Topi apicultorii din sat in general ramin cu stupinele pe loc, socotind ci este mai bine aga. Yn ajunul fnfloririi florii-soarelui anul trecut au venit dou pavilioane cu peste 100 de familii de albine din judeyul Arges si sau instalat tot Ja acest Jan. Le-am spus ci nu s-au agezat bine si ci este pacat s4 se trezeasca la sftrgitul sezonului cu stupii goi si tn acelasi timp sa ne incurce si pe noi. Desi la inceput nu s-au aratat prea tajelegstori, pink la urma, la insis- tentele mele, s-au mutat la o tarla de floarea-soarelui de 200 ha, apartinind unui Gostat, unde, pina la acea data, nu era nici o stupina. z S-au intimplat ins& si cazuri cind fn unii ani trecuyi chiar stupine ale Gosta- tului, num&rind efective de 200—300 fa- MICA PUBLICITATE milii, au fost amplasate la marginea satu- Tui, la unele lanuri insuficiente ‘chiar gi stupinelor din satul nostru. Binetnjeles cd $n acele situajii nu s-au fnregistrat decit culesuri deosebit de slabe de nectar de la aceste lanuri suprapopulate de albine, Se mai fac si alte greseli gi mai ales atunci cind unele intreprinderi agricole, constatind ci o anumita. supra- faja insdminyata cu floarea-soarelui a fost compromis’, o insimingeazi din nou, ceea ce face ca maturizarea si inflorirea sa se produc’ cu o intirziere de aproximativ 20 de zile. Cind din intimplare aceste la- ri sint.pe soselele principale unii api- cultori, observind inflorirea lor ejalo- nata, renunya adeseori ‘la lotul ce le-a fost repartizat §i-si amplaseaz’ stupina pe aceste locuri. Se ajunge astfel Ja supra~ . aglomerari de 15—20 familii la hectar, fapt ce determin’ rezultate sub asteptari, albinele nereusind sa culeaga suficient nec- tar. Astfel, acesti stupari, dupa o lun’ de ‘pastoral, ramin_ cu stupii fara miere st cu albina uzatd, deoarece culesul de la Floarea-soarelui uzeaza albinele mai mult decit alte culesuri. in concluzie, pentru ‘pastoral apiculto~ rul trebuie si procedeze astfel ; dupa obyi- nerea autorizatiei el trebuie si plece pen- tru 1—2 zile ca si recunoascd terenul pe care tsi va ingtala stupina; daca nu se descurcd. singur, necunoscind topogeafia terenului si a, dromurilor, trebuie sa faca apel Ja stuparii localnici din comitetul cer- cului apicol A.C.A. pentru a primi aju- tor la alegerea celui mai bun loc pe lotul ce le-a fost repartizat. Este bine sa nu prefere satele sau asfaltul, ci sa caute sa-si_amplaseze ‘stupina cit mai departe de alte stupine, Numai atunci va fi ris- platit de albinele sale print-o productie mare de miere. CAUT asociat mic apicultor, asigur transpott pastoral, eventual stupin plutitoare, Telefon : 37.24.61 Ghinescu, (16) VIND stupi verticali, ME, cu albine si fard, inventar apicol, caban’. Telef. 20.14.38. (a7)Fagurii — fundamentul apiculturii V. DELEANU Apicultura nu poate fi practicata fark faguri, acest suport solid care sustine si prin care se desfagoara tntreaga activitate a familiei de albine. Pe faguri — cimpul ‘de ‘lucru si leaginul albinelor — matca depune oud si se dezvolti familia, ‘iar albinele string miere si polen, cladind si mirind continua suprafaya acestora. ‘Aceasta realitate trebuie si fie perma- nent in atentia tuturor apicultorilor, mari sau mici, deoarece rezultatele activitayii apicole depind de asigurarea stupinelor cu necesarul de faguri,'in vederea tncarcirii cu Tucru a albinelor gi eliminarii_stagna- ilor in sezonul activ, care duce la valo- rificarea slaba a recoltelor. Deci avem nevoie’de tot mai multa ceara, pentru asigurarea din timp a pro- ductiei de faguri artificiali, prezenya cerii in stup putind fi pe drept cuvi i nita ca ,findament® al apiculturii. Desfasurarea activitayii apicole in bune conditiuni necesits un plus de faguri, peste capacitatea stupilor, de 10—20%/, pentru inlocuirea fagurifor defecyi, pentru extinderea stupinei, precum si un plus de 300/, pentru fnlocuirea anuala a fagurilor mai vechi de 2 ani. Fagurii destinayi cresterii puietului de albine trebuie si aiba celule regulate in care si eclozioneze cel mult 13—15 ge- nerajii, dupa care ei urmeaza sa fie in- locuigi’ pentru a se evita degenerarea pu- ietului de albine, care in fagurii vechi crese mai mici in greutate si sint mai pu- tin productive. De asemenea, pentru a-si curaya fagurii vechi de resturile' nedigerate, de camasile nimfelor eclozionate, pentru a-i face apti unei noi fnsimingari, albinele pierd foarte mult timp, in loc sa execute alte luctari utile. Cantitatea suficienti de faguri asigur’ dezvoltarea timpurie a familiilor de al- bine tn primavara si depunerea masiva a - ‘oualor de cltre matca. Pentru marile culesuri se pregitesc din vreme ‘faguri cladiji si artificiali, avind fn vedere ci albinele depoziteaz’ necta- rul in celule cam 1/3 din volumul lot. Nectarul contine in medie 50%/, ap’, iar mierea numai 18—201/, Excedentul de api este eliminat de catre albine prin evaporare, produsi printr-o ventilatie ac- tiva in interiorul stupului. Pentru. transformarea nectarului in miere sint necesare 5 zile. La un cules de nectar de 2 kg pe zi sint necesare 2 rame, totalizind ina cincea zi de cules un numar de 6 rame, iar la un cules dublu, necesarul de rame cu faguri, in aceeasiperioada, va fi de 12 bucati. Neavind aceste spayii asigurate, dup& umplerea cu nectar a ramelor existente, albinele intra in inactivitate, compromi- tind culesul. La cele de mai sus, mai contribuie gi raniele blocate cu polen. Deci, activitatea familiilor de albine, dezvoltarea lor, objinerea produselor pla- nificate si prevenirea roitului se pot rea- liza numai cv ajutorul fagurilor. Este incontestabil ca productia de ceara trebuie mult sporita, prin folosirea cali- tayii_excepyionale a albinelor tinere de a produce ceara. Albinele tinere, intre 12-18 zile de la nagtere, au glandele ceriere dezvoltate la maxim, productnd solzigori. de ceard ; acestia adunati de la 10.000 de albine, in perioada vietii lor, totalizeaxA pind Ja 500 g de cear’, dar glandele ceriere func yioneaz’ chiar dupa 24 de zile de viaya a albinei. Cum intr-un sezon, in stup se perinda 100 000—120 000 de albine, inseamna c& se pot produce 5—6 kg de ceara. Aceasta depaseste de citeva ori producyia reala. Tinind seama de perioadele neproductive cantitatea reala va fi mai mica. Albinele trebuie fncarcate cu hicru in suficient’ misura pentru a asigura 0 pro- ductie reali de ceara de 1—2 kg de fa- milie/an. Productia de ceara este influensata de puterea familiei, de mirimtea culesului de nectar gi polen. Pentru a spori cantitatea de ceara tre- buie folosite la maximum anumite in- 15,stincte ale albinelor (de a'nu suporta go- luri intre rame, de a avea cuibul numai in fata urdinigului si mai ales de a avea cuibul compact). Largirea obignuité a cuibului se face cu rame cu faguri artificiali, amplasate dupa ultima rama cu puiet si citeodatd si in mijlocul cuibului. Acestea sint repede cladite. f Daca se deplaseazd ramele cuibului din faya urdinisului in partea opusi a stupului (in conditii normale) si in locul lor se pun 4—6 rame cu faguri artificiali f cla- diti, albinele vor cauta sa restabileasca situajia anterioar% construind cu rapidi- tate celulele pentru puiet pe fagurii noi, unde matca va depune oud. Aceasté actiune se realizeaza usor in stup orizontal si fn plus previne roirea. La stupi multietajayi se intercaleaz’ un pomp nba, ci iplak la 5 fag aeibcall La stupii de 10—14 rame, rezultate bune se obsin prin divizarea cuibului, am- plasind in mijloc 3—4 rame cu faguri ar- tifieial. ‘Aceste operatiuni se fac cu pre- caujie de a nu raci cuibul si numai in condiiile unui cules puternic (in special ‘Ta salcim). Prin realizarea si folosirea ramelor cla- ditoare se objin importante sporuri in producerea cerii de cea mai buna cali- tate, dar este nevoie de manoperd mai multa. Cea mai simpli ram’ cliditoare este 0 rami obignuiti de stup, care sub speteaza superioara are prinsio fisie de fagure artificial lata de 15—20 mm, sau 0 rama, de magazin echipat& ca mai sus, prinzind de ‘speteaza infericara, pe deasupra, tot o fisie de fagure artificial. Cladirea fa- wurilor se va executa in douX puncte de faced gi aduce 0 productie sporita. Ramele cliditoare se amplaseaz’ dup% ultima rama cu puiet si pe ambele parti, la familiile mai puternice. Leaturile se: vor marca cu vopsea spre a le deosebi de restul ramelor, iar spatiul intre rame va fi cu 2—3 mm mai maré, pentru a nu deranja albinele de pe ramele yecine, la scoaterea ramelor claditoare la intervale de 5—7. zile, pentru recoltarea cerii, lasind suvita de fagure de pe spe- teaza de lemn. Daca acesti faguri, in majoritate cu ce- lule de tintori, se lasa sa fie insaminyayi si capaciti, la taierea si topirea lor se vor distruge multi paraziji de Varroa, depusi in aceste celule. Unii stupari impart rama normal ta 3 parti, recoltind si mai multé cears. Rama cliditoare poate si aibi o stin- ghie la o treime de distanya de la spe- teaza de sus. In partea de sus se recol- teazd ceara, iar in partea de jos se in- tinde sirma, se monteaz’ fagurele, care fiind cladit, foloseste la depozitarea mierii sau Ia cresterea puietalui. La marile culesuri, in portiunea de sus se pot introduce rame mici pentru colec- tarea mierii in secyiuni. Rama colectoare speciala pentru ceari are speteaza de sus neprins’ de restul ra- mei si este pus peste partea de jos a ra- mei care se mentine in stup cu ajutorul a dou’ coljare metalice, fixate cu cuisoare de partile laterale ale ramei cliditoare. Rama claditoare mai este si un _indica- tor al starii familiei de albine. Cladirea fagurilor arata situatia buna a familiei si existenta unui cules bogat. Incetarea cla- dirii arata lipsa de cules sau intrarea in sfrigurile roitului. Recomand ca fagurii téiati din rame claditoare si fietopisi in topitorul so- lar, obtinind astfel ceara de calitate. Se tie ci productia de ceara este pro- . ortional& cu cresterea masiva a puietu- lui, provocata de hranirea intensiva a al- binelor, ceea ce le stimuleaza in activi- tatea de stringere a nectarului si cladire a fagurilor, firia diminua producyia de miere, dimpotriva, stimulind-o, In concluzie arta apicultorului fn. stu- parit este talentul de a tnedrea albinele cu Tucrt intens, in vederea obsinerii, in mod armonios a unor, cantiti}i. maxime din toate produsele apicole, pentru folo- sul albinelor si al sau personal 5 dar pen- tru avstapini aceste calitayi, stuparul tre- buie si cunoasca bine biologia, viaja -gi obiceiurile albinelor. Totodata, stuparii harnici care pistorese albinele ‘cu price- pere si intelepciune trebuie si acorde 0 importanja deosebiti producyiei de faguri si ceard, fntarind si lirgind astfel acest fundament al apiculturii.PADURILE DE FAG $I STEJAR IMPORTANTE REZERVE DE POLEN SI MANA | Dr, ing. I. V. CIRNU Suprafaya padurilor de foioase la noi fn yara este de circa 4,5 milioane ha, din care fagul ocupa 45/0, iar stejarul in an- samblu peste 26%/o, Ambele specii prezinta 9 deosebiti importanja economica, atit prin. suprafeyele mari pe care le ocupa, cit si ptin valoarea superioara a produse- Jor pe care le asigura industriei forestiere si altor industrii. De asemenea si din punct de vedere api- col, aceste speci prezinta un interes deo- sebit, prin polenul abundent si prin re- zervele de mana pe care le furnizeazd albinelor. Fagul (Fagus silvatica L.) infloreste in lunile mai-iunie si furnizeaza albinelor im- ortante cantitati de polen. Florile de cu- foe verzuie, sint dispuse fn inflorescente ce sint vizitate de albine pe timp frumos entru polen. S-a stabilit cX o singura inflorescenta contine. in medie 174.000 graunciori de polen, cu un continut in substanye proteice de circa 209/9. Pe linga poleri padurile de fag asigura $n condisii fayorabile insemnate culesuri de man%, paralel cu culesul de la flora de fineata din zon’. : Cel mai important producktor de mané de pe fag este afida fagului (Phyllaphis fagi L.). Aceasta insecta taieste pe frun- zele de fag, de-a-lungul nervurilor princi- pale, Prezinté o lungime de 1,5—2,5 mm fi o culoare galben’-verzuie, Este prevé- uta cu un numar mare de glande ceriere si de multe ori intreaga colonie traieste acoperit’ sub o crusta fink de cearé. Matcile primare apar in luna aprilie- mai o data cu dezvoltarea mugurilor de fag. Dupa aproximatiy trei saptamini matcile ajung la maturitate si dau nastere la prima generatie de fice, aripate st ne~ varipate, © singura femel& da nagtere la 50—60.de pui. in funcyie de mersul vremii se succed astfel 4—5 generayii. Dezvoltarea cea mai puternicd a coloniilor si respectiv. secre- yia cea maj abundenta de mana are loc in dou’ etape si anume :-iunie gi august-sep- tembrie, cind se inregistreaza si sporuri jnsemnate de miere de mani la stupul de control. In Juna octombrie se incheie ciclul bio- logic al acestei insecte, 0 data cu aparitia femelelor sexuate si a masculilor. Dupi imperechere femelele depun oudle lings solzii mugurilor si apot mor, tn scurta vreme. Afida fagului a fost identificata fn numeroase paduri de fag, indeosebi pe Vastarii tineri, unde fn anii favorabili se yealizeazi importante producti de miere de mana. Astfel, citam : Padurea Viscar, Valea Gloduri (jud. Brasov), Valea Cibi- nului_(jud. Sibiu), Gradistea Muncelului (jud. Hunedoara) etc. Stejarii fac parte din genul Quercus L., care cuprinde mai multe specii, dintre care mai raspindite la noi fn yara gi cu 0 importangX economico-forestiera deosebita citam ; gorunul (Q. petraea Liebl,) for- meaza arborete pure sau de amestec cu alte specii tn regiimea de deal si de munte; stejarul sau tufarnl (Q. pedun- culata Ehrh,) creste spontan in regiunea de cimpie unde formeaz’ stejerete pure sau paduri de amestec 5 cern! (Q. certis L.) formeaza paduri in regiunea de-cimpie si de coline; girnita (Q, frainetto. Ten.) creste frecvent in regiunea de coline. Mention3m cX majoritatea acestor spe- cii se cultiva adesea gi ca arbori de orna- ment pentru portul si frunziyul lor deo sebit de ornamental. Stejarii. inflorese in general in lunile aprilie-mai si furnizeaza insemnate canti- tati de polen pentru intretinerea si dez- yoltarea familiilor de albine in primavara. Florile de culoare galbena-verzuie stnt dispuse in inflorescenye bogate (amenti) deosebit de atractive pentru albine, Inten- sitatea de cules cea mai mare, se inre- gistreaza de obicei in orele de dimineata, ind polenul este abundent. O singura in- florescenya clibereaza in medie 550000 2 AEgriunciori de 19% proteine hs In acelasi timp, pidurile de stejar con stituie plante gazdi pentru mai multe spe- porfirie tar div secundark, unul a prezentat cresterea_mode- ratd a sideremie!, f4r% corespondent clinic agra- vant, Nu sau semnalat alte efecte secundare nedo- rite, iar toleranja digestiv’ si generald a fost excelent, Rezultatele studiului atest efectul hepato- trop pozitiy al apilarnilului in hepatitele cco- mee. persistente si. in cirozele inactive, superior celui objinut cu Endonal-Neu (Merck), % Referat _prezentat la al XXIX-lea Congres APIMONDIA, Budapest, noi. succese in activitatea deose~ bit de rodnicd pe care 0 desfa- soark in stupina sa fn ultimit 25 ani; in ccea ce priveste ylimu- ririle solicitate, precizem ci nu Redactia publicasilor apicole este urmitoarele = rea sala organele puterit locale si conducerea’C,A,P, mentionata mai sus, ci filiala judeyeand AGA. Buziu, care are obligayia staumtar’ de ‘a sprijink pe tov membtii sii din judey, in rezol- ‘ala judeyeana sistematici gurarea polenizirii culturilor agri- cole entomofile proprii cu albi- nele unor crescatori de albine din apropiere, cit si asupra normelor Iegale. in vigoare referitoare Ix atribuirea de verse de stupind proprii; mu practicX -stupfritul pastoral sa. Pentru realizisile si_ contr le sale Ia formarea fondului de stay cu produsul miere ii transmitem felicitiri si urdri de varea tuturor problemelor legate de buna aprovizionare a stupi- nelor cu utilajele si materiale impuse de practice stuparituly modern, valorificarea _ econon coast a Surselor de ules, yalo- 31rificarea produselo® apicole si altele, cu urmitoarele mentiuni : din. datele publicate in coloanele revistel si alte documente exis- tente in arhiva A.C.A., comitemnl Ge conducere gi colectivul de ac- Tivisti voluntari si retribuigi_din cadrul filialei judeyene A.C.A. Buzdu s-an evidengiae cu realizari frontage pe ari in domeniul or- izerii_ (pe bazd de contracte) a polenizarii culturilor agricole entomofile din judes, astfel incit nu numai cX sint fn misurd dar au si o experienyi demni de ur- mat’ in problemele ricicate de dv. © 1, TAINA, din Bucuresti, str, Citinei_ nr, 50, sector 6, descrieam&nungit “fnte-un_mate- rial intitular —,Mitci_valoroase obsinute prin orfanizare” tehnica sade lucru in aceasta privinya, precum si concluzia’ trast in urma aplicarii acestei metode. — Nimeni nu poate contesta rezultatele dobindite de dv. in uma aplicirii_metodei descrise. © metod% aseminitoare fn. pr cipiu si mai simpli, pe care o recomandim crescStorilor de _al- bine cu" mai puyin sau nici o experiengi in lucrarile de crestere artifidald a mitcilor, prin. trans- vazarea larvelor sat ouilor, se gaseste descrisi ia ,,Manualul a- picultorului* edigia ‘a IV-a, edit. AC.A. Bucuresti, 1979, p. 143, care in esenja arat: Se alege cea_mai bund familie din. stu- ind. In cuibul acestei familii se Introduce, (in perioada _roitului natural) o rama goali sau fixat (de leagul superior) bu- Sti de.faguri artificiali de forma triunghiulara cu baza de 5 cm. Inainte de a introduce’ rama ast- fel echipati, din familie se scot toate ramele cu puiet, fn afari de 2 rame cu puiet cApicit gata de eclozionare si matca. De o parte si alta se asaz% faguri cu miere si pisturS, Tori fagu trebuie si fie acoperisi compact cu albine, In cisca, 3—5 ile f gurii artificial vor fi cladiyi si matca va depune ou% in célulele acestora, Tn momentul in care au fost dopuse suficiente ou3, rama cu Jagurii respectivi se ridick (fra albine si matcl) si se introduce in cuibul unei familii_bune de prisifd din cuibul cireia au fost ridicate toate ramele cv puiet $i . 32 matcS_(orfanizare completa), In aceasti stare de orfanizare, fami- lia va lua ovale in cregtere, ur- mind ca dupi 910 zile’ cele mai frumoase botei sk fie folosite in scopurile urmérite. @ Ing. V. IANCEOGLU, co- muna Zibrani, —judequl ‘Arad propune redactieiideea sa pri vind constenirea si popularizarea unui pavilion apicol mobil in i fie intresinute pe ling’ de baz i familii cu m&tci ajutateare, — Fark nici 0 indojal’ o& in- treaga masi de cresctori de al- ine doreste si cunoasci si si aplice in practick tot ceea ce este nou in cresterea productivitiyii stupinelor si reducerea eforturi- rilor proprii in practica albiniri- talui, In acest context va propu- nem si intocmiti proiectul $i descrierea aminunsita_a_ pavilio- nului la care vi referii si sh Je inaintayi pentru analizi Insti- tutului de cercetare si productie pentru apicultura _(Bucuresti-Ba- neasa, Bd. Ficusului, nr. 42, sec- tor 1), @ J, CAPATARU, in lucririle sale. de selectie foloseste (proba- bil la prepararea ceaiurilor medi- cinale de uz apicol). museyel, cim- bru, coada goricelului si alte plan te medicinale, — Efectele binefScStoare ale ceaiurilor de plante_medicinale ca adaos in brana stimulativ’ a familiilor de albine, dar mai ales prezenya acestora in preparatele medicamentoase de uz. apicol sint cunoscute gi tor mai mult folosite in practica apicol contemporana. evidentierea Considerim ca acestor efecte Ia unele familii comparativ cu productivitatea altora care sju au mit cea~ juri de plante medicinale ar in- teresa foarte mult pe toyi cititorii acestei rubrici.’ @N. VASIU, str. Eminescu, Bloc C 80/73, Deva arata c& in vara trecutd (1983) a cumparat + familii de albine din care a format si intrat in iarn cu inc 9.familii noi adic in total 13 familii, pe caze in sezonul apicol actual’ le yinmulesteintensiv” astfel ci la intrarea in iarna 1984/1985 sa aib% 26 familii de albine. — Inainte de toate ajteptiza ne comunicayy stares familor de albine la iesirea din iarna 1983/84 si apoi_puterea familiilor de albine la intrarea in iarna 1984/85, precum si productivita~ ea lor in anul 1984, 1, CIOCAN, str. Privighe- toi nr, 4, BL Lt, se. B, ap.2. Rm, Vileea, dup’ eonsultasea Ii teraturii, dé specialitate propune © metod% proprie de limpezire -a ceri obtinute din reviduurile de faguri, tolosind si acid sulfuri — in literatura de_specialitate consultard de dv. sint deserise metode mult mai simple §i_efici- ente pentru purificarea ceri far’ ase recurge Ia folosirea de sub- stange chimice si la retopirea ce rii_ in scopul decantirii rezidu- vrilor. Astfel stind Iucrurile va propunem si experimentay aceste metode si apoi si ne co- municagi observaiile pentru a f3 impartiite cititorilor. @ N. PINTECAN, str. Cezar ic nr, 6, Bistrita, judetul Bis- i-Nasiud foloseste pentru ex- tractia cerii din fagurii reformayi »0 presi pentru struguri® pro- Carat de Faun magazin cu arti- cole de fieririe si chimicale, le care ycosul" de Iemn a fost in- Tocuit cu un cos" din tabli per- foravi, Metoda sa de lucru este aproape identic’ cu tehnologia publicat® in lucrarea ,Albinele si. noi edit. A.C.A, Bucuresti, 1979 — procedee si utilaje bre- vetate de autor “(certificatele de inventator nr. 60045/1975 si 62241/1975) si descrise pe large Ia pag. 226-229, — Procedeul si presa folosite de dv. par mai simple si mai ief- tine in comparayie cu cele mengio~ nate mai sus, Tinind seama cB prin folosirea procedeului si a ute lijelor brevetate se obyin cite 192-204 g ceari purificati din fiecare fagure reformat din rama de 435X300 mm vi rugim. si comunicagi sedactiei si randamen- tul in ceari extrasd de dv. cw opresa de struguri*. CA