Ctl ae PX TofeTN rol aie rol cole lee Nd soa ad Cree Pe aCe NSC or M aed Porat eRe Os emcee OS Ui eae POS NIUE AS Se CPST RR ere ee eu oe IR Maio! Pee ANC Pte se aad Lae CNC are etc PO Ara cietel CCA MC CNT Ue REMC haat [oot ci] a Voy Xa (Ll 7.A eared Tae TCR ental ore eee Mec aC RLS CORR aoa ance Cry a ee LAIU AUREL, prof. dr MU- LOST nc Co oe fod WY Care cers Oe SZC ee en or ene etc cee 7 Baer co NAD Rime o te COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIE] CRESCATORI- Ke) ao ENGST R. S. ROMANIA e Str. Julius Sara an Tea Tee Sa Cera are Seco ea) @ Cont vir. 4596014 BALA BYE M turer rarest DUTT eT CTT) este de 63 lei, Abonamentel oe gta TnL) Pio Cen we era Sine aN a Ea re lUia Loe ape e ee tres fara fis rong ec che Apicultura in Romania Revist’ lunari de schimb de experienti i Indrumare metodologick’ apicoli editati de Asociatia Cresc&torilor de Albine din Republica Socialist’ Romania CS ae ae august 1984 CUPRINS 10 Gr. POPESCU: Protectia mediului inconjurStor $ siapiculeura in RS) Romania, 3} V. POPESCU: Selectia — garantie a sporirit pro $ ductiei apicole, 3.9 A. BOAGIU: Reversul risculut in apicultury, 7 $ Al BRAZ: Rama cliditoare — solugie. eficientd, 8 $ Gh, ROTAR: Urdinigul: de sus al stupului, 9 $ LCIRNU: Prevenitea intoxicirit famillor de $ | albine pe: timpul.ierndri, 11 A, MACESANU;: Unele pareri fn legiturk cu hei $ nirea_albinelor, 12 § 1. VASILACHE: Cum prepar si administrez tur- 3. tele tn famille de’ albine, 14% R, DINCA: Jernarea albineior in 1983-1984 in ¢ ” Lehliu’ Gard, judeyul CMlicasi. 15} Z, NISTOR: Polenul si proprietiyile sale, nt Vasile, POPESCU: ‘Metods manusli de” recolear ¢ poten, 18 § N.Y. ILIESIU Apilarnil — noi dicecsii de uti- {“lizare im folosul sinatssii omului ca urmare a $ ultimelor testi clinic at ‘ M. SCOLOBIUC: Prevenirea si combaterea var- ooze’, DIN ACTIVITATEA FILIALELOR a jud, Buziu — 1. HARAPESCU ; Pentru apicul- tura de viitor. 25 4.» jud. Mures — V, LUPSAN: Instruirea de pri- mivard a’ apicultorilor Ia a -a_edivie. 25 $ .. mun. Bucuresti — M, DECUSEARA: Expozitie $7 de picsurk. ¢) DIVERSE 26 $ 1. CODAU: Practice stupicitului in pas eu docu $= mentarea stiingitict, 27 $c, ANTONESCU': Hidcomelul, 28 $ I ITTU: Apicultori! Nu oteivigi vedbiile! $ CALENDARUL APICULTORULUI 29 §. Z, VOICULESCU: Lucriri apicole in luna sep- ¢ vembrie, 31g Lidia RAHAU: Prognoza meteorologicé pentru $ luna august, Coperta I: Combinatul apicol : linie,de imbutelicre a ier. (Fogo: 1. NEGREA)PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR SI APICULTURA DIN ROMANIA Gr. POPESCU. Consilier ecolog al Consiliului nayional pentru. protecyia mediului inconjuritor de pe IingX Consilivl de Minigtri Indeplinirea obiectivului fundamental al politicii Partidului Comunist Roman, satisfacerea tot mai complets a necesiti- yilor materiale si spirituale ale intregului nostru. popor, impune ca dezvoltarea multilaterala a forjelor de productie, avind la bazi valorificarea superioara a resurselor materiale si umane ale jarii si folosirea cuceririlor progresului tehni- co-stiingific contemporane, si se desfa- soare in condiiile protejérii mediului in- conjuritor, factor vital fn societatea noas- tra socialista. Conform Legit nr. 9/1973, protectia mediului inconjurator este o indatorire de bazi, permanent, a organelor gi orga- nizatiilor de stat, cooperatiste, a tuturor cetajenilor patriei noastre. Dup% cum este stiut, partidul si statul au acordat o atenjie deosebita agriculturii noastre socialiste, in care s-au _investit, an de an, sume deosebite in tehnica agra- ra. In acest sens, nu s-a omis nici o veche si foarte banoasa indeletnicire : stuparitul. Jara noastra, este una din acele yari cu cea mai veche traditie fn agricultur’, respectiv si in apicultura ; stramosii nostri scijii si mai ales dacii, erat apicultori neintrecuti. Inc& din antichitate se stia ca mierea de albine avea propriet’ji nu numai energo-vitalizante ale organismului, dar si apiterapice, o serie de rini fiind oblo- jite si tratate cu miere si ceara de albine, ceea ce le grabea procesul de cicatrizare si vindecare. Legea sus-amintit% prevede ca substah- tele chimice folosite ca ingrasaminte arti- ficiale sau cele folosite pentru combate- rea daunatorilor in agricultura, inclusiv pomiculturs (pesticide, respectiv insecto- fungicide, raticide etc.), si aib¥ o toxi tate cit mai redust, 0 remanenta scdzuth si sa fie folosite in mod rational. De-a lungul anilor, din pacate, s-a gre~ sit uneori, stropindu-se cu insecto-fungi- cide pomii in floare si totodata polenul si nectarul ce se extrage de albine din lori, apirind un pericol dublu: ca in miere sa se regaseascd asemenea toxice de tip pesticid si ca multe familii de albine sa moara. Dar albinele culeg nectarul nu numai din florile din livezile pomicole, ci si din diferite flori si plante ce crese la ses, unde, de asemenea, odat% cu insecto-fun- gicidele, ierbicidele si raticidele folosite, exist acelagi risc al intoxicarii si uciderit albinelor. Fenomenul de poluare cu diversi com- pusi chimici s-a | putut constata de specia- Fi nu numai tn livezi si agricultur’, ci si tn flora spontan’, montana sau de ses, albinele riscind sa fie distruse de noci- vitatea acestora. De asemenea, pe linga diferitele fabrici si uzine, care desi amplasate tn afara ora- selor, dar care degaja in atmosfera noxe cu metale toxice, ca plumb, crom} mercur, cupru ete. sau compusi de carbon, de sulf SOz, SOs, NOs, NO , simplul contact cu familia _de albine sau impactul acestor poluanji cu florile si nectarul acestora, pot polua si toxiciza, respectiv florile si ca_atate omorf sau intoxica grav albinele. In acest sens, este de datoria tuturor LAS-urilor, C.A-P.-urilor, inspectorate- lor judeyene pentru protectia plantelor, si informeze in timp util pe apicultori, pentru ca atunci cind se stropese livezile sau ogoarele eu pesticide, acestia sa ia misurile cuvenite pentru protejarea albi- nelor. Aga cum se arata mai sus, excesul de Ingraszminte chimice este de asemenea daunator, acestea avind diferite Brade de toxicitate, El intra in sol, apoi in planta sau floare, prin seva, iar in final th in- florescenya. De aici, odata cu nectarulgupt dle albine, sec in organismul albine olnvind-o sau ucigind-o, alterind totodata si calitatea mierii Sub’ aspect organoleptic si bioalimen- tar, apare gravul risc, ca oamenii, dar mai ales copii ca primi consumatori de miere, si ingurgiteze compusii chimici din aceste _ingrasiminte artificiale, sau_din pesticidele folosite, cum ar fi fosfayii de amoniu, carbonayii de amoniu, uree etc. Printre insectofungicidele, ierbicidele, raticidele etc. cunoscute sub denumirea de pesticide, folosite in agricultur’ si care pot nociviza florile si nectarul acestora, periclitind existenya si activitatea meli- fera a albinelor, se ‘pot cita urmitoarele : (As) — arsenasii si arseniyii de plumb, sulfatul de cupru, de calciu; fungicide organo-mercurice (Hg), ca cryptodin, ace- tatfenilmercur, insecticide organo-fosfo- rice (parathion, carbetox, wotafox, orga- noclorurate ca detox, lindatox, heclotox (PE.B.1), carbamice (servin, furadan), nitrofenolice (dibutox), ierbicide triazinite (compusi cianici-CN, ca atrazin, pite- zin, prometrin), ierbicide organice carbo- xilate (acidul 2,4-D) etc. in ultimul timp, pericolul intoxicirii si distrugerii albinelor prin poluangii sus- amintiti, a infestirii mierii de albine, a scazut, datoritd unei mai strinse colabo- riri intre specialistii toxico-pedologi, la~ boratoarele de analizk a alimentelor de otigine animal’ si vegetalé a M.A.LA, a inspectoratelor pentru protecyia_plante- lor, cu uzinele chimice produc&toare de astfel de substanye. Un rol decisiv l-a avut si Plenara C.C. al P.C.R. din 1982 care a trasat sarcina si se treaci la fabri- carea de ingrisiminte chimice si pesticide cu 0 nocivitate cit mai scazuti. In eseny’, atft multiplii poluanyi care acjionea7’ asupra florilor din care albi- nele isi extrag nectarul, cit si impactul cu poluantii chimici din atmosfera, sol, ape de suprafai, pinze freatice etc. pot produce grave intoxicatii, eventual mu- tatii biologice acestora, alterind sau in- toxicind mierea de albine. Aceiasi polu- 2 anti, pot produce sau potenta bolile cu- rente pe care le contracta albinele, crein- du-le o stare de morbiditate tipicd unor astfel de situagii. De aceea este necesar, ca toate organele de specialitate si acorde 0 atentie deose- bitk, sf conlucreze activ pentru preve- nirea imbolnavirii albinelor prin poluarea vegetatiei, a plantelor, pomilor si florilor, actiune la care trebuie sa-si aducd aportul toate ministerele, inclusiv Ministerul In- vayamintului, cadrele didactice, mai ales cele din mediul rural, toti scolarii. Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S. Romania gi specialistii nostri api- cultori au dus faima ,peste mari si yari* a mierii de albine romanesti, iar prin noile descoperiri, prin realizarea_ unor produse cu calitayi terapeutice extraordi- nare, cum ar fi propolisul, apilarnilul etc. au fScut ca aceste produse si fie cdutate intens, apreciate si brevetate in lumea intreaga, pentru efectele lor tera- peutice uimitoare, de neinlocuit cu orice alt medicament ! Numai printr-o actiune unitar’, efi- cace, de protectie a mediului inconjurator, in scopul pastrarii echilibrului ecologic, mentinerii si ameliorarii calitiyii factori- lor naturali, a dezvoltarii valorilor natu- rale ale yrii, se vor putea pistra si asi- gura conditii de viaya si de munci tot mai bune generayiilor actuale si viitoare, se va traduce in fapt politica partidului si statului nostru, de ridicare a bunastarii sia calitétii viewii in yara noastra. Nimeni nu-si poate permite deci si ignore ca mierea naturala de albine a fost, este si va fi fntotdeauna un aliment natural revitalizant, de neinlocuit, un medicament - ,universal“, singurul medi- cament natural ,,total*, cu efecte curative unice; dar pentru calitatea si puritatea mierii cu toyii trebuie sd ne straduim sa i-o pistrim, inclusiv sindtatea acestor minunate, miraculoase si harnice albine care 0 produc !SELECTIA - garantie a sporirii productiei apicole Econ. V. POPESCU Proyedintele cercului apicol ‘Timijoara Dezvoltarea apiculturii la nivelul pa- rametrilor prevazuti de Programul na- yional si sporirea eficienyei economice a activitatii apicole, necesita imbunatatirea continua a materialului biologic, ca_re- zultat al activitayii de crestere si selec- yionare a matcilor de mare productivitate. ‘Asa dupi cum arata marele biolog en- glez Charles Darvin (1809—1882) in Tucrarea Originea speciilor, aparuts. in anul 1859: ,lupta pentru existenya duce la menjinerea unei batalii indirjite fntre specii, din care ies invingdtoare si supra- Vieyuiesc numai cele rezistente cu o pu- tere de adaptare mai mare“. Pe aceasta line s-a inscris, ca p&rinte al geneticii. moderne, si celebrul biolog Gregor Mendel (1822—1884), care a ob- yinut primele selectii in prisaca sa_din oragul Brno — Cehoslovacia, stupina ce exista si se pastreazd astazi ca loc me- morial. Conditiile de selectie a speciilor exis- tente cu aproape un secol si jumitate in urma, difereau esential de cele ale epocii noastre, fapt ce a determinat trecerea de la fenomenul de selectie naturala la selec- yia dirijata, condusa de cadre specializate in cercetarea stiintific’ a_materialului biologic. De aceea, in deplind concordan- a cu conditiile tehnico-stiinyifice de care dispune patrimoniul apicol din yara noas- tra, se cuvine sa ne orientam_ activitatea apicoli spre o-selectie cuprinzatoare, care sa duca la continua ameliorare a fondului apicol autohton, prin folosirea unui vo- lum cit mai mare de material de repro- ductie de inalta valoare. Aplicarea masurii de selectie se impune cu atit mai mult cu cit in ultimul timp pare a se inregistra un declin pe linia productivitatii familiilor de albine, dato- rat, in buna parte, deprecierii materialu- ui biologic datorit& consangvinizarii pr yocati de continua perpettiare a speciei fn linie descendent’, timp indelungat. La aceasta concluzie, cu un inalt grad de certitudine, s-a ajuns in urma unor minu- yioase si indelungate cXutiri a fenomenu- Tui sciderii productivitatii familiilor de albine pe seama materialului biologic, fapt pentru care s-a procedat la formarea de loturi martore : din material biologic: rezultat din familii de albine produs prin Peroetiares tai lime aeantense din material biologic selectionat, realizat cu mitci produse de Staria zonal’ de ame- Jiorare si producere a matcilor Timisoara, mitci ale caror insusiri valoroase au fost evidentiate si in cadrul concursului repu- blican’ ,CEA MAI BUNA FAMILIE DE ALBINE*. Urmare a experimentelor facute a re- zultat ci, desi ambele loturi au bene! ciat de condiyii pur identice (iernare, sti- mulare, climi, bazi melifera etc.),. pro- ducyia apicola objinutX a fost net dife- rentiat& de la un lot la altul. Astfel, th timp ce de Ia Jotul cu material biologic selecjionat s-au obsinut producyii apicole tnsemnate, a ciror echivaleny’i tn miere — unitaji conventionale miere (U.C.M,) sa estimat la peste 50 kg/familia de albine, de la lotul cu material biologic neselec~ fionat (produs prin perpetuare in linie descendent’, repetati), productia _reali- zat sa situat abia in. jurul echivalentu- lui in miere (U,C.M,) de numai 35 kg/fa- milia de albine, Comparind realizirile objinute de cele dow loturi in mai multe sezoane apicole, diferenjele au fost evi- dente, ceea ce a facut si se confirme teza, potrivit careia, unul dintre factorii esen” ali ai rentabilitaii_apiculturii fl const tule valoarea biologica a matcilor selec- tionate, tinere si prolifice, pe cind per- petuarea repetati, in linie descendent’, duce la. deprecierea materiahilui biologic din cauza consangvinizarii, cu toate con- secinjele negative asupra productiei a cole si chiar a coloniei de albine insasi. Pentru conservarea fondului genetic valoros al albinei autohtone si implicit al rentabilizarii activit%yii apicole, selec- tia materialului biologic apicol poate fi realizati cu miitci procurate de Ja cele 37 stati zonale de ameliorare si producere a matcilor, din cadrul Institutului de cer- cetare si, productie pentru apicultura al Asociasiei Crescatorilor de Albine din R.S. Romania, amplasate in cele mai di- ferite zone ale sarii, ca : Bucuresti-Banea- sa, Timisoara, Iasi; Cluj-Napoca, Malda- resti-Vilcea, Cislau-Buzau si Maliue-Tul- cea, a caror productie anual este de peste 40 mii matci, Calitatile deosebite ale fondului genetic de care dispun stagiile zonale ale Insti- tutului de cercetare si productie pentru apicultura, obyinute din selectionarea ce- lui mai valoros material biologic depistat si preluat de pe raza teritoriala a pepi- nierelor respective, este de natura sa_asi- gure o productivitate pe familia de albine din cele mai ridicate, oferind in acelasi p si proprietitile de adaptare la con- ditiile de mediu chiar si din afara zonei producktoare. Marturie in acest sens. poa te fi luat faptul c&é Staia zonala Timi soara a livrat matci selectionate de mare’ productivitate in toate cele $ judeye din vestul farii (Arad, Oradea, Alba, Hune- doara, Gorj, Mehedinti, Caras-Severin si Timis), care an de an au solicitat cu in sistenfa, un numar tot mai mare de matci selecfionate. In vederea unei imbunityiri si mai substantiale a fondului genetic de care dispun stayiile zonale, colectivele acestora sint preocupate de continua imbunatitire a activitatii lor pe linie de selectie, a descendenjei, in num&r mare si chiar la nivelul cererilor tuturor beneficiarilor de material biologic selecyionat. De asemenea, pentru ca materialul bio- logic si-si pun’ tn valoare fondul gene- tic, sau Iuat cele mai propice misuri ca pe intreaga perioadi de crestere si bene- ficieze de cele mai corespunzatoare ‘con- ditii de hrana si microclimat. In acest sens, la Stayia zonal Timisoara se intro- duce, pentru prima dati in sara noastra, fn fluxul tehnologic, gruparea familiilor starter si crescitoare, in baterii de cite trei, amplasate sub adapost, fapt ce per- 4 mite interventia lucrtorilor pepinierei in familii si pe timp ploios, iar pe timp de vara supra-cilduros se asigura protecyia familiilor, evitindu-se astfel excesul de temperatura la nivelul botcilor. Aplicarea sistemului de lueru in baterii apicole constituie un prim pas pe calea imbunititirii procesului de productie si © prima etapa a modernizarii _procesului tehnologic, urmind ca din acest sezon apicol sk intre in faza de verificare a conditiilor de temperatura la nivelul bot- cilor, folosind termistori cu afisaj elec- tronic, Pentru evitarea racirii botcilor in petioadele cu diferenje mari de tempera- turd fntre zi 1 noapte, precum si pe per oadele de timp cu temperaturi sub media normal, s-a experimentat si se va intro- duce, tot Ja nivelul botcilor, in fiecare familie crescétoare, cite un incalzitor ce se va cupla automat atunci cind tempe- ratura de Ja nivelul botcilor scade sub cea necesar’. Rezultatele economice si de cercetare stiingificd obtinute de stasiile zonale pen- tru ameliorarea si producerea _miatcilor selectionate, coroborate cu posibilitarile de perspectiva in continua perfectionare, prefigureaz’ elementul de garantie al in- faptuirii sarcinilor din Programul special pentru dezvoltarea apiculturii, prin asigu- rarea necesarului de mitci selecyionate de inaltd productivitate la nivelul cerinyelor sectoarelor apicole de stat, cooperatist si individual.REVERSUL RISCULUI IN APICULTURA A, BOAGIU a Este neplacut faptul ci desi au la in- demin 0 bogata §i la zi informarie tn probleme de apicultur’, unii_ stupari, si nu pupini la numir, angajeazi totus lu- crari, in supin’ sau pentru stupin’, la o anumita cota de rise, Cind spun rise si nu intelegem curaj. Nu e loc aci pentru a face teoria a ceea ce este de fapt no- tiunea de rise si cea de curaj. De retinut totusi ci ambele sint salturi cétre cel pu- tin dowd sau mai multe alternative, din care pentru risc una poate fi ucigatoare, in timp ce pentru cuvaj toate alternati- vele sint accesibile si numai una dintre ele cu adevirat ,fericiti". E 0 pirere care nu se pretinde afirmati numai_pen- tru apicultury, cici desi tndeletnicirea noastra este inediti, prin ceea ce reali- zeazi si cum realizeazi, ea nu se poate sustrage legilor generale ale vieqi. De aceea avind in yedere ci: Tot pititu-i priceput® este bine sf Inim amin- te si s% evitam a mai pliti eribut acolo unde alsii au platit cu virf gi indesat. Pentru aceasta micam_propus ca fn cele ce wimeaz& sa prezint unele angajari sub cupola fragili ‘a riscului, si al caror co- mentariu, mi se pare a fi binevenit pen- tm prevenirea repetirii unor asemenea situayii de citre cei neavizayi. 1. Cu ani in urm’ scosesem stupii in cimp pentru culesul de la floarea-soare- lui, Aveam pina acolo circa 3 km faya de vatra permanent. In apropierea loca~ litéyii, Ia 1 km, se afla’ si un lan de cori- andru care’ inc’ mai era cercetat de al- bine. Trebuia sf nu bat& austrul in primele zile pint Ficeam dresajul la cilesul de la floarea-soatelui. Avind fn vedere pozitia celor dowa lanuri, desi distanya dintre cle era de peste 1 km, banuiam ce s-ar putea intimpla altminteri, dar totusi am riscat. Side ce mi-a fost team’ n-am scipat. Chiar-in dimineaga aceea, austrul s-a pus fn miscare si pe undele mirosului, albinele ai Iuat-o spre coriandru iar de acolo in masi pe vatra de acasi, unde nu lasasem Preyedinte al Filialei A.C.A, — jud. Teleorman. nici un stup. Desi in ziua urmXtoare m-am grabit si-mi aduc stupii acasa — neexistind alta solusie mai buna — am pierdut totusi multe albine culega- toare si cu ele o parte insemnata din pro- ductie. 2. Intr-un alt an aveam lanul de floa- rea-soarelui tot la o distanya de circa 3 km. Mai culesesem de la o asemenea distanya desi aceasta ins’ prezenta o anu- mita cota de risc. Lanul era amplasat astfel incit linia de zbor a albinelor era pe directia sud-est fay de vatra stupinei. Tmportante erau primele zece zile de cules cind se realizeaza si productia. Neplacu- tul s-a petrecut insd mai devreme de cum ma asteptam. In a treia zi de la declan- sarea culesului, cam tn jurul orei 15, cind zborul era in toi, a venit pe neasteptate © furtuna cu ploaie si ccna din exact partea opusa liniei de zbor a albinelor. Rezultatul a fost cX aproape toate cule- Atoarele au fost surprinse pe drum, sau in lan la cules, stil incit a doua zi in stupina era o trista liniste. Pind sa se formeze alte contingente de culegitoare, culesul a trecut. Am injeles atunci_ ca distanga de 3 km de lan presupune’ admi- terea unei cote de risc. 3. Un apicultor consitean avertizat ci se vor face stropiri tnchide stupii si pleaci la serviciu puntndu-si tn gind sd reyina tn jurul orei 13 pentru a-si clibera albinele, cum de altfel mai facuse si de numeroase alte ori, neinregistrind decit pierderi minore, De data aceasta tnsa n-a revenit decit la ora 15. zicindu-si ca 1—2 ore in plus sau in minus nu mai conteaza. Rezultatul? Din 20 de familii au scipat numai doua care nu. fusesers bine inchise ; restul familiilor au murit asfixiate. De asemenea, in acestea, parte dintre faguri se topiser si se rupseser’, iar mierea se risipise. Pagub’ mare si to- tul din cauza asumarii riscului de a in- chide stupii oricum, oricit i pe orice temperatura a zilei.4. Un apicultor argesan vine in Teleor- man la culesul de Ja floarea-soarelui, La fnapoiere angajeaza prin YTA un auto- camion, Nu el rispundea de starea teh- nici a mijlocului de wansport, dar avea datoria s& avertizeze ci este obligavoriu SX ajung la destinayie la timpul optim posibil. Pe drum, intre dou localititi, ambele nu prea’ departe, autocamionul face o pani serioas’ la’ una din roti. Acum abia afli apicultorul ci autoca- mionul nu e inzestrat cu acea roata obli- gatorie a sta la rezerva. Cind in sfirgit a ajuns acast, dintr-o stupin’ de 60 de familii nu mai rimisese decit o jalnick privelijte. Indiferent de sentinga judeck- toreascd la cate pagubasul a facut apel, pentru apiculeur’ paguba au mai poate fi recuperata. 5, Cu ani in urmi, un apicultor imi relata ci igi alesese drept loc pentru am- plasarea stupinii duse fn pastoral firul tunel vai care avea ji un minuscul pirtiag, De pe pozitia, credea el, fericit aleasa albinele puteau zbura la dou’ lanuri de floarea-soarelui cu 0 fnflorire esalonata si aflate Ia distanye ideale. Locul era inst riscant daca ar fi aparut o ploaie toren- Tials ieqity din’ comune'Si iat el aceasta s-a produs fntr-o dupa-amiaza de iulie. Torenyii dezlanyuisi pe firul vaii au tre- cut peste stupina, omorind albine si puiet, mai ales la stupii rasturnagi, degradind faguri, miere si pastura. Tata ce a insem- nat fie si-un minim de risc. x Tot asa se pot cita numeroase alte ca- zuri, cind lucrari facute pe intreaga’ stu- pina, sau pe un numar de stupi, la 0 anume cota de risc, au dus la furtisag violent, la o iernare necorespunzitoare, la infestarea unor familii care altfel erau in afara de bolile respective, la bezmeti- citi, la pierderi de roiuri, Ia pierderi de matei fn perioade cind n-ai cum sa le fnlocuiesti si multe altele, Toate acestea, in afara pagubelor’mari aduse nou, adunate pe total apicultur’ a yarli, insumeaz’ mari pierderi. De aceea avem obligatia ca nici o lucrare in stu- pind si mu fie angajati cu o cit de mica cota de risc. Caci reversul riscului poate fi plitit deosebit de scump. eteverererersrerevereretere COLECTATOARELE DE POLEN PRODUSE DE COMBINATUL APICOL SINT _COMODE. PENTRU ALBINE $1 EFICIENTE PENTRU APICULTORI. 6 (Foto: ach, Cr, MAIMADUC)© experienta in atentia apicultorilor ,RAMA CLADITOARE — SOLUTIE EFICIENTA Al. BRAZ Revista ,Apicultura i Rominia® re- leva fntr-un articol publicat recent (nr. 2/1984), necesitatea diversificarii, produc- fiei apicole; ca mijloc sigur si eficient de rentabilizare a activitisit in acest dome- niu. Intre altele se sublinia, ca un obiec- tiv major, cresterea productiei de cear’, fapt impus atit de multiplele fntrebuin- Hari ale acestui produs apicol, cit si de solusionarea cererilor tot mai mari de faguri artificiali. Arktind ca productia medic de ceara se situeaz3, pe jar, in jur de 200 g/familia de albine, ceea ce re- prezint& doar 1/3 din cantitatea minim& ce se poate realiza, autorul articolului s-a oprit pe larg asupra cavzelor care au condus la aceasti situajie si, mai_ales, asupra c&ilor de acjiune in_viitor. Dintre acestea, am reyinut apelul cut la adresa stuparilor de a folosi rama claditoare. Fig. 1 Picsele innegrite sint executate din tabli de max, 1 mm grosime. @ 1 buc. 200X25X1 mm @ 1 duc, 220%25X1 mm @ 1 buc. 28X25X1 mm. — Rama inisiali este rami stass la stup ori- zontal, Usor de zis, dar ceva mai greu de apli- cat, pentru ca tipul de rama clditoare cunoscut nu este destul de practic. Auto- rul a reusit sé conceap3 si s& confectio- neze un model de rama claditoare care este foarte practicd si avantajoasi. Tata principalele avantaje ale acestei rame claditoare (fig. 1): reprezinta o »oglinda* a familiei de albine; reduce timpul necesar de manipulare (compara- tiv cu'vechiul model) cu circa 20 la suti; creste productia de-ceara de 4—5 ori pe fiecare familie de albine ; se foloseste cu uguringa la recolrarea apilarnilului ; apar& toate ramele din cuibul de albine de celu- Tele de trintori imprastiate ; se combate eficient parazitul Varroa; se pot obyine rezultate deosebite prin utilizarea mai multor rame claditoare, acestea fiind mu- tate in stup acolo unde temperatura este mai scdzuta. Folosirea ramelor claditoare se poate face odat% cu inflorirea pomilor fructi- feri. Daca in cuibul familiei de albine ra- mele sint incarcate cu albine, rama ola- ditoare se introduce ling’ rama dinspre cuib. Aceasté rama cliditoare o folosim jn stup (pat rece), in care ramele sint aranjate perpendicular pe urdinis. Desigur, mulji dintre stupari isi pot confectiona singuri ramele claditoare tre- buitoare, inclusiv prin transformarea ce- lor vechi. Dar nu toti_ au aceasti posi- bilitate. Tata de ce consider ca ar fi bine ca factorii ce se ocupa cu utilajele apicole de pe linga Combinatul A.C.A. sa ia ma- suri pentru trecerea la confectionarea si punerea la dispozitia apicultorilor a unor rame claditoare standard, practice si efi- ciente,, In ce m& priveste, sint gata sx impr tagese din experienta mea in confectio- narea $i utilizarea noului tip de rama claditoare tuturor celor ce sint interesagi *. * Pentrix relapit suplimentare v3 puteti advesa autorului : Satu-Mare str. Uzinzi nr, 25,OPINII Urdinisul de sus al stupului Gh, ROTAR. In 1981, spre sfirsitul luni octombrie, intr-o zi foarte rece, mi-am transportat stupii acasi la Alba Iulia, dintr-o comu- na, de la vreo 20 km. Fiind frig, nici o albina nu mai iesea afar’. Am tnceput cu inchiderea urdiniselor, Nu am ajuns decit la al treilea stup si am auzit un biztit neobisnuit fn stupii inchisi. Con- trariat, i-am_redeschis. Spe marea mea mirare, din fiecare au iesit buluc 20—40 de viespi, inst nici o albin’, Dupa ce-au iesit, am ‘inchis din nou. Am procedat si cu ceilalti stupi la fel. Am tras concluzia ca viespile, flaminde si mai rezistente la frig, se fnfruptau din fagurii_marginasi cu miere, fara sa fie jenate de albinele strinse la ghem. inchizind stupul, s-au simyit in pericol si au dat buzna la urdi- nis, sa_iasd. Nefiindi-mi la indemina sa iau masuri, saptimini fintregi mi-an dij- muit proviziile pentru iarni ale familiilor de albine. Am studiat literatura apicol’ pe care o aveam la indemind, Cel mai viu in- teres mi I-a suscitat ,Rolul urdinigului tn viaja coloniei“ din’ cartea ,Stuparitul nou*, pag. 305, a lui Const. I, Hristea. fn anul urmitor mi-am construit perso- nal 13 stupi Dadant, pe 12 rame, cirora le-am facut urdinise si sus prevazute cu o scinduricd de zbor cu balamale, astfel incit la nevoie si se poata inchide cu un foraiber ca la stupii orizontali. Am ier- nat albinele in acesti stupi si in cei avuyi fnainte, cu urdinisul tn partea de jos. Di- ferenya a fost apreciabila : in cei cu urdi- nisul de sus deschis si cel de jos inchis, am ayut cu cel putin cite un fagure de puiet capacit mai mult in primivaré si mu am avut nici un fagure mucegait. De asemenea, am bagat de seam’ ca atacul viespilor, al. giselnijei si soarecilor, in cazul folosirii urdinisului de sus, nu mai prezint’ pericol, iar in timpul marilor culesuri si pe vreme de arsita, deschide- 8 rea si a_urdinisului de sus asigurt un plus de aerisire. La stupii cu urdinisul deschis numai sus, in toamng, nu am fntimpinar pericolul ‘declangirii furtisagului, —hieru important, mai ales cind stupii se vizi- teazi mai rar. Se cer citeva preciztri privitoare la mirimea si data cind este cel mai potri- vit si se treacd la folosirea urdinigului de sus, Am constatat ci pe tinhp de iarna, la o familie normalé, urdinigul este ne- cesar si aib%-o deschidere de 5—7 om. Bineinjeles ca si podigorul trebuie si aiba fn partea din spate o gaura sau alt sistem de aerisire peste care se agaza salveluya cu paie. In primul an de folosire, dupa ce am inchis urdinisul de jos [am si etanseizat, lipind cu plastilina toleranyele Kisate, Pentru ugurinja manipulétii blo- cului de urdinis am bigat de seama insi cH este mai bine si se lase neetangeizat. Am trecut apoi la folosirea sia urdini- sului de sus, Dupi mai multe tncercari am ajuns la concluzia ed cel mai bine este sd se treack la folosirea lui la, sfirsitul lunii august, pentru ca albinele si-si poat organiza cuibul in funcjie de acesta. Data exacta cind trebuie inchis este insi v: riabila, in functie de mai mulyi factori printre care amintesc : a) ‘Temperatura si stabilitatea yremii. in timpul cildurilor toride se vor des- chide ambele urdinise. Inchiderea celui de jos se va fntirzia pina cind tempera- tura va deveni moderata. Daci tempera- tura este in scidere sensibila — uneori chiar in tuna august — urdinigul de jos se va inchide imediat. b) Posibilitatea unui cules tirziu de fntreyinere. In acest caz se mai poate lisa deschis, dar micsorat, si urdinigul de jos. Dack nu exist cules, asa cum s-a tntim- plat in multe zone jn toamna anului 1983, nefntirziat se va lisa numai urdinigul de sus micsorat, pentru a preintimpina fur- tisagul. ©) In cazul familiilor slabe, sau al nu- cleclor de intreyinere a mitcilor de re- zerva, se va trece la folosirea urdinigului de sus micsorat, daci exist, inci de la fnceputul lunii, ‘august sau fn perioadele lipsite de cules, pentru preintimpinarea declansarii furtisagului.PREVENIREA INTOXICARII DE ALBINE IN TIMPUL FAMILIILOR IERNARII Dr. Ing. I. V. CIRNU Anual se tnregistreaz% aproape in toate zonele tari insemnate culesuri de mana. Indeosebi la familiile de albine deplasate aypercotal fa Hate uectavesa lect aries inca sf Delta Dunirii, precum’ 41 ecle aflase in gona padurlloc ‘de foloase si pee getlene ict cimmest cueste yes te, iar mierea depozitatk tn faguri conying in diferite proportil si miere de mans (miere de padure). In general este cunoscut faptul ci mie- rea de mani nu este indicata ca rezerva de hran% pentru iernare, intructe contine Gare uate de scbssnie meer elec bile pected albine th pefloads lps de Zube Mesasta tbravpdee ol supratecsrcare Geitulintdisenyncsevee! soca eceace diare(giave, di iotskich, Maeifesale patclogiee aminuts ee @iidennect) mi Bash apeineenicteaneilernererta! Gat lacSWORlh cht teenate Melerhigrea zborurilor de curdyire mai timpurin. Pentru a se preveni aceste neajunsuri, cate eétieveai- insert panube toreinaatey eta eeeeeci oor (on ute ale de pee Ficicieonalenmeiarerarrclon dha fe fatalleeris slbjnesitn! Yerevan oti TanegETae TAI Geel derail ferent mierii de mana in stupi, luindu-se masuri in consecinya. Inainte de a arita metodele pentru arene aren cite ieee cline Het eerieepereearies niete estes Beerdom ice en abinslop Ba niechaa ce seaeninicen nent apical tori tacipitsd unele sspecte i Gate des- preiererce nant ites do mah 3 eeaniens A Perel apc sihe Meade ie merece eertita el iicce creates hearers de mierea florala. Culoarea mierii de ma- ng puri variazX tn limite largi si anume: Falbenstane er pen (Sins) sp) Braseror Eres cunceffexe:clbreai la saplid (Picea excelsa), fag (Fagus silvatiea) qi stejar (Qierat ip), verulesscage’ la Brad (bie albe),. oncersmerenis tu) reflete verzui la salcie (Salix sp.) si la plop (Po- pulus sp.). Excepjie in aceasta privinya face numai mierea de mana de la larita (Larix sp.) care prezinté o. culoare gal- ben’-aurie, Nuanyele inchise la mierea de mani se datorese in general conjinutului in fier, mangan, cupru etc. Compozitia chimicd a mierii de mana se deosebeste de aceea a mierii de flori, variind tn raport cu specia de produci- tor de mani, planta gazd% si conditiile meteorologice din timpul culesului. In ra- port, cu. provenienta, mierii de man’ va- riaz si gradul de daunare, ca rezervii de hrani pentru iernarea familiilor de albi- ne. Astfel s-a constatat ci cea mai diu- natoare este mierea de mana provenita de la stejar si arjar, apoi aceea provenita de la salcie si plop. Cea mai putin daun’- toare este mierea de mand de la brad, molid si pin, la care sirurile minerale se gases in proportie mai mic’. Totodata gradul de dunare al manei variaz’ chiar la aceeasi planti_gazdi tn raport cu perioada de secretie. Astfel mana din luna julie de pe stejar este mai diunatoare dectt aceea secretata in luna mai. Efectele diuniitoare ale mierii de mani asupra iernarii familiilor de albine sint atribuite diferitilor sii componenti, greu digestibili si in special proportiei marite de saruri, minerale, care dep’sesc norma fiziologicd a albinei. Din investigatiile efectuate in cadrul Institutului de cercetare si productie pen- tro apicultur’ in zona rasinoaselor din judeyele Alba, Cluj si Hunedoara, precum si in zona padurilor de foioase din jude- ele Braila, Arad, Timis, Tulcea etc. a rezultat urméatoarele : — In zona de munte unde culesurile la masa de brad si molid sint frecvente an de an si in ani favorabili se prelun- gesc pind tirziu tn august—septembrie, extractia totala a mierii de man’ este 2I, ceea ce determina iernarea lor de albine si pe rezerve de hra- ng, unde mana se afld tn proportii. in- semnate. S-a constatat pe baza de ana- lize ca in cazurile cind proporyia mierii de mani (brad) nu depageste 25—30%/o, iernarea ate loc in bune condijiuni, mai ales daca evoluyia vremii nu intirzie efec- tuarea primului zbor de curatire. — In zonele de deal si clmpie, la pa durile de foioase, chiar proporjii mai mici de 15264), mies de mand, provers diaree grava si spre sfirsitul iernii chiar mortalitate de 10—250/. Pentru ca fiecare apicultor si poati identifica la timp mierea de mana din fagurii de iemare, redim mai jos dowd metode practice, in acest scop. METODA CU ALCOOL. “Se secol- teaz% cu ajutorl unul vikf de cutit probe de miere din diferite parti ale fagurilor divcolb #1 sd anienox bite intea patent La o stupina de 100 familii de albine este necesar sa se ia probe de la minimum 15—20 familii, Dup omogenizarea per- fect ‘a probei medii se iau 2 cm? {ntr-o eprubeti si se amestecd cu 2 cm? de api distilatS peste care se adaugi 20 om? alcool de 96°. Daca proba conjine miere de mani, solusia din eprubeta se tulbura (preci- pita), in caz contrar ramine limpede, transparena. METODA CU APA DE VAR, Se ia ca si in cazul precedent 2 cm miere, care se amestecd cu acelasi volum de apa dis- tilatt peste care se adauga 4 cm? de api de var. Soluyia obtinuta se incilzeste pind la fierbere la o flacara usoara. Daci pro- ba contine miere de mani, solugia preci- pit’ si precipitatul se depune Ia fund, fn az contrar soluyia rimine transpa- rent, limpede. Cu cit proportia de miere de mana este mai mare cu atit stratul depus pe fundul eprubetei este mai gros. In cazul constatarii tn fagurii de ier- nare a existenyei mierii de mand este necesar sa fie luate imediat masuri pentru inlocuirea rezervelor de hrana, fie. prin hraniri cu sirop de zahar, fie prin inlo- cuirea fagurilor din stupi cu faguri de la rezerva (miere florala). Mention’m ci. aceste operatii trebuie efectuate cel mai tirziu intre 10—31 august pentrn zonele de munte si deal si 20 august — 10 sep- tembrie pentru zona de cimpie. APICULTOAREA NATALIA TRIPSA CU STUPINA SA IN PASTORAL IN COM. RASTOLITA, JUD. MURES. 10UNELE PARERI IN LEGATURA CU HRANIREA ALBINELOR Al, MACESANU, Hranirea albinelor cu zahar a luat un aspect destul de ingrijorator, aceasti acti- ‘yitate desfasurindu-se chiar sub forma de ,concurs®. Desigur, ma refer la anumiti Apicultori care chiar si in a treia decada a luni decembrie administreaza familiilor de albine sirop de zahar sau la alti, mai pdescurcireti® care incep masiy hranirile eu sirop de zahar, firs nici 0 justificare, chiar la inceputul lunii ianuarie. Tn stare naturala albina nu se hraneste decit cu miere si polen si de cind omul © cunoaste ea nu a prezentat nici un semn de degenerare. Administrarea irationala a zaharului duce insa la degenerarea albi- nei chiar sub ochii nostri, caci nu mai traieste dupa legile ei dintotdeauna, fyi pierde vigoarea si toate facultatile ei de aparare, cazind prada bolilor. ‘Albinele, ca toate viefuitoarele planetei noastre sint supuse permanent atacului factorilor biologici (virusi, bacterii, mu- cegaiuri, protozoare, acarieni, insecte pa- razite), care se dezvolta si invadeaza lar- vele si albinele adulte in momente de minora rezistenj%, care se soldeaz’ cu grave prejudicii economice. Unul din aceste prejudicii este produs de o alimen- tatie deficitara cantitativ si calitativ si reprezinta unul din factorii favorizanti de seama ai aparitiei si permanentizarii bo- lilor. Albinele au nevoie de o alimentayie ra- yionala, naturala (miere si polen de buna calitate) care si le asigure integritatea tuturor functiilor. Nutrijia lor perioade indelungate de timp numai cu sirop de zahar fard asigurarea polenului necesar, creeaz’ un puternic dezechilibru proteic si vitaminic care favorizeaza dezvoltarea bolilor contagioase. Folosindu-mi de experienta proprie, am ajuns la unele observatii si conchizii pri vind hranirea rayionala a familiilor de albine si anume ; 1. Din primavaré urmirese fiecare fa- milie de albine, in scopul asigurérii_bra- nei pentru iernare. La sfirsitul lunii_au- gust si inceputul Iui septembrie familiile slabe le unific cu familii puternice si cu hrana suficienti, excluzind complet zaha- rul din stupina. Hranirea sau stimularea in continuare nu mai este indicat si nu o mai prac- tic, deoarece se prelungeste ouatul mateii chiar si dupa luna octombrie, marindu-se comsumul de hrana in mod exagerat, du- cind in final la epuizarea hranei pentru iernare. 2. In perioadele cit nu existtt pniet pen- tru a f brinit evit inlocuitorul lapte praf, deoarece lactoza si galactoza conti ute in acesta, consider ca este toxic’ si in afara de faptul cd omoara albinele dup’ citeva zile, produce diaree in masa si apoi nosemov3. Deci laptele praf poate fi consumat de catre albine, ers nici o restrictie in perioadele cit exist’ puiet — deci cu precidere primavara, Perso- nal am pierdut 3 familii de albine, pe care le-am stimulat tn toamna eat 1979, cu inlocuitori de polen in care am introdus si lapte praf, familiile sau im- bolnavit de nosemoza iar primavara le-am gasit moarte. 3. Primivara, pind la permanentizarea zborului, stimulez toate familiile de albine cut turte pregitite de mine cu zabir pu- dri, miere de salcim, diluaté cu ceai de plante in care am dizolvat ctteva pastile de izoniazidé, 1—2 fiole de sulfatiazol, in lips, 1—2 tablete de biseptol (functie de cantitate). Menyionez ca aceasta stimulare nu o incep decit dupa data de 15—20 februarie, deoarece albinele trebuie si aiba liniste pentru cd vremea este foarte oscilanta in aceasta perioada. 4, O dati cu ameliorarea vremii $i per- manentizirii zborului instalez fiectrei fa- milii hrinitoarele tip scindurt de podisor, prevazute cu acces la hrani si geam dea- supra, in care administraz cite 1 kg de zahar tos sau chiar apistim. Mentionez ca geamul se abureste, vaporii de apa se condenseazi si umecteazi permanent za- harul din hranitor. IfZabirul constituie. un foarte apreciat stimulent al albinelor. Acesta este consu- mat in circa 2—3 siptimini, chiar in pe- rioade reci, cind vremea nu permite 2bo- rul i nici deranjarea familiei, Timpul fo- losit pentry administrarea lui este minim, iar mortalitatea si furtigagul sine complet eliminate, In acest fel nu mai folosesc si- ropul, acoperind perioadele lipsite de cu- les, albinele nu mai sint solicitate s& pre- lucreze siropul, nu mai ies afara, deci imi creez timp pentru efectuarea altor lucrari fn stupini. Consider ci am expus foarte multe ar- gumente convingitoare din punct de ve dere biologic, care imi dau dreptul, dup pirerea mea, si mX ridic cu hotirire im- potriva hranirii albinelor cu zahiir, cind acestea sint sistematice si permanente, pornindu-se de la anumite considerente economice. In incheiere, doresc si scot in evident necesitatea mensinerii tuturor familiilor de albine intr-o perfecti stare de sini- tate si viabilitate, deoarece disparitia tu- turor albinelor de pe pimint ar duce nu numai la disparitia mierii din alimentayia omului, ci si la pieirea a peste 100.000 de diverse specii vegetale a ciror polenizare si deci perpetuare este indeplinitz de aceste harnice insecte. . : ‘ : i : ‘ : : ‘ : ; ’ : : ‘ : 3 : ‘ : 4 , : 3 é : : : ‘ : ‘ i ’ 4 : ‘ , , ‘ : ‘ , i $ ; : ; : : : : : $ ; ’ ‘ , : ; : ; 3 Cum prepar si administrez turtele in famille de albine I. VASILACHE De-a lungul anilor am fncercat mai multe reyete de preparare a turtelor, re- comandate fn literatura de specialitate. In ultimii doi ani inst m-am oprit asu- . pra unei rejete a carei eficiensa mi s-a parut deosebita, in compozisia careia intra urmatoarele ingrediente: 5 kg zahar pu- dra, 1 kg miere de salcim (se poate si de tei), 1/2 1 ceai de plante medicinale, 3 cepe mijlocii si 4 lami. Zaharul pudra |-am preparat din za- harul tos obtinut de la filiala A.C.A., ma- cinat cu o rignisd de piper. Plantele medicinale le-am procurat o parte de la farmacie (sunitoare, coada so- ricelului, ment si: pelin), iar réstul (tei, maces si musefel) Je-am recoltat singur tn anul precedent. Am luat din fiecare cite o lingura cu virf si le-am pus fntr-o oala smalyuira, de 2 1, peste care am pus 1/2 1 apa rece, curata, de fintina. Am Iasat oala la rece timp de 30 minute pentru macerat, dupa care am turnat 1 | de api clocotity. Am acoperit. imediat oala cu un prosop curat, lasind-o asa inca 30 de minute. Apoi am strecurat ceaiul intr-o sticla. de 4 1 din care am folosit aproximativ jumitate. Dup% ce mi-am pregitit toate ingre- dientele (zaharul pudri, mierea preincil- zita usor, ceaiul, zeama de limiie, zeama de ceapa. si cele 2 linguri de sare de buca- tarie am trecut la prepararea amestecului jatr-un lighean smualtuit de-15 1 Am amestecat circa 4 kg de zahar pudra, 700 g miere de salcim, 400 ml ceai din plante medicinale, apoi am adiugat compozitici din lighean zeama rezultati de la 3 cepe, zeama de la 4 lamti, 2 linguri sare de bu- catarie. Amestecul nu lam fcut de Ja inceput din toate cantitapile prevazure in reer’, pentru ca, ulterior, sf mai pot adzuga dupa necesitate.Aceast& compozitie am amiestecat-o cu 6 lingurd de lemn folositi numai in sco- uri apicole. Se poate amesteca gi cu o Rngure de metal Sau chiar si se frdmince cu mina ca pe aluat. Am amestecat bine gi cu rabdare pina ce amestecul s-a omogenizat perfect. Am mai adiugat apoi dupa nevoie, cite putin dineorimees 3 Olea (eahir ude, miere de albine si ceai) pe care mi le-am rezervat la fnceput. Daci amestecul este foarte lipicios,. in- seamna ca trebuie si se mai adauge. zahar pudri, dack este sfarimicios se mai adaugi pujind miere si ceai, Astfel se objine o turta minunata care va fi consumata cu placere de albine. Cind am considerat ci turta este gata am imparyit-o fn portii egale de aproxi- mativ 300 g. In continuare am taiat in jumaeayi Bpaleyope lntimes 16 tole! Kictie de scris, dupa care, cu ajutorul unui_ac mare am facut cite 15—20 giuri in fie- care foaie. Am presérat pe masa curati 0 mina de faina de griu de cea mai buna calitate, peste care am asezat o foaie de hirtie guritd si pe ca o lingurd de tured din lighean. Dupa ce am’ intins bine nta cu lingura si cu mina am indoit pu- yin marginile hirtiei in sus peste turta am obtinut o turtk dreptunghiulara cu di mensiunile de cirea 8—10 cm latime si 14—15 cm lungime. Peste aceasta turta am aplicat o foaie de celofan de mirimea turtei pentru a-i pastra fragezimea. Astfel am objinut 0 porjie. Aceste pacheyele cu turte, care au grosimea de aproximativ 1 cm, Je-am agezat una peste alta. Pentru a nu se lipi intre ele le-am presdrat cu pusin’ fing de griu. Turtele astfel pregitite le administrez albinelor chiar a doua zi, dacd vremea este favorabili, Dac nu, ele por fi pas- trate la rece, in camara, pind apare o zi potrivita. Se stie ca iarna, familiile de albine au nevoie de liniste. De aceea le controlez auditiv cu furtunul. Prima turta o admi- nistrez numai dup’ 15 ianuarie, in una din zilele linistite fn care termometrul arata -+4— 45°C. Atunci ridic 2—3 scindurele de podisor, fara si mise nici-o rami, pini ajung la ghem. Daci deasupra spetezei supetioare a ramelor nu este nici © albina si se aude zgomot usor de albine, inseamn% c& acestea se gisesc in ghem sub coronitele de miere si ierneaz’ bine. In aceast situasie, albinele nu au nevoie de turta, Inchid imediat stupul, acoperin- du-l cit mai bine cu cirpe si trec mai de- parte la alta familie, Dacd gisese albine sub scindura de podisor, deci pe speteaza superioara a ramelor, inseamna ci aceasta familie are nevoie de hrand si-i. admi- nistrez atunci una sau dou’ turte, dupa ett este familia de mare. Precizez cX nu mise nici-o ram& si nu folosese fum in aceasta, perioada, decit fn situarii excep: rionale. A doua turti o administrez dupi 10— 15 zile, cind dau cite una fiecarei fa- mili. A treia o administrez dup’ trecerea a 2 siptimini de la administrarea celei de a doua. Aceste turte cred c& sint cele mai kune pentru c& sint bogate in vitamine, au proprietiti medicamentoase si sint consu- mate cu placere si tn tntregime de albine. Totodati albinele care participa la trans- portul acestor turte si transformarea lor fn miere, nu se uzeazd asa de tare ca in cazul turtelor realizate dup’ alie reyete. OX UIAAIANNANTANNANNNNANANMNANHMUN, a mica |pubbliciva BQ VIND stupi verticali i multietafayi cu si fri albine, inventar, caband. Telefon: 20. 14. 38 (18) NAAN, —OOOOON ONTO 13IERNAREA ALBINELOR IN 1983—1984, IN LEHLIU GARA — JUDETUL CALARASI R, DINCA Presedintele cercului apicol din Lebliu gard Orice stupar, fie incepitor, fie cu éx- perieny& indelungati, cunoaste cX pregi- tirea familiilor de albine pentru iarna urmitoare, incepe cu mult inainte, res~ pectiv chiar din luna julie a anului res- pectiv, ; Albina fnstisi, prin instinctul de con- servare si perpetuare a speciei, atentio- neazi pe stupar ci deja se pregiteste de iernat, 0 dati cu izolarea trintorilor, re- ducera treptati a suprafetei de puiet, ponta mitcii find din ce in ce mai re- dusi. Aceasti situayie face necesar’. inter- ventia apicultorului pentru asigurarea sti- mularii de toamn’ gi [uarea tuturor misu- rilor ce se impun pentru buna iernare a albinelor, indicate fn literatura si in re- vista noastra de specialitate, Plecind de la aceste clteva considerente, fn vara si toamna anului 1983 am proce- dat la pregitirea pentru iernare a fami- Hiilor de albine, asigurindu-le hrana nece- sara, spayiul limitat fn raport cu puterea fiecdrei familii, aerisirea necesar’, aga cum procedez de reguli de ani si ani de zile. Tarna trecuti a lisat un gust amar multor apicultori din zon, fiind caracte- rizat& ca o iarn’ lungy, relativ de rece, cu multe precipitasii si mare nebulozi- tate, care au influenyat negativ starea fa- miliilor de albine. Spre deosebire de alji ani, iarna trecuti albinele nu au putut efectua decit un usor zbor de curitire fn zilele de 1 si 2 januarie 1984, orele 13-15 si aceasta numai in cazul stupilor orientagi cu urdinigele spre sud. intre 14 In iarna 1983—1984, prin natura im- prejurrilor, am fost obligat ca la o parte din stupi sx le schimb pozitia. Precizez c& in topi anii, am iernat familiile orien- tate cu urdinigul spre sud. Parerile stnt impiryite in ceea ce pri- veste pozitia urdinisului. Personal, din trista experienyi din iarna anului 1983— 1984, am tras unele tnvipiminte care m-au determinat si scriu aceste rinduri din dotinja de a impircisi si altor colegi ci unele greseli pot fi scump plitite. Constatitile respective se argumenteazi fin felul urmitor : — familiile din stupii orientayi cu ur- dinisele spre sud, au avut posibilitatea de a efectua dowk zboruri usoare de curitire, fn zilele de 12 ianuarie 1984 ; — familiile orientate cu urdinisul spre nord nu au putut berieficia de aceste zboruri. La controlul foarte sumar efectuat in- tr-0 zi ceva mai cilduyd din luna martie am putut constata ci suprafata de puiet era cu mult mai mare la stupii orientayi cu urdinigul spre sud, precizind cx fami- lille respective sint de putere aproxima- tiv egal, mitcile fiind toate din anul 1983, hrana de aceeasi calitate si in can- titiyi aproximativ egale. La controlul efectuat fn luna ap verificind mai aminuntit starea famil lor de albine am constatat ci cele orien- tate cu urdinigul spre nord aveau pete mari de diaree, mai ales pe ramele mir- ginase. | Tati dar ci problema orientirii urdini- sului, mai ales in perioada de inactivitate(perioada de iarn) conteazi foarte mult, mai ales in anii in care-iernile sint vi- trege si de lungé durati, aga cum a fost iarna trecuta. in concluzie, consider ¢& pozitia urdi- nigului are foarte mare influenta asupra starii si dezvoltarii familiilor de albine in perioada de trecere de la repaus la activitate, cea ce coincide cu perioada iarna-primavara. Sigur ca exista si argu- mente contra, dar situajia anului 1983— 1984 m-a indreptatit sf cred ca existd ani cind pozijia urdinisului este de maxima importanya. N.R. Pentru stuparii din yara noastra este absolut necesar ca orientarea urdiniselor stupilor pusi la iernat si fie facuta tot- deauna cdtre sud pentru a nu oferi cri- vagului_ posibilitatea si loveascd direct in urdinis. Iernarea a fost destul de pre- cara din-cauzele aratate de autor, ins trebuie adaugat c4 hrana lAsat’ nu a fost de calitate din cauza manei prezente tn rame. Cine a scos mierea dupa culesul de la floarea-soarelui si a dat familiilor si- rop mu a avut probleme cu iernarea. Aso- ciajia noastr’ a propus celor care predau miere sa le ofere zahdr, dar unii stupari nu au acceptat si iernind familiile pe miere necorespunzatoare au ayut multe necazuri. Anual revista noastra a reco- mandat sa se facd analiza hranei inca din finele lui iulie, dar foarte purini stat cei care asculta recomandarile. \ x 5 \ j \ \ \ \ \ \ i \ \ j ‘ \ \ \ j ‘ \ \ ‘ \ \ \ \ \ \ x \ i POLENUL FLORILOR S| PROPRIETATILE SALE Z, NISTOR, Intr-una din gedinjele Iunare’ organizate de filiala A.C.A. jud. Brasov, un accent deosebit s-a pus pe colectarea tn cantitati sporite a polenului, dat find importanya acestuia pentcu sinatatea omului. Desigur, fiecare apicultor stie ce este polenul pe care albinele {1 culeg de pe flor scl inwodue ih stun) pete, el transforma in pistura necesara hrinirii puietului, Apicultorul poate recolta aproximativ ©, zecime din polenul adunat de albine, fara a dauna familiilor respective, Colec- toarele de polen sint astfel construite in- cit permit recoltarea numai a ghemotoa- celor foarte mari, 50 de astfel de ghemo- toace cintarind un gram. Despre propriettile minunate ale pole- nului gasim numeroase date in special in cartile scrise de Herold si Caillas. Polenul confine toate substangele de baz& cu yaloare mare in _metabolismul uman. In compozitia sa intra aproximativ 25 proteine, din care 15, 20%/, sint ami- noacizi ca: cistina, histidina, metionina, fenilanina, treonina, arginina, insoleucina, leucina, lisina, valina si acidul glutami nic, acizi grasi nesaturati, dintre care mai importanyi sint: acidul linolic, linoleic si arahidonic, 40°/) hidrayi de carbon, vit mine dintre care s-au identificat vitami nele By, Bo, Bs, Bs si PP, P3 si C, substante antibiotice si mai contine si o substanya de crestere descoperita recent, Polenul florilor conyine de 5—7 ori mai multi aminoacizi_decit carnea de vita, ouale si brinzeturile. Efectele spectaculoase obtinute frecvent prin consumul de polen se datorese in spe- cial proteinelor, vitaminelor dar si micro- elementelor minerale cum sint; fierul, cu- prul, potasiul, sodiul, calciul si siliciul. Dintre vitamine s-au mai identificat carotine $i provitamina A din care orga~ nismul formeaz& vitamina A, Vitamina A este 0 component’ a purpurei vizuale. 15Lipsa sa duce Ia’ keratinizarea epiteliilor ochilor si in cazuri extreme chiar la orbire. In polen se giseste si vitamina H (bio- tina) care favorizeazi cresterea i prein- timpin’ infectiile pielii si ale pleoapelor. Vitamina E (tocoferol) este vitamina reproducerii sia fertilitayii. Acyioneazd asupra producerii de ovule si spermato- zoizi. In total s-au identificat 9 vitamine im- portante in polen, 60 g de polen pot acoperi in intregime ceringa zilnict de vitamine. Polenul conyine rutin’ care stimuleazi si intireste activitatea muschiului inimii. De asemenea, contine si substante antibio- tice, dup cum arata Chauvin si Leonard. Caillas afirma ck 0 curi de polen vin- deci cele mai rebele infecyii intestinale. Polenul, exerciti 0 fericit’ actiune asupra florei intestinale. Polenul este indicat si in bolile de prostata. Referitor la aceasta Herold scrie c& polenul intruneste in sine, in mod fe- ricit, tot ceea ce prescrie doctorul pre si postoperatoriu, Inainte de toate este in- dicat in terapia anticancer. Polenul vindecd constipatia, corectear’ diareea cea mai rebel avind rolul de regulator datoriti conyinutului siu in an- tibiotice. Polenul produce pofté de mincare, deci se recomanda holnavilor, convalescentilor si celor subponderali. Polenul corecteazi puterea vizual’ da- torita riboflavinei pe care o contine. Polenul cu un conjinut mai mare de cistin’ ajut’ la cresterea pirului si opreste ciderea acestiia. Polenul acyioneaz’ irigarea cu singe a creierului si imbuntajeste capacitatea de gindire. Polenul imbunatazeste dezvoltarea co- piilor slabi, la cei anemici determina 16 cresterea numirului de globule rosii sia conyinutului de’ hemoglobin’. Mamele care consumi polen in timpul sarcinii $i al alaptirii si ofer% apoi copiilor polen, vor avea copii sindtosi. Polenul ajuti la ingrijirea frumusetii, © fiind folosit in compozitia mistilor care se aplic’ pe fas. Astfel, o linguritd de po- len m&cinat fin Se amestect cu un gilbe- nus de ou proaspat ; amestecul se aplick pe fat si git masind usor gi se last si actioneze 30—50 minute. Cum se ha polenul 2 © Hinguriyi de polen uscat conjine 4 8) 2 lingurige fiind suficiente pentru a determina 0 imbunititire a stiri gene- rale, Odati pe an si in cazuri acute de 2 ori, este bine si se faci cite o curd de polen, de preferinja primavara si toamna. In prima siptimin’ cite 15 g pe zi, dimineaya pe stomacul gol, iar in sipti- minile 2 si 3 clte 30 g pe zi in dou’ re- prize cu un sfert de ori tnainte de micul dejun si de cing. In siptimina a 4-a se administreaz’ ca si in siptimina 1. \Suplimentar, in fiecare dimineayi, la mi- cul dejun, se recomanda o felie de ptine uns cu miere si polen, iar in restul anu- ui sint suficiente 8 g pe zi si o felie de piine unsi cu miere si polen. De aceea, jinind seama de cele de mai sus, organizayia noastra face un cilduros apel citre toyi apicultorii de a colecta polen nu numai pentru nevoile lor, ci si pentru a-l valorifica prin centrele de achizitie ale filialelor judejene ale Aso- ciayiei Crescitorilor de Albine, pentru a putea fi satisfcute ceringele consumului de polen atit pe piaya intern cit si la export. Colectoarele fabricate de Asociatia Crescitorilor de Albine sint cele mai in- dicate pentru colectarea_polenului. rcaMetoda manuala de recoltat polen inv, Vasile POPESCU * Literatura apicol% ne pune la dispor tie diferite metode de colectare a polenu- lui, Unele dintre ele privesc colectarea olenului cules de albine cu ajutorul co- lectoarelor amplasate la urdinis iar altele recoltarea polenului direct de la plante, de cktre om, dar firi si explice am&nun- tit procedeul de recoltare. De aceea mi-am propus s% arat in articolul de fay’ cum am procedat eu pentru recoltarea pole- nului direct de Ia paniculele de porumb. Am pregatit un sac de nylon lung de 80 cm si.cu diametrul de 40 cm. Cu foar- feca am tdiat un colt, de jos al sacului, in- trun triunghi isoscel cu catetele de cite 6 cm $i, ipotenuza de 9 cm. Aci am cusut © pungé mica de pinzi, largi de 15. cm, cit deschiderea taieturii, La capatul de jos al acesteia am previzut un gnur, cu care sd poati fi inchis’ prin incretire, Rolul ei este de a colecta polenul curat si de a-i asigura aerisirea, intrucit in ipsa aerului, polenul find umed, se transform’ fntr-o pastt moale, nefolosi- bil& in scopul nostru, Celilalt coly al sa~ cului Lam inactivizat, cosindu-l fntun triunghi cu faturile de cite 10 cm, pentru a micjora aria de raspindire a polenulvi pe fundul sacului. ‘Am confectionat apoi din sirm& oyeliti dou’ cercuri cu diametrul de cite 40 cm, unuia dintre ele previzindu-i un’ miner din sirmi dublata, lung de 20 cm. Pe acesta am cusut la gura sacului, cu mt- nerul pe directia punguyei. El are rolul de a tine sacul in permanenji deschis. In cel de-al doilea cere am cusut o sitd de sirma cu ochiuri de 1 mm. Peste aceasta siti am mai cusut pe ambele parti cite un ciorap de nylon. Ciorapul poate fi pus dublu sau chiar triplu, Am introdus acest cerc in fundul sacului, pa- * Caracal, str. Traian 57, ralel cu cercul de la gura. In sita lui se va cerne polenul scuturat in sac. Si acum iat cum procedez la recolta~ rea polenului de porumb: Jinind cu o min’ colectorul de miner — colectorul mai putind fi sustinut si de un cordon legat, in doua Jocuri opuse, de cercul de la gura sacului si trecut pe dupa git — cu cealalta min& prind 1—3 panicule pe care le introduc cit mai la fundul colec- torului, unde le scutur cu putere. Prin scuturare, in sac, cad pe ling’ po- len si. parte din antere (pleava) si 0. su- medenie de insecte. Polenul trece insd curat prin sit’, cazind in punguya ane- xati sacului. Anterele ramin deasupra sitet si_le inlatur la intervale scurte cu mina. Dupa circa 0 ora tntind la umbra wo ziar dublu, slabesc snurul si desert polenul. Cu acest prile} fug si insectele. Repetind umplerea pungujei de 7—8 ori reusesc si colectez astfel circa 1,5 kg po- len si chiar mai mult. Totul depinde de lan si de timp. Reintors acas’ mai cern inc’ o data olenul si imediat tl omogenizez cu za- fir pudra (2/3 polen + 1/3 zahar), il pun apoi in borcane de sticla, prestndu-l ine cu o lingura. Cind acestea s-au um- plut, presar pe deasupra polenului un strat de zahar si le leg bine la gura. Polenul poate fi pastrat astfel timp indelungat la loc useat. La nevoie, in lipsa de zahar, intind polenul pe o hirtie, mestecindu-] cu o pana de 2—3 ori pe zi, pina cind se usuci si apoi fl pistrez in pungi de nylon, Este inst preferabili conservarea Tui in stare proaspati, cu zahar, sub aceasta forma sau in amestec cu substi- tuienti putind fi administrat in hrana al- binelor in mod direct. Cind este insa uscat polenul se administreaza albinelor numai dupa ce este amestecat cu miere pina se objine o past’, care se pune deasupra phemulal in Iunile februarie-martie, pe o ‘irtie cerati, perforata, sau sub forma de mici cocoloase pe speteaza de sus a ramei. Precizam, insa, cd substituienyii trebuie proportionati conform retetelor de specia- litate, asigurind un procent de 10—15% proteine, intructt altfel pasta poate deveni heatractiva pentru albine.APILARNIL Noi directii de utilizare in folosul s&natatii omului, ca urmare a ultimelor test&ri clinice N.Y. ILIESIU Institurul de Star al Controlului Medicamenta- Jui, si Cercetieii Farmaceutice din Bucuresti elaborar Norma tehnick de ramuri pentru Apilar- nil, substanga activa deshidratark (pulvis) sia executat, studiul cercetirli owicitayii acute a Apilamilului si Apilarnilprop-ului, drageuri, con- cluzionind asupra netoxicitayii acestor produse, De asemenea acest institut a aprobat avizl de necesitate in temetul c&ruia produsele conginind Apilarnil ca substansi activi. au fost supuse pri melor testari clinice Ja clteva instituit spitalicesti din Bucuresti, Tart concluziile principale consemnate fn ra- poartele privind experimentarea clinic — sa demonstrat efectul bioactivator al_pre- paratului Apilarnil, cu pronungari acyiune pe ele mentul energostimulent gi catalizator, accelerind si modelind procesele biologice de reechilibrare i reparare, Preparatul Apilarnilprop se exprim% s- plimentar sub eleciul antinflamaior de ress: erare epitliala cu precidere Ia_nivelil_ mucoasei gestive (raportul clinicii medicale I, Spitalul R. ne. 2); = produsele’ Apilarnil, si Apilarnilprop int ¢ficiente in afecyiunile psihiatrice le tip nevrotic, in astenia psihicd, in astenia sexual%, fn pertur. basi, metabolice, “ambele preparate repreventind tun important adjuvant medical in. clinicile psi= hiatrice (raportul. Policlinicii universitare Titan" BASU = dup& un tratament cu Apilarnil paci suferinzi de hepatite ‘ctonice, tn comparayie cu lorul martor, au fnregistrat rezuleate pozitive, confirmate clinic si prin testiri de laborator. Nu sau fnregistear complicarii gastro-intestinale (ra- portul Centrului de apiterapie al Institutului de cercetare si producrie pentru. apicultura).. In baza rezultatelor si determindrilor _preclt nice si clinice favorabile, objinite in prima Fact de experimentare pe un mare numir de subiecyi, inisterul San3tcqii_ a eliberat cuyenitele autori- zagii_ de fabricayie atit ca substanja activa stan. dardizara cit. si pentru cele dou preparate sub formi de drageuri consinind apilarnil si propolis. Intrind in circtitul normal de desfacere intern Prin unitagi specializate (farmacii, unititile Platar si Apicola) Centrala de medicamente a organizat acyjunen de elaborare a unei documencayli spe- ciale, dlestinati pentru fnregistraren si omologarea produselor respective fn uncle sri doritoare sX le importe din Roméni Procedura de omologare pentru strXinktate a preparatelor Apilarnil gi Apilamnilprop a obligat Jnstituirea unor noi testi clinice aprofimdate’ si 18 exigente, executate la mai multe institugii spitali« esti de’ specialitate, Astfel au fost restate = Eljclenfa terapiet cu Apilarniiprop. in. boala cronica de ficat in stirile de denutrigic fi medicina umani la Clinica medicalé a lui Pundeni din Bucuresti care a stabilit, in general, o buna toleranX a _medicamentului. S-a constatat de asemenea ci influengeves favo. rabil starea de nutrigie (inregistrindu-se in me- die © crestere ponderala de 2 kg). ,Rezultatele obtinute justifick 0 terapie cu Apilarniprop in oala cronick de ficat gi in sindroamele hipo- anabolice* — conchide raportul Clinicij de la Fundeni (prof. dr. doc. L. Buligescu), Apilarnilul ca produs tonifiant si psihotonic fn patologia sievrozelor, 4 depresiilor, astentilor fizice, psihiee precum si a celor ex: interforenzd cu tulburiri de dinamici sexuali Ia birbagi a fost testat la Clinica psihiatricX din cadrul Institutului de Medicina si Farmacie din Clyj- Napoca cu urmitoarele condusii : — Deoarece principalele rezultate sau obsi nut fn terapia ‘nevrozelor, micjorinducse. pee oada de tratament sia dozelor medicagier s6 consider§ util includerea Apilarnilului in tra- tamentul acestor afectiuni, — La subiectii sinXtosi este utili folosirea Apilarnilului in perioadele de suprasolicitare a capacititilor fizice si intelectuale, — Produsul este lipsit de nocivitare, mecon= statindusse reacjii adverse, manifestiri toxice sau alergice, In ceca ce priveste testarea ‘clinic a Apilar- nilului fn terapia culburirilor de dinamici sexual Ja b&rbagi, concluziile experimentuluj sine urmftoarele 1 — Apilarnilul si-a dovedit efectul fayorabil in T.D.S. prin amendarea principalelor simpto- me specifice : astenia general, disfunctiile erece tile, scHderea, timpului ejaculator, tulburkrile Tibido-ului, — Apilarnilul amelioreaz? parametrii func- Sionali ni activiespit gonadelor masculine, fape evidensiat prin analiza spermatogenezei cit si prin uncle doziri hormonale, — Apilarnilul imbunieijeste performantele cognitive, investigate prin probe psihometrice, prin. aceasta el fiind indicat th stirile de cur. mena} cronic, précum i in perioadele de supra- solicitare fizicd si psihicX (Dr, Doina Cosmaa si colaboratorii), * Th mai multe clinict din cadrul Tnstitutului de medicin’ si*farmacie din Tg. Mures, in cursul anului 1983 s-au aplicar tratamente cit Apilarn’l si Apilarnilprop, “urm&rindu-se. efectul lor sin diverse afectiuni, datorits proprievitilor lor ca produse naturale, biologice active, trofice, stimilante si psihotonice, Tati concluzille con. semnate in principalele rapoarte privind testa- rea preparatelor pe bari de apilarnil, la insti- wyiile clinice din Tg. Mures : Aplicarea preparatelor Apilarnil_5i Prop in terapia distrofie sugarulut mic a dus la urmitoarele concluzit Apilarnil copilului— Preparatele Apilarnil si Apilarnilprop sti- muleari cresterea’ in greutate, cresc rezistensa Ta infecyii, stimuleaz% “recuperarca _neuropsiho- motorie, ducind la corectarea mai rapid’ a mal- nutritiel, — Rezultatele cercetasii indrepttjesc _utili- zarea preparatelor Apilarnil. si Apilarnilprop ca un anabolizant cu mare cficienga in toate starile de malnutritie unde se face necesari sti- mularea metabolismului general. "Na s-a constatat nici un efect secundar, epacasele Apilrnil si Apilarnilprop find per- ject tolerate de sugari si copilul mic chiar in doze mari (8. drageurifzi). — Cel mai bun efect asupra recuperivii dis- trofiilor #1 au dozele mari si combinarea celor dout preparate de Apilarnil, care asigur’ rezol- varea problemelor principale ale copilului mal- nutrit. — Prin comporitia sa, Apilarnilul asigur’% aportul vitaminic si energetic necesar, permi- yind excluderea din tratamentul general al vita minalor i glucozei (dr, Volek Folzeany yi colab.). ‘Aplicarea Apilsrnilului si Apilarnilprop-ului in tratamentul retardirilor si dezyoltarea neuro~ psihomotorie a copilului in virsti de 1—4 ani Precum si in terapia dificult3tilor ycolare ale copilului in virsté de 6—15 ani a determinat urmatoarele concluzii : — Apilarnilul are un efect de-a dreptul: sur- prinzitor in recuperarea intirzierilor fn dezvol- tarea_neuropsihomotorie a capilului, dublae de un efect stabilizator tn instabilitatile psihomo- tori, Efectele sint prompte, recuperkrile sint realizate fntr-un timp record si, medicomentul este perfect tolerat chiar sub Virsta de 1 an. Comparatiy cu Encephabolul (Enerbolul) s-a constatat cu surprindere ci este net superior. — Dovele recomancate 1a virsta de 1—4 ani sine de 2—3 drageuri pe zi, ar durata cure de maximum 3 luni pentru evitarea perturbirii echilibrului hormonal, — Se pot administra 2—4 cure pe an, sepa- rate de pauze de 3 luni, — Medicamentul are efecte secundare minore si rar intilnite (dr. Voiea Foigoreanu si colab.). In ceea ce priveste efectul resticii asupsa copiilor de 6—15 ani concluziile au fost urm’- toarele : — Apilarnilul si Apilarnilprop-vl au un efect spectacular in dificultijile scolare ale copilului cu intelect normal. — Este perfect tolerat si nu are efecte secun- dare nedorite, == Dozele optime pentru virstele 6—9 ani si 9-14 ani sint 2, respectiy 4 drageuri pe zi. — Bficienja este obyinuti prin cure repetate, de 20 rile (3 cure), cu 10 zile pauz intre ele (dr. Maria Floristeanu si colab.), Terapia neurasteniilor somatogene ale adultu- lui (18—55 ani) prin preparatele Apilarnil. Se tie cH numeroase afectiuni cronice sau starile secherale de dup% acestea, se soldeazX cu. apa- ria unei simptomatologit de tip neurastenic- nevrotic, tabloul clinic fiind dominat de astenie, fatigabilitate, tulburiri_ de memorie, depresie indisi de constienvizarea handicapulul psihic si fizic — care determin in final sciderea efi ciengei sociale si profesionale. tn acest tes i introdus si aplicae Apilarnilul cu dublu scop: de stimulare psihick si de acfionare recu- eratorie astipra organismului deteriorat de boala de baz&. Dupa rezultatele obyinute pe un mare numir de bolnavi, iatk concluziile con semnare — Apilarnilul d& rezultate foarte bune in terapia neurasteniilor somatogene, care sint foarte greu recuperabile ‘cu tratamentul clasic, — Dozele ideale sint 4—6 deageuri pe zi, in curk prelungiti de 2—4 luni, cu administrare continu. — Efectele secundare propriu-zise sau toxice nu s-au constatat tn 97% din cazuri. — Se constati efecte benifice asociate, vizind recuperarea terenului lezat de boala de bazk (hematopatii cronice, alcoolism, hipestensiune arterial incipient’) (dr. Eva Pantea si colab,). Testarea Apilarnilului tn terapia neurasteniilor somatogene ale virstei a treia. Introducerea Apilarnilului in terapia neuraste- niilor somatogene ale virstei a treia, a fost sugetati cercetitorilor din cadrul Institucului de medicina si farmacie din Tg. Mures, de ofec- tele sale biostimulatoare si antiaterosclerotice, Se stie cX dup 55 ani, organismul uman intr intr-un declin funcyional ca urmare a unei serii de factori, dintre care cei_mai importanti in procesul de deteriorare par a fi; ateroscleroza sistemick (responsabil pentru ateroscleroza cere- brali_ si pentru coronaroscleroza), hipertensiunea arterial’, bolile de metabolism (diabetul zaharat §i decaleifierea — osteoporoza), Pe acest teren degradat de virsti, receptivitatea, Iz boli este cresoutk_ si dvepr’ consecingt ”decompensirile funcyionale ale diferitelor organe survin frecvent si sint, in general, legate de sciderea randamen- wlui fizie gi, psihic, determinar de togi acesti” factori care fac sX apari cabloul simptomatolo- gic al unei neurastenii specifice virstei a treia : Congtientizarea ‘declinului biologic, sentimentul de inutilitare cu depresia secundart, dublate de factori externi de mediu constind tn dezinseryia $i izolarea lor social’, Tinind seami de aceste stiri particulare § specifice populayiei din virsta a treia, adminis trarea Apilarnilului a dus la wamtoarele con- cluzii de testare clinied : — Utilizarea | Apilarnilulud fa neurasteniile somatogene ale virstei a treia este foarte utili si permite, totodaté, reducerea polipragmaziei twitate la aceasti cazuistic’. — Efectele secundere (insomnia si iritabili- tatea) apar_numai la doze mari si pov fi usor anihilate prin reducerea dozei, — Dora ideal recomandati este de 12 dra- geuri pe zi, timp de 3 luni, fie continuu fie alternativ: 'o zi da, o 2i nth Se menfioneazt c& la virsta a tela, pentru evitarea instal¥rit insomniei, ultima doz’ trebuie sx fie adrminis- wratati la’ ora 14, 19Stabilirea_valorii terapeutice a Apilarnilului in tulburirile neuroendocrine legate de climac- teriu, fn acest domeniu de utilitare, iatk conculziile din studiu! de testare : — Apilarnilud si Apilarnilprop-ul scade dura- ta si intensitatea tulburdrilor de climacterium mai ales ale celor din_ post-menopauzt — influenyind favorabil tulburirile neuroendocrine, contribuind astfel i 1a prevenirea complicagiilor endocrine, ‘metabolice, psihice si viscerale spe- cifice acestei perioade, — Bficienja preparatului s-a_ manifestat in special in ameliorarea pink la disparigie a tul- buririlor neurovegetative, a acelor de atentie si_ memorie, a asteniei fizice si intelectuale, a stirilor depresive avind influenti favorabily. si asupra dereglirilor de ciclu menstrual din. pre~ climacteriu, in special in cazurile de rarome- noree, — In cazul tratamentului; care trebuie si fie de lungt duratX (de 2—3 luni) in doz¥ medie de 4—6 tablete pe zi (repartizate tn douX prize: dimineaga si la amiard), nu sca observat a © reacyie adversi, S-a constatat doar 0 persis- tent a insomniei preexistente, fiind_ necesara in unele cazuri, asocierea unor somnitere uyoa- re, respectiv reducerea dozei de ta amiaza. — tn final, se apreciae’ ci Apilarnilul si Apilarnilprop-ul sine medicamente de predi- lecjie in tratamentul wlburdtilor legate de cli- macteriu, deoarece prin ameliorarea, suprimarea simpromatologiei, facilitind reacyiile de apirare diminvate ale organismuluj (in aceast’ perioads seade secrepia de imunoglobuline) si cresteréx randamentului. psihic, duce lao mai bunk in- tegrare socialé a pacientelor care tree prin aceseth dificl periondé (lr. Eva Pantea. si'c0- Inb.). Apilarnilul utilizat inter le sur- menaj ale adultului suprasolicitat si (profilactic) Ia subiccrii normali ea psihostimulent. Suprasolicitarez organismulei — din punce de vedere fizic sau psihics pe perioade indelungate de timp, de obicei se solder si afecteaca un procent important din populayia. — de ambele sexe — angrenati tn proces! de productie, cu indatoriri extraprofesionale si cu obligagii fami- liale_ complexe etc. Aceasti suprasolicitare deter- mind stiri de epuizare, cu sciulerca randamen- wului fizic si intelectual, esec profesional — secuindar acestora — apare o stare de depr mare si de oboseali cronici, numiti generic »surmenaj" sau sindrom de suprasolicitare. Concluziile in cazl acestor sestivi clinice sint urmatoarele ; — Apilarnilul si Apilarnilprop-wl au un efect spectacular in recuperarea stisior de surmenai, fiind net, superior altor anabolizante ‘cerebrale aplicate in terapia neeste) ent:tifi — Dozele ideale sine considerate a fiz 4—6 drageuri pe- zi, administrate in 2 prize, cor tinuu, pe o durat® de 25—30 zile. —Nu apar efecte secundare ‘la terapia cu Apilarnil a surmenajului (dr. Ardeleanu Mihai st cobb.) 20 Bfectele Apilarnilului in tratamentul nevro- zelor asteno-depresive ale adultului, Tabloul simptomatologic al nevrozelor asteno- depresive (neurastenia simpli si cea depresiva) este dominat de urmitoarele simptome : astenie si fatigabilitate, tulburici de memorie si aten- tie, insomnie, depresie, anorexie si slabire in greutate, care, in general, invalideaz’ temporar Pacientul, facindu-l neapt pentru indeplinicea obligapiilor curente, Administeind acestor bol- navi, in mod alternativ, ApYarnil si Ap'larnil- Prop, au fost trase urmitoarele concluzii: — Apilarnilul are un efect bun sau chiar actlar in, terapia neurasteniilor simple si lepresive, sintind simptomele centrale ale bolii (astenia Fizich si psibick), efectul instalindu-se rapid si fiind’ persistent, — Bfectele secundare sint minore si’ nesem- nificative ; ele pot Hi combitute printr-o admi- nistrare judicioasi, — Doze optime recomandate : 4—6 drageuri pe 2i, in cure prelungite de 2—3 luni, — Se consider’ necesara introducerea Apilar- nilului in terapia curent’ a acestor afectiuni (de. Eva Pantea), Folosirea Apilarnilulni in tratamentul enure- zisului nocturn la copil. Tot {a clinicile din Tg, Murs au fost stu- diate comparativ dou loturi de copii cu enti- reris (EN) — fiecire a cite 30 copii, La un lot $-2 aplicat medicagia cureutt cw ,Antideprin® sau Teperine® etc, si la alt lot s-a aplicat Api- larnil si Apilarnilprop, Tart coneluziile studfului clinic de testare — Apilarnilul se consider’ deosebit de util in tratamentul enurezisului la copilul de orice vissel, administrat fie singur, fie in asociere cu medicagia clasici, In cazurile rebele, —_Administrarea se face geuri,) — Se consideri ck efectul favorabil se dato reste unui triply: mecanism de actiune constind ing superficial'zarea somnului, tonifierea con- trolului vegetativ. central al sfincterelor, a tera Piei si preventiei infectiilor urinare ‘asockace, —Avamtajul fai de terapia dlasicy rezidld in coud aspecte: a) instalarea mai rapid a controlului sfincterian sib) lipsa efecielor secun- dare (de. Maria Floristeanu), seara (2-3 dra CONCLUZIT In concordant cu rerultatul cercetirilor si testarilor clinice enumerate s-a stabilit ci Ap’ larnilul sub formi de drageuri este un complex de substanje naturale, obsinut din extract total iofilizat din Jarve de trintor, cu. proprietiti biostimulatoare asupea_metabolismulti general Se foloseste fn scop terapeutic si pentru stimu area factorilor naturali de apirare a organis- rouluj uman, Factorii biostimulatori nawarali, conginui in Apilarnil, sine bogayi ia precursori at hormo- nilor sexuali. APREVENIREA SI COMBATEREA VARROOZEI M. SCOLOBIUC Dupi cum se stie, acarianul Varroa Jacobsoni a aparut la noi in ark pe la jumitatea deceniului trecut, El afecteaza atit albinele mature, wintorii 1 mitcile, cit si puietul de albine. Medicamentele aparute si care au fost experimentate impotriva acestui acariam, atit pe plan nayional cft si pe plan mon- dial ca: naftalina, fenotiazina, acidul for- mic, camforul, timolul, oyetul, folbexul cic, unele sint putin satisfScktoare, far altele — toxice i, ca atare, necesit’ la administrare atenjie mare si, experienti pentru anu se produce pierderi de albine, matci si puiet. Sineacarul spre deosebire de toate aces- tea, administrat familiilor de albine, in dozele indicate in instrucyiunile ce tnso- jescpreparatul, nu diuneazX cu_nimic albinelor, mitcilor sau. puietului, Tati cum am ajuns la aceasti concluzie : Ping tn anul 1981, nu am observat paraziti- in stupina mea. In_primivara anului 1981 am tratat toate familiile de albine cu Sineacar, 0 singurk dati, {in mod preventiv, dar fara s% pun hirtie alba sub faguri. Pe de alta parte, jin si art cH eu folo- sesc ramele claditoare de ceara de peste 30 de ani, fncadrind puietul cu dow’ ase- menea rame in timpul infloririi pomilor fructiferi si obsinind tn felul acesta in jurul a 2 kg cear% de stup anual, prin tiierea fagurilor construiti cu celule de trintori din 4 in 4 zile, uneori chiar mai des sau mai rar, dup cum este culesul de nectar si polen: Ti tai cind stint con- struiti, indiferent dack sine cu puiet, sau daci sine sau nu cépaciti si fi pun fn topitorul solar. fnainte nu verificam dack In celule existau sau_nu paraziti. Ince- pind cu anul 1982 ins, dup ce am con- statat c& femelele parazitilor varroa cauta si depuni cit mai multe oui tn celulele de trintori si mumai in lipsa acestor ce- Jule depun oux in celulele de albine, am Inceput si-i controlez cu mare atensie. ‘Am constatat astfel c& prin folosirea ramelor claditoare se infrineazd mult dezvoltarea si tnmultirea parazitului. Dup% extracyia mierii am tratat toate familiile cu Sineacar, combinat cu faina de grfu, Au cizut mulyi acarieni, la toate coloniile, de ordinul sutelor. Acest lucru mi-a dat de gindit, cum si procedez in viitor pentru ca mortalitatea lor si fie cit mai mare. In Tuna august am adus stupina pe vatra ei de iernare. Dupa instalare, am procedat in primul rind la stabilirea ra- melor care vor forma cuibul de iernare, sia ramelor cu miere de rezerva, astfel ca la fiecare familie sd raminad in jur de 410 rame. In acelasi timp am pus si dia- fragmele. Tosi fagurii cu miere puting sau cu miere pe jumatate i-am pus dupa dia- fragm%, pentru descXpicire, in. vederea completarii hranei si pentru. stimularea matcilor de a depune in continuare cit mai multe oud. Dupa terminarea acestei operatii am procedat la schimbarea mat- cilor care aveau trei ani de activitate, cu matci tinere de la rezerva. La inceputul lunii septembrie m-am hotarit sa risc 1—2 familii de albine, cu gindul sx fac o experimentare cu Sineacar astfel : ‘Am aranjat cuibul la stupul nr. 1 pe 8 rame, marind distanyele fntre ele cu 2—3 mm fata de normal, dupa ce mai inti am ridicat toate ramele cu oua, larve gi puiet capacit, scuturind bine albinele de pe ele, si insemnindu-le cu creion rogu le-am introdus la alte familii in mod provizoriu. In stupul nr. 1 nu mai exis- tau rame cu puiet. ‘Am asezat pe fundul stupului, sub ra- me, un carton alb care a cuprins exact suprafaya respectiva. Urdinigul Iam lasat larg, de 10 cm, fixind pe 8 cm luingime o bucata de sita prinsa cu dowa pioneze pentru aerisire, in asa fel incit albinele sa circule numai pe 2 cm, pentru a evita astfel furtisagul. ‘Am fixat apoi diafragma, cit mai lipiti de fund gi de pereti, pentru ca albinele 21sd mu poat trece in partea opusk si st stea in interiorul cuibului, Am sitat peste rame 150 g Sineacar. Cu o pana am curi- yat spetezele ramelor, ciel ind Sineacarul intre rame. Am pus podigorul, asezind scindurelele cit_ mai lipite una de alta. Peste podigor si diafragm% am pus ziare iar peste ziare am pus pitura respectiva (fiecare stup ate pStura sa pentru ier- hare). Aceasta, pentru ca ramele cu al- bine sad fie inchise cit mai ermetic, cu scopul de a se menjine mirosul Sineaca- rului in stup, un timp mai indelungat. ‘Am pus capacul, dup% care am dat citeva rafale de fum pe urdinis, lisind aga pink a doua zi. La stupul nr. 2, am aranjat cuibul tot pe 8 rame, ambele colonii fiind la fel de dezvoltate. In rest am procedat Ia fel ca la stupul nr. 1, cu deosebirea ca albinele puteau trece pe sub diafragm’ tn partea opus, neastupind giurile si _nepunind viare §1 pittura peste podigor i diafragmi, Vremea era favorabili pentru tratarea coloniilor cu Sineacar. Ambele colonii Te-am lsat asa pind a doua zi la ora 10, in total 16 ore. A doua zi, ambele colonii aveau o acti- vitate normala. Prima dati am deschis stupul nr. 1 scoyind cartonul afar’, pu- nindu-l pe un stup la soare, Cu lupa am constatat acarieni mori. Am trecut apoi la stupul nr. 2, unde erau acarieni morti, dar mai putini ca la nr. 1. Tn afard de aceasta, 0 bun’ parte din albine trecuserk pe sub diafragma in partea opusi, unde nu era Sineacar pe fund si unde mirosul se evaporase prin cripsturile podigorului. Ba mai mult, dup’ 10—15 minute, nu mica mi-a fost mirarea cind am observat pe cartorul stupului 2, ce-] pusesem tot pe un stup la soare, unii din acarieni au tnceput sa migte, fapt care la acarienii de Ja stupul nt. 1 nu s-a intimplat, Din aceast experimentare am_ tras concluzia ca datorita reducerii cuibului, distanyarii_ramelor, impachetarii cuibului in asa fel inctt vaporii Sineacarului si nu iasi prin podigor, sau sk se difuzeze in restul stupului, se obsine un efect mult mai mare asupra parazigilor decit tn ca zul aplicérii tratamentului fara nici un fel de pregatiri prealabile, 22 Stupul nr. 2 avind spatiul mare si ne- fiind impachetat ca nr. 1, mirosul Sine- acarului a fost ventilat de albine, iesind usor afara prin crapaturile podisorului, prin jurul diafragmei si prin urdinis. Da- torita acestui fapt multi din acarieni au fost doar ametiji si nicidecum mori, pen- tru care motiv m-am hot&rft si mai rise odat repetind experimentul. Chiar in aceeast zi, am curazat fundu- ile acestor doi stupi, punind alte cartoa- ne, aplicind aceleasi operatii si aceleasi cantitati ca si prima data Ja stupul nr, 1, spre a ma convinge dac% mai existé pa- raziyi, A doua zi umblind la ei, pe car- tonul stupului nr. 1 nu am vazut nici un parazit, iar la stupul nr. 2 am gasit mai putini ca de prima data, ceea ce mi-a confirmat observatiile de la primul expe- riment. Tn urma objinerii acestor rezultate, vi- vind cd exista tn stupin’ parazisi, am preg&tit materialul necesar si am_aplicat un tratament la toate coloniile, in stilul celui aplicat experimental Ia stupul cu nr. 1 Din cauza timpului nefavorabil, nu am putut umbla la ei dectt dupa trei zile. Au c&zut paraziji morti la toate colo- niile, Ia unele mai multi, Ja altele mai putini, dar nu de speriat, afara de colo- niile 1 gi 2, la care nu am vazut nici un parazit. Acest tratament l-am facut pe la sfirgitul lunii septembrie. In luna octombrie 1981, am tratat din nou toate coloniile, prin impachetare, ca la stupul nr. 1 din experiment. De aceasti dati am constatat ci doar la citiva stupi au_mai cazut cite 3—5 paraziti morti. Incepind cu anul 1982, am tratat toate familiile de albine, primavara cit mai de timpuriu o singura data, dar numai atunci cind nu aveam puiet mult si toamna, cit mai tirziu, in functie de starea vremii si a ramelor ‘cu puiet, administrind Sinea- carul de doua ori la interval de 7—10 zile. Tn afara de tratamentul cu Sineacar, toamna, Ja impachetarea stupilor pentru iernare, introduc spre mijlocul cuibului © rama cu miere, de preferat cipicita, de la rezervi, consteuits cel putin 2/3 dacX nu complet%, numai cu celule detrintori. Aceasta o fac deoarece acarienii femeli depun ova timpuriu in celulele de trintori si cum fagurii noi construiji apar tirziu, in timpul jnfloririi pomilor fructi- feri, este necesara existenya acestei rame, in care matca depune primavara oud ne- fecundate, creind astfel posibilitatea de combatere la timpul necesar, a parazitilor varroa, Astfel parazitii (femelele) sint distrusiprimivara, cind timpul nu este inca favorabil tratamentelor cu Sineacar. In timpul tnfloririi pomilor fructiferi incadrez puietul cu doua rame claditoare, fnsemnate cu rosu spre a le observa mai usor. Incepind de la aceasti dati, in stupi vor fi trei rame claditoare de cear’, una introdusi cu miere cSpiciti la impache- tarea stupilor pentru iernare si doua la inflorirea ohmlee fructiferi. Taierea fagurilor din aceste trei_rame claditoare se face treptat, in asa fel ca in stupi si existe In mod permanent o rama cu celule goale, pentru ca matca sens si femelele parazitilor s% depun% mereu oua in aceste celule. Pentru aceasta api- cultorii tebuie si-si faci o rezerva de rame claditoare, construite cu celule de trintori, atit cu miere capacita, cit si goale. Prin introducerea ramei, claditoare se distrug foarte mulyi acarieni, se obyin cantitaji mari de ceara si in plus, albi- nele vor construi fagurii artificiali mult mai bine, numai cu celule de albina lu- cratoare, ia Sineacarului este cea de contact cu parazisii si iu este nevoie de o impachetare speciali a familiilor de albine, aceasta putind si conduci la accidente, b) Parazitii, dup3 contactul cu Sineacar mor in una sau mai multe zile. ©) Sineacarul se foloseste numai conform instrucfiunilor ce insosesc preparatul. ATA ANNONA ACTIUNI 7N APICULTURA POLENIZAREA CULTURILOR AGRICOLE ENTOMOCILE CU AIUTORUL ALBINELOR DIVERSIFIC AREA PRODUCTIE] APICOLE PROTEIAREA FamiLIILOR DE ALBINE IMPOTRIVA PESTICIDELOR INMULTIREA_ FAMILIILOR eee TE MIERE CEARA PROPOLIS, AMELIORAREA MATERIALULUI BIQLOGIC PRIN DIFUZAREA DE MAIC! SELECIIONATE i POLEN PASTURA LAPTISOR DE MATA PREVENIREA S! COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE "| APILARNIL VENIN DE ALBINE (Ing. Tr, VOLCINSCHI) 23DIN ACTIVITATEA FILIALELOR jud. Buzau PENTRU APICULTURA DE VITOR Din ce fr ce mai mult, era- digionala indeletnicire de crestere a albinelor intrX in preocuparea oamenilor de diferite virste si profesii, chemarea find tor mai mare citre cea ce este frumos, util si sfiniitos, deconectant. sic mari satisfactii din punct de dere material si care justifick efortul depus ‘de ocrotirea si resterea albinei, Optimismul alituri de pasiune si dragoste fai de albine, precum si acti itaten deconectanti desfast in aer liber, in mijlocul natu a flotilor, demonstra el pa siunea,de’apicultor in viaga. unui om dispare doar 0 dati cit acesta. Nu se mai spune in prezent & apiculturaaparyine — numai oamenilor virstnici, care, in prag de pensionare’ sau pensio- Parte din absolventii curs: 24 I. HARAPESCU nati deja, isi regdsesc ani tine- rejii prin petrecerea_timpului liber, fn natur%, fn mijlocul, flo rilor, cind vara este atit de dar- nici’ si oferd atiten care incint’ privirea si sufletul celui ce stie si admire ceea ce este frumos, floarea cu_ging’sia si chemarea ei spre a fi sl&vitd An de an, ex si in alte judese ale patriei, tineri din judeyul Bu dornici de a patrunde in tainele apiculturii se adreseaz filialei noastre, cu toati incre derea, stiind cX aici gisesc un sfat bun si un indrumttor per- manent si util, pentru a cunoaste albinele si tainele lor, pentru a le ingriii si a le creste spre bi- nele lor, spre’ binele ari, Numai fn acest an, in judeytil Buziu Ia cursul de’ apicultura apicol de musi din iarna trecuti, de la Buzitu, impreuni cu tori din cuprinsul judetului, in vizita pe plasforma complexului apicol de la Baireusa-Bue ciclul I, peste 50 de tineri dor- nici de’ a deveni crescitori de albine, au participar cu regula ritate Ia toate temele, care au fost prezentate skpriminal, aya Sa stabiliv printr-o ‘ema- ick ce a cuprins _principalele nagiumi de apicultur’. Cursurile s-au desfasurat in. cadrul_ Casei pionierilor gi soimilor patriei din municipinl Burau. Participantii au. fost de diferite virste 51. pro- fesii_ ca: _muncitori, profesor’ inviqitori, economigti si elevi, cu toyii intilnindu-se laolalta. in sala de curs pentru a asimil: Cunostingele necesare _practicérii stuparitului, Pentru buna desfajurare a cursurilor si-all dat concursul, atit prin discugit cit si prin pre- legeri, activigti voluntari 5; mem- bri ai comitetului filialei cum sint: C, Paiu, S, Cepoiu, Cl. Ocrain, ©. Gazan si altii. Pentru apicultura de _miine, fsi_desfagoark activitatea in cu- prinsul judeyului un numir de 28 cercuri apicole geolare si pio- niereyti posedind peste 150 fa- milii_de albine, Ca avind. wadi- yi gi sezultae mat deosebite' pot citate scolile generale din co- numele: ‘Beceni, Bozioru, Ver- nesti, unde sint puse la. dispozi fia clevilor famiht ce albine si imventar apicol, constituind un apicul- itivalores material didactic _viu, necesar insusirii_tainelor biolo- giei, cresterii gi intreyinerii al- binelor. Tot pentru formarea_deprin- derilor “teoretice «si practice in apicultura in judeyul Buz’iu, in afara scolilor generale si a’ ca- selor jonierilor, au mai fost gesmnizate ici smpine si Te Scoala profesionali din comuna Smeeni, la Liceul agro-industrial din oragul Rimnicu Sérat si {a Liceul pedagogic din municipiul Buziu, care deyin in total 22 familii de’ albine Avind in vedere c&_ aceastii acjiune trebuie intensificati si la nivelul altor scoli, a fost fntocmit un plan de dotare cu material _ bioiogic si inventar apicol, avindu-se in vedere, in special, conditiiie locale legate de bogitia si varietatea resur- jud. Mures selor_nectaro-polenifere i de posibilitatea asiguririi conduce- tii activitayii de indrumare a elevilor de citre cadre didactice de_nidejde, de preferingi api- cultori, care si poati transmite si imprima pasiunea pentru api- culturi in rindul scolaridor pen- tru formarea unor generayii ti- nere, schimbul de mine, care si preia stafera de Ia apiculto- Hii virstnici, spre a pistra_tra- digia unei ocupayii strivechi — apicultura. Dup& incheierea cursurilor api- cole, Filiala A.C.A. jud. Buziu organizat prin O.}.T. 0 reu- acyiune de vizitare a plat- formei apicole de la Bucures Baneasa, fn urma clreia part cipangiiau fost deosebit de im- presionayi de realizarile apicul- turii_ romanest INSTRUIREA DE PRIMAVARA A APICULTORILOR LA A 8-A EDITIE Ja martie ac. la Tg. Murey sub. conducerea presedintelui fi- Tialei A.C.A. ing. 1. $tefnescu, s-a desfqurat instruirea de pri- mivark a apicultorilor din ca- drul judeyului, din sectorul so- alist gi a celor cu stupine pro- prii, intrati in tradizia Filialei ACA. jud, Mures si aflatk: Ia cea de a $-a edisie a sa. Prile} totodarX de analizk a ivittyii desfasurate fn care a trecut si a sarcinilor. ce te revin apicultorilor fn actua- ul sezon pentru sporirea efecti- x de albine sia productiel, apicole tn cadrul ji deyului, Ja instruire, alaturi de ei aproape 200 de apicultori prezenti, au participat ca invi- taji din partea Directiei pentru agricultur’ si industrie alimen- taré a judeyului Mures director adjunct dr, ing.-P. Sdlyom, din partea Inspectoratului judeyean anil vului fai Ing. V. LUPSAN de protectie a, plantelor, direc- tor ing. M. ‘Tomsa, si din ca- dru}, Institutului de’ cercetare si procuctie pentru apicultury din Bucuresti, biolog: Mihaela Serban ing. i. Targa. Cu acest prilej ing. M, Tom- sa a rratat problema protect plantelor si ap%rarea_ familiilor de albine contra intoxicagiilor cu ..Munic. Bucuresti insecticide, de. ing, P, Sélyom & prezentat stadiul de dezvoltare a apiculturii fn yara noastr’, biol Mihaela Serban a vorbir despre importanga, necesitatea i moda- litigile de ‘selectie a_albinelor vederea cresterii_ mitcilor, ing. El. Tara a dat fndrumiri teh nice privind modul de diversifi- care a productiei apicole in con- dligiile resurselor melifere recuse din cadrul_judeyului din zonele Tg. Mures si Reghin si dr. I. Dan secretarul Filialei A.C.A, jud. Mures a instruit par ticipantii asupra modalitigilor de prevenire, depistare si combatere a bolilor albinelor. mai ales Cu un deosebit interes a fost urmiriti in fncheiere expunerea, iti de prezentarea de diapo- efectuati de apicultorul re la felul ive, N. Roman, cu pri fn care trebuie si fie F¥cuti coltarea liptigorului de mate Numaral mare al participan lor Ia discusii a reliefar intere- sul fai de materialele prezén- tate, iar angajamentele uate cu privire la realizarea si depasirea obiectivelor previzute in Pro gramul de dezvoltare a apicul- turii in cadrul judequls liefar entuziasmul cu care api- cultorii_ membri ai organizay noastre fnyeleg si contribuie efectiv si eficient la realizarea acestui program. au re EXPOZITIE DE PICTURA In holul Filialei A.C.A. Bucu- regti din Calea Dorobantilor 134 este zilnic accesibil& vizitator lor © interesanti expozitie de tablouri pictate in ulei, in_ma- joritate pe teme apicole, de stu- parul Valentin Deleanu. Reprezentind cu multi inten- sitate dragostea de naturi, ca gi de albine, prin ceusite peisaje na- Ing. M. DECUSEARA rurale din tot (cuprinsul fii, stupine pe vatra lor sau in pas- toral, portrete, fineye s.a., inci de Ia deschiderea ei din luna aprilie ac. expozitia se bucurt de aprecierea unanim% a vizita- torilor, pentru care motiv, 0 re comandim cu caldur% apicultori- Tor care n-au avut inci ocazia s-0 vizioneze, 25DIVERSE PRACTICA STUPARITULUI IN PAS CU DOCUMENTATIA STIINTIFICA Inv. I, CODAU Sint stupar de aproximativ 25 ani dar pind la un moment dat zezultatele obyinute in stupina mea au fost sub mediocre. ‘Aveam impresia ci stiu destule despre _albini si refueam s& caut gi sx studiez, pink cind, iatd, © fntimplare care mea contrariat, Cu ani in urmi fatr-o bun’ zi i-am_cedat unui prieten dintr-un sat vecin doi roi. Nimic neobignuit pink aici, numai cX in cinci ani, si repet, in cinci ani prietenul meu avea 40. famili de albine cu care, fn anit urmatori, a inceput sk practice un stupirit pastoral, realigind in medie cite 40 kg miere marfi/familia de albine, ‘Am rimas la inceput contrarian si mirat de rezultatele prietenului meu dar in cele din urma si extaziat. Cei drept, prietenul meu era mester Ja toate. El isi confectiona singur stupii, ramele ete. Ba mai Iucra primivara i cu nigte stimuli electrici intsodugi in. stupi pentru pornirea timpu- rie a familiilor la treabi. $i £%% ocoliguri, istad mindria la o parte, imi intreb prietenul de unde i cum de a reusit SE cunoasci atitea inch: sX md depiyeascH chiar si pe mine! La care Mihai (aga il cheams) imi Fispunde simplu ci tor ce stie a invijat din lite- ratura de specialitate si mai ales din revista de specialitare Apicultura la case el se abonase inex cu un an mai inainte de ase apuca de api- culturi, iar eu nici nu m% gindisem yreodati pink atunci ca sf mi abonez. De atunei am in- ceput si, eu si studier apicultura mi-am procurat literaturd de specialitare si m-am abonat la re visek. Micam dar astfel seama cX studiul reviste de specialitate si nu numai a ei, in paralel cu practica apicol? sint condiyii esentiale ce pot Asigura succesul si progresul in stup&rit, In. con- tinuare progresele sint stimulul de bazi fn cul tivarea pasiunii fn orice domeniu, cu atit mai mule in apiculturi, La rindol ei. pasiunea tre- zeste_in fiinja umani energii nebinuite, dorinss de afirmare si autodepisire. Am cunoscutindeajuns de mulyi stupari ca sk pot afirma cup% pirerea mea ck ta nici un alt domeniu pasiunea nu este asa profundi, ardent’, continu ca cea dedicat ceesterii si intresiner Familiilor de albine, Documentarea stiingifiek este _pentr fiecare ractician, proba a doua, a certiudinii. Teoria, ind cor rezultatul unor cercetSri practice, a mai multor generatii de apicultori, ne atensionear’, ne di cai-trasee de parcurs, de observagii gi in final ne aduce maren bucurie a siguranfel, con- firmfrii propriilor observayii si practicii noastre. 26 Stiam ew ceva stupirit yde la tata" numai of fupisinl meu ou mai era th pas cu noile rea- iti din stupin’ (tehnici moderne, boli inainte necunoscute ca loca, nosemoza, varroza ¢.a,) 4 oricit de fin observator al viegii albinei ag. fi fost tor nu puteam redescoperi singur esea ce face o armata intreagi de practicieni, cercet’- tori stiinsifici, in stupine si laboratoare modern utilate, De aceea ajunsesem cu stupina aproape in pra- gul falimentului, Socot c& si azi multiplele anunguri din revista noastré sau alte ziare, de tipul vind rulots 80 locuri si 50 stupi, firz albine" “sint tot ale unor ,stupari" neabonafi- la revista de speciali- tate. De fapt cunose personal nn citeva ci chiar mai multe astfel de cazuri, Tati de ce am seris aceste rindui entra constitui un stimul, un indemn spre documen- tare pentru ‘toyi acel apicultori care practicd stupfritul ,dupa ureche" aga cum Lan invigat oral transmis, J4X acuta s¥ se perfectioneze prin studiu, prin documentare, printr-o. temeinicX eumoagtere a tot ce este now in apicultur’ cum faceam si eu pind ani in urmi, Pentru c& in zilele noastre este imperios nece- sar pentiy a ne pts asigura 9 eficiens eco- nomict si o mai bund rentabilizare a activittti, s& fim permanent la curent cu tor ce apare nou in domenis, Ori acest Iueru nu poate fi realizat alvfel deci prin studiu, prin documentare, prin insugirea si aplicarea concreti, eficient%, In’ prac- tica apicol% a experiengei si metodologiei apicole generalizate, acumulata si popularizati prin. lite- ratura de ‘specialitate si in primul sind” prin revista noastri yApicultura. in Rominia", © SUGESTIE Tr. ITTU Stuparii din zona_municipiului Mediag fi aw stupinele amplasae in. afara acestei zone, ‘care, find puternic_industrializar’, nu este _prielnick albinaritului, Dar fiind instalate in cimp sau FngX piduri, stupinele sine expuse adeseori rie Ficatorilor si mai ales pagubelor procuse de ursi care sint destul de numerosi in regiune. Numai in toamna anului trecut ursit au distrus la Boian, adlurarului Dobra, 2 familii de albine si la coal 43 Ja Somir stuparului Gh, Popescu—3, la Alma-Vii apicultorului Roth — 6, In Ruja in Fetea stuparulni Klokner — 2 sila 1.A.5. Cincul mai multe familii. A fost o alarm generala printre stupari. Personal am scipar de fiecare dati de atacul ursilor, Bisind de paeX in stuping doi cfini de talie mici, Cind aveam unul singur de talie mare iirsul nu se speria, il ataca si intea fn stuping. Acum fins fugea, deoarece cind spre inssat ursil Incerca Xt <& apropie, in timp cc un cline tra de zor de el de ta distanye celalate Giine se apropia sil ciupen, iar fugea qi iar te-venea, strecurindu-se cu _usuring pe fing urs, care odata ciupit pleca fied si atace. Nici m-ar fi putut-o face intructt talia mick acini permitea si fie fugit gi sf se sustragt cu upuringd din calea lui si ursul ingelegea acest lucru. Fayé de aceastd stare de lucruri si ayind in vedere ci in afar’ de uryi_ stupinele aflate in cimp sau pe Mogi piduri mai sine atacate uneori si de anumisi indiviet riuficttori, indrtznesc si Sugerez organelor in drept emanarea unui act normativ care sz prevada obligativitarea organelor silvice, pidurarilor si paznicilor de a avea in supraveghere si stupinele apicultorilor Iisate in cimp sau pe lings péduri, HIDROMELUL C. ANTONESCU Vinul din miere sau hidromelul *) (bautira fer- mentati alcoolic din api si miere sau api4must de struguri, si miere) este cunoscut, preparat si consuimat de oameni din timpuri strivechi, O larga intrebuingare aveau amestccurile tari cu imiere, pe care vechit latini le numeay ymulsum", iar vechii greci ,aenomel* sau. ymelilites", Aceasti ractica cra. raspindit’ in toata Europa anticd. Benuru-preparatea. hidromelului —tnaineayj. 10 romani, de exemplu, fierbeay ap proaspie pink wiminea a patra parte. Apoi, riciti, o amestecatt = pentru a, objine hidromelul dulce (licoros) — €u miere, in urmitoarele proporgii: dot sexta- rius-uri®#) de apX cu un sextarlus mieres ind ‘voiaw sx objin’ un_hidromel sec: In un sextarius miere adugau nou uncii’*) de api. Vasul_ cu amestecul rezultar se expunea apoi la soare timp de 40 zile, iar dup aceea se ageza pe un raft la_afumat... (Columella — De re rust, XII, 12; Pliniu — XIV, 20; Paladiu, De re rust, IX, 7) Un alt sortiment de hidromel la vechii romani, a Gkrui, preparare aminteste de vinurile de miere ale strimosilor nostri a — Se prepara cu must bun de struguri, fie of aceytia efau sffrimagi atunci, fie la 20 zile dupa tragerea Iui din tocttoare, prin adaugaren cam a Gineea parte miere, dup care era lsat si fermen- teze 30-40 ile. Cind fermentatia inceta se tri gea hidromelul Jimpede intr-o urnd pe care o Tipeau (astupau, n.a.) si o expuneau pe table Ja fundul cogului, Hidromelut era atunci bun de bitue (Columetla Xi, 175 Pliniu — XIX, 2. Una din geeutiyile intimpinate in prezent de a se_obsine o fermentagie total a mierii pure consté (Fl. Begnescu, 1929) in lipsa elementelor *) Elaborarea articolului de fata ne-a fost su- geratz de Ruxandra Roman din Drobeta Tr. Se~ verin, str, Lazir nr, 9, jud. Mebedingi si de alfi cititori ai revistei. +8) sextarius —' veche misura la romani care era egal cu 0,55 litri. 8) yncie — a 12-a parte a livrei romane care era egalé cu 0,420 kg (0,420 kg: De re rust, XL, 41; Palladius — » nutritive : aciditate convenabili, tania, compusi de azot si fosfor care alcituiese hrana fermen- filor, arome gi altele. Crescitorii de albine din antichitate nu cunos- teau nici stupii cu rame mobile si nici extrac- torul de miere centrifugal. In schimb, folosind micrea cu un continut oarecare de pisturi obyi- nuti prin sfirimarea si presarea fagurilor respec tivi, asigurau — fara a sti — elementele necesare pentru a face posibild fermentarea. Procedeul acesta a d&inuit secole de-a rindul gi fn practica cerarilor din comuna Golanul judequl Dimboviya, care obsineau, pinz la al doilea rizboi mondial, un_mied delicios in fermentarea in butoaie ‘a. spaliturit. fagurilor sfavimasi, provenisi din stupi primitivi, colectati din Oltenia, Cim- pia Romana si Dobrogea. * Unii crescitori de albine confundx modul de pecparare vinului_cu prepararea hidromelului. in realitate tehnologia se aseamini numai de la © anumitS faz, Astfel unit cred cX prin ameste- carea unei cantitati de mitre cu api si drojdie de bere, in cel mult 3 sSpeimini, prin fermentare, poate fi obsinut un bun hidromel, tn realicate uerurile nu stau aga, intrucit componentii fizi ci ai materiilor ‘prime diferk : — Mustul, din struguri are 0 componenyat fizico- chimici, echilibratX in mod natural (Maria ‘Teo- doreseu, 1977) cu yahartri intre 150—300 g/l, 0 aciditate corespunztoare, congine de asemenea ta- nin, compusi de azot si fosfor, arome specifice si alvele, Toate aceste componente, in urma fermen- tajie, dau vinului un gust “armonios, fi asigurd limpezirea si rezistenta in timp. — Mierea de albine, tn afark de zaharurile ei, este lipsit de o serie de componente indispensabile obtinerii unei biuturi armonioase si durabile. In afari de aceasta, compusii de fosfar si azot, care Formeazi hrana fermenyilor, se elimind in timpul fierberii mierii in ap5, De aceea pentru a echilibra mustul de miere dup fierberesi Aicire se impune a se adSuga urmttorli corectori: acid citric, tanin, hran& pentru fermenti (fosfar de amoniu) si 0 maia puternici de fermengi. In cazurile cind se prepar% hidromel cu sucuri de fructe se fine seama ci acesta preia o parte din acizi si tanin din sucul fructelor. Orientativ fazele de preparare a hidromelului dupi tehnologia uzual’ sint urmitoarel 1, Fierberea_unei cantitiyiede miere cu ap’ spumuirea si ricirea. 2. Corectarea ,mustului* de miere ricit cu acid citric, tanin, hran% pentru fermensi (fosfat de amoniu) si administrarea de fermenyi puternici (nu drojdie de bere). 3. Fermentarea. Odati cu aceasta toate opera- siunile decurg la fel ca in tehnologia vinului. Cind se prepari hidromel cu sucusi de fructe se extrag mai fntii sucurile, apoi se amestect cu soluyia de miere riciti. 27RETETE DE HIDROMEL AROMAT, SEC. $I DEMISEC i 1.2 kg miere, 6 1 api, 5 — sare de limntie, 05 g cuisoare, 2,5 g cardamon sax riddcing de iris, 2,5 g fosfat de amoni. $i maia de fermenti puternici. Mierea se dizolvi in api si se fierbe 1 ord, se spumuieste, apoi se aduce volumul la niyelul ini- tial, dup% ricire — cu ap¥ fiart& si riciti, Se adaugi in soluyia rece de miere sarea de linifie dizolvati in pugink ap si fosfatul de amoniu, Apoi se omogenizeazi, se pune in vasul de fer- mentare si se adaugi maiaua putemnict de fer- meng 2,2 kg miere, 6 1 apa, 6 g scorfisoast, 3 8, ridacini de iris (uscat), 3 g sare de limtie, 3 foskat de amoniu. Se procedear ca la repeta 1, 3.2 kg miere, 3,5 1 apt, 2 g scorfigoar%, 0,5 g cuisoare, 2,5. g humei, 5g sare de limtie, 2 g fos fat de amonin, Se procedeara ca la rejeta 1. REJETE DE HIDROMEL LICOROS 1. 4,5 kg miere, 65 L api, 4 g fosfat de amo- nin, 15 g save de lamtie, 1 1 maia de fermenti, 73g iempir, 5 g flori de soc, Se Invecheste 3” ani la vas §i apel se. tage la sticle, La cia 6 ani de la preparare este foarte armonios aro- mat 2. Refeta este aseminatoare cu cea de mai sus, tz fara plantelor aromatizante care sint urmé- toarele: 10 g hamel, 7 g petale de trandafir neared sien cecil 3. 6 hg miere, 51 apt, 35 g foohae de amonin, 20g sare de livnile, 15°T mate de ferment, 10 hamei, 1,5 g vanilie baton, 15 g ridtcint de te- link #15 § frunze proaspete de jelind. Substanyele.aromativante se mirunyese si se sin pe toatl ‘perioada fetmentirii ta vas en ajitorul final siealey de tfon legar de dopul de la’ vand. APICULTORI! NU OTRAVITI ALBINELE! Hidromelul rezulcat se sine la vas 3 ani dup’ care se trage la sticle si dupX inci 4 ani se consuma. »VIN* DIN MIERE $I STRUGURI Am incercat si am reusit uneori sé objin hidro- mel acceptabil dup% rejerele prezentate mai sus. Satisfacgia a venit inst dupa muh munc&,. pe secvenja si timp indelungat, Dup’ peste 30 ani de cKutiri am reusit sX prepar si s& folosesc in Rospodirie un exceleny vin" din miere si must de struguri, care poate fi preparat cu mare ust- ring fn orice gospaditie : — In 60 litri api porabila ae bine api de ploaie) se amesteci pina se dizolvi complet 12kg miere (0,2 kg la 1 1 api). Apa indulcitX se in- Glzeyte (in 2—3 vase omailate) la un foe domel, pin la cel mult 45°C. Apoi se spumuieste, Cind apa fndulcita cu miere s-a ricit la 34—36°C se toarn% fner-un butoiag curat si i se adaugi 30 litri must de struguri care fermenteazi violent, ayind grij& ca apa induleitt cu miere ; mustul'in fer- mentajie si ocupe cam dou treimi din _volumul buroiagului.. Se astupS vrana cu o pinzS curata sau_tifon, Fermentagia se face fntr-o pivnifi curatl, fark mirosuri strdine si uscari sau in buckt®rie, Dupa aproximativ 3 luni se trage de pe drojdie si se Task.

S-ar putea să vă placă și

• Apicultura 1986 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 05

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1979 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1979 02

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1986 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări